Despre Reţeaua Ecologică Europeană Natura 2000

Transcription

1 Management bilateral România - Republica Moldova pentru conservarea biodiversităţii în zona de graniţă dintre cele 2 ţări Despre Reţeaua Ecologică Europeană Natura 2000 Din cuprins: Istoricul Reţelei Natura 2000 Reţeaua Natura 2000 în România Natura 2000 şi activităţile economice Surse de finanţare pentru Natura 2000 Natura 2000 în judeţele Botoşani, Iaşi, Vaslui şi Galaţi Buletin informativ NR. 3 MAI 2008 Proiect implementat de APM Iaşi şi partenerii săi: A.P.M BOTOȘANI I.E.S. CHIŞINĂU APM GALAŢI A.P.M VASLUI FUNDAŢIA CORONA

2 Acest buletin informativ este elaborat în cadrul proiectului Mutual management Romania- Republic of Moldova for biodiversity conservation on the border between the two countries, proiect finanţat de Uniunea Europeană prin Programul PHARE CBC Campania de informare este realizată de Agenţia pentru Protecţia Mediului Iaşi în perioada decembrie 2007 noiembrie ARIA DE DERULARE A PROIECTULUI

3 PHARE RO 2004/ Mutual management Romania-Republic of Moldova for biodiversity conservation on the border between the two countries -Buletin informativ nr ISTORICUL REŢELEI NATURA 2000 În Mai 1992, Guvernele Statelor din Uniunea Europeană, au adoptat o legislaţie destinată să protejeze resursele naturale ale Europei. Legislaţia este cunoscută sub denumirea de Directiva Habitate şi este destinată să protejeze cele mai serios ameninţate habitate şi specii de pe teritoriul Europei. Ea completează Directiva Păsări adoptată în Punctul focal al acestor Directive este crearea reţelei de situri numită NATURA Directiva Păsări prevede stabilirea Ariilor de Protecţie Specială - SPAs (Special Protected Areas) care sunt importante pentru speciile de păsări rare şi vulnerabile deoarece în ele păsările găsesc mâncare, locuri de cuibărit, în iernat sau migrare. Directiva Habitate are ca cerinţă declararea Ariilor Speciale de Conservare SACs (Special Areas of Conservation) destinate altor specii de plante şi animale şi habitatelor. SAC-urile sunt clasificate conform Directivei Habitate şi oferă speciilor de plante şi animale rare şi vulnerabile şi habitatelor un înalt grad de protecţie şi management. Împreună SPA-rile şi SAC-urile formează Reţeaua NATURA Tuturor statelor membre ale Uniunii Europene li se cere să gestioneze şi să implementeze Natura 2000, astfel încât Reţeaua Natura 2000 să acopere cca. 20% din teritoriul Uniunii Europene. Obiectivul Reţelei NATURA 2000: este acela de a asigura habitatelor si speciilor vulnerabile din siturile desemnate prortecţia de care acestea au nevoie. Două aspecte ameninţă în acest moment biodiversitatea UE: una este cea a dezvoltării spaţiale statele membre au responsabilităţi particulare prin îmbunătăţirea planificării, reconcilierea nevoii de dezvoltare cu conservarea biodiversităţii şi menţinerea serviciilor ecosistemelor; a doua este potenţialul impact al schimbărilor climatice unde creşterea temperaturii are deja impact biologic incluzând evenimentele timpurii ale primăverii. Reţeaua NATURA 2000 va include Situri de Importanţă Comunitară sub Directiva Habitate, acoperind kmp de teren uscat şi kmp de zonă marină. Reţeua va include de asemenea de situri SPA declarate sub Directiva Păsări, acoperind o suprafaţă de kmp de teren uscat şi kmp de zonă marină. În total, întrega reţea UE NATURA 2000 va acoperi cca kmp (luând în considerare şi suprapunerile dintre SCI şi SPA) şi mai mult de kmp de zonă marină. Prin NATURA 2000 se creează un lanţ al locurilor din Europa cu o natură care merită păstrată în bună stare pentru că are multe de oferit si generaţiilor viitoare. Sunt locuri în care există plante, animale sau păsări speciale pe care ar fi un mare păcat să le pierdem. Nu toate sunt locuri sălbatice, în multe dintre ele există aşezări umane cu oameni care trăiesc de pe urma naturii. NATURA 2000 nu exclude oamenii şi ocupaţiile prin care ei îşi câştigă existenţa, atâta vreme cât aceste activităţi nu afectează negativ valori naturale importante. De fapt, NATURA 2000 este şi un lanţ al oamenilor care trăind de pe urma naturii au tot interesul să-i asigure continuitatea. În Uniunea Europeană există legislaţie care stabileşte ce specii de floră şi faună, şi respectiv de păsări trebuie protejate prin Natura Locurile în care se regăsesc ele pot fi propuse drept situri Natura 2000, iar Comisia Europeană decide dacă ele sunt acceptate. Fiecare stat membru are obligaţia de a include în reţeaua europeană un anumit procent din spaţiul său natural pentru a-i asigura conservarea. Care sunt consecinţele? Pentru orice arie care a fost acceptată ca Sit Natura 2000 va exista un plan de management care va stabili cum trebuie gestionată acea zonă astfel încât natura să nu fie afectată negativ. Aceste planuri de management pot fi integrate în strategiile locale de dezvoltare, pe baza cărora se stabilesc proiecte ce pot fi finanţate prin Fonduri ale Uniunii Europene. De asemenea, dacă un investitor va dori să desfăşoare în Situl Natura 2000 o activitate economică va putea face acest lucru numai dacă demonstrează printr-un studiu de impact că activitatea sa nu va dăuna speciilor ce se conservă în acel sit. Pe de altă parte, faptul că aceste zone vor fi recunoscute la nivel european ca valori naturale deosebite, va aduce totodată noi posibilităţi de venituri prin turism ecologic şi produse naturale locale ce pot deveni mărci recunoscute, pentru că mulţi oameni le vor prefera în locul preparatelor artificiale care ne bombardează în ultimi ani. NATURA 2000 încearcă să împace două nevoi ale oamenilor, ambele vitale: nevoia de a câştiga venituri şi nevoia de a păstra natura vie.

