Regiunea Sud-Vest Oltenia

Size: px
Start display at page:

Download "Regiunea Sud-Vest Oltenia"

Transcription

1 Regiunea Sud-Vest Oltenia Planul Regional de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Muncă (PRAO) Înfiinţarea şi funcţionarea Secretariatului Tehnic al Pactului Teritorial S-V Oltenia pentru Ocuparea Forţei de Munca şi Incluziune Sociala din regiunea Sud-Vest Oltenia - STPSV UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social European POSDRU Instrumente Structurale UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane şi cofinanţat de Uniunea Europeană prin Fondul Social European. Codul proiectului: POSDRU/10/3.3/S/3 Perioada de implementare: noiembrie octombrie 2011

2 Planul Regional de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Muncă (PRAO) Regiunea Sud-Vest Oltenia

3 2 Planul Regional de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Muncă (PRAO)

4 Planul Regional de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Muncă (PRAO) Cuvânt înainte Orice exerciţiu de programare sau de planificare strategică se poate dovedi dificil în contextul actual al volatilităţii la nivel macroeconomic şi microeconomic. Este afirmaţia pe fondul căreia vă supunem atenţiei documentul pe care îl veţi parcurge în cele ce urmează. Planurile Regionale de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Muncă (PRAO) au fost elaborate iniţial pentru intervalul din dorinţa de a asigura o particularizare la nivel regional a direcţiilor stabilite prin Planul Naţional pentru Ocuparea Forţei de Muncă. La expirarea valabilităţii documentelor aferente perioadei s-a trecut la actualizarea, completarea şi adaptarea acestora în contextul schimbărilor produse pe toate pieţele şi pe toate palierele vieţii economice. Suportul instituţional şi organizatoric pentru actualizarea PRAO în regiunea SV Oltenia şi elaborarea PRAO l-a asigurat Pactul regional pentru ocuparea forţei de muncă şi incluziune socială, creat la iniţiativa Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale. Reunind cei mai importanţi actori locali şi regionali, Pactul a permis colectarea datelor celor mai relevante pentru specificul regiunii noastre, pornind de la experienţe concrete şi nevoi locale şi a asigurat formularea unor măsuri relevante pentru contextul actual şi pentru contextul geografic specific. De asemenea, prin intermediul Secretariatului Tehnic Permanent al Pactului Teritorial SV Oltenia s-a asigurat procesul de consultare absolut necesar în etapa de elaborare a unui document de o asemenea anvergură şi importanţă. Documentul plasează problematica ocupării şi a incluziunii sociale în cadrul european şi naţional specific şi aduce în prim-plan particularităţile regionale din perspectiva cererii şi a ofertei de forţă de muncă. El se poate dovedi util atât în formularea strategiilor de dezvoltare a resurselor umane pentru sectorul public şi privat, cât şi în elaborarea proiectelor de finanţare pentru accesarea Fondului Social European prin intermediul POS DRU. Fără să aibă pretenţia unui document exhaustiv, el reprezintă un punct de informare şi orientare pentru toate entităţile implicate în procesele de dezvoltare a resurselor umane la nivel regional, propunându-şi să asigure cadrul strategic în vederea formulării unor măsuri adecvate de creştere a nivelului de ocupare şi incluziune socială la nivelul regiunii noastre. Oana Gherghinescu Director STPSV Secretariatul Tehnic Permanent al Pactului Teritorial SV Oltenia

5 4 Planul Regional de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Muncă (PRAO) CUPRINS Capitolul I INTRODUCERE Necesitatea elaborării PRAO Viziunea strategică Rezumat... 8 Capitolul II PROCESUL DE PLANIFICARE Cadrul european Cadrul naţional...23 Capitolul III CADRUL REGIONAL Profilul geografic şi administrativ Profilul demografic Economia regională Piaţa forţei de muncă Educaţie şi formare profesională...48 Capitolul IV PROGRAME ŞI SERVICII CONEXE Capitolul V ANALIZA SWOT PENTRU DOMENIUL RESURSE UMANE Capitolul VI STRATEGIA REGIONALĂ PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ PLAN DE ACŢIUNI BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ ANEXE... 81

6 Planul Regional de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Muncă (PRAO) Index de tabele Tabel Titlu pagina Tabelul 1 Populaţia totală pe judeţe în data de 1 iulie Regiunea SV Oltenia 31 Tabelul 2 Populaţia municipiilor reşedinţă de judeţ la 1 iulie 31 Tabelul 3 Spor natural al populaţiei 32 Tabelul 4 Dinamica PIB 2000/2008 pe regiuni de dezvoltare (milioane lei preturi curente) 34 Tabelul 5 Dinamica PIB 2002/2008 pe judeţe (milioane lei preţuri curente) 34 Tabelul 6 Tabelul 7 Structura PIB pe categorii principale de resurse (VAB) faţă de structura forţei de muncă pe activităţi în anul 2006, în regiunea SV Oltenia Evoluţia PIB/capita în perioada 2002/2006 pe regiuni de dezvoltare (milioane lei preţuri curente) Tabelul 8 Indici de disparitate 36 Tabelul 9 Unităţi locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii, pe activităţi şi clase de mărime în Regiunea SV Oltenia, la sfârşitul anului Tabelul 10 Densitatea întreprinderilor (2007). Comparaţie inter-regională 38 Tabelul 11 Tabelul 12 Societăţi comerciale cu participare străină la capital şi valoarea capitalului social total subscris, pe regiuni de dezvoltare economică în perioada Situaţia capacităţilor de primire în Regiunea Oltenia, comparativ cu celelalte regiuni Tabelul 13 Evoluţia pieţei muncii în regiunea Sud-Vest Oltenia (mii persoane) 41 Tabelul 14 Evoluţia ratei de activitate şi a ratei de ocupare 42 Tabelul 15 Rata şomajului BIM 43 Tabelul 16 Rata şomajului după nivelul de educaţie 43 Tabelul 17 Structura populaţiei ocupate pe niveluri de instruire 43 Tabelul 18 Evoluţia şomajului înregistrat regiunea SV Oltenia 44

7 6 Planul Regional de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Muncă (PRAO) Tabelul 19 Populaţia ocupata civila pe domenii de activitate 44 Tabelul 20 Proiecţia ofertei şi cererii de forţă de muncă la nivel de judeţ 46 Tabelul 21 Proiecţia ofertei şi cererii de forţă de muncă la nivel regional 46 Tabelul 22 Populaţia şcolară ( ) 53 Tabelul 23 Rata de cuprindere în învăţământ ( ) 54 Tabelul 24 Rata de tranziţie de la învăţământul gimnazial la cel liceal 55 Tabelul 25 Pierderea de cohortă 56 Tabelul 26 Evoluţia numărului de unităţi şcolare IPT 57 Tabelul 27 Evoluţia numărului de elevi cuprinşi în IPT 57 Tabelul 28 Număr furnizori autorizaţi/număr persoane participante la programe 58 Index de grafice Tabel Titlu pagina Graficul 1. Evoluţia populaţiei totale proiectate pentru perioada INS 32 Graficul 2 Populaţia şcolară ( ) 52 Graficul 3 Rata de tranziţie de la învăţământul gimnazial la cel liceal 54 Graficul 4. Graficul 5. Numărul studenţilor înscrişi în anul universitar în facultăţile din Regiunea Sud-Vest Oltenia Numărul studenţilor înscrişi în anul universitar în Regiunea Sud- Vest Oltenia Graficul 6. Evoluţia numărului de studenţi înscrişi în anul I în Regiunea Sud-Vest Oltenia 60 Graficul 7. Evoluţia numărului de studenţi înscrişi în anul I la facultăţi tehnice în Regiunea Sud-Vest Oltenia 60

8 Planul Regional de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Muncă (PRAO) Capitolul I INTRODUCERE 1.1. Necesitatea elaborării PRAO La nivel naţional, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei (actualmente Ministerul Muncii Familiei şi Protecţiei Sociale) şi alţi factori implicaţi au elaborat, în perioada Planuri Naţionale de Acţiune pentru Ocupare a forţei de muncă. Aceste documente au stabilit măsuri şi surse de finanţare pentru promovarea ocupării folosind modelul european şi cerinţa adresată României în procesul de pregătire pentru aderarea la UE în 2007 şi au urmat standardele şi directivele Strategiei Europene de Ocupare. Guvernul României şi Comisia UE au elaborat de asemenea un Document Comun de Evaluare a Politicilor în domeniul ocupării (JAP) ce a oferit un context al politicilor pentru ocuparea forţei de muncă şi planificare. Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale a avut iniţiativa creării Pactelor regionale pentru ocuparea forţei de muncă şi incluziune socială în contextul elaborării Planurilor Regionale de Acţiune pentru Ocupare şi Incluziune Socială (PRAO). Aceste documente au făcut obiectul unui larg proces de consultare a tuturor factorilor implicaţi în combaterea şomajului şi a excluziunii sociale. În regiunea SV Oltenia, Pactul Regional a fost înfiinţat în anul 2006, ca un larg parteneriat între actorii relevanţi la nivel regional ce acţionează în domeniul ocupării şi al protecţiei sociale. Secretariatul Tehnic Permanent al Pactului Teritorial Sud-Vest Oltenia pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Incluziune Socială (STPSV), care funcţionează în cadrul Universităţii din Craiova şi care este finanţat din FSE POS DRU prin proiectul STPSV - înfiinţarea şi funcţionarea Secretariatul Tehnic al Pactului Teritorial SV Oltenia pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Incluziune Socială din regiunea Sud-Vest Oltenia, are rolul de a operaţionaliza acest Pact. Una dintre principalele atribuţii ale STPSV este elaborarea, monitorizarea, evaluarea, revizuirea şi asigurarea implementării PRAO la nivel regional şi local. Pornind de la PRAO şi luând în considerare contextul actual, s-a realizat Planul Regional de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Muncă , ce conţine informaţii despre situaţia economică, demografică, educaţională şi a pieţei muncii la nivel regional; aceste informaţii stau la baza identificării măsurilor şi acţiunilor care vor conduce la reducerea progresivă a punctelor slabe la nivelul pieţei muncii inter şi intraregionale, la identificarea competenţelor cerute de către angajatori, la adoptarea politicilor regionale de măsuri active, de acţiuni sociale, educaţionale, financiare şi menţinerea dialogului parteneriatului social la toate nivelurile. Acest document îşi doreşte să vină în sprijinul persoanelor aflate în şomaj, angajaţilor, angajatorilor, Agenţiilor Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Inspectoratelor Şcolare Judeţene şi întregii comunităţi locale şi, împreună, toţi aceşti factori, putând să contribuie la dezvoltarea Regiunii Sud-Vest Oltenia. PRAO trebuie să asigure un cadru larg pentru domeniul ocupării, fără să abordeze probleme specifice la niveluri mai scăzute decât regional (zonă, judeţ sau oraş), pentru aceste niveluri fiind elaborate şi implementate planuri de către Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi reţeaua judeţeană a acesteia sau studii pe diferite tematici. La elaborarea PRAO s-a avut în vedere asigurarea concordanţei între acesta şi Planul Naţional de Dezvoltare , Planul Regional de Dezvoltare , Planul Naţional de Reformă, Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane şi Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic.

9 8 Planul Regional de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Muncă (PRAO) Obiectivul Planului Regional de Acţiune privind Ocuparea forţei de muncă (PRAO) al regiunii Sud-Vest Oltenia este de a furniza cadrul de planificare strategică pe termen mediu pentru promovarea ocupării în regiune, astfel încât Regiunea să aibă un capital uman dezvoltat, cu un nivel de calificare ridicat, competitiv, care să răspundă cerinţelor unei pieţe a muncii flexibilă şi incluzivă, susţinută de parteneriate eficiente şi care să se poată adapta la provocările şi schimbările socio-economice. Pentru a asigura stabilitatea necesară pentru implementare, PRAO pentru perioada a impus şi unele schimbări semnificative legate de priorităţile şi acţiunile identificate în PRAO pentru a satisface nevoile în continuă schimbare ale regiunii şi de asemenea pentru a fi în concordanţă cu priorităţile/directivele Uniunii Europene. Pentru anul 2010 a fost elaborat un Plan de acţiuni ce include ţinte şi indicatori care vor fi monitorizaţi. Considerente cu privire la evenimente şi procese esenţiale care oferă argumente şi perspective noi pentru actualizarea PRAO în regiunea Sud-Vest Oltenia: România a devenit stat membru al Uniunii Europene, începând cu data de 1 ianuarie 2007; Începând cu ultimul trimestru al anului 2008 Comisia Europeană a recunoscut manifestarea crizei financiare şi economice mondiale şi în spaţiul european 1, existenţa unor turbulenţe pe pieţele financiare şi încetinirea ritmului de creştere economică; La 16 decembrie 2008, Comisia Europeană a adoptat un pachet de măsuri pentru a facilita implementarea planului european de redresare economică, plan care în faza sa incipientă s-a concentrat pe păstrarea locurilor de muncă, fiind orientat în primul rând spre consolidarea susţinerii în continuare a Strategiei de la Lisabona. Reacţia UE la noul context creat s-a manifestat prin desfăşurarea, pe data de 7 mai 2009, a Întâlnirii Speciale dedicată Ocupării, la nivel european, ţinută la Praga. Impactul crizei asupra ocupării se manifestă prin creşterea şomajului şi prin pierderea de locuri de muncă. Adaptarea la noile provocări a readus în atenţie importanţa formulării unor principii generale: menţinerea ocupării şi crearea de noi locuri de muncă, creşterea accesului la ocupare şi în special a tinerilor, cât şi actualizarea competenţelor în concordanţă cu cerinţele pieţei muncii şi promovarea mobilităţii Viziunea strategică Viziunea strategică se corelează cu obiectivele de dezvoltare pe termen mediu şi lung configurate în documentele programatice naţionale şi de integrare în structurile Uniunii Europene. Având în vedere obiectivul fixat la Lisabona (70% rata ocupării populaţiei în vârstă de muncă de ani) şi obiectivul global al PNAO ce vizează creşterea ratei ocupării şi scăderea şomajului în perspectiva anului 2013, în cadrul întâlnirilor de lucru s-a identificat: Viziune: Regiunea SV Oltenia va avea un capital uman dezvoltat, cu un nivel de calificare competitiv, dinamic, într-o piaţă europeană a muncii flexibilă şi inclusivă susţinută de parteneriate eficiente Rezumat Elaborarea Planului Regional de Acţiune privind Ocuparea forţei de muncă (PRAO ) pentru Regiunea Sud-Vest Oltenia a fost realizată de către grupul de lucru constituit în cadrul Secretariatul Tehnic al Pactului Teritorial Sud-Vest Oltenia constituit în cadrul proiectului Înfiinţarea şi funcţionarea Secretariatul Tehnic al Pactului Teritorial SV Oltenia (STP) pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Incluziune Socială din regiunea Sud-Vest Oltenia STPSV finanţat în cadrul Programului Operaţional Sectorial 1

