Învăţând pentru subzistenţă Seria nr.1 Confederaţia Caritas România

Size: px
Start display at page:

Download "Învăţând pentru subzistenţă Seria nr.1 Confederaţia Caritas România"

Transcription

1 REDUCEREA RISCURILOR DE DEZASTRE Învăţând pentru subzistenţă Seria nr.1 Confederaţia Caritas România

2 Acest document de învăţare pentru subzistenţă a fost creat de Trocaire, Agenţia Catolică Irlandeză pentru Dezvoltare Globală. Trocaire este membru al CIDSE şi al Caritas Internationalis. Acest raport a fost scris de Nils P. Mork, consultant independent. Confederaţia Caritas România Traducerea în limbă română: Cristina Lauran

3 Cuprins SUMAR 3 1. PREZENTARE GENERALA Statistici si tendinte Reducerea Riscurilor de dezastre: Argumente Definitii: Reducerea Riscurilor de dezastre sau Managementul Riscurilor de dezastre? Definitii si terminologie Cadrul de actiune RRD Interventii de proiect RRD 10 I.7. Obstacole in implementarea unei abordari RRD REDUCEREA RISCURILOR DE DEZASTRE, DEZVOLTARE SI SUBZISTENTA Dezastre si dezvoltare Asistenta sau interventii pentru dezvoltare? Prioritatile donatorilor si Reducerea Riscurilor de Dezastre Urgente Complexe si Reducerea Riscului de Dezastre Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului si RRD Subzistenta durabila si RRD CHESTIUNI, TENDINTE SI PRACTICI NOI Integrarea Adaptarea la schimbarile climatice ACORDURI GLOBALE PRIVIND REDUCEREA RISCURILOR DE DEZASTRE Cadrul de actiune Hyogo Protocolul de la Kyoto Campanii globale privind RRD CHESTIUNI REGIONALE SI RRD ACTORII PRINCIPALI IN REDUCEREA RISCURILOR DE DEZASTRE Agentiile internationale si RRD Retelele interguvernamentale cu privire la RRD Retelele internationale si RRD ONG-urile si RRD 37 Concluzii 38 ANEXE 39 Pagini web consultate 40 Bibliografie 42 Note finale 43 Reducerea riscurilor de dezastre 1

4 ACRONIME ŞI ABREVIERI CPDA ASEAN CCA CRED CRID DCM DfIP DiMP DMTP DRI DRM DRR ECHO ECOWAS EM-DAT GFDRR HDI HFA HMU IFRC IGAD IRHA MDGs MSF OAS PADR PAR SADC SL TDRM UCL UNDP UNFCCC UNHCR UNISDR UN/OCHA OMS OMM Centrul de pregătire pentru dezastre din Asia Asociaţia naţiunilor din Asia de Sud-Est Adaptarea la schimbările climatice Centrul de Cercetare a Epidemiologiei Dezastrelor Centrul Regional de Informare asupra Dezastrelor Managementul Ciclului Secetei Departamentul pentru Dezvoltare Internaţională Programul de Minimalizare a Dezastrelor pentru o Subzistenţă Durabilă Programul de Instruire al Naţiunilor Unite pentru managementul dezastrelor Indicele riscurilor de dezastre Managementul Riscurilor de dezastre Reducerea Riscurilor de dezastre Biroul de Ajutor Umanitar al Comunitatii Europene Comunitatea Economică a Statelor Vest Africane Baza de date a situaţiilor de urgenţă Forum Global pentru Reducerea Dezastrelor şi Redresare Indicele Dezvoltării Umane Cadrul de Acţiune Hyogo Unitatea pentru Managementul Pericolelor Federaţia Internaţională de Cruce Roşie şi Semilună Roşie Autoritatea Interguvernamentală pentru Dezvoltare Alianţa Internaţională pentru Strângerea Apei de Ploaie Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului Medici Fără Frontiere Organizaţia Statelor Americane Evaluare Participativă a Riscurilor de Dezastre Diagrama presiune şi eliberare Comunitatea pentru Dezvoltarea Africii de Sud Subzistenţă Durabilă Abordarea Managementului Total al Riscurilor de Dezastre Universitatea Catolică din Louvain Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Convenţia-Cadru a Naţiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi Strategia Internaţională a Naţiunilor Unite privind Reducerea Dezastrelor Biroul Naţiunilor Unite pentru Coordonarea Problemelor Umanitare Organizaţia Mondială a Sănătăţii Organizaţia Meteorologică Mondială 2 Reducerea riscurilor de dezastre

5 SUMAR Scopuri Scopul principal al acestui Document de Prezentare Generală este de a oferi o prezentare generală contextuală angajaţilor Trocaire şi partenerilor în Reducerea Riscurilor de Dezastre (RRD) şi cum se raportează aceasta la dezvoltarea la nivel global, pentru a oferi angajaţilor contextul în care îşi pot identifica rolul şi îşi pot situa intervenţiile. Raportul atinge acest scop principal printr-o prezentare generală a problemelor majore şi a tendinţelor ce apar în domeniul Reducerii Riscurilor de Dezastre (RRD). Argumentele şi bazele teoretice ale RRD, precum şi legătura lor directă cu intervenţiile practice sunt furnizate în capitolul 1 al acestui document. Capitolul 2 examinează relaţia complexă dintre RRD şi dezvoltare, pe baza literaturii actuale, punând accent pe subzistenţă. Capitolul 3 investighează noile tendinţe în RRD din surse academice şi programe. Capitolul 4 oferă o prezentare generală a acordurilor globale actuale privind RRD şi schimbările climatice. Capitolul 5 prezintă un studiu geografic al riscurilor de dezastre în regiunile şi ţările în care activează Trocaire, iar capitolul 6 oferă o listă de referinţă cuprinzând actorii statali şi non-statali din domeniul RRD. La final, la capitolele Anexe şi Bibliografie se găseşte o listă a paginilor web consultate şi propuneri pentru lectură. Constatari Concluziile principale ale acestui Document de Prezentare Generală arată că dezastrele devin tot mai comune şi mai distrugătoare, în primul rând din cauza schimbărilor climatice şi a dezvoltării nedurabile. Dezastrele sunt rezultatul pericolelor naturale sau antropologice - ce copleşesc capacitatea oamenilor vulnerabili de a le înfrunta. De aceea, dezastrele nu trebuie văzute ca ameninţări externe, ci ca riscuri create de societatea umană care pot fi combătute prin acţiune umană. Totalitatea Acţiunilor necesare acestui scop poartă numele de Reducerea Riscurilor de Dezastre (RRD). Relaţia dintre ONG-urile active şi donatorii instituţionali este analizată apoi cu accent pe RRD. Se remarcă faptul că dependenţa de finanţarea donatorilor îndreaptă priorităţile ONG-urilor către cerinţele donatorilor, iar lipsa unei finanţări flexibile bazate pe RRD este printre obstacolele majore pe care le înfruntă ONG-urile în încercarea de a-şi contura tacticile RRD. De asemenea, este clar că o abordare RRD trebuie să înglobeze urgenţe complexe pentru a avea succes şi a fi cuprinzătoare în evaluarea şi analiza riscurilor. Deşi nu există un consens în această privinţă, este un lucru înţelept ca urgenţele complexe să fie considerate atât pericole în sine, cât şi factori ce cresc vulnerabilitatea la alte pericole. Acest Document analizează relaţia complexă dintre RRD şi dezvoltare, ducând la concluzia că dezastrele provin din eşecuri în dezvoltare. Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului sunt prezentate în acest document ca etalon pentru a măsura ameninţările dezastrelor asupra programării dezvoltării în general, precum şi recompensele pentru dezvoltare prin implementarea tacticilor RRD. S-a descoperit că tacticile RRD sunt un aspect vital şi necesar în programarea dezvoltării durabile. Noua chestiune a integrării RRD în programarea dezvoltării este văzută ca o soluţie plauzibilă pentru implementarea legăturilor necesare dintre RRD şi dezvoltare, oferind atât guvernelor, cât şi altor actori, posibilităţi de acţiune practică. O altă chestiune-cheie în ascensiune este Adaptarea la Schimbările Climatice, ca răspuns la legăturile existente între vremea extremă, dezastre şi acţiunile umane. Schimbările climatice au încetat a fi o chestiune de mediu, devenind cea mai mare ameninţare pentru Lume. Agenţiile de dezvoltare şi ONG-urile sunt din ce în ce mai constrânse să Reducerea riscurilor de dezastre 3

6 ţină cont de acest aspect în pledoaria şi în munca lor programatică, şi se consemnează în această lucrare că integrarea RRD poate oferi un mijloc-cheie pentru a crea intervenţii ce satisfac în egală măsură aceste două probleme importante. Cadrul de Acţiune Hyogo (HFA) este prezentat în acest raport ca principalul acord global privind RRD. Trebuie remarcat că HFA a fost adoptat de aproape toate guvernele lumii, dar încă este cale lungă de la vorbe la fapte în acest sens. Acelaşi lucru este valabil şi pentru Protocolul de la Kyoto privind schimbările climatice. Totuşi, existenţa acestor cadre globale asigură puncte de pornire importante în munca de propagandă vizavi de guverne, şi se speculează că drumul spre adoptarea acestor acorduri globale complementare se croieşte prin crearea unei coaliţii a organizaţiilor de dezvoltare, de asistenţă şi de mediu. Variaţiile regionale în natura riscurilor de dezastre din întreaga lume sunt descrise spre sfârşitul prezentei lucrări, cu menţiunea că implementarea tacticilor RRD şi a intervenţiilor are aceeaşi importanţă pentru toate regiunile. Relaţia dintre capacitatea guvernului şi vulnerabilitatea populaţiei este schiţată, cu accent pe necesitatea acordării de sprijin guvernelor mai slabe în implementarea tacticilor RRD. Principalii actori în RRD din întreaga lume snt prezentaţi spre sfârşitul acestei lucrări. Se remarcă faptul că actorii din mediul academic şi profesional au efectuat cercetări şi lucrări teoretice formidabile referitoare la RRD, însă implementarea de către guverne şi ONG-uri este mult prea nesemnificativă până în prezent. 4 Reducerea riscurilor de dezastre

7 1. PREZENTARE GENERALA În Ostrov, judeţul Tulcea, oameni işi reconstruiesc casele distruse de inundaţii. Reducerea riscurilor de dezastre 5

8 ACEST CAPITOL FURNIZEAZĂ O SCURTĂ PREZENTARE STATISTICĂ A PERICOLELOR NATURALE ŞI ANTROPOLOGICE. ÎN CONTINUAREA ACESTEIA, SE ÎNCEARCĂ ÎNDEPLINIREA SARCINII IMPORTANTE DE A CĂDEA DE ACORD ASUPRA TERMINOLOGIEI, ÎN CAPITOLUL I.2. SCOPUL ÎNTREGULUI CAPITOL ESTE O ÎNCARARE ÎN CONTEXT ŞI ASIGURAREA UNUI INSTRUMENTAR ANALITIC, PRACTIC ŞI NECESAR PENTRU SPECIALIŞTII DE LA CARITAS CARE LUCREAZĂ ÎNTR-UN CADRU RRD. 1.1 Statistici si, tendinte, Lumea se confruntă cu dezastre de dimensiuni ne mai întâlnite: în 2006, Strategia Internaţională a Naţiunilor Unite pentru Reducerea Dezastrelor (UNISDR) a înregistrat 395 de dezastre, soldate cu de morţi, ce au afectat peste 130 de milioane de oameni şi au provocat pagube estimate la 19 miliarde $ 1. Între 1994 şi 2003, anual mai mult de 255 milioane de oameni au fost afectaţi de dezastre la nivel global (cu valori cuprinse între 68 milioane şi 618 milioane), cu înregistrarea unei medii de morţi anual (cu valori cuprinse între şi ). Altfel spus, 1 din 25 de oameni la nivel global a fost afectat de dezastre 2. La capitolul costuri materiale, dezastrele au provocat pagube anuale de 67 miliarde $ în medie (cu valori cuprinse între 230 miliarde $ şi 28 miliarde $), reprezentând o creştere a costurilor economice legate de dezastre de 14 ori comparativ cu În 2005, UNISDR a înregistrat o creştere de 18% în mortalitatea cauzată de dezastre în întreaga lume, ce a dus la pierderea a de vieţi 3. Rapoartele statistice anuale sunt nesigure şi nu ar trebui folosite pentru a trage concluzii pe termen scurt despre tendinţele statistice referitoare la incindenţa şi impactul dezastrelor. Totuşi, dacă utilizăm baza de date a Centrului de Cercetare a Epidemiologiei Dezastrelor (CRED) pentru o vedere statistică pe termen mai lung, unele tendinţe devin mai puternice, permiţându-ne să tragem nişte concluzii tentative: Din cele de dezastre înregistrate în această bază de date începând cu anul 1900, aproximativ 80% au avut loc în ultimii 30 de ani, iar tendinţa este de creştere continuă, în special în cazul evenimentelor hidrometeorologice precum secete, inundaţii, uragane, tsunami şi altele.totuşi, tendinţa statistică trebuie privită cu o oarecare rezervă: o mare parte a creşterii -ce nu poate fi cuantificată- se datorează fără îndoială raportărilor îmbunătăţite şi a iniţierii colectării active de informaţii de Biroul Statelor Unite pentru Asistenţă Externă în caz de Dezastre din 1960 şi de CRED din Totuşi, dacă încadrăm aceste previziuni în contextul creşterii accentuate a populaţiei, al urbanizării şi al inabilităţii multor populaţii regionale de a scăpa de sărăcie, pare rezonabil să considerăm că va exista o creştere a numărului dezastrelor şi a urgenţelor ecologice în anii următori 4. Fig. 1 Numărul total al dezastrelor înregistrate, Reducerea riscurilor de dezastre

9 Fig. 2 Dezastre naturale şi de mediu în 2006 rapoarte şi implicare (OCHA) OCHA Natural and Environmental Disaster Reporting and Involvement in 2006 (as of 30 Nov 2006) Afghanistan 2x Mexico Panama 2x Caribbean Affected countries: Jamaica Haiti Cuba Dominican Republic Bahamas USA Colombia Ecuador Peru Bolivia Guyana Suriname Guinea Algeria Côte d'ivoire F.Y.R. of Macedonia Serbia D.R. Congo Niger Islamic Rep. of Iran Turkey Sudan Comoros Ethiopia Somalia Kenya Pakistan 2x Tajikistan India Nepal Sri Lanka Kyrgyzstan China Indonesia 3x 3x 4x D.P.R. of Korea Viet Nam Thailand Philippines 4x 2x Papua New Guinea Vanuatu Namibia Mozambique The boundaries and names shown and the designations used on this map do not imply official endorsement or acceptance by the United Nations. Dotted line represents approximately the Line of Control in Jammu and Kashmir agreed upon by India and Pakistan. The final status of Jammu and Kashmir has not yet been agreed upon by the parties. Disaster-affected Country OCHA Regional or Field Office or Presence IRIN Office Flood, Flash Flood Environmental Disaster: Oil Spill, Toxic Waste Volcano Landslide, Mudslide Tornado Typhoon, Hurricane Fire, Haze, Gas Pipe Explosion Rainfall, Heavy Snowfall, Winter Season Drought OCHA reported on 59 natural and environmental disasters from 1 January to 30 October ReliefWeb Antenna Office Earthquake Tsunami Base map: UN Cartographic Section Created by UN OCHA ReliefWeb, December 2006 Reducerea riscurilor de dezastre 7

10 1.2. Reducerea Riscurilor de dezastre: Argumente Scopul Reducerii Riscurilor de dezastre este îndepărtarea de la vechea concepţie despre dezastre ca factori externi vieţii şi activităţii umane. RRD defineşte nivelul de vulnerabilitate şi capacitatea individului uman vizavi de pericole potenţiale, şi are ca scop îmbunătăţirea abilităţilor individuale de a se pregăti pentru şi de a face faţă pericolelor. Gândind astfel, există trei motive uzuale pentru implementarea unei abordări de Reducere a Riscurilor de Dezastre (RRD) în gestionarea intervenţiilor de urgenţă: Fenomenele naturale extreme sunt tot mai obişnuite şi distrugătoare, în primul rând datorită schimbărilor climatice. 6 Populaţiile din unele regiuni sunt din ce în ce mai vulnerabile la aceste fenomene naturale datorită schimbărilor de natură socială şi economică. Dezastrele şi urgenţele tind să depăşească dezvoltarea, şi îi afectează pe cei mai săraci în mod disproporţional. 7 Scopul RRD este să furnizeze organizaţiilor şi comunităţilor mijloace şi practici pentru reducerea nivelului de incidenţă şi de impact negativ a dezastrelor asupra societăţilor Definitii:, Reducerea Riscurilor de dezastre sau Managementul Riscurilor de dezastre? În literatura tot mai bogată privind Riscurile de Dezastre, termenii Reducerea Riscurilor de Dezastre (RRD) şi Managementul Riscului Dezastrelor (MRD) sunt adesea utilizaţi pentru a desemna acţiuni, procese sau cadre similare. Rămâne o confuzie considerabilă în privinţa diferenţei exacte dintre aceşti termeni. Oare descriu termeni total diferiţi? Din păcate această confuzie nu este clarificată de definiţiile propuse de UNISDR: 1. Managementul Riscului Dezastrelor: Procesul sistematic de a folosi decizii administrative, organizare, abilităţi operaţionale şi capacităţi pentru a implementa tactici, strategii şi capacităţi ale societăţii şi comunităţilor pentru a minimaliza impactul pericolelor naturale şi a dezastrelor ecologice şi tehnologice ce decurg din acestea. Aceasta implică toate tipurile de activităţi, inclusiv măsurile structurale şi non-structurale de evitare (prevenire) sau de limitare (reducere şi pregătire) a efectelor adverse ale pericolelor. 2. Reducerea Riscurilor de dezastre: Cadrul conceptual al elementelor considerate a oferi posibilitatea de minimalizare a vulnerabilităţi şi a riscurilor de dezastre într-o societate, de evitare (prevenire) sau de limitare (reducere şi pregătire) a efectelor adverse ale pericolelor, în contextul mai larg al dezvoltării durabile 8. Unele definiţii 9 indică o distincţie între MRD ce descrie un proces şi RRD care defineşte acţiuni. Cu alte cuvinte, un program MRD se va concentra pe cercetare, pregătire şi planificare pentru intervenţii RRD, în timp ce o organizaţie RRD va interveni activ şi va crea proiecte pentru a reduce riscurile de dezastre. Nu există nevoi operaţionale stringente pentru a continua această dezbatere, iar termenii vor coexista (şi vor produce confuzii) în rândul specialiştilor în dezvoltare şi pe viitor. Aspectul cel mai important pentru o organizaţie ca Trocaire este definirea acţiunilor şi obiectivelor într-o manieră obiectivă, favorabilă comunicării cu personalul propriu, cu partenerii şi beneficiarii. De aceea, doar un singur termen şi o singură definiţie trebuie utilizate, iar în practică acest lucru este mai important decât discuţiile privind corectitudinea termenilor. Lucrarea de faţă se alătură dezbaterii, oferind termenul şi definiţia care vor fi utilizate în lucrare: Reducerea Riscurilor de Dezastre: Procesul de minimalizare a riscurilor de dezastre pentru o anumită societate/grup acţionând pentru minimalizarea vulnerabilităţii acestora, şi prin maximizarea capacităţii lor de a înfrunta un pericol natural sau antropologic. 8 Reducerea riscurilor de dezastre

