Raport privind Impactul asupra Mediului

Transcription

1 August 2011 Raport privind Impactul asupra Mediului Elaborator: MEDIU Consulting Galaţi Beneficiar: EUROPP ENERGOCONS Câmpina

2 Raport privind impactul asupra mediului Raport privind Impactul asupra Mediului 1. Informaţii generale 1.1 Informaţii despre titularul proiectului: SC EUROPP ENERGOCONS SRL, Bd. Bucureşti nr.76, Cod , Câmpina, Judeţul Prahova, telefon 0244/576203, 0244/ Informaţii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului şi al raportului la acest studiu: SC MEDIU Consulting SRL Galaţi, firmă atestată de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, pentru RIM Denumirea proiectului Parc eolian format din 15 centrale eoliene a câte 2-3 MW fiecare, numite E1-E15; Construire reţea de descărcare a energiei electrice în staţia 110/20 KV Frumuşiţa; Construire drum de acces din drumurile de exploatare: DE79/1, DE79/2, DE72/1, DE85/1, DE32/1, DE35/1, DE2, DE4, DE7, DE35/2, - Frumuşiţa şi DE700, DE119, DE699/3, DE 699/1, DE695 Scânteieşti; Construire platformă macara; Construire punct de conexiune; Construire racord electric aferent; Organizare de şantier. Scopul studiului de evaluare Studierea impactului activităţilor care se vor desfăşura, va evidenţia posibilele surse de poluare şi efectele pe care le pot determina, pe baza cărora se va menţiona necesitatea de a fi luate măsuri care să contracareze eventualele efecte negative. Analiza activităţilor şi a contextului în care acestea se desfăşoară permite identificarea şi estimarea efectelor pe care le determină, efecte pe baza cărora se vor menţiona măsurile care le contracarează pe cele negative. Studiul de evaluare a impactului asupra mediului stabileşte efectele, ce vor rezulta din impactul activităţii care urmează a fi desfăşurată în cadrul investiţiei, denumită Parc eolian format din 15 centrale eoliene a câte 2-3 MW fiecare, numite E1-E15; Construire reţea de descărcare a energiei electrice în staţia 110/20 KV Frumuşiţa; Construire drum de EUROPP ENERGOCONS 2

3 Raport privind impactul asupra mediului acces din drumurile de exploatare: DE79/1, DE79/2, DE72/1, DE85/1, DE32/1, DE35/1, DE2, DE4, DE7, DE35/2, - Frumuşiţa şi DE700, DE119, DE699/3, DE 699/1, DE695 Scânteieşti; Construire platformă macara; Construire punct de conexiune; Construire racord electric aferent; Organizare de şantier, in comunele Frumuşiţa şi Scânteieşti judeţul Galaţi", asupra mediului, precum şi asupra factorului social şi economic. Obiectivele Studiului de evaluare a impactului au în vedere stabilirea următoarelor propuneri: modificări posibile pozitive sau negative, ce pot interveni în calitatea factorilor de mediu prin desfăşurarea activităţii; nivelul de afectare a factorilor de mediu şi a sănătăţii populaţiei şi al riscului declanşării unor accidente sau avarii cu impact major asupra mediului; modul de încadrare în reglementările legale în vigoare privind protecţia mediului; măsuri ce pot fi luate pentru a se asigura protecţia mediului. Obiectivul de investiţii se încadrează conform Hotărârii Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului) în anexa 2 lista proiectelor pentru care trebuie stabilită necesitatea efectuării evaluării impactului asupra mediului punctul 3. Industria energetică, litera i) instalaţii destinate producerii de energie prin exploatarea energiei eoliene (parcuri eoliene). Raportul privind impactul asupra mediului, face parte din documentaţia procedurii de obţinere a acordului de mediu şi a fost solicitat de ARPM Galaţi în conformitate cu Ordinul MAPM nr. 135/2010 privind aprobarea metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia Necesitatea realizării obiectivului Parc eolian format din 15 centrale eoliene a câte 2-3 MW fiecare, numite E1-E15; Construire reţea de descărcare a energiei electrice în staţia 110/20 KV Frumuşiţa; Construire drum de acces din drumurile de exploatare: DE79/1, DE79/2, DE72/1, DE85/1, DE32/1, DE35/1, DE2, DE4, DE7, DE35/2, - Frumuşiţa şi DE700, DE119, DE699/3, DE 699/1, DE695 Scânteieşti; Construire platformă macara; Construire punct de conexiune; Construire racord electric aferent; Organizare de şantier. - are ca rezultat dezvoltarea de surse alternative de energie din surse regenerabile, ca răspuns la creşterea consumului de energie ca urmare a dezvoltării economice şi demografice mondiale, a EUROPP ENERGOCONS 3

4 Raport privind impactul asupra mediului necesităţii de a reduce poluarea şi în perspectiva epuizării resurselor de combustibili fosili( petrol, gaze, cărbune). Lucrările efectuate în cadru proiectului au vizat in principal: evaluarea oportunităţii dezvoltării unor tehnologii pentru obţinerea de energie din surse regenerabile; evaluarea potenţialului local al surselor regenerabile; proces de obţinere energiei electrice utilizând potenţialul eolian al zonei; diseminarea informaţiilor rezultate din studiile efectuate în cadrul proiectului. Descrierea proiectului şi a etapelor acestuia Proiectul de investiţie Parc eolian format din 15 centrale eoliene a câte 2-3 MW fiecare, numite E1-E15; Construire reţea de descărcare a energiei electrice în staţia 110/20 KV Frumuşiţa; Construire drum de acces din drumurile de exploatare: DE79/1, DE79/2, DE72/1, DE85/1, DE32/1, DE35/1, DE2, DE4, DE7, DE35/2, - Frumuşiţa şi DE700, DE119, DE699/3, DE 699/1, DE695 Scânteieşti; Construire platformă macara; Construire punct de conexiune; Construire racord electric aferent; Organizare de şantier propune lucrări de construcţie pentru următoarele obiective propuse: organizare şantier, fundaţii, platforme de operare macara, modernizare drumuri de exploatare, conexiuni electrice, lucrări de montaj/construcţie a pentru amplasarea a 15 turbine eoliene puterea nominala de max. 3 MW/turbina, cu scopul obţinerii energiei electrice prin valorificarea potenţialului eolian din zona estică a judeţului Galaţi, comunele Frumuşiţa şi Scânteieşti. Rolul fiecărui obiectiv al proiectului este prezentat in tabelul următor: Nr. crt. Denumire obiectiv construcţii Rolul in proiect 1 Turbine eoliene Producerea de energie electrica din sursa regenerabila (vânt) 2 Reţele electrice Racordarea turbinelor eoliene prin linie electrica subterana de 20 KV la statia electrica 20/110 KV Frumuşiţa Pe acelaşi canal se realizează şi reţeaua de transmisii date prin fibra optica. 3 Drumuri interioare Realizarea accesului la fiecare turbina eoliana din drumurile de exploatare 4 Realizarea accesului la fiecare turbina Modernizare drumuri eoliana intre drumurile judeţene şi exploatare drumurile interioare 5 Platforme tehnologice Amplasarea macaralelor şi componentelor EUROPP ENERGOCONS 4

5 Raport privind impactul asupra mediului 6 Organizare de şantier turbinelor pentru realizarea montajului în timp minim şi în siguranţă Organizarea de şantier comuna birouri, parc auto, depozitare materiale comune, etc. Zona destinată implementării proiectului s-a stabilit în urma studiilor potenţialului eolian existent (regularitatea fluxurilor de aer şi condiţiile optime de viteză a vântului), fiind desemnată ca propice dezvoltării unor proiecte (parcuri eoliene) de producere a energiei din surse regenerabile. Localizarea proiectului Amplasamentul destinat investiţiei este situat în extravilanul comunelor Frumuşiţa şi Scânteieşti, judeţul Galaţi. Beneficiarul va realiza proiectul pe o suprafaţă de ,00 mp, suprafaţă înscrisă în cartea funciara a comunelor Frumuşiţa şi Scânteieşti, având în prezent destinaţia de teren arabil extravilan, drumuri existente şi teren neproductiv conform Certificatului de Urbanism nr. 161/3298 din Componenţa terenurilor destinate realizării proiectului se prezintă astfel: Tarla Parcela S (mp) Sat Comuna 28/1 75/ Frumuşiţa Frumuşiţa Frumuşiţa Frumuşiţa 28/1 74/1/ Frumuşiţa Frumuşiţa 28/1 74/1/1/ Frumuşiţa Frumuşiţa 26/1 70/ Frumuşiţa Frumuşiţa 26/1 70/1/ Frumuşiţa Frumuşiţa 25 69/ Frumuşiţa Frumuşiţa Frumuşiţa Frumuşiţa 13/1 34/1/ Frumuşiţa Frumuşiţa 5/1 10/ Frumuşiţa Frumuşiţa 3/1 6/ Frumuşiţa Frumuşiţa 40/1 133/ Frumuşiţa Frumuşiţa Scânteieşti Scânteieşti Scânteieşti Scânteieşti Scânteieşti Scânteieşti Scânteieşti Scânteieşti Scânteieşti Scânteieşti Scânteieşti Scânteieşti EUROPP ENERGOCONS 5

6 Raport privind impactul asupra mediului Coordonate geografice in sistem de proiecţie Stereo 1970 ale turbinelor eoliene Turbina X (Nord) Y (Est) FRUMUSITA E FRUMUSITA E FRUMUSITA E FRUMUSITA E FRUMUSITA E FRUMUSITA E FRUMUSITA E FRUMUSITA E FRUMUSITA E FRUMUSITA E SCANTEIESTI E SCANTEIESTI E SCANTEIESTI E SCANTEIESTI E SCANTEIESTI E EUROPP ENERGOCONS 6

7 Raport privind impactul asupra mediului Amplasament proiect Proiectul Parc eolian format din 15 centrale eoliene a câte 2-3 MW fiecare, numite E1- E15; Construire reţea de descărcare a energiei electrice în staţia 110/20 KV Frumuşiţa; Construire drum de acces din drumurile de exploatare: DE79/1, DE79/2, DE72/1, DE85/1, DE32/1, DE35/1, DE2, DE4, DE7, DE35/2, - Frumuşiţa şi DE700, DE119, DE699/3, DE 699/1, DE695 Scânteieşti; Construire platformă macara; Construire punct de conexiune; Construire racord electric aferent; Organizare de şantier este format din: 15 turbine eoliene putere (max. 3 MW/turbină); Construcţii fundaţii (15 fundaţii); Platforme operare macarale (15 platforme); EUROPP ENERGOCONS 7

8 Modernizare drumuri de exploatare; Raport privind impactul asupra mediului Construcţie drumuri interioare drumuri acces de la turbine la drumul de exploatare; Staţie de transformare şi racord electric la SEN 110/20 KV Frumuşiţa; Organizare de şantier 5000 mp; Bilanţ teritorial proiect (drumuri de exploatare si acces) Drumuri de exploatare pentru întărire: Frumuşiţa Drum de exploatare Coeficient (m) Lungime folosita Suprafaţa (mp) (ml) De79/ De79/ De72/ De85/ De 32/ De35/ De De De De 35/ Total Drumuri de exploatare pentru întărire: Scânteieşti Drum de exploatare Coeficient (m) Lungime folosita Suprafaţa (mp) (ml) De De De 699/ De 699/ De Total Drumuri de exploatare pentru record electric Drum de exploatare Coeficient (m) Lungime folosita (ml) De994/1 1 Frumuşiţa De942/1 1 Frumuşiţa De 949/1 1 Frumuşiţa De 108/1 1 Frumuşiţa De Frumuşiţa De 80/1/1 1 Frumuşiţa De 79/1 1 Frumuşiţa De 72/1 1 Frumuşiţa De 84/1 1 Frumuşiţa De 85/2 1 Frumuşiţa De 35/1 1 Frumuşiţa EUROPP ENERGOCONS 8

9 Raport privind impactul asupra mediului De 35/2 1 Frumuşiţa De 32/1 1 Frumuşiţa 1 Frumuşiţa De 4 1 Frumuşiţa De 7 1 Frumuşiţa De 2 1 Frumuşiţa De Frumuşiţa De Frumuşiţa De Scânteieşti De 699/3 1 Scânteieşti De 699/1 1 Scânteieşti De Scânteieşti De Scânteieşti Lungime totala (ml) Suprafaţa totala (mp) Drumuri pentru record electric Drum de exploatare Coeficient (m) DN 24D 0,5 Lungime totala (ml) 1200 Suprafaţa totala (mp) 600 Etapele propuse în realizarea proiectului propus prin plan sunt realizate cronologic astfel: Etapa I Lucrări de construcţii, pentru obiectivele propuse: delimitarea zonelor de lucru, in conformitate cu etapele de execuţie şi cu planurile de situaţie întocmite de proiectant; realizarea organizării de şantier; utilaje de construcţie, baracamente. realizarea de lucrări de reabilitare a drumurilor de exploatare agricola existente construcţie şi amenajare drumurilor de acces in interiorul parcelelor, pentru a permite accesul utilajelor la platformele de montaj şi fundaţii; realizarea platformelor de montaj ; realizarea fundaţiilor turbinelor eoliene; Etapa a II - a Lucrări de montaj şi electro ce cuprind: construirea/montarea turbinelor; realizare şanţuri conexiuni electrice şi reţele transmisie date (fibra optica) EUROPP ENERGOCONS 9