10 Planul Regional de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Muncă (PRAO) Dezvoltarea Resurselor Umane, domeniul major de intervenţie Dezvoltarea parteneriatelor şi încurajarea iniţiativelor pentru partenerii sociali şi societatea civilă. Iniţiativa elaborării acestui proiect a aparţinut Universităţii din Craiova şi se va implementa în perioada noiembrie octombrie Actualizarea datelor din PRAO s-a efectuat pe baza datelor disponibile din surse statistice oficiale (Anuarul statistic al României 2008, date furnizate de INS), din studii previzionale la orizontul anului 2013 (CNP) şi din surse administrative (statistici ale ISJ, ANOFM, AJOFM). La elaborarea documentului s-au avut în vedere atât politicile naţionale în domeniul resurselor umane cât şi nevoile de dezvoltare identificate la nivel local şi regional. Din punct de vedere administrativ, Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia cuprinde cinci judeţe (Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea), cu localităţile structurate în 40 de oraşe, din care 11 municipii, 408 comune şi sate. Se învecinează cu Bulgaria, Serbia şi cu regiunile Sud Muntenia, Centru şi Vest. Regiunea Sud-Vest are o infrastructură de transport relativ bine dezvoltată, teritoriul regiunii fiind traversat de trei drumuri europene: E70, E79 şi E81 şi două din cele trei axe prioritare ale Reţelei de transport Trans-European TEN-T (formate din coridoarele Pan-europene) care intersectează România, şi anume Axa prioritară de transport 7 (formată din coridorul IV Berlin-Nurenberg-Praga-Budapesta-Constanţa- Istambul-Salonic) şi Axa prioritară de transport 18 Dunărea (formată din coridorul VII). Regiunea Sud-Vest dispune de o reţea rutieră de km (13,19% din totalul naţional), din care km sunt drumuri naţionale (13% din total drumuri naţionale) şi km drumuri judeţene şi comunale (12,82% din totalul naţional). Densitatea liniilor ferate la km 2 are cea mai scăzuta valoare din ţară (34,4 km/1.000km 2 ), principalul nod feroviar este Craiova având legături cu principalele localităţi din regiune şi din ţară. Aeroportul Internaţional Craiova, a fost modernizat in ultimii ani şi ar putea constitui un real impuls pentru dezvoltarea economică a regiunii. Regiunea Sud-Vest Oltenia are o pondere în produsul intern brut pe total economie de aproximativ 8%. În cadrul acestei regiuni agricultura are un rol important, cu o pondere de circa 11,2%, înregistrând totuşi o scădere, de la 18,4% în De asemenea, industria are o pondere însemnată în economia regiunii, furnizând 32,6% din produsul intern brut regional. Principalele domenii industriale existente în regiune sunt: industria extractivă, producerea energiei electrice şi termice, industria constructoare de maşini şi tractoare agricole, metalurgia neferoasă (producţia de aluminiu), industria electrotehnică (Electroputere SA Craiova locomotive, material rulant), industria chimică, industria uşoară (textile şi încălţăminte), materiale de construcţii (prefabricate, ţigle, ciment), industria alimentară. Construcţiile au o pondere ridicată, situându-se în jurul a 8,91% din produsul intern brut regional. În cadrul serviciilor, sunt de remarcat serviciile de învăţământ, sănătate şi asistenţă socială, administraţie publică şi apărare cu o contribuţie de circa 13% la formarea PIB regional şi tranzacţiile imobiliare, servicii prestate întreprinderilor cu 12,99%. Economia rurală este nediversificată, fiind bazată pe practicarea unei agriculturi de subzistenţă; numeroasele exploataţii mici se află în proprietatea unui număr mare de agricultori, care au depăşit vârsta pensionării, constituind sursa principală de venit pentru aceştia. PIB/locuitor a crescut în anul 2006 cu 15,58% faţă de anul precedent şi cu aproape 103,57% faţă de anul Comparativ cu celelalte regiuni, nivelul PIB/locuitor în Regiunea Sud-Vest Oltenia se situa în anul 2008 pe locul 7 între regiuni, fiind semnificativ inferior valorilor înregistrate în regiunile Bucureşti-Ilfov şi Vest. Cu toate acestea, câştigul salarial net lunar în regiune este cel mai ridicat din ţară după regiunea Bucureşti-Ilfov, fapt ce poate contribui la un nivel scăzut de atractivitate pentru investitori. Cu unităţi locale active, Regiunea Sud-Vest Oltenia se plasează pe ultimul loc în ţară între regiunile de dezvoltare, numărul acestora reprezentând 7,21% din total naţional ( unităţi). Conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică (în lucrarea: Populaţia României - Principalele caracteristici demografice - 1 iulie 2009), la 1 iulie 2009, Regiunea Sud-Vest Oltenia avea o popu-

11 10 Planul Regional de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Muncă (PRAO) laţie de locuitori, reprezentând 10.48% din populaţia totală a României. Dinamica în raport cu anul 2002 evidenţiază o scădere cu 3,86% a populaţiei la nivel regional faţă de o scădere cu 1,2% la nivel naţional. Distribuţia pe medii a populaţiei totale în anul 2009 a pus în evidenţă preponderenţa populaţiei rurale cu un număr de persoane (52,24%), faţă de populaţia din mediul urban, ce însumează persoane (47,76%). Evoluţia structurii pe grupe de vârstă a populaţiei Regiunii Sud-Vest Oltenia relevă apariţia unui proces lent, dar constant de îmbătrânire demografică cu implicaţii negative pentru economie şi societate, fenomen caracteristic tuturor judeţelor componente. În 4 din cele 5 judeţe ale regiunii: Dolj, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea, media de vârsta este de peste 40 de ani. Din datele parţiale, furnizate de INS, în Balanţa forţei de muncă la 1 ianuarie 2009, populaţia activă civilă la 1 ianuarie 2009 era de mii persoane din care populaţia ocupată civilă era de 867 mii persoane (469,7 mii bărbaţi şi 397,3 mii femei), dintre aceştia 437,1 mii erau salariaţi (245.7 mii bărbaţi şi mii femei). Numărul de şomeri înregistraţi în regiunea Sud-Vest Oltenia la 1 ianuarie 2009 era de persoane. Din totalul populaţiei ocupate persoane (din care femei) persoane activează în agricultură, din care numai sunt salariaţi. În industrie activează persoane: 73,9% în industria prelucrătoare, 12% în industria extractivă, 7,7% în energie, 6% gestionarea apei şi a deşeurilor. În construcţii activează persoane, în comerţ persoane, în hoteluri şi restaurante , în administraţie publică, asigurări sociale şi apărare. Evoluţiile imprevizibile ale pieţei muncii şi economiei din ultimul an, în condiţiile crizei economico-financiare, arată că previziunile privind cererea de forţă de muncă la orizontul anului 2013 utilizate în PRAO (conform CNP) actualizat pe parcursul anului 2009 au un grad ridicat de relativitate. În acest context, prin priorităţile identificate, PRAO furnizează direcţiile majore de acţiune pentru dezvoltarea pieţei muncii, dar nu poate furniza recomandări suficient de detaliate. Planul de acţiuni pentru anul 2010 ce a fost elaborat de către grupul de lucru, va fi monitorizat din punct de vedere cantitativ şi calitativ; concluziile fiind prezentate în cadrul şedinţelor Pactului Teritorial. În aceste condiţii, STPSV consideră necesară o actualizare a PRAO în luna noiembrie 2010 pe baza unei monitorizări în perioada care urmează atât a evoluţiilor pieţei muncii cât şi a Planului de acţiuni. Analiza SWOT a stat la baza identificării priorităţilor, obiectivelor, precum şi a măsurilor din PRAO. Obiectivul Planului Regional de Acţiune privind Ocuparea forţei de muncă (PRAO) al Regiunii Sud-Vest Oltenia este de a furniza cadrul de planificare strategică pe termen mediu pentru promovarea ocupării în regiune, astfel încât Regiunea să aibă un capital uman dezvoltat, cu un nivel de calificare ridicat, competitiv, care să răspundă cerinţelor unei pieţe a muncii flexibilă şi incluzivă, susţinută de parteneriate eficiente şi care să se poată adapta la provocările şi schimbările socio-economice. Pentru atingerea acestui obiectiv, au fost identificate următoarele priorităţi: Prioritatea 1. Creşterea adaptabilităţii forţei de muncă şi a întreprinderilor la fluctuaţiile pieţei muncii în contextul crizei economice în vederea dezvoltării mediului de afaceri regional Prioritatea 2. Dezvoltarea şi modernizarea serviciilor de ocupare Prioritatea 3. Adaptarea educaţiei şi formării profesionale în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere Prioritatea 4. Promovarea măsurilor active în vederea ocupării depline Prioritatea 5. Promovarea integrării şi combaterea discriminării persoanelor dezavantajate pe piaţa muncii Prioritatea 6. Dezvoltarea parteneriatului social la nivel regional.

12 Planul Regional de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Muncă (PRAO) Capitolul II Procesul de planificare 2.1. Cadrul european Agenda Lisabona La începutul anilor 90 unul din motivele-cheie ale noilor dezbateri asupra ocupării forţei de muncă a fost conştientizarea faptului că problemele economice şi sociale care au apărut ulterior şocurilor petroliere din decadele anterioare şi crizelor monetare de la începutul anilor 90 au avut, în principal, cauze proprii, interne. În timp ce ritmul integrării europene s-a accelerat în anumite domenii, Uniunea Europeană nu avea instrumente suficient de robuste sau strategii suficient de coerente pentru a face faţă şocurilor macroeconomice şi nici nu a avut răspunsuri foarte eficiente pentru a preveni şi combate nivelurile înalte de şomaj şi alte probleme structurale ale pieţelor muncii. Problemele structurale au fost nu numai rezultatul creşterii numărului de şomeri, fricii de globalizare sau al competiţiei din partea lumii a treia. Au fost, în egală măsură, greşeli de politică internă. Astfel de probleme au condus la renaşterea interesului pentru a găsi soluţii europene printr-o mai mare coordonare şi convergenţă a politicilor din sfera economică şi socială. Acest interes s-a materializat, la nivel macroeconomic, prin Tratatul de la Maastricht. Mai mult decât atât, noua dezbatere asupra soluţiilor europene a avut ca efect formularea unor politici structurale, care reprezintă complementul necesar mixului de politici macroeconomice în cadrul Uniunii Economice şi Monetare. Ocuparea forţei de muncă este ingredientul-cheie în această dezbatere. Într-adevăr, problema ocupării forţei de muncă se regăseşte în toate provocările extinderii, ale actualizării cadrului financiar şi al fondurilor structurale ale UE, ale asigurării coeziunii economice şi sociale şi ale reformei instituţionale cu care se confruntă UE. Tratatul de la Amsterdam a constituit un jalon semnificativ în evoluţia abordării europene coordonate cu privire la politica de ocupare a forţei de muncă. Deşi Tratatul nu schimbă principiul de bază conform căruia statele membre au principala competenţă pentru formularea şi implementarea politicii de ocupare, acesta oferă instituţiilor europene (Consiliul European şi Comisia Europeană) un rol mult mai mare, noi sarcini şi instrumente mult mai puternice. Tratatul conferă, de asemenea, Parlamentului European un rol mai mare în procesul de adoptare a deciziilor. Responsabilităţile partenerilor sociali şi posibilităţile acestora de a contribui la această politică au fost şi ele intensificate prin includerea Protocolului Social în Tratat. Cu prilejul Consiliului European de la Lisabona din martie 2000, Uniunea Europeană şi-a stabilit un nou scop strategic pentru următorul deceniu: să devină cea mai competitivă şi dinamică economie bazată pe cunoaştere din lume, capabilă de o creştere economică durabilă, cu locuri de muncă mai multe şi mai bune şi o coeziune socială mai ridicată 2. Contextul european premergător momentului Lisabona 2000 poate fi redat prin intermediul unui set de caracteristici pozitive (existenţa unor rezultate macroeconomice pozitive; introducerea cu succes a monedei euro şi obţinerea beneficiilor anticipate pentru economia europeană; un deficit al sectorului public foarte scăzut şi o balanţă de plăţi aproape echilibrată; o politică monetară stabilă, corelată 2 Concluziile Preşedinţiei în urma Consiliului European de la Lisabona, martie 2000

13 12 Planul Regional de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Muncă (PRAO) cu o politică fiscală echilibrată, în contextul unei creşteri moderate a salariilor şi al unor rate ale inflaţiei şi ale dobânzilor scăzute; existenţa unei pieţe unice aproape complete, cu beneficii atât pentru consumatori, cât şi pentru firme; apariţia de noi oportunităţi pentru creştere şi ocupare în contextul extinderii UE; existenţa unei forţe de muncă bine instruite, ca şi a unui sistem stabil de protecţie socială; reluarea creşterii economice şi a procesului de creare de locuri de muncă), dar şi negative (peste 15 milioane de şomeri în Europa; insuficienta participare pe piaţa forţei de muncă a femeilor şi a persoanelor în vârstă; şomaj structural de lungă durată în unele regiuni; mari dezechilibre la nivel regional în domeniul ocupării; slaba dezvoltare a sectorului serviciilor, în special în domeniul telecomunicaţiilor; existenţa unui deficit de competenţe în unele domenii, în special în tehnologia informaţiei, în care un număr crescut de locuri de muncă erau neocupate). Având în vedere această situaţie, era timpul pentru realizarea unor reforme şi luarea unor măsuri atât la nivel economic, cât şi social, ca parte a unei strategii care să combine competitivitatea şi coeziunea socială. Strategia de la Lisabona a fost astfel creată pentru a permite UE să construiască condiţiile pentru angajarea deplină şi să mărească gradul de coeziune economică şi socială până în Atingerea acestor deziderate a necesitat formularea unei strategii generale bazate pe: pregătirea tranziţiei către o economie şi o societate bazate pe cunoaştere prin formularea unor politici viabile în domeniul tehnologiei informaţiei şi al cercetării-dezvoltării, precum şi prin intensificarea procesului de reforme structurale pentru competitivitate şi inovare şi prin dezvoltarea pieţei interne; modelului social european, consolidarea conceptului de investiţii în oameni şi a celui de combatere a excluziunii sociale; susţinerea unui mediu economic sănătos şi a unor perspective favorabile de creştere economică, prin aplicarea unui mix echilibrat de politici macroeconomice. Pregătirea tranziţiei către o economie competitivă, dinamică, bazată pe cunoaştere Modernizarea modelului social european prin investiţii în oameni şi o mai bună protecţie socială - O societate informaţională pentru toţi; - Crearea unui spaţiu european pentru cercetare şi inovare; - Crearea unui mediu propice pentru iniţierea şi dezvoltarea afacerilor inovative, în special a IMM-urilor; - Reforme economice pentru o piaţă internă deplin funcţională; - Pieţe financiare eficiente şi integrate; - Coordonarea politicilor macroeconomice: consolidare fiscală, calitate şi sustenabilitate pentru finanţele publice. - Educaţie şi instruire pentru persoanele care trăiesc şi lucrează într-o societate a cunoaşterii; - Locuri de muncă mai bune pentru Europa: dezvoltarea unei politici de ocupare active; - Modernizarea protecţiei sociale; - Promovarea incluziunii sociale. Consiliul şi-a formulat ca ţinte de atins un grad de ocupare a forţei de muncă de 70% şi o pondere a femeilor angajate la peste 60% din total forţă de muncă activă până în Implementarea Strategiei de la Lisabona a fost proiectată prin introducerea unei noi metode - metoda deschisă de coordonare (open method of coordination) la toate nivelurile, alături de creşterea gradului de participare a Consiliului European în ghidarea şi coordonarea politicilor economice şi sociale pentru asigurarea unei direcţii strategice mai coerente şi a monitorizării eficiente a progreselor înregistrate. Consiliul European de la Stockholm din martie 2001 a formulat alte rate de referinţă 3 : rata de 3 benchmark concept adesea întâlnit în documentele de programare la nivel european prin care se stabilesc niveluri dezirabile pentru anumiţi indicatori, la anumite orizonturi de timp. Ratele de referinţă fac parte din mecanismele metodei deschise de coordonare.

14 Planul Regional de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Muncă (PRAO) ocupare ar trebui mărită la 67% până în 2005, la 57% pentru femei până în 2005 şi 50% pentru lucrătorii în vârstă până în Consiliul de la Barcelona din martie 2002 a confirmat faptul că angajarea deplină este obiectivul general al UE şi a făcut apel pentru întărirea Strategiei, în vederea adaptării acesteia la condiţiile dintr-o Europă lărgită. Ca urmare a evaluării Strategiei Lisabona de la mijlocul intervalului de implementare, realizată de un grup independent de experţi condus de Wim Kok 4, fostul prim-ministru al Olandei, Comisia a prezentat în februarie 2005 o Comunicare despre creştere şi ocupare, care a propus un nou început pentru Strategia Lisabona şi concentrarea pe 2 obiective: realizarea unei creşteri economice mai puternice şi de mai lungă durată şi crearea de locuri de muncă mai bune şi mai numeroase. Aceasta presupune o revizuire a Strategiei Europene pentru Ocuparea Forţei de Muncă pentru maximizarea sinergiei şi a eficienţei măsurilor naţionale şi a acţiunilor comunitare. Revizuirea Strategiei de la Lisabona - Raportul Kok a fost finalizat în noiembrie 2004 şi a arătat faptul că în primii 5 ani de după lansarea Strategiei Lisabona au fost făcute puţine progrese, recomandând concentrarea agendei în anii următori pe creştere economică şi ocupare. Raportul a subliniat de asemenea nevoia ca statele membre să aibă putere deplină asupra reformelor necesare. Revizuirea Strategiei realizate la mijlocul perioadei de implementare a avut 3 obiective majore: concentrarea mai puternică a Strategiei şi o prioritizare riguroasă : Comisia a propus concentrarea pe creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă prin lansarea ideii Parteneriatului pentru creştere şi ocupare, susţinută printr-un plan de acţiuni la nivelul UE şi prin planuri de acţiune la nivel naţional; mobilizarea sprijinului pentru reforme: statele membre, partenerii sociali şi chiar cetăţenii trebuie să contribuie la procesele de reformă necesare. Lisabona trebuie să devină parte a dezbaterii politice naţionale ; statele membre vor trebui să prezinte programe de acţiune naţionale şi să stabilească la nivel guvernamental o persoană responsabilă de Lisabona ; simplificarea, clarificarea şi raportarea mai uşoară: în loc de mulţimea de rapoarte pe care nimeni nu le citeşte [conform spuselor lui Barroso, actualul Preşedinte al Comisiei Europene], va exista un singur raport Lisabona la nivelul UE şi unul la nivel naţional. În iulie 2005, Comisia Europeană a prezentat Programul Comunitar Lisabona, care este format din 50 de iniţiative, existente la acel moment sau care vor trebui adoptate la nivelul UE, pentru reorientarea reformelor economice spre creştere economică şi ocupare. Comisia a grupat aceste iniţiative în 8 măsuri cheie cu valoare adăugată europeană ridicată: Sprijinirea cunoaşterii şi inovării în Europa; Reforma politicii privind ajutorul de stat; Îmbunătăţirea şi simplificarea cadrului legislativ referitor la mediul de afaceri; Completarea pieţei interne pentru servicii; Completarea înţelegerii ambiţioase din cadrul rundei Doha; Eliminarea obstacolelor din calea mobilităţii fizice, academice şi pe piaţa muncii; Dezvoltarea unei abordări comune cu privire la migrarea economică; Sprijinirea eforturilor de contracarare a consecinţelor sociale ale restructurărilor economice. Strategia de la Lisabona revizuită a identificat noi acţiuni la nivel european şi naţional care să ajute la îndeplinirea viziunii Lisabona 5 : 4 Facing the Challenge, The Lisbon strategy for growth and employment Report from the High Level Group chaired by Wim Kok, November Lucrând împreună pentru creştere economică şi ocupare, Comisia Europeană, Bruxelles, 2005