11 1.4. Definitii, si, terminologie După modelul definiţiei de mai sus, trebuie să cădem de acord asupra definiţiilor conceptelor de bază: de dezastru, risc, vulnerabilitate, pericol şi capacitate. Definiţiile din acest capitol reprezintă o fuziune între definiţiile similare ale UNISDR (2005), Wisner (2003), Twigg (2004) şi DfID (2005). Dezastrul reprezintă expunerea unui grup vulnerabil de oameni la un pericol, rezultând într-o ruptură în funcţionarea unei societăţi şi cauzând pierderi umane, materiale, economice sau de mediu ce întrec abilitatea comunităţii sau societăţii afectate de a le înfrunta. Un dezastru rezultă dintr-o combinaţie de pericole şi vulnerabilităţi ce întrec capacitatea unei societăţi de a reduce potenţialele consecinţe negative ale unui risc. Pericolul este un eveniment extrem, natural sau antropologic, cu potenţial distructiv pentru bunurile sociale, economice şi umane. Printre aceste se pot număra viitoare ameninţări, şi pot fi naturale (geologice, hidrometeoroloice şi biologice) sau antropologice (conflicte, degradarea mediului şi pericole tehnologice). Vulnerabilitatea reprezintă totalitatea condiţiilor determinate de factori sau procese fizice, sociale, economice şi de mediu care sporesc susceptibilitatea unei comunităţi de a suferi impactul unui pericol. Riscul este definit ca produsul dintre pericol şi vulnerabilitate măsurat în termenii daunei cantitative şi calitative aşteptate ca rezultat al expunerii oamenilor vulnerabili la pericol. Capacitatea este combinaţia tuturor forţelor şi a resurselor existente într-o comunitate, societate sau organizaţie ce pot reduce nivelul de risc sau efectele unui dezastru. Capacitatea poate cuprinde capital fizic, instituţional, social, economic sau uman. (Capacitatea şi vulnerabilitatea pot fi considerate a fi părţi ale aceluiaşi continuum, întrucât una descreşte pe măsură ce cealaltă creşte.) Legătura dintre aceste definiţii poate fi observată prin citirea lor, şi adesea este descrisă drept această ecuaţie aproape matematică: Vulnerabilitate Risc = Pericol x Capacitate 1.5. Cadrul de actiune, RRD Dezastrele sunt provocate de oameni şi pot fi prevenite de aceştia.o abordare RRD oferă multe puncte de pornire pentru o agenţie în crearea tacticilor şi programelor pentru reducerea riscurilor de dezastre prin reducerea vulnerabilităţii şi îmbunătăţirea capacităţii. Vulnerabilitatea la dezastre poate fi subdivizată în cauze de bază, presiuni dinamice şi condiţii nesigure. Impactul unui pericol natural asupra unei comunităţi va depinde de nivelul de vulnerabilitate şi de pregătire al acesteia. Wisner şi alţii ilustrează acest aspect în cadrul lor (PAR) Presiune şi Eliberare 11 care plasează dezastrul în centrul presiunii crescânde din partea vulnerabilităţii şi a pericolului (Vezi fig.3). Fig. 3 Diagrama presiune şi eliberare CAUZE DE BAZĂ Acces limitat la putere structuri resurse ideologii sisteme politice sisteme economice PRESIUNI DINAMICE Lipsa instituţiilor locale instruirii abilităţilor investiţilor pieţelor presei libere Macro-forţe modificarea populaţiei urbanizarea despădurirea CONDIŢII NESIGURE Mediul fizic locaţiile infrastructura construcţiile Economia subzistenţa în pericol veniturile mici Relaţiile sociale grupuri speciale lipsa instituţiilor locale Acţiuni şi instituţii publice lipsa pregătirii boala DEZASTRU (R = V x P) PERICOLE cutremur ciclon secetă inundaţii erupţii vulcanice alunecări de teren virusuri şi paraziţi epidemie conflicte locale război Reducerea riscurilor de dezastre 9

12 Uitându-ne la această diagramă, observăm că dezastrul cu care se confruntă societatea Presiunea, în terminologie lui Wisner poate fi minimalizată prin reducerea vulnerabilităţii la mai multe niveluri, inclusiv cel al cauzelor de bază şi al schimbărilor sociale, etc. Pe scurt, permite o mai mare concentrare asupra convergenţei factorilor umani, politici şi economici în crearea unui dezastru. Scopul acestuia este de a sublinia că factorul uman are posibilităţi de acţiune. Folosind o abordare RRD, o agenţie va putea reduce vulnerabilitatea pe căi realizabile şi măsurabile ce se află între parametrii programelor tradiţionale de dezvoltare şi a intervenţiilor de urgenţă. Aceasta îi dă speranţă ca punct de pornire în formularea politicilor organizaţionale de urgenţă Interventii, de proiect RRD Intervenţiile unui proiect RRD tind să fie concentrate pe reducerea vulnerabilităţii şi pe pregătirea pentru dezastre: Exemple de intervenţii pentru reducerea vulnerabilităţii Acestea pot include măsuri politice, legale, administrative, de planificare şi de infrastructură, şi se pot situa la punctul de întâlnire dintre dezvoltare şi muncă în situaţii de urgenţă. Acestea includ: Planificarea spaţiului şi a utilizării terenurilor, îmbunătăţiri ale infruastructurii (ex: coduri de construcţii, tehnici) Managementul durabil al resurselor (ex: sisteme de depozitare a alimentelor în stocuri) Stabilirea de structuri sociale şi organizaţionale pentru analiza riscurilor, măsuri preventive şi pentru îmbunătăţirea reacţiilor la fenomene naturale extreme Instruire şi promovare pentru populaţie şi instituţii Intervenţii de pregătire pentru dezastre În primul rând sunt informaţionale şi de logistică, iar asemenea programe includ: Conceperea de planuri de urgenţă şi de evacuare la nivel local, naţional, internaţional Măsuri de infrastructură şi logistică, precum adăpostirea în caz de urgenţă, stocarea de alimente şi medicamente Întemeierea sau întărirea structurilor locale şi naţionale de protecţie împotriva dezastrelor şi a serviciilor de salvare Exerciţii şi instruiri de protecţie împotriva dezastrelor Sisteme de avertizare timpurie I.7. Obstacole ^in implementarea unei abordari RRD În mod tradiţional, asistenţa în caz de dezastre se concentra pe termeni ca ajutor, recuperare, reabilitare, restabilire. Aceşti termeni erau axaţi pe o idee de întoarcere la normalitate. Cu toate acestea, situaţia dinainte de declanşarea unui dezastru situaţia normală era evident una de vulnerabilitate crescută faţă de dezastru. Rezultatul intervenţiilor de asistenţă este mult prea des o întoarcere ciclică la condiţiile care au generat situaţia de urgenţă. Reducerea Riscurilor de Dezastre are ca scop întreruperea acestui ciclu. Pe lângă obstacolele generale logistice, manageriale şi politice care sunt provocări obişnuite pentru munca de dezvoltare, ar trebui să acordăm mai multă atenţie potenţialelor obstacole specifice RRD. Succesul intervenţiilor RRD va depinde într-o oarecare măsură de cooperarea cu guvernul / autorităţile de la toate nivelele, precum şi cu liderii comunităţilor, bisericile şi alte structuri cu autoritate pe plan local. Se ştie deja că agenţiile pot întâmpina obstacole, dar şi ajutor din partea acestor autorităţi: ^ 10 Reducerea riscurilor de dezastre

13 Reducerea Riscului Dezastrelor este un proces puţin vizibil şi îndelungat, fără garanţia unor recompense tangibile pe termen scurt pentru guverne, agenţii sau ONG-uri. Rezultatul pozitiv absenţa dezastrului nu atrage atenţia presei sau susţinerea populaţiei. Măsurile de prevenire pot fi în mod greşit percepute de guverne şi/sau alte autorităţi ca fiind factori de cost în loc de investiţii profitabile. Conştientizarea şi susţinerea beneficiilor şi a eficienţei economice a prevenirii ar putea înlesni această situaţie. Ajutoarele externe şi măsurile reconstructive aşteptate în caz de dezastru pot fi percepute de autorităţi ca fiind gratuite, în măsura în care aceste pot proveni de la terţi. Un program permanent de reducere a vulnerabilităţii poate reprezenta costuri mai directe şi mai tangibile. Relaţiile publice şi mass-media favorizează poveştile mai puternice, imaginile mai grăitoare. Atenţia media poate influenţa, într-o oarecare măsură, tactica guvernamentală privind alegerea măsurilor populiste, pe termen scurt. Incertitudinea privind producerea unui fenomen natural extrem împiedică adesea factorii de decizie să investească fondurile existente limitate în măsuri de reducere a riscurilor. Unele instituţii locale politice şi economice cu tradiţie pot stânjeni sau devia intervenţiile în caz de risc de dezastre. Reducerea riscurilor de dezastre 11

14 2. REDUCEREA RISCURILOR DE DEZASTRE, DEZVOLTARE SI SUBZISTENTA,, ^ 12 Reducerea riscurilor de dezastre Case distruse de inundaţii la Ostrov, judeţul Tulcea

15 ACEST CAPITOL ANALIZEAZĂ LEGĂTURA DINTRE RRD, DEZVOLTARE ŞI SUBZISTENŢĂ, PENTRU A FURNIZA UN CONTEXT ANALITIC ŞI PROFESIONAL NECESAR SPECIALIŞTILOR DIN ACESTE DOMENII ÎN A GĂSI UN TEREN COMUN PENTRU CERCETARE ŞI PROGRAMARE COMUNĂ Dezastre si, dezvoltare Citând lucrarea lui Carr în sociologie Disaster and the Sequence-Pattern Concept of Social Change from The American Journal of Sociology 12, suntem tentaţi să simplificăm susţinând că dezvoltarea este un proces de încurajare a schimbărilor sociale pozitive, iar dezastrele accelerează schimbările sociale catastrofice cu scopul de a aduce întreaga dezbatere în sfera schimbărilor sociale, ea însăşi o zonă a factorului uman. Incidenţa dezastrelor are o legătură complexă cu procesele dezvoltării umane, şi prin urmare cu intervenţiile în dezvoltare legate de subzistenţă. Asigurarea bunăstării şi a creşterii economice este doar un aspect al dezvoltării ce nu reduce riscul în mod necesar: să ne amintim impactul devastator al uraganului Katrina din SUA. În schimb, relaţia dintre dezvoltare şi riscul de dezastre este multitematică, cuprinzând locaţia, cauzalitatea şi aspectele programatice şi financiare ale muncii de dezvoltare. Următorul este un scurt rezumat al acestei legături: Dezastrele afectează disproporţional săracii din lume. Mai mult de jumătate din decesele cauzate de dezastre survin în ţările cu indici ai Dezvoltării Umane scăzuţi, deşi doar 11% din oamenii expuşi pericolelor trăiesc acolo 13. Cu alte cuvinte, nivelurile scăzute ale dezvoltării umane sunt strâns legate de Capacitatea scăzută şi Vulnerabilitatea crescută în determinarea riscurilor. Invers, reducerea sărăciei poate ajuta la reducerea riscurilor de dezastre prin reducerea vulnerabilităţii şi îmbunătăţirea capacităţii, însă doar dacă măsurile de reducere a riscurilor de dezastre sunt evaluate conştient şi implementate ca parte a unei intervenţii. Legătura strânsă dintre dezvoltarea umană şi riscul de dezastre a determinat UNDP să creeze Indicele Riscurilor de dezastre (DRI) pe ţări şi regiuni, pe baza bine-cunoscutei metodologii ai Indicilor Dezvoltării Umane (HDI) 14. Acest indicator face parte din sistemul HDI, plasând riscul dezastrelor în sfera preocupărilor de dezvoltare umană. Dezastrele îşi trag seva din eşecurile de dezvoltare. Declanşarea unui dezastru duce adesea la distrugerea infrastructurii, erodarea subzistenţei, rănire, îmbolnăvire, moarte. Însă pierderile cauzate de dezastre interacţionează cu şi agravează alte slăbiciuni sociale, şi pot duce la crize politice, sociale şi economice pe termen mai lung. Cu alte cuvinte, schimbările sociale şi programele de dezvoltare din trecut au dat greş în a pregăti structurile sociale pentru izbucnirea unui dezastru: societăţile au rămas vulnerabile. Proiectele de dezvoltare pot creşte riscul dezastrelor. Gândindu-ne la diagrama de presiune şi eliberare de mai sus, intervenţiile în dezvoltare ale actorilor statali sau non-statali pot avea efecte negative puternice asupra capacităţii şi vulnerabilităţii sociale la nivelurile cauzelor de bază, ale presiunilor dinamice şi a altor condiţii nesigure. Există multe exemple în care tendinţa pentru creştere economică şi îmbunătăţire socială creează noi riscuri de dezastre, ca prin urbanizarea rapidă. Acest lucru a dus la solicitarea de dezvoltare rezistentă la dezastre 15, integrarea RRD şi adoptarea unor abordări de Reducere Totală a Riscurilor de Dezastre, trei subiecte care au multe în comun şi vor fi tratate în următorul capitol al acestei lucrări. E de ajuns să menţionăm că toate ţintesc să asigure un impact cunoscut, previzibil şi pozitiv al proceselor de dezvoltare asupra riscurilor dezastrelor. Alocarea de resurse limitate pentru dezvoltare şi proiecte de ajutor par a fi un joc fără câştig: din moment ce amândouă tipurile de intervenţii accesează aceeaşi sumă de bani redusă, o creştere în intervenţiile de ajutorare ar putea precipita o descreştere în intervenţiile pentru dezvoltare. Aceasta este tendinţa de finanţare din ultimii ani: pentru fiecare 1$ cheltuit pentru pregătirea pentru dezastre alţi 7$ sunt economisiţi din costul de reabilitare 16. Cauzele acestui fenomen sunt prezentate mai jos în detaliu. Reducerea riscurilor de dezastre 13

16 ^ 2.2. Asistenta sau interventii pentru dezvoltare?,, Se ştie că integrarea măsurilor de pregătire, uşurare şi prevenire a dezastrelor în dezvoltarea tacticilor este esenţială pentru reducerea vulnerabilităţii populaţiilor umane faţă de pericolele naturale. Cu toate acestea, priorităţile financiare şi schemele de finanţare demonstează că se alocă mai multe mijloace pentru asistenţa în caz de dezastre decât pentru proiectele de prevenire şi dezvoltare. Din ce cauză se întâmplă astfel? În primul rând, asistenţa este uşor de mediatizat, orientată spre acţiune, uşor de cuantificat tone de alimente distribuite, un anumit număr de adăposturi familiale livrate uşor de prezentat grupurilor de sponsori ca acţiuni concrete pe post de răspuns la dezastru. În al doilea rând, pe măsură ce ajutorul pentru dezvoltare descreşte în termeni reali şi relativi, asistenţa în caz de dezastre este mai uşor de obţinut şi este dificil din punct de vedere moral să refuzi ajutorul unor oameni şi comunităţi suferind de sărăcie extremă şi morţi multiple. În cele din urmă, realitatea este că cei care întocmesc programele de dezvoltare neglijează adesea importanţa reducerii dezastrelor datorită lipsei analizelor convingătoare privind tendinţele şi pierderile estimate. Sectorul de dezvoltare solicită prea rar date sistematice privind dezastrele pentru a le evalua impactul socio-economic pe termen scurt şi cu atât mai puţin pe termen lung. Drept urmare, activităţile de prevenire a dezastrelor par adesea costisitoare. Pe lângă obstacolele generale logistice, manageriale şi politice care sunt provocări obişnuite pentru munca de dezvoltare, ar trebui să acordăm mai multă atenţie potenţialelor obstacole specifice RRD. Succesul intervenţiilor RRD va depinde într-o oarecare măsură de cooperarea cu guvernul/ autorităţile de la toate nivelurile, precum şi cu liderii comunităţilor, bisericile şi alte structuri cu autoritate pe plan local. Se ştie deja că agenţiile pot întâmpina obstacole, dar şi ajutor din partea acestor autorităţi. Măsurile de prevenire pot fi în mod greşit percepute de guverne şi/sau alte autorităţi ca fiind factori de cost în loc de investiţii profitabile, deoarece beneficiile unor asemenea investiţii se acumulează în timp şi sunt adesea intangibile întrucât duc la absenţa dezastrelor. Conştientizarea şi susţinerea beneficiilor şi a eficienţei economice a prevenirii ar putea înlesni această situaţie. De asemenea, ajutoarele externe şi măsurile reconstructive aşteptate în caz de dezastru pot fi percepute de autorităţi ca fiind gratuite, în măsura în care acestea pot proveni de la terţi. Un program permanent de reducere a vulnerabilităţii poate reprezenta costuri mai directe şi mai tangibile pentru guvern. Relaţiile publice şi mass-media favorizează poveştile mai puternice, imaginile mai grăitoare. Atenţia media poate influenţa, într-o oarecare măsură, politica guvernamentală privind alegerea măsurilor populiste, pe termen scurt. Incertitudinea privind producerea unui fenomen natural extrem împiedică adesea factorii de decizie să investească fondurile existente limitate în măsuri de reducere a riscurilor. Unele instituţii locale politice şi economice cu tradiţie pot stânjeni managementul riscului de dezastru (de ex: privilegii în accesul la apă pot împiedica crearea unor rezervoare pentru stocarea apei o tragedie a comunelor ) ^ 2.3. Prioritatile donatorilor si Reducerea Riscurilor de Dezastre,, Majoritatea ONG-urilor internaţionale depind într-o oarecare măsură de finanţare instituţională, de exemplu finanţare guvernamentală. Drept urmare, un ONG ca Trocaire depinde în mare măsură de cerinţele, structurile şi procesele definite de anumite instituţii guvernamentale sau cvasiguvernamentale.dependenţa ONG-urilor de finanţarea sponsorilor înseamnă că priorităţile lor le reflectă adesea pe cele ale sponsorilor, întrucât ONG-urile întocmesc adesea sau întotdeauna proiecte care să fie acceptate de sponsori. În acest sens există câteva aspecte de analizat: 14 Reducerea riscurilor de dezastre

