Titularul cursului: Prof. Dr. ing. Toma Leonida Dragomir

Transcription

1 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIŞOARA TEORIA SISTEMELOR II FACULTATEA AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE DOMENIUL INGINERIA SISTEMELOR Anul de studii: II Semestrul 2 Titularul cursului: Prof. Dr. ing. Toma Leonida Dragomir Colaboratori:Ş.l. dr. ing. Dorina Popescu, As. Ing.Ana-Maria Dan, As. Ing. Octavian Ştefan Numar de ore/saptamana/verificarea/credite E 4 Obiective: Cunoşterea abordürilor fundamentale din domeniul teoriei sistemelor neliniare şi a unor probleme de teoria sistemelor care asociate sistemelor de conducere numerică. Se urmăreşte însuşirea unor tehnici de analiză a comportării sistemelor neliniare şi a principiilor de conducere folosing elemente bi- şi tripoziţionale. Contribuţia procentuală a disciplinei la cultivarea liniilor de competenţă ale domeniului specializării este de 4 % (pe ansamblu), disciplina furnizând elemente iniţiale pentru studii masterale în domeniul ingineriei sistemelor. Cap. 1. Analiza sistemelor neliniare cu ajutorul portretului de stare: Problematica sistemelor neliniare. Portretul de stare al unui sistem neliniar. Cicluri limită. Analiza comportării sistemelor de ordinul II. Structuri în circuit închis cu elemente bi- şi tripoziţionale şi regimurile de fucnţionare ale acestora.. Cap. 2. Metode de analiză a stabilităţii sistemelor neliniare: Metode de tip Liapunov şi aplicaţii ale metodei directe; Stabilitatea absolută şi metode de tip Popov (criteriul Popov, criteriul cercului, criteriul Tâpkin). Cap. 3. Metoda balansului armonic: Metoda balansului armonic, Aplicaţii ale metodei balansului armonic pentru sisteme cu regulatoare tripoziţionale. Cap. 4. Complemente de teoria sistemelor liniare: Sensibilitatea sistemelor; Sisteme cu fază minimă şi cu fază neminimă;.eşantionare şi reconstrucţie. C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect) Lista principalelor lucrări de laborator: 1. Conexiuni de blocuri nelineare 2. Portretul de stare al unor sisteme de ordinul al II-lea. Cazuri multiple 3. Regimul modal alunecător (ca aplicaţie a utilizării portretului de stare) 4. Studiul stabilităţii locale cu teoremele lui Lyapunov 5. Studiul stabilităţii absolute cu criteriul Popov 6. Calculul funcţiei de descriere. Ecuaţia balansului armonic şi metoda celor două hodografuri 7. Studiul sensibilităţii sistemelor 8. Studiul elementului de cuantizare D. BIBLIOGRAFIE Se indică maximum trei titluri bibliografice de referinţă 1. Dragomir, T.L., Elemente de teoria sistemelor, vol I, Timişoara, Ed. Politehnica, Voicu, M., Introducere în automatică, Iaşi, Ed. Polirom, Slotine, J.J.E., Applied nonlinear control, Prentice Hall, Dragomir, T.L., Preitl, S., Elemente de teoria sistemelor, I.P.V.T.V., Timişoara, Belea, C., Teoria sistemelor sisteme neliniare, Bucureşti, Ed. Tehnică, E. PROCEDURA DE EVALUARE Examen scris cu durata de trei ore. Prima jumatate a programei (cap. 1 şi cap. 2) se examinează şi printr-un examen parţial (scris, cu durata de max. 2 ore). Subiectele de examen au trei parţi: teorie- partea I-a (echivalentă examenului parţial, teorie partea a II-a, probleme (bazate pe ambele părţi teoretice)., Ponderile examenului şi activităţilor pe parcurs în nota finală sunt de 2/1.