4 Pădurea Talasmani

5 PHARE RO 2004/ Mutual management Romania-Republic of Moldova for biodiversity conservation on the border between the two countries -Buletin informativ nr RETEAUA NATURA 2000 ÎN ROMÂNIA Înainte de a deveni membră UE şi România a avut obligaţia de a pregăti propria ei verigă pe care să o adauge în lanţul european de situri Natura Noi avem o natură mai bogată decât multe alte ţări europene, iar contribuţia noastră în acest lanţ este una extrem de valoroasă. Prin aderarea României la Uniunea Europeană, aceasta din urmă îşi întregeşte moştenirea naturală şi culturală datorită bogăţiilor din cele 5 regiuni biogeografice pe care le are România (SINGURUL STAT UE în care sunt prezente cele 5 bioregiuni): Alpină Continentală Pontică Panonică Stepică Declararea siturilor ca parte integrantă a reţelei ecologice europene NATURA 2000 în România a fost facută prin HG 1284/2007 pentru siturile tip SPA şi Ordinul nr. 1964/2007 pentru siturile de tip SCI. Selectarea siturilor incluse în NATURA 2000 cuprinde următoarele etape: t O evaluare pe baze ştiinţifice a biodiversităţii la nivel naţional în cadrul căreia s-au elaborat o serie de fişe pentru speciile şi habitatele identificate. Lista naţională a siturilor pentru specii şi habitate identificate a fost transmisă Comisiei Europene în iulie 2007; t Selectarea Siturilor de Importanţă Comunitară SIC. Acestea sunt apoi evaluate şi selectate de către Comisia Europeană în colaborare cu Guvernul României în fiecare regiune biogeografică şi în funcţie de mediul natural al fiecărui tip de specie şi habitate; t Transformarea în Arii Speciale de Conservare SAC. Odată selectate siturile devin parte a reţelei NATURA Ulterior România are un termen de 6 ani pentru a desemna SAC-uri şi, dacă este cazul, să implementeze măsuri de management pentru a menţine sau restaura habitatele şi speciile până la un stadiu favorabil de conservare. În conformitate cu actele legislative adoptate, România s-a angajat ca, în aceste situri şi în vecinătatea lor: t să fie evitate activităţile cu impact negativ asupra speciilor şi habitatelor pentru care a fost desemnat; astfel, în conformitate cu art. 4 a Ord 1964/2007 şi a art. 2 alin 1 a HG 1284/2007, pentru planurile, programele şi proiectele care urmează să se desfăşoare in siturile Natura 2000 precum şi în vecinătatea cestora se aplică prevederile legale referitoare la procedura de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi procedura cadru de evaluare a impactului asupra mediului; să fie luate măsuri acolo unde este cazul pentru a menţine sau restaura aceste specii şi habitate într-un stadiu favorabil de conservare, în mediul lor natural; astfel directiva Habitate recomandă ca gestionarea acestor situri să se facă în baza planurilor de management. Planurile de management, elaborate pe baza colaborării cu toţi factorii interesaţi autorităţi de t mediu, administraţia publică locală, proprietari de terenuri, investitori, comunitatea locală, etc - sunt instrumente utile de management deoarece iau în considerare nevoile referitoare la conservarea habitatelor şi speciilor ţinând cont de condiţiile socio-economice şi culturale ale zonei, de felul în care diverşi utilizatori de terenuri din zonă au un impact negativ asupra habitatelor şi speciilor, creându-se astfel un consens în ceea ce priveşte managementul pe termen lung al sitului. Prin declararea Reţelei Natura 2000, care include un numar de 381 situri SCI şi 108 SPA, acoperind cca 18% din suprafata ţării, România îşi aduce şi ea contribuţia la salba de arii protejate sub cele 2 Directive europene Habitate şi Păsări. 3. SITURILE NATURA 2000 ŞI ACTIVITĂŢILE ECONOMICE Constituirea şi managementul reţelei ecologice NATURA 2000 are la bază principiul dezvoltării durabile. Asta înseamnă că pentru a fi conservate aceste situri, nu sunt interzise activităţi economice precum agricultura, silvicultura, turismul, însă aceste activităţi trebuie să se desfăşoare în aşa fel încât să protejeze în acelaşi timp şi biodiversitatea.