17 Separarea instutiţională dintre bugetele pentru asistenţă şi dezoltare În majoritatea agenţiilor există o distanţă semnificativă între programele de urgenţă şi cele pentru dezvoltare. Obstacolele instituţionale dintre specialiştii din sectorul umanitar şi cel al dezvoltării sunt exacerbate dacă cele două grupuri sunt separate organizaţional sau chiar fizic. Totuşi, majoritatea marilor agenţii bilaterale sau multilaterale îşi separă bugetele pentru activităţi de urgenţă şi de dezvoltare pentru a permite o dispersare rapidă în cazurile de urgenţă ce pot surveni pe parcusul perioadei de finanţare. În majoritatea cazurilor, fondurile pentru urgenţe trebuie cheltuite într-o perioadă scurtă, adesea un an, şi nu pot fi utilizate pentru activităţi pe termen lung care au ca scop dezvoltarea posibilităţilor de RRD după producerea unui dezastru. În plus, analizele vulnerabilităţii dezvoltate prin intervenţiile de asistenţă sunt rareori incluse de sponsorii iniţiali în programele de dezvoltare existente sau noi din cauza inflexibilităţii şi lipsei de răspuns în planificarea guvernamentală şi a bugetelor. 17 Donatorii, mass-media şi priorităţile Guvernele donatoare sunt influenţate de presiunea media. Pe de o parte, mass-media internaţională este esenţială în generarea de presiune publică pentru mobilizarea asistenţei umanitare în urma unui dezastru. Pe de altă parte, lipsa interesului mass-media pentru prevenire şi pregătire îi descurajează pe sponsori să acţioneze în faţa riscului de dezastru. Mai mult, încetarea interesului mass-media după ce dezastrul a trecut duce adesea la o descreştere treptată a sprijinului şi a finanţării. Compararea donatorilor Donatorii tind să aibă abordări diferite în activităţile lor de asistenţă şi dezvoltare. Departamentul Regatului Unit pentru Dezvoltare Internaţională alocă 10% din totalul fondurilor de urgenţă proiectelor RRD, ceea ce îl deosebeşte de majoritatea sponsorilor. Irish Aid prevede opţiuni cel puţin pentru Asistenţă pentru Recuperare pe perioadă mai lungă în urma dezastrelor, dar nu permite activităţi de pregătire RRD înainte de dezastre 18. În sfârşit, guvernele unor ţări mai sărace au descoperit că relaţia lor cu donatorii bilaterali mai mult a descurajat decât a facilitat programele RRD: strategiile de reducere a sărăciei propuse de Banca Mondială/ FMI pretind adesea reduceri drastice ale cheltuielilor sociale, ceea ce înseamnă că guvernele care implementează strategiile sunt obligate să aleagă între sănătate, educaţie şi reducerea riscului de dezastre şi deseori aleg beneficiile imediate ce derivă din sănătate şi apă în oraşe/ canalizare. Lipsa finanţării pro-rrd este printre principalele obstacole pe care ONG-urile le întâlnesc în încercarea de a defini tacticile RRD. Dacă nu există finanţare pentru activităţi RRD, acestea tind să fie desconsiderate, nu li se dă prioritate sau sunt pur şi simplu eliminate. De aceea, este clar că ONG-urile şi alţi actori trebuie să facă propagandă şi să convigă donatorii instituţionali de nevoia implementării unor linii de finanţare pro-rrd, care să includă: Estomparea sau lipsa diferenţei dintre finanţarea pentru urgenţe şi cea pentru dezvoltare Perspective flexibile pe termen lung, chiar în acţiunile tradiţionale de urgenţă Analiza riscurilor şi perspectivele RRD integrate în toate liniile de finanţare (integrare) 2.4. Urgente Complexe si Reducerea Riscului de Dezastre,, Sintagma urgenţă complexă este folosită pentru a descrie o situaţie de prăbuşire totală sau considerabilă a autorităţii statale cu niveluri crescute de conflict violent. Utilizarea curentă permite o diferenţiere simplă între situaţiile în care conflictul armat şi instabilitatea politică sunt pericolul principal şi pericolele naturale 19. Reducerea riscurilor de dezastre 15

18 Cu toate acestea, această definiţie a termenului diferă puţin de definiţiile tradiţionale de război sau conflict, de aceea e mai folositor dacă separăm urgenţele complexe de aceşti termeni. Pentru unii teoreticieni urgenţă complexă este nu doar o definiţie, ci şi o abordare. În loc să menţină viziunea tradiţională că un conflict este o deviere de la starea normală a lucrurilor, o abordare tip Urgenţă Complexă va tinde să analizeze şi să înţeleagă conflictul bazat pe stimulentele obişnuite ce duc la acţiuni extreme. Asemenea analize tind să evidenţieze complexitatea politică şi socială care provoacă conflicte violente şi oferă o mai bună înţelegere a cauzelor şi a posibilelor intervenţii. O intervenţie bazată pe o asemenea analiză nu va avea ca scop readucerea unei situaţii conflictuale la normalitate, întrucât situaţia de dinainte a declanşat în mod direct conflictul. Oricât de importantă ar fi dezbaterea privind aceste definiţii, prezenta lucrare nu îşi propune să o abordeze în totalitate. Pentru această lucrare, urgenţele complexe pot fi definite după cum urmează: Spre deosebire de războaie, urgenţele complexe există în interiorul statelor şi nu între state 20. Urgenţele complexe sunt conflicte care folosesc strategii conflictuale extrem de descentralizate, cu intensitate scăzută, prelungite şi ieftine. Urgenţele complexe duc la pierderi civile predominante (aproximativ 90% din rezultatele conflictelor din prezent 21 ). Lupta urgenţelor complexe este adesea auto-finanţabilă 22 prin activităţi comerciale, jefuirea resurselor civile şi naturale, recrutarea forţată, mobilizarea prin divizarea pe clanuri, etnie sau religie, etc. Urgenţele complexe interacţionează cu conceptul nostru de risc în multe feluri importante. Astfel, este evident că o abordare RRD trebuie să includă urgenţele complexe în cadrul său pentru a fi de succes şi cuprinzător în evaluarea şi analizarea riscurilor. Totuşi, nu există consens în privinţa realizării acestui scop. Următorul capitol examinează opţiunile şi conceptele care pot ajuta Trocaire în punerea sa în practică: Urgenţele complexe ca pericole de sine stătătoare Urgenţele complexe pot fi la fel de distrugătoare ca orice pericol natural sau mai multe. Aceasta s- a dovedit în ţări precum Cambogia, Rwanda, Sierra Leone şi multe altele. În ciuda acestor aspecte, urgenţele sunt considerate o categorie separată de pericolele naturale, iar UNISDR nu adună informaţii despre urgenţe complexe sau pericole create de om. Totuşi, chiar dacă urgenţele complexe pot fi diferite de pericolele naturale, în multe privinţe se aplică aceleaşi niveluri de analiză şi intervenţie. De exemplu, acolo unde vulnerabilitatea la secetă poate fi uşurată prin eforturi de a analiza riscul de secetă şi mai apoi de a îmbunătăţi obiceiurile locale agricole, riscul urgenţelor complexe poate fi analizat prin tipare de conflict şi vulnerabilitate, şi pot duce la intervenţii împăciuitoare. Urgenţele complexe sporesc vulnerabilitatea O urgenţă complexă va submina invariabil capacitatea instituţiilor politice naţionale şi locale de a-şi desfăşura activitatea, iar un stat care funcţionează bine este o componentă esenţială a structurilor RRD eficiente. Mai mult, o urgenţă complexă afectează şi alţi actori precum agenţiile ONU şi ONG-urile şi prin acesta subminează capacitatea lor de a iniţia activităţi RRD. Rezultatul: adesea planificarea eficientă RRD pe termen lung este subminată. Atunci când puterea statului este slăbită, se investeşte puţin în reducerea riscului dezasterlor. De exemplu, în 1998 guvernele din Eritrea şi Etiopia şi-au întrerupt progresul în abordarea problemei nesiguranţei alimentare (prin sisteme de avertizare timpurie şi măsuri de reabilitare postbelică) prin începerea războiului, sacrificând măsurile pe termen lung de îmbunătăţire a siguranţei alimentare de ambele părţi Reducerea riscurilor de dezastre

19 Urgenţele complexe distrag atenţia de la alte priorităţi RRD S-a menţionat mai sus că adesea se alocă mai multe resurse pentru asistenţa în caz de dezastre decât pentru proiectele preventive şi de dezvoltare, ceea ce poate redirecţiona resursele de la intervenţiile RRD pe termen lung, dar puţin vizibile. Acelaşi risc decurge şi din importanţa mare conferită urgenţelor complexe. Suferinţele umanitare masive care au rezultat în urma unor urgenţe politice complexe din anii 90 au dominat agendele umanitare internaţionale şi au atras atenţia publicului şi a donatorilor spre alte pericole decât vulnerabilitatea. Atenţia mass-media s-a îndreptat din nou asupra vulnerabilităţii în perioada când pericolele naturale şi-au recâştigat temporar importanţa, şi din nou după tsunami din Această schimbare periodică a priorităţilor poate contribui la faptul că assesmentul hazardului şi răspunsul internaţional la hazardul respectiv sunt desfăşurate într-un mod ad-hoc. Din cele de mai sus rezultă că urgenţele complexe sunt o parte importantă a evaluării riscurilor şi trebuie integrate într-un cadru RRD. Cea mai simplă cale este abordarea urgenţelor complexe ca pericole de sine stătătoare, însă acestea pot fi considerate şi factori care sporesc vulnerabilitatea. În orice caz, este esenţială integrarea acestora în munca RRD într-un fel conştient, iar acest demers este defalcat în capitolul 3.1., care prezintă integrarea Reducerii Riscurilor de Dezastre Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului si RRD Obiectivele descrise în Declaraţia Mileniului creează un stimulent şi o oportunitate de a regândi riscul de dezastre. După cum se ştie, Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (ODM) creează scopuri prioritare spre care este ţintită planificarea directă a dezvoltării. Aceste scopuri pot contribui la reducerea vulnerabilităţii umane faţă de pericolele naturale însă depinde de procesele aplicate pentru realizarea fiecărui scop cât de mult va fi redus fiecare risc de dezastre. Cea mai mare parte a responsabilităţii în derularea procesului de atingere a ODM aparţine guvernelor naţionale, iar frecvenţa cu care unele ţări se confruntă cu dezastre ar trebui să plaseze riscul de dezastre în fruntea priorităţilor celor care planifică dezvoltarea dacă se înlătură obstacolele în calea implementării menţionate mai sus. Pentru realizarea beneficiilor RRD necesare, un management prospectiv al riscurilor de dezastre ar trebui integrat în planificarea dezvoltării durabile, iar programele şi proiectele de dezvoltare trebuie revizuite în vederea potenţialului lor de a reduce sau a agrava vulnerabilitatea şi pericolele. Dezastrele sunt în detrimentul progresului spre atingerea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului (ODM). ODMurile au fost plasate în centrul preocupărilor de dezvoltare internaţională de la crearea lor în 2000, iar eforturile pentru atingerea acestor opt obiective interacţionează cu ricul de dezastre, şi este esenţial ca analize referitoare la RRD să fie incluse în proiecte ODM. Vezi figura 4 pentru mai multe detalii despre relaţi dintre ODMuri şi RRD. Fig. 4 Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului şi Reducerea Riscului de Dezastre, ODM 1. Reducerea sărăciei severe Indexul de Dezastre al UNDP dovedeşte că vulnerabilitatea şi sărăcia sunt în mare măsură interdependente. Reducerea riscului de dezastre este adesea condiţionată de reducerea sărăciei şi vice-versa. ODM 2. Accesul universal la ciclul primar de învăţământ Educaţia este un alt factor ce determină vulnerabilitatea şi marginalizarea oamenilor. Deprinderile de bază permit individului o mai bună implicare în societate, iar o participare mai largă în luarea deciziilor pentru dezvoltare este un principiu central al reducerii riscului de dezastre. ODM 3. Promovarea egalităţii între sexe şi afirmarea femeilor Femeile sunt adesea mai expuse şi mai vulnerabile în faţa pericolelor, dar în acelaşi timp, femeile sunt mai predispuse decât bărbaţii să participe la acţiuni comunitare pentru reducerea riscurilor şi înlesnirea dezvoltării. De aceea, ele ar trebui să fie ţintele primare ale intervenţiilor RRD. ODM 4. Reducerea mortalităţii la copii Copiii sunt în mod special vulnerabili la impactul pericolelor de mediu, iar pierderea celor apropiaţi are efecte negative puternice asupra sănătăţii psihologice şi fizice a copiilor.odm Reducerea riscurilor de dezastre 17

20 ODM 5. Îmbunătăţirea sănătăţii materne Sănătatea maternă este un indicator strategic al egalităţii intra- şi inter-conjugale, iar reducerea epuizării bunurilor din gospodărie prin reducerea riscurilor va contribui la îmbunătăţirea sănătăţii materne. ODM 7. Asigurarea durabilităţii mediului Marile dezastre pot spulbera orice speranţă de mediu durabil, urban sau rural, iar dezvoltarea în desfăşurare poate fi realizată în moduri care subminează durabilitatea mediului şi creşte riscul de dezastre. ODM 6. Combaterea HIV/SIDA, a malariei şi a altor boli Populaţiile afectate de maladii sunt mai puţin capabile de a face faţă stresului dezastrelor din cauza slăbiciunilor fizice personale şi a unei crize a locurilor de muncă şi a resurselor.în plus, există un risc crescut de izbucnirea de epidemii în urma dezastrelor. ODM 8. Crearea unui parteneriat global pentru dezvoltare Eforturile pentu reducerea vulnerabilităţii umane în faţa dezastrelor naturale sunt îngreunate de subiectele globale în dezvoltarea internaţională: povara datoriilor, condiţiile comerţului internaţional, preţul mare al medicamentelor de bază, lipsa de acces la noile tehnologii şi schimbările climatice la nivel global Subzistenta durabila si RRD, ^, Abordările de genul subzistenţă durabilă (SD) ale programelor de dezvoltare sunt în continuă evoluţie ca idee şi metodologie, însă multe agenţii internaţionale de dezvoltare au adoptat-o în abordările lor operaţionale, şi este tot mai inclusă în integrarea planificării dezvoltării 24. Trocaire a ales Crearea de Subzistenţă Durabilă ca una din cele trei Programe Cuprinzătoare din planul său strategic Indiferent de terminologia specifică, majoritatea definiţiilor date de agenţii afirmă următoarele: Subzistenţa cuprinde capacităţile, calităţile şi activităţile necesare pentru un mijloc de trai. Un mijloc de subzistenţă este durabil când poate face faţă la presiuni şi şocuri externe, şi îşi poate reveni, menţine sau spori capacităţile şi calităţile în prezent şi în viitor 25. Din definiţia de mai sus se deduce că o abordare de genul subzistenţă durabilă pune accent pe doi termeni-cheie RRD: vulnerabilitate şi capacitate. Dând importanţă acestor termeni, abordările SD oferă posibilitatea de includere a conştientizării pericolelor şi a dezastrelor în planificarea şi execuţia programelor. Prin urmare, un program sau proiect SD ar trebui să conţină o componentă RRD puternică pentru a putea estima riscurile, vulnerabilităţile şi capacităţile. 18 Reducerea riscurilor de dezastre

21 3. CHESTIUNI, TENDINTE, SI PRACTICI NOI, În urmă inundaţiilor din primavară 2005 Caritas a distribuit în mai multe sate din judeţul Timiş pui si seminţe - un prim pas spre o viaţa independentă. Reducerea riscurilor de dezastre 19

22 ACEST CAPITOL ÎNCEARCĂ O PREZENTARE GENERALĂ A NOILOR CHESTIUNI ŞI PRACTICI ÎN RRD. CAPITOLUL NU SE DOREŞTE A FI O PREZENTARE COMPLETĂ, CI VA FI CONCENTRAT PE DOUĂ CHESTIUNI-CHEIE: SCHIMBĂRILE CLIMATICE ŞI INTEGRAREA Mainstreaming Ideea că dezastrele sunt evenimente imprevizibile, inevitabile mai presus de factorul uman începe să fie abandonată de oameni, guverne şi organizaţii din lumea întreagă, pe baza unei înţelegeri tot mai amănunţite a dezastrelor ca probleme nerezolvate, conform prezentării din capitolele 1 şi 2. Ca o replică, există o recunoaştere tot mai largă a nevoii de integrarea a RRD în programele de dezvoltare prin abordarea riscurilor provenind din pericole naturale în cadre strategice, structuri instutiţionale, politici şi proiecte individuale. Pentru a proceda în mod eficient trebuie să analizăm în ce fel afectează potenţialele pericole realizarea politicilor, a programelor şi poiectelor. Însă această relaţie este ambivalentă: trebuie să înţelegem şi impactul programelor şi proiectelor noastre asupra vulnerabilităţii 26. Mainstreaming mainstreaming? Discursul privind dezvoltarea s-a schimbat în timp; în trecut, intervenţiile în dezvoltare se concentrau adesea pe sprijin tehnic insuficient; azi, dezvoltarea este privită tot mai des ca un proces complex de încurajare a schimbărilor sociale pozitive. Însă, natura complexă a societăţii umane i-a obligat pe specialiştii în dezvoltare să ţină cont de un număr crescând de factori care definesc o societate în relaţie cu lumea. Recent, acest proces s-a produs prin integrarea chestiunilor precum sărăcia şi imparţialitatea, durabilitatea mediului, sexul/genul, participarea factorilor de decizie, construirea capacităţii instituţionale şi HIV/SIDA. Efectul integrării este o imagine mai nuanţată a societăţii, ce permite ca intervenţiile să fie mai eficiente şi ţintite. Specialistul în dezvoltare era inginer, însă devine sociolog. Societatea umană este atât de complexă încât, în timp, ne putem aştepta la o lărgire a listei subiectelor integrate. Oare şi integrarea este integrată? Mainstreaming RRD este prezentată ca o soluţie câştig-câştig pentru asigurarea dezvoltării durabile, reducerea sărăciei şi întărirea rezistenţie la pericole. Acest lucru se poate face doar prin integrarea strategiilor şi măsurilor RRD în cadrul general al dezvoltării, privind RRD ca o parte integrantă a procesului de dezvoltare şi nu ca un scop în sine. O asemenea integrarea trebuie să fie consecvenţă şi absolută: riscurile dezastrelor nu pot fi niciodată ignorate în totalitate de vreun guvern sau organizaţie de asistenţă sau dezvoltare. Trecutul recent oferă multiple exemple în acest sens: Tsunami din Oceanul Indian, uraganul Katrina şi altele. Un precursor al abordării de mainstreaming provine din Centrul Asiatic de Reducere a Dezastrelor din 2003, numită Abordarea Managementului Total al Riscurilor Dezastrelor (TDRM), ce punea accent pe coordonarea şi colaborarea pe multiple niveluri, multidimensională şi multidisciplinară între toţi factorii de decizie în abordarea lipsurilor din ciclul de management al dezastrelor 27. În ciuda câştigurilor pe plan internaţional din eforturile de integrarea a RRD în toate fazele ciclurilor de programe, au existat critici îndreptate către specialişti pentru concentrarea unei atenţii mai mari asupra răspunsului la dezastre decât asupra prevenirii. Mai este cale lungă de la teorie la practică, şi e clar că mare parte a acestei inerţii se datorează inabilităţii specialiştilor de a dezvolta acţiuni programatice semnificative ca răspuns la RRD. Problema creării unor acţiuni semnificative bazate pe procesul de mainstreaming al RRD poate fi rezolvată printr-un proces de instituţionalizare a RRD pentru a asigura că pratica organizaţiilor aplică obiectivele RRD pe întreg parcursul ciclului de program. Pentru organizaţii, instituţionalizarea RRD este doar o metodă practică de integrare a RRD; un proces ce asigură că RRD este o parte integrantă a strategiei, procedurilor şi culturii organizaţionale, cu indicatori ai instituţionalizării cuantificabili la toate nivelurile Reducerea riscurilor de dezastre