2 F.COMPATIBILITATE INTERNATIONALA Technische Universität Karlsruhe University of Sheffield Technische Universitüt Wien Data: DIRECTOR DE DEPARTAMENT, Conf. Dr. Ing. Ioan Silea Prof. Dr. Ing. Toma L. Dragomir

3 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIŞOARA BAZE DE DATE FACULTATEA AUTOMATICA SI CALCULATOARE DOMENIUL /SPECIALIZAREA INGINERIA SISTEMELOR Anul de studii: II Semestrul 2 Titularul cursului: Conf.dr.ing. Filip Ioan Colaboratori: As.ing. Vasar Cristian Numar de ore/saptamana/verificarea/credite D 4 Obiective principale: fundamente ale bazelor de date, limbajul SQL, dialectul SQL Oracle, limbajul procedural PL/SQL. Categorii de cunostiinte: proiectare cu baze de date, programare SQL (comenzi DML si DDL), programare PL/SQ (functii, proceduri, triggere, pachete etc), tranzactii, baze de date distribuie. Scopuri formative: dezvoltarea aplicatiilor cu baze de date pe partea de servere SQL. Contributia procentuala in cadrul competentelor: Dezvoltarea de aplicatii utilizind diverse limbaje -15%, Dezvoltarea si administrarea de aplicaţii informatice -20%. 1. LIMBAJUL SQL DIALECTUL ORACLE 8i: Preliminarii, Crearea tabelelor, Crearea vederilor, Modificarea structurii unei tabele, Crearea indecşilor, Manipularea informaţiei dintr-o tabelă (Operaţia de adăugare a unor linii într-o tabelă, Operaţia de modificare a unor linii, Operaţia de ştergere a unor linii, Interogarea unei baze de date relaţionale, Interogare fără selecţia liniilor, Interogare cu selecţia liniilor, Interogare cu ordonare, Funcţii de grup, Interogări cu creare de grupuri de date, Funcţii Oracle, Interogarea mai multor tabele-join), Tranzacţii, Baze de date distribuite, Proiectarea unei baze de date forme normalizate. 2. LIMBAJUL PL/SQL: Blocuri PL/SQL, Instrucţiuni specifice PL/SQL (Bucla FOR, Instrucţiunea condiţională IF, Instrucţiunea GOTO, Bucla WHILE, Bucla LOOP), Funcţii, Proceduri stocate, Declanşatoare (Triggere ), Cursoare PL/SQL, Secvenţe (Sequence), Sinonime (Synonym), Pachete PL/SQL (Pachete utilizator, Pachete predefinite (built-in)), Cod SQL dynamic, Programare pe obiecte. C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect) Laborator (1.5): Utilizare SQL*PLUS, client Query Reporter, conectare la server, montarea, deschiderea, inchiderea bazei de date, configurare client la distanta. Utilizare comenzi SQL DDL (Data Definition Language) aplicatii - creare tabele, constringeri, modificare structura, stergere tabele. Utilizare comenzi SQL DML (Data Manipulation Language) aplicatii- adaugare, modificare, stergere, indexare. Interogari. Comanda SELECT clauze, functii de grup. JOIN-uri, Subinterogari. Utilizare PL/SQL - blocuri PL/SQL, comenzi PL/SQL aplicatii. Functii PL/SQL, proceduri stocate. Triggere Oracle (paralela cu MS-SQL). Cursoare Oracle, secvente. Pachete utilizator incapsulare obiecte, Pachete Oracle predefinite (built-in): UTL_FILE, DMBS_UTILITY, DBMS_RANDOM etc aplicatii. SQL dinamic, programare pe obiecte. Proiect (0.5) : Aplicatie vizând proiectarea logica, dimensionarea structurala, crearea unei baze de date pentru o aplicatie concreta, realizarea interogarilor aferente cerintelor, crearea obiectelor de cod PL/SQL conforme cu specificatiile si cerintele aplicatiei/clientului, scenarii de testare si validare. D. BIBLIOGRAFIE Se indică maximum trei titluri bibliografice de referinţă 1. Tom Luers, Timoty Atwood s.a - PL/SQL, (traducere dupa Teach Yourself PL/SQL in 21 Days SAMS Publishing), Editura Teora, Bucuresti, David C. Kreines - Oracle SQL, O Reilly, Bryan Morgan, Jeff Perkins - SQL fara profesor traducere, Editura Teora, Bucuresti, 1998.