6 6 PHARE RO 2004/ Mutual management Romania-Republic of Moldova for biodiversity conservation on the border between the two countries -Buletin informativ nr NATURA 2000 ŞI AGRICULTURA De-a lungul secolelor, s-au dezvoltat în România peisaje rurale remarcabile şi variate, la crearea cărora a contribuit şi practicarea agriculturii tradiţionale în toate regiunile ţării. Prin acest regim agricol au apărut habitate semi-naturale, cum ar fi minunatele fâneţe de la poalele Carpaţilor. În general, în Europa aceste habitate au dispărut rapid ca urmare a revoluţiei agricole care a schimbat peisajul în anii următori celui de-al Doilea Război Mondial. În unele regiuni din România, intensificarea agriculturii a determinat dezvoltarea unor câmpii imense şi monoculturi tratate cu îngrăşăminte chimice şi pesticide. În alte locuri din ţară, situaţia locală a împiedicat schimbările în agricultură, ducând în unele zone la abandonarea activităţilor agricole. Atât intensificarea, cât şi abandonarea au ameninţat habitatele şi viaţa sălbatică de pe terenurile agricole şi multe specii se află într-un declin rapid atât în România, cât şi în celelalte părţi ale Europei. Întotdeauna se descoperă o mare biodiversitate în zonele agricole în care agricultura nu este practicată intens, de aceea nu este deloc surprinzător faptul că majoritatea fermelor din siturile Natura 2000 nu sunt rentabile din punct de vedere economic (e.g. mlaştinile alpine şi păşunile din Carpaţi, zonele de stepă şi pajiştile slab drenate). În aceste zone, este foarte posibil ca practicile agricole existente să fie compatibile cu principiile de conservare a biodiversităţii şi ar trebui încurajată continuarea lor. Prin urmare, desemnarea siturilor Natura 2000 poate susţine sau chiar reintroduce activităţile agricole tradiţionale prin atragerea de fonduri UE în comunităţile rurale. Agricultura practicată cu mijloace tradiţionale poate contribui la pastrarea patrimoniului natural al României. Beneficii: se pot crea produse noi, se poate accentua valoarea celor deja existente, subliniind particularităţile benefice; sunt permise activităţi economice în spiritul dezvoltării durabile (activităţi tradiţionale), care nu afectează starea de conservare a habitatului respectiv; activităţile agricole şi forestiere pot respecta cerinţele conservării naturii, fiind în acelaşi timp viabile economic; etichetarea (emblema sitului) produselor bionaturale (caş, miere, fructe de pădure, vin) dintr-o zonă sit NATURA 2000 vor putea creşte vânzările pe piaţa internă şi la export; sprijinirea dezvoltării economiei rurale prin furnizarea unei surse de venit pentru administratorii de terenuri în cazul în care pe teren există specii şi habitate de importanţă comunitară; proprietarii de terenuri extravilane situate în arii naturale protejate supuse unor restricţii de utilizare sunt scutiţi de plata impozitului conform art. 50 din OUG 195/2005 aprobată prin Legea 265/2006 privind protecţia mediului; creşterea numărului de locuri de muncă din mediul rural; Reţeaua Natura 2000 asigură o bază excelentă pentru obţinerea de fonduri; posibilitatea unei diversificării a activităţilor economice şi a investiţiilor; atragerea finanţărilor speciale UE pentru agricultură; multe din practicile actuale de folosire a terenurilor vor continua şi după desemnare, deorece sunt compatibile cu măsurile de conservare a speciilor şi habitatelor; declararea unui zone ca sit Natura 2000 va reprezenta dovada că zona respectivă are o valoare naturală deosebită, putând genera venituri din ecoturism şi alte activităţi asociate utilizatorii de terenuri trebuie să asigure menţinerea habitatelor şi a speciilor prin măsuri de management adecvate, de lungă durată; Activităţi agricole tradiţionale, mai putin intensive, sunt esenţiale pentru menţinerea diversităţii de plante şi animale în aceste zone! 3.2. NATURA 2000 ŞI SILVICULTURA Aproximativ 35% din întregul teritoriu al Europei este acoperit de păduri. În România, procentul este de aproximativ 26%, fiind incluse aici unele dintre cele mai frumoase păduri naturale de pe continent, cu cea mai mare densitate de mamifere mari (urs, lup şi râs) şi o floră extrem de bogată. În Europa, aceste păduri sunt supuse în prezent unor restricţii drastice şi sunt fragmentate, de aceea viitorul lor este foarte important pentru reţeaua Natura 2000.