15 14 Planul Regional de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Muncă (PRAO) Un loc mai atractiv pentru a investi şi a munci Cunoaştere şi inovare pentru a sprijini creşterea economică Crearea de locuri de muncă mai multe şi mai bune - Dezvoltarea pe orizontală şi pe verticală a pieţei interne; - Îmbunătăţirea reglementărilor europene şi naţionale; - Asigurarea de pieţe deschise şi competitive, în interiorul şi în afara Europei; - Extinderea şi îmbunătăţirea infrastructurii europene. - Creşterea şi îmbunătăţirea investiţiilor în cercetare şi dezvoltare; - Facilitarea inovării, asimilarea TIC şi utilizarea durabilă a resurselor disponibile; - Crearea unei baze industriale puternice în Europa. - Atragerea mai multor oameni pe piaţa muncii şi modernizarea sistemelor de protecţie socială; - Îmbunătăţirea adaptabilităţii lucrătorilor şi a firmelor şi o mai mare flexibilitate a pieţelor muncii; - Mai multe investiţii în capitalul uman printr-o educaţie eficientă şi stimularea dobândirii de competenţe mai bune. Concentrarea Strategiei de la Lisabona revizuite pe creştere economică şi ocupare este reflectată şi de Cadrul de finanţare al Uniunii Europene, în care este acordată o atenţie deosebită: atragerii mai multor oameni pe piaţa muncii şi modernizării sistemelor de protecţie socială; îmbunătăţirii adaptabilităţii forţei de muncă şi a sectorului de afaceri; creşterii investiţiilor în capitalul uman prin îmbunătăţirea educaţiei şi a competenţelor. În 2007, instituţiile au constatat că această strategie, definită în anul 2005, a început să dea roade. Comisia a propus, aşadar, un program pentru un nou ciclu de trei ani. 6 Lansarea noului ciclu, de trei ani, pentru perioada a fost iniţiată de Consiliul European din 13 şi 14 martie 2008, la Bruxelles, a lansat al doilea ciclu trienal al strategiei de la Lisabona reînnoite pentru creştere economică şi ocuparea forţei de muncă ( ). este recomandabil să se menţină, la nivelul Uniunii Europene, angajamentul în privinţa reformelor structurale, a dezvoltării durabile, precum şi a coeziunii sociale, în scopul de a consolida progresele realizate în cadrul strategiei de la Lisabona reînnoite Liniile directoare pentru creştere economică şi ocupare Continuitatea politicii de ocupare este ilustrată şi de formularea Liniilor directoare integrate pentru creştere economică şi locuri de muncă pentru perioada , în continuarea liniilor directoare pentru perioada Scopul formulat pe termen lung ocuparea deplina în perspectiva anului 2010 şi chiar după anul 2010, este menţinut şi trebuie să se materializeze în atingerea unei rate generale a ocupării de 70%, 60% pentru femei şi 50% pentru lucrătorii în vârsta (55-64 ani). Orientări integrate pentru creştere şi ocuparea forţei de muncă ( ) Orientări macroeconomice (1) Asigurarea stabilităţii economice în vederea realizării creşterii economice durabile. (2) Asigurarea viabilităţii situaţiei economice şi bugetare, condiţie a unui grad mai ridicat de ocupare a forţei de muncă. (3) Promovarea unei alocări eficiente a resurselor, orientată spre creştere economică şi ocuparea forţei de muncă. (4) Asigurarea unei evoluţii a salariilor care să contribuie la creştere şi la stabilitate macroeconomică. 6 Raport general Bruxelles Luxemburg, 2009, pg.39

16 Planul Regional de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Muncă (PRAO) (5) Promovarea unei mai bune coerenţe între politicile macroeconomice, structurale şi cele privind ocuparea forţei de muncă. (6) Aducerea unei contribuţii la dinamismul şi buna funcţionare a Uniunii Economice şi Monetare (UEM). Orientări microeconomice (7) Creşterea şi îmbunătăţirea investiţiilor în cercetare şi dezvoltare, în special de către sectorul privat. (8) Facilitarea tuturor tipurilor de inovaţii. (9) Facilitarea răspândirii şi utilizării eficace a TIC (tehnologii informaţionale şi de comunicare) şi construirea unei societăţi informaţionale care să favorizeze o inserţie completă. (10) Consolidarea avantajelor competitive ale bazei industriale europene. (11) Încurajarea utilizării durabile a resurselor şi consolidarea sinergiilor dintre protecţia mediului înconjurător şi creşterea economică. (12) Extinderea şi aprofundarea pieţei interne. (13) Asigurarea unor pieţe deschise şi competitive, atât în interiorul, cât şi în exteriorul Europei pentru a beneficia de avantajele globalizării. (14) Crearea unui mediu de afaceri mai competitiv şi stimularea iniţiativei private printr-o mai bună legiferare. (15) Promovarea unei mai bune culturi antreprenoriale şi crearea unui mediu care sprijină IMM-urile. (16) Extinderea, îmbunătăţirea şi conectarea infrastructurii europene, precum şi finalizarea proiectelor prioritare transfrontaliere. Orientări privind ocuparea forţei de muncă (17) Punerea în aplicare a politicilor de ocupare a forţei de muncă, urmărind ocuparea integrală a forţei de muncă, îmbunătăţirea calităţii şi productivităţii muncii şi întărirea coeziunii sociale şi teritoriale. (18) Promovarea unei abordări a muncii bazate pe ciclul de viaţă. (19) Asigurarea unor pieţe ale muncii care să favorizeze integrarea, sporirea atractivităţii locurilor de muncă şi crearea condiţiilor care să facă munca atrăgătoare din punct de vedere financiar pentru persoanele care caută un loc de muncă, inclusiv pentru persoanele defavorizate şi persoanele inactive. (20) Îmbunătăţirea congruenţei între cerere şi ofertă pe piaţa muncii. (21) Favorizarea flexibilităţii în armonie cu siguranţa locului de muncă şi reducerea segmentării pieţei muncii, ţinându-se seama în mod corespunzător de rolul partenerilor sociali. (22) Asigurarea unei evoluţii a costurilor muncii şi a unor mecanisme de stabilire a salariilor care să fie favorabile ocupării forţei de muncă. (23) Creşterea şi îmbunătăţirea investiţiei în capitalul uman. (24) Adaptarea sistemelor de educaţie şi de formare la noile exigenţe în domeniul competenţelor. În domeniul ocupării au fost elaborate pentru perioada , 8 linii directoare integrate: 1) Linia directoare 17: Implementarea politicilor de ocupare având ca scop favorizarea ocupării depline, îmbunătăţirea calităţii şi productivităţii în muncă, întărirea coeziunii sociale şi teritoriale Politicile trebuie să contribuie la atingerea unei rate medii de ocupare globală pentru Uniunea Europeana (UE) de 70%, de minim 60% pentru femei şi 50% pentru lucrătorii cu vârsta înaintată (55-64) până în anul 2010, şi la reducerea şomajului şi a inactivităţii. Statele Membre trebuie sa aibă în vedere 7 ***, ORIENTĂRI INTEGRATE PENTRU CREŞTEREA ŞI OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ, ( ), Partea 2, Orientările privind ocuparea forţei de muncă ( ), Propunere de DECIZIE A CONSILIULUI privind orientările pentru politicile de ocupare a forţei de muncă ale statelor membre (în temeiul articolului 128 din Tratatul CE), pg.27

17 16 Planul Regional de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Muncă (PRAO) stabilirea de rate naţionale ca ţintă de ocupare. În abordarea acestor obiective, acţiunea trebuie centrată asupra următoarelor priorităţi: atragerea şi menţinerea mai multor persoane în activitate, creşterea ofertei de locuri de muncă şi modernizarea sistemelor de protecţie socială; îmbunătăţirea adaptabilităţii lucrătorilor şi societăţilor; creşterea investiţiilor în capitalul uman printr-o mai bună instruire şi noi aptitudini. 2) Linia directoare 18: Promovarea unei abordări pentru ciclul de viaţă în muncă prin: Un efort reînnoit de formare a parcursurilor de ocupare pentru tineri şi reducerea şomajului în rândul tinerilor conform prevederilor Pactului European pentru Tineret; Acţiune fermă pentru creşterea participării femeilor şi reducerea diferenţelor între sexe cu privire la ocupare, şomaj şi retribuţie; O împăcare mai bună a activităţii şi vieţii private şi oferirea de facilităţi accesibile şi disponibile de îngrijire a copilului şi asistenţă pentru alte persoane dependente; Sprijin financiar pentru îmbătrânirea activă, inclusiv condiţii adecvate de muncă, stare de sănătate (ocupaţională) îmbunătăţită şi stimulente adecvate pentru muncă şi descurajarea pensionării premature; Sisteme de protecţie socială moderne, inclusiv pensii şi îngrijiri medicale; o asigurare socială adecvată; viabilitate financiară şi sensibilitate faţă de nevoile în schimbare, astfel încât sa sprijine participarea activă şi o mai bună menţinere în activitate; o durată de activitate mai lungă. 3) Linia directoare 19: Asigurarea unor pieţe ale muncii incluzive, sporirea atractivităţii şi asigurarea rentabilităţii ocupării pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, inclusiv pentru persoanele dezavantajate şi cele inactive: Măsuri active şi preventive pe piaţa muncii, inclusiv identificarea timpurie a nevoilor, asistenţa în vederea căutării unui loc de muncă, orientare şi instruire în cadrul planurilor de acţiune personalizate, oferirea de servicii sociale necesare pentru sprijinirea integrării persoanelor care nu au contact cu piaţa muncii şi contribuirea la eradicarea sărăciei; Revizuirea continuă a stimulentelor şi mijloacelor de descurajare rezultând din sistemele de impozitare şi beneficii, inclusiv administrarea şi condiţionarea beneficiilor şi o reducere semnificativă a ratelor marginale de impozitare efective ridicate, în special pentru persoanele cu venituri reduse, asigurând în acelaşi timp niveluri adecvate de protecţie socială; Dezvoltarea de noi surse de locuri de muncă în domeniul servicii pentru persoane fizice şi societăţi, în special la nivel local. 4) Linia directoare 20: Îmbunătăţirea armonizării nevoilor pe piaţa muncii Modernizarea şi întărirea instituţiilor pieţei muncii, în special serviciile de ocupare avându-se în vedere de asemenea asigurarea unei mai mari transparenţe a oportunităţilor de ocupare şi instruire la nivel naţional şi european; Eliminarea obstacolelor de mobilităţi, în cadrul tratatelor, pentru lucrători la nivelul Europei; Anticiparea mai bună a aptitudinilor necesare, a dezechilibrelor şi impedimentelor de pe piaţa muncii; gestionarea corespunzătoare a migraţiilor economice. 5) Linia directoare 21: Promovarea unei mai mari flexibilităţi, combinată cu siguranţa locului de muncă şi reducerea segmentării pieţei muncii, având în vedere rolul partenerilor sociali prin: Adaptarea legislaţiei ocupării, revizuirea diferitelor acorduri contractuale şi referitoare la norma de lucru; Abordarea problematicii ocupării la negru;

18 Planul Regional de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Muncă (PRAO) Anticiparea îmbunătăţită şi administrarea pozitivă a schimbării, inclusiv a restructurării economice, în special legată de deschiderea economică, pentru a minimiza costurile sociale şi a facilita adaptarea; Promovarea şi diseminarea de moduri inovative şi flexibile de organizare a ocupării, în vederea îmbunătăţirii calităţii şi productivităţii ocupării, inclusiv în ce priveşte sănătatea şi siguranţa la locul de muncă, sprijinirea tranziţiei situaţiei profesionale, inclusiv instruirea, auto-ocuparea, crearea de locuri de muncă şi mobilitatea geografica. 6) Linia directoare 22: Asigurarea dezvoltării unor costuri cu muncă şi a unor mecanisme de stabilire a salarizării favorabile angajării: Încurajarea parteneriatelor sociale în cadrul propriei arii de responsabilitate, pentru a stabili cadrul corect de negociere a salarizării în vederea reflectării corecte a productivităţii şi a provocărilor de pe piaţa muncii, la toate nivelurile relevante, şi pentru a elimina diferenţierea salarizării pe sexe; Revizuirea impactului ocupării asupra costurilor de munca nesalariată si, după caz, adaptarea structurii şi nivelului acestora, în special pentru a reduce impozitarea salariilor mici. 7) Linia directoare 23: Extinderea şi îmbunătăţirea investiţiilor în capitalul uman prin: Educaţie incluzivă şi politici de formare şi de acţiune pentru a facilita semnificativ accesul la pregătire profesională iniţială, secundară şi terţiară, inclusiv stagii de pregătire şi instruire antreprenorială; Reducerea semnificativă a cazurilor de abandon şcolar; Strategii eficiente de educaţie continuă deschisa tuturor în cadrul şcolilor, companiilor, autorităţilor publice şi al gospodăriilor, în conformitate cu acordurile europene, incluzând stimulente şi mecanisme de partajare a costurilor, în vederea creşterii participării la formarea continuă, inclusiv la locul de muncă, pe tot parcursul vieţii, în special în rândul lucrătorilor cu calificări reduse sau vârstnici. 8) Linia directoare 24: Adaptarea sistemelor de învăţământ şi formare profesională ca urmare a noilor cerinţe privind competenţele prin: Creşterea şi asigurarea unui anumit grad de atracţie, atitudine deschisa şi a anumitor standarde de calitate relative la învăţământ şi formare profesională, urmărind creşterea ofertei în domeniul învăţământului şi formării profesionale, asigurarea de moduri flexibile de învăţare şi creşterea posibilităţilor de mobilitate pentru studenţi şi cursanţi; Facilitarea şi diversificarea accesului pentru toate persoanele la cursurile de instruire şi formare profesională, precum şi la cunoştinţele adecvate, privind organizarea timpului de lucru, a serviciilor de sprijin adresate familiilor, îndrumarea în cariera, şi dacă este necesar prin crearea unor noi forme de împărţire a costurilor; Rezolvarea necesităţilor de competenţe nou apărute, a competenţelor cheie, şi a cerinţelor viitoare de competenţe, prin îmbunătăţirea modului de definire şi a transparenţei calificărilor, a modului eficient de recunoaştere a acestora, precum şi a validării sistemului formal sau non-formal de învăţare Politica de coeziune În concordanţă cu liniile strategice pentru creştere şi ocupare ale noii agende Lisabona, programele susţinute de politica de coeziune vizează 3 priorităţi: Creşterea atractivităţii statelor membre, a regiunilor şi a oraşelor prin îmbunătăţirea accesibilităţii, asigurarea unor servicii de calitate şi protejarea mediului înconjurător; Încurajarea inovaţiei, antreprenoriatului şi a dezvoltării economiei bazate pe cunoaştere prin cercetare şi inovare;