23 3.2. Adaptarea la schimbarile climatice ^ Grupul interguvernamental de experţi în evoluţia climei (IPCC) şi-a exprimat îngrijorarea crescândă referitoare la creşterea impactului activităţilor umane asupra climei planetei 29 ce provoacă pericole naturale tot mai frecvente şi distructive pe tot globul. Impactul complet al schimbării este imprevizibil, însă au fost observate numeroase schimbări climatice pe termen lung, inclusiv vreme extremă sub formă de secete, precipitaţii abundente, valuri de căldură şi intensitatea ciclonilor tropicali. S-au înregistrat tendinţe spre furtuni mai violente şi perioade mai toride şi mai lungi, acestea fiind analizate în Cel de-al Patrulea Raport de Evaluare al IPCC. Temperaturile ridicate echivalează cu o evaporare mai rapidă, iar o atmosferă mai caldă poate menţine mai multă umezeală de aceea există mai multă apă în atmosferă decât poate cădea sub formă de precipitaţii. Cu alte cuvinte, regiunile secetoase pot deveni mai uscate dacă vremea e mai caldă, iar precipitaţiile pot spori în regiunile cu risc de inundaţii. Datele susţin creşterea atât a secetelor, cât şi a inundaţiilor: Secetele sunt mai frecvente: În marile bazine de acumulare ale Africii din Nigeria, lacul Chad şi Senegal, cantitatea totală de apă a scăzut cu 40-60%, iar deşertificarea s-a accentuat. Secete au fost înregistrate în regiuni extinse, de exemplu în Sahel, zona mediteraneană, Africa de Sud şi porţiuni din Asia de Sud. Inundaţiile sunt, de asemenea, mai puternice şi mai frecvente: Frecvenţa precipitaţiilor abundente a crescut în majoritatea zonelor de uscat. Câteva exemple de furtuni mai puternice: inunudaţiile din din zona Rinului, inundaţiile din 1998 din China, inundaţiile din 1998 şi 2000 din Europa de Est, inundaţiile din 2000 din Mozambique şi Europa, precum şi inundaţiile cauzate de muson din 2004 din Bangladesh (în urma căreia 60% din ţară a rămas sub apă) 30. Totodată, schimbările climatice s-au transformat din probleme de mediu într-o problemă majoră pentru dezvoltare ca cea mai mare ameninţare pentru lume 31. Agenţiile pentru dezvoltare şi ONGurile joacă un rol crescând în pledoaria pentru politici mai verzi în toată lumea, dar schimbările climatice la nivel global sunt inevitabile chiar dacă Protocolul de la Kyoto este implementat în totalitate. Aşadar, schimbările climatice ameninţă cu creşterea continuă a riscurilor de dezastre şi prin aceasta, cu subminarea atingerii ODM, şi există temeri întemeiate că regiunile mai sărace ale lumii vor fi cele mai afectate de schimbările climatice, din trei motive: Au niveluri mai ridicate de vulnerabilitate, după cum s-a prezentat în capitolul 1. Adesea se bazează pe sectoare ce depind de climă, precum agricultura şi piscicultura Sunt mai puţin pregătite să înfrunte efectele schimbărilor climatice din cauza resurselor umane, instituţionale şi financiare limitate 32 Răspunsul programatic la contextul schimbărilor climatice îşi păstrează tematica: un proces de instituţionalizare şi integrare a RRD poate furniza toate tehnicile de tactică, cercetare şi implementare necesare unei organizaţii pentru a aloca resurse insuficiente acolo unde sunt necesare în acest domeniu. Realitatea şi predicţiile schimbărilor climatice solicită ca acest aspect să devină unul dintre principalele preocupări ale tuturor specialiştillor în dezvoltare. Omul sau natura? În terminologia RRD este o distincţie obişnuită între pericole antropologice şi pericole naturale. Însă acum omenirea a schimbat clima de pe întreaga planetă în mod ireversibil şi incontestabil, crescând în mod direct nivelurile de pericole. În viitor şi inundaţiile şi secetele vor putea fi considerate antropologice? Reducerea riscurilor de dezastre 21

24 4. ACORDURI GLOBALE PRIVIND REDUCEREA RISCURILOR DE DEZASTRE 22 Reducerea riscurilor de dezastre

25 REDUCEREA RISCURILOR DE DEZASTRE RIDICĂ PROBLEME SIMILARE TUTUROR GUVERNELOR, DEŞI VARIAZĂ NIVELURILE DE GRAVITATE. LA NIVEL INTERNAŢIONAL S- A AJUNS LA ACORDURI PRIVIND TACTICILE NECESARE GUVERNELOR ŞI COMUNITĂŢII INTERNAŢIONALE PENTRU O ABORDARE CORECTĂ A PROVOCĂRILOR RRD. ACEST CAPITOL PREZINTĂ ACORDURILE INTERNAŢIONALE ŞI NAŢIONALE PENTRU ABORDAREA RRD, ŞI EXAMINEAZĂ PE SCURT POZIŢIILE SIMILARE ÎN FAŢA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE. RĂMÂNE ÎNTREBAREA CÂT ESTE DE LA VORBE LA FAPTE ÎN ACEASTĂ CHESTIUNE Cadrul de actiune Hyogo, Conferinţa Mondială privind Reducerea Dezastrelor a avut loc la Kobe, în Japonia, în ianuarie Conferinţa a coincis cu tsunami din Asia, ceea ce a întărit mesajul puternic că reducerea riscului de dezastre este legată de atenuarea sărăciei şi de dezvoltare. Rezultatul palpabil al conferinţei a fost un angajament luat de 168 de guverne şi comunitatea internaţională de a întări pregătirea şi a minimaliza vulnerabilitatea la dezastre, prin acordul asupra unui plan de acţiune de zece ani: Cadrul de Acţiune Hyogo Cadrul de Acţiune Hyogo (HFA) are ca scop reducerea costurilor materiale şi umane cauzate de dezastre făcând pledoarie pentru atingere a trei obiective strategice, şi ca un mod de atingere a acestora: cinci priorităţi de acţiune. Cele trei obiective strategice ale HFA 1. Integrarea reducerii riscurilor de dezastre în tacticile pentru dezvoltare durabilă şi planificare la toate nivelurile, cu accent special pe planificarea, atenuarea, pregătirea în caz de dezastre şi reducerea vulnerabilităţii. 2. Dezvoltarea şi consolidarea instituţiilor, mecanismelor şi capacităţilor la toate nivelurile, în special al comunităţii, pentru a construi rezistenţă la pericole. 3. Incorporarea sistematică a abordărilor de tip reducerea riscurilor în programele de pregătire, răspuns şi redresare. Cele cinci priorităţi de acţiune ale HFA 1. să se asigure că reducerea riscurilor de dezastre este o prioritate naţională şi locală cu o puternică bază instituţională în vederea implementării. 2. să identifice, să evalueze şi să monitorizeze riscurile de dezastre şi să crească gradul de avertizare timpurie. 3. să utilizeze cunoaşterea, inovaţia şi educaţia pentru a construi o cultură de siguranţă şi rezistenţă la toate nivelurile. 4. să reducă factorii de risc de bază. 5. să consolideze, la toate nivelurile, pregătirea în caz de dezastre. HFA este un cadru flexibil şi conciliabil, fiind utilizat în prezent de mai multe guverne şi agenţii de dezvoltare 34 în formularea propriilor abordări practice RRD. Se poate presupune că terminologie HFA va rămâne un cadru internaţional în cadrul căruia trebuie să acţioneze Trocaire, şi poate se va extinde pe măsură ce alte agenţii şi donatori acceptă şi se integrează în această paradigmă în creştere. Responsabilitatea principală în implementarea HFA rămâne în seama guvernelor, însă colaborarea şi cooperarea între toţi factorii de decizie este esenţială. Strategia Internaţională a Naţiunilor Unite pentru Reducerea Dezastrelor (UNISDR) joacă un rol important în susţinerea tacticilor naţionale şi a mecanismelor de coordonare şi în documentarea progresului înspre implementarea HFA 35. Reducerea riscurilor de dezastre 23

26 În urma adoptării HFA, în 2005 s-a depus un efort considerabil pentru a crea un model de indicatori cuantificabili în vederea implementării HFA. Aceasta s-a petrecut în primul rând prin intermediul reţelelor locale şi regionale existente (majoritatea acestora sunt identificate în capitolul 5 al acestui raport), însă implementarea şi raportarea rămân izolate şi insuficiente 36. Nu există cerinţe formale pentru raportare, şi e îngrijorător faptul că acest proces necesită mai multă presiune politică şi propagandă pentru a avea impactul scontat în timp Protocolul de la Kyoto Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (UNFCCC) şi-a ratificat acordul de peste zece ani şi majoritatea ţărilor i s-au alăturat. Obiectivul tratatului a fost analiza posibilităţilor de acţiune pentru reducerea încălzirii globale şi înfruntarea oricăror creşteri de temperatură inevitabile. Din acest cadru s-a dezvoltat Protocolul de la Kyoto, pentru a crea o prevedere mai puternică şi mai strictă din punct de vedere legal în controlul schimbărilor climatice. Ţările care ratifică protocolul se angajează să-şi reducă emisiile de dioxid de carbon şi alte cinci gaze cu efect de seră, sau se implică în schimb de emisii dacă îşi menţin sau cresc emisiile de aceste gaze. Protocolul de la Kyoto este ratificat în prezent de mai mult de 160 de ţări şi produce efecte juridice asupra peste 55% din emisiile de gaze cu efect de seră. Regimul internaţional pentru schimbările climate este, aşadar, mult mai puternic decât cel pentru RRD, şi într-adevăr acţiunile necesare sunt mai uşor de legiferat şi mai puţin invazive din punct de vedere instituţional decât cele necesare pentru implementarea şi cuantificarea HFA. Cu toate acestea, Protocolul de la Kyoto nu este adoptat de toţi, şi poate că este prea puţin, prea târziu Campanii globale privind RRD După cum s-a prezentat în subcapitolul despre HFA, s-au făcut mari progrese în identificarea şi implementarea de bune tactici naţionale şi internaţionale privind RRD. Mare parte a presiunii pentru aceste tactici a pornit din mediul profesional, academic şi politic. Nu a fost iniţiată nici o campanie globală pentru tragerea la răspundere a guvernelor naţionale privind tacticile RRD, nici măcar după impactul devastator şi extrem de mediatizat al unor dezastre ca tsunami din Oceanul Indian, uraganul Katrina sau seceta recurentă din Africa de Est. Cu alte cuvinte, chiar dacă RRD arată că dezastrele sunt în fond o problemă legată de acţiuni, omisiuni şi priorităţi umane, guvernele sunt rareori trase la răspundere pentru lipsa tacticilor RRD. Motivul poate fi că dezastrele sunt încă masiv percepute ca fapte ale lui Dumnezeu, aberaţii externe în afara factorului uman. De aceea, comunităţile eşuează pe plan local şi internaţional în a susţine şi a face propagandă pentru intervenţii guvernamentale aliniate HFA. În plus, organizaţiile de susţinere şi propagandă rămân concentrate pe zone în care guvernele eşuează din săvârşire şi nu din omisiune. Deşi impactul secetei din 2005 din Africa de Est asupra drepturilor umane este devastator, este greu de învinuit guvernele naţionale totul este perceput ca rezultatul unui pericol natural extern, nu ca tactici eronate. În mod clar este nevoie încă de multă informaţie şi educaţie pentru a corecta acestă percepţie. Pe acest fundal devine clară nevoia întocmirii unor strategii de susţinere şi propagandă pentru a asigura implementarea RRD. Totuşi, legătura apropiată dintre RRD şi Adaptarea la Schimbările Climatice (CCA) sugerează că rezultatul ar putea fi o coaliţie a organizaţiilor de susţinere care conlucrează pe ambele tematici. 24 Reducerea riscurilor de dezastre

27 5. CHESTIUNI REGIONALE SI RRD, Reducerea riscurilor de dezastre 25

28 ACEST CAPITOL OFERĂ UN INSTANTANEU AL TUTUROR TIPURILOR DE PERICOLE ŞI RISCURI PREZENTE ÎN CELE ŞASE REGIUNI ŞI 31 DE ŢĂRI ÎN CARE ACTIVEAZĂ TROCAIRE. RISCUL DE DEZASTRE ŞI RĂSPUNSUL VARIAZĂ FOARTE MULT ÎN DIFERITELE REGIUNI ALE LUMII. TOTUŞI, RISCUL DE DEZASTRE ESTE LA FEL DE IMPORTANT ÎN TOATE REGIUNILE ŞI TACTICILE RRD SUNT LA FEL DE NECESARE ÎN TOATE ŢĂRILE LUMII. DACĂ SE ÎNCEARCĂ O CATEGORISIRE A ŢĂRILOR NUMAI ÎN FUNCŢIE DE RISC, PRIORITĂŢILE RRD DIN UNELE ŢĂRI PERCEPUTE CA MAI PUŢIN EXPUSE RISCURILOR POT FI SUBMINATE, CEEA CE POATE AVEA EFECTE DEZASTRUOASE. Acest capitol nu prezintă impactul absolut al pericolelor, adică numărul oamenilor afectaţi 37. În schimb, capitolul se axează pe impactul diferitelor tipuri de dezastre asupra ţărilor, ceea ce oferă o imagine uşor de comparat a felurilor şi diferenţelor pericolelor atât în interiorul statelor, cât şi între ele. Statisticile prezentate provin din aceeaşi sursă, UNISDR, iar graficele includ totalitatea informaţiilor de când a început raportarea în ţările respective a Profilul dezastrului Est African (procentul populaţiei afectate de diverse tipuri de dezastre) Seceta se menţine ca pericolul cel mai obişnuit şi mai distrugător din regiunea est-africană. Ploile insuficiente precum şi lipsa acestora în 2005 şi 2006 a dus la nesiguranţă alimentară variabilă dar răspândită în toate ţările importante, deşi răspunsul Ugandei părea în mod semnificativ mai de succes în prevenirea nesiguranţei alimentare. Inundaţiile sunt un alt pericol obişnuit în regiune, ducând la eroziunea solului şi pierderea recoltelor în anotimpurile ploioase. Impactul acestora este adesea mai puţin dramatic decât cel al secetei şi, în consecinţă i se acordă mai puţină atenţie şi un răspuns mai slab. Există tendinţa unei mai buna localizări, însă impactul colectiv al inundaţiilor mai mici este semnificativ. Epidemiile, în special HIV/SIDA şi tuberculoza, rămân o ameninţare continuă pentru toate ţările din regiune, deşi până acum doar Kenya şi Uganda au fost afectate. Există o temere răspândită că normalizarea situaţiei de siguranţă din Somalia şi Sudan ar putea duce la o mai mare mobilitate a populaţiei şi la o creştere în răspândirea HIV. 26 Reducerea riscurilor de dezastre

29 Alte pericole ce trebuie menţionate sunt cutremurele, în Uganda, şi valurile uriaşe din 2003 din Somalia şi unele părţi de pe coasta Keniei. În plus, pericolele complexe continue din sudul şi vestul Sudanului, Somalia sud-centrală şi într-o oarecare măsură nordul Ugandei sunt de asemenea pericole notabile. 5.1b Profilul răspunsului Est African Nivelul de răspuns în regiune est africană variază în funcţie de capacitatea fiecărei ţări de a trata riscurile de dezastre şi de a crea un impact în reducerea vulnerabilităţii naţionale şi regionale la riscurile de dezastre, în special secete şi inundaţii. În prezent, Sudanul, în special în sud şi Somalia nu au capacitate guvernamentală pentru a se ocupa de problemele RRD fără ajutor extern semnificativ, creând un rol important pentur agenţiile umanitare şi de dezvoltare. Totuşi, în Kenia şi Etiopia, voinţa politică de implicare pro-activă în reducerea riscurilor de dezastre pare a fi insuficientă. Ambele ţări au o lipsă regulată şi previzibilă de precipitaţii, cu sisteme potrivite şi valoroase de avertizare timpurie. Eforturile regionale, precum Manualul de Răspuns şi Instruire al IGAD sunt demne de lăudat, însă nu au prea dat rezultate până în prezent. Doar Kenia a întocmit un raport privind implementarea HFA 39. În Uganda şi Kenia s-au făcut progrese importante privind abordarea riscurilor epidemiologice, iar existenţa sistemelor de avertizare timpurie şi cadrele naţionale oferă cel puţin un început pentru eforturile de propangadă în aceste ţări.totuşi, dezastrele antropologice complexe din Sudan şi Somalia şi instabilitatea generală din regiune au furnizat cauze ample pentru orice organizaţie de implementare să întocmească programe RRD puternice şi orientate spre acţiune în regiune pentru a minimaliza vulnerabilitatea la pericolele cunoscute şi recurente. 5.2a Profilul dezastrului Sud African (procentul populaţiei afectate de diverse tipuri de dezastre) Reducerea riscurilor de dezastre 27