7 Iris aphylla hungarica

8 Fritillaria meleagris - Teiva

9 PHARE RO 2004/ Mutual management Romania-Republic of Moldova for biodiversity conservation on the border between the two countries -Buletin informativ nr. 3 9 Pe lângă asigurarea necesarului de cherestea, pădurile din România mai au şi alte roluri importante: Prevenirea eroziunii solului; Stocarea carbonului şi a apei (afectează schimbările climatice); Recreare şi confort; O bogată biodiversitate. Administrarea pădurilor în NATURA 2000 Natura 2000 include atât păduri naturale, cât şi păduri semi-naturale. Desemnarea ca sit Natura 2000 NU înseamnă că pădurile vor fi scoase neapărat din producţia comercială. Managementul forestier la nivelul siturilor Natura 2000 va trebui însă să protejeze speciile şi habitatele pentru care situl a fost desemnat. Pentru a respecta cerinţele Natura 2000, unele schimbări de management a pădurilor din România vor fi relativ uşor de realizat (e.g. lăsarea lemnului mort pe pământ sau protejarea individuală a copacilor unde îşi au cuibul speciile de păsări rare). Alte schimbări de management pentru Natura 2000 pot avea un caracter mai complex (e.g. introducerea tăierii selective prin rotaţie la intervale mari de timp şi înlocuirea arborilor exotici prin plantarea de copaci nativi în locul lor). Indiferent de schimbările de management ce vor fi luate în considerare, deciziile ar trebui luate pentru fiecare caz în parte (fiecare sit e unic) şi pe baza consultării proprietarilor de terenuri/ actorilor locali. Pentru pădurile aflate în proprietate privată, au fost introduse noi măsuri forestiere şi de mediu (similare cu schemele agricole şi de mediu) pentru a asigura sprijinul financiar necesar practicilor forestiere voluntare care ajută la conservarea vieţii sălbatice. 3.3 TURISMUL ŞI RECREAREA ÎN SITURILE NATURA 2000 Oamenii caută natura din diverse motive: Pentru a se relaxa într-un cadru natural, departe de zgomotul din oraş; Pentru a explora zone noi; Pentru înot, plimbări, călărie sau ciclism; Pentru pescuit sau vânătoare. Reţeaua Natura 2000 asigură accesul la patrimoniul natural remarcabil al României, multe dintre aceste activităţi putând fi compatibile cu prevederile Directivelor Habitate şi Păsări cu condiţia să nu dăuneze habitatelor şi speciilor prezente. Realizarea acestui lucru depinde de o planificare atentă şi de folosirea durabilă a resurselor naturale. Este foarte important ca cei care doresc să se bucure de frumuseţile naturii să fie conştientizaţi astfel încât să nu ajungă să o distrugă. Turismul continuă să se extindă în Europa, în general şi în România, în particular. Multe dintre vizite sunt de scurtă durată şi cu un scop anume (e.g. eco-turism sau vacanţe în zona rurală destinate unor activităţi de tipul: observarea vieţii sălbatice, plimbări în aer liber, explorare, canotaj etc.). Pentru astfel de vacanţe sau recreare, siturile Natura 2000 pot fi ca un magnet, iar Natura 2000 poate aşadar să contribuie la diversificarea economiei locale, stimulând investiţiile la nivel local în turism şi chiar activitatea comercială. Este important ca dezvoltarea turismului să nu distrugă natura care, de fapt, a fost punctul de atracţie al turistului. Planificarea integrată este evident mai uşoară în cazul categoriilor de turism care depind de conservarea naturii şi a peisajelor, dar mai dificilă în cazul turismului în masă desfăşurat de-a lungul coastei Mării Negre sau în Munţii Carpaţi. Turismul constituie o industrie competitivă, de aceea vacanţele în siturile Natura 2000 au nevoie de o planificare integrată atentă pentru a ne asigura că resursele (peisajul, speciile etc) sunt folosite de o manieră durabilă şi vor fi integrate cu alte activităţi de dezvoltare rurală. Este evident nevoie să se realizeze facilităţi de informare a turiştilor cu privire la siturile Natura 2000 în cazul în care accesul către sit nu este uşor şi turiştii nu au un loc apropiat în care să se cazeze sau să mănânce. Pentru România, Natura 2000 ar putea constitui un stimulent în dezvoltarea pensiunilor mici, a hotelurilor, restaurantelor şi cafenelelor care sunt specializate pe furnizarea de servicii conform nevoilor oamenilor care explorează bogăţiile patrimoniului natural naţional. Servicii din turism, locuri de muncă-educaţie-infrastructură-transport public - sănătate, populaţie tânără stabilă.