19 18 Planul Regional de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Muncă (PRAO) Crearea de locuri de muncă mai multe şi mai bune prin ocuparea mai multor oameni sau atragerea lor spre antreprenoriat, îmbunătăţirea adaptabilităţii muncitorilor şi a întreprinderilor şi creşterea investiţiilor în capitalul uman. Începând cu anul 2007, politica de coeziune a UE va gravita în jurul a 3 noi priorităţi sau obiective : 1. Convergenţă; 2. Competitivitate regională şi ocupare; 3. Cooperare teritorială europeană. 1. Obiectivul Convergenţă este dedicat statelor membre şi regiunilor mai puţin dezvoltate, considerate prioritare pentru politica de coeziune a Comunităţii. Obiectivul este cu atât mai actual cu cât, pe fondul noului val de extindere de la începutul anului 2007, vor creşte disparităţile în cadrul Uniunii Europene, pentru a căror aplanare sunt necesare eforturi susţinute, pe termen lung. Obiectivul Convergenţă are în vedere intensificarea convergenţei economice pentru regiunile mai puţin dezvoltate, prin proiecte care urmăresc: îmbunătăţirea condiţiilor care favorizează creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă prin investiţii în capitalul uman şi cel fizic; inovare şi dezvoltarea societăţii bazate pe cunoaştere; creşterea capacităţii de adaptare la schimbările economice şi sociale; protejarea mediului înconjurător; îmbunătăţirea eficienţei administrative. Sunt eligibile pentru obiectivul Convergenţă : regiunile al căror produs intern brut este mai mic decât 75% din media comunitară la nivelul Uniunii Europene extinse. Sursele de finanţare vor fi asigurate prin intermediul Fondului European pentru Dezvoltare Regională (FEDER), a Fondul Social European (FSE) şi a Fondului de Coeziune, în concordanţă cu prevederile Tratatului; regiunile al căror PIB depăşeşte 75% din media comunitară, dar numai ca efect statistic al extinderii Uniunii Europene, dar care, de fapt, mai necesită sprijin financiar pentru continuarea reformelor structurale; statelor membre al căror produs naţional brut este sub 90% din media comunitară, prin intermediul Fondului de Coeziune, pentru a le sprijini în demersul lor de îndeplinire a criteriilor de convergenţă economică şi monetară. 2. Obiectivul Competitivitate regională şi ocupare Pe lângă intervenţiile în statele membre mai puţin dezvoltate, există provocări importante care privesc toate statele membre ale UE, precum schimbările economice şi sociale rapide, fenomenul de îmbătrânire a populaţiei, creşterea fenomenului de imigrare şi problemele legate de incluziunea socială. Abordarea propusă de Comisia Europeană vizează: anticiparea şi promovarea schimbărilor economice în zonele industriale, urbane şi rurale prin creşterea competitivităţii şi a atractivităţii acestora, ţinând cont de disparităţile economice, sociale şi teritoriale existente, prin intermediul programelor regionale finanţate de FEDER; anticiparea şi adaptarea la schimbările economice, prin promovarea ocupării depline, a calităţii şi a productivităţii muncii şi a incluziunii sociale, prin intermediul programelor finanţate de FSE. Sunt eligibile pentru obiectivul Competitivitate regională şi ocupare : toate regiunile care nu intră sub incidenţa obiectivului Convergenţă, în funcţie de priorităţile stabilite de statele membre. În aceste cazuri, FEDER/FSE contribuie cu jumătate din finanţarea aferentă proiectelor;

20 Planul Regional de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Muncă (PRAO) regiunile care, în exerciţiul precedent de programare, erau eligibile pentru Obiectivul 1, dar care, ca urmare a progreselor economice înregistrate pe parcurs, nu mai sunt eligibile pentru obiectivul Convergenţă. În aceste cazuri, contribuţia din fondurile structurale este de maxim 50%. 3. Obiectivul Cooperarea teritorială europeană Pornind de la experienţa acumulată în cadrul iniţiativei comunitare INTERREG, aplicate în exerciţiul de programare , Comisia Europeană a propus pentru cadrul de finanţare crearea unui nou obiectiv dedicat integrării armonioase şi echilibrate a teritoriilor din cadrul UE, prin sprijinirea cooperării pe trei coordonate: transfrontalieră, transnaţională şi interregională. Sunt eligibile pentru obiectivul Cooperare teritorială europeană : regiunile situate de-a lungul graniţelor interne, precum şi zonele de ţărm maritim; regiunile care vor participa în programe de cooperare transfrontalieră în cadrul IEVP şi a IPA. În tabelul următor sunt prezentate sistematizat instrumentele politicii de coeziune, criteriile de eligibilitate a regiunilor şi priorităţile avute în vedere pentru finanţare. Programe şi instrumente Obiectivul Convergenţă Programe naţionale şi regionale (FEDER şi FSE) Fondul de Coeziune Eligibilitate Regiuni al căror PIB este mai mic decât 75% din media UE-25 Efectul statistic: regiuni cu PIB/locuitor < 75% din media UE-15, dar > 75% din media UE-25 Statele membre al căror PIB este < 90% din media comunitară Obiectivul Competitivitate regională şi ocupare Programe regionale (FEDER) şi programe naţionale (FSE) Statele membre propun liste cu regiuni eligibile (la nivel NUTS1 sau NUTS2) Regiuni eligibile în cadrul fostului Obiectiv 1 în exerciţiul , dar care nu mai intră sub incidenţa obiectivului Convergenţă Obiectivul Cooperare teritorială europeană Programe şi reţele transfrontaliere şi transnaţionale (FEDER) Regiunile de graniţă şi regiuni cu activitate intensă de cooperare transnaţională Priorităţi 1. Inovare; 2. Prevenirea riscurilor şi protejarea mediului înconjurător; 3. Accesibilitate; 4. Infrastructură; 5. Resurse umane; 6. Capacitate administrativă. 1. Reţele de transport; 2. Transport durabil; 3. Mediu; 4. Surse regenerabile de energie. 1. Inovare; 2. Prevenirea riscurilor şi protejarea mediului înconjurător; 3. Accesibilitate; 4. Strategia europeană pentru ocuparea forţei de muncă. 1. Inovare; 2. Prevenirea riscurilor şi protejarea mediului înconjurător; 3. Accesibilitate; 4. Cultură, educaţie. În cadrul celor 3 obiective, asistenţa oferită prin intermediul Fondurilor va ţine cont pe de-o parte de caracteristicile economice şi sociale specifice, iar pe de altă parte de caracteristicile teritoriale specifice.

21 20 Planul Regional de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Muncă (PRAO) Fondurile vor contribui la îndeplinirea celor 3 obiective, în conformitate cu regulile specifice care le guvernează, astfel: - Obiectivul Convergenţă (FEDER, FSE şi FC); - Obiectivul Competitivitate regională şi ocupare (FEDER şi FSE); - Obiectivul Cooperare teritorială europeană (FEDER). Obiective Instrumentele structurale Fondurile structurale Convergenţă (PIB<75%) FEDER FSE FC Competitivitate regională şi ocupare (PIB>75%) FEDER FSE Cooperare teritorială FEDER infrastructură, inovare, investiţii etc. formare iniţială şi continuă, ocupare etc. infrastructura de transport, mediu, energie regenerabilă etc. Fondul de Coeziune va interveni de asemenea şi în acele regiuni care nu sunt eligibile sub Obiectivul Convergenţă, dar aparţin unui stat membru eligibil pentru Fondul de Coeziune. Instrumentele Structurale Fondurile structurale Fondulde Coeziune (FC) Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDER) Fondul Social European (FSE) Fondul Social European contribuie la atingerea priorităţilor comunitare privind întărirea coeziunii economice şi sociale, prin îmbunătăţirea ocupării şi crearea de locuri de muncă. Acest lucru va fi realizat prin sprijinirea politicilor statelor membre pentru atingerea unei ocupări depline şi prin creşterea calităţii şi a productivităţii muncii, promovarea incluziunii sociale, inclusiv a accesului persoanelor dezavantajate pe piaţa muncii şi reducerea disparităţilor de ocupare la nivel naţional, regional şi local.

22 Planul Regional de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Muncă (PRAO) Acţiunile sprijinite de către FSE trebuie să fie conforme cu măsurile luate de statele membre pe baza liniilor directoare din cadrul Strategiei Europene pentru Ocupare, a Liniilor Directoare Integrate pentru Creştere şi Ocupare şi a recomandărilor asociate acestora. Pentru atingerea priorităţilor comunitare relevante domeniului său de interes, FSE are în vedere priorităţile şi obiectivele relevante în domeniile: educaţie şi instruire, creşterea participării persoanelor inactive din punct de vedere economic pe piaţa muncii, combaterea excluziunii sociale, promovarea egalităţii între femei şi bărbaţi şi a non-discriminării. În contextul Obiectivelor Convergenţă şi Competitivitate regională şi ocupare, FSE poate sprijini acţiuni pentru următoarele priorităţi: (a) mărirea adaptabilităţii muncitorilor, firmelor şi a antreprenorilor pentru îmbunătăţirea capacităţii de anticipare a schimbărilor economice şi pe piaţa muncii prin: stimularea învăţării pe tot parcursul vieţii şi a investiţiilor în resurse umane, a uceniciei; dezvoltarea calificărilor şi competenţelor; diseminarea ICT, e-learning şi a competenţelor manageriale; promovarea antreprenoriatului şi a inovării; demararea de afaceri; diseminarea unor forme inovative şi productive de organizare a muncii, incluzând siguranţa la locul de muncă; identificarea nevoilor viitoare de pregătire, mai ales în contextul restructurărilor economice. (b) îmbunătăţirea accesului la piaţa muncii şi includerea celor care caută un loc de muncă sau a celor inactivi, prevenirea şomajului pe termen lung şi a şomajului în rândul tinerilor, prelungirea vieţii active prin: modernizarea şi dezvoltarea instituţiilor de pe piaţa muncii (serviciile de ocupare); planuri de acţiune individuală, inclusiv ajutor personalizat; măsuri flexibile de păstrare pe piaţa muncii a lucrătorilor în vârstă; îmbinarea vieţii profesionale cu viaţa de familie, în sensul oferirii de servicii specifice (grădiniţe, spre exemplu); acţiuni specifice pentru îmbunătăţirea accesului femeilor pe piaţa muncii; îmbunătăţirea participării imigranţilor pe piaţa muncii, în vederea integrării sociale mai rapide; facilitarea mobilităţii geografice şi ocupaţionale a muncitorilor; (c) îmbunătăţirea incluziunii sociale a persoanelor dezavantajate şi combaterea oricărei forme de discriminare, prin: rute de reintegrare pe piaţa muncii a persoanelor excluse social: cele cu nivel scăzut de educaţie, minorităţi, persoane cu diferite dizabilităţi, acces la educaţie şi formare cu caracter vocaţional etc; acceptarea diversităţii la locul de muncă, prin ridicarea nivelului de conştientizare şi implicare a comunităţilor locale, promovarea iniţiativelor locale de angajare; (d) îmbunătăţirea capitalului uman, prin: proiectarea şi introducerea reformelor în sistemul educaţional şi de pregătire, îmbunătăţirea relevanţei educaţiei şi formării iniţiale şi vocaţionale, ridicarea nivelului de pregătire a personalului; activităţi în reţea între instituţii de învăţământ superior, centre de cercetare şi tehnologice şi întreprinderi; (e) promovarea parteneriatelor şi iniţiativelor prin includerea partenerilor relevanţi: parteneri sociali, ONG-uri, la nivel naţional, regional, local şi transnaţional. În cadrul Obiectivului Convergenţă se mai pot identifica următoarele priorităţi pentru FSE: (a) creşterea şi îmbunătăţirea investiţiilor în capital uman prin:

23 22 Planul Regional de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Muncă (PRAO) implementare reformelor în sectorul educaţional şi de pregătire, cu accent pe nevoile generate de o societate bazată pe cunoaştere şi de învăţarea pe tot parcursul vieţii; mărirea gradului de participare educaţională; dezvoltarea potenţialului capitalului uman în cercetare şi inovare, în primul rând prin studii postuniversitare şi pregătirea cercetătorilor; (b) întărirea capacităţii instituţionale şi a eficienţei administraţiilor publice, a serviciilor publice naţionale, regionale şi locale, inclusiv a partenerilor sociali şi a ONG-urilor, promovând: mecanisme de îmbunătăţire a politicilor, monitorizare şi evaluare, sprijinire a acţiunilor interdepartamentale, dialog între instituţii publice şi private; mărirea capacităţii de a promova politicile şi programele în domeniile relevante, inclusiv în ceea ce priveşte întărirea legislaţiei (prin pregătire continuă a managerilor şi a angajaţilor, sprijinire a serviciilor cheie, inspectorate, parteneri din mediul socio-economic, ONGuri relevante, organizaţii profesionale reprezentative) 8. FSE va susţine, de asemenea, acţiuni transnaţionale şi interregionale, în special pentru realizarea de schimburi de informaţii, experienţe, rezultate şi bune practici şi pentru dezvoltarea unor abordări complementare şi coordonate sau a unor acţiuni comune Manifestarea crizei economice Începând cu ultimul trimestru al anului 2008 comisia Europeană a recunoscut manifestarea crizei financiare şi economie mondiale şi în spaţiul european 9 existenţa unor turbulenţe pe pieţele financiare şi încetinirea ritmului de creştere economic. La 16 decembrie 2008, Comisia a adoptat un pachet de măsuri pentru a facilita implementarea planului european de redresare economic, plan care în faza sa incipientă s-a concentrat pe păstrarea locurilor de muncă, fiind orientat în primul rând pentru consolidarea susţinerii în continuare a Strategiei de la Lisabona. Reacţia UE la noul context creat, s-a manifestat prin desfăşurarea anul acesta, pe data de 7 mai 2009 a Întâlnirii Speciale dedicată Ocupării, la nivel European, ţinută la Praga. Impactul crizei asupra ocupării se manifestă în planul ocupării prin creşterea şomajului şi prin pierderea de locuri de muncă. Adaptarea la noile provocări a readus în atenţie importanţa şi formularea unor principii generale: menţinerii ocupării şi crearea de noi locuri de muncă, creşterea accesului la ocupare şi în special a tinerilor cât şi actualizarea competenţelor în concordanţă cu cerinţele pieţei muncii şi promovarea mobilităţii. La acest Summit au fost identificate 10 acţiuni concrete care reflectă principiile mai sus menţionate, şi care implementate împreună cu partenerii sociali pot oferi un răspuns viabil provocărilor pe termen scurt şi pe termen lung, la nivel naţional cât şi european: La nivel naţional: Acţiunea 1: păstrarea în ocupare a cât mai multor persoane, incluzând adaptarea timpului de muncă combinată cu formarea profesională, acţiuni suportate din fonduri publice (inclusiv din Fondul social European) Acţiunea 2: Încurajarea antreprenoriatului şi crearea de noi locuri de muncă, de exemplu prin scăderea costurilor non salariale şi prin stimularea flexicurităţii; Acţiunea 3: Îmbunătăţirea eficienţei serviciilor naţionale de ocupare şi desfăşurarea unor acţiuni intensive de consiliere, formare, căutare de locuri de muncă mai ales în primele săptămâni de şomaj, şi mai ales pentru tinerii şomeri; Acţiunea 4: Creşterea semnificativă a numărului de programe de ucenicie şi de formare profesională de calitate mare, până la sfârşitul anului 2009; 8 Regulamentul Parlamentului şi Consiliului European cu privire la Fondul Social European, Bruxelles,

24 Planul Regional de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Muncă (PRAO) Acţiunea 5: Promovarea unei pieţe a muncii mai incluzive, prin acordarea de stimulente, prin dezvoltarea de politic de măsuri active pe piaţa muncii şi prin modernizarea sistemelor de protecţie socială care pot contribui de asemenea la o mai bună integrare a grupurilor dezavantajate, inclusiv persoanele cu dizabilităţi, persoanele cu calificări joase, emigranţii; Acţiunea 6. Actualizarea competenţelor la toate nivelurile prin învăţarea continuă de-a lungul întregii vieţi, şi mai ales oferite tinerilor absolvenţi care părăsesc şcoala competenţele necesare pentru a găsi un loc de muncă; Acţiunea 7: Utilizarea mobilităţii pentru a creşte concordanţa între cerere şi oferta de forţă de muncă, pe piaţa muncii; La nivel european: Acţiunea 8: identificarea de oportunităţi de angajare şi de cerinţe pentru competenţe şi îmbunătăţirea anticipării de competenţe pentru a oferi cererea de competenţe pentru sistemul de formare; Acţiunea 9: Asistarea şomerilor şi a persoanelor tinere în lansarea propriilor afaceri, ex prin oferire de pregătire specială pentru realizare afaceri şi oferire unui capital de pornire, sau prin scăderea sau eliminarea taxelor pentru start-upuri. Acţiunea 10: Anticiparea restructurării şi managementul restructurării prin dezvoltarea învăţării mutuale (mutual learning) cât şi prin schimbul de bune practici. Într-un context în schimbare mai mult ca oricând Strategia Europeană de Ocupare şi-a demonstrat valoarea ca strategie pentru promovarea managementului schimbării în scopul facilitării transformărilor economice şi sociale în toate statele membre, inclusiv România Cadrul naţional România s-a aliniat la Stategia Europeană pentru Creştere şi Ocupare strategia Lisabona Revizuită (2005). Politica naţională în domeniul ocupării forţei de muncă este în concordanţă cu liniile directoare integrate ale Strategiei Europene pentru Ocupare revizuite şi este reflectată şi în Programul Naţional de Reformă pe perioada (PNR). Referinţa la acest document strategic este susţinută şi de faptul ca PNR reprezintă cadrul naţional de elaborare şi implementare a politicilor sectoriale ce revin administraţiei centrale şi locale şi a fost alcătuit în conformitate cu Comunicarea Comisiei COM(2005)24 din Working together for growth and jobs, A new start for the Lisbon Strategy (SL) şi Recomandările integrate pentru creştere şi ocupare ( ) - COM (2005)141 din PNR este convergent cu strategiile sectoriale de dezvoltare promovate prin Planul Naţional de Dezvoltare , Cadrul Strategic Naţional de Referinţă , Programul de Convergenţă şi Planul Naţional Strategic de Dezvoltare Rurală În setul celor 6 priorităţi asumate în cadrul Programului Naţional de Reformă al României, PNR, pentru perioada (PNR), se numără prioritatea 5- Creşterea gradului de ocupare şi a ratei de participare pe piaţa muncii. Includerea acestei priorităţi reflectă opţiunea României de a dezvolta politici orientate spre dezvoltare durabilă. Asumarea dezideratului de dezvoltare durabilă impune atingerea performanţelor economice şi de ocupare, corelate cu un sistem social echitabil, ilustrat şi în prioritatea deja amintită. Creşterea gradului de ocupare şi a ratei de participare pe piaţa muncii - implică realizarea unei pieţe a muncii favorabile creării de noi locuri de muncă, îmbunătăţirea adaptabilităţii întreprinderilor şi lucrătorilor, stimularea ocupării forţei de muncă şi îmbunătăţirea calităţii resurselor umane (LD 2, 4, 9, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24). 10 Programul Naţional de Reformă , Guvernul României, Iulie 2007., versiunea oficiala, pnr-ro-oficial-2.pdf

