FIŞA DISCIPLINEI. 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum de competenţe -

Size: px

Start display at page:

Download "FIŞA DISCIPLINEI. 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum de competenţe -"

Linda Hodge
5 years ago
Views:

1 FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior UVT 1.2 Facultatea / Departamentul LIT / Studii româneşti 1.3 Catedra/Colectivul Literatura română şi comparată 1.4 Domeniul de studii Ştiinţe Filologice - LL 1.5 Ciclul de studii licenţă 1.6 Programul de studii / Calificarea Studii culturale / licenţiat în Studii Culturale 2. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei Teoria Literară şi Studiile culturale 2.2 Titularul activităţilor de curs Lect. Dr. Dumitru Tucan 2.3 Titularul activităţilor de seminar Anul de studiu I 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Ob. 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs seminar/laborator Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs seminar/laborator 0 Distribuţia fondului de timp: ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 7 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate / pe teren 10 Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat 7 Examinări 2 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru Numărul de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum de competenţe - 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1 de desfăşurare a cursului sala cu minim 25 de locuri, videoproiector 5.2 de desfăşurare a seminarului/laboratorului -

2 6. Competenţele specifice acumulate Identificarea şi aplicarea diverselor tipuri de limbaje / registre ale vorbirii în variate contexte profesionale şi culturale, inclusiv în texte profesionale scrise argumentarea unui punct de vedere critic şi teoretic valorificarea optimă a propriului potenţial intelectual în activităţile generate de conţinuturile ştiinţifice abordate. Înţelegerea complexităţii modalităţilor de abordare a fenomenului cultural. Înţelegerea caracterului interdisciplinar al ariei studdiilor culturale; Înţelegerea caracterului de inter-determinare a relaţiei dintre studiile culturale şi teoria litearară. * Înţelegerea principalelor noţiuni necesare practicării studiilor culturale; formarea unui limbaj teoretic necesar practicării studiilor culturale. Utilizarea componentelor domeniului Studii culturale în deplină concordanţă cu etica profesională Relaţionarea în echipă; comunicarea interpersonală şi asumarea de roluri specifice. Organizarea unui proiect individual de formare continuă; îndeplinirea obiectivelor de formare prin activităţi de informare, prin proiecte în echipă şi prin participarea la programe instituţionale de dezvoltare personală şi profesională Competenţe profesionale Competenţe transversale 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Crearea de competenţe transferabile în deprinderile de analiză şi interpretare de text analiza relaţiei dintre diversele teorii concurente ale fenomenului cultural; Analiza surselor teoretice care au configurat teoria şi practica studiilor culturale; Analiza modului în care anumite fenomene culturale particulare se relaţionează cu problematica ideologiilor, diferenţelor de rasă, clasă socială sau gen; 7.2 Obiectivele specifice Cunoaşterea celor mai importante probleme ale reflecţiei teoretice asupra literaturii şi fenomenului cultural. Înţelegerea evoluţiilor istorice şi culturale ale ideilor generale asupra fenomenului literar. Analiza caracterului complex al modalităţilor de abordare a fenomenului cultural şi a premizelor teoretice specifice. Formarea unui limbaj propriu disciplinelor care studiază literatura, limbaj necesar analizei descrierii şi interpretării textelor literare. dezvoltarea aptitudinilor de a sesiza structurile complexe de semnificaţie ale fenomenelor culturale. *descrierea, analiza şi interpretarea unui fenomen cultural specific; * argumentarea unui punct de vedere critic şi teoretic despre fenomenele culturale; Dezvoltarea gândirii critice

3 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare 1. Literatură şi cultură înaltă. Sensul mitizant al culturii. Definiţiile istorice ale literaturii. Literatura un concept relaţional. Literatură ideologie cultură. Sensul democratic al literaturii şi sensul antropologic al culturii. (4 ore) Studiile literare: tipologie şi evoluţie. Poetică, retorică, hermeneutică. Poetica şi retorica schiţă istorică. Hermeneutica schiţă istorică. Contribuţii specifice la studiul fenomenului cultural. Configurarea teoriei literare ca metodologie a studiilor literare. Cele trei sensuri ale sintagmei teoria literaturii: Sensul metodologic: Teoria literaturii (poetica, retorica). Sensul speculativ: Teorii ale literaturii. Sensul epistemologic: Teoria literară (teoria critică). (6 ore) 3. A înţelege şi a interpreta (de la fenomenul literar la fenomenul cultural). (2 ore) 4. Noţiuni de poetică şi retorică literară. Figuralitate şi genericitate în fenomenul literar. (4 ore) 5. Instrumentarul analizei fenomenelor culturale: de la lingvistica structurală la poetica structuralistă şi semiotică. Spre o semiotică a fenomenelor culturale (F. De Saussure, Cl. Lévi-Strauss, R. Barthes). (2 ore) Prelegere Prelegere Observaţii 6. Modernitatea şi criza culturii europene. Maeştrii suspiciunii Fr. Nietzsche, S. Freud, K. Marx: critica fenomenelor culturale. Naşterea hermeneuticilor suspiciunii ca proiecte critice şi speculative asupra fenomenului cultural. (2 ore) 7. Hermeneuticile psihanalitice. Naşterea psihanalizei: S. Freud. C. G. Jung şi psihanaliza arhetipurilor. Hermeneutica structurilor imaginarului G. Bachelard, G. Durand. Psihanaliză şi structuralism J. Lacan. Subiect /identitate noţiuni problematice. Hermeneuticile marxiste şi sociologizante. De la Karl Marx la Şcoala de la Frankfurt. Post-structuralismul. (2 ore) 8. Originile nietzscheene ale post-structuralismnului. Filosofia suspiciunii ; M. Foucault: limbaj, cultură şi relaţii de putere; J. Derrida: deconstrucţia naturalului (deconstrucţia logo-centrismului, deconstrucţia euro-centrismului, deconstrucţia falocentrismului). (2 ore) 9. Deconstructivismul american un post-structuralism aplicat (P. de Man, B. Johnson): definirea realităţii ca o construcţie culturală. Analiza relaţiilor de putere din interiorul fenomenului cultural. Consecinţele militante şi identitare ale post-structuralismului (I): hermeneuticile feministe, Hermeneuticile postcoloniale, hermeneuticile din perspectiva identităţii de gen. Spre o lectură a diversităţii şi identităţii hibride. Diferenţă şi multiculturalitate. Fenomenul corectitudinii politice. (2 ore) 10. Sinteză teoria şi practica studiilor culturale (2 ore) Bibliografie Peter Barry, Beginning Theory. An Introduction to Literary and Cultural Theory, Manchester University Press, 1995; Homi K. Bhabha, The Location of Culture, Routledge, 1994;