30 Seceta rămâne un pericol natural frecvent şi obişnuit în regiune sud-africană, fiind mai puternic decât orice alt pericol ca impact şi efecte asupra populaţiei de-a lungul timpului. Precipitaţiile neregulate şi lipsa acestora duce la foamete în întreaga regiune, dar în special în Malawi şi Zimbabwe, deşi Mozambic şi Zambia se confruntă cu nesiguranţă alimentară frecventă. În momentul întocmirii acestui raport, seceta din Zimbabwe a atins cote dezastruoase, şi împreună cu urgenţele politice continue a creat o vulnerabilitate crescută ls secetă în sectorul agricultural extins al ţării. Inundaţiile sunt de asemenea un pericol important în anotimpul ploios, special în Zambia şi Mozambic, unde sute de mii de oameni suferă de nesiguranţă alimentară pe timpul inundaţiilor, adesea rezultate din furtuni/uragane. Furtunile sunt o problemă gravă în zona de coastă a Mozambicului, deoarece provoacă distrugeri imediate şi produc precipitaţii abundente şi inundaţii concomitente. Epidemiile sunt de asemenea un pericol, probabil insuficient tratat în acest raport. Tuberculoza, holera şi HIV/SIDA rămân cele mai frecvente boli care reprezintă pericole constante pentru ţările din regiune. Alte pericole din regiune includ cutremurele. În 2006 s-a înregistrat un cutremur în Mozambic. 5.2b Profilul răspunsului Sud African După cum s-a menţionat mai sus, abilitatea naţională de adoptare a tacticilor RRD variază în funcţie de capacitatea statală, şi în general în regiune nu este nevoie de extindere a acestei capacităţi pe viitor. Situaţia este complicată şi de instabilitatea politiă constantă din unele ţări, în special Zimbabwe. Cu toate acestea, s-a instituit o platformă de discuţii în cadrul Forumului pentru Securitate Alimentară în Africa de Sud, creat după fenomenele climatice din 2001 şi Forumul include ţări ca Malawi, Mozambic, Zambia şi Zimbabwe,şi reuneşte şi donatori, ONGuri, societatea civilă, sectorul privat şi cercetători internaţionali şi regionali preocupaţi de securitatea alimentară 40. Mai mult, a fost creat un Comitet Tehnic pentru Managementul Dezastrelor aparţinând SADC pentru evaluarea capacităţii regiunii de a face faţă dezastrelor naturale şi de alt fel, precum şi pentru a egaliza nivelurile regionale de pregătire, uşurare şi refacere. Totuşi, conform UNISDR, doar Zimbabwe a elaborat un raport privind implementarea HFA 41, şi există îndoieli considerabile privind abilitatea practică a forurilor regionale şi naţionale de a crea tactici şi intervenţii pentru reducerea riscurilor de dezastre în regiune. 5.3a Profilul dezastrului Central şi Vest African Urgenţele complexe sunt cel mai mare pericol în multe părţi ale regiunii, mai cu seamă în Liberia şi Sierra Leone, ambele aflate în periodă post-conflictuală, şi în Republica Democrată Congo (RDC) care este încă antrenat în conflict. Nesiguranţa şi instabilitatea sunt pericole constante în regiune, cu singura excepţie Rwanda care este stabilă în prezent. Rezultatul urgenţelor complexe este asemănător cu cel al pericolelor naturale: strămutare, nesiguranţă alimentară, distrugerea bunurilor fizice şi pierderea capacităţii agriculturale şi economice. În plus, se înregistrează pierderi însemnate de vieţi omeneşti şi traume sociale şi individuale de durată. De asemenea, urgenţele complexe subminează capacitatea comunităţilor de a rezista altor pericole, şi adesea pot interacţiona cu secete, inundaţii şi epidemii pentru a crea riscuri umanitare serioase şi complexe. Seceta este un pericol recurent în unele părţi ale regiunii, în special în Nigeria, Burundi şi RDC, deşi alte ţări sunt afectate din când în când. Inundaţiile reprezintă un pericol serios în Rwanda, Nigeria şi RDC. Alte riscuri de menţionat sunt cutremurele, în special în Rwanda, şi epidemiile precum holera, HIV/ SIDA, malaria şi tuberculoza în toate ţările din regiune Reducerea riscurilor de dezastre

31 5.3b Profilul/prezentarea răspunsului Central şi Vest African (procentul populaţiei afectate de diverse tipuri de dezastre) Slăbiciunea şi instabilitatea politică constantă, în special în ţările aflate în sau în curs de ieşire din urgenţe complexe subminează abilitatea acestora de a formula şi implementa tacticile RRD necesare. Astfel, pe lângă riscurile violenţei politice reluate, prezenta lipsă de tactici RRD lasă regiunea foarte vulnerabilă în faţa pericolelor naturale cele mai importante fiind seceta, inundaţiile şi epidemiile. Toate ţările din regiune necesită niveluri ridicate de construire a capacităţii şi susţinere în crearea tacticilor minimum necesare pentru implementarea HFA, precum şi ajutor operaţional pentru a furniza intervenţiile RRD. Totuşi, s-a depus efort la nivel regional pentru promovarea tacticilor RRD, precum Mecanismul pentru Managementul Dezastrelor în Africa de Vest aparţinând ECOWAS, ale cărui membrii sunt Liberia, Nigeria şi Sierra Leone. Acest organism are ca scop integrarea reducerii dezastrelor în planurile şi programele de dezvoltare sub-regională şi naţională, însă nu se cunoaşte încă impactul activităţii acesteia. În plus, conform UNISDR, doar Nigeria a întocmit un raport privind implementarea HFA 42 până acum. 5.4a Profilul dezastrului din Asia de Sud-Est Inundaţiile sunt printre pericolele naturale cele mai întâlnite şi mai distrugătoare din regiune, afectând într-o oarecare măsură toate ţările în care activează Trocaire. Inundaţiile se produc datorită precipitaţiilor sezoniere abundente sau din cauza furtunilor sau uraganelor. Inundaţiile au ca impact strămutarea a mii de oameni, ducând la nesiguranţă alimentară, epidemii şi pagube fizice pe termen lung. Deşi după tsunami din 2003, acest fenomen a fost văzut ca fiind foarte distrugător, inundaţiile sunt cele mai păguboase pericole din regiune de-a lungul timpului. Erupţiile vulcanice şi cutremurele sunt un alt pericol din regiune, în special în Indonezia. Deşi sunt mai rare, aceste pericole au un potenţial distructiv imens. Reducerea riscurilor de dezastre 29

32 Urgenţele complexe sunt de asemenea pericole endemice în regiune, după cum reiese din conflictele civile din Timorul de Est şi Indonezia, precum şi din potenţialul pentru confrutări violente din statul autoritar Myanmar. După cum s-a mai precizat, potenţialul distructiv al unei urgenţe complexe grave este enorm ca de exemplu în Aceh sau în întregul Myanmar şi poate duce la instabilitate, strămutare, nesiguranţă alimentară răspândită şi poate creşte riscul de epidemii. Alte pericole din regiune sunt seceta, incendiile spontane şi alunecările de teren (adesea însoţind inundaţiile). (procentul populaţiei afectate de diverse tipuri de dezastre) 5.4b Profilul răspunsului din Asia de Sud-Est Capacitatea regională de răspuns la riscurile de dezastre variază semnificativ. Micul Timor de Est are parte de sprijin internaţional considerabil, inclusiv referitor la stabilitatea sa internă curentă, şi cu siguranţă va menţine acet sprijin şi în viitor. Pe de altă parte, marea Indonezie îşi creşte singură capacitatea de răspuns, dar se află expusă unei combinaţii de mai multe pericole, şi fără îndoială va avea nevoie de timp şi ajutor internaţional pentru a putea implementa tacticile HFA. Cambogia este mai adăpostită de pericole, însă are o capacitate de răspuns mai mică, având nevoie de ajutor extern. În cele din urmă, regimul represiv şi ostil dezvoltării din Myanmar pare a nu avea nici previziunea, nici puterea de a trata cum trebuie cerinţele RRD, şi nu permite nici actorilor externi vreo oportunitate de a-i ajuta poporul. În termeni regionali, Centrul Asiatic de Reducere a Dezastrelor are ca scop înlesnirea cooperării multinaţionale pentru reducerea dezastrelor în regiunea asiatică pentru a implementa HFA până în 2015, şi are ca membri Indonezia, Myanmar şi Cambogia. 30 Reducerea riscurilor de dezastre

33 5.5a Profilul dezastrului din America Latină (procentul populaţiei afectate de diverse tipuri de dezastre) Cutremurele sunt un pericol important în majoritatea ţărilor relevante din America Latină, mai puţin în Bolivia.În special Guatemala şi El Salvador au niveluri ridicate de activitate seismică şi risc de cutremure. Potenţialul distructiv al cutremurelor depinde într-o oarecare măsură de nivelurile de dezvoltareşi urbanizare, precum şi de sărăcie, urbanizarea rapidă şi lipsa unor coduri de construcţii realizabile pot face aceste ţări mai vulnerabile în timp. Furtunile sunt un alt pericol ce afectează toate ţările relevante din regiune, mai puţin Bolivia, înconjurată de uscat, într-o oarecare măsură, deşi Nicaragua şi Honduras au niveluri mai înalte de incidenţă a acestor pericole. Inundaţiile şi torentele de noroi pot rezulta în urma furtunilor sau a precipitaţiilor extreme, şi afectază întreaga regiune. Seceta este un pericol semnificativ, în special în Bolivia şi Peru. Alte pericole din regiune includ epidemiile, erupţiile vulcanice şi temepraturile extreme. 5.5b Profilul răspunsului din America Latină Ţările din regiune au cel puţin o anumită capacitate de a oferi pregătire şi răspuns legat de RRD, deşi aceasta variază semnificativ între ţări, ca voinţă şi capacitate politică. Totuşi, sistemele politice din regiune sunt mai puternice şi mai stabile decât în alte zone în care activează Trocaire. Cu toate acestea, implementarea HFA rămâne variată şi slabă. Reducerea riscurilor de dezastre 31

34 Nu există mecanisme sau parteneriate regionale puternice care să lucreze pentru extinderea capacităţii RRD, şi doar puţine sunt în afara structurii ONU şi cooperării generale ( de exmplu prin OAS). Deşi toate ţările relevante au adoptat HFA, niciuna nu a raportat progrese privind realizarea acestor scopuri esenţiale. Într-o regiune care suferă de o combinaţie de pericole geologice şi meteorologice grave, este nevoie de întărirea (susţinerea) acestor procese pentru ca RRD să devină o prioritate. 5.6a Profilul dezastrului din Orientul Mijlociu, Asia Centrală şi de Sud-Est (procentul populaţiei afectate de diverse tipuri de dezastre) Urgenţă complexă, aşa poate fi numită situaţia din Afganistan şi Palestina. Deşi situaţiile din aceste ţări sunt diferite, ambele au elemente de conflict intern şi internaţional, iar pericolele pe care le înfruntă populaţia civilă sunt oarecum asemănătoare: violenţă şi nesiguranţă, strămutare, întreruperea activităţilor economice şi din agricultură. Seceta este un pericol frecvent în toate ţările relevante din regiune, deşi India este cea mai afectată de acest pericol. Inundaţiile şi torentele de noroi sunt, de asemenea o îngrijorare omniprezentă, în Pakistan existând regiuni întinse cu inundaţii frecvente din cauza precipitaţiilor abundente. Alte pericole din regiune includ furtuni ocazionale în zonele de coastă ale Indiei şi Pakistanului. 5.6b Profilul răspunsului din Orientul Mijlociu, Asia Centrală şi de Sud-Est Şi aici, capacitatea guvernelor din regiune variază în implementarea şi aderarea la tactici RRD proactive. Palestina nu poate implementa asemenea tactici până la stabilizarea situaţiei sale internaţionale şi interne, iar pe perioada interimatului multe vor depinde de abilitatea organizaţiilor internaţionale de a opera în regiune. Afganistanul rămâne nesigur şi instabil, dar beneficiază de mult ajutor şi sprijin internaţional. Pe de altă parte, India şi Pakistanul au guverne centrale puternice care dispun de resurse importante pentru a se putea orienta spre scopuri RRD. 32 Reducerea riscurilor de dezastre

35 ^ 6. ACTORII PRINCIPALI IN REDUCEREA RISCURILOR DE DEZASTRE Voluntari se pregătesc să discută cu populaţia din satul Loturi despre pregătire pentru dezastre Reducerea riscurilor de dezastre 33

36 DOMENIUL REDUCERII RISCURILOR DE DEZASTRE CONTINUĂ SĂ ATRAGĂ ATENŢIA GUVERNELOR, AGENŢIILOR, ONG-URILOR, TEORETICIENILOR ŞI A ALTOR ACTORI. ACEST CAPITOL ÎNCEARCĂ SĂ OFERE O PREZENTARE NON-EXHAUSTIVĂ A PRINCIPALELOR ACTORI DIN ACESTE CATEGORII. TOTUŞI, ESTE BINE DE AMINTIT CĂ MAREA MAJORITATE A ACTORILOR DIN SECTOARELE DE ASISTENŢĂ ŞI DEZVOLTARE AU INTERACŢIONAT DEJA CU SUBIECTE RRD RESTUL E DOAR O SCURTĂ HARTĂ PENTRU CERCETARE SUPLIMENTARĂ. O LISTĂ MAI COMPLETĂ A ACTORILOR CU LINK-URI ŞI DETALII DE CONTACT SE GĂSEŞTE ÎN ANEXĂ Agentiile internationale si RRD,, Strategia Internaţională a Naţiunilor Unite pentru Reducerea Dezastrelor (UNISDR) UNISDR este punctul-cheie al sistemului ONU în promovarea legăturilor şi coordinarea activităţilor pentru reducerea dezastrelor în domeniile socio-economic, umanitar şi dezvoltare, precum şi pentru susţinerea integrării tacticilor. UNISDR are rolul unei baze de date internaţionale pentru reducerea dezastrelor, care dezvoltă campanii de conştientizare şi produce articole, jurnale şi alte publicaţii şi materiale promoţionale privind reducerea dezastrelor. UNISDR are o pagină electronică excelentă pentru specialiştii în dezvoltare care caută cercetări de ultimă oră. Misiunea UNISDR este construirea de comunităţi rezistente la dezastre prin promovarea conştientizării importanţei reducerii dezastrelor ca o componentă a dezvoltării durabile, cu scopul de a reduce pierderile omeneşti, sociale, economice şi de mediu datorate pericolelor naturale şi dezastrelor tehnologice şi de mediu 43. UNISDR susţine şi Grupul de Lucru privind Schimbările Climatice şi Reducerea Riscului de Dezastre, a cărui preşedinţie e împărţită de UNDP şi OMM. Grupul de Lucru oferă posibilitatea de schimb de informaţii între comunităţile de reducere a dezastrelor şi cele care luptă împotriva schimbărilor climatice, susţinut de Secretariatul ISDR. Centrul de Cercetare a Epidemiologiei Dezastrelor, Centrul de Cercetare a Epidemiologiei Dezastrelor (CRED) a fost înfiinţat la Bruxelles în 1973 la Universitatea Catolică din Louvain (UCL) ca o instituţie non-profit. De atunci a devenit un Centru de Colaborare cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) ca parte a Programului Global pentru Pregătire şi Răspuns în caz de Urgenţă şi colaborează cu numeroase agenţii ONU, instutiţii interguvernamentale şi guvernamentale, ONG-uri, precum şi cu diverse instutitute de cercetări şi universităţi. Cea mai importantă realizare a CRED este impresionanta Bază de Date a Situaţiilor de Urgenţă (EM-DAT). Scopul principal al acestei baze de date este asigurarea unei baze obiective pentru evaluarea vulnerabilităţii şi definirea priorităţilor. EM-DAT conţine informaţii esenţiale privind evoluţia şi efectele a peste dezastre de masă din lume, din 1900 până în prezent. Baza de date este alcătuită din consultarea mai multor surse, inclusiv agenţii ONU, ONG-uri, companii de asigurări, institute de cercetare şi agenţii de presă. De exemplu, permite oricui să decidă dacă inundaţiile dintro anumită ţară sunt mai importante în privinţa impactului asupra oamenilor decât cutremurele, sau dacă o ţară este mai vulnerabilă decât alta. CRED promovează cercetarea, instruirea, diseminarea informaţiilor şi servicii tehnice privind dezastrele şi alte urgenţe umanitare, concentrându-se asupra sănătăţii populaţiei şi epidemiologiei, precum şi asupra chestiunilor structurale şi socio-economice. CRED are ca scop sporirea eficienţei managementului dezastrelor şi a capacităţii de prevenire în ţările în curs de dezvoltare şi stimularea cercetării orientate spre tactici. 34 Reducerea riscurilor de dezastre

37 Banca Mondială Banca Mondială a creat Unitatea pentru Managementul Pericolelor (HMU) în 1998 pentru a susţine integrarea prevenirii dezastrelor în eforturile pentru dezvoltare şi pentru a promova un răspuns mai strategic la urgenţele create de dezastre. Unitatea serveşte ca resursă principală de cunoştinţe în managementul riscului pericolelor pentru angajaţii Băncii Mondiale şi pentru ţările cliente, asigurând sprijin tehnic, strategie corporatistă, analiza tacticilor şi activităţi de învăţare/instruire. Eforturile unităţii s-au concentrat asupra documentării impactului dezastrelor asupra economiei pe termen lung, dezvoltarea de instrumente şi instruire pentru evaluarea daunelor şi necesităţilor de după un dezastru, precum şi efectuarea de analize la nivel de ţară pentru a identifica modalităţi pentru un mai bun management al riscurilor de dezastre în ţările în curs de dezvoltare. Banca Mondială a creat îmrepună cu UNISDR un Forum Global pentru Reducerea Dezastrelor şi Redresare (GFDRR). Forumul este destinat în primul rând guvernelor naţionale, iar scopul său este de a crea competenţe la nivel local şi naţional pentru a asigura atingerea ODM fără a ajunge la dezastre. Consorţiul ProVention Consorţiul ProVention este o coaliţie globală formată din guverne, organizaţii internaţionale, instituţii academice, sectorul privat şi organizaţii ale societăţii civile dedicate creşterii siguranţei comunităţilor vulnerabile şi reducerii impactului dezastrelor în ţările în curs de dezvoltare. Membrii Consorţiului împărtăşesc cunoştinţe şi resurse privind managementul riscurilor dezastrelor. Acesta a devenit o instituţie de cercetare impresionantă atât prin meritul propriu, cât şi prin eforturile membrilor săi Retelele interguvernamentale cu privire la RRD, Iniţiativele inter-guvernamentale privind RRD au prosperat din anii 90 şi dinainte, iar lista de mai jos nu este nicidecum completă. Programul pentru Prevenirea, Reducerea şi Pregătirea pentru Dezastre al ECHO a fost lansat în 1996 pentru a ajuta pregătirea populaţiilor din zonele cu risc de catastrofe naturale şi pentru a sprijini măsurile practice pentru reducerea acestor riscuri. Biroul Umanitar al Comunităţii Europene (ECHO) finanţează proiectele de instruire, de construire a capacităţii, de sensibilizare şi de avertizare timpurie, precum şi organizarea de servicii de asistenţă. Programul a demonstrat că şi măsurile simple de precauţie pot ajuta la salvarea de vieţi şi bunuri în caz de dezastre. Mecanismul pentru Managementul Dezastrelor în Africa de Vest al ECOWAS a fost întemeiat de guvernele membre 44 pentru a conduce şi a măsura implementarea recomandărilor HFA, şi este un mecanism de integrare a reducerii dezastrelor în planurile şi programele de dezvoltare sub-regionale şi naţionale. Mecanismul aparţinând Comunităţii Economice a Statelor Africii de Vest (ECOWAS) este implementat de Secretariatul ECOWAS cu sprijinul UNISDR-Africa, ONU/OCHA, UNHCR şi organizaţii ale societăţii civile 45. Instruirea pentru Managementul Riscurilor de Dezastre al IGAD este o funcţie ad-hoc a Autorităţii Interguvernamentale pentru Dezvoltare (IGAD) pentru dezvoltarea instruire pentru sprijinirea statelor membre IGAD 46 în instruirea pentru reducerea riscurilor dezastrelor, concentrându-se pe chestiuni de urgenţă şi de interes în regiunea IGAD. Comitetul Tehnic pentru Managementul Dezastrelor al SADC are ca scop evaluarea capacităţii guvernelor membre 47 de a înfrunta dezastrele naturale sau de alt fel, şi activează ca mecanism al Comunităţii pentru Dezvoltarea Africii de Sud (SADC) pentru a egaliza nivelurile regionale de pregătire, uşurare şi refacere. Programul pentru Managementul Riscurilor de Dezastre bazat pe comunitate al ADPC are ca scop integrarea reducerii riscurilor de dezastre ca parte a programelor comunitare în ţările asiatice selectate 49. Centrul de pregătire pentru dezastre din Asia (ADPC) 50 promovează instituţionalizarea managementului riscurilor de dezastre bazate pe comunitate în tacticile, planificarea şi implementarea ministerelor şi departamentelor guvernelor şi în cele ale donatorilor din ţările-ţintă. Reducerea riscurilor de dezastre 35