10 10 PHARE RO 2004/ Mutual management Romania-Republic of Moldova for biodiversity conservation on the border between the two countries -Buletin informativ nr. 3 Beneficii: pot fi accesate fonduri UE, statutul de sit Natura 2000 va fi o garanţie pentru valoarea naturală deosebită pentru aceea zonă, putând fi introdus în circuitul ecoturistic (în special pentru turiştii străini), precum şi în alte activităţi, aducând astfel venituri importante; utilizarea pentru odihnă şi recreere a cadrului ariilor Natura 2000 (ex. birdwatching, etc); obţinerea de venituri din ecoturism. Vânătoarea şi pescuitul în siturile NATURA 2000 sunt permise cu condiţia ca siturile Natura 2000 să-şi păstreze obiectul conservării; pot fi autorizate proiecte cum ar fi realizarea unor bazine piscicole Vânătoare, pescuitul, turismul şi alte activităţi recreaţionale pot continua dacă acestea sunt realizate într-un mod durabil şi nu afectează speciile rare şi habitatele prezente. Prevederile Directivelor europene Habitate şi Păsări nu împiedică a priori realizarea de noi activităţi sau dezvoltări în siturile NATURA 2000, dar la promovarea unor noi planuri, programe sau proiecte trebuie să se realizeze evaluarea de mediu şi evaluarea impactului asupra mediului pentru a verifica dacă aceste activităţi pot avea un impact negativ semnificativ asupra speciilor de plante şi animale sau asupra habitatului pentru care situl a fost desemnat sit NATURA Dacă acestă evaluare arată că activitatea va avea un impact semnificativ şi dacă au fost epuizate toate alternativele posibile, activitatea se poate realiza doar dacă se referă la activitate publică prioritară şi sunt luate măsuri pentru a compensa pierderea speciilor şi habitatelor afectate. 4. SURSE DE FINANŢARE PENTRU NATURA 2000 Pentru finanţarea activităţilor care au în vedere conservarea siturilor NATURA 2000 există mai multe tipuri de instrumente financiare pe care Uniunea Europeană, prin programele sale, le pune la dispoziţia statelor membre. Planul Operaţional Sectorial(POS) Mediu Este instrumentul financiar prin care se finanţează, din Fondul European de Dezvoltare, pe Axa prioritară 4, Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii şi are ca domeniu major de intervenţie dezvoltarea infrastructurii şi a planurilor de management în vederea protejării biodiversităţii şi NATURA În cadrul acestei axe sunt eligibile activităţi precum: A. Elaborarea/revizuirea planurilor, strategiilor şi a schemelor de management al ariilor naturale protejate şi alte activităţi conexe (activităţi preliminare măsurilor concrete de investiţii sau conservare). B. Investiţii în infrastructură pentru uz public orientată spre protecţia şi gestionarea mediului în ariile protejate. C. Activităţi privind menţinerea şi îmbunătăţirea stării de conservare favorabilă a habitatelor în ariile naturale protejate. D. Activităţi privind menţinerea şi îmbunătăţirea stării de conservare favorabilă a speciilor. E. Activităţi de consultare, conştientizare şi informare. F. Activităţi de instruire şi creşterea capacităţii instituţionale de gestionare a reţelei de arii naturale protejate. Atenţie! Proiectele trebuie să includă cel puţin o activitate concretă din cele prezentate la punctele B-F! Autoritatea de management pentru POS Mediu este Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală (PNDR) Este instrumentul prin care se poate avea acces la Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). Prin Axa prioritară 2 a PNDR - Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural se urmăreşte îmbunătăţirea mediului rural, sporirea biodiversităţii prin managementul durabil al resurselor de teren agricol forestier. Măsurile din cadrul acestei axe sprijină fermierii afectaţi