4 Roland Barthes, Mitologii, Iaşi, Institutul European, Jonathan Culler, On Deconstruction: Theory and Criticism after Structuralism, London, Routledge & Kegan Paul, 1983; Aurel Codoban, Semn şi interpretare. O introducere postmodernă în semiologie şi hermeneutică, Dacia, Tom Cohen, Ideology and inscription. Cultural Studies after Benjamin, de Man, and Bakhtin, Cambridge, Cambridge University Press, Paul Cornea, Interpretare şi raţionalitate, Iaşi, Polirom, 1999; Antoine Compagnon, Le démon de la théorie. Littérature et sens commun, Seuil, 1998; Jonathan Culler, Teoria literară, Cartea Românească, 2003; Paul de Man, Allegories of Reading: Figural Language in Rousseau, Nietzsche, Rilke, and Proust, New Haven, Yale University Press, Christian Delacampagne, Istoria filosofiei în secolul al XX-lea, Babel, 1998; Jacques Derrida, Scriitura şi diferenţa, Univers, 1998; Jonathan Dollimore, Alan Sinfield (eds.), Political Shakespeare. Essays in Cultural Materialism, Manchester University Press, 1994; O. Ducrot, J. M. Schaeffer, Noul dicţionar enciclopedic al ştiinţelor limbajului, Babel, 1996; T. Eagleton, Teoria literară. O introducere, Polirom, 2008; Umberto Eco, Tratat de semiotică generală, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Michel Foucault, Istoria nebuniei în epoca clasică, Humanitas Michel Foucault, Arheologia cunoaşterii, Univers, Michel Foucault, Theatrum philosophicum, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2001; Sigmund Freud, Opere, 10 vol, Editura Trei, ; Raoul Girardet, Mituri şi mitologii politice, Iaşi, Institutul European, A. J. Greimas, Despre sens, Univers, A. J. Greimas, Sémantique structurale, PUF, Barbara Johnson, The Critical Difference: Essays in the Contemporary Rhetoric of Reading, Johns Hopkins University Press, 1980; Celia Lury, Consumer culture, New Brunswick, Rutger University Press, Simon Malpass, Paul Wake (ed.), The Routledge Companion to Critical Theory, Routledge, 2006; Nicholas Mirzoeff (ed..), The visual culture reader, London, Routledge, H. Fr. Plett, Ştiinţa textului şi analiza de text, Univers, 1983; Paul Ricoeur, Conflictul interpretărilor, Echinox, 1999; Paul Ricoeur, De la text la acţiune. Eseuri de hermeneutică, Echinox, 1999; Edward Said, Orientalism, Timişoara, Amarcord, F. de Saussure, Curs de lingvistică generală, Polirom, Dumitru Tucan, Introducere în studiile literare, Institutul european, Graeme Turner, British Cultural Studies: An Introduction, New York, Routledge, 2002; Ziauddin Sardar (ed.), The Third Text Reader (on art, culture and theory), London, New York, Continuum, Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Aşteptările comunităţii academice şi codurile sale etice sunt luate în seama la elaborarea cursului; Cursul şi seminarul se raportează critic la momentele importante ale istoriei disciplinlor şi încearcă un demers în conformitate cu tendinţele dominante din prezentul acestora. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Coţinut adecvat Examen 100%

5 Elaborare adecvată Seminar / laborator Conţinut adecvat Monitorizare directă - Prezentare adecvată Evaluarea activităţilor Standard minim de performanţă la evaluarea finală (examen) studenţii trebuie să dovedească că au înţeles suficient materia predată şi că şi-au însuşit principiile critice ale disciplinei. Data completării Semnătura titularului de curs 24 septembrie 2013 Data avizării în catedră/departament Semnătura şefului catedrei/departamentului 30 septembrie 2013

FIŞA DISCIPLINEI. II 2.5 Semestrul Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei

FIŞA DISCIPLINEI. II 2.5 Semestrul Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea de Vest din Timişoara 1.2 Facultatea / Departamentul Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie 1.3 Catedra Colectivul