38 Centrul Asiatic pentru Reducerea Dezastrelor are ca scop facilitarea cooperării multinaţionale pentru reducerea dezastrelor în regiunea asiatică prin schimbul de informaţii, dezvoltarea resurselor umane şi consturirea capacităţii comunităţii. Centrul numără 25 de ţări membre 51, şi doreşte implementarea completă a HFA până în 2015 în acestea. Programul Regional privind Managementul Dezastrelor al ASEAN activează pentru sporirea cooperării regionale în managementul dezastrelor pentru anticiparea şi prevederea dezastrelor posibile, îmbunătăţirea pregătirii regiunii în privinţa conştientizării dezastrelor şi a răspunsului, şi planificarea uşurării impactelor pericolelor. Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) 52 a aprobat în 2002 acest Program pentru a sprijini statele membre 53 în implementarea HFA până în Retelele internationale si RRD 36, Reţeaua Globală a ONG-urilor este promovată de Secretariatul UNISDR în semn de recunoştinţă a rolului-cheie al ONG-urilor în construirea rezistenţei comunităţilor locale la dezastre, şi pe principiul că o Mişcare de Reducere a Riscurilor de Dezastre nu poate funcţiona fără participarea activă a ONG-urilor şi a societăţii civile în general. În urma Primei Şedinţe Consultative a Reţelei Globale din octombrie 2006, participanţii au căzut de acord asupra rolului şi scopului Reţelei Globale 54. Reţeaua le va oferi ONG-urilor posibilitatea de a face schimb de informaţii şi cunoştinţe, să aibă acces mai uşor la resursele globale pentru RRD, şi să influenţeze tacticile globale mai eficient prin acţiune comună. Reţeaua Globală va facilita, de asemenea, identificarea şi înţelegerea chestiunilor critice legate de RRD, şi va permite o diseminare mai largă a bunelor practici şi a învăţămintelor comunităţilor bazate pe reducerea riscurilor de dezastre. În cele din urmă, va servi şi ca o sursă majoră de informaţii pentru monitorizarea progresului în implementarea HFA la nivelul comunităţilor şi la nivel sub-naţional. Printre membrii actuali se numără ActionAid, Tearfund, Bond, ADRRN, Duryog Nivaran, Programul de Minimalizare a Dezastrelor pentru o Subzistenţă Durabilă (DiMP), Grupul de Lucru Inter-agenţii pentru Crearea Capacităţii de Reacţie în Situaţii de Urgenţă, Comisia Huairou, Alianţa Internaţională pentru Strângerea Apei de Ploaie (IRHA), Consorţiul ProVention, IFRC şi UNDP, precum şi reprezentanţi din UNISDR. Reţeaua de Acţiune Climatică este o reţea mondială de peste 365 de ONG-uri care promovează acţiunile guvernamentale şi individuale pentru reducerea schimbărilor climatice provocate de om la niveluri ecologice durabile. Membrii CAN lucrează pentru atingerea acestui obiectiv prin coordonarea schimbului de informaţii şi a strategiei ONG-urilor privind chestiuni climatice internaţionale, regionale şi naţionale. CAN are şapte birouri regionale care coordonează aceste eforturi în Africa, Europa Centrală şi de Est, Europa, America Latină, America de Nord, Asia de Sud şi Asia de Sud-Est 55. Reţeaua Globală a Media privind Reducerea Riscurilor de Dezastre a fost fondată de UNISDR pentru a-i întări pledoaria şi rolul de conştientizare. Reţeaua are ca scop promovarea relaţiilor de lucru strânse între managerii/ experţii în managementul dezastrelor şi reprezentanţii media pentru a transmite mai bine mesajele pentru reducerea riscurilor de dezastre către comunităţile şi cei care fac tacticile din întreaga lume. Centrul Regional de Informare asupra Dezastrelor (CRID) este o iniţiativă din America Latină/ Caraibe cu scopul de a asigura compilarea şi diseminarea tuturor informaţiilor legate de dezastre în America Latină şi Caraibe. CRID este un efort comun al Organizaţiei de Sănătate Pan-Americane 56 (Organizaţia Mondială a Sănătăţii), UNISDR, Comisia Naţională Costaricană pentru Prevenirea Riscurilor şi pentru Urgenţe 57, IFRC, Centrul de Coordonare pentru Prevenirea Dezastrelor Naturale din America Centrală 58 şi Biroul Regional al MSF. Creată în 1997, CRID acţionează ca o platformă de coordonare inter-sectorială pentru managementul informaţiilor legate de dezastre. Activitatea CRID este concentrată pe atingerea a două mari obiective: În primul rând, compilarea şi analiza documentaţiei existente, şi distribuirea materialelor bibliografice şi audio-vizuale profesioniştilor, instituţiilor publice şi private, cercetătorilor, organizaţiilor şi agenţiilor care se ocupă de dezastre în regiunile Americii Latine şi a Caraibelor. În al doile rând, întărirea capacităţii sub-regionale, naţionale şi locale de a înfiinţa şi a menţine centre de informare şi documentare asupra dezastrelor. Reducerea riscurilor de dezastre,,

39 6.4. ONG-urile si RRD, ActionAid activează ca o organizaţei de dezvoltare pe termen lung, însă a adoptat Cadrul de Acţiune Hyogo 59 ca răspuns la faptul că realizările pe planul dezvoltării au fost puse în pericol de pregătirea slabă pentru dezastre şi de vulnerabilitatea crescută a oamenilor. Ca răspuns, ActionAid a alocat timp şi resurse considerabile pentru a crea un instrument RRD pentru susţinerea scopurilor de dezvoltare şi îmbunătăţirea siguranţei umane. Rezultatul este o trusă de unelte numită Evaluarea Participatorie a Vulnerabilităţii 60 (PVA). Ca program, PVA se sprijină pe evaluarea riscurilor cu ajutorul comunităţii, concentrându-se pe identificarea grupurilor vulnerabile specifice în cazuri de urgenţă şi proiectând activităţi şi planuri de reducere a vulnerabilităţii. PVA este şi un instrument de comunicare: pe lângă reducerea riscurilor prin acţiunea comunităţii şi a agenţiilor, acest proces oferă oamenilor vulnerabili şansa la a-şi susţine părerea şi a face pledoarie pe lângă guverne. Un alt punct forte al PVA este faptul că permite o analiză participativă a grupurilor vulnerabile, funcţionând ca un instrument puternic de integrare. Cordaid răspunsurile sale la urgenţe sunt, ca în cazul Trocaire, prin parteneri. Concentrarea sa strategică îi restricţionează pe parteneri să implementeze şi să finanţeze proiecte în domeniul siguranţei apei, sănătăţii şi alimentelor. Ca răspuns la dezastrele repetate provocate de secetă, Cordaid a dezvoltat un instrument RRD tematic, numit Managementul Ciclului Secetei (DCM). DCM crează o legătură directă între activităţile de dezvoltare şi munca în cazuri de urgenţă, şi se concentrează pe siguranţa alimentară, apă, prevenirea bolilor, managementul efectivelor de animale şi altele. DCM este creat să funcţioneze ca o trusă de unelte ce poate fi folosită împreună cu partenerii, iar cadrul său e bazat direct pe managementul riscurilor de dezastre. Abordarea este participativă, începând cu analiza riscurilor în comunitate 61, care de fapt sunt planuri de acţiune pentru comunitate ce se încadrează în formatul de program. Tearfund este unul dintre puţinele ONG-uri care a înţeles pe deplin necesitatea legăturii strânse dintre RRD şi Adaptarea la Schimbările Climatice (CCA) în strategia de propagandă Mediul şi Dezastrele. Ca parte a acestui demers, Tearfund a întocmit o serie de ghiduri practice şi lucrări de cercetare de foarte bună calitate, destinate specialiştilor în dezvoltare 62. Terafund a creat un instrument numit Evaluarea Participatorie a Riscurilor de Dezastre (PADR). PADR este o trusă de unelte bazat pe abordări adoptate din Evaluarea Participatorie Rurală pentru a analiza şi a reduce în mod eficient impactul pericolelor prin programe de dezvoltare bazate pe comunităţi. PADR asigură o metodologie excelentă pentru implementarea cercetării şi evaluării riscurilor necesare implementării cu succes a programelor de reducere a vulnerabilităţii, de exemplu bazate pe DCM. Tearfund face propagandă în mod activ pentru mai bune tactici de mediu şi RRD, precum Opriţi Haosul Climatic, o coaliţie a organizaţiilor care cer guvernului să acţioneze pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din Marea Britanie. Federaţia Internaţională de Cruce Roşie şi Semilună Roşie (IFRC) s-a aflat în fruntea activităţilor de asistenţă în caz de dezastre mai multă vreme decât orice alt ONG. IFRC lucrează intensiv pentru a implica comunităţile în identificarea riscurilor proprii de dezastre şi în întărirea cunoştinţelor, a practicii şi a rezolvării problemelor pentru a minimaliza impactul dezastrelor. Atuul principal al IFRC este reţeaua sa extinsă de voluntari care pot mobiliza comunităţile pentru a aborda măsuri de pregătire şi siguranţă, oferă ajutor în evaluarea rapidă a pagubelor, organizează eforturile de acordare de prim-ajutor şi salvare şi ajută în distribuirea asistenţei Reducerea riscurilor de dezastre 37

40 Concluzii Concluziile principale ale acestui document de prezentare generală sunt următoarele: Reducerea Riscurilor Dezastrelor poate fi definită ca un proces de minimalizare a riscurilor producerii de dezastre pentru o anume societate/un anume grup prin luarea de măsuri în vederea minimalizării vulnerabilităţii sale la, şi maximizarea capacităţii de a face faţă unui pericol antropologic sau natural. Relaţia-cheie ce descrie aspectele principale ale riscurilor dezastrelor este: Risc = pericol x vulnerabilitate / capacitate Dezastrele devin mai frecvente şi mai distructive în primul rând datorită schimbărilor climatice şi a dezvoltării nedurabile. Dezastrele sunt rezultatul pericolelor antropologice sau naturale, nu sunt ameninţări externe asupra vieţii: Dezastrele sunt provocate de oameni şi pot fi prevenite de oameni. Dezastrele reprezintă riscuri create de oameni şi pot fi combătute prin acţiune umană. Aceste acţiuni necesare poartă denumirea colectivă de Reducerea Riscurilor Dezastrelor. Dezastrele îşi trag seva din eşecuri în dezvoltare. Lipsa finanţării pro-rrd este printre principalele obstacole pe care ONG-urile le înfruntă în încercarea de a proiecta programe RRD. O abordare RRD trebuie să cuprindă urgenţele complexe pentru a putea analiza riscurile de dezastre într-un mod cuprinzător şi cu succes. Există mijloace de constrângere considerabile în calea implementării tacticilor RRD de către guverne, iar acestea trebuie combătute prin susţinere şi diseminare de informaţii. Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului sunt un etalon convenabil pentru măsurarea ameninţărilor şi recompenselor pe care implementarea tacticilor RRD le oferă dezvoltării. Tacticile RRD sunt un aspect vital şi necesar pentru programarea dezvoltării durabile. Integrarea RRD în programarea dezvoltării este necesară pentru implementarea legăturilor dintre RRD şi dezvoltare, oferind acces pentru acţiuni practice atât pentru guverne, cât şi pentru alţi actori. Schimbările climatice sporesc frecvenţa şi impactul dezastrelor în întreaga lume, şi devin o problemă majoră pentru dezvoltare, ca cea mai mare ameninţare pentru lume. Agenţiile pentru dezvoltare şi ONG-urile sunt forţate să ia în considerare schimbările climatice în susţinerea programele lor, şi se consemnează în această lucrare faptul că integrarea RRD poate oferi o cale spre asemenea acţiuni. Cadrul de acţiuni Hyogo (HFA) este principalul acord global privind RRD, însă raportarea din partea guvernelor şi implementarea HFA sunt încă modeste. Pledoaria pentru implementarea HFA şi Protocolului de la Kyoto poate avea un impact mai puternic prin crearea unei coaliţii a organizaţiilor de dezvoltare, de asistenţă şi de mediu însă în prezent nu există o asemenea coaliţie. Riscurile de dezastre sunt considerabile în toate regiunile lumii, şi implementarea RRD este la fel de importantă în toate regiunile. 38 Reducerea riscurilor de dezastre

41 ANEXE Copii din Rast, judeţul Dolj într-o locuinţa provizorie după inundaţii din primavară 2006 Reducerea riscurilor de dezastre 39

GRAFURI NEORIENTATE. 1. Notiunea de graf neorientat

GRAFURI NEORIENTATE. 1. Notiunea de graf neorientat GRAFURI NEORIENTATE 1. Notiunea de graf neorientat Se numeşte graf neorientat o pereche ordonată de multimi notată G=(V, M) unde: V : este o multime finită şi nevidă, ale cărei elemente se numesc noduri

More information

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru Proiect nr. 154/323 cod SMIS 4428 cofinanțat de prin Fondul European de Dezvoltare Regională Investiții pentru viitorul dumneavoastră. Programul Operațional

More information

VISUAL FOX PRO VIDEOFORMATE ŞI RAPOARTE. Se deschide proiectul Documents->Forms->Form Wizard->One-to-many Form Wizard

VISUAL FOX PRO VIDEOFORMATE ŞI RAPOARTE. Se deschide proiectul Documents->Forms->Form Wizard->One-to-many Form Wizard VISUAL FOX PRO VIDEOFORMATE ŞI RAPOARTE Fie tabele: create table emitenti(; simbol char(10),; denumire char(32) not null,; cf char(8) not null,; data_l date,; activ logical,; piata char(12),; cap_soc number(10),;

More information

Press review. Monitorizare presa. Programul de responsabilitate sociala. Lumea ta? Curata! TIMISOARA Page1

Press review. Monitorizare presa. Programul de responsabilitate sociala. Lumea ta? Curata! TIMISOARA Page1 Page1 Monitorizare presa Programul de responsabilitate sociala Lumea ta? Curata! TIMISOARA 03.06.2010 Page2 ZIUA DE VEST 03.06.2010 Page3 BURSA.RO 02.06.2010 Page4 NEWSTIMISOARA.RO 02.06.2010 Cu ocazia

More information

RISC, HAZARD ŞI VULNERABILITATE NOŢIUNI GENERALE

RISC, HAZARD ŞI VULNERABILITATE NOŢIUNI GENERALE RISC, HAZARD ŞI VULNERABILITATE NOŢIUNI GENERALE OBIECTIV: Conştientizarea si înţelegerea procesului managementului dezastrelor, a deciziilor administrative si a activităţilor operaţionale care sunt legate

More information

Click pe More options sub simbolul telefon (în centru spre stânga) dacă sistemul nu a fost deja configurat.

Click pe More options sub simbolul telefon (în centru spre stânga) dacă sistemul nu a fost deja configurat. 1. Sus în stânga, click pe Audio, apoi pe Audio Connection. 2. Click pe More options sub simbolul telefon (în centru spre stânga) dacă sistemul nu a fost deja configurat. 3. 4. Alegeți opțiunea favorită:

More information

DIRECTIVA HABITATE Prezentare generală. Directiva 92/43 a CE din 21 Mai 1992

DIRECTIVA HABITATE Prezentare generală. Directiva 92/43 a CE din 21 Mai 1992 DIRECTIVA HABITATE Prezentare generală Directiva 92/43 a CE din 21 Mai 1992 Birds Directive Habitats Directive Natura 2000 = SPAs + SACs Special Protection Areas Special Areas of Conservation Arii de Protecţie

More information

Clasele de asigurare. Legea 237/2015 Anexa nr. 1

Clasele de asigurare. Legea 237/2015 Anexa nr. 1 Legea 237/2015 Anexa nr. 1 Clasele de asigurare Secţiunea A. Asigurări generale 1. accidente, inclusiv accidente de muncă şi boli profesionale: a) despăgubiri financiare fixe b) despăgubiri financiare

More information

Aplicatii ale programarii grafice in experimentele de FIZICĂ

Aplicatii ale programarii grafice in experimentele de FIZICĂ Aplicatii ale programarii grafice in experimentele de FIZICĂ Autori: - Ionuț LUCA - Mircea MIHALEA - Răzvan ARDELEAN Coordonator științific: Prof. TITU MASTAN ARGUMENT 1. Profilul colegiului nostru este

More information

Pasul 2. Desaturaţi imaginea. image>adjustments>desaturate sau Ctrl+Shift+I

Pasul 2. Desaturaţi imaginea. image>adjustments>desaturate sau Ctrl+Shift+I 4.19 Cum se transformă o faţă în piatră? Pasul 1. Deschideţi imaginea pe care doriţi să o modificaţi. Pasul 2. Desaturaţi imaginea. image>adjustments>desaturate sau Ctrl+Shift+I Pasul 3. Deschideţi şi

More information

PLANUL DE IMPLEMENTARE DE LA JOHANNESBURG-2002 ŞI PRIORITĂŢILE SALE ÎN DOMENIUL APEI.