25 24 Planul Regional de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Muncă (PRAO) Obiectivele naţionale de dezvoltare în domeniul ocupării identificate în Planul Naţional de Reformă În cadrul PNR, România include ca prioritate naţională Creşterea gradului de ocupare şi a ratei de participare pe piaţa muncii. Aceasta este descrisă în termeni de măsuri şi acţiuni, cu termene, resurse şi cadru instituţional de implementare. În contextul actual, piaţa muncii din România a suferit profunde transformări. Între factorii care afectează buna funcţionare a acesteia şi induc o serie de probleme amintim: reforme economice masive, scăderi dramatice ale numărului de lucrători din anumite sectoare economice, reducerea sporului demografic natural şi accentuarea migraţiei definitive şi temporare. Performanţa pieţei muncii, pentru perioada poate fi caracterizată sintetic astfel: o menţinere a ratei ocupării populaţiei în vârstă de muncă la nivelul 58,8% (pentru anii ) cât şi o uşoară tendinţă de creştere pentru anul 2008, respectiv la nivelul de 59%. Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă pentru regiunea Sud Vest Oltenia a fost de 60,1 % în 2006 şi respectiv de 59,3% în anul înregistrând astfel valori peste media naţională; rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă feminine a înregistrat o tendinţă de scădere. Dacă în 2006 nivelul acestei rate era de 53%, scade la 52,8% în 2007 şi respectiv la 52,5% în Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă feminine pentru regiunea Sud Vest Oltenia a fost de 54,3% în 2006, şi 53,3 % în 2007, peste media naţională pentru anii menţionaţi. rata de ocupare a lucrătorilor vârstnici a înregistrat o uşoară tendinţă de creştere: de la 41,7% în 2006 şi 41,4% în 2007 la 43,1 în În ceea ce priveşte formarea profesională continuă, România înregistrează o rată foarte scăzută de participare în rândul populaţiei din grupa de vârstă ani (1,3% şi 2007, 1,6% ). Factorii care au contribuit la această rată scăzută de participare au fost: fragmentarea ofertei de formare profesională continuă, acoperirea geografică inconsistentă a furnizorilor de formare pentru adulţi, interesul scăzut al antreprenorilor/întreprinderilor pentru investiţia în dezvoltarea resurselor umane, concentrarea ofertei de formare profesională continuă pe programe pentru aptitudini generale şi mai puţin pe aptitudini specifice. În domeniul pieţei muncii, România îşi asumă două obiective specifice pentru perioada : consolidarea pieţei muncii şi îmbunătăţirea calităţii resurselor umane: Obiectivul specific 1. Consolidarea pieţei muncii Obiectivul specific 2. Îmbunătăţirea calităţii resurselor umane Direcţiile de acţiune prevăzute în cadrul acestor două obiective vizează asigurarea unui cadru favorabil, din punct de vedere legislativ şi instituţional, pentru: 1) crearea de noi locuri de muncă şi 2) atragerea unui număr mai mare de persoane pe piaţa muncii (reducerea ratei de inactivitate în rândul grupurilor vulnerabile din punct de vedere social). Pe lângă programul de reducere a nivelului de impozitare a muncii şi recentele modificări ale legislaţiei muncii în sensul flexibilizării relaţiilor de muncă, guvernul va aplica o serie de măsuri destinate reducerii presiunii administrative asupra angajatorilor legate de utilizarea forţei de muncă şi reglementării activităţilor de tip temporar. Obiectivul specific 1. Consolidarea pieţei muncii Obiectivele care contribuie la consolidarea pieţei muncii din România: I. Îmbunătăţirea accesului pe piaţa muncii

26 Planul Regional de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Muncă (PRAO) II. Flexibilizarea pieţei muncii III. Prelungirea vieţii active IV. Activarea forţei de muncă din zonele rurale Pentru realizarea obiectivelor amintite s-au delimitat următoarele zone prioritare de acţiune: 1) îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, 2) combaterea muncii fără forme legale, 3) promovarea sănătăţii şi securităţii la locul de muncă. La nivel naţional au fost delimitate direcţii de acţiune care să susţină într-o manieră integrată consolidarea pieţei muncii: D1. Direcţia de acţiune: abordarea muncii pe parcursul întregii vieţi În vederea stimulării ocupării forţei de muncă din perspectiva abordării muncii pe tot parcursul vieţii vor fi promovate iniţiative complexe de menţinere a lucrătorilor în vârstă pe piaţa muncii şi creştere progresivă a vârstei de pensionare. În perioada , guvernul va derula Programul Naţional pentru Promovarea Ocupării Lucrătorilor Vârstnici. D2. Direcţia de acţiune: promovarea ocupării tinerilor Promovarea iniţiativelor favorabile ocupării tinerilor, va avea loc prin: 1) implementarea de măsuri active de ocupare integrate şi personalizate, 2) promovarea uceniciei la locul de muncă, 3) consolidarea serviciilor de informare şi consiliere în carieră, 4) promovarea mobilităţii în carieră. D3. Direcţia de acţiune: stimularea grupurilor supuse excluziunii sociale Stimularea ocupării grupurilor supuse riscului excluziunii sociale şi a altor grupuri vulnerabile se concentrează pe măsuri ce vizează acordarea de servicii de: 1) îngrijire a sănătăţii şi asistenţă socială pentru persoanele dependente, în vederea recuperării capacităţii de muncă prin reabilitare, readaptare şi reintegrare; 2) formare profesională în vederea integrării în muncă a persoanelor cu handicap; 3) derularea unor campanii de conştientizare şi de combatere a atitudinilor discriminatorii faţă de persoanele de etnie romă; 4) formarea profesională în vederea integrării în muncă a persoanelor care au executat o pedeapsă privativă de libertate; 5) derularea unor campanii de conştientizare şi de combatere a atitudinii discriminatoare faţă de persoanele private de libertate. D4. Direcţia de acţiune: Promovarea calităţii ocupării în mediul rural prin încurajarea modificării structurii economice din zona rurală, Promovarea calităţii ocupării în mediul rural este orientată în special pe încurajarea modificării structurii economice din zona rurală, prin: 1) sprijinirea creării şi dezvoltării de ferme agricole modern; 2) creşterea şanselor de ocupare în sectorul serviciilor; 3) îmbunătăţirea infrastructurii de transport pentru creşterea mobilităţii ocupaţionale şi geografice a forţei de muncă rurale. D5. Direcţia de acţiune: Actualizarea legislaţiei destinate stimulării ocupării forţei de muncă şi îmbunătăţirii protecţiei sociale Legislaţia aplicabilă stimulării ocupării forţei de muncă şi îmbunătăţirii protecţiei sociale în cursul perioadelor de şomaj va fi actualizată în vederea reflectării mai bune a modificărilor intervenite în ultima perioadă pe piaţa muncii.

27 26 Planul Regional de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Muncă (PRAO) Obiectivul specific 2. Îmbunătăţirea calităţii resurselor umane În scopul îmbunătăţirii calităţii resurselor umane, în domeniul educaţiei au fost adoptate o serie de măsuri în scopul alinierii sistemului educaţional la cel european, prin dezvoltarea infrastructurii educaţionale, precum şi prin îmbunătăţirea calificărilor profesorilor. Modernizarea şi îmbunătăţirea educaţiei şi formării profesionale iniţiale şi continue vor asigura premisele generale pentru furnizarea competenţelor şi aptitudinilor cerute pe piaţa muncii. D1. Direcţia de acţiune: Dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic Dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic va urmări creşterea atractivităţii acestui tip de educaţie şi îmbunătăţirea capacităţii sale de a răspunde cerinţelor sectoriale şi regionale ale pieţei muncii, astfel încât să asigure atât profesionalizarea şi integrarea absolvenţilor în piaţa muncii, cât şi oportunităţi de continuare a educaţiei şi absolvire a unor niveluri superioare de educaţie. D2. Direcţia de acţiune: stimularea participării în programele de formare profesională continuă România şi-a asumat, pentru anul 2010, ţinta strategică de 7% a ratei de participare la educaţie şi formare profesională pentru grupa de vârstă de ani (nivelul acestui indicator este de 1,6 în 2008). În domeniul formării profesionale continue se va urmări implementarea Strategiei pe termen scurt şi mediu de formare profesională continuă precum şi flexibilizarea ofertei din punctul de vedere al modalităţilor de furnizare. D3. Direcţia de acţiune: Modernizarea învăţământului superior în vederea asigurării cerinţelor pieţei muncii şi a cerinţelor induse de tranziţia la societatea cunoaşterii. Învăţământul superior reprezintă un element cheie în dezvoltarea societăţii bazate pe cunoaştere, astfel încât, în contextul procesului Bologna, acţiunile avute în vedere pentru perioada vizează: a) dezvoltarea şi implementarea sistemului naţional de calificări b) asigurarea calităţii şi dezvoltarea programelor doctorale în vederea îmbunătăţirii capacităţii universităţilor de a furniza calificări corespunzătoare cerinţelor pieţei muncii şi societăţii bazate pe cunoaştere. D4. Direcţia de acţiune: Creşterea accesului la educaţie În ceea ce priveşte creşterea accesului la educaţie, în particular pentru grupurile dezavantajate sunt avute în vedere o serie de măsuri de natură să susţină accesul egal la educaţie şi competenţe, prevenirea şi corectarea dezavantajelor educaţionale prin: dezvoltarea educaţiei timpurii, creşterea accesului la învăţământul preşcolar, promovarea dimensiunii incluzive în educaţie, programe de educaţie de tip a doua şansă. D5. Direcţia de acţiune: Îmbunătăţirea nivelului de educaţie pentru persoanele dezavantajate prin finalizarea cursurilor de tip a doua şansă - Pentru grupurile dezavantajate, este prevăzută furnizarea de asistenţă pentru aproximativ de persoane până în anul 2010, dintre care 75% să finalizeze cursurile de tip a doua şansă (ciclul superior al liceului), iar 65% dintre persoanele care au beneficiat de asistenţă/sprijin să fie integrate în piaţa muncii. D6. Direcţia de acţiune: Descentralizarea în sectorul educaţional Descentralizarea în sectorul educaţional va contribui la îmbunătăţirea capacităţii de asumare a actualelor cerinţe de management/ administrare a unităţilor şcolare şi a proceselor educaţionale, atât a unităţilor şcolare cât şi a administraţiilor publice locale, prin creşterea flexibilităţii şi capacităţii de gestionare, la nivel local, a schimbărilor şi reformelor structurale ulterioare din cadrul sistemului de învăţământ.

28 Planul Regional de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Muncă (PRAO) Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) Pentru domeniul Resurse Umane, România a elaborat documentul programatic Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) prin care stabileşte strategia de dezvoltare a resurselor umane şi implicit priorităţile identificate în acest domeniu. Obiectivul general al POS DRU este dezvoltarea capitalului uman şi cresterea competitivităţii, prin corelarea educaţiei şi învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii şi asigurarea de oportunităţi sporite pentru participarea viitoare pe o piaţă a muncii modernă, flexibilă şi inclusivă a de persoane. Obiectivele specifice ale POS DRU sunt: promovarea educaţiei şi formării iniţiale şi continue de calitate, inclusiv pentru învăţământul universitar şi cercetare; promovarea culturii antreprenoriale şi îmbunătăţirea calităţii şi productivităţii muncii; facilitarea inserţiei pe piaţa muncii a tinerilor şi şomerilor pe termen lung; dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne, flexibile şi incluzive; promovarea (re)inserţiei pe piaţa muncii a persoanelor inactive, inclusiv din zonele rurale; îmbunătăţirea serviciilor publice de ocupare; facilitarea accesului la educaţie şi piaţa muncii a grupurilor vulnerabile. Alte Programe Operaţionale care au relevanţă pentru piata muncii, educaţie şi formare profesională: Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE) care în cadrul Axei prioritare 3 Tehnologia Informaţiei şi Comunicării pentru sectoarele privat şi public permite susţinerea unităţilor şcolare pentru construirea de reţele broadband pentru şcoli primare, gimnaziale şi licee. Programul Operaţional Regional (POR), care în cadrul Axei Prioritare Îmbunătăţirea infrastructurii sociale, permite reabilitarea /modernizarea/dezvoltarea/ echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare şi a celei pentru formare profesională continuă. Programul Operaţional Dezvoltarea capacităţii administrative prin intermediul căruia se pot elabora studii ce pot contribui la analiza situaţiei economico sociale la nivel regional şi local precum şi cursuri de formare şi instruire pentru administraţia publică locală, venind în sprijinul mediului de afaceri şi implicit a ocupării.

29 28 Planul Regional de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Muncă (PRAO) Capitolul III Cadrul regional 3.1. Profilul geografic şi administrativ Localizare. Regiunea Oltenia este situată în partea de sud-vest a României şi cuprinde cinci judeţe: Dolj, Olt, Vâlcea, Mehedinţi şi Gorj, cu localităţile structurate în 40 de oraşe, din care 11 municipii, 408 comune şi sate. În mare coincide cu vechea regiune istorică Oltenia, în limitele sale naturale: fluviul Dunărea la Sud, râul Olt (al treilea ca mărime din România) la Est, Munţii Carpaţi la Nord şi Vest. Cu o suprafaţă de kmp (locul 7 între regiunile României, 12,25% din suprafaţa totală a ţării) Oltenia formează un cadrilater aproximativ simetric, pe axele Nord-Sud şi Est-Vest). Râul Jiu traversează regiunea de la Nord la Sud. Vechi ţinut de graniţă, aflat sute de ani între Imperiul Austro-Ungar şi Imperiul Otoman, Oltenia de astăzi se învecinează la Sud cu Bulgaria, la Est cu regiunea istorică Muntenia (azi Regiunea Sud Muntenia), la Nord cu Transilvania (Regiunea Centru), iar la vest cu Banatul (Regiunea Vest) şi cu Serbia. Relieful regiunii oferă un profil diversificat în ceea ce priveşte altitudinea: la Sud Câmpia Dunării altitudine 50 m, la Nord şi la Vest Munţii Carpaţi altitudine maximă pe teritoriul regiunii aproximativ 2400 m, pe o distanţă de circa 200 km diferenţa de nivel fiind semnificativă. Repartiţia teritorială după formele de relief oferă o imagine relativ echilibrată cuprinzând munţi, câmpii, dealuri şi podişuri. Munţii, bogaţi în resurse (dintre care cărbunele şi lemnul în special) au favorizat dezvoltarea mineritului şi exploatările silvice. Industria minieră a cauzat probleme majore de mediu, şi restructurarea sa recentă a dus la somaj şi la tensiuni sociale severe (zonele miniere au reprezentat din 1989 principalele surse de tulburări sociale grave în România). Relieful din partea de sud a regiunii favorizează agricultura, Oltenia fiind una din regiunile agricole tradiţionale din România. Reţeaua hidrologică, alături de configuraţia reliefului, conferă regiunii rolul energetic principal în România, prin exploatarea potenţialului apelor curgătoare care traversează regiunea: fluviul Dunărea, râurile Jiu şi Olt. Pe teritoriul Olteniei se află complexele hidroenergetice Porţile de Fier (printre cele mai mari din Europa) judeţul Mehedinţi şi Lotru-Olt în judeţul Vâlcea (printre cele mai mari din România). Mai mult, aproape de zonele miniere Motru Rovinari, funcţionează două din cele mai mari centrale termoelectrice din România: Rovinari şi Turceni. Producţia de energie termoelectrică împreună cu activităţile miniere, creează probleme substanţiale asupra mediului, probleme ce au un impact mare asupra standardului de viaţă al locuitorilor din regiune. De exemplu, calitatea apei potabile este afectată de poluarea Râului Jiu Profilul demografic Conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică (in lucrarea: Populaţia României- Principalele caracteristici demografice - 1 iulie 2009), la 1 iulie 2009, Regiunea SV Oltenia avea o populaţie de locuitori, reprezentând 10.48% din populaţia totală a României. Dinamica în raport cu anul 2002 evidenţiază o scădere cu 3,86% a populaţiei la nivel regional faţă de o scădere cu 1,2% la nivel naţional.