10 Raport privind impactul asupra mediului realizarea conexiunilor turbinelor eoliene la staţia de transformare 20/110 kv (Frumuşiţa); Etapa a III - a Funcţionare: probe tehnologice şi punerea în funcţiune a proiectului. management şi întreţinere. Perioada de construcţie/montaj şi punere în funcţiune a parcului eolian va dura aproximativ 16 luni şi se va desfăşura conform planului. Graficul desfăşurării lucrărilor de în cadrul planului Activitate Perioada (luni) Mobilizare şi stabiliment al amplasamentului Amenajarea zonelor temporare de transport şi depozitare Construcţia fundaţiilor şi reţelei electrice de transformare/transport Montajul/amplasarea turbinelor eoliene Realizarea conexiunilor şi punerea în funcţiune Etapa I. - Lucrări de construcţii Lucrările efectuate pentru amenajarea amplasamentului, fundaţiilor, platformelor de operare presupun realizarea unei etape de organizare de şantier ce cuprind: amenajare perimetru construcţii, transport utilaje şi echipamente ale antreprenorului care să-i permită satisfacerea obligaţiilor de execuţie şi calitate precum şi cele privind controlul execuţiei. aprovizionare cu materiale, instalaţii şi dispozitive, necesare execuţiei în conformitate cu prevederile din proiect şi normativele în vigoare. Organizarea de şantier se va desfăşura pe o suprafaţă de 5000 mp şi va presupune intervenţia cu utilaje de construcţie într-un număr limitat de locaţii, astfel încât să se respecte EUROPP ENERGOCONS 10

11 EUROPP ENERGOCONS 11 Raport privind impactul asupra mediului ordinea operaţiunilor (delimitare, trasare, excavare, pregătire cofraje, turnare beton, aducerea terenului la cota + 0,00, montaj, probe) şi să se scurteze la minim timpul de execuţie. În cadrul organizării de şantier lucrările identificate se referă la: stabilirea baracamentelor; modul de desfăşurare a circulaţiei pe durata de execuţie a lucrărilor; modul de depozitare al materialelor folosite; numărul de utilaje de construcţie necesar; instruirea personalului angrenat în realizarea lucrărilor. Lucrările de construcţii/montaj se vor derula după marcarea şi delimitarea pe teren a amplasamentului destinat realizării proiectului, în conformitate cu etapele de execuţie şi cu planurile de situaţie executate de proiectant. Astfel zonele în care se lucrează vor fi împrejmuite corespunzător pentru a se evita accesul direct al persoanele străine pe şantier. Împrejmuirea este realizată cu stâlpi metalici verticali, înfipţi în teren pentru a garanta o perfectă stabilitate la acţiunea vântului, cu bare dispuse orizontal şi împrejmuire metalică semnalizată cu benzi colorate şi reflectorizante. Faza preliminară lucrărilor de construcţie fundaţii şi montaj a turbinelor eoliene, presupune realizarea unei zone de depozitare, în zona centrală a parcului eolian, astfel încât să faciliteze accesul rapid la punctele de lucru, aceasta zonă va depozita materiale şi va fi utilizată şi ca zonă de parcare pentru utilajele ce deservesc organizarea de şantier. Materialele şi echipamentele vor fi aduse pe amplasament folosind infrastructura rutieră existentă DN 26 şi DJ 261. Un plan de management al transportului va fi dezvoltat în faza de construcţie asigurând astfel protecţia receptorilor locali sensibili. Drumurile de acces din cadrul parcului eolian sunt atât drumuri de exploatare agricola existente care vor fi reabilitate astfel încât sa suporte sarcini mari de transport, cat şi drumuri noi care in perioada de construcţie vor fi utilizate pentru transportul echipamentelor şi materialelor, iar in perioada de exploatare a centralei electrice eoliene la operaţiuni de întreţinere, reparaţii şi acces la turbinele electrice. pietruirea lor. Reabilitarea drumurilor de exploatare existente va consta in nivelarea, compactarea şi Drumurile de acces propuse vor fi construite ţinând cont de topografia zonei, structura solurilor, investigaţiile geotehnice. Pentru a permite accesul materialelor, utilajelor şi pentru a suporta sarcini mari de transport, drumurile de acces trebuie sa îndeplinească următoarele cerinţe:

12 Raport privind impactul asupra mediului lăţimea maxima de 5,5 m a benzii de rulare in linie dreapta; inclinare longitudinala maxim 7-8º; inclinarea laterala maxim 2 º; masa maxima suportata minimum de 15 t; presiunea maxima suportata de axul drumului sa fie de minimum 200 kn/mp; raza de curbura 25 m; compoziţia constructiva a drumului de acces trebuie permită o drenare eficienta a apelor pluviale către rigole; sistemele de rigole adiacente drumurilor de acces trebuie sa asigure drenajul apelor către zonele libere. Platformele de montaj a turbinelor eoliene sunt proiectate şi construite sa reziste la solicitări şi presiuni mari suportând macarale de mare tonaj. Platformele de montaj trebuie sa îndeplinească următoarele cerinţe: inclinarea maxima laterala şi longitudinala a platformei trebuie sa fie de maxim 2º; platforma trebuie sa reziste la presiuni exercitate de minimum 200 kn/mp; înclinarea laterala a pereţilor platformei trebuie sa fie de maxim 45 º; diferenţa înălţimii dintre platforma şi fundaţia turbinei nu trebuie sa depăşească 5m; zona de livrare echipamente trebuie sa fie adiacenta platformei de montaj, fiind in zona de operare a braţului macaralei. Platformele de montaj sunt construcţii permanente fiind utilizate la amplasarea macaralelor necesare asamblării componentelor turbinelor eoliene. Suprafeţele implicate in realizarea platformei de operare şi a zonei de montaj turbine sunt: Zona Descriere Inclinare Suprafata Dimensiune Rezistenta Functiune max % (mp) minima Q1 Platforma x kn/mp Permanent TOTAL 15 platforme = mp Suprafaţa totala a platformelor de montaj este de mp. Topografia zonei, suprafaţa terenului, caracteristicile solului, direcţia drumurilor de exploatare sunt factori ce influenţează proiectarea căilor de acces şi implicit a platformelor de operare a macaralei. Platformele de operare şi căile de acces sunt proiectate şi construite în EUROPP ENERGOCONS 12

13 Raport privind impactul asupra mediului special să reziste la solicitări şi presiuni deosebite suportând în special masele utilajelor, a camioanelor de transport utilaje şi echipamente, macarale de mare tonaj. Suprafeţele proiectate suportă presiuni extreme în ceea ce priveşte asamblarea şi ridicarea componentelor turbinei eoliene, masa totală poate ajunge până la 100 t. Amplasamentul turbinelor în linie permite ca suprafeţele necesare platformelor de montaj să se suprapună pe zonele de acces la turbine, limitând spaţiul afectat manevrelor macaralelor la o zonă de forma unui dreptunghi. Braţul macaralei va efectua o măturare cu un unghi de 90. Subansamblele turbinei vor fi prel uate direct din autovehicule ce le transportă şi poziţionate, fără depozitare temporară, evitând astfel deformările ce se pot produce la manevre şi depozitări pe sol fără suporţii de protecţie folosiţi pe utilajele de transport. Fundaţii. Realizarea fundaţiilor din beton armat va avea caracteristicile în funcţie de structura litologică a terenului din amplasament. Fundaţia pentru turn va fi executată în funcţie de solicitările statice şi dinamice suferite de turn, acest lucru depinzând de clasa de vânt în care se încadrează locaţia; de asemenea fundaţia va fi dimensionată în funcţie de geologia terenului şi factorii caracteristici zonei. Întreg ansamblul se montează pe o fundaţie rectangulară din beton armat cu bare de oţel-beton PC52, adâncimea de fundare fiind cuprinsă între 2,55-3 m pe o suprafaţă de circa 364,5 mp. Suprafaţa totală a fundaţiilor turbinelor eoliene este de 15 x 364,5 m = 5467,5 mp. Variantă propusă de plan fundaţie EUROPP ENERGOCONS 13

14 Raport privind impactul asupra mediului Stratul de umplutura se realizează in jurul pilonului astfel încât sa se asigure forma iniţiala a terenului, rămânând vizibil numai pilonul, şi un trotuar de 1 m lăţime in jurul acestuia. După realizarea montajului platforma de fundaţie se acoperă cu strat de pământ vegetal pe care se vor reface textura vegetaţiei intr-o maniera cât mai apropiata cu modul in care aceasta vegetaţie exista natural în zonă. Astfel, suprafaţa de teren ocupata definitiv de o turbina eoliana este de 14,5 mp (inelul suprateran peste cota 0); pentru 15 turbine rezultă o suprafaţă ocupată de 217,5 m². După finalizarea turnării fundaţiei aceasta se compactează cu argilă şi se acoperă cu un strat de sol vegetal pana la baza inferioară a fundaţiei. Etapa II Lucrări de montaj şi electrotehnice În această etapă lucrările de montaj şi punere în funcţiune cuprind operaţiile: asamblarea şi amplasarea turbinelor eoliene; montajul sistemelor electrice aferente; conectarea sistemelor de automatizare; Furnizarea componentelor turbinelor va fi programată astfel încât ele vor fi instalate în fiecare locaţie fără o depozitare preliminară pe amplasament. Turnurile şi turbinele vor fi asamblate pe fundaţia existentă cu ajutorul a unei macarale în următoarele etape: 1. amplasarea turnului pe fundaţie şi fixarea acestuia; 2. montarea nacelei deasupra turnului; 3. asamblarea rotorului (pale şi butuc) la nivelul solului; 4. Faza finală de asamblare a turbinei eoliene prin ridicarea pe poziţie a rotorului şi montarea pe turn. Amplasarea turnului în cazul instalaţiilor pe ax orizontal, susţinerea e formată din fragmente tubulare din oţel cu înălţime maximă de 100 m şi care constau în 3-5 module asamblabile, care au un interior reticular din oţel. Amplasarea nacelei - componentă alcătuită din generator, convertor, sisteme anexe, care transformă energia eoliană în energie electrică. Carcasa exterioară este fabricată din fibră EUROPP ENERGOCONS 14

15 Raport privind impactul asupra mediului de sticlă armată; nacela este montată pe turn, într-un mod ce permite rotirea acesteia în jurul axei (180 ), pentru captarea energiei vântului în f uncţie de direcţia acestuia. Rotaţia nacelei se realizează cu ajutorul unor motoare electrice; nacela este prevăzută cu un sistem de menţinere a poziţiei-respectiv un sistem de frânare/blocare hidraulic. Montajul rotorului ce este alcătuit din trei pale rotorice cu unghiul palelor variabil şi controlat automat; palele sunt realizate din fibră de sticlă armată; sensul de rotaţie este cel al acelor de ceasornic; diametrul rotorului fiind de 100 m; lungime pală 48.5m înălţimea totală a instalaţiei turn şi pală în poziţie verticală +150 m. Montarea generatorului - generatorul este de tip asincron cu o tensiune de ieşire de 690 V, şi o putere variabila până la 3000 KW în funcţie de viteza vântului. De la generator coboară un conductor de cupru până la transformatorul ridicător de tensiune de la 690V la 20 KV. Transformatorul şi legătura cu turbina sunt echipamente furnizate de producător. Asamblarea dispozitivul de frânare - dispozitiv de siguranţă ce se montează pe arborele de turaţie ridicată, între multiplicatorul de turaţie şi generatorul electric. Viteza de rotaţie a turbinei este menţinută constantă prin reglarea unghiului de înclinare a paletelor în funcţie de viteza vântului şi nu prin frânarea arborelui secundar al turbinei. Dispozitivul de frânare este utilizat numai în cazul în care mecanismul de reglare al unghiului de înclinare a paletelor nu funcţionează corect, sau pentru frânarea completă a turbinei în cazul în care se efectuează operaţii de întreţinere sau reparaţii. Montajul dispozitivelor de măsură şi control: Girueta este montată pe nacelă şi are rolul de a se orienta în permanenţă după direcţia vântului. La schimbarea direcţiei vântului, girueta comandă automat intrarea în funcţiune a sistemului de pivotare al turbinei. În cazul turbinelor de dimensiuni reduse, nacela este rotită automat după direcţia vântului cu ajutorul giruetei, fără a fi necesară prezenţa unui sistem suplimentar de pivotare. Anemometrul este un dispozitiv pentru măsurarea vitezei vântului. Acest aparat este montat pe nacelă şi comandă pornirea turbinei eoliene când viteza vântului depăşeşte 3 4 m/s, respectiv oprirea turbinei eoliene când viteza vântului depăşeşte 25m/s. Sistemul de control automat al turbinei este asigurat PLC (programmable logic conroller) ce analizează datele de la senzorii de stare ai turbinei şi datele meteorologice şi generează semnale de control. Sistemul de măsurare al vitezei şi direcţiei vântului este format din 2 anemometre. EUROPP ENERGOCONS 15

16 Raport privind impactul asupra mediului Sistemul de control al fiecărei turbine este echipat cu componente (hardware şi software) pentru monitorizarea datelor la distanţă. Toate datele şi semnalele sunt transmise printr-o conexiune la un browser de Internet. Acest fapt face posibilă monitorizarea datelor la fel de uşoară ca prin intermediul unei telecomenzi active la distanţă (precum închiderea şi deschiderea). Realizarea conexiunii electrice În funcţie de punctul de conexiune la reţeaua naţională de transport a energiei electrice este necesară solicitarea unei autorizaţii la nivel naţional (ANRE). În momentul de faţă beneficiarul a obţinut această autorizaţie. În orice situaţie, soluţia de racordare trebuie să aibă în vedere optimizarea pierderilor care apar în transformarea energiei de medie tensiune în energie de înaltă tensiune, astfel încât energia produsă în parcul eolian să fie introdusă în sistemul energetic naţional. Energia produsă de cele 15 centrale eoliene, va fi distribuită în sistemul energetic naţional, într-o staţie de transformare şi conexiuni aparţinând Transelectrica SA (cea mai apropiata fiind staţia Frumuşiţa). Legătura la medie tensiune între generatori şi transformatorul ridicător de tensiune conexiunea se va realiza printr-un conductor de cupru unipolar de secţiune adecvată puterii electrice de transport, cabluri electrice îngropate la adâncime minimă cuprinsă între 1 şi 1,2 m, ce vor fi postate pe cât posibil în spaţiul existent şi pe zona drumurilor de acces astfel încât să reducă la minimum dimensiunile reţelei. Staţia electrică staţia de transformare subdivizată în aria de competenţă a constructorului parcului eolian este aria dedicată transformării energiei de tensiune medie în înaltă tensiune. Sistemul de legătura va fi constituit de un tablou de tip industrial, pentru găzduirea aparaturilor pentru conectarea la liniile de 20 KV, provenite de la turbinele eoliene, cu întrerupători dotaţi cu protecţie electronică de o înaltă sensibilitate împotriva scurtcircuitului şi legăturii cu solul şi un tablou în aer liber constituit din aparaturi, (secţionatori, întrerupători). Se vor realiza puncte de conexiuni intermediare de 20KV, la fiecare racordându-cele 15 centrale eoliene dispuse geometric, echilibrat faţă de aceste puncte de conexiuni. Punctele de conexiuni se vor racorda în variantă radială la un punct central de conexiuni de 20kV cu racord direct spre staţia de transformare 110/20/6 kv Frumuşiţa. Pentru racordarea parcului eolian la staţia de transformare Frumuşiţa se va executa extinderea staţiei de conexiuni de 20kV prin montarea a două celule de linie de 20kV cu plecare în cablu-model modernizat ICMP bară simplă cu întrerupător debroşabil şi protecţie numerică şi transformare de curent 500/5/5A. EUROPP ENERGOCONS 16