11 PHARE RO 2004/ Mutual management Romania-Republic of Moldova for biodiversity conservation on the border between the two countries -Buletin informativ nr de restricţiile specifice impuse terenurilor incluse în siturile Natura 2000, urmărindu-se astfel compensarea pierderilor datorate necesităţii conformării la standardele de mediu impuse prin actele normative şi dezvoltarea durabilă a zonelor desemnate. Activităţile din domeniul pescuitului şi a crescătoriilor de peşte care pot fi finanţate din Fondul European pentru Pescuit FEP trebuie să urmărească conservarea, managementul şi exploatarea resurselor vii, dezvoltarea crescătoriilor piscicole, procesarea şi comercializarea produselor de peşte. Autoritatea de management pentru PNDR precum şi pentru FEP este Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Instrumentul financiar pentru mediu LIFE + ( ) Life+ este un nou intrument financiar menit să sprijine protecţia mediului şi a intrat in vigoare odată cu publicarea Regulamentului aferent în Jurnalul Oficial L 149 din 9 Iunie Cu un buget de 2,143 miliarde Euro (pentru perioada ) LIFE+ reprezintă un instrument financiar limitat dar orientat oferind sprijin specific pentru dezvoltarea şi implementarea politicii şi legislaţiei comunitare şi în special pentru obiectivele celui de al 6-lea Plan de Acţiune pentru Mediu şi strategiile tematice care au rezultat din acesta. Instrumentul cuprinde 3 componente: LIFE+ Natură şi biodiversitate; LIFE+ Politici de mediu şi guvernare; Life + Informare şi comunicare LIFE+ Natura va co-finanţa proiecte demostrative pentru cele mai bune practici care contribuie la implementarea Directivelor Păsări şi Habitate. Rata de cofinanţare maximă este de 50% dar poate atinge 75% pentru proiectele orientate asupra speciilor şi habitatelor prioritare. Mai multe informaţii despre programul LIFE + pe Natura 2000 are are un rol important în atragerea de fonduri pentru proprietarii şi administratorii de terenuri sprijinind localnicii în privinţa folosinţei actuale a terenurilor dar încurajând în acelaşi timp noi utilizări ale terenurilor, în vederea păstrării unui mediu rural dinamic. 5. NATURA 2000 ÎN CELE 4 JUDEŢE DIN ROMÂNIA DIN ARIA DE DERULARE A PROIECTULUI. Şi la nivelul celor 4 judeţe aflate la graniţa cu Republica Moldova au fost declarate 46 de situri NATURA 2000 din care 38 de tip SCI şi 8 tip SPA, cea mai mare suprafaţa fiind ocupată de siturile tip SPA ha, in timp ce suprafaţa siturilor SCI este de ha. Cea mai mare suprafaţă ocupată de siturile NATURA o deţine judetul Iasi- cca 70 mii ha (reprezentand cca 13 % din suprafaţa judeţului), iar cea mai mica judeţul Botoşani cca 5500 ha (1,1% din suprafaţa judeţului). Raportat la suprafaţa totală a celor 4 judeţe kmp, suprafaţa siturilor NATURA 2000 reprezintă cca 7%.