30 Planul Regional de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Muncă (PRAO) La nivelul regiunii SV Oltenia, evoluţia populaţiei totale continuă trendul descendent manifestat după recensământul din ianuarie 2002; în anul 2009 faţă de anul 2002, populaţia regiunii a scăzut cu persoane. Populaţia regiunii a scăzut în ultimii 19 ani (2009 faţă de 1990) cu persoane şi a fost determinată, în principal, de manifestarea superioară a mortalităţii, comparativ cu natalitatea şi generarea unui spor natural negativ, precum şi de fenomenul migrator al populaţiei către alte zone. Structura populaţiei totale pe judeţe Tabelul 1. Populaţia totală pe judeţe în data de 1 iulie Regiunea SV Oltenia Judeţ Populaţia totală Ponderea în total populaţie în regiune (%) Dolj ,34 Gorj ,78 Mehedinţi ,01 Olt ,74 Vâlcea ,11 Regiunea Sud-Vest Oltenia ,00 INS- Populaţia României- Principalele caracteristici demografice - 1 iulie 2009 Din repartiţia pe judeţe a populaţiei totale a regiunii la nivelul anului 2009 se remarcă o pondere mai mare în judeţul Dolj (31,34 %), faţă de celelalte judeţe. Tabelul 2. Populaţia municipiilor reşedinţă de judeţ la 1 iulie 2009 Municipiul Numărul locuitorilor Craiova Târgu Jiu Drobeta Turnu Severin Slatina Râmnicu Vâlcea Distribuţia pe medii rezidenţiale (urban/rural) Distribuţia pe medii a populaţiei totale în anul 2009 a pus în evidenţă preponderenţa populaţiei rurale cu un număr de persoane (52,24%), faţă de populaţia din mediul urban, ce însumează persoane (47,76%). La nivel naţional în mediul rural trăieşte 44,92% din populaţie. Ponderea populaţiei din mediul rural pe judeţe se prezintă astfel: Dolj - 46,15%, Olt - 59,52%, Vâlcea - 54,57%, Mehedinţi - 51,35%, Gorj - 52,78%. Sub media regională în ceea ce priveşte ponderea populaţiei rurale se situează judeţele Dolj şi Mehedinţi. Dinamica populaţiei regiunii SV Oltenia, în perioada pe medii rezidenţiale, indică o creştere a populaţiei urbane cu persoane şi în acelaşi timp o scădere a populaţiei rurale cu persoane, generând per total, la nivel de regiune un sold negativ de persoane.

31 30 Planul Regional de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Muncă (PRAO) Printre motivele ce au generat soldul negativ amintim nivelul superior al ratei mortalităţii faţă de rata natalităţii în mediul rural şi migraţia populaţiei către alte regiuni sau în afara ţării. Raportul invers de dinamică între medii rezidenţiale este în măsură să genereze efecte pozitive în privinţa scăderii ocupării în agricultura de subzistenţă şi a creşterii productivităţii muncii. Potrivit Anuarului Statistic 2008, sporul natural în regiunea Sud-Vest Oltenia în anul 2007 a fost pozitiv în mediul urban şi negativ în mediul rural. Tabelul 3. Spor natural al populaţiei Regiunea SV Oltenia 2007 Total Urban Rural Născuţi vii Decedaţi Spor natural Anuarul Statistic Structura populaţiei pe sexe Dintr-un total de persoane la nivelul anului 2009, femeile din Oltenia reprezintă (51%). Dintre acestea, reprezentând 51,56 % trăiesc în mediul rural. Structura populaţiei pe sexe arată un procent apropiat, cu 1% mai mare populaţia de sex feminin Structura populaţiei grupe de vârstă Asistăm, în Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia la reducerea ponderii populaţiei tinere (0-14 ani), de la 22,7% în anul 1990, la 14,4% în anul 2009, în timp ce grupele de populaţie vârstnică înregistrează o uşoara creştere în fiecare an, populaţia în vârstă de 65 de ani şi peste atingând în 2009 un nivel de peste 16,3%. Evoluţia structurii pe grupe de vârstă a populaţiei Regiunii Sud-Vest Oltenia relevă apariţia unui proces lent, dar constant de îmbătrânire demografică cu implicaţii negative pentru economie şi societate, fenomen caracteristic tuturor judeţelor componente, datorită ratei scăzute a natalităţii, ce contribuie în mod direct la reducerea ponderii populaţiei tinere. Potrivit datelor INS, in regiunea Sud-Vest Oltenia, în 4 dintre judeţele regiunii: Dolj, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea, media de vârstă este de peste 40 de ani.

32 Planul Regional de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Muncă (PRAO) Sursa: INS- Populaţia României - Principalele caracteristici demografice - 1 iulie Structura etnică Regiunea Oltenia este relativ omogenă din punct de vedere etnic. Există un procent de cca. 3% greci, italieni, bulgari, albanezi, sârbi, evrei şi romi. Statisticile oficiale dau un procent de peste 97% populaţie de etnie românească (DJ 95,5%, GJ 98,3%, MH 96,1%, OT98,1%, VL 98,8% - din ultimul recensământ 2002). Conform datelor preliminarii ale Recensământului Populaţiei 2002, în Oltenia s-au declarat a fi de etnie romă un număr de aproximativ 59 mii persoane (2,5%). Cea mai mare parte a populaţiei romă trăieşte în condiţii de sărăcie extremă. Un raport al Băncii Mondiale reflectă faptul că în anul 2000 aproximativ 68,8% din populaţia romă trăia cu mai puţin de 4,3 USD/zi Mişcarea migratorie Datele statistice oficiale înregistrează doar migraţia internă şi externă rezultată din schimbările oficiale de domiciliu. În realitate nu poate fi însă ignorat fenomenul îngrijorător al emigraţiei la nivel naţional, în special în rândul tinerilor şi al persoanelor calificate cu tendinţă de accentuare pe termen mediu în condiţiile prelungirii crizei economice. Conform estimărilor, migraţia temporară a forţei de muncă în străinătate se situa la nivelul ţării în anul 2003 la cca. 1,7 milioane persoane (conf. Oficiului Internaţional pentru Migraţii, citat în PND , p.16). Regiunea Sud Vest Oltenia, prin specificul ei, a avut o migraţie negativă în anul 2007 (cf. ultimelor date furnizate de Anuarul statistic 2008), numărul celor sosiţi în regiune (43.400) fiind cu mai mic decât al celor plecaţi (46.323). Între cele cinci judeţe componente ale regiunii se observă că mişcarea migratorie a fost pozitivă doar în judeţul Dolj ( plecaţi şi sosiţi). În judeţul Olt s-a înregistrat cea mai accentuată mişcare migratorie de 1211 persoane Proiecţii demografice la orizontul anului 2025 Se aşteaptă ca şi în următorii ani tendinţa de scădere a populaţiei totale a regiunii Oltenia să continue, pe toate grupele de vârstă, aşa cum este previzionat în proiecţiile INS asupra populaţiei regiunii pentru perioada

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru Proiect nr. 154/323 cod SMIS 4428 cofinanțat de prin Fondul European de Dezvoltare Regională Investiții pentru viitorul dumneavoastră. Programul Operațional

More information

România şi Strategia Europa Reforme naţionale pentru creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii la orizontul anului 2020

România şi Strategia Europa Reforme naţionale pentru creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii la orizontul anului 2020 România şi Strategia Europa 2020 Reforme naţionale pentru creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii la orizontul anului 2020 Departamentul pentru Afaceri Europene Bucureşti, martie 2011

More information

Press review. Monitorizare presa. Programul de responsabilitate sociala. Lumea ta? Curata! TIMISOARA Page1

Press review. Monitorizare presa. Programul de responsabilitate sociala. Lumea ta? Curata! TIMISOARA Page1 Page1 Monitorizare presa Programul de responsabilitate sociala Lumea ta? Curata! TIMISOARA 03.06.2010 Page2 ZIUA DE VEST 03.06.2010 Page3 BURSA.RO 02.06.2010 Page4 NEWSTIMISOARA.RO 02.06.2010 Cu ocazia

More information

Evoluţii în domeniul protecţiei persoanelor cu handicap, la 30 septembrie 2010

Evoluţii în domeniul protecţiei persoanelor cu handicap, la 30 septembrie 2010 Evoluţii în domeniul protecţiei persoanelor cu handicap, la 30 2010 La 30 2010 numărul total de persoane cu handicap comunicat Direcţiei Generale Protecţia Persoanelor cu Handicap din cadrul Ministerului

More information

ComunitĂŢi Virtuale. Proiecte europene din domeniul educaţiei

ComunitĂŢi Virtuale. Proiecte europene din domeniul educaţiei ComunitĂŢi Virtuale. Proiecte europene din domeniul educaţiei Mihaela Brut Facultatea de Informatică Universitatea «AL. I Cuza» Iaşi, România, mihaela@infoiasi.ro http://www.infoiasi.ro/~mihaela CSCS14

More information

Fondul Social European : manual pentru sindicate

Fondul Social European : manual pentru sindicate ETUI-REHS European Trade Union Institute RESEARCH EDUCATION HEALTH & SAFETY Fondul Social European 2007-2013: manual pentru sindicate European Trade Union Confederation (ETUC) OD 1957 Produced with financial

More information

Organismul naţional de standardizare. Standardizarea competenţelor digitale

Organismul naţional de standardizare. Standardizarea competenţelor digitale Organismul naţional de standardizare Standardizarea competenţelor digitale Legea 163/2015 OSS Oficiul de Stat de Standardizare 1953 IRS Institutul Român de Standardizare 1970 ASRO Asociaţia de Standardizare

More information

DIRECTIVA HABITATE Prezentare generală. Directiva 92/43 a CE din 21 Mai 1992

DIRECTIVA HABITATE Prezentare generală. Directiva 92/43 a CE din 21 Mai 1992 DIRECTIVA HABITATE Prezentare generală Directiva 92/43 a CE din 21 Mai 1992 Birds Directive Habitats Directive Natura 2000 = SPAs + SACs Special Protection Areas Special Areas of Conservation Arii de Protecţie

More information

Planificare strategică

Planificare strategică 2014 Strategia de dezvoltare socio-economică a județului Iași pentru perioada 2014-2020 Planificare strategică GEA Strategy&Consulting SA 0 Strategia de dezvoltare socio-economică a județului Iași pentru

More information

OPORTUNITĂŢI DE FINANŢARE PENTRU ANTREPRENORI. Antreprenoriat de succes şi întreprinderi competitive 9 noiembrie 2009

OPORTUNITĂŢI DE FINANŢARE PENTRU ANTREPRENORI. Antreprenoriat de succes şi întreprinderi competitive 9 noiembrie 2009 OPORTUNITĂŢI DE FINANŢARE PENTRU ANTREPRENORI Antreprenoriat de succes şi întreprinderi competitive 9 noiembrie 2009 Doriţi să vă dezvoltaţi afacerea? Accesaţi FONDURI EUROPENE!!! Prin Fondurile Structurale

More information

PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE

PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI EGALITĂŢII DE ŞANSE PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE 2007 2013 Octombrie 2007 CUPRINS ABREVIERI... 1 INTRODUCERE... 3 EVALUAREA

More information

Aplicatii ale programarii grafice in experimentele de FIZICĂ

Aplicatii ale programarii grafice in experimentele de FIZICĂ Aplicatii ale programarii grafice in experimentele de FIZICĂ Autori: - Ionuț LUCA - Mircea MIHALEA - Răzvan ARDELEAN Coordonator științific: Prof. TITU MASTAN ARGUMENT 1. Profilul colegiului nostru este

More information

FISA DE EVIDENTA Nr 1/

FISA DE EVIDENTA Nr 1/ Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare -COMOTI Bdul Iuliu Maniu Nr. 220D, 061126 Bucuresti Sector 6, BUCURESTI Tel: 0214340198 Fax: 0214340240 FISA DE EVIDENTA Nr 1/565-236 a rezultatelor

More information

FINANŢAREA PROIECTELOR DE UTILIZARE A ENERGIEI DURABILE Sesiunea de informare şi instruire Timişoara 30 Septembrie 2011

FINANŢAREA PROIECTELOR DE UTILIZARE A ENERGIEI DURABILE Sesiunea de informare şi instruire Timişoara 30 Septembrie 2011 An inclusive peer-to-peer approach to involve EU CONURBations and wide areas in participating to the CovenANT of Mayors FINANŢAREA PROIECTELOR DE UTILIZARE A ENERGIEI DURABILE Sesiunea de informare şi

More information

PLANUL LOCAL DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A ORAŞULUI PUCIOASA

PLANUL LOCAL DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A ORAŞULUI PUCIOASA PLANUL LOCAL DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A ORAŞULUI PUCIOASA 2007 2013 MARTIE 2006 PRIMĂRIA PUCIOASA 1. CUPRINS 1. Cuprins........ 1 2. Introducere....... 3 3. Colectivul de redactare.. 4 4. Contextul

More information

Clasele de asigurare. Legea 237/2015 Anexa nr. 1

Clasele de asigurare. Legea 237/2015 Anexa nr. 1 Legea 237/2015 Anexa nr. 1 Clasele de asigurare Secţiunea A. Asigurări generale 1. accidente, inclusiv accidente de muncă şi boli profesionale: a) despăgubiri financiare fixe b) despăgubiri financiare

More information

UNIVERSITATEA TEHNICĂ GHEORGHE ASACHI DIN IAŞI DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC PLANUL OPERAŢIONAL PE 2010 CUPRINS 1. MISIUNEA 2. CURSANŢI 3. RESURSE UMANE 4. OBIECTIVE OPERAŢIONALE

More information

Manual. politicilor sociale adresat personalului de specialitate. pentru implementarea

Manual. politicilor sociale adresat personalului de specialitate. pentru implementarea UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse Acest material este publicat în cadrul proiectului Întărirea capacităţii Ministerului Muncii, Familiei şi

More information

REZULTATE ALE IMPLEMENTĂRII PROGRAMULUI PHARE 2001 PRIVIND POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONALĂ A REGIUNII 7 CENTRU DIN ROMÂNIA

REZULTATE ALE IMPLEMENTĂRII PROGRAMULUI PHARE 2001 PRIVIND POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONALĂ A REGIUNII 7 CENTRU DIN ROMÂNIA REZULTATE ALE IMPLEMENTĂRII PROGRAMULUI 2001 PRIVIND POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONALĂ A REGIUNII 7 CENTRU DIN ROMÂNIA Dorel URSU Lect.dr. Universitatea de Vest Vasile Goldiş, Arad This paper tries to critically

More information

VISUAL FOX PRO VIDEOFORMATE ŞI RAPOARTE. Se deschide proiectul Documents->Forms->Form Wizard->One-to-many Form Wizard

VISUAL FOX PRO VIDEOFORMATE ŞI RAPOARTE. Se deschide proiectul Documents->Forms->Form Wizard->One-to-many Form Wizard VISUAL FOX PRO VIDEOFORMATE ŞI RAPOARTE Fie tabele: create table emitenti(; simbol char(10),; denumire char(32) not null,; cf char(8) not null,; data_l date,; activ logical,; piata char(12),; cap_soc number(10),;

More information

TINERII GRUP EXPUS RISCULUI DE EXCLUZIUNE SOCIALĂ: ANALIZAREA FACTORILOR CARE LE ÎNGREUNEAZĂ SITUAŢIA PE PIAŢA MUNCII ŞI ÎN EDUCAŢIE 1

TINERII GRUP EXPUS RISCULUI DE EXCLUZIUNE SOCIALĂ: ANALIZAREA FACTORILOR CARE LE ÎNGREUNEAZĂ SITUAŢIA PE PIAŢA MUNCII ŞI ÎN EDUCAŢIE 1 TINERII GRUP EXPUS RISCULUI DE EXCLUZIUNE SOCIALĂ: ANALIZAREA FACTORILOR CARE LE ÎNGREUNEAZĂ SITUAŢIA PE PIAŢA MUNCII ŞI ÎN EDUCAŢIE 1 IONELA IONESCU Articolul de faţă se concentrează pe prezentarea/analizarea

More information

MANUAL DE ACTUALIZARE A PLANURILOR REGIONALE DE ACŢIUNE PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT(PRAI) ŞI A PLANURILOR LOCALE DE ACŢIUNE PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT (PLAI)

MANUAL DE ACTUALIZARE A PLANURILOR REGIONALE DE ACŢIUNE PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT(PRAI) ŞI A PLANURILOR LOCALE DE ACŢIUNE PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT (PLAI) MANUAL DE ACTUALIZARE A PLANURILOR REGIONALE DE ACŢIUNE PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT(PRAI) ŞI A PLANURILOR LOCALE DE ACŢIUNE PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT (PLAI) CUPRINS Pag. 1. Contextul..... 4 2. Documente de planificare strategică

More information

FISA DE EVIDENTA Nr 2/

FISA DE EVIDENTA Nr 2/ Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare -COMOTI Bdul Iuliu Maniu Nr. 220D, 061126 Bucuresti Sector 6, BUCURESTI Tel: 0214340198 Fax: 0214340240 FISA DE EVIDENTA Nr 2/565-237 a rezultatelor

More information

" Cuvântul tău în strategia Europa 2020"

 Cuvântul tău în strategia Europa 2020 COMITETUL REGIUNILOR & ORAŞELOR EUROPENE " Cuvântul tău în strategia Europa 2020" (Follow-up to the 2009 CoR Consultation of European Regions and Cities on a New Strategy for Sustainable Growth) Pe 3 martie

More information

MANAGEMENTUL PROIECTELOR CU FINANŢARE EUROPEANĂ

MANAGEMENTUL PROIECTELOR CU FINANŢARE EUROPEANĂ MANAGEMENTUL PROIECTELOR CU FINANŢARE EUROPEANĂ 1 2 GEORGETA ILIE MANAGEMENTUL PROIECTELOR CU FINANŢARE EUROPEANĂ Ediţia a III-a, revizuită EDITURA UNIVERSITARĂ Bucureşti, 2015 3 Colecţia ŞTIINŢE ECONOMICE

More information

Dezvoltarea economică locală

Dezvoltarea economică locală Dezvoltarea economică locală Irina POPESCU Cadru didactic universitar la Catedra de Management din A.S.E. Bucureşti (2001 2003). Din februarie 2003, cadru didactic la Catedra de Administraţie şi Management

More information

Raport de activitate pentru anul 2008

Raport de activitate pentru anul 2008 Bucuresti 050536, ROMANIA Str. Dr. Louis Pasteur nr. 54 Tel./ fax: +4 021 410 4332 Centrul pentru Dezvoltare şi Inovare în Educaţie Tel.: +40 722 458 000 E-mail: office@tehne.ro www.tehne.ro Raport de

More information

Importanţa productivităţii în sectorul public

Importanţa productivităţii în sectorul public Importanţa productivităţii în sectorul public prep. univ. drd. Oana ABĂLUŢĂ A absolvit Academia de Studii Economice din Bucureşti, Facultatea Management, specializarea Administraţie Publică Centrală. În

More information

ANALIZA DIAGNOSTIC UNIVERSITĂŢILE ŞI DEZVOLTAREA CAPITALULUI UMAN

ANALIZA DIAGNOSTIC UNIVERSITĂŢILE ŞI DEZVOLTAREA CAPITALULUI UMAN WP1 VIZIUNE ŞI STRATEGIE ANALIZA DIAGNOSTIC UNIVERSITĂŢILE ŞI DEZVOLTAREA CAPITALULUI UMAN PANELUL NR. 1 Coordonator: Prof. Dr. Ion Gh. ROŞCA Raportor: Prof. Dr. Carmen PĂUNESCU Autori: Prof. dr. Ion Gh.

More information

Politica de coeziune

Politica de coeziune Uniunea Europeană Politica de coeziune Politica de coeziune 2014 2020 Investiţii în creştere economică şi ocuparea forţei de muncă http://ec.europa.eu/inforegio Cuprins 1 Propunerile legislative privind

More information

Curriculum vitae Europass

Curriculum vitae Europass Curriculum vitae Europass Informaţii personale Nume / Prenume Adresă Telefon Fax(uri) Naţionalitate(-tăţi) Nicuşor Marian Buică Bucuresti, Romania Română Data naşterii 16.02.1975 Experienţa profesională

More information

GRAFURI NEORIENTATE. 1. Notiunea de graf neorientat

GRAFURI NEORIENTATE. 1. Notiunea de graf neorientat GRAFURI NEORIENTATE 1. Notiunea de graf neorientat Se numeşte graf neorientat o pereche ordonată de multimi notată G=(V, M) unde: V : este o multime finită şi nevidă, ale cărei elemente se numesc noduri

More information

R O M Â N I A MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE. Universitatea Naţională de Apărare Carol I. PLANUL OPERAŢIONAL

R O M Â N I A MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE. Universitatea Naţională de Apărare Carol I. PLANUL OPERAŢIONAL R O M Â N I A MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Universitatea Naţională de Apărare Carol I Nr din PLANUL OPERAŢIONAL AL UNIVERSITĂŢII NAŢIONALE DE APĂRARE Carol I PENTRU ANUL UNIVERSITAR 2018-2019 Aprobat

More information

Curriculum vitae Europass

Curriculum vitae Europass Curriculum vitae Europass Informaţii personale Nume / Prenume TANASESCU IOANA EUGENIA Adresă(e) Str. G. Enescu Nr. 10, 400305 CLUJ_NAPOCA Telefon(oane) 0264.420531, 0745820731 Fax(uri) E-mail(uri) ioanatanasescu@usamvcluj.ro,

More information

GUVERNUL ROMÂNIEI Ministerul Administraţiei şi Internelor

GUVERNUL ROMÂNIEI Ministerul Administraţiei şi Internelor Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri Direcţia Generală Politici Industriale şi Mediu de Afaceri Planul de acţiuni aferent Strategiei Guvernamentale pentru dezvoltarea sectorului IMM

More information

Strategia Dezvoltării Învăţământului Preuniversitar în perioada reactualizare 2002

Strategia Dezvoltării Învăţământului Preuniversitar în perioada reactualizare 2002 Strategia Dezvoltării Învăţământului Preuniversitar în perioada 2001 2004 reactualizare 2002 Planificare prospectivă până în 2010 NOTĂ INTRODUCTIVĂ Comisia Europeană a adresat în anul 2002 tuturor statelor

More information

Curriculum vitae Europass

Curriculum vitae Europass Curriculum vitae Europass Informaţii personale Nume / Prenume Adresă(e) Foia Liliana Georgeta Str. Toma-Cozma Nr. 12, RO- 700555, Iasi, Romania Telefon(oane) +40 232301808 (office) Mobil: +40 744704452

More information

Prezentarea detaliată a programelor în cadrul cărora se finanţează cheltuielile pentru dezvoltarea infrastructurii

Prezentarea detaliată a programelor în cadrul cărora se finanţează cheltuielile pentru dezvoltarea infrastructurii ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA OFICIUL PROGRAMELOR EUROPENE Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, camera P22, cod 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40-264 - 40.53.00 int. 5116, 5483, 5482 Fax:. (00)

More information

INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI. Studiu documentar pentru elaborarea strategiei naţionale în domeniul politicii de tineret

INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI. Studiu documentar pentru elaborarea strategiei naţionale în domeniul politicii de tineret INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI Studiu documentar pentru elaborarea strategiei naţionale în domeniul politicii de tineret Bucureşti Decembrie 2011 Cuprins Introducere... 6 I. Istoric (Carta Albă 2001,

More information

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Proiect nr. 154/323 cod SMIS 4428 cofinanțat de prin Fondul European de Dezvoltare Regională Investiții pentru viitorul

More information

Str. Gh.Tuculeanu, nr. 1A, Chiajna, Ilfov Telefon(oane) Fax(uri)

Str. Gh.Tuculeanu, nr. 1A, Chiajna, Ilfov Telefon(oane) Fax(uri) CURRICULUM VITAE Informaţii personale Nume / Prenume Adresă(e) Lucian Ion, CIOLAN Str. Gh.Tuculeanu, nr. 1A, Chiajna, Ilfov Telefon(oane) +40 722560667 - Fax(uri) E-mail(uri) lucian.ciolan@fpse.unibuc.ro.com

More information

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC (PLAI) JUDEŢUL NEAMŢ

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC (PLAI) JUDEŢUL NEAMŢ PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC (PLAI) JUDEŢUL NEAMŢ 2011 2020 Document elaborat de Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social al judeţului Neamţ,

More information

ROLUL REŢELELOR DE INOVARE ÎN CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII REGIONALE

ROLUL REŢELELOR DE INOVARE ÎN CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII REGIONALE ROLUL REŢELELOR DE INOVARE ÎN CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII REGIONALE Prep. univ. drd. Alexandru Ionuţ ROJA Universitatea de Vest din Timişoara ABSTRACT. The complexity of the business envirnonment, competitition

More information

Creating opportunities for all Creând oportunităţi pentru toţi

Creating opportunities for all Creând oportunităţi pentru toţi Creating opportunities for all Creând oportunităţi pentru toţi Creating opportunities for all Creând oportunităţi pentru toţi preface Preface Prefaţă prefaţă The Republic of Moldova proclaimed its independence

More information

ENVIRONMENTAL MANAGEMENT SYSTEMS AND ENVIRONMENTAL PERFORMANCE ASSESSMENT SISTEME DE MANAGEMENT AL MEDIULUI ŞI DE EVALUARE A PERFORMANŢEI DE MEDIU

ENVIRONMENTAL MANAGEMENT SYSTEMS AND ENVIRONMENTAL PERFORMANCE ASSESSMENT SISTEME DE MANAGEMENT AL MEDIULUI ŞI DE EVALUARE A PERFORMANŢEI DE MEDIU SISTEME DE MANAGEMENT AL MEDIULUI ŞI DE EVALUARE A PERFORMANŢEI DE MEDIU Drd. Alexandru TOMA, ASEM, (Bucureşti) Acest articol vine cu o completare asupra noţiunii de sistem de management al mediului, în

More information

PLAN OPERAŢIONAL PRIVIND PREVENIREA ŞI COMBATEREA FENOMENULUI VIOLENŢEI ÎN MEDIUL ŞCOLAR An şcolar

PLAN OPERAŢIONAL PRIVIND PREVENIREA ŞI COMBATEREA FENOMENULUI VIOLENŢEI ÎN MEDIUL ŞCOLAR An şcolar PLAN OPERAŢIONAL PRIVIND PREVENIREA ŞI COMBATEREA FENOMENULUI VIOLENŢEI ÎN MEDIUL ŞCOLAR An şcolar 2013-2014 OBIECTIV 1. Prevenirea si combaterea agresiunilor fizice, verbale sau de alta natură care se

More information

Cuprins. Cuvânt-înainte... 11

Cuprins. Cuvânt-înainte... 11 Cuprins Cuvânt-înainte... 11 Capitolul 1. Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare a întreprinderii... 13 1.1. Necesitatea analizei economico-financiare şi utilizatorii rezultatelor

More information

PROIECTUL: iei publice. Cod SMIS: 26932

PROIECTUL: iei publice. Cod SMIS: 26932 PROIECTUL: Îmbunătățirea capacității ii administrației iei publice de măsurare a performanțelor elor administrative baze de date, metodologii, instrumente de modernizare şi i standardizare a tehnicilor

More information

Marketing politic. CURS (tematică & bibliografie) Specializarea Ştiinţe Politice, anul III

Marketing politic. CURS (tematică & bibliografie) Specializarea Ştiinţe Politice, anul III Marketing CURS (tematică & bibliografie) Specializarea Ştiinţe Politice, anul III Lect.dr. Corina Barbaros (corina.barbaros@uaic.ro) Obiectivele cursului: 1. Familiarizarea studenţilor cu modelele clasice

More information

PROGRAM DE GUVERNARE

PROGRAM DE GUVERNARE CUPRINS PROGRAM DE GUVERNARE 2005 2008 Cap.1 Cap.2 Cap.3 Cap.4 Cap.5 Cap.6 Cap.7 Cap.8 Cap.9 Cap.10 Cap.11 Cap.12 Cap.13 Cap.14 Cap.15 Cap.16 Cap.17 Cap.18 Cap.19 Angajamentul Guvernului României Principiile

More information

GUVERNUL ROMÂNIEI PROGRAMUL NAŢIONAL DE REFORME

GUVERNUL ROMÂNIEI PROGRAMUL NAŢIONAL DE REFORME GUVERNUL ROMÂNIEI PROGRAMUL NAŢIONAL DE REFORME - 2007-1 Instituţiile participante la elaborarea Programului Naţional de Reforme 2007-2010 Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă Agenţia Naţională

More information

Application form for the 2015/2016 auditions for THE EUROPEAN UNION YOUTH ORCHESTRA (EUYO)

Application form for the 2015/2016 auditions for THE EUROPEAN UNION YOUTH ORCHESTRA (EUYO) Application form for the 2015/2016 auditions for THE EUROPEAN UNION YOUTH ORCHESTRA (EUYO) Open to all born between 1 January 1990 and 31 December 2000 Surname Nationality Date of birth Forename Instrument

More information

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Transilvania din Braşov

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Transilvania din Braşov Particularităţi ale monitorizării şi evaluării interne a activităţilor de instruire desfăşurate în format blended-learning, într-un proiect educaţional - aspecte specifice ale proiectului EDUTIC Gabriel

More information

GHIDUL SOLICITANTULUI CONDIŢII SPECIFICE CERERE DE PROPUNERI DE PROIECTE

GHIDUL SOLICITANTULUI CONDIŢII SPECIFICE CERERE DE PROPUNERI DE PROIECTE PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE 2007-2013 2013 Numărul de referinţă al programului (CCI): 2007RO051PO001 GHIDUL SOLICITANTULUI CONDIŢII SPECIFICE CERERE DE PROPUNERI DE PROIECTE

More information

GHIDUL SOLICITANTULUI CONDIŢII SPECIFICE CERERE DE PROPUNERI DE PROIECTE

GHIDUL SOLICITANTULUI CONDIŢII SPECIFICE CERERE DE PROPUNERI DE PROIECTE PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE 2007-2013 2013 Numărul de referinţă al programului (CCI): 2007RO051PO001 GHIDUL SOLICITANTULUI CONDIŢII SPECIFICE CERERE DE PROPUNERI DE PROIECTE

More information

QUALITY MANAGEMENT IN TECHNICAL AND VOCATIONAL EDUCATION AND TRAINING. FARKAS Zoltán-Béla, PhD Candidate, Politehnica University, Timişoara

QUALITY MANAGEMENT IN TECHNICAL AND VOCATIONAL EDUCATION AND TRAINING. FARKAS Zoltán-Béla, PhD Candidate, Politehnica University, Timişoara QUALITY MANAGEMENT IN TECHNICAL AND VOCATIONAL EDUCATION AND TRAINING FARKAS Zoltán-Béla, PhD Candidate, Politehnica University, Timişoara Abstract: In this work I discuss the general topic of educational

More information

TTX260 investiţie cu cost redus, performanţă bună

TTX260 investiţie cu cost redus, performanţă bună Lighting TTX260 investiţie cu cost redus, performanţă bună TTX260 TTX260 este o soluţie de iluminat liniară, economică şi flexibilă, care poate fi folosită cu sau fără reflectoare (cu cost redus), pentru

More information

Oferta de programe. CCD Cluj oferă 82 de programe de formare personalului din sistem: 8228 de cadre didactice şi 2255 personal nedidactic.