PLANUL DE IMPLEMENTARE DE LA JOHANNESBURG-2002 ŞI PRIORITĂŢILE SALE ÎN DOMENIUL APEI. PLANUL DE IMPLEMENTARE DE LA JOHANNESBURG-2002 ŞI PRIORITĂŢILE SALE ÎN DOMENIUL APEI. Prof. Dr. Ing. Ioan JELEV Planul de Implementare de la Johannesburg este rezultatul unui proces îndelungat de negocieri

More information

Split Screen Specifications

Split Screen Specifications Reference for picture-in-picture split-screen Split Screen-ul trebuie sa fie full background. The split-screen has to be full background The file must be exported as HD, following Adstream Romania technical

More information

Parcurgerea arborilor binari şi aplicaţii

Parcurgerea arborilor binari şi aplicaţii Parcurgerea arborilor binari şi aplicaţii Un arbore binar este un arbore în care fiecare nod are gradul cel mult 2, adică fiecare nod are cel mult 2 fii. Arborii binari au şi o definiţie recursivă : -

More information

Application form for the 2015/2016 auditions for THE EUROPEAN UNION YOUTH ORCHESTRA (EUYO)

Application form for the 2015/2016 auditions for THE EUROPEAN UNION YOUTH ORCHESTRA (EUYO) Application form for the 2015/2016 auditions for THE EUROPEAN UNION YOUTH ORCHESTRA (EUYO) Open to all born between 1 January 1990 and 31 December 2000 Surname Nationality Date of birth Forename Instrument

More information

ENVIRONMENTAL MANAGEMENT SYSTEMS AND ENVIRONMENTAL PERFORMANCE ASSESSMENT SISTEME DE MANAGEMENT AL MEDIULUI ŞI DE EVALUARE A PERFORMANŢEI DE MEDIU

ENVIRONMENTAL MANAGEMENT SYSTEMS AND ENVIRONMENTAL PERFORMANCE ASSESSMENT SISTEME DE MANAGEMENT AL MEDIULUI ŞI DE EVALUARE A PERFORMANŢEI DE MEDIU SISTEME DE MANAGEMENT AL MEDIULUI ŞI DE EVALUARE A PERFORMANŢEI DE MEDIU Drd. Alexandru TOMA, ASEM, (Bucureşti) Acest articol vine cu o completare asupra noţiunii de sistem de management al mediului, în

More information

COP 10 Decizia X/2. X/2. Plan Strategic pentru Biodiversitate

COP 10 Decizia X/2. X/2. Plan Strategic pentru Biodiversitate COP 10 Decizia X/2 X/2. Plan Strategic pentru Biodiversitate 2011-2020 PLAN STRATEGIC PENTRU BIODIVERSITATE 2011-2020 ŞI ŢINTELE AICHI PENTRU BIODIVERSITATE "Trăind în armonie cu natura" 1. Scopul Planului

More information

GREEN ECONOMY AND CLIMATE CHANGE PREVENTION CYCLE

GREEN ECONOMY AND CLIMATE CHANGE PREVENTION CYCLE Andreea CONSTANTINESCU Institutul de Economie Naţională, Academia Română GREEN ECONOMY AND CLIMATE CHANGE PREVENTION CYCLE Theoretical article Keywords Green economy, Climate change, Green growth, Sustainable

More information

LABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE)

LABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE) LABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE) I. Scopul Laboratorului: Îşi propune să participe la analiza teoretică şi investigarea practică

More information

Standardele pentru Sistemul de management

Standardele pentru Sistemul de management Standardele pentru Sistemul de management Chişinău, 2016 Ce este Sistemul de management al calităţii? Calitate: obţinerea rezultatelor dorite prin Management: stabilirea politicilor şi obiectivelor şi

More information

Organismul naţional de standardizare. Standardizarea competenţelor digitale

Organismul naţional de standardizare. Standardizarea competenţelor digitale Organismul naţional de standardizare Standardizarea competenţelor digitale Legea 163/2015 OSS Oficiul de Stat de Standardizare 1953 IRS Institutul Român de Standardizare 1970 ASRO Asociaţia de Standardizare

More information

Anexa 2.49 PROCEDURA ANALIZA EFECTUATĂ DE MANAGEMENT

Anexa 2.49 PROCEDURA ANALIZA EFECTUATĂ DE MANAGEMENT Anexa 2.49 PROCEDURA UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIŞTE COD: PROCEDURĂ OPERAŢIONALǍ Aprobat: RECTOR, Prof. univ. dr. ION CUCUI Responsabilităţi. Nume, prenume Funcţia Semnătura Elaborat Conf. univ. dr.

More information

FIŞA DISCIPLINEI. 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca

FIŞA DISCIPLINEI. 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca superior 1.2 Facultatea Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului 1.3 Departamentul Departamentul

More information

Creating opportunities for all Creând oportunităţi pentru toţi

Creating opportunities for all Creând oportunităţi pentru toţi Creating opportunities for all Creând oportunităţi pentru toţi Creating opportunities for all Creând oportunităţi pentru toţi preface Preface Prefaţă prefaţă The Republic of Moldova proclaimed its independence

More information

1.1 Managementul riscului

1.1 Managementul riscului HAZARD SI RISC IN EVALUAREA SI GESTIUNEA RESURSELOR NATURALE 1.1 Managementul riscului 1.1.1 Concepte de bază în studiul interdisciplinar al hazardelor, vulnerabilităţii şi riscului 1.1.1.1 Definiţii şi

More information

Marketing politic. CURS (tematică & bibliografie) Specializarea Ştiinţe Politice, anul III

Marketing politic. CURS (tematică & bibliografie) Specializarea Ştiinţe Politice, anul III Marketing CURS (tematică & bibliografie) Specializarea Ştiinţe Politice, anul III Lect.dr. Corina Barbaros (corina.barbaros@uaic.ro) Obiectivele cursului: 1. Familiarizarea studenţilor cu modelele clasice

More information

INFORMATION SECURITY AND RISK MANAGEMENT - AN ECONOMIC APPROACH

INFORMATION SECURITY AND RISK MANAGEMENT - AN ECONOMIC APPROACH INFORMATION SECURITY AND RISK MANAGEMENT - AN ECONOMIC APPROACH Lt. col. lect. univ. dr. ing. Cezar VASILESCU Departamentul Regional de Studii pentru Managementul Resursele de Apărare Abstract This paper

More information

Curriculum vitae Europass

Curriculum vitae Europass Curriculum vitae Europass Informaţii personale Nume / Prenume TANASESCU IOANA EUGENIA Adresă(e) Str. G. Enescu Nr. 10, 400305 CLUJ_NAPOCA Telefon(oane) 0264.420531, 0745820731 Fax(uri) E-mail(uri) ioanatanasescu@usamvcluj.ro,

More information

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 16 - Criptografia asimetrică Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Limitările criptografiei

More information

SUBIECTE CONCURS ADMITERE TEST GRILĂ DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR FILIERA DIRECTĂ VARIANTA 1

SUBIECTE CONCURS ADMITERE TEST GRILĂ DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR FILIERA DIRECTĂ VARIANTA 1 008 SUBIECTE CONCURS ADMITERE TEST GRILĂ DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR FILIERA DIRECTĂ VARIANTA 1 1. Dacă expresiile de sub radical sunt pozitive să se găsească soluţia corectă a expresiei x x x 3 a) x

More information

χ Cea mai cunoscută definiţie a dezvoltării durabile este cea dată de către Comisia Brundtland

χ Cea mai cunoscută definiţie a dezvoltării durabile este cea dată de către Comisia Brundtland χ Cea mai cunoscută definiţie a dezvoltării durabile este cea dată de către Comisia Brundtland în raportul Viitorul nostru comun : Dezvoltarea durabilă este acea dezvoltare care satisface nevoile prezente

More information

FISA DE EVIDENTA Nr 1/

FISA DE EVIDENTA Nr 1/ Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare -COMOTI Bdul Iuliu Maniu Nr. 220D, 061126 Bucuresti Sector 6, BUCURESTI Tel: 0214340198 Fax: 0214340240 FISA DE EVIDENTA Nr 1/565-236 a rezultatelor

More information

iulie 2006 EuropeAid/119820/D/SV/RO

iulie 2006 EuropeAid/119820/D/SV/RO Manual Managementul ciclului de proiect iulie 2006 EuropeAid/119820/D/SV/RO Prima versiune a prezentului manual a fost elaborată de către o echipă a Comisiei Europene sub egida Unităţii de Evaluare şi

More information

Daniel FISTUNG Rodica MIROIU Teodor POPESCU Centrul de Economie a Industriei şi Serviciilor Daniela ANTONESCU Institutul de Prognoză Economică

Daniel FISTUNG Rodica MIROIU Teodor POPESCU Centrul de Economie a Industriei şi Serviciilor Daniela ANTONESCU Institutul de Prognoză Economică DEZVOLTARE REGIONALĂ Dezvoltarea regională durabilă, un nou concept sau o necesitate? Daniel FISTUNG Rodica MIROIU Teodor POPESCU Centrul de Economie a Industriei şi Serviciilor Daniela ANTONESCU Institutul

More information

Securitatea şi Sănătatea. în utilizarea Produselor Chimice la locul de muncă

Securitatea şi Sănătatea. în utilizarea Produselor Chimice la locul de muncă Securitatea şi Sănătatea în utilizarea Produselor Chimice la locul de muncă Ziua Internaţională a securităţii şi sănătăţii în muncă 28 aprilie 2014 Copyright Organizaţia Internaţională a Muncii 2014 Prima

More information

LESSON FOURTEEN

LESSON FOURTEEN LESSON FOURTEEN lesson (lesn) = lecţie fourteen ( fǥ: ti:n) = patrusprezece fourteenth ( fǥ: ti:nθ) = a patrasprezecea, al patrusprezecilea morning (mǥ:niŋ) = dimineaţă evening (i:vniŋ) = seară Morning

More information

Hotarirea 739/2016 M.Of. 831 bis din 20-oct-2016

Hotarirea 739/2016 M.Of. 831 bis din 20-oct-2016 Hotarirea 739/2016 M.Of. 831 bis din 20-oct-2016 HOTĂRÂRE nr. 739 din 5 octombrie 2016 aprobarea Strategiei naţionale privind schimbările şi creşterea economică bazată pe emisii reduse de carbon perioada

More information

ACTION LEARNING UN PROGRAM DE DEZVOLTARE MANAGERIALĂ

ACTION LEARNING UN PROGRAM DE DEZVOLTARE MANAGERIALĂ Centre for Development in Management B-dul Titulescu 34/5 3400 Cluj-Napoca România tel. +4-0264-41.89.41 ; +4-0264-41.89.42 fax. 41.89.43 Email: office@cdm.ro Web page: www.cdm.ro ACTION LEARNING UN PROGRAM

More information

Ghid de instalare pentru program NPD RO

Ghid de instalare pentru program NPD RO Ghid de instalare pentru program NPD4758-00 RO Instalarea programului Notă pentru conexiunea USB: Nu conectaţi cablul USB până nu vi se indică să procedaţi astfel. Dacă se afişează acest ecran, faceţi

More information

ROLUL REŢELELOR DE INOVARE ÎN CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII REGIONALE

ROLUL REŢELELOR DE INOVARE ÎN CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII REGIONALE ROLUL REŢELELOR DE INOVARE ÎN CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII REGIONALE Prep. univ. drd. Alexandru Ionuţ ROJA Universitatea de Vest din Timişoara ABSTRACT. The complexity of the business envirnonment, competitition

More information

Reducerea Sărăciei şi Managementul Integrat al Resurselor de Apă - IWRM

Reducerea Sărăciei şi Managementul Integrat al Resurselor de Apă - IWRM TAC DOCUMENTE INFORMATIVE Nr. 8 Reducerea Sărăciei şi Managementul Integrat al Resurselor de Apă - IWRM Parteneriatul Global al Apei Comitetul Tehnic Consultativ (TAC) Global Water Partnership Secretariat:

More information

I NTRODUCERE SĂNĂTATEA 2020 SĂNĂTATE ŞI DEZVOLTARE ÎN EUROPA DE AZI INTERVIU. Zsuzsanna JAKAB 1 şi Agis D. TSOUROS 2

I NTRODUCERE SĂNĂTATEA 2020 SĂNĂTATE ŞI DEZVOLTARE ÎN EUROPA DE AZI INTERVIU. Zsuzsanna JAKAB 1 şi Agis D. TSOUROS 2 SĂNĂTATEA 2020 SĂNĂTATE ŞI DEZVOLTARE ÎN EUROPA DE AZI Zsuzsanna JAKAB 1 şi Agis D. TSOUROS 2 1 Director regional OMS pentru Europa, 2 Director, Divizia de politici şi gestionare pentru sănătate şi bunăstare,

More information

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Proiect nr. 154/323 cod SMIS 4428 cofinanțat de prin Fondul European de Dezvoltare Regională Investiții pentru viitorul

More information

ANEXĂ COMISIA EUROPEANĂ,

ANEXĂ COMISIA EUROPEANĂ, REGULAMENTUL (UE) 2017/1505 AL COMISIEI din 28 august 2017 de modificare a anexelor I, II şi III la Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului privind participarea voluntară

More information

Split Screen Specifications

Split Screen Specifications Reference for picture-in-picture split-screen Cuvantul PUBLICITATE trebuie sa fie afisat pe toată durata difuzării split screen-ului, cu o dimensiune de 60 de puncte in format HD, scris cu alb, ca in exemplul

More information

ComunitĂŢi Virtuale. Proiecte europene din domeniul educaţiei

ComunitĂŢi Virtuale. Proiecte europene din domeniul educaţiei ComunitĂŢi Virtuale. Proiecte europene din domeniul educaţiei Mihaela Brut Facultatea de Informatică Universitatea «AL. I Cuza» Iaşi, România, mihaela@infoiasi.ro http://www.infoiasi.ro/~mihaela CSCS14

More information

DEZVOLTAREA LEADERSHIP-ULUI ÎN ECONOMIA BAZATĂ PE CUNOAŞTERE LEADERSHIP DEVELOPMENT IN KNOWLEDGE BASED ECONOMY

DEZVOLTAREA LEADERSHIP-ULUI ÎN ECONOMIA BAZATĂ PE CUNOAŞTERE LEADERSHIP DEVELOPMENT IN KNOWLEDGE BASED ECONOMY DEZVOLTAREA LEADERSHIP-ULUI ÎN ECONOMIA BAZATĂ PE CUNOAŞTERE LEADERSHIP DEVELOPMENT IN KNOWLEDGE BASED ECONOMY Conf. univ. dr. Marian NĂSTASE Academia de Studii Economice, Facultatea de Management, Bucureşti

More information

Importanţa productivităţii în sectorul public

Importanţa productivităţii în sectorul public Importanţa productivităţii în sectorul public prep. univ. drd. Oana ABĂLUŢĂ A absolvit Academia de Studii Economice din Bucureşti, Facultatea Management, specializarea Administraţie Publică Centrală. În

More information

Etapele implementării unui sistem de management de mediu într-o organizaţie

Etapele implementării unui sistem de management de mediu într-o organizaţie Etapele implementării unui sistem de management de mediu într-o organizaţie Conf.univ.dr. Cibela NEAGU Universitatea ARTIFEX Bucureşti Lector univ dr. Aurel NEAGU Academia de Poliţie Al.I.Cuza Bucureşti

More information

Cu ce se confruntă cancerul de stomac? Să citim despre chirurgia minim invazivă da Vinci

Cu ce se confruntă cancerul de stomac? Să citim despre chirurgia minim invazivă da Vinci Cu ce se confruntă cancerul de stomac? Să citim despre chirurgia minim invazivă da Vinci Opţiunile chirurgicale Cancerul de stomac, numit şi cancer gastric, apare atunci când celulele normale ies de sub

More information

MANAGEMENTUL MEDIULUI ȘI DEZVOLTAREA DURABILĂ

MANAGEMENTUL MEDIULUI ȘI DEZVOLTAREA DURABILĂ MANAGEMENTUL MEDIULUI ȘI DEZVOLTAREA DURABILĂ Gabriela CAZAN ENVIRONMENTAL MANAGEMENT AND SUSTAINABLE DEVELOPMENT International Standardization Organization (ISO) supports organizations to meet the challenges

More information

Curriculum vitae Europass

Curriculum vitae Europass Curriculum vitae Europass Informaţii personale Nume / Prenume Adresă(e) Foia Liliana Georgeta Str. Toma-Cozma Nr. 12, RO- 700555, Iasi, Romania Telefon(oane) +40 232301808 (office) Mobil: +40 744704452

More information

COSTUL DE OPORTUNITATE AL UNUI STUDENT ROMÂN OPPORTUNITY COST OF A ROMANIAN STUDENT. Felix-Constantin BURCEA. Felix-Constantin BURCEA

COSTUL DE OPORTUNITATE AL UNUI STUDENT ROMÂN OPPORTUNITY COST OF A ROMANIAN STUDENT. Felix-Constantin BURCEA. Felix-Constantin BURCEA COSTUL DE OPORTUNITATE AL UNUI STUDENT ROMÂN Felix-Constantin BURCEA Abstract A face compromisuri implică întotdeauna a compara costuri şi beneficii. Ce câştigi reprezintă beneficiul, care de obicei depinde

More information

FISA DE EVIDENTA Nr 2/

FISA DE EVIDENTA Nr 2/ Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare -COMOTI Bdul Iuliu Maniu Nr. 220D, 061126 Bucuresti Sector 6, BUCURESTI Tel: 0214340198 Fax: 0214340240 FISA DE EVIDENTA Nr 2/565-237 a rezultatelor

More information

OPTIMIZAREA GRADULUI DE ÎNCĂRCARE AL UTILAJELOR DE FABRICAŢIE OPTIMIZING THE MANUFACTURING EQUIPMENTS LOAD FACTOR

OPTIMIZAREA GRADULUI DE ÎNCĂRCARE AL UTILAJELOR DE FABRICAŢIE OPTIMIZING THE MANUFACTURING EQUIPMENTS LOAD FACTOR OPTIMIZING THE MANUFACTURING EQUIPMENTS LOAD FACTOR OPTIMIZAREA GRADULUI DE ÎNCĂRCARE AL UTILAJELOR DE FABRICAŢIE Traian Alexandru BUDA, Magdalena BARBU, Gavrilă CALEFARIU Transilvania University of Brasov,

More information

Ghid metodologic de implementare a proiectelor pilot

Ghid metodologic de implementare a proiectelor pilot Ministerul Internelor şi Reformei Administrative Unitatea Centrală pentru Reforma Administraţiei Publice Ghid metodologic de implementare a proiectelor pilot 1 Prefaţă În contextul aderării României la

More information

asist. univ. dr. Alma Pentescu

asist. univ. dr. Alma Pentescu Universitatea Lucian Blaga din Sibiu Facultatea de Științe Economice asist. univ. dr. Alma Pentescu - Sibiu, 2015/2016 - Ce este un proiect? Un proiect = o succesiune de activităţi conectate, întreprinse

More information

INTEGRAREA SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ ÎN MANAGEMENTUL AFACERILOR: O META-ANALIZĂ

INTEGRAREA SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ ÎN MANAGEMENTUL AFACERILOR: O META-ANALIZĂ INTEGRAREA SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ ÎN MANAGEMENTUL AFACERILOR: O META-ANALIZĂ OCCUPATIONAL HEALTH AND SAFETY INTEGRATION IN BUSINESS MANAGEMENT: A META-ANALYSIS Conf.univ.dr.ing. Roland Iosif