17 Raport privind impactul asupra mediului Racordarea la sistemul de transformare se va realiza prin 2 feederi de 20kV din cupru 2XSY 3x(1x300) mmp cu lungimea de 500m. Instalarea cablurilor electrice subterane de colectare a energiei electrice presupune următoarele operaţiuni : excavarea de şanţuri de-a lungul drumurilor existente de exploatare agricolă, de pământ sau de la marginea drumurilor asfaltate; amenajarea bazelor şanţurilor excavate (aşternerea unui strat de nisip); amplasarea cablurilor electrice; realizarea legăturilor între cabluri; îngroparea cablurilor; umplerea cu pământ a şanţurilor; refacerea terenurilor prin aşternerea unui strat de sol vegetal. Realizarea legăturii reţelei electrice la SEN se efectuează în conformitate cu Normativele privind Cerinţe tehnice minime pentru centralele eoliene introduse în Codul Tehnic RET şi Condiţii tehnice de racordare la reţelele electrice de interes public pentru centralele electrice eoliene aprobat prin ordinul ANRE nr. 129/2008 respectându-se astfel prevederile avizului tehnic de racordare emis. EUROPP ENERGOCONS 17

18 Raport privind impactul asupra mediului Schema unei eoliene cu ax orizontal amonte Caracteristici tehnice turbină 3000 kw Model 3.0 MW T Înălţimea maximă totală 150 m D Diametru rotor 100 m H Înălţimea turnului 100 m Putere instalată max. 3 MW Amplasarea turbinei eoliene se va face respectând normele de poziţionare şi a distanţele de protecţie faţă de elementele construite sau protejate prin lege, ale zone, drumuri publice, reţele de transport curent electric, canale şi antene de irigaţii (conform prevederilor din Ordinului 4/ Norma Tehnică privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă aferente capacităţilor energetice revizia I- Anexa 3. EUROPP ENERGOCONS 18

19 Denumirea obiectivului învecinat cu centrala eoliană Raport privind impactul asupra mediului Distanţe de siguranţă aferente instalaţiilor eoliene Distanţa de protecţie m Distanţa de siguranţă m De unde se măsoară distanţa de siguranţă Drumuri publice de interes naţional sau de interes judeţean 1) H 2) + 3 m 3) 4) Drumuri publice comunale, drumuri publice vicinale, drumuri de utilitate privată 1) H 2) + 3 m 3) 4 Căi ferate 1) H 2) + 3 m 7) 4) LEA 1) H 2) + 3 m 4) Centrale eoliene*8) 1) 9) 4) Linii aeriene de Tc 1) H 2) + 3 m 4) Conducte supraterane de fluide inflamabile 1) H 10) + 3 m 11) 4) Instalaţii de extracţie petrol şi gaze naturale, de pompare petrol, staţii de reglare măsurare 1) H 10) + 3 m 11) 4) gaze naturale Poduri 1) H 2) + 3 m 12) 4) Baraje, diguri 1) H 2) + 3 m 4) Clădiri locuite 1) H13 4 Clădiri cu substanţe inflamabile, cu pericol de explozie sau incendiu 1) H 2) + 3 m 12) 4) Aeroporturi 1) 14) 4) Instalaţii de emisie recepţie Tc 1) 14) 4) Locuri şi clădiri istorice 1) 14) 4) Zone cu flora sau/şi fauna protejate 1) 14) 4) Terenuri de sport omologate 1) H 2) + 3 m 4) Parcaje auto pe platforme în aer liber 1) H 2) + 3 m 4) LEGENDĂ Tc: telecomunicaţii NOTE: 1) Conturul fundaţiei pilonului de susţinere plus 0,2 m împrejur. 2) Înălţimea pilonului plus lungimea palei. 3) Distanţa până la axul drumului nu va fi mai mică de 50 m. 4) Se măsoară de la marginea construcţiei supraterane; pentru o amenajare cu mai multe agregate (fermă) se consideră distanţa de la agregatul cel mai apropiat de obiectivul învecinat. 5) Egală cu o lungime de pală, dar nu mai puţin de 30 m. 6) Distanţa centralei eoliene faţă de drumul de utilitate privată propriu nu se normează. 7) Distanţa până la axul căii ferate nu va fi mai mică de 100 m. 8) Amenajări eoliene cuprinzând unul sau mai multe agregate (fermă) aparţinând altui operator economic. 9) Distanţa dintre agregatul a cărui zonă de siguranţă o stabilim şi agregatul cel mai apropiat aparţinând celeilalte ferme eoliene va fi egală cu 7 x diametrul rotorului celui mai mare agregat, atunci când acestea sunt dispuse pe direcţia vântului predominant, respectiv cu 4 x diametrul rotorului celui mai mare agregat, atunci când acestea sunt dispuse perpendicular pe direcţia vântului predominant. 10) Înălţimea pilonului x 1,5 plus lungimea palei. 11) Dacă obiectivul este îngrădit, distanţa de siguranţă se măsoară până la îngrădire. 12) După caz, se stabileşte distanţa egală cu H + 3 m dacă peste pod trece un drum naţional, un drum judeţean sau o cale ferată, ţinându-se seama şi de notele 3) şi 7), respectiv o distanţă egală cu o lungime de pală, dar nu mai puţin de 30 m, dacă peste pod trece un drum comunal, un drum vicinal sau un drum de utilitate privată. EUROPP ENERGOCONS 19

20 Raport la Studiu de Evaluare a Impactului 13) Înălţimea pilonului x 3; această distanţă se poate reduce faţă de zona de locuinţe, cu acordul comunităţii locale, până la o valoare minimă egală cu înălţimea pilonului plus lungimea palei + 3 m; distanţa instalaţiei eoliene destinată satisfacerii consumului propriu al unei zone de locuinţe va fi cel puţin egală cu înălţimea pilonului plus lungimea palei + 3 m; distanţa instalaţiei eoliene proprii a unei locuinţe nu se normează. 14) Se stabileşte cu avizul autorităţilor competente, care sunt menţionate în certificatul de urbanism. Operarea şi întreţinerea parcului eolian este asigurată în perioada de garanţie a echipamentelor de către producător, acesta asigurând servicii de întreţinere şi reparaţii conform programului: Perioada Activităţi de întreţinere propuse în cadrul parcului eolian Activităţi de întreţinere Verificări şi monitorizarea turbinelor eoliene şi a infrastructurii Lunar amplasamentului incluzând echipamentul de control, sistemul electric de transformare şi transport. Semestrial Sistemul de lubrifiere şi hidraulic. Inspecţia mecanismelor de frânare, nivel de ulei, filtre ulei. Anual Examinări ale subansamblelor turbinei: pale, rotor, componente. 4 ani Service complet al componentelor turbinei, lucrări anticoroziune. La cerere Monitorizare a factorilor de mediu, biodiversitate. 1.5 Durata etapei de funcţionare Perioada de funcţionare a parcului eolian este estimată la 20 de ani, reprezentând de altfel durata medie de funcţionare a turbinelor eoliene furnizate de producător. 1.6 Informaţii privind producţia. Informaţii privind producţia şi necesarul resurselor energetice Producţia Resurse folosite în scopul asigurării producţiei Denumire Cantitate anuală Denumire medie anuală Furnizor Energie electrică MW Energie eoliană 7-9 m/s Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice Informaţii despre materiile prime şi despre substanţele sau preparatele chimice Denumirea materiei prime, a substanţei sau a preparatului chimic Cantitatea anuală/ existentă în stoc Clasificarea şi etichetarea substanţelor sau a preparatelor chimice*) Categorie- Periculoase/ Nepericuloase (P/N) Periculozitate**) Fraze de risc*) Ulei hidraulic 750 litri P Poate provoca efecte R53, S23, S51 SC Mediu Consulting SRL 20

21 Ulei transmisie 6000 litri P Raport privind Impactul asupra Mediului adverse pe termen lung asupra mediului acvatic. EUROPP ENERGOCONS 21

22 1.8 Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de activitatea propusă Tipul poluării Poluare atmosferică Sursa de poluare Trafic rutier (utilaje şi autovehicule de transport) emisii specifice activităţilor de transport, particule de praf Transportul şi descărcarea materialelor (pulberi, COV, etc.) Numărul surselor de poluare Funcţie de numărul utilajelor şi autovehiculelor care vor fi utilizate în cadrul organizării de şantier Poluare maxima permisa (limita maxima admisa pentru om si mediu) CMA STAS CMA STAS Poluare de fond - - Poluare calculata produsa de activitate şi masuri de eliminare/reducere Pe zone de Pe zone rezidenţiale, de recreere protecţie/ sau alte zone protejate cu luarea restricţie în considerare a poluării de fond aferente Fără Cu implementarea obiectivului, masuri de măsurilor de conform eliminare/ eliminare/ reducere legislaţiei in reducere a poluării vigoare a poluării Pe zona obiectivului Perioada de construcţie Praf antrenat de curenţii atmosferici in zonele vecine Măsuri de eliminare/ reducere a poluării Verificarea periodică a stării tehnice a utilajelor aflate în dotare Acoperirea materialelor in timpul transportului Poluarea solului Depozitarea necontrolată a materiilor prime şi materialelor, a deşeurilor generate Scurgeri de produse petroliere Funcţie de starea tehnică a utilajelor şi Ord. MAPPM 756/1997 MAPPM 756/ Respectarea condiţiilor impuse în urma organizării de şantier, amenajarea depozitelor specifice fiecărui tip de material, amenajarea unei platforme betonate pentru operaţiunile de încărcare-descărcare Utilizarea unor utilaje cu revizia tehnică realizată în mod regulat Schimburile de ulei se vor realiza EUROPP ENERGOCONS 22

23 Tipul poluării Poluarea fonică Sursa de poluare Funcţionarea utilajelor Numărul surselor de poluare maşinilor Funcţie de numărul utilajelor utilizate in cadrul organizării de şantier Poluare maxima permisa (limita maxima admisa pentru om si mediu) STAS 10009/88 Poluare de fond Poluare calculata produsa de activitate şi masuri de eliminare/reducere Pe zone de Pe zone rezidenţiale, de recreere protecţie/ sau alte zone protejate cu luarea restricţie în considerare a poluării de fond aferente Fără Cu implementarea obiectivului, masuri de măsurilor de conform eliminare/ eliminare/ reducere legislaţiei in reducere a poluării vigoare a poluării Pe zona obiectivului Raport privind Impactul asupra Mediului Măsuri de eliminare/ reducere a poluării de către persoane instruite/autorizate Monitorizarea nivelului de zgomot Poluarea apei Poluarea solului Poluarea fonică Evacuarea necontrolată a apelor menajere Acumulări de ape pluviale Depozitarea necontrolată, a deşeurilor rezultate în urma întreţinerii turbinelor eoliene Funcţionarea turbinelor eoliene În cazul apariţiei unor poluări accidentale în perioada organizării de şantier In funcţie de nivelul precipitaţiilor Funcţie de numărul turbinelor utilizate in cadrul parcului NTPA 002/2002 MAPPM 756/1997 STAS 10009/88 Perioada de funcţionare Menţinerea într-o stare bună de funcţionare a sistemului de colectare a apelor uzate menajere (toalete ecologice) Menţinerea/întreţinerea rigolelor pentru dirijarea apelor pluviale către exteriorul amplasamentului Respectarea condiţiilor impuse în funcţionării instalaţiei, amenajarea depozitelor specifice fiecărui tip de material, amenajarea unei platforme betonate pentru operaţiunile de încărcaredescărcare Monitorizarea nivelului de zgomot produs de către utilaje la limita amplasamentului. EUROPP ENERGOCONS 23

24 Tipul poluării Sursa de poluare Numărul surselor de poluare eolian Poluare maxima permisa (limita maxima admisa pentru om si mediu) Poluare de fond Poluare calculata produsa de activitate şi masuri de eliminare/reducere Pe zone de Pe zone rezidenţiale, de recreere protecţie/ sau alte zone protejate cu luarea restricţie în considerare a poluării de fond aferente Fără Cu implementarea obiectivului, masuri de măsurilor de conform eliminare/ eliminare/ reducere legislaţiei in reducere a poluării vigoare a poluării Pe zona obiectivului Raport privind Impactul asupra Mediului Măsuri de eliminare/ reducere a poluării EUROPP ENERGOCONS 24