Oferta de programe. CCD Cluj oferă 82 de programe de formare personalului din sistem: 8228 de cadre didactice şi 2255 personal nedidactic. Oferta de programe CCD Cluj oferă 82 de programe de formare personalului din sistem: 8228 de cadre didactice şi 2255 personal nedidactic. 1 Categoria Denumirea programului Nr. cadre didactice estimate

More information

PLATFORMA DE GUVERNARE CUPRINS. Temeiul Alianţei Dreptate şi Adevăr PNL-PD. Principiile de guvernare ale Alianţei Dreptate şi Adevăr PNL-PD

PLATFORMA DE GUVERNARE CUPRINS. Temeiul Alianţei Dreptate şi Adevăr PNL-PD. Principiile de guvernare ale Alianţei Dreptate şi Adevăr PNL-PD CUPRINS Cap.1: Cap.2: Cap.3: Cap.4: Cap.5: Cap.6: Cap.7: Cap.8: Cap.9: Cap.10: Cap.11: Cap.12: Cap.13: Cap.14: Cap.15: Cap.16: Cap.17: Cap.18: Cap.19: Temeiul Alianţei Dreptate şi Adevăr PNL-PD Principiile

More information

Direcţii strategice ale dezvoltării durabile în România

Direcţii strategice ale dezvoltării durabile în România STUDIUL III INSTITUTUL EUROPEAN DIN ROMÂNIA 2006 Direcţii strategice ale dezvoltării durabile în România Colectiv autori: Constantin Ciupagea coordonator studiu Dan Manoleli Viorel Niţă Mariana Papatulică

More information

Grila de evaluare tehnică şi financiară pentru proiecte care se încadrează în categoria de operaţiuni b) Dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri

Grila de evaluare tehnică şi financiară pentru proiecte care se încadrează în categoria de operaţiuni b) Dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri Grila de evaluare tehnică şi financiară pentru proiecte care se încadrează în categoria de operaţiuni b) Dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri Fiecare subcriteriu de mai jos va fi punctat de la 0

More information

Daniel FISTUNG Rodica MIROIU Teodor POPESCU Centrul de Economie a Industriei şi Serviciilor Daniela ANTONESCU Institutul de Prognoză Economică

Daniel FISTUNG Rodica MIROIU Teodor POPESCU Centrul de Economie a Industriei şi Serviciilor Daniela ANTONESCU Institutul de Prognoză Economică DEZVOLTARE REGIONALĂ Dezvoltarea regională durabilă, un nou concept sau o necesitate? Daniel FISTUNG Rodica MIROIU Teodor POPESCU Centrul de Economie a Industriei şi Serviciilor Daniela ANTONESCU Institutul

More information

Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi

Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi P r o i e c t Versiunea VI, Rev.1 18 iulie 2008 Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030 Guvernul României Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile Programul

More information

LABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE)

LABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE) LABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE) I. Scopul Laboratorului: Îşi propune să participe la analiza teoretică şi investigarea practică

More information

Comunitate universitară pentru managementul calităţii în învăţământul superior

Comunitate universitară pentru managementul calităţii în învăţământul superior Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară 1 Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere

More information

A-A. Acquis - acquis În legislaţia europeană, termenul acquis (sau acquis comunitar) se referă la

A-A. Acquis - acquis În legislaţia europeană, termenul acquis (sau acquis comunitar) se referă la A-A Absorbţie (capacitate de absorbţie) absorption capacity Capacitatea unei ţări sau organizaţii de a folosi eficient asistenţa financiară primită. Gradul de absorbţie a fondurilor disponibile prin Programul

More information

Hotarirea 739/2016 M.Of. 831 bis din 20-oct-2016

Hotarirea 739/2016 M.Of. 831 bis din 20-oct-2016 Hotarirea 739/2016 M.Of. 831 bis din 20-oct-2016 HOTĂRÂRE nr. 739 din 5 octombrie 2016 aprobarea Strategiei naţionale privind schimbările şi creşterea economică bazată pe emisii reduse de carbon perioada

More information

SDSC Schema de dezvoltare a spaţiului comunitar

SDSC Schema de dezvoltare a spaţiului comunitar SDSC Schema de dezvoltare a spaţiului comunitar Spre o dezvoltare spaţială echilibrată şi durabilă a teritoriului Uniunii Europene Aprobat la Consiliul informal al Miniştrilor responsabili de amenajarea

More information

Curriculum vitae Europass

Curriculum vitae Europass Curriculum vitae Europass Informaţii personale Nume / Prenume Adresă E-mail Naţionalitate MARCU Nicu Str.Mărăşeşti Nr.28, Craiova, Dolj. marcu.nicu@yahoo.com Data naşterii 21.11.1968 Sex Locul de muncă

More information

REGULAMENT DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE DEPARTAMENTUL DE RELAŢII INTERNAŢIONALE

REGULAMENT DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE DEPARTAMENTUL DE RELAŢII INTERNAŢIONALE MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA REGULAMENT DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE DEPARTAMENTUL DE RELAŢII INTERNAŢIONALE Elaborat: Director de departament: Andra-Mirona

More information

GREEN ECONOMY AND CLIMATE CHANGE PREVENTION CYCLE

GREEN ECONOMY AND CLIMATE CHANGE PREVENTION CYCLE Andreea CONSTANTINESCU Institutul de Economie Naţională, Academia Română GREEN ECONOMY AND CLIMATE CHANGE PREVENTION CYCLE Theoretical article Keywords Green economy, Climate change, Green growth, Sustainable

More information

Pasul 2. Desaturaţi imaginea. image>adjustments>desaturate sau Ctrl+Shift+I

Pasul 2. Desaturaţi imaginea. image>adjustments>desaturate sau Ctrl+Shift+I 4.19 Cum se transformă o faţă în piatră? Pasul 1. Deschideţi imaginea pe care doriţi să o modificaţi. Pasul 2. Desaturaţi imaginea. image>adjustments>desaturate sau Ctrl+Shift+I Pasul 3. Deschideţi şi

More information

C U R R I C U L U M V I T A E

C U R R I C U L U M V I T A E C U R R I C U L U M V I T A E INFORMAŢII PERSONALE Nume Adresă Telefon Fax E-mail Naţionalitate Data naşterii ISTRATE OLIMPIUS EXPERIENŢĂ PROFESIONALĂ Perioada angajatoare Sector de activitate Ocupaţia

More information

T1. A. POLITICI EDUCAŢIONALE prezentare generală

T1. A. POLITICI EDUCAŢIONALE prezentare generală Modul I - DISCIPLINA OPŢIONALĂ 1: Politici educaţionale Suport de curs T1. A. POLITICI EDUCAŢIONALE prezentare generală În decursul ultimelor decenii toate ţãrile europene au încercat sã rãspundã la noile

More information

Nu e destul să stii, trebuie să si aplici, nu e destul să vrei, trebuie să si faci. J.W.Goethe PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ

Nu e destul să stii, trebuie să si aplici, nu e destul să vrei, trebuie să si faci. J.W.Goethe PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ AVIZAT CP. APROBAT CA.. Nu e destul să stii, trebuie să si aplici, nu e destul să vrei, trebuie să si faci. J.W.Goethe PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ 2015-2019 CUPRINS I. Argument; Scurt istoric

More information

O administraţie dinamică pentru o agricultură durabilă şi un spaţiu rural prosper

O administraţie dinamică pentru o agricultură durabilă şi un spaţiu rural prosper O administraţie dinamică pentru o agricultură durabilă şi un spaţiu rural prosper Aderarea la Uniunea Europeană a adus numeroase beneficii agriculturii şi zonelor rurale din România. În ultima perioadă,

More information

FORMULAR PENTRU ORGANIZAŢIILE CARE DESFĂŞOARĂ ACTIVITĂŢI DE CONSULTANŢĂ ÎN REGIUNEA CENTRU

FORMULAR PENTRU ORGANIZAŢIILE CARE DESFĂŞOARĂ ACTIVITĂŢI DE CONSULTANŢĂ ÎN REGIUNEA CENTRU Str. Decebal 12, 510093 Alba Iulia Tel.: (+ 40) 258-818616 (+ 40) 258-815622 Fax: (+ 40) 258-818613 Internet: www.adrcentru.ro e-mail: office@adrcentru.ro FORMULAR PENTRU ORGANIZAŢIILE CARE DESFĂŞOARĂ

More information

SECURITATEA ENERGETICĂ A ROMÂNIEI ÎN CONTEXT EUROPEAN

SECURITATEA ENERGETICĂ A ROMÂNIEI ÎN CONTEXT EUROPEAN UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE CAROL I Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate dr. Cristian BĂHNĂREANU Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României BĂHNĂREANU, CRISTIAN Securitatea

More information

I NTRODUCERE SĂNĂTATEA 2020 SĂNĂTATE ŞI DEZVOLTARE ÎN EUROPA DE AZI INTERVIU. Zsuzsanna JAKAB 1 şi Agis D. TSOUROS 2

I NTRODUCERE SĂNĂTATEA 2020 SĂNĂTATE ŞI DEZVOLTARE ÎN EUROPA DE AZI INTERVIU. Zsuzsanna JAKAB 1 şi Agis D. TSOUROS 2 SĂNĂTATEA 2020 SĂNĂTATE ŞI DEZVOLTARE ÎN EUROPA DE AZI Zsuzsanna JAKAB 1 şi Agis D. TSOUROS 2 1 Director regional OMS pentru Europa, 2 Director, Divizia de politici şi gestionare pentru sănătate şi bunăstare,

More information

508/ /2003, (CE) 861/2006, (CE)

508/ /2003, (CE) 861/2006, (CE) REGULAMENTUL (UE) NR. 508/2014 din 15 mai 2014 privind Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime şi de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2328/2003, (CE) nr. 861/2006, (CE) nr. 1198/2006 şi (CE)

More information

RESPONSABILITATEA SOCIALĂ ŞI COMPETITIVITATEA DURABILĂ. Social Responsibility And Sustainable Competitivness

RESPONSABILITATEA SOCIALĂ ŞI COMPETITIVITATEA DURABILĂ. Social Responsibility And Sustainable Competitivness ANALELE ŞTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII ALEXANDRU IOAN CUZA DIN IAŞI Tomul LII/LIII Ştiinţe Economice 2005/2006 RESPONSABILITATEA SOCIALĂ ŞI COMPETITIVITATEA DURABILĂ ANDREI MAXIM * Social Responsibility

More information

PROIECT DE PROGRAMĂ PENTRU OPŢIONAL. Denumirea opţionalului: PREVENIREA ABANDONULUI ŞCOLAR. ESTE PROFESIA MEA! CUPRINS. Argument

PROIECT DE PROGRAMĂ PENTRU OPŢIONAL. Denumirea opţionalului: PREVENIREA ABANDONULUI ŞCOLAR. ESTE PROFESIA MEA! CUPRINS. Argument PROIECT DE PROGRAMĂ PENTRU OPŢIONAL Denumirea opţionalului: PREVENIREA ABANDONULUI ŞCOLAR. ESTE PROFESIA MEA! Tipul: C.D.S., construit; aria curriculară OM ŞI SOCIETATE Clasa: a VIII-a, a IX-a Număr de

More information

GHID DE BUNE PRACTICI ÎN DOMENIUL EGALITĂTII DE SANSE

GHID DE BUNE PRACTICI ÎN DOMENIUL EGALITĂTII DE SANSE GHID DE BUNE PRACTICI ÎN DOMENIUL EGALITĂTII DE SANSE PROIECT COFINANJAT DIN FONDUL SOCIAL EUROPEAN PRIN PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE 2007-2013 Investeşte în oameni! Cuvânt

More information

Criterii pentru validarea tezelor de doctorat începute în anul universitar 2011/2012

Criterii pentru validarea tezelor de doctorat începute în anul universitar 2011/2012 CNATCDU - Panel 4 - Stiinte juridice Criterii pentru validarea tezelor de doctorat începute în anul universitar 2011/2012 1. Între temă, titlu şi conţinutul tezei există concordanţă. 2. Tema tezei este

More information

Data intrarii in vigoare: 13 Octombrie 2014

Data intrarii in vigoare: 13 Octombrie 2014 HOTĂRÂRE nr. 859 din 7 octombrie 2014 privind aprobarea Strategiei guvernamentale pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii şi îmbunătăţirea mediului de afaceri din România - Orizont

More information

Pro-active environmental strategies, main source of competitive advantage within economic organizations

Pro-active environmental strategies, main source of competitive advantage within economic organizations 271 Pro-active environmental strategies, main source of competitive advantage within economic organizations Strategiile de mediu pro-active, sursă principală de avantaj competitiv la nivelul organizaţiilor

More information

România - Construind puntea între cererea de energie din Vest şi oferta de resurse din Est

România - Construind puntea între cererea de energie din Vest şi oferta de resurse din Est România - Construind puntea între cererea de energie din Vest şi oferta de resurse din Est Dinu Patriciu, CEO The Rompetrol Group Bucureşti, 22 noiembrie, 2006 European şi Regional Resursele energetice

More information

PĂTRUNDEREA PE PIAŢA EUROPEANĂ. Phare - Asistenţă Tehnică pentru Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii

PĂTRUNDEREA PE PIAŢA EUROPEANĂ. Phare - Asistenţă Tehnică pentru Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii PĂTRUNDEREA PE PIAŢA EUROPEANĂ Phare - Asistenţă Tehnică pentru Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii CUPRINS 1. INTRODUCERE: 2. INIŢIEREA UNEI AFACERI 3. PRINCIPALELE CERINŢE PENTRU

More information

CONDIŢII SPECIFICE CERERE DE PROPUNERI DE PROIECTE DE TIP STRATEGIC/SISTEMIC NR.

CONDIŢII SPECIFICE CERERE DE PROPUNERI DE PROIECTE DE TIP STRATEGIC/SISTEMIC NR. PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE 2007-2013 Numărul de referinţă al programului (CCI): 2007RO051PO001 CONDIŢII SPECIFICE CERERE DE PROPUNERI DE PROIECTE DE TIP STRATEGIC/SISTEMIC

More information

GHIDUL SOLICITANTULUI

GHIDUL SOLICITANTULUI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE 2013 Numărul de referinţă ă al programului (CCI): 2007RO051PO001 GHIDUL SOLICITANTULUI Nu abandona şcoala! AXA

More information

VARIANTA DE OCOLIRE A MUNICIPIULUI BRAŞOV-Faza 1

VARIANTA DE OCOLIRE A MUNICIPIULUI BRAŞOV-Faza 1 VARIANTA DE OCOLIRE A MUNICIPIULUI BRAŞOV-Faza 1 PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL Axa prioritară 2 Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale Domeniul major de intervenţie 2.1 Reabilitarea

More information

EMITENT: GUVERNUL ROMÂNIEI PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 331 din 16 aprilie 2018

EMITENT: GUVERNUL ROMÂNIEI PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 331 din 16 aprilie 2018 HOTĂRÂRE Nr. 191/2018 din 4 aprilie 2018 pentru aprobarea Strategiei naţionale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă pentru perioada 2018-2020 EMITENT: GUVERNUL ROMÂNIEI PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL

More information

STRATEGIA DE CERCETARE ŞI INOVARE Versiune tehnică

STRATEGIA DE CERCETARE ŞI INOVARE Versiune tehnică STRATEGIA DE CERCETARE ŞI INOVARE 2014 2020 Versiune tehnică Februarie 2014 1 2 CUPRINS ABREVIERI 5 1. INTRODUCERE 6 UN NOU CICLU STRATEGIC 7 2. VIZIUNE PRIVIND CERCETAREA ŞI INOVAREA DIN ROMANIA ÎN 2020

More information

GHID DE PRACTICI INSTITUŢIONALE ÎN ASIGURAREA CALITĂŢII EDUCAŢIE ŞI FORMARE PROFESIONALĂ INIŢIALĂ ŞI CONTINUĂ

GHID DE PRACTICI INSTITUŢIONALE ÎN ASIGURAREA CALITĂŢII EDUCAŢIE ŞI FORMARE PROFESIONALĂ INIŢIALĂ ŞI CONTINUĂ 0 GHID DE PRACTICI INSTITUŢIONALE ÎN ASIGURAREA CALITĂŢII EDUCAŢIE ŞI FORMARE PROFESIONALĂ INIŢIALĂ ŞI CONTINUĂ 2007 1 INTRODUCERE Asigurarea calitatii in educatie si formare profesionala prioritate europeana

More information

ACTION LEARNING UN PROGRAM DE DEZVOLTARE MANAGERIALĂ

ACTION LEARNING UN PROGRAM DE DEZVOLTARE MANAGERIALĂ Centre for Development in Management B-dul Titulescu 34/5 3400 Cluj-Napoca România tel. +4-0264-41.89.41 ; +4-0264-41.89.42 fax. 41.89.43 Email: office@cdm.ro Web page: www.cdm.ro ACTION LEARNING UN PROGRAM

More information

PROVOCĂRI ACTUALE PENTRU SECURITATEA EUROPEANĂ

PROVOCĂRI ACTUALE PENTRU SECURITATEA EUROPEANĂ UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE Carol I Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României DUŢU, PETRE Provocări actuale pentru securitatea europeană

More information

PLANUL DE IMPLEMENTARE DE LA JOHANNESBURG-2002 ŞI PRIORITĂŢILE SALE ÎN DOMENIUL APEI.

PLANUL DE IMPLEMENTARE DE LA JOHANNESBURG-2002 ŞI PRIORITĂŢILE SALE ÎN DOMENIUL APEI. PLANUL DE IMPLEMENTARE DE LA JOHANNESBURG-2002 ŞI PRIORITĂŢILE SALE ÎN DOMENIUL APEI. Prof. Dr. Ing. Ioan JELEV Planul de Implementare de la Johannesburg este rezultatul unui proces îndelungat de negocieri

More information

iulie 2006 EuropeAid/119820/D/SV/RO

iulie 2006 EuropeAid/119820/D/SV/RO Manual Managementul ciclului de proiect iulie 2006 EuropeAid/119820/D/SV/RO Prima versiune a prezentului manual a fost elaborată de către o echipă a Comisiei Europene sub egida Unităţii de Evaluare şi

More information

Fondurile structurale europene Ce sunt şi cum se pot obţine? Dr. Radu MUNTEANU Consultant, Cadru didactic asociat ASE

Fondurile structurale europene Ce sunt şi cum se pot obţine? Dr. Radu MUNTEANU Consultant, Cadru didactic asociat ASE Fondurile structurale europene Ce sunt şi cum se pot obţine? Dr. Radu MUNTEANU Consultant, Cadru didactic asociat ASE Documente programatice } Planul Naţional de Dezvoltare PND 2007-2013 } Cadrul Strategic

More information

Vol REFORMA GUVERNANŢEI ECONOMICE EUROPENE: CE POATE ŞI CE NU POATE FACE BANCA CENTRALĂ ÎN ACTUALUL CONTEXT EUROPEAN. Gabriela MIHAILOVICI

Vol REFORMA GUVERNANŢEI ECONOMICE EUROPENE: CE POATE ŞI CE NU POATE FACE BANCA CENTRALĂ ÎN ACTUALUL CONTEXT EUROPEAN. Gabriela MIHAILOVICI Vol. 432-433 INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETĂRI ECONOMICE COSTIN C. KIRIŢESCU REFORMA GUVERNANŢEI ECONOMICE EUROPENE: CE POATE ŞI CE NU POATE FACE BANCA CENTRALĂ ÎN ACTUALUL CONTEXT EUROPEAN Gabriela MIHAILOVICI

More information