More information

TTX260 investiţie cu cost redus, performanţă bună

TTX260 investiţie cu cost redus, performanţă bună Lighting TTX260 investiţie cu cost redus, performanţă bună TTX260 TTX260 este o soluţie de iluminat liniară, economică şi flexibilă, care poate fi folosită cu sau fără reflectoare (cu cost redus), pentru

More information

Raionul Şoldăneşti la 10 mii locuitori 5,2 4,6 4,4 4,8 4,8 4,6 4,6 Personal medical mediu - abs,

Raionul Şoldăneşti la 10 mii locuitori 5,2 4,6 4,4 4,8 4,8 4,6 4,6 Personal medical mediu - abs, Indicatorii de bază privind sănătatea populaţiei raionului şi rezultatele de activitate a instituţiilor medico - sanitare publice Reţeaua instituţiilor medicale: -spitale republicane 17 - - - - - - -spitale

More information

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a IV-a, Graph Magics. Dumitru Ciubatîi Universitatea din Bucureşti,

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a IV-a, Graph Magics. Dumitru Ciubatîi Universitatea din Bucureşti, Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a IV-a, 2006 133 Graph Magics Dumitru Ciubatîi Universitatea din Bucureşti, workusmd@yahoo.com 1. Introducere Graph Magics este un program destinat construcţiei

More information

Raport de activitate pentru anul 2008

Raport de activitate pentru anul 2008 Bucuresti 050536, ROMANIA Str. Dr. Louis Pasteur nr. 54 Tel./ fax: +4 021 410 4332 Centrul pentru Dezvoltare şi Inovare în Educaţie Tel.: +40 722 458 000 E-mail: office@tehne.ro www.tehne.ro Raport de

More information

Circuite Basculante Bistabile

Circuite Basculante Bistabile Circuite Basculante Bistabile Lucrarea are drept obiectiv studiul bistabilelor de tip D, Latch, JK şi T. Circuitele basculante bistabile (CBB) sunt circuite logice secvenţiale cu 2 stări stabile (distincte),

More information

RELAŢIA RESPONSABILITATE SOCIALĂ SUSTENABILITATE LA NIVELUL ÎNTREPRINDERII

RELAŢIA RESPONSABILITATE SOCIALĂ SUSTENABILITATE LA NIVELUL ÎNTREPRINDERII RELAŢIA RESPONSABILITATE SOCIALĂ SUSTENABILITATE LA NIVELUL ÎNTREPRINDERII Ionela-Carmen, Pirnea 1 Raluca-Andreea, Popa 2 Rezumat: În contextual crizei actuale şi a evoluţiei economice din ultimii ani

More information

PROIECT DE PROGRAMĂ PENTRU OPŢIONAL. Denumirea opţionalului: PREVENIREA ABANDONULUI ŞCOLAR. ESTE PROFESIA MEA! CUPRINS. Argument

PROIECT DE PROGRAMĂ PENTRU OPŢIONAL. Denumirea opţionalului: PREVENIREA ABANDONULUI ŞCOLAR. ESTE PROFESIA MEA! CUPRINS. Argument PROIECT DE PROGRAMĂ PENTRU OPŢIONAL Denumirea opţionalului: PREVENIREA ABANDONULUI ŞCOLAR. ESTE PROFESIA MEA! Tipul: C.D.S., construit; aria curriculară OM ŞI SOCIETATE Clasa: a VIII-a, a IX-a Număr de

More information

Executive Information Systems

Executive Information Systems 42 Executive Information Systems Prof.dr. Ion LUNGU Catedra de Informatică Economică, ASE Bucureşti This research presents the main aspects of the executive information systems (EIS), a concept about how

More information

CALITATEA FORMĂRII ASISTENTULUI SOCIAL, CERINŢĂ A SERVICIILOR SOCIALE SPECIALIZATE

CALITATEA FORMĂRII ASISTENTULUI SOCIAL, CERINŢĂ A SERVICIILOR SOCIALE SPECIALIZATE CALITATEA FORMĂRII ASISTENTULUI SOCIAL, CERINŢĂ A SERVICIILOR SOCIALE SPECIALIZATE ELENA ZAMFIR ezamfir@gmail.com Abstract: In a world of globalization and growing competition, international and regional

More information

REPORT ON THE STATUS OF CONTRIBUTIONS TO THE CORE BUDGET FOR THE BIENNIUM Note by the secretariat

REPORT ON THE STATUS OF CONTRIBUTIONS TO THE CORE BUDGET FOR THE BIENNIUM Note by the secretariat UNITED NATIONS Distr. GENERAL FCCC/CP/1997/INF.4 25 November 1997 ENGLISH ONLY CONFERENCE OF THE PARTIES Third session Kyoto, 1-10 December 1997 REPORT ON THE STATUS OF CONTRIBUTIONS TO THE CORE BUDGET

More information

EDUCATION MANAGEMENT AND EDUCATION SERVICES

EDUCATION MANAGEMENT AND EDUCATION SERVICES 97 EDUCATION MANAGEMENT AND EDUCATION SERVICES Primary School Professor Ionela Liliana VÎJÎITU Dobreşti Primary and Secondary School, Argeş County, Romania Email: ionelavajaitu@yahoo.com Abstract: Education

More information

Mail Moldtelecom. Microsoft Outlook Google Android Thunderbird Microsoft Outlook

Mail Moldtelecom. Microsoft Outlook Google Android Thunderbird Microsoft Outlook Instrucțiunea privind configurarea clienților e-mail pentru Mail Moldtelecom. Cuprins POP3... 2 Outlook Express... 2 Microsoft Outlook 2010... 7 Google Android Email... 11 Thunderbird 17.0.2... 12 iphone

More information

Utilizarea eficientă a factorilor de producţie

Utilizarea eficientă a factorilor de producţie Utilizarea eficientă a factorilor de producţie Prof. univ. dr. Alina Costina BĂRBULESCU TUDORACHE Ec. Mădălin BĂRBULESCU TUDORACHE Abstract Economic efficiency expresses the quality of human life concretized

More information

RESPONSABILITATEA SOCIALĂ ŞI COMPETITIVITATEA DURABILĂ. Social Responsibility And Sustainable Competitivness

RESPONSABILITATEA SOCIALĂ ŞI COMPETITIVITATEA DURABILĂ. Social Responsibility And Sustainable Competitivness ANALELE ŞTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII ALEXANDRU IOAN CUZA DIN IAŞI Tomul LII/LIII Ştiinţe Economice 2005/2006 RESPONSABILITATEA SOCIALĂ ŞI COMPETITIVITATEA DURABILĂ ANDREI MAXIM * Social Responsibility

More information

Paradoxuri matematice 1

Paradoxuri matematice 1 Educaţia Matematică Vol. 3, Nr. 1-2 (2007), 51-56 Paradoxuri matematice 1 Ileana Buzatu Abstract In this paper we present some interesting paradoxical results that take place when we use in demonstration

More information

Guvernanța ariilor protejate în Europa de Est

Guvernanța ariilor protejate în Europa de Est Federal Agency for Nature Conservation Guvernanța ariilor protejate în Europa de Est - o privire de ansamblu - Federal Agency for Nature Conservation Guvernanța ariilor protejate în Europa de Est - o

More information

O administraţie dinamică pentru o agricultură durabilă şi un spaţiu rural prosper

O administraţie dinamică pentru o agricultură durabilă şi un spaţiu rural prosper O administraţie dinamică pentru o agricultură durabilă şi un spaţiu rural prosper Aderarea la Uniunea Europeană a adus numeroase beneficii agriculturii şi zonelor rurale din România. În ultima perioadă,

More information

Evoluţii în domeniul protecţiei persoanelor cu handicap, la 30 septembrie 2010

Evoluţii în domeniul protecţiei persoanelor cu handicap, la 30 septembrie 2010 Evoluţii în domeniul protecţiei persoanelor cu handicap, la 30 2010 La 30 2010 numărul total de persoane cu handicap comunicat Direcţiei Generale Protecţia Persoanelor cu Handicap din cadrul Ministerului

More information

Maria plays basketball. We live in Australia.

Maria plays basketball. We live in Australia. RECAPITULARE GRAMATICA INCEPATORI I. VERBUL 1. Verb to be (= a fi): I am, you are, he/she/it is, we are, you are, they are Questions and negatives (Intrebari si raspunsuri negative) What s her first name?

More information

Exerciţii Capitolul 4

Exerciţii Capitolul 4 EXERCIŢII CAPITOLUL 4 4.1. Scrieti câte un program Transact-SQL si PL/SQL pentru calculul factorialului unui număr dat. 4.2. Scrieţi şi executaţi cele două programe care folosesc cursoarele prezentate

More information

DEZVOLTARE ORGANIZAŢIONALĂ ŞI MANAGEMENTUL SCHIMBĂRII

DEZVOLTARE ORGANIZAŢIONALĂ ŞI MANAGEMENTUL SCHIMBĂRII UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI, CLUJ-NAPOCA Centrul de formare continuă, învățământ la distanță și cu frecvență redusă Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării Specializarea: Administraţie

More information

35 Ratified 41 Signed 3 Not signed 9 Not ratified 15 YEARS OF THE TREATY

35 Ratified 41 Signed 3 Not signed 9 Not ratified 15 YEARS OF THE TREATY SignATure and STATES Whose ratification is required for the Treaty to Enter into Force (31 december 2011) Algeria 15 Oct. 1996 11 Jul. 2003 Argentina 24 Sep. 1996 4 Dec. 1998 Australia 24 Sep. 1996 9 Jul.

More information

ABORDAREA SISTEMICĂ A MANAGEMENTULUI ORGANIZAŢIILOR SPORTIVE SYSTEMIC APPROACH ON SPORTS ORGANIZATIONS MANAGEMENT

ABORDAREA SISTEMICĂ A MANAGEMENTULUI ORGANIZAŢIILOR SPORTIVE SYSTEMIC APPROACH ON SPORTS ORGANIZATIONS MANAGEMENT ABORDAREA SISTEMICĂ A MANAGEMENTULUI ORGANIZAŢIILOR SPORTIVE SYSTEMIC APPROACH ON SPORTS ORGANIZATIONS MANAGEMENT Marcu Vasile 1, Buhaş Sorin 2 Rezumat Conceptul de sistem scoate în evidenţă interacţiunea,

More information

Cuprins. Cuvânt-înainte... 11

Cuprins. Cuvânt-înainte... 11 Cuprins Cuvânt-înainte... 11 Capitolul 1. Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare a întreprinderii... 13 1.1. Necesitatea analizei economico-financiare şi utilizatorii rezultatelor

More information

Coeziunea socială o analiză post-criză

Coeziunea socială o analiză post-criză Economie teoretică şi aplicată Volumul XIX (2012), No. 11(576), pp. 111-118 Coeziunea socială o analiză post-criză Alina Magdalena MANOLE Academia de Studii Economice din Bucureşti magda.manole@economie.ase.ro

More information

Modalităţi de redare a conţinutului 3D prin intermediul unui proiector BenQ:

Modalităţi de redare a conţinutului 3D prin intermediul unui proiector BenQ: Modalităţi de redare a conţinutului 3D prin intermediul unui proiector BenQ: Proiectorul BenQ acceptă redarea conţinutului tridimensional (3D) transferat prin D-Sub, Compus, HDMI, Video şi S-Video. Cu

More information

Predarea drepturilor copilului în cadrul disciplinei Educaţia civică

Predarea drepturilor copilului în cadrul disciplinei Educaţia civică Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova Predarea drepturilor copilului în cadrul disciplinei Educaţia civică material de suport Chişinău 2012 Aprobat în Şedinţa Consiliului Naţional pentru Curriculum,

More information

R O M Â N I A MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE PLANUL STRATEGIC AL MINISTERULUI MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE PENTRU PERIOADA

R O M Â N I A MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE PLANUL STRATEGIC AL MINISTERULUI MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE PENTRU PERIOADA R O M Â N I A MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE PLANUL STRATEGIC AL MINISTERULUI MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE PENTRU PERIOADA 2007 2009 COMPONENTA I - MANAGEMENT CUPRINS Mandatul Ministerului

More information

Finanţarea şi Gospodărirea Apei

Finanţarea şi Gospodărirea Apei TEC - DOCUMENTE INFORMATIVE NR. 12 Finanţarea şi Gospodărirea Apei De JUDITH A. REES JAMES WIN PENNY şi ALAN W HALL Parteneriatul Global al Apei Comitetul tehnic (TEC) Parteneriatul Global al Apei (GWP),

More information

Veaceslav BULAT. Ghid de reguli şi principii de bază în scrierea unui proiect

Veaceslav BULAT. Ghid de reguli şi principii de bază în scrierea unui proiect Veaceslav BULAT CUM SCRIU UN PROIECT? Ghid de reguli şi principii de bază în scrierea unui proiect Chişinău 2010 Cum scriu un proiect? Autor: Veaceslav Bulat Ghid de reguli şi principii de bază în scrierea

More information

STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 315 CUNOAŞTEREA ENTITĂŢII ŞI MEDIULUI SĂU ŞI EVALUAREA RISCURILOR DE DENATURARE SEMNIFICATIVĂ

STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 315 CUNOAŞTEREA ENTITĂŢII ŞI MEDIULUI SĂU ŞI EVALUAREA RISCURILOR DE DENATURARE SEMNIFICATIVĂ 1 P a g e STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 315 CUNOAŞTEREA ENTITĂŢII ŞI MEDIULUI SĂU ŞI EVALUAREA RISCURILOR DE DENATURARE SEMNIFICATIVĂ CUPRINS Paragraf Introducere 1-5 Proceduri de evaluare a riscului

More information

Dezvoltarea economică locală

Dezvoltarea economică locală Dezvoltarea economică locală Irina POPESCU Cadru didactic universitar la Catedra de Management din A.S.E. Bucureşti (2001 2003). Din februarie 2003, cadru didactic la Catedra de Administraţie şi Management

More information

CONCEPTE MANAGERIALE DE RELAŢII PUBLICE

CONCEPTE MANAGERIALE DE RELAŢII PUBLICE Concepte manageriale de relaţii publice 59 CONCEPTE MANAGERIALE DE RELAŢII PUBLICE M. Forfolea Universitatea Liberă Internaţională din Republica Moldova 1. EVOLUŢIA CONCEPTULUI DE RELAŢII PUBLICE Societatea

More information

CHESTIONAR PENTRU FIRME CE ACTIVEAZĂ ÎN DOMENIUL RECICLARII DEŞEURILOR DE ECHIPAMENTE ELECTRICE ŞI ELECTRONICE DIN ROMÂNIA

CHESTIONAR PENTRU FIRME CE ACTIVEAZĂ ÎN DOMENIUL RECICLARII DEŞEURILOR DE ECHIPAMENTE ELECTRICE ŞI ELECTRONICE DIN ROMÂNIA CHESTIONAR PENTRU FIRME CE ACTIVEAZĂ ÎN DOMENIUL RECICLARII DEŞEURILOR DE ECHIPAMENTE ELECTRICE ŞI ELECTRONICE DIN ROMÂNIA Completarea acestui chestionar stă la baza elaborării unui proiect privind creşterea

More information

PROVOCĂRI ACTUALE PENTRU SECURITATEA EUROPEANĂ

PROVOCĂRI ACTUALE PENTRU SECURITATEA EUROPEANĂ UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE Carol I Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României DUŢU, PETRE Provocări actuale pentru securitatea europeană

More information

Pro-active environmental strategies, main source of competitive advantage within economic organizations

Pro-active environmental strategies, main source of competitive advantage within economic organizations 271 Pro-active environmental strategies, main source of competitive advantage within economic organizations Strategiile de mediu pro-active, sursă principală de avantaj competitiv la nivelul organizaţiilor

More information

Plan de management de mediu şi social

Plan de management de mediu şi social Plan de management de mediu şi social CUPRINS 1 CONDIŢII GENERALE...4 2 POLITICA SOCIALĂ ŞI DE MEDIU...6 3 PLANIFICARE...7 3.1 Aspecte şi impact de mediu şi social...7 3.2 Cerinţe legale şi de altă natură...9

More information

STANDARDIZAREA PROCESELOR ŞI A ACTIVITǍŢILOR ÎN ORGANIZAŢIILE INDUSTRIALE PRIN IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE FABRICAŢIE LEAN

STANDARDIZAREA PROCESELOR ŞI A ACTIVITǍŢILOR ÎN ORGANIZAŢIILE INDUSTRIALE PRIN IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE FABRICAŢIE LEAN STANDARDIZAREA PROCESELOR ŞI A ACTIVITǍŢILOR ÎN ORGANIZAŢIILE INDUSTRIALE PRIN IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE FABRICAŢIE LEAN Dr.Ing. Daniel D. Georgescu S.C. VULCAN S.A.-Bucureşti Absolvent al Universităţii

More information

Comunitate universitară pentru managementul calităţii în învăţământul superior

Comunitate universitară pentru managementul calităţii în învăţământul superior Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară 1 Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere

More information

ABORDAREA STRATEGICĂ A MARKETINGULUI INTEGRAT. Strategic Opportunities Afforded by Integrated Marketing

ABORDAREA STRATEGICĂ A MARKETINGULUI INTEGRAT. Strategic Opportunities Afforded by Integrated Marketing ANALELE ŞTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII ALEXANDRU IOAN CUZA DIN IAŞI Tomul LII/LIII Ştiinţe Economice 2005/2006 ABORDAREA STRATEGICĂ A MARKETINGULUI INTEGRAT CONSTANTIN SASU* Strategic Opportunities Afforded

More information

Clasificarea internaţională a funcţionării, dizabilităţii şi sănătăţii

Clasificarea internaţională a funcţionării, dizabilităţii şi sănătăţii CIF Clasificarea internaţională a funcţionării, dizabilităţii şi sănătăţii Organizaţia Mondială a Sănătăţii Geneva WHO Library Cataloguing-in-Publication data Clasificarea internaţională a funcţionării,

More information

SUPORT CURS MANAGEMENTUL CALITATII

SUPORT CURS MANAGEMENTUL CALITATII Investeşte în oameni! Titlul proiectului: Centrul de Excelenţă în Promovarea Femeii pe poziţii calificate şi înalt calificate în Sectorul Comercial Contract nr.: POSDRU/144/6.3/S/126027 Proiect cofinanţat

More information

M ANAGEMENTUL INOVARII

M ANAGEMENTUL INOVARII M ANAGEMENTUL INOVARII 2016 M aria Popescu ISBN 978-606-19-0759-5 Maria POPESCU MANAGEMENTUL INOVĂRII 2016 Cuprins Introducere 1. Noţiuni de bază 1.1- Conceptul de inovare 1.2. Tipologia inovării 1.3.

More information