4 E. PROCEDURA DE EVALUARE Mod de examinare: scris; Durata: 3 ore; Pondere examen in nota finala: 2/3, pondere activitati pe parcurs:1/3; Structura subiectelor: grila cu 16 intrebari (fiecare cu 4 variante de raspuns) + 2 probleme (cu unul sau mai multe subpuncte). Grila este destinata, in principal, evaluarii parţii teoretice, iar problemele evalueaza partea aplicativa. F.COMPATIBILITATE INTERNATIONALA 1. Harward University ( 2. MIT ( /index.htm) 3. Stanford University ( Data: DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA Conf.dr.ing SILEA Ioan Conf.dr.ing. FILIP Ioan

5 "UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIŞOARA PROGRAMARE CONCURENTĂ FACULTATEA: AC DOMENIUL / SPECIALIZAREA: INGINERIA SISTEMELOR/AIA Anul de studii: II Semestrul (2) Titularul cursului: prof.dr.ing. Nicolae Robu Colaboratori: as.dr.ing Adriana Albu, as. Ing. Loredana Ungureanu Numar de ore/saptamana/verificarea/credite E 5 Crearea deprinderilor de a proiecta hardware un sistem cu microprocesor/microcontroler (alegerea componentelor, conectare, etc. conform cerintelor privitoare la sistem). Configurare si utilizarea resurseleor unui sistem cu microprocesor/micrcontroler(memorie, timere, intreruperi, comunicatie, interfete de proces-convertoare, porturi paralele). Crearea unei aplicatii la cheie. Categorii de cunostinte: Componente şi sisteme digitale 10%, echipamente numerice de conducere 20% Scopuri formative: competenţe de a întocmi şi gestiona execuţia de proiecte în domeniul automaticii.. 1. Consideraţii introductive. 2. Stările taskurilor şi evoluţia în spaţiul stărilor. 3. Comutarea taskurilor. 4. Dispecerizarea taskurilor: dispecerizarea prin rotaţie (aspecte teoretice şi soluţii de implementare), dispecerizarea prin prioritizare (aspecte teoretice şi soluţii de implementare), dispecerizarea prin prioritizare şi rotaţie (aspecte teoretice şi soluţii de implementare).5. Problema eficacităţii procesării concurente. 6. Conflicte potenţiale în sistemele cu procesare concurentă şi soluţii de depăşire a lor: noţiunile de resursă critică şi secţiune critică, excluderea mutuală (excluderea mutuală prin dezactivarea întreruperilor (aspecte teoretice şi soluţii de implementare), excluderea mutuală prin fanioane (aspecte teoretice şi soluţii de implementare), excluderea mutuală prin semafoare (aspecte teoretice şi soluţii de implementare), excluderea mutuală prin mutex-uri (aspecte teoretice şi soluţii de implementare). 7. Sincronizarea taskurilor: sincronizarea sleep-wakeup, sincronizarea prin semafoare (aspecte teoretice, cazuri fundamentale de sincronizare, modalităţi practice de lucru), sincronizarea prin blocuri eveniment (aspecte teoretice şi soluţii de implementare), sincronizarea prin blocuri multieveniment (aspecte teoretice şi soluţii de implementare), sincronizarea prin blocuri rendez-vous (aspecte teoretice şi soluţii de implementare). 8. Comunicarea între taskuri: comunicarea prin conducte (aspecte teoretice şi soluţii de implementare), comunicarea prin cutii poştale (aspecte teoretice şi soluţii de implementare). 9. Aplicaţii clasice de programare concurentă. C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, proiect) Laborator 1.I8051 Accesarea memoriei de cod şi a memoriei de date 2. I8051 Utilizarea Timer-counter-ului şi a sistemului de întreruperi în măsurare şi generare de semnale. 3. I8051 Achiziţia de date şi generare de semnale analogice cu convertoarele A/N respectiv N/A. Manipularea datelor in microcontroler 4/5. MPC555- Accesarea memoriei de cod şi a memoriei de date 6/7. MPC555- Achiziţia de date şi generare de semnale analogice cu convertoarele A/N respectiv N/A. Manipularea datelor in microcontroler Proiect Proiectarea blocului de reglare în cadrul unui sistem de reglare a pozitiei unui MCC, cu microcontroler. Se vor furniza datele referitoare la proces, elementul de măsură şi la elementul de execuţie, la algoritmul de reglare, şi la restricţii şi limitări. Studenţii trebuie să aloce resursele hardware blocului regulator, să configureze sistemul şi să îl verifice în funcţionare on-line

6 D. BIBLIOGRAFIE Se indică maximum trei titluri bibliografice de referinţă 1. Schultz, T.W., C and 8051-Hardware, Modular programming,and multitasking, Prentice Hall, New Jersey, Schultz, T.W., C and 8051-Hardware, Building efficient applications, Prentice Hall, New Jersey, ***, MPC555-User manual, Motorola Popa. M, - Microprocesoare şi microcontrolere, Ed. Politehnica, Timişoara, 1997 E. PROCEDURA DE EVALUARE Evaluare pe baza examenului scris 50%, activitate de laborator 25%, proiect 25%. Examenul scris: 2 ore, 2 subiecte teoretice referitoare la doua resurse din sistemul cu microcprocesor/microcontroler. 1 subiect aplicativ, ordinogramă referitoare la o aplicatie de conducere.pentru nota 5, fiecare subiect trebuie atins in proportie de 40%. Proiect: susţinere individuala. F.COMPATIBILITATE INTERNATIONALA University of Sydney- Microcontroller system design University of Connecticutt- ECE 110 Microcontroller Application in Engineering University of Manchester - Microcontrollers Vienna University of Technology Microcontroller Programming Data: DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA Conf. Dr. Ing. Ioan Silea Prof. Dr. Nicolae Robu

7 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIŞOARA MODELARE, SIMULARE ŞI ELEMENTE DE IDENTIFICARE FACULTATEA: AUTOMATICA SI CALCULATOARE DOMENIUL /SPECIALIZAREA: INGIRERIA SISTEMELOR Anul de studii: II Semestrul 2 Titularul cursului: Prof.dr.ing. Prostean Octavian Colaboratori: As. ing. Vasar Cristian, As.ing. Iosif Szeidert Numar de ore/saptamana/verificarea/credite 2020E E 4 Se expun, pe scurt, pe max. 4-5 rînduri, principalele obiective, categorii de cunoştinţe şi scopuri formative pe care le vizează disciplina.se prezintă contribuţia procentuală a disciplinei la cultivarea liniilor de competenţă ale domeniului specializării Asigurarea cunostiintelor si deprinderilor privind modelele, metodologiile de modelare, respectiv simularea sistemelor. Insusirea cunostiintelor de baza legate de semnalele de stimul deterministe si stohastice si a principalelor caracteristici ale semnalelor atat in domeniul timp cat si in domeniul frecventa. Insusirea abilitatilor privind modelarea si simularea analogica (pornindu-se de la modele in domeniul timp si domeniul operational). Formarea de abilitati privind operarea cu instrumentele software specifice simularii functionarii sistemelor: MATLAB, SIMULINK, SIMNON. Insusirea principalelor aspecte legate de limbajul Bond-Graph de modelarea si simularea sistemelor fizico-tehnice (prin tratarea unitara a transferului de energie si operare la nivel conceptual cu clase de obiecte izomorfe ca maniera de descriere a dinamicii sistemelor fizice reale). Contributia procentuala se estimeaza la 20%. Se prezintă pe circa 8 12 rînduri, lista subiectelor semnificative tratate la curs. Se recomandă indicarea în principal a titlurilor capitolelor şi sub (sub-sub) capitolelor astfel: Titlu capitol: Denumirile subcapitolelor;..; Titlu capitol: Denumirile subcapitolelor;..; Modele. Clasificari. Modele deterministe parametrice si neparametrice, modele stohastice (ARMA, ARMAX, AR, MA, ARX, Box-Jenkins, erorii de iesire)semnale de stimul deterministe, periodice si aperiodice. Semnale de stimul stohastice (zgomotul alb, semnale aleatoare binare, semnale pseudoaleatoare binare).procese stohastice. Caracteristici de ansamblu si caracteristici temporale (functii de covarianta, functii de corelatie, functia densitate spectrala de putere, functia de coerenta). Procese stohastice stationare. Procese stohastice ergodice. Elemente operationale liniare si neliniare. Modelarea anaogica pe baza ecuatiilor diferentiale (factor de scara). Modelarea analogica direct din functia de transfer.metoda Bond-Graph de elaborare a modelelor prin investigarea modului de procesare a energiei care se considera furnizata de una sau mai mult surse si transferata catre toate componentele participante la functionarea unui sistem fizic real. C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect) Lista principalelor lucrări de laborator, teme de seminar, sau/şi conţinutul proiectul de an) Prezentarea generala a mediului de programare Matlab/Simulink instrument software pentru simularea functionarii sistemelor. Consideratii privind generarea soft a unor semnale de intrare frecvent utilizate in analiza functionarii proceselor tehnice. Modelarea sistemelor liniare; transformari de modele matematice. Simularea functionarii sistemelor liniare continue si discrete. Simularea functionarii sistemelor cu interconexiuni. Indicatori de calitate ai SRA, definiti pe baza raspunsului indicial. Raspunsul sistemelor liniare in domeniul frecventa. Prezentarea mediului Simnon si utilizarea acestuia pentru simularea sistemelor.

8 D. BIBLIOGRAFIE Se indică maximum trei titluri bibliografice de referinţă 1. Prostean O.,Muresan I., Tehnici de identificare si modelare, Lito, UTT, Timisoara, Ljung L., Glad T., Modelling of Dynamic Systems, Prentice Hall, Englewood Cliffs, N.J., Bosch P.,P. J. Klaw, Modelling, Identification and Simulation of Dynamical Systems, CRC Press, Vasar C.,Szeidert I., Automatizari Modelare si Simulare indrumator de laborator, Centrul de Multiplicare UPT, Timisoara, 2001 E. PROCEDURA DE EVALUARE Se precizează modul de examinare scris/oral, durata, structura aproximativă a subiectelor de examen (forma subiectelor teoretice aplicative, etc), ponderile examenului şi activităţilor pe parcurs în nota finală. 1. Examen Oral Scris Scris şi oral elaborarea unei lucrări tip grilă scris oral nr.mediu de întrebări 3 subiecte Tipul de calificativ Notă Condiţia de acordare a notei 5 Obtinerea cel putin a notei 5 atat la activitatea practica din timpul semestrului cat si la fiecare subiect din cadrul examenului. Pe parcursul semestrului este prevăzut un număr de _1_ lucrări de control, _1_ teme de casă, _-_ proiecte neautonome. Ponderea cu care activitatea din cursul semestrului intră în nota finală este de _33_%. F.COMPATIBILITATE INTERNATIONALA Se indică 3 universităţi străine de prestigiu in care funcţioneaza discipline comparabile Lund Institute of Technology University of Wiscounsin Uppsala University Data: DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA Conf.dr.ing. Ioan Silea Prof.dr.ing. Prostean Octavian

9 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIŞOARA SISTEME CU EVENIMENTE DISCRETE FACULTATEA: AUTOMATICA SI CALCULATOARE DOMENIUL / SPECIALIZAREA: INGINERIA SISTEMELOR Anul de studii: II Semestrul 2 Titularul cursului: Prof.dr.ing. Prostean Octavian Colaboratori: As. Ing. Vasar Cristian, As.ing. Iosif Szeidert Numar de ore/saptamana/verificarea/credite 2010D D 4 Se expun, pe scurt, pe max. 4-5 rînduri, principalele obiective, categorii de cunoştinţe şi scopuri formative pe care le vizează disciplina.se prezintă contribuţia procentuală a disciplinei la cultivarea liniilor de competenţă ale domeniului specializării Scopul disciplinei este de a asigura studentilor cunostintele si deprinderile necesare constructiei de modele, simularii si analizei comportarii sistemelor cu evenimente discrete. Sunt abordate atat concepte fundamentale specifice sistemelor cu evenimente discrete, cat si aspecte ale utilizarii formalismului retelelor Petri in modelarea, simularea si analiza sistemelor cu evenimente discrete. Contributia procentuala se estimeaza la 15%. Se prezintă pe circa 8 12 rînduri, lista subiectelor semnificative tratate la curs. Se recomandă indicarea în principal a titlurilor capitolelor şi sub (sub-sub) capitolelor astfel: Titlu capitol: Denumirile subcapitolelor;..; Titlu capitol: Denumirile subcapitolelor;..; Sisteme cu evenimente discrete consideratii generale. Modele si tehnici utilizate in studierea sistemelor cu evenimente discrete. Terminologie si concepte ale formalismului retelelor Petri netemporizate. Modelarea cu retele Petri a sistemelor cu evenimente discrete. Studii de caz. Proprietati comportamentale ale reteleor Petri netemporizate. Tehnici generale de analiza a proprietatilor comportamentale. Subclase de retele Petri. Tehnici de analiza a proprietatilor structurale. Tehnici de sinteza a retelelor Petri. C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect) Lista principalelor lucrări de laborator, teme de seminar, sau/şi conţinutul proiectul de an) Sisteme cu stari discrete pilotate de evenimente. Modelarea sistemelor cu evenimente discrete cu ajutorul retelelor Petri. Modelarea sistemelor o resursa partajata. Modelarea sistemelor cu n resurse partajate. Arborele de acoperire (accesibilitate). Graful de acoperire (accesibilitate). Analiza proprietatilor comportamentale. Analiza proprietatilor structurale.

10 D. BIBLIOGRAFIE Se indică maximum trei titluri bibliografice de referinţă 1. Pastravanu O. Sisteme cu evenimente discrete, Ed. MatrixRom, Bucuresti Cassandras C., Introduction to Discrete Event Systems, Kluwer Academic Publishers Pastravanu O., Matcovschi M., Mahulea C., Aplicatii ale retelelor Petri in studierea sistemelor cu evenimente discrete, Ed. Gh. Asachi, Iasi, 2002 E. PROCEDURA DE EVALUARE Se precizează modul de examinare scris/oral, durata, structura aproximativă a subiectelor de examen (forma subiectelor teoretice aplicative, etc), ponderile examenului şi activităţilor pe parcurs în nota finală. Examen Oral Scris Scris şi oral elaborarea unei lucrări tip grilă scris oral nr.mediu de întrebări 3 subiecte X Tipul de calificativ Notă Condiţia de acordare a notei 5 Obtinerea cel putin a notei 5 atat la activitatea practica din timpul semestrului cat si la fiecare subiect din cadrul examenului. Pe parcursul semestrului este prevăzut un număr de _1_ lucrări de control, _1_ teme de casă, proiecte neautonome. Ponderea cu care activitatea din cursul semestrului intră în nota finală este de _33_%. F.COMPATIBILITATE INTERNATIONALA Se indică 3 universităţi străine de prestigiu in care funcţioneaza discipline comparabile Boston University, USA The University of Michigan, USA Data: DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA Conf.dr.ing. Ioan Silea Prof.dr.ing. Prostean Octavian Observatie: Consider ca sunt necesare doua ore de laborator pe saptamana, deci o structura:

11 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIŞOARA SISTEME BAZATE PE MICROPROCESOARE ŞI MICROCONTROLERE FACULTATEA: AC DOMENIUL /SPECIALIZAREA: INGINERIA SISTEMELOR/AIA Anul de studii: II_ Semestrul (2) Titularul cursului: ş.l. dr.ing Nanu Sorin Colaboratori: as.ing Dan Ana Maria Numar de ore/saptamana/verificarea/credite E 4 Crearea deprinderilor de a proiecta hardware un sistem cu microprocesor/microcontroler (alegerea componentelor, conectare, etc. conform cerintelor privitoare la sistem). Configurare si utilizarea resurseleor unui sistem cu microprocesor/micrcontroler(memorie, timere, intreruperi, comunicatie, interfete de proces-convertoare, porturi paralele). Crearea unei aplicatii la cheie. Categorii de cunostinte: Componente şi sisteme digitale 10%, echipamente numerice de conducere 20% Scopuri formative: competenţe de a întocmi şi gestiona execuţia de proiecte în domeniul automaticii.. 1. Introducere.Conceptul de microcontroler. Compararea micropocesor/microcontroler. Tipuri. Aria de utilizare Sisteme integrate(embedded).. 2. Resursele unui sistem cu microprocesor/microcontroier. Particularizare pentru familia Intel 8051 pe 8 biţi si Motorola MPC555 pe 32 de biţi. Memorie interna/externa, cod/date, RAM, ROM, FLASH, EEPROM. Conectare, accesare şi utilizare. Timere-countere - extern sau intern - Programare şi utilizare. Utilizarea sistemuuil de intreruperi. Moduri de comunicatie: seriala- RS232, SPI, I2C, paralelă,. Interfaţa cu procesul- utilizarea convertoarelor A/N şi N/A, portul paralel,. Metode de achiziţie şi manipulare a datelor. Serializarea şi deserializarea datelor pe portul paralel 3.Principii de proiectare a unei aplicatii. Definirea temei. Construirea hardware-ului si software-ului eficient.conectarea resurselor la elementele de proces. Project planning. C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect) Laborator 1.I8051 Accesarea memoriei de cod şi a memoriei de date 2. I8051 Utilizarea Timer-counter-ului şi a sistemului de întreruperi în măsurare şi generare de semnale. 3. I8051 Achiziţia de date şi generare de semnale analogice cu convertoarele A/N respectiv N/A. Manipularea datelor in microcontroler 4/5. MPC555- Accesarea memoriei de cod şi a memoriei de date 6/7. MPC555- Achiziţia de date şi generare de semnale analogice cu convertoarele A/N respectiv N/A. Manipularea datelor in microcontroler Proiect Proiectarea blocului de reglare în cadrul unui sistem de reglare a pozitiei unui MCC, cu microcontroler. Se vor furniza datele referitoare la proces, elementul de măsură şi la elementul de execuţie, la algoritmul de reglare, şi la restricţii şi limitări. Studenţii trebuie să aloce resursele hardware blocului regulator, să configureze sistemul şi să îl verifice în funcţionare on-line D. BIBLIOGRAFIE Se indică maximum trei titluri bibliografice de referinţă 1. Schultz, T.W., C and 8051-Hardware, Modular programming,and multitasking, Prentice Hall, New Jersey, Schultz, T.W., C and 8051-Hardware, Building efficient applications, Prentice Hall, New Jersey, ***, MPC555-User manual, Motorola Popa. M, - Microprocesoare şi microcontrolere, Ed. Politehnica, Timişoara, 1997

12 E. PROCEDURA DE EVALUARE Evaluare pe baza examenului scris 50%, activitate de laborator 25%, proiect 25%. Examenul scris: 2 ore, 2 subiecte teoretice referitoare la doua resurse din sistemul cu microcprocesor/microcontroler. 1 subiect aplicativ, ordinogramă referitoare la o aplicatie de conducere.pentru nota 5, fiecare subiect trebuie atins in proportie de 40%. Proiect: susţinere individuala. F.COMPATIBILITATE INTERNATIONALA University of Sydney- Microcontroller system design University of Connecticutt- ECE 110 Microcontroller Application in Engineering University of Manchester - Microcontrollers Vienna University of Technology Microcontroller Programming Data: DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA Conf. Dr. Ing. Ioan Silea Ş.L. Dr. Ing. Sorin Nanu

13 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIŞOARA MICROECONOMIE FACULTATEA_AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE DOMENIUL /SPECIALIZAREA INGINERIA SISTEMELOR Anul de studii: II Semestrul 2 Titularul cursului: Conf.dr.ec. Septimiu POP Colaboratori: Asist.drd.ec. Dan DURAN Numar de ore/saptamana/verificarea/credite 2 1 D 2 Însuşirea cunoştinţelor economice de bază ale teoriei microeconomice din economia de piaţă contemporană. Disciplina urmăreşte însuşirea cunoştinţelor economice fundamentale şi înţelegerea funcţionării mecanismului de piaţă funcţională. Contribuţia disciplinei la cultivarea liniilor de competenţă ale domeniului specializării este de 2%. I. Factorii de producţie: Sistemul factorilor de producţie. Factorul muncă.natura. Capitalul. Neofactori II. Costul de producţie: Conţinut, nivel, structură, tipologie. Funcţia cost. Strategii de gestionare a costurilor. III. Productivitatea factorilor de producţie: Forme. Productivitatea muncii. Randamentul capitalului. IV. Bunurile economice. Utilitatea şi valoarea lor: Teoria valorii muncă. Teoria valorii utilitate marginală. V. Preţurile şi mecanismul pieţei: Conţinutul şi funcţiile preţului. Formarea preţurilo. Tipuri de preţ. VI. Piaţa, concurenţa, cererea şi oferta: Tipuri de pieţe şi de concurenţă. Legea cererii şi ofertei. Elasticitatea. VII. Moneda şi circulaţia monetară: Moneda. Masa monetară şi lichiditatea. Politica monetară. Inflaţia. C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect) I. Capitalul tehnic. II. Costul producţiei şi funcţia cost. III. Productivitatea factorilor şi productivitatea muncii. IV. Piaţa şi concurenţa. V. Teoria obiectivă a valorii şi teoria subiectivă a utilităţii marginale. VI. Banii şi circulaţia bănească. VII. Preţul în economia de piaţă. D. BIBLIOGRAFIE Se indică maximum trei titluri bibliografice de referinţă 1. Septimiu Pop, Elemente fundamentale de microeconomie, Editura Eurostampa, Timişoara, Septimiu Pop, Economie-teorie şi aplicaţii, Editura Eurostampa, Timişoara, Septimiu Pop şi autorii UPT, Microeconomie, Editura Politehnica, Timişoara, 1998 E. PROCEDURA DE EVALUARE Examen scris; durata: 2 ore; structura subiectelor: 2 subiecte teoretice şi un subiect aplicativ. Pe parcursul semestrului sunt prevăzute 2 lucrări de control (teste) şi un proiect, sub formă de studiu de caz realizat pe datele concrete ale unei întreprinderi. Ponderea în nota finală: examen 66%, activitatea pe parcurs 34%. F.COMPATIBILITATE INTERNATIONALA Ecole Polytechnique Paris, MIT (Massachssetts Institute of Technology), University of Cambridge Data: DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA Conf.dr.ec. Septimiu POP Conf.dr.ec. Septimiu POP