12 Clematis integrifolia -Valea lui David Balta Potcoava

13 PHARE RO 2004/ Mutual management Romania-Republic of Moldova for biodiversity conservation on the border between the two countries -Buletin informativ nr SITURI NATURA 2000 ÎN JUDEŢELE BOTOŞANI, IAŞI, VASLUI ŞI GALAŢI JUDEŢUL BOTOŞANI SPA Suprafaţa (ha) Nr. Denumire Localizare crt. Pe terit. Totală judeţului 1 Lac Stânca-Costeşti Loc. Stânca, Ripiceni, Manoleasa, Mitoc 2051,7 2051,7 2 Iazurile de pe valea Baseului, Podrigai, Ibanesei Hudeşti, Havârna, Mileanca, Vorniceni, Ungureni, Ştiubieni 2512,1 2512,1 TOTAL 4563,8 4563,8 SCI 1 Pădurea Tudora Com Tudora Pădurea Ciornohal Com Călăraşi Turbăria Lozna Com Lozna Stânca-Ştefăneşti Loc Stânca, Oraş Ştefăneşti Vorona Com Vorona TOTAL JUDEŢUL IAŞI SPA 1 Eleşteele Jijiei si Miletinului Judeţul Iaşi comunele: Andrieşeni, Coarnele Caprei, Focuri, Gropniţa, Movileni, Şipote, Ţigănaşi, Popricani, Probota, , ,0 Trifeşti, Victoria şi Vlădeni. 2 Lunca Siretului Mijlociu Judeţele Iaşi, Neamţ şi Bacău; în judeţul Iaşi comunele: Stolniceni-Prăjescu, Mogoşeşti Siret, A.I. Cuza, Hălăuceşti, ,4 cca Mirceşti, Răchiteni şi Butea. 3 Pădurea Bârnova Judeţele Iaşi şi Vaslui; judeţul Iaşi comunele: Bârnova, Ciurea, Comarna, Dobrovăţ, Grajduri, Schitu Duca şi Tomeşti ,4 cca Pădurea Micleşti Judeţele Iasi si Vaslui comunele: Ciorteşti şi Dolheşti, Miclesti 8 473,5 cca TOTAL ,3 cca SPA 1 Dealul lui Dumnezeu Judeţul Iaşi comunele: Leţcani, Movileni, Rediu, Româneşti. 569,6 569,6 2 Fânaţele Bârca Judeţul Iaşi comunele: Voineşti, Mogoşeşti-Iaşi 159,4 159,4 3 Făgetul Humosu Judeţul Iaşi comuna Deleni 79,8 79,8 4 Lunca Mirceşti Judeţul Iaşi comuna Mirceşti 28,3 28,3 5 Pădurea Bârnova-Repedea Judeţul Iaşi comunele: Bârnova, Ciurea, Comarna, Dobrovăţ, Grajduri, Schitu Duca ,4 cca Pădurea Frumuşica Judeţul Iaşi comuna Mădârjac 113,8 113,8 7 Pădurea Gheorghiţoaia Judeţul Iaşi comuna Sineşti 243,6 243,6 8 Pădurea Homiţa Judeţul Iaşi comunele: Cristeşti, Moţca 51,4 51,4 9 Pădurea Icuseni Judeţul Iaşi comuna Golăieşti 9,6 9,6 10 Pădurea Medeleni Judeţul Iaşi comunele: Golăieşti, Victoria Pădurea Roşcani Judeţul Iaşi comuna: Roşcani 64,7 64,7 12 Pădurea şi pajiştile de la Mârzeşti - Iaşi Judeţul Iaşi comunele: Rediu, Popricani. 232,1 232,1 13 Pădurea Tătăruşi Judeţul Iaşi comunele: Tătăruşi, Cristeşti 48,4 48,4 14 Pădurea Uricani Judeţul Iaşi comuna Miroslava 112,9 112,9 15 Râul Prut Judeţul Iaşi comunele: Bivolari, Trifeşti, Probota, Victoria, Golăieşti, Ungheni, Ţuţora, Prisăcani, Grozeşti, 0,0290 Gorban cca Sărăturile din Valea Ilenei Judeţul Iaşi comuna Dumeşti, Leţcani, Româneşti 158,9 158,9 17 Sărăturile Jijia Inferioară Prut Judeţul Iaşi comunele: Andrieşeni, Coarnele Caprei, Focuri, Gropniţa, Movileni, Şipote, Ţigănaşi, Popricani, Probota, Trifeşti, Victoria şi Vlădeni , ,6 18 Valea lui David Judeţul Iaşi comuna Miroslava 222,9 222,9 TOTAL , JUDEŢUL VASLUI SPA 1 Pădurea Micleşti jud. Vaslui şi Iaşi 8 473, Pădurea Bârnova jud. Vaslui şi Iaşi , Lunca Prutului Vlădeşti - Frumuşiţa jud. Vaslui şi Galaţi TOTAL ,