25 1.8.1 Zgomot şi vibraţii Surse de zgomot şi vibraţii în perioada de execuţie Procesele tehnologice de execuţie a lucrărilor proiectate implică folosirea unor grupuri de utilaje cu funcţii adecvate. Aceste utilaje în lucru reprezintă tot atâtea surse de zgomot. Pentru o prezentare corectă a diferitelor aspecte legate de zgomotul produs de diferite instalaţii, trebuie avute în vedere trei niveluri de observare: Zgomot de sursă; Zgomot de câmp apropiat; Zgomot de câmp îndepărtat Fiecăruia din cele trei niveluri de observare îi corespund caracteristici proprii. În cazul zgomotului la sursă studiul fiecărui echipament se face separat şi se presupune plasat în câmp liber. Aceasta fază a studiului permite cunoaşterea caracteristicilor intrinseci ale sursei, independent de ambianţa ei de lucru. Măsurile de zgomot la sursă sunt indispensabile atât pentru compararea nivelurilor sonore ale utilajelor din aceeaşi categorie, cât şi de a avea o informaţie privitoare la puterile acustice ale diferitelor categorii de utilaje. În cazul zgomotului în câmp deschis apropiat, se ţine seama de faptul că fiecare utilaj este amplasat într-o ambianţă ce-i poate schimba caracteristicile acustice. În acest caz, interesează nivelul acustic obţinut la distanţe medii şi mari faţă de sursă. Pentru a avea sens valoarea de presiune acustică înscrisă trebuie sa fie însoţită de distanţa la care s-a efectuat măsurarea. Faţă de situaţia în care sunt îndeplinite condiţiile de câmp liber, acest nivel de presiune acustică poate fi amplificat în vecinătatea sursei (reflexii), sau atenuat prin prezenţa de ecrane naturale sau artificiale între sursă şi punctul de măsură. Deoarece măsurătorile în câmp apropiat sunt efectuate la o anumită distanţă de utilaje, este evident că în majoritatea situaţiilor zgomotul în câmp apropiat reprezintă, de fapt, zgomotul unui grup de utilaje şi mai rar al unui utilaj izolat. Dacă în cazul primelor două niveluri de observare caracteristicele acustice sunt strâns legate de natura utilajelor şi de dispunerea lor, zgomotul în câmp îndepărtat, adică la câteva sute de metri de sursă, depinde în mare măsură de factori externi suplimentari cum ar fi: Fenomene meteorologice şi în particular: viteza şi direcţia vântului, gradientul de temperatură si de vânt; EUROPP ENERGOCONS 25

26 Absorbţia mai mult sau mai puţin importanta a undelor acustice de către sol, fenomen denumit efect de sol ; Absorbţia în aer, dependentă de presiune, temperatură, umiditatea relativă, componenta spectrală a zgomotului; Topografia terenului; Vegetaţia. La acest nivel de observare constatările privind zgomotul se referă, în general, la întregul obiectiv analizat. Din cele de mai sus rezultă o anumită dificultate în aprecierea poluării sonore în zona unui front de lucru. Totuşi pornind de la valorile nivelurilor de putere acustică ale principalelor utilaje folosite în construcţii şi numărul acestora într-un anumit front de lucru, se pot face unele aprecieri privind nivelurile de zgomot şi distanţele la care acestea se înregistrează. Utilajele folosite şi puteri acustice asociate: buldozere Lw 115 db(a) încărcătoare Wolla Lw 112 db(a) excavatoare Lw 117 db(a) compactoare Lw 105 db(a) finisoare Lw 115 db(a) basculante Lw 107 db(a) Surse de zgomot şi vibraţii în perioada de funcţionare a proiectului Pentru perioada de funcţionare a parcului eolian, singurele surse de zgomot sunt emisiile sonore produse de mişcarea palelor turbinelor eoliene. Este interesant de subliniat că nivelul sonor la diferitele tipuri de turbine eoliene este în general cam acelaşi. Datorită faptului că marii constructori de turbine au optimizat construcţia acestora graţie noilor concepţii tehnologice (de exemplu pale cu extremităţi mult mai silenţioase) pentru creşterea vitezei tangenţiale în extremitatea palelor, respectiv a creşterii randamentului instalaţiei de obţinere a electricităţii. Este extrem de dificil de măsurat sunetul provenit de la turbinele eoliene cu acurateţe. La viteze ale vântului în jurul valorii de 8 m/s şi peste, în general devine o problemă nesemnificativă în dezbaterea problemei emisiilor de sunet a turbinelor eoliene, deoarece sunetul ambiental va masca în general complet orice sunet de turbină. Reflecţiile sunetului sau absorbţia de către suprafaţa solului sau clădirilor poate EUROPP ENERGOCONS 26

27 determina percepţia sunetului diferită în locaţii diferite. În general, se percep sunete foarte slabe dinspre turbine. Pentru determinarea intensităţii sunetului se foloseşte aşa-zisa scală db(a) sau decibeli (A) pentru a cuantifica măsurătorile sunetului. Sistemul db(a) spune că presiunea sunetului la frecvenţele cel mai auzibile trebuie multiplicată cu numere mari în timp ce frecvenţele sunetelor mai puţin auzibile sunt multiplicate cu numere mici, după care totul este adunat pentru obţinerea unui index. Scala db este logaritmică, o scală relativă. Asta înseamnă ca dublând presiunea sunetului, indexul creşte cu aproximativ 3. Un nivel al sunetului de 100 db conţine astfel de 2 ori energia unui nivel de sunet de 97 db. Motivul pentru măsurarea sunetului în acest fel este acela că urechea noastră percepe sunetul mai degrabă în termeni de logaritmi ai presiunii sunetului, decât presiunea sunetului însăşi. S-ar putea concluziona că, dacă creşte db(a) cu 10, se dublează tăria sunetului. Energia undelor sunetului va scădea cu sfertul distanţei de la sursa sunetului. Cu alte cuvinte, dacă te deplasezi 200 m de la turbina eoliană, nivelul sunetului va fi un sfert din ce înseamnă 100 m depărtare. În zona de acţiune a rotorului turbinei eoliene la o înălţime de 50 m deasupra solului, turbina eoliană emite aprox. 100 db(a), nivelul zgomotului măsurat la baza turbinei fiind situat între db(a) acesta scăzând cu mărirea distanţei faţa de sursa de zgomot înregistrânduse o intensitate a zgomotului de 44dB(A) la 170m şi de 40 db(a) la 260 m distanţa. EUROPP ENERGOCONS 27

28 Variaţia intensităţii sunetului funcţie de distanţa faţă de sursă Dublarea distanţei va face nivelul db să scadă la 6. În practică, amortizarea sunetului şi reflecţia poate avea un rol într-o anumită zonă şi poate modifica rezultatele prezentate aici. Pentru o imagine de ansamblu asupra nivelului de zgomot emis de parcul eolian studiat s-au realizat simulări pentru întregul parc pentru nivelurile minim şi maxim de zgomot. Hărţile de zgomot sunt prezentate în figurile de mai jos. Pentru calcularea nivelului de zgomot s-a ţinut cont de nivelul intensităţii vântului conform tabelului: Nivel zgomot la diferite viteze a vântului Nivelul intensităţii sunetului Viteza vântului (m/s) Zgomotul [db (A)] 102,5 102,9 102,3 103,0 103,6 Marjă de eroare[db (A)] 0,7 0,7 0,7 0,7 0,7 În vederea estimării intensităţii zgomotului produs de turbinele montate în amplasament s- au utilizat instrumente software pentru simularea efectelor zgomotului. Astfel s-au realizat simulări pentru o suprafaţă cu 3 centrale eoliene pentru nivelul minim şi maxim de zgomot. EUROPP ENERGOCONS 28

29 Nivelul minim de zgomot emis de 3 trei centrale eoliene Se poate observa că începând cu distante mai mici de 700 m în orice direcţie faţă de parc şi în oricare din situaţiile posibile, zgomotul produs de către turbinele parcului eolian nu va depăşi db(a). Conform Danish Wind Industry Association, se poate calcula sunetul produs de centralele eoliene la diferite distanţe faţă de parc. Ca referinţă s-a luat o rază de referinţă de 700 m faţă de cea mai apropiată centrală, existentă în parc. Datele rezultate sunt detaliate în tabelele de mai jos. EUROPP ENERGOCONS 29

30 Variaţia intensităţii zgomotului pe distanţa faţă de sursă De menţionat că cele mai apropiate zone locuite (Scânteieşti şi Frumuşiţa) sunt amplasate la o distanţă de aproximativ 1,4 respectiv 5,2 km de cea mai apropiata turbina eoliana (S 09 in plan). Având in vedere respectarea distantelor de siguranţa conform Ord. ANRE dar si din simulările sonometrice realizate se poate concluziona că funcţionarea parcului eolian nu va polua fonic zonele învecinate. Limitele principalelor localităţi aflate în vecinătatea amplasamentului în care se propune amenajarea parcului eolian. Localitatea Distanţa (km) Scânteieşti 1,4 Ijdileni 5,1 Frumuşiţa 5,2 Cuca 4,6 Şiviţa 5,7 Datorită caracteristicilor geografice ale zonei de implementare a proiectului, precum şi distanţele faţă de cele mai apropiate locuinţe, se estimează că zgomotul generat de EUROPP ENERGOCONS 30

31 funcţionarea turbinelor eoliene nu reprezenta un factor disturbator, efect ce poate fi măsurat după instalarea acestora Interferenţele electromagnetice Toate structurile mari, mobile pot produce interferenţe electromagnetice. Centralele eoliene pot cauza aceste interferenţe prin reflectarea semnalelor electromagnetice de palele centralei. Astfel, receptorii din apropiere preiau atât semnalul direct cât şi cel reflectat. Interferenţa se produce deoarece semnalul reflectat este întârziat din două motive: datorită efectului Doppler (datorat rotirii palelor); datorită lungimii de undă a frecvenţelor proprii ale turbinei. Interferenţa este mai puternică în cazul materialelor metalice şi mai slabă în cazul lemnului sau epoxi. Palele moderne sunt realizate dintr-un amestec de fibră de sticlă şi materiale compozite şi sunt parţial transparente la undele electromagnetice. Principala sursă de producere a radiaţiilor electromagnetice ne-ionizate o reprezintă generatoarele de curent ce echipează turbinele eoliene. Aceste tipuri de radiaţii produse au o influenţă nefastă asupra tuturor organismelor vii. Având în vedere înălţimea la care este situată sursa de radiaţii electromagnetice (100m înălţime faţă de sol) şi la o distanţa semnificativă faţa de zonele rezidenţiale (1,4 km faţă de satul Scânteieşti) impactul produs de radiaţiile electromagnetice generate în urma funcţionării parcului eolian este nesemnificativ. Natura şi volumul de interferenţe electromagnetice produse de turbinele eoliene depind de: o localizarea relativă a turbinei eoliene faţa de transmiţător şi receptor; o caracteristicile palelor turbinei; o frecvenţa semnalului interferat; o caracteristicile receptorului; o modelul de propagare a undelor radio în atmosfera zonei studiate (Sengupta & Senior 1983). 1.9 Alte tipuri de poluare fizică sau biologică Nu este cazul. EUROPP ENERGOCONS 31

32 1.10 Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele Această secţiune conţine o descriere a alternativelor pentru proiectul propus în corelare cu: Alegerea amplasamentului; Capacitatea parcului, numărul de turbine ales şi amplasarea acestora; Numărul de turbine ales, capacitatea şi amplasarea acestora; Alternativa 0 de neimplementare. Alegerea locaţiei amplasamentului Unul din motivele dezvoltării parcului eolian în zona aleasă extravilanul comunelor Frumuşiţa şi Scânteieşti îl reprezintă potenţialul ridicat al resurselor de vânt ce asigură viabilitate financiară a proiectului. Alegerea amplasamentului s-a făcut pe baza măsurătorilor realizate de către beneficiar, în comuna Frumuşiţa, cu ajutorul a unui turn de monitorizare activitate eoliană. Datele obţinute din măsurători au arătat că zona analizată este favorabilă pentru investiţia propusă. De asemenea factori importanţi în alegerea locaţiei au constituit şi: Existenţa în zonă a unui sistem de distribuţie şi transport al energiei electrice apropiat (Frumuşiţa); Teren liber, fără posibil impact asupra florei, faunei şi zonelor protejate; Distanţă considerabilă fată de zonele locuite; Accesul la infrastructura rutieră DN 26, DJ 261. Conexiunea\capacitatea sistemului de distribuţie al energiei electrice Capacitatea sistemului de distribuţie a energiei ales se referă în primul rând la abilitatea de transmitere a energiei electrice la costuri minime. Capacitatea sistemului de distribuţie (reţelei electrice) este influenţată de factori fizici şi climatici ce includ: Diametrul conductorului electric; Distanţa dintre surse de la generator la staţia de transformare şi liniile de transport; Condiţii meteo de pe amplasament (temperatură, viteza vântului etc.). EUROPP ENERGOCONS 32

33 Soluţia optimă este de a realiza puncte de conexiuni intermediare de 20KV, la fiecare racordându-se cele 15 centrale eoliene dispuse geometric, echilibrat faţă de aceste puncte de conexiuni. Intreg parcul eolian se va racorda în variantă radială la un punct central de conexiuni de 20kV cu racord direct spre staţia de transformare 110/20/6 kv Frumuşiţa. Pentru racordarea parcului eolian la staţia de transformare Frumuşiţa se va executa extinderea staţiei de conexiuni de 20kV prin montarea a două celule de linie de 20kV cu plecare în cablu-model modernizat ICMP bară simplă cu întrerupător debroşabil şi protecţie numerică şi transformare de curent 500/5/5A. Capacitatea parcului, numărul de turbine ales şi amplasarea acestora Capacitatea maximă a parcului eolian de 15 turbine eoliene satisface necesarul de utilizare a resurselor eoliene din zona amplasamentului şi se încadrează în capacitatea sistemului de distribuţie a energiei electrice. Amplasarea turbinelor eoliene pe locaţie se face evitând impactul asupra: Zonelor cu vegetaţie importantă pentru habitatul existent şi zonele de hrănire a păsărilor Culuare şi rute de migrare a păsărilor; Neimplementarea proiectului în zona analizată va avea ca impact: Până la MW energie pe an generată din surse regenerabile nu va fi produsă în reţeaua naţională (suficientă pentru consumul a locuinţe) Emisii de C rezultate ca urmare a utilizării instalaţiilor de producere a energiei din surse neregenerabile; Lipsa locurilor de muncă. Pierderea unor surse de finanţare la bugetului local Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentelor pentru alternativele la proiect Amplasamentul destinat alternativelor studiate îl reprezintă suprafaţă de ,00 mp situat în extravilanul comunelor Frumuşiţa şi Scânteieşti, judeţul Galaţi. Suprafeţele analizate în proiect sunt înscrise în cartea funciara a comunelor Frumuşiţa şi Scânteieşti, având în EUROPP ENERGOCONS 33

34 prezent destinaţia de teren arabil extravilan, drumuri existente şi teren neproductiv conform Certificatului de Urbanism nr. 161/3298 din Planul de încadrare în teritoriu a obiectivului analizat 1.12 Informaţii despre documentele/reglementările existente privind planificarea /amenajarea teritorială în zona amplasamentului proiectului Conform Certificatului de Urbanism nr. 161/3298 din , amplasamentul în suprafaţă de ,00 mp este încadrat ca teren arabil, drumuri de exploatare şi teren neproductiv. EUROPP ENERGOCONS 34

35 Utilizare teren - comune: Frumuşiţa şi Scânteieşti 1.13 Informaţii despre modalităţile propuse pentru conectare la infrastructura existentă Distribuţie energiei electrice propuse se va realiza în staţia de transformare şi conexiuni aparţinând Transelectrica SA (cea mai apropiata fiind staţia Frumuşiţa). Distribuţia se va realiza prin puncte de conexiuni intermediare de 20KV, la acestea racordându-se cele 15 centrale eoliene dispuse geometric, echilibrat faţă de aceste puncte de conexiuni. Conexiunea se va realiza în variantă radială la un punct central de conexiuni de 20kV cu racord direct spre staţia de transformare 110/20/6 kv Frumuşiţa. Pentru racordarea parcului eolian la staţia de transformare Frumuşiţa se va executa extinderea staţiei de conexiuni de 20kV prin montarea a două celule de linie de 20kV cu plecare în cablu-model modernizat ICMP bară simplă cu întrerupător debroşabil şi protecţie numerică şi transformare de curent 500/5/5A. EUROPP ENERGOCONS 35

36 Racordarea la sistemul de transformare se va realiza prin 2 feederi de 20kV din cupru 2XSY 3x(1x300) mmp. 2. Procese tehnologice 2.1. Procese tehnologice de producţie Principiul de funcţionare al turbinei eoliene Turbinele eoliene funcţionează după un principiu simplu. Energia vântului roteşte palele rotorului, acesta este conectat la cutia de viteze ce roteşte generatorul producând electricitate. Turbinele de vânt sunt montate pe un turn la înălţime 100 m pentru a capta cea mai mare parte din potenţialul eolian. Funcţionarea unei turbine eoliene Câteva dintre părţile principale ale turbinelor eoliene sunt prezentate mai jos, dar în principiu, cele mai importante părţi componente ale turbinelor eoliene, sunt: o butucul rotorului; o paletele; o nacela; o pilonul (turnul); EUROPP ENERGOCONS 36

37 o arborele principal (de turaţie redusă); o multiplicatorul de turaţie cu roţi dinţate; o dispozitivul de frânare; o arborele de turaţie ridicată; o generatorul electric; o sistemul de răcire al generatorului electric; o girueta; o anemometrul; o sistemul de control (controller). Caracteristici tehnice turbină eoliană tip N100/3000 Turbina eoliană N100 este o turbină cu viteză variabilă cu diametrul rotorului de 100m şi o putere nominală de 3000 kw. Date generale Tip - rotor cu 3 pale, axă orizontală, orientare pe direcţia vântului. Putere nominală 3000 kw la 13m/s viteza vânt. Viteza vântului de start 3m/s. Autoprotecţie 27 m/s. Timp de exploatare estimat - 20 ani. Domeniu temperatură de exploatare C. Rotorul este constituit din 3 pale, arborele rotorului, sistem de ghidare independent pe 3 axe. Palele rotorului sunt confecţionate din fibră de sticlă poliesterică. Palele sunt echipate cu un sistem de protecţie împotriva descărcărilor electrice incluzând şi un paratrăsnet ce protejează rotorul. Specificaţiile rotorului Diametru 100m Aria de desfăşurare 6362 m 2. Viteza de rotaţie 9,6-16,8 rpm. Greutate totală aprox. 58t. EUROPP ENERGOCONS 37

38 Specificaţii pale Material fibră de sticlă poliesterică Lungime totală 45m. Greutate per pală aprox. 10,5t Nacela ce are în componenţă arborele rotor, cutie viteze, generator, sistem de frânare, convertor sistem de răcire. Specificaţii cutie viteze Tip 2 trepte de viteză. Putere nominală 3000 kw. Greutate aprox. 18,5 t. Lubrifiant - ulei tip VG litri. Generatorul este de tip dublu asincron cu putere nominală de 3000 kw echipat cu circuit de răcire pe bază de apă-glycol (antigel). Tensiune nominală 690V. Frecventa de funcţionare 50 Hz. Viteză rpm. Greutate aprox. 10t. Sistemul de frânare dispozitiv de control a mişcării de rotaţie a palelor şi rotorului de tip aerodinamic şi pe sistem hidraulic/mecanic. Tip disc frână cu acţionare hidraulică sau electrică. Diametru disc 1000 mm Putere nominală a pompei hidraulice - 1,5 kw. Tip ulei hidraulic - VG32 aprox. 50 l. EUROPP ENERGOCONS 38

39 Turbină eoliană N100/3000 Raport privind Impactul asupra Mediului Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor şi echipamentelor necesare; alternative avute în vedere Nu este cazul Valorile limită atinse prin tehnicile propuse de titular şi prin cele mai bune tehnici disponibile Nu este cazul 2.2. Activităţi de dezafectare În conformitate cu Legea nr. 401/2003 privind modificarea şi completarea Legii 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, art. 6 alin(1). Demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea, parţială sau totală, a construcţiilor şi instalaţiilor aferente construcţiilor, a instalaţiilor şi utilajelor tehnologice, inclusiv elementele de construcţii de susţinere a acestora, închiderea de cariere şi exploatări de suprafaţă şi EUROPP ENERGOCONS 39

40 subterane, precum şi a oricăror amenajări se face numai pe baza autorizaţiei de desfiinţare obţinute în prealabil de la autorităţile prevăzute la art. 4." Construcţiile şi instalaţiile se vor debranşa de la utilităţi numai cu acordul deţinătorului de reţele de apă, energie electrică, gaze. Investiţia analizată se doreşte a fi durabilă - aproximativ 20 ani, fiind proiectată pentru o perioadă de funcţionare cât mai lungă, însă, în momentul în care investiţia nu va mai satisface necesităţile beneficiarului şi se va dori schimbarea destinaţiei de bază a terenului se vor efectua lucrări de dezafectare şi demolare în sensul invers de punere în operă a acestora, pentru care se va respecta legislaţia de protecţia mediului în vigoare la momentul dezafectării. 3. Deşeuri 3.1 Generarea deşeurilor, managementul deşeurilor, eliminarea şi reciclarea deşeurilor. Surse de generare deşeuri În timpul amenajării parcului eolian, nu vor rezulta deşeuri din demolări de clădiri sau din alte dezafectări ( dezafectări de conducte hidro, etc.) pe amplasament liber se vor realiza doar lucrări de amenajare a terenului, precum şi lucrări de construcţie a fundaţiilor turbinelor eoliene. Tipurile şi cantităţile de deşeuri rezultate din activitatea analizată pe perioada de construcţie: deşeuri municipale; deşeuri de ambalaje (hârtie şi carton, materiale plastice, lemn); deşeuri metalice; pământ excavat. 1. Deşeuri municipale deşeuri rezultate din activitatea personalului ce va lucra la construirea obiectivului. Cantitatea maximă lunară va fi de aprox. 200 kg, respectiv 3,2 tone în perioada de construcţie. Deşeurile vor fi colectate în europubele. Conform HG nr. 856 din 2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, deşeurile menajere se încadrează în categoria 20 - deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, inclusiv fracţiuni colectate separat, grupa alte deşeuri municipale, cod deşeuri municipale amestecate. Deşeurile vor fi preluate regulat de către firma de salubritate în baza contractului care va fi încheiat. EUROPP ENERGOCONS 40

41 2. Deşeuri de ambalaje (hârtie şi carton, materiale plastice, lemn) vor fi colectate separat şi depozitate pe platforma special amenajată. Cantitatea maximă lunară pe perioada de construcţie va fi de aprox. 100 kg, respectiv 1,6 tone în perioada de construcţie. Deşeurile de ambalaje reciclabile vor fi colectate şi depozitate separat în vederea reciclării/valorificării. Conform HG nr. 856 din 2002, deşeurile rezultate fac parte din categoria 15 - deşeuri de ambalaje; materiale absorbante, materiale de lustruire, filtrante şi îmbrăcăminte de protecţie, nespecificate în alta parte, respectiv grupa ambalaje, codurile: ambalaje de hârtie şi carton, ambalaje de materiale plastice, ambalaje de lemn, ambalaje amestecate. Acestea vor fi predate către societăţi autorizate specializate în baza contractelor ce se vor încheia. 3. Deşeuri metalice rezultate din activitatea de construcţie vor fi colectate separat şi depozitate pe platforma special amenajată. Cantitatea maximă estimată pe perioada construcţiei va fi de 0,5 tone. Conform HG nr. 856 din 2002, deşeurile rezultate fac parte din categoria 17 - deşeuri din construcţii şi demolări (inclusiv pământ excavat din amplasamente contaminate), grupa metale (inclusiv aliajele lor), codurile fier şi oţel; amestecuri metalice. Deşeurile vor fi valorificate prin societăţi autorizate. 4. Pământ excavat rezultat din săpăturile pentru fundaţiile centralelor eoliene. Cantitatea estimată va fi de aprox tone, care este impropriu denumit deşeu, deoarece acesta va fi utilizat ca material de umplutură pentru sistematizarea pe verticală a terenului, amenajarea terasamentelor şi amenajarea infrastructurii rutiere. Conform HG nr. 856 din 2002, deşeurile rezultate fac parte din categoria 17 - deşeuri din construcţii şi demolări (inclusiv pământ excavat din amplasamente contaminate), grupa pământ (inclusiv excavat din amplasamente contaminate), pietre şi deşeuri de la dragare, codul pământ şi pietre, altele decât cele specificate la În perioada funcţionării Obiectivului (parc eolian) deşeurile rezultate vor proveni din activităţile de întreţinere şi reparaţii periodice. 1. Ulei uzat de transmisie în perioada de funcţionare a Parcului Eolian rezultă uleiuri uzate. Schimbarea uleiului de la cutia de viteze a turbinei se face de două ori/an şi va fi realizată de către firme specializate în domeniu, cu care administratorul parcului eolian va încheia un contract de service şi întreţinere. Cantitatea de uleiuri de transmisie este estimată la aproximativ 6000 l/schimb. EUROPP ENERGOCONS 41

42 Conform HG 856 din 2002 deşeurile rezultate fac parte din categoria 13 deşeuri uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi (cu excepţia uleiurilor comestibile şi a celor din capitolele 05, 12 şi 19), grupa uleiuri uzate de motor, de transmisie şi de ungere, cod * - uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie şi de ungere. 2. Ulei uzat hidraulic în perioada de funcţionare a Parcului Eolian rezultă uleiuri uzate hidraulice. Schimbarea uleiului de la cutia de viteze a turbinei se face de două ori/an şi va fi realizată de către firme specializate în domeniu, cu care administratorul parcului eolian va încheia un contract de service şi întreţinere. Cantitatea de uleiuri hidraulice este estimată la aproximativ 750 l/schimb. Conform HG 856 din 2002 deşeurile rezultate fac parte din categoria 13 deşeuri uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi (cu excepţia uleiurilor comestibile şi a celor din capitolele 05, 12 şi 19), grupa uleiuri uzate de motor, de transmisie şi de ungere, cod * - uleiuri minerale hidraulice neclorinate. 3. Deoarece societatea deţine un număr important de echipamente electrice şi electronice, trebuie să respecte obligaţiile legale din HG 448/2005 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice. Astfel în cazul DEEE (deşeuri de echipamente electrice şi electronice) - societatea are ca obligaţie prevenirea producerii de deşeuri de echipamente electrice şi electronice precum şi refolosirea, reciclarea acestora. Colectarea DEEE se face separat iar depozitarea temporară a acestora se va face în spaţiu amenajat, impermeabil, marcat corespunzător. Conform HG nr. 856 din 2002, deşeurile rezultate fac parte din categoria 16 - deşeuri nespecificate în altă parte, grupa deşeuri de la echipamente electrice şi electronice, codul echipamente casate, altele decât cele specificate de la la În cazul în care pe amplasament vor fi generate astfel de deşeuri, societatea va trebui să ia toate măsurile pentru a limita impactul acestora asupra mediului. Managementul deşeurilor Denumirea deşeului*) Cantitate generată an Starea S, L, SS Codul deşeului conform HG nr. 856/2002 Codul privind principala proprietate periculoasă **) construcţie Colectare Managementul deşeurilor kg/an V E R Municipale 3,2 tone/ SL europubele - D1 - Ambalaje 1,6 S S spaţii special R5 - - EUROPP ENERGOCONS 42

43 Deşeuri metalice Pământ excavat Ulei uzat de transmisie 0,5 t/perioada construcţie t/ perioada construcţie S amenajate S S spaţii S special amenajate S funcţionare 6000 l L * - Ulei uzat hidraulic 750 l L * - Deşeuri electrice şi electronice - S V - valorificare; E - eliminare; R rămas în stoc; spaţii special amenajate Recipiente metalice Recipiente metalice R4 - - Reintroducere în lucrările de sistematizare a terenului 30 t D D10 - R7 D9 - Prognozarea impactului Deşeurile rezultate vor fi stocate temporar, în spaţii special amenajate, pe platforme betonate, în condiţii corespunzătoare, astfel încât să nu influenţeze desfăşurarea activităţilor pe amplasament. Stocarea temporară a deşeurilor se realizează în conformitate cu legislaţia specifică în vigoare, astfel: pe platforme betonate şi acoperite / descoperite; spaţii special amenajate; în containere transportabile, butoaie metalice; în spaţii închise şi acoperite. Măsuri de diminuare a impactului Societatea va deţine un Plan de gestionare a deşeurilor, generate pe amplasament, în care se va specifica denumirea deşeului produs, codul deşeului, cantitatea produsă, cantitatea valorificată, destinaţia deşeului, precum şi stocul existent la sfârşitul anului. Poluarea, datorată generării deşeurilor, se consideră că se va situa în domeniul nesemnificativ. În perioada de construcţie cât şi în cea funcţionare societatea va lua toate măsurile necesare, astfel încât eliminarea, valorificarea deşeurilor se va realiza controlat, fără a duce la poluarea mediului înconjurător, astfel încât nu se preconizează un impact direct şi semnificativ EUROPP ENERGOCONS 43

44 asupra factorilor de mediu, ci doar un impact indirect prin eliminarea acestor deşeuri de către firmele specializate. În cazul DEEE (deşeuri de echipamente electrice şi electronice) - Unelte electrice şi electronice, societatea are ca obligaţie, reciclarea acestora, conform HG 448/2005 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice. Colectarea DEEE se va face separat, iar depozitarea temporară a acestora se va realiza într-un spaţiu special amenajat, impermeabil, marcat corespunzător. Colectarea deşeurilor periculoase (ulei de transmisie şi hidraulic uzat), se va realiza cu o firmă specializată/autorizată conform contractului de schimbare/ eliminare a uleiurilor uzate generate de pe amplasament. 4. Impactul potenţial, inclusiv cel transfrontieră, asupra componentelor mediului şi măsuri de reducere a acestora Terenul destinat construcţiei parcului eolian se află în extravilanul comunelor Frumuşiţa şi Scânteieşti, având utilizarea de teren agricol, drumuri de exploatare si teren neproductiv fiind liber de construcţie şi la dispoziţia beneficiarului pentru realizarea investiţiei propuse. Pe perioada amenajării terenului şi construcţiei parcului eolian sunt generate emisii de pulberi, gaze şi zgomot de la utilajele care transportă materiale şi din construcţia propriu-zisă a obiectivului. În perioada desfăşurării lucrărilor de amenajare şi construcţie a obiectivului constructorul va lua măsurile de umectare a căilor de acces astfel încât antrenarea pulberilor sedimentabile de pe sol să fie limitată. Racordurile pentru sistemul de distribuţie (energia electrică), necesare pe timpul execuţiei, se vor realiza pe traseele racordurilor definitive. Pe durata amenajării/construirii, constructorul va urmări în permanenţă respectarea normelor şi procedurilor de execuţie specifice fiecărui tip de lucrare în parte şi va asigura respectarea normelor de tehnica securităţii muncii şi de protecţie a mediului pentru tot personalul de execuţie. Nu sunt generate ape uzate pe perioada construcţiei/amplasare, dar pot fi antrenate cu apele pluviale particule din sol generând concentraţii relevante de suspensii în ape. Pot fi de asemenea antrenate diverse substanţe de pe şantier care pot ajunge să fie spălate de apele EUROPP ENERGOCONS 44

45 pluviale. De aceea vor fi luate măsurile de depozitare separată a materialelor şi a substanţelor periculoase, care să asigure protecţia şi managementul eficient al acestora. Activitatea desfăşurată în cadrul obiectivului analizat nu are impact de transfrontalieră deoarece nu se înscrie în Lista cu activităţi propuse din Anexa 1 a Legii 22/2001 Pentru ratificarea Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier Apa Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului Hidrologie - Reţeaua hidrografică a zonei este neînsemnată raportându-se la apele de şiroire (de suprafaţă) cu debit mic în mare parte influenţat de precipitaţii, colectate pe văile de eroziune orientate nord-nord vest şi sus-sud est (Valea Frumuşiţei şi Valea Ijdileni) fiind apoi preluate de pârâul Chineja (5,2 km distanţa de amplasament), afluent al Prutului (8,6 km distanţă). Reţeaua hidrografică a zonei prezintă fenomene de îmbătrânire, de micşorare şi de dispariţie a cursurilor de apă în aluviuni. Unitatea hidrogeologică, este cantonată la medie adâncime, 39 m şi 44 m. Existenţa pe unii versanţi a unor roci impermeabile, în alternanţă cu roci permeabile ce adăpostesc între ele pânze de apă la mică adâncime, care umectează intens marnele din cadrul alternantelor litologice duc la apariţia izvoarelor de coastă în anii bogaţi in precipitaţii, când nivelul apei freatice de pe versanţi este aproape de suprafaţă Alimentarea cu apă Amenajarea şi funcţionarea parcului eolian nu necesită racordarea la sistemul de alimentare cu apă. Necesarul de apă potabilă destinat personalului ce activează pe durată amenajării/amplasării parcului eolian va fi asigurat din surse proprii (apă potabilă îmbuteliată) Managementul apelor uzate Pe amplasamentul analizat singura sursă de ape uzate o va constitui apele uzate fecaloid/menajere generate doar în perioada desfăşurării activităţii de şantier. Managementul apelor uzate fecaloid-menajere provenite din nevoile igienico-sanitare al personalului desfăşurat în activitatea de şantier pe perioada amenajării/amplasării parcului eolian va fi asigurat prin amplasarea în zona şantierului a unor toalete ecologice. EUROPP ENERGOCONS 45

46 4.1.4 Prognozarea impactului Surse de poluanţi pentru ape în perioada de execuţie Principalele sursele de poluare a apelor în faza de execuţie sunt reprezentate de: tehnologiile de execuţie propriu-zise; utilajele terasiere şi cele de transport; activitatea umană. Lucrările de amenajare a terenului şi de execuţie a fundaţiilor turbinelor eoliene constituie principalele activităţi cu impact direct asupra apelor de suprafaţă şi subterane. Mişcările de terasamente prevăzute în proiect au în vedere excavarea şi depozitarea unor cantităţi de pământ. Aceste depozite pot fi antrenate de apa meteorică. Ca urmare a precipitaţiilor, taluzele pot fi spălate de scurgerile de suprafaţă care antrenează fracţiuni de material sau mase de pământ. Deoarece lucrările de excavare şi pregătire a fundaţiilor se vor executa în uscat, cu depozitarea locală a materialului rezultat din săpături, riscul poluării apelor de suprafaţă şi subterane este minim. Utilajele terasiere şi de transport Modul de lucru, vechimea utilajelor şi starea lor tehnică sunt elemente care pot provoca în timpul execuţiei lucrărilor de amenajare şi construcţie, poluări ale apelor. Principalii poluanţi sunt motorina şi uleiurile arse. Acestea pot ajunge să afecteze calitatea apei prin: spălarea utilajelor sau a autovehiculelor în spaţii neamenajate, direct pe sol; repararea utilajelor, efectuarea schimburilor de ulei în spaţii neamenajate; remobilizarea unor surse subterane, antropogene, de poluare a apei prin lucrările de excavaţii; stocarea motorinei sau a uleiurilor arse în depozite sau recipiente improprii. Activitatea umană Activitatea salariaţilor din şantier este la rândul ei generatoare de poluanţi cu impact asupra apelor, deoarece: produce deşeuri menajere care, depozitate în locuri necorespunzătoare pot fi antrenate de ape sau pot produce levigat care să afecteze apa subterană; evacuările de ape fecaloid-menajere aferente organizărilor de şantier, pot şi ele să afecteze calitatea apelor, dacă grupurile sanitare sunt improvizate. EUROPP ENERGOCONS 46

47 Surse de poluanţi pentru ape în perioada de exploatare Principalele surse de poluare în faza de exploatare pot fi: depozitare necorespunzătoare a deşeurilor propriu-zise rezultate din funcţionarea parcului eolian (cap. III.8); Măsuri de diminuare a impactului Măsuri de protecţie a apelor în perioada de amenajare/construcţie: finalizarea execuţiei amenajării terenului în perioade cât mai scurte, dar cu respectarea timpilor tehnologici necesari; realizarea lucrărilor prin asigurarea de pante de scurgere pentru apele din precipitaţii; întreţinerea utilajelor (spălarea lor, efectuarea de reparaţii, schimburile de piese, de uleiuri, alimentarea cu carburanţi etc.) numai în locurile special pentru apele uzate care vor rezulta din şantier, se va impune respectarea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate evacuate în reţele de canalizare orăşeneşti şi în staţiile de epurare; condiţiile de contractare vor trebui să cuprindă măsuri specifice pentru managementul apelor din zonă pentru a evita poluarea chimică a apelor; manipularea materialelor, a sterilului, a pământului şi a altor substanţe folosite se va face astfel încât să se evite antrenarea lor de către apele de precipitaţii; utilizarea de toalete tip cabine ecologice în perioada de amenajare/construcţie. Măsuri de diminuare Măsuri de diminuare a eroziunii solului şi transport de sedimente prin crearea unui sistem de drenare a apelor pluviale urmând linia pantelor naturale. Limitarea zonelor decopertate durata de expunere a solului. Reabilitarea şi stabilizarea progresivă a zonelor afectate pentru a preveni eroziunea. Minimizarea utilizării materialelor de construcţie în afara zonei destinate şantierului. Asigurarea de toalete ecologice şi amplasarea acestora la distanţă faţă de Fază de implementare Amenajare Construcţie Operare EUROPP ENERGOCONS 47

48 Măsuri de diminuare zonele de drenaj a apelor pluviale. Prin măsurile luate se consideră că semnificativ asupra factorului de mediu apă. Fază de implementare Amenajare Construcţie Operare funcţionarea Parcului Eolian, nu are impact Hărţi şi desene la capitolul "Apa" Harta hidrologică a zonei proiectului 4.2. Aerul Date generale Dat fiind faptul că judeţul Galaţi reprezintă o deschizătură spre nord-est şi spre sudvest, el se găseşte sub influenţa maselor de aer continental estice şi mai puţin sudice, lipsind aproape cu totul influenţa aerului vestic care este oprit de paravanul munţilor Carpaţi. EUROPP ENERGOCONS 48

49 Temperatura medie anuală este, calculată pe o perioadă de 70 de ani, este la Galaţi de 10 0 C si la Tecuci de 9,8 0 C. Temperatura medie a verii este de cuprinsă între 21 0 C la Tecuci si 21,3 0 C la Galaţi. În timpul iernii, deasupra judeţului Galaţi vin din nord şi nord-est mase de aer rece care produc scăderi de temperatură care oscilează între 0,2 0 C -3 0 C. Temperatura medie lunară este mai scăzută în ianuarie când are valori de C. Temperatura medie a lunii iulie este de 21,7 0 C. În timpul anului sunt cca.210 zile cu temperaturi de peste 10 0 C. Repartiţia anuală a precipitaţiilor este neuniformă, cele mai mari cantităţi de apă cad în anotimpul de vară, sub formă de averse. Vântul predominant este Crivăţul, care reprezintă 29% din frecvenţa anuală a vânturilor. Al doilea vânt predominant este cel din sud, cu o frecvenţă de 16% şi bate mai mult vara si este destul de uscat. Clima, aşa cum rezultă din cele prezentate, este temperat-continentală. Climatul comunei are un caracter temperat-continental caracterizat prin veri fierbinţi şi uscate şi ierni reci cu viscole frecvente. Temperaturile medii lunare ajung la 26 o C. Precipitaţiile medii anuale au o valoare de 450 mm, regimul ploilor fiind însă neuniform repartizate, cele mai mari cantităţi căzând vara, în luna iunie, iar cele mai mici cantităţi căzând iarna în lunile ianuarie şi februarie. Vânturile cele mai frecvente sunt cele din nord 25,1%, după care urmează cele din sud - 11,6% şi nord-vest 8,3%. Cel mai cunoscut vânt, în aceasta parte a ţării este Crivăţul, rece şi uscat. Situarea comunei în zona colinară îi asigură totuşi un topoclimat mai blând comparativ cu zona de câmpie, cu variaţii mai reduse în ceea ce priveşte vitezele medii lunare ale vântului Surse şi poluanţi generaţi I. Perioada de construcţie/amenajare În perioada de execuţie a lucrărilor proiectate, activităţile din şantier au impact asupra calităţii atmosferei din zonele de lucru şi din zonele adiacente acestora. Execuţia lucrărilor proiectate constituie, pe de o parte, o sursă de emisii de praf, iar pe de altă parte, sursa de emisie a poluanţilor specifici arderii combustibililor (produse petroliere distilate) atât în motoarele utilajelor necesare efectuării acestor lucrări, cât şi ale mijloacelor de transport folosite. Emisiile de praf, care apar în timpul execuţiei lucrărilor proiectate, sunt asociate lucrărilor de excavaţii, de vehiculare şi punere în operă a materialelor de construcţie, precum şi EUROPP ENERGOCONS 49

50 altor lucrări specifice. Degajările de praf în atmosferă variază adesea substanţial de la o zi la alta, depinzând de nivelul activităţii, de specificul operaţiilor şi de condiţiile meteorologice. Natura temporară a lucrărilor de construcţie, specificul diferitelor faze de execuţie, modificarea continuă a fronturilor de lucru diferenţiază net emisiile specifice acestor lucrări de alte surse nedirijate de praf, atât în ceea ce priveşte estimarea, cât şi controlul emisiilor. Amenajarea terenului necesar dezvoltării parcului eolian implică o serie de operaţii diferite, fiecare având propriile durate şi potenţial de generare a prafului. Sursele principale de poluare a aerului, specifice execuţiei lucrărilor pot fi grupate după cum urmează: Activitatea utilajelor de construcţie Acestea sunt reprezentate în principal de transportul materialelor şi prefabricatelor, de la organizarea de şantier unde sunt depozitate şi prelucrate la locul de asamblare şi construcţie. Poluarea specifică activităţii utilajelor se apreciază după consumul de carburanţi, respectiv emisia de emisii de poluanţi în atmosferă datoraţi arderii acestora (substanţe poluante: NO x, CO, COVNM, particule materiale din arderea carburanţilor etc.) şi aria pe care se desfăşoară aceste activităţi. Poluanţii rezultaţi sunt: 4 Gaze de ardere (CO, NOx, SOx, COVNM) şi pulberi provenite din funcţionarea motoarelor autovehiculelor şi utilajelor; 4 Pulberi (praf) din activitatea amenajare/construcţie obiectiv şi manipulare a instalaţiilor. Cantităţile de poluanţi emişi în atmosferă de utilaje depind, în principal, de următorii factori: nivelul tehnologic al motorului; puterea motorului; consumul de carburant pe unitatea de putere; capacitatea utilajului; vârsta motorului/utilajului; dotarea cu dispozitive de reducere a poluării. EUROPP ENERGOCONS 50

51 Este evident faptul că emisiile de poluanţi scad cu cât performanţele motorului sunt mai avansate, tendinţa în lume fiind de fabricare a motoarelor cu consumuri cât mai mici pe unitatea de putere şi cu un control cât mai restrictiv al emisiilor. Se apreciază că poluarea specifică activităţilor de alimentare cu carburanţi, întreţinere şi reparaţii ale utilajelor este redusă. Activitatea organizării de şantier Poluarea atmosferei specifică organizărilor de şantier este redusă şi localizată. Sursele se încadrează în categoria surselor discontinue. Date fiind perioadele limitate de executare a lucrărilor de construcţie, emisiile aferente acestora vor apare în aceste perioade, cu un regim maxim de 10 ore/zi II. Perioada de exploatare În perioada de exploatare, obiectivul analizat nu se constituie în sursă de poluare a atmosferei. Nu există niciun fel de emisii de poluanţi care pot afecta vegetaţia şi fauna terestră în perioada de funcţionare/exploatare a parcului eolian. Neexistând emisii de poluanţi în aer datorită realizării unor astfel de proiecte, nu se produc dispersii şi nici modificări ale calităţii aerului Prognozarea poluării aerului În perioada executării lucrărilor de construcţie a obiectivului Parc eolian impactul asupra factorului de mediu aer este determinat de poluarea cu pulberi şi gaze de eşapament ca urmare a intensificării traficului auto în zonă, a lucrărilor specifice construcţiei şi a tranzitului de materii prime şi materiale. Având în vedere următoarele aspecte: zona nu este sensibilă din punct de vedere al poluării deja existente a aerului; natura lucrărilor nu presupune utilizarea unor substanţe toxice şi periculoase. Se apreciază că poluarea aerului în această perioadă, are un caracter local manifestându-se doar în zona obiectivului şi în perioada derulării lucrărilor, deci impactul va fi redus. EUROPP ENERGOCONS 51

52 În perioada funcţionării obiectivului Parc Eolian şi a instalaţiilor aferente, nu se vor crea potenţiale emisii semnificative de poluanţi ai aerului Măsuri de diminuare a impactului Măsuri de protecţie a aerului Sursele de impurificare a atmosferei asociate activităţilor care vor avea loc în perioada de execuţie în amplasamentul analizat sunt surse libere, deschise. Ca urmare, nu se poate pune problema unor instalaţii de captare - epurare - evacuare în atmosferă a aerului impurificat/ gazelor reziduale; Referitor la emisiile de la vehiculele de transport, acestea trebuie să corespundă condiţiilor tehnice prevăzute la inspecţiile tehnice care se efectuează periodic pe toată durata utilizării tuturor autovehiculelor înmatriculate în ţară; Utilajele şi mijloacele de transport vor fi verificate periodic în ceea ce priveşte nivelul de monoxid de carbon şi concentraţiile de emisii în gazele de eşapament şi vor fi puse în funcţiune numai după remedierea eventualelor defecţiuni; Alimentarea cu carburanţi a mijloacelor de transport se va face în staţii de alimentare carburanţi; Procesele tehnologice care produc mult praf vor fi reduse în perioadele cu vânt puternic, sau se va urmări o umectare mai intensă a suprafeţelor aflate sub acţiunea utilajelor de lucru sau a drumurilor de acces, în special a celor nepavate; Drumurile de şantier vor fi permanent întreţinute prin nivelare şi stropire cu apă pentru a se reduce praful, sau cu lianţi chimici pe bază de apă. Măsuri de diminuare a aerului Măsuri de diminuare Limitarea zonelor decopertate pe durata de expunere a solului. Reabilitarea şi stabilizarea progresivă a zonelor afectate pentru a preveni eroziunea. Umectarea zonelor de lucru pentru reducerea pulberilor antrenate de vânt. Restricţionarea traficului în zona de lucru şi impunerea limitelor de viteză Verificarea periodică a utilajelor şi echipamentelor de lucru Fază de implementare Amenajare Construcţie Operare EUROPP ENERGOCONS 52

53 4.3 Solul şi subsolul Date generale Solul este factorul de mediu, care integrează toate consecinţele poluării, cu influenţă şi asupra subsolului. Între factorii de mediu, solul are o importanţă majoră, el constituind, pe de o parte, un loc de acumulare a elementelor poluante, iar pe de altă parte, un mijloc de răspuns dinamic la procesul de acumulare. În general, un kg de sol conţine: o substanţe minerale, circa 0,78 kg, respectiv 52 % ca volum; o aer, circa 0,015 kg, 25% ca volum; o apă (inclusiv substanţe dizolvate), 0,15 kg, 18% ca volum. Modificările care se produc în sol, ca urmare a impactului poluanţilor, se reflectă asupra celorlalte verigi ale lanţului trofic, vegetaţie apă animale oameni. În funcţie de natura şi intensitatea impactului şi de însuşirile native fizice şi chimice ale solurilor, amploarea modificărilor este diferită. Elemente de geomorfologie Teritoriul comunei are un relief variat, câmpie înaltă cu atitudini de până la 144 m şi a cărei cuvertură este alcătuită din depozite leossoide (pământuri macroporice sensibile la umezire),fiind formaţiunea pe care se extinde în cea mai mare parte intravilanul comunei. Zona de trecere de la câmpie înaltă la luncă, în a cărei alcătuire intră pământuri argiloase,care sunt rezultatul erodării depozitelor zonei superioare şi depunerii acestor materiale spre baza pantei. Lunca, a cărei altitudini coboară la valori de 7-8 m, prezentând trei sectoare: grindul longitudinal de mal, lunca joasă şi contactul cu zonele care fac trecerea spre părţile mai înalte. Este constituită din depozite aluvionare fine, cu compresibilitate ridicată, grad ridicat de umiditate, mâlite, sau cu intercalaţii de mal, ceea ce a făcut ca zona de construcţie să nu se extindă în acest sector. Solurile predominante sunt cele zonale molice-corespunzătoare stepelor, aparţinând tipurilor cernoziomice, iar dintre cele azonale se întâlnesc aluviuni, soluri aluviale, lacovişti Surse de poluare a solului şi subsolului Potenţialele efecte de poluare pe perioada activităţilor desfăşurate în etapa de amenajare teren, construire-montaj a parcului eolian pot fi generate de următoarele activităţi: decopertare zonă construcţii fundaţie, drumuri şi căi de acces; EUROPP ENERGOCONS 53

54 scurgeri accidentale de produse petroliere; transport utilizând utilaje de mare tonaj. Pe perioada efectuării lucrărilor de investiţie se produc modificări structurale ale profilului de sol ca urmare a săpăturilor şi excavaţiilor prevăzute a se executa, proiectantul prevăzând o serie de măsuri compensatorii pentru protecţia solului şi subsolului: utilizarea la maximum a traseului drumului actual, concomitent cu respectarea condiţionărilor pentru drumurile noi de acces ale echipamentelor energetice şi ale utilajelor tehnologice; utilizarea unor tehnologii avansate de construire; refacerea vegetaţiei prin reconstrucţia ecologică în zona platformelor de fundaţie şi a platformelor tehnologice prin acoperirea cu strat de pământ vegetal şi refacerea vegetaţiei specifice habitatelor din zonă; Beneficiarul va amenaja căile de acces pe amplasamentul analizat în sensul îmbunătăţirii părţilor carosabile, până la o lăţime maximă în linie dreaptă de 5 m, precum şi refacerea infrastructurii, astfel încât să fie posibil accesul utilajelor implicate în construcţie, dar şi întreţinerea facilă pentru accesul personalului de verificare pe toată durata de funcţionare. Modificările intervenite în calitatea şi structura solului şi a subsolului datorate refacerii căilor de acces, a platformelor de montaj, a turnării fundaţilor (din beton armat) şi liniilor electrice de racord la reţea vor fi diminuate prin lucrările de refacere a amplasamentului prevăzute în proiect. Etapa de exploatare/funcţionare Sursele potenţiale de poluare, în timpul funcţionării parcului eolian, asupra factorului de mediu sol pot fi: deşeurile rezultate şi anume uleiuri uzate de transmisie şi hidraulice ce pot produce prin depozitarea necorespunzătoare o poluare semnificativă a solului; Prognozarea impactului Amenajarea/construcţia şi funcţionarea Parcului eolian, se va desfăşura în condiţii de siguranţă, nu constituie surse de poluare pentru sol prin măsurile luate încă din fazele de proiectare şi construcţie. Realizarea nu va contribui la poluarea solului, deoarece: EUROPP ENERGOCONS 54

55 Deşeurile rezultate vor fi eliminate conform legislaţiei în vigoare; S-a limitat zona de contaminare potenţială a solului în perioada de construcţie/montaj; Apele uzate/menajere sunt evacuate corespunzător Măsuri de diminuare a impactului Măsuri de protecţie a solului şi subsolului În urma aprecierilor făcute în subcapitolele anterioare a rezultat că emisiile de poluanţi în atmosferă, apă, pe sol, generate de şantier în perioada de execuţie au, în cea mai mare măsură, valori inferioare concentraţiilor, respectiv limitelor maxime admise. În faza de execuţie impactul asupra factorului de mediu sol poate fi diminuat prin: obligarea antreprenorului la realizarea unei organizări de şantier corespunzătoare din punct de vedere al facilităţilor; prevederea de toalete ecologice pentru personalul din şantier şi din punctele de lucru; în incinta organizării de şantier trebuie să se asigure scurgerea apelor meteorice, care spală o suprafaţă mare, pe care pot exista diverse substanţe de la eventualele pierderi, pentru a nu se forma bălţi, care în timp se pot infiltra în subteran, poluând solul şi stratul freatic; evitarea degradării zonelor învecinate amplasamentelor şi a vegetaţiei existente, din perimetrele adiacente, prin staţionarea utilajelor, efectuării de reparaţii, depozitarea de materiale etc.; colectarea tuturor deşeurilor rezultate din activitatea de construcţii, valorificarea tuturor deşeurilor rezultate. Măsuri de diminuare pentru sol Măsuri de diminuare Măsuri de diminuare a eroziunii solului şi transport de sedimente. Limitarea zonelor decopertate pe durata de expunere a solului. Managementul traficului în zona obiectivului cu scopul de a reduce producerea pulberilor şi a eroziunii solului Fază de implementare Amenajare Construcţie Operare EUROPP ENERGOCONS 55

56 Fază de implementare Măsuri de diminuare Amenajare Construcţie Operare Management corect al deşeurilor rezultate. Verificarea periodică a utilajelor şi echipamentelor de lucru 4.5. Biodiversitatea Amplasamentul proiectului propus Parc eolian format din 15 centrale eoliene a câte 2-3 MW fiecare, numite E1-E15; Construire reţea de descărcare a energiei electrice în staţia 110/20 KV Frumuşiţa; Construire drum de acces din drumurile de exploatare: DE79/1, DE79/2, DE72/1, DE85/1, DE32/1, DE35/1, DE2, DE4, DE7, DE35/2, - Frumuşiţa şi DE700, DE119, DE699/3, DE 699/1, DE695 Scânteieşti; Construire platformă macara; Construire punct de conexiune; Construire racord electric aferent; Organizare de şantier, este situat la o distanţă de 8,5 km de ROSPA 0070 Lunca Prutului Vlădeşti Frumuşiţa şi 2,8 km de ROSCI 0163 Pădurea Mogos-Matele. Ţinând cont de distanţele la care este situat amplasamentul proiectului faţă de zonele protejate şi de faptul că nu au fost identificate tipuri de habitate naturale, specii de floră şi faună sălbatică şi alte bunuri ale patrimoniului natural ce se supun regimului special de ocrotire, conservare favorabilă realizarea investiţiei nu influenţează semnificativ factorul de mediu biodiversitate. Flora caracteristică zonei de stepă nu are relevanţă pentru proiectul în cauză deoarece acesta se dezvoltă, conform C.U. nr 161 din pe un teren cu destinaţie agricolă, drumuri de exploatare si teren neproductiv, puternic antropizat ce este caracterizat prin prezenţa vegetaţiei specifice culturilor agricole: cereale (grâu, orz, porumb). Fauna zonei este reprezentată de rozătoare mici: şoarecele de câmp, hârciogul, aceste specii fiind prezente doar în perioada prezenţei culturilor agricole. Avifauna zonei este reprezentată prin prezenţa pasărilor specifice terenurilor agricole: prepeliţa, ciocârlia, ciocârlanul, vrabia de câmp. Lipsa zonelor populate cu vegetaţie sălbatică, tufişuri şi arbuşti elimină formarea zonelor de cuibărit pentru speciile prezente. Pe amplasamentul propus şi in imediata vecinătate nu sunt prezente habitate şi specii de floră şi faună care se găsesc pe listele speciilor care necesită conservare în baza convenţiei de la Berna, adoptată de România prin Legea 13/1993, de asemenea nu au fost identificate tipuri de habitate şi specii de floră şi faună care sunt ameninţate cu dispariţia, nu EUROPP ENERGOCONS 56

57 sunt prezente în zona amplasamentului eşantioane reprezentative cu caracteristici tipice pentru regiunea biogeografică stepică. De asemenea nu au fost identificate în zona amplasamentului specii de plante şi/sau animale sălbatice periclitate, vulnerabile, endemice sau rare, specii de plante şi animale sălbatice aflate sub regim special de ocrotire, specii cu valoare ştiinţifică şi ecologică deosebită, precum şi pentru acele habitate în care există şi alte bunuri ale patrimoniului natural ce necesită măsuri de ocrotire şi conservare pentru acestea. Este de subliniat faptul că amplasamentul propus, nu se află în in interiorul sau în imediata vecinătate a ariilor de interes comunitar sau avifaunistic, terenul fiind situat în extravilanul localităţilor si identificat ca teren arabil. Nu sunt cunoscute date referitoare la existenţa speciilor de plante şi animale care ar necesita conservarea şi ocrotirea, prin urmare nu se impune monitorizarea biodiversităţii înainte de implementarea proiectului şi în perioada de realizarea a investiţiei Analiza florei şi faunei: specii, asociaţiilor vegetale, habitate din perimetrul implicat - Habitate, floră faună. Habitate identificate în zona de studiu Au fost identificate trei tipuri de habitate în aria de studiu: terenurile agricole cultivate intensiv; asociaţiile ruderale; tufărişuri de mici dimensiuni de-a lungul drumurilor de acces. Terenuri agricole cultivate intensiv Sunt prezente pe întreaga suprafaţă a proiectului. Sunt terenuri cultivate intensiv cu plante tehnice (cereale, furaje). Pe suprafetele destinate agriculturii, speciile cultivate sunt in general: porumb (Zea mays), floarea-soarelui (Helianthum annuum), grau (Triticum aestivum), rapita (Brassica rapa). Culturile agricole de cele mai multe ori sunt insotite de plante segetale si de cele ruderale care convietuiesc cu plantele cultivate profitand de conditiile speciale (irigatie, ingrasaminte, prelucrarea solului) ce se creaza in agroecosisteme. Fauna acestui agroecosistem este slab reprezentata prin rozătoare mici, fiind semnalate exemplare putine ai speciilor şoarecele de câmp (Apodemus agrarius), soarece berc (Microtus arvalis) si harciogul (Cricetus cricetus) ce pot reprezenta principala sursă de hrană EUROPP ENERGOCONS 57

58 pentru carnivore, cum ar fi vulpea (Vulpes vulpes). De asemenea au fost observaţi exemplari ai speciei (Lepus europaeus) iepurele de camp, prezent in zona culturilor de cereale. Avifauna. Cele mai importante specii de păsări protejate care se regăsesc în acest tip de habitat, în special în pasaj în perioada estivală, sunt: ciocârlia de câmp (Alauda arvensis), ciocârlanul moţat (Galerida cristata), rândunica (Hirundo rustica), ciocarlia de Baragan (Melanocorypha calandra), dumbrăveanca (Coracias garrulus), prepeliţa (Coturnix coturnix), potarnichea (Perdix perdix), şorecarul comun (Buteo buteo). Speciile de păsări cel mai frecvent întâlnite pe terenurile agricole sunt: cioara de semanatura (Corvus frugilegus), vrabia de camp (Passer montanus), vrabia de casa (Passer domesticus), ciocarlia (Alauda arvensis), ciocarlanul motat (Galerida cristata), randunica (Hirundo rustica) şi cotofana (Pica pica). Buruienişuri şi asociaţii ruderale In cadrul amplasamentului destinat realizarii proiectului s-au identificat prezenta speciilor invazive si ruderale in special in zona drumurilor de exploatare si a drumului judeţean DJ 261, fiind identificate speciile: Eryngium campestre L.( scaiul dracului); Vicia villosa mazariche; Convolvulus arvensis L. - Volbura; Datura stramonium (matraguna); Raphanus raphanistrum (ridiche salbatica); Xanthium strumarium (scaietele popei, cornut); Setaria pumila (mohor roscat); Asociatiile ruderale sunt dezvoltate de-a lungul drumurilor de exploatare a parcelelor agricole. Speciile de plante observate sunt: Agropiron repens; Artemisia vulgaris; Capsella bursa-pastoris; Carduus acanthoides; Cichorium intybus; Cirsium arvense; Linaria vulgaris; EUROPP ENERGOCONS 58

59 Plantago media; Papaver sp.; Taraxacum officinale; Dintre speciile identificate în acest tip de habitat nici una nu face parte dintre speciile listate în anexele legilor naţionale şi directivele europene cu obiect conservarea naturii. De asemenea nu fac parte dintre speciile listate în cele 5 liste roşii produse de diferiţi specialişti români. De obicei speciile cu valoare ridicată de conservare sunt si specii sensibile care ar fi eliminate de cele ruderale şi de asemenea sunt de multe ori specii caracteristice sau edificatoare habitatelor naturale care lipsesc cu totul din zona studiat? perimetrul destinat realizării proiectului. Tufărişuri Tufărişurile şi arbuştii sunt rari în aria destinata proiectului. Au fost identificate grupuri sporadice, izolate de mici dimensiuni in vecinătatea drumului judeţean DJ 261 Frumuşiţa - Scânteieşti. Este un habitat totuşi important care furnizează hrană (fructe), adăpost şi loc de cuibărit pentru păsări şi adăpost şi loc de hrănire pentru unele mamifere. Au fost identificate specii cum ar fi presurile, presura sură (Emberiza calandra) şi presura de grădină (Emberiza hortulana) ce folosesc aceşti arbuşti ca locuri de cântat, pentru etalarea nupţială a masculilor sau ca loc de refugiu, popas. Speciile de arbuşti observate în zonă sunt: Crataegus monogyna Rosa sp. Nevertebrate Structura faunistica a celor 3 ecosisteme (agricole, tufarisuri si asociatii ruderale) a totalizat specii de artropode. Dominante au fost speciile din Ord. Coleoptere, urmate de reprezentan?ii ord. Hemiptera si si Orthoptera). Speciile de nevertebrate identificate in zona proiectului fac parte din urmatoarele ordine si familii: EUROPP ENERGOCONS 59

60 ACARI Ord. Trombidiformes Familia Trombidiidae Reprezentata in probele de specia Trombidium holosericeum L., care este un acarian pradator, identificat in culturile de cereale. Araneele- din Familiile Lycosidae si Salticide. Raspandirea lor acopera o gama larga de habitate, inclusiv in zonele aride. Se hranesc cu insecte sau alte artropode. Familia Salticidae (cunoscuţi sub numele popular Păianjeni-săritori. ORTHOPTERA - specii acestui ordin fiind identificate în special pe terenurile agricole. HEMIPTERA. Au fost identificate afidele, cicadele cat si majoritatea plosnitelor ce fac parte din categoria insectelor fitofage, cu importanta economica mai ales pentru culturile de cereale. HYMENOPTERA specii de parazitoizi ai altor insecte. Ord. COLEOPTERA: cele mai numeroase specii sunt di familia Carabidae,, urmat? de familiile Coccinellidae, Chrysomelidae, Curculionidae, Scarabaeidae si Elateridae. Nici una dintre speciile identificate în aceste habitate nu fac parte dintre speciile listate în anexele legilor nationale si directivele europene cu obiect conservarea naturii. Consideraţii generale cu privire la habitatele prezente Habitatele identificate in zona proiectelor parcului eolian sunt sărace din punct de vedere al biodiversităţii şi diversitatii speciilor, fiind neimportante pentru conservarea speciilor de păsări şi alte animale sălbatice. Habitatele identificate culturi agricole, comunităţi ruderale, tufărişuri margini de drum) nu reprezintă un habitate de interes comunitar, au o stare de conservare redusă şi o capacitate de regenerare a speciilor prezente foarte mare. Activitatea desfasurata în realizarea si operarea proiectului propus (parc eolian) este la scara restransa (fiind limitata la activitatile de constructie a platformelor, fundatiilor si drumurilor de acces) si nu va afecta integritatea si stabilitatea ariilor naturale de importanţă comunitară. Inexistenţa speciilor de floră şi faună specifice habitatelor de interes comunitar în zona analizată permite implementarea proiectului (parc eolian) în arealul propus fără a afecta specii si habitate de interes comunitar. Realizarea proiectului nu va afecta numeric şi structural nici una dintre populaţiile floristice şi faunistice din habitatele prioritare ale ariilor naturale aflate în vecinătatea proiectului. EUROPP ENERGOCONS 60

61 4.5.2 Impactul prognozat Habitate si flora Impact nesemnificativ. Nu exista habitate şi specii de interes comunitar în perimetrul destinat implement?rii proiectului. Habitatele identificate culturi agricole şi comunităţi ruderale nu reprezintă habitate de interes comunitar, au o stare de conservare redusă şi o capacitate de regenerare a speciilor prezente foarte mare. Activitatea desfăşurata în realizarea si operarea proiectului propus este la scara restrânsa (fiind limitata la activităţile de construcţie a platformelor, fundaţiilor si drumurilor de acces) si nu va afecta integritatea si stabilitatea unor specii de interes comunitar. Fauna Un impact preconizat al fermelor eoliene este acela ca pot constitui bariere în calea pasărilor migratoare sau a păsărilor ce se deplasează în diferite zone (zone de cuibărire, hranire sau zone de odihnă). De menţionat ca amplasamentul proiectului este situat pe terenuri agricole cultivate intensiv nefiind identificate habitate propice cuibăririi, hrănirii păsărilor. Totodata nici zonele învecinate amplasamentului nu sunt potrivite pentru cuibărit. Având în vedere particularităţile zonei destinate realizării investiţiei: lipsa vecinătăţii cu zonele protejate; distanţe relative mari faţă de rutele de migraţie a pasărilor; destinaţia agricolă a terenului; lipsa habitatelor prielnice dezvoltării florei şi faunei; nu exista un impact potenţial negativ asupra faunei, în principal asupra păsărilor şi chiropterelor ce tranzitează zona. În ceea ce priveşte numărul mic de specii ale pasărilor caracteristice zonei biogeografice motivat prin lipsa zonelor de cuibărit şi a locurilor de hrănire datorate activit??ilor antropice reprezintă un argument fundamental în dezvoltarea parcului eolian fără a produce efecte asupra faunei locale. Impactul asupra populaţiilor de chiroptere (lilieci) după cum s-a precizat anterior lipsa unor habitate de hrănire in zona amplasamentului, Inexistenţa zonelor împădurite în vecinătatea amplasamentului asigură un impact nesemnificativ al parcului eolian asupra acestor specii. EUROPP ENERGOCONS 61

62 4.5.2 Măsuri de diminuare a impactului Principalul risc asupra populaţiei de păsări şi chiroptere din zonă, precum şi cele ce tranzitează zona parcului eolian îl constituie coliziunea cu zona de acţiune a turbinelor eoliene. Riscul de coliziune a păsărilor şi chiropterelor survine numai în zona de acţiune a rotorului turbinei cca 100 m diametru la o distanta situată între 50 şi 150 m faţă de sol. Acest risc este influenţat de viteză de mişcare a turbinei precum şi de comportamentul de zbor al păsărilor şi chiropterelor (înălţime, tip, durată şi perioadă de zbor) variind de la o specie la alta. Pentru minimizarea acestui potenţial risc de mortalitate la păsări şi chiroptere proiectantul a luat o serie de măsuri privind alegerea amplasamentului şi proiectarea parcului eolian. 1. Zona de amplasare a parcului eolian este situată în afara ariilor protejate şi a rutelor de migrare a păsărilor; 2. Parcul eolian este de mărime medie 15 turbine, amplasarea lor fiind liniară; 3. Sistemul de transport al energiei electrice către staţia de transformare a fost proiectat subteran; 4. Turbinele eoliene sunt prevăzute cu sisteme de avertizare şi vizibilitate nocturnă; 5. Zona de amplasare a parcului eolian nu este situată lângă potenţiale surse de hrană pentru păsări şi chiroptere. Analizând aceşti factori putem consideră că sensibilitatea amplasamentului faţă de posibilii factori de risc este medie. Studiile efectuate asupra cauzelor de mortalitate la păsări au evidenţiat faptul că turbinele eoliene prezintă un risc mult mai scăzut decât ceilalţi factori de mortalitate la păsări. Măsuri de protecţie a florei şi faunei Măsurile de protecţie a florei şi faunei pentru perioada de execuţie a lucrărilor se iau din faza de proiectare şi organizare a lucrărilor; astfel: Amplasamentul organizărilor de şantier, bazelor de producţie şi traseul drumurilor de acces sunt astfel stabilite încât să aducă prejudicii minime mediului natural; Suprafaţa de teren ocupată temporar în perioada de execuţie trebuie limitată judicios la strictul necesar; EUROPP ENERGOCONS 62

63 Traficul de şantier şi funcţionarea utilajelor se va limita la traseele şi programul de lucru specificat; Se va evita depozitarea necontrolată a deşeurilor ce rezultă în urma lucrărilor respectându-se cu stricteţe depozitarea în locurile stabilite de autorităţile pentru protecţia mediului; Refacerea ecologică şi re-vegetarea zonelor afectate temporar prin organizarea de şantier Hărţi şi desene la capitolul "Biodiversitate" Delimitarea zonelor protejate fată de parcul eolian EUROPP ENERGOCONS 63