14 14 PHARE RO 2004/ Mutual management Romania-Republic of Moldova for biodiversity conservation on the border between the two countries -Buletin informativ nr. 3 SCI 1 Movila lui Burcel jud. Vaslui 13,3 13,3 2 Fânaţurile de la Glodeni jud. Vaslui 10,2 10,2 3 Coasta Rupturile Tanacu jud. Vaslui 6,7 6,7 4 Pădurea Bădeana jud. Vaslui 54,3 54,3 5 Seaca - Movileni jud. Vaslui 51,5 51,5 6 Pădurea Harboanca jud. Vaslui 44,6 44,6 7 Râul Prut jud. Vaslui şi Iaşi , ,68 8 Pădurea Tălăşmani jud. Vaslui şi Galaţi 61, Pădurea Bârnova-Repedea jud. Vaslui şi Iaşi , Lunca Joasă a Prutului jud. Vaslui şi Galaţi 5 589,9 134,74 TOTAL , JUDEŢUL GALAŢI SPA 1 Delta Dunării şi Complexul Razim-Sinoie Galaţi (<1%) nesemnificativ 2 Lunca Prutului-Vlădeşti- Frumuşiţa 3 Lunca Siretului Inferior Judeţul Vaslui, Judeţul Galaţi comunele: Cavadineşti, Folteşti, Frumuşiţa, Galaţi, Măstăcani, Oancea, Suceveni, Tuluceşti, Vlădeşti Judeţul Galaţi, comunele: Braniştea,Cosmeşti Fundeni, Independenţa,Iveşti,Lieşti, Movileni, Nămoloasa,Nicoreşti, Piscu, Poiana, Schela,Slobozia Conachi, Şendreni,Tudor cca Vladimirescu, Umbrăreşti TOTAL SCI 1 Delta Dunării Judeţul Tulcea, judeţul Galaţi (nesemnificativ) nesemnificativ 2 Dunele de nisip de la Hanu Conachi Judeţul Galaţi, comuna Fundeni Lunca Joasă a Prutului Judeţul Galaţi, comunele Cavadineşti, Folteşti, Frumuşiţa, Galaţi, Măstăcani, Oancea, Suceveni, Tuluceşti, Vlădeşti Pădurea Balta-Munteni Judeţul Galaţi, comuna Negrileşti Pădurea Breana-Roşcani Judeţul Galaţi, comuna Băneasa Pădurea Gârboavele Judeţul Galaţi, comuna Tuluceşti Pădurea Merişor Cotul Judeţul Vrancea, Zătuanului Judeţul Galaţi comuna Movileni (nesemnificativ) 579 nesemnificativ 8 Pădurea Mogoş-Mâţele Judeţul Galaţi, comuna Scânteieşti Pădurea Pogăneşti Judeţul Galaţi, comuna Suceveni Pădurea Tălăşmani Judeţul Galaţi, comuna Bereşti Pădurea Torceşti Umbrăreşti Râul Prut Judeţele Iaşi şi Vaslui, jud. Galaţi Cavadineşti (nesemnificativ) nesemnificativ TOTAL SITURI NATURA 2000 ÎN ARIA DE DERULARE A PROIECTULUI Nr. crt. JUDEŢ SPA număr SPA suprafaţă SCI număr SCI suprafaţă 1 BOTOŞANI IAŞI VASLUI GALAŢI TOTAL 9 * ** * 2 situri sunt pe teritoriul a 2 judeţe Iaşi şi Vaslui, iar unul este pe teritoriul judeţelor Vaslui şi Galaţi ** 2 situri sunt pe teritoriul a 2 judeţe Iaşi şi Vaslui, iar unul este pe teritoriul judeţelor Vaslui şi Galaţi Bibliografie Reţeaua NATURA 2000: Broşura Natura Conservare in parteneriat

15 CALENDARUL ECOLOGIC 2 Februarie - Ziua mondială a zonelor umede 22 Martie - Ziua mondială a apei 23 Martie - Ziua mondială a meteorologiei 1 Aprilie - Ziua mondială a păsărilor 22 Aprilie - Ziua Pământului 22 Mai - Ziua mondială a conservării diversităţii biologice 24 Mai - Ziua europeană a parcurilor dendrologice 5 Iunie - Ziua mondială a mediului 8 Iunie - Ziua Internaţională a mărilor şi oceanelor 17 Iunie - Ziua mondială pentru combaterea desertificării 16 Septembrie - Ziua internaţională a protejării stratului de ozon 22 Septembrie - În oraşul meu - o zi fără maşină 4 Octombrie - Ziua internaţională a protecţiei animalelor 31 Octombrie - Ziua internaţională a Mării Negre

16 Proiectul este derulat de Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Iaşi, Str. Theodor Văscăuţeanu nr.10 bis, telefon 0232/215497, fax 0232/214357, Şi partenerii săi: INSPECTORATUL ECOLOGIC DE STAT I.E.S. CHIŞINĂU Republica Moldova Str. Cosmonauţilor nr. 9, Chişinău, Tel Fax , A.P.M. BOTOŞANI Botoşani - România Botoşani, B-dul Mihai Eminescu nr. 44 Tel. 0231/584135, fax 0231/ office@apmbotosani.ro; A.P.M. VASLUI Vaslui - România Vaslui, Str. Călugăreni nr. 63, Tel. 0335/401723, fax. 0235/ office@apmvs.ro, A.P.M. GALAŢI Galaţi Romania Galaţi, str. Regiment 11 Siret 2 Tel 0236/466683, fax 0236/ office@apmgl.ro, APM GALAŢI ASOCIAŢIA OBŞTEASCĂ CUTEZATORUL Făleşti, Republica Moldova Oraş Făleşti, Str. Ştefan cel Mare nr. 50, tel/fax: , 22951, veco@rambler.ru FUNDAŢIA CORONA Iaşi - România FUNDAŢIA CORONA Iaşi, B-dul Mangeron nr.71a, Tel. 0232/ fax 0232/206548, office@fundatiacorona.org Publicaţie realizată în cadrul programului Mutual management Romania-Republic of Moldova for biodiversity conservation on the border between the two countries finanţat prin Programul de Vecinătate România-Republica Moldova , RO 2004/ Drepturile de autor asupra acestei ediţii sunt rezervate - Publicaţia sau părţi ale acesteia pot fi reproduse numai cu permisiunea autorilor - Editorul materialului: Agenţia pentru Protecţia Mediului Iaşi - Data publicării: mai 2008 Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene