Recuperarea prin biofeedback a sechelelor musculoligamentare posttraumatice de la nivelul membrelor inferioare la vârstnici

Size: px
Start display at page:

Download "Recuperarea prin biofeedback a sechelelor musculoligamentare posttraumatice de la nivelul membrelor inferioare la vârstnici"

Transcription

1 MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE,,GRIGORE T. POPA IAŞI FACULTATEA MEDICINĂ TEZĂ DE DOCTORAT Recuperarea prin biofeedback a sechelelor musculoligamentare posttraumatice de la nivelul membrelor inferioare la vârstnici Rezumatul tezei de doctorat Coordonator Ştiinţific: Prof. Univ. Dr. Neamţu Corneliu Doctorand: Ilie (Şlicaru) Adina Camelia IAŞI 2014

2 2

3 CUPRINS CAPITOLUL I. DATE ŞTIINŢIFICE CARE STAU LA BAZA CERCETĂRII I.1. Date generale... 5 I.1.1. Anatomia şi fiziologia musculo-ligamentară... 5 I.1.2. Controlul motor I.1.3. Senescenţa generalităţi I.1.4. Aspecte psihosociale ale îmbǎtrânirii I.1.5. Aspecte biologice ale îmbǎtrânirii I.2. Sechele posttraumatice I.2.1. Date generale I.2.2. Etiologie şi fiziopatologie sechelelor I.2.3. Clasificări ale sechelelor posttraumatice I.2.4. Elemente de diagnostic clinic şi funcţional I.2.5. Evaluarea aparatului locomotor I.3. Sechele musculo-ligamentare post-tramatice I.3.1. Etiologie, particularităţi fizio-patologice ale sechelelor musculoligamentare I.3.2. Clasificarea leziunilor şi procesul de vindecare a ţesuturilor moi...30 I.3.3. Clasificarea sechelelor musculo-ligamentare I.3.4. Elemente de diagnostic diferenţial clinic şi funcţional a sechelelor posttraumatice I.3.5. Metode de explorare şi evaluare a sechelelor posttraumatice musculoligamentare I.4. Traumatismele la vârstnici cauzele, consecintele şi prevenirea acestora I.5. Efectele imobilizării şi recuperarea funcţionalǎ I.6. Prognosticul apropiat şi îndepărtat al sechelelor posttraumatice I.7. Biofeedback-ul ca metodǎ de cercetare şi tratament I.7.1. Definiţie I.7.2. Mecanismul biofeedback-ului I.7.3. Legătura dintre contracţia musculară şi biofeedback I.7.4. Istoricul metodelor bazate pe biofeed-back I.7.5. Tipuri de biofeedback folosite in recuperarea terapeutica I.7.6. Rezultate obţinute de-a lungul timpului prin folosirea biofeedback-ului ca metodă de cercetare şi tratament I.7.7. Stimularea electrică funcţională asociată cu biofeed-back-ul electromiografic în tratamentul recuperator I.7.8. BFB şi selectivitatea antrenamentului I.8. Reguli şi principii de bază aplicarea kinetoterapiei la persoanele de vârsta a IIIa CAPITOLUL II. CONTRIBUŢII PROPRII II.1. Motivaţia alegerii temei II.2. Scopul şi obiectivele cercetării II.3. Material şi metodă II.3.1. Selectarea loturilor...63 II.3.2. Protocoale de lucru...69 II.3.3. Metodă

4 CAPITOLUL III. REZULTATE III.1. Abordarea din punct de vedere statitic a loturilor CAPITOLUL IV. INTERPRETAREA REZULTATELOR; DISCUŢII IV.1. Interpretarea rezultatelor IV.2. Discuţii finale CAPITOLUL V. ORIGINALITATEA CERCETĂRII CAPITOLUL VI. DIRECŢII VIITOARE DE CERCETARE CAPITOLUL VII. CONCLUZII BIBLIOGRAFIE

5 MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI Deşi descoperită şi dezbătută încă din anii 60, am avut şansa de a cunoaşte şi utiliza această metodă în anul 2005, când în cadrul unei burse Erasmus-Socrate, am ajuns în Centrul de recuperare neurologică din Lamalou les Bains, Franţa. Începând de aici, unde am folosit alături de metodele de bază ale kinetoterapiei, aparatul de BFB Satem, în vederea reeducării echilibrului şi controlului postrural static şi dinamic la pacienţi cu afecţiuni neurologice, experienţă pe care ulterior am expus-o în lucrarea de licenţă, am continuat apoi cu lucrarea de dizertaţie din cadrul finalizării studiilor de masterat, unde am schimbat domeniul de cercetare, trecând de la neurologie, la ortopedie-traumatologie. Urmărind astfel evoluţia acetei metode şi nu doar a metodei dar mai ales a câmpului de aplicare a acesteia, am continuat cu cercetarea în acest domeniu, al recuperării prin biofeedback în ortopedie-traumatologie, îndreptându-mi atenţia asupra populaţiei vârstnice, fiind o grupă de vârstă mai puţin asociată cu această metodă, cel puţin în acest domeniu. Am propus această temă spre cercetare, deoarece domeniul traumatologiei este o arie destul de vastă, oferind o cazuistică destul de bogată şi diferită. Din acest domeniu, sechelele posttraumatice fac subiectul multor cazuri de morbiditate, de pierdere a unor capacităţi funcţionale temporar sau definitiv, în special la vârstnici. De aceea am venit cu propunerea cercetării de tip aplicativ a unor metode de recuperare a acestor sechele posttraumatice, la care, uneori se asociază o serie de tulburări induse de însuşi actul ortopedico-chirurgical sau de imobilizarea care îi urmează. Ceea ce aduce nou metoda propusă şi utilizată de mine în cercetare, faţă de metodele clasice kinetoterapeutice este faptul că permite pacientului o conştientizare a activităţii acestuia, a contracţiei musculare, mai concret, aceasta fiind posibilă cu ajutorul aparatului Biopac. Această imagine concretă a activităţii musculare va orienta pacientul în procesul de recuperare, ajutându-l să se autocorecteze. Termenul de biofeedback a fost conceput la sfârşitul anilor 1960 pentru a descrie proceduri de laborator utilizate pe atunci pentru a instrui subiecţii cercetărilor experimentale cu privire la influenţarea activităţii cerebrale, tensiunii arteriale, ritmului cardiac, şi a altor funcţii ale corpului care în mod normal nu pot fi controlate voluntar. În acea perioadă, numeroşi oameni de ştiinţă aşteptau cu nerăbdare ziua în care biofeedback-ul ne va oferi un grad ridicat de control asupra organismului nostru. Aceştia credeau că vom putea, de exemplu, să ne impunem să fim mai creativi modificându-ne modelele curentului cerebral. Unii credeau că biofeedback-ul ne va permite într-o zi să evităm tratamentele medicamentoase care cauzează adesea efecte secundare neplăcute. Actualmente, majoritatea oamenilor de ştiinţă sunt de acord că astfel de speranţe nu erau realiste. În schimb, cercetările au demonstrat că biofeedback-ul poate ajuta la tratarea multor boli şi stări dureroase, demonstrând că avem un control mai mare asupra aşa-ziselor funcţii involuntare ale organismului decât credeam că este posibil. Dar s-a demonstrat de asemenea că natura limitează puterea acestui control. Oamenii de ştiinţă încearcă, în prezent, să stabilească nivelul controlului voluntar pe care îl putem exercita. Astăzi biofeedback-ul este folosit atat în medicină, kinetoterapie cât şi în educaţie fizică şi sport. În domeniul medicinei, această tehnică a fost folosită cu succes în afecţiuni precum: incontinenţă urinară, migrene şi cefalee, constipaţie, hipertensiune arterială, 5

6 reducerea simptomelor în deficitul de atenţie cu hiperactivitate, insomnii, fibromialgii, controlul crizelor de astm, reducerea durerilor din timpul naşterii şi a durerii în general, disfuncţii erectile. În domeniul activităţii fizice şi sportului, biofeedback-ul este folosit pentru obţinerea unor performanţe sportive. Kinetoterapia foloseşte această tehnică în diverse afecţiuni, atât pentru corectarea cât şi pentru îmbunătăţirea unor funcţii deficitare. În plus, această metodă a fost utilizată în recuperarea sechelelor posttraumatice dar în cea mai mare parte la sportivi şi tineri. Am venit cu propunerea de a o aplica şi la vârstnic, datorită solicitării într-o mai mare măsură faţă de exerciţiile clasice de kinetoterapie, a funcţiei cognitive şi a atenţiei. De asemenea un alt avantaj al acestei metode este acela de a vedea sau auzi efectul solicitării musculare în acelaşi timp cu realizarea acestuia şi anume posibilitatea de a vedea pe monitor intensitatea contracţiei sau de a o auzi (semnal sonor), ceea ce ar putea reprezenta un stimul pentru pacient. 6

7 SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRII SCOPUL acestui studiu îl reprezintă: Stabilirea eficienţei metodei de recuperare prin biofeedback şi verificarea posibilităţii de aplicare a metodei BFB ca metodă preferenţială de recuperare la pacienţii vârstnici cu sechele musculo-ligamentare posttraumatice; Analiza rezultatelor obţinute prin aplicarea metodei de BFB în recuperarea sechelelor musculo-ligamentare posttraumatice la vârstnici. IPOTEZELE cercetării: 1. Dacă folosirea biofeedback-ului vizual/auditiv poate conduce la creşterea activităţii musculare evidenţiată prin valoarea biopotenţialului înregistrat, atunci la pacienţii vârstnici cu sechele musculo-ligamentare posttraumatice se vor obţine creşteri ale forţei musculare într-un interval de timp care se va corela cu nivelul cognitiv al pacientului. 2. Dacă receptivitatea la stimulii sonori şi vizuali este diferită la persoanele vârstnice, atunci şi valorile activităţii musculare, înregistrate cu ajutorul dispozitivului de biofeedback şi electromiografie (BFB-EMG) în timpul şedinţelor de recuperare a pacienţilor cu sechele musculo-ligamentare posttraumatice, vor fi diferite între persoane cu aceeaşi vârstă şi acelaşi tip de sechele. 3. Dacă la una şi aceeaşi persoană receptivitatea la stimuli sonori este diferită faţă de receptivitatea la stimuli vizuali, atunci şi nivelul activităţii musculare înregistrat cu aparatul de biofeedback în timpul şedinţelor de recuperare la pacientul cu sechele musculo-ligamentare posttraumatice, va fi diferit, corelat cu această receptivitate. 4. Dacă metoda biofeedback-ului este funcţională la pacienţii vârstnici, atunci protocolul de recuperare a forţei musculare la pacienţii vârstnci cu sechele musculoligamentare posttraumatice, la care parametrii articulari sunt semnificativ diminuaţi şi împiedică recuperarea prin metode clasice, poate să includă doar această metodă ca alternativă. OBIECTIVE: 1. Stabilirea incidenţei sechelelor posttraumatice în general şi ulterior la vârstnic. 2. Identificarea criteriilor de selecţie a pacienţilor şi alcătuirea loturilor de pacienţi vârstnici cu sechele musculo-ligamentare posttraumatice care pot fi incluşi în studiu 3. Stabilirea unui program terapeutic de recuperare adecvat celor 2 loturi (martor şi experimental) în vederea îmbunătăţirii parametrilor funcţionali; 4. Evaluarea eficienţei metodei de biofeedback electromiografic în vederea recuperării sechelelor posttraumatice musculo-ligamentare de la nivelul membrelor inferioare la vârstnic. 7

8 Am pornit în realizarea studiului meu, cu identificarea şi stabilirea incidenţei sechelelor posttraumatice în general şi apoi în particular la nivelul membrelor inferioare şi apoi incidenţa pe grupe de vârstă şi sex. F rec vența sechelelor posttraumatice 42% 41% S echele membre S echele cap și trunchi Alte afecțiuni 17% Grafic 1.II. Frecvenţa sechelelor posttraumatice în perioada de studiu ( ) Lunar au fost internaţi în structura de asistenţă şi recuperare pentru vârstnici în care am activat, cca 30 pacienţi, din care circa 18 pacienţi (58%) cu sechele posttraumatice iar 12 (42%) cu alte afecţiuni. Din cei 18 pacienţi cu sechele posttraumatice 13 (70%) dintre aceştia prezintă sechele la nivelul membrelor iar 5 (30%) la nivelul capului şi trunchiului. (Grafic nr. 1.II.) R aportul loc alizării traumatis melor la nivelul membrelor 9; 30% Membre superioare Membre inferioare 21; 70% Grafic 2.II. Raportul localizării traumatismelor la nivelul membrelor la vârstnicii internaţi 8

9 De asemenea se poate observa o frecvenţă crescută a instalării sechelelor la nivelul membrelor inferioare în raport cu cele superioare. (Grafic 2.II. ) Circa 39% din totalitatea traumatismelor afectează aparatul musculo-scheletic (Grafic 3.II.) şi mai mult de jumătate acestea conduc la patologii de suprasolicitare, generate de microtraumatisme repetitive ale ţesuturilor moi (muşchi, tendoane, ligamente, capsule articulare, nervi, aponevroze şi fascii) (Grafic 4.II.). 5,80% DISTRIBUŢIA TRAUMATISMELOR PE APARATE Musculoscheletice Respiratorii Gastro-intestinale Tegumente 25,70% 39,10% 12,20% 17,20% Altele Grafic 3.II. Distribuţia traumatismelor pe aparate la vârstnici Tipuri de fracturi la nivelul membrului inferior 6% 27,50% 49% Fractură femur Fractură bazin Fractură tibie/peroneu Fractură tars/metatars 17,50% Grafic 4.II. Distribuţia fracturilor la nivelul membrului inferior şi bazin la vârsnicii internaţi Din 200 de pacienţi cu fracturi la nivelul membrelor inferioare, 98 (49%)prezentau fracturi la nivelul femurului, 35 (17,5) la nivelul tibiei/peroneului, 55 (27,5) la nivelul bazinului şi doar 12 (6/)la nivelul tarsului şi metatarsului. 9

10 MATERIAL ŞI METODĂ MATERIALUL ŞI METODA utilizate în cadrul protocolului de cercetare: Abordarea eşantionului de subiecţi luat în studiu, am efectuat-o din punct de vedere tearapeutic, rezultatele fiind apoi prelucrate statistic în vederea unei interpretări obiective a datelor obţinute. SELECTAREA LOTURILOR Cercetarea s-a desfăşurat în cadrul unui centru de recuperare şi asistenţă (Sacile, Pordenone, Italia) pentru vârstnici începând cu anul 2010 şi finalizat în ianuarie În această perioadă, am lucrat cu un număr de 350 pacienţi, din care circa 200 au fost cu sechele posttraumatice. Dintre sechelele musculo-ligamentare posttraumatice identificate, am selectat ulterior un număr de 70 de pacienţi cu vârsta cuprinsă între ani, cu sechele posttraumatice la nivelul membrelor inferioare. Selectarea şi împărţirea pacienţilor în 2 loturi a avut la bază rezultatele obţinute în primul rând la testul psihologic Mini Mental State Examination (M.M.S.E.) [42], (au fost incluşi în studiu doar pacienţii cu un punctaj între 18 şi 24 la M.M.S.E.) dar şi o anamneză bine realizată, etape efectuate în colaborare cu psihologul, medicul terapeut şi întreaga echipă din cadrul centrului de asistenţă şi recuperare pentru vârstnici. Test cognitiv M.M.S.E. test pentru evaluarea tulburărilor intelectuale şi prezenţa deteriorării cognitive. Testul este constituit din 30 de itemi care se referă la şapte arii cognitive: orientare în timp, orientarea în spaţiu, calcul, amintire, limbaj, apraxie constructivă. Punctajul total este cuprins între 0 şi 30 puncte. Un punctaj mai mic decât 18 indică o afectare cognitivă gravă, puncatjul între 18 şi 24 indică o afectare moderată a cogniţiei, iar punctajul egal cu 25 este considerat borderline (la limită), iar între 26 şi 30 indice de mormalitate cognitivă. Aceşti indici sunt orientativi, fiind influenţaţi de factori precum vârsta şi şcolarizarea subiectului. [42] Un alt criteriu de selecţie, pentru a obţine o omogenitate a grupului, a fost localizarea şi tipul de reducere al fracturii. Ca şi localizare a fracturii am selectat pacienţii cu fracturi la nivelul extremităţii superioare a femurului cuprinzând: capul, colul şi masivul trohanterian. Cea mai mar eparte a fracturilor se localizează în zonele mai fragile (de exemlu la persoanele vârstnice în cea mai mare parte a cazurilor la nivelul colulu chirurgical). [137] Au fost incluşi în studiu doar pacienţii cu fractură la nivelul femurului. Tipurile de fracturi prezentate de pacienţi au fost: - fractură de col femural; - fractură de diafiză femurală; - fractură peritrohanteriană. Modul de reducere al fracturii a fost la toţi pacienţii chirurgical iar dintre tehnici au fost următoarele: - Proteză totală de şold (PTS) tehnică prin care sunt implantate două piese, femurală şi cotiloidiană, cimentate cu ajutorul unui ciment pentru os, atât la nivelul bontului femural cât şi la nivelul cavităţii 10

11 cotiloide, tehnică indicată în fracturile colului femural cu deplasare parţială sau totală;[48, 99] - Fractură redusă cu tijă PFN. Tija PFN tijă proximală de femur cu un unghi cervico-diafizar de 125º/130º/135º, 2 şuruburi proximale, 2 şuruburi distale şi 1 şurub de compresie, cu o lungime de la 80 la 120mm, este indicată în fracturi pertrohanteriene, intertrohanteriene sau subtrohanteriene înalte; - Fractură redusă cu tijă PFNA tijă femurală proximală antirotatoire cu o lungime de mm indicată în aceleaşi tipuri de fracturi ca şi tija PFN.[133] Protezarea totală a unui şold, care substituie de la cotil până la col ţi cap femural, rezolvă problemele determinate de o fractură complexă a extremităţii superioare a femurului şi de asemenea cele date de o coxartroză evoluată.[38] Kinetoterapeutul se va informa asupra actului chirurgical, asupra conduitei adaptate: calea de abrdare şi consecinţele acesteia. Riscurile de luxaţie a protezei trebuie contracarate prin poziţionarea corectă a membrului inferior în repaos, prin alegerea corectă a mobilizărilor coxo-femurale, educarea personalului şi a pacientului în legătură cu posturările şi mişcările interzise în perioada imediat post-operatorie. [112] Procentajul tipurilor de fracturi la cele două loturi a fost următorul: Lot martor: 22 pacienţi cu Proteză totală de şold, 8 pacienţi cu tijă PFN şi 5 pacienţi cu tijă PFNA. (Grafic 5.II.) Tipuri de interv enţie chirurgicală - lot martor 14% PTS 23% 63% PFN PFNA Grafic5.II. Reprezentarea grafic a tipurilor de intervenţie chirurgicală lot martor Lot experimental: 20 pacienţi cu Proteză totală de şold, 9 pacienţi cu tijă PFN şi 6 pacienţi cu tijă PFNA.(Grafic 6.II.) 11

12 Tipuri de intervenţie chirurgicală - lot experimental 17% PTS PFN PFNA 26% 57% Grafic 6.II.Reprezentarea grafică a tipurilor de intervenţie chirurgicală lot experimental Tabel 1.II. Structura loturilor studiate PARAMETRU LOT EXPERIMENTAL LOT MARTOR Structura lotului Număr total de pacienţi Pacienţi de sex feminin Pacienţi de sex masculin 9 11 Vârsta medie 83,4 84,1 Leziuni traumatice Proteză şold Osteosinteză fracturi 9 8 peritrohanteriene femur cu tijă PFN Osteosinteză fracturi peritrohanteriene femur cu tijă PFNA

13 TABEL GENERAL PACIENŢI PFNA PFN PTŞ Vârsta medie 84,1 83,4 LOT MARTOR LOT EXPERIMENTAL Sex masculin 11 9 Sex feminin Număr pacienţi Grafic 7.II.Reprezentarea grafică a structurii loturilor Abordarea terapeutică a loturilor de subiecţi Algoritmul de selectare a subiecţilor incluşi în studiu Studiul cuprinde : - 35 de pacienţi constituind lotul martor pe care am aplicat doar metode kinetoterapeutice clasice (exerciţii de mobilizare activă, activă-asistată, pasivă, automobilizare, exerciţii de tonifiere muculară) - 35 de pacienţi constituind lotul experimental pe care am aplicat doar metoda biofeedback-ului electromiografic (înregistrarea EMG a fost realizată cu aparatul Biopac MP150 cu electrozi de suprafaţă). 13

14 PROTOCOALE DE LUCRU Anamneza Prin anamneză, realizăm primul contact între pacient şi kinetoterapeut. De aceea importanţa ei depăşeşte simpla valoare a culegerii datelor pur medicale. Ea deschide şi calea cunoaşterii complexe a pacientului sub raport psihologic, social şi educaţional, aspecte deosebit de importante în alcătuirea programelor de recuperare. - Vârsta ne aduce multiple orientări legate de modalitatea evoluţiei proceselor de reparare locală; asupra posibilităţilor de apariţie a eventualelor complicaţii determinate de traumatism sau de imobilizare prelungită; asupra ritmului şi intensităţii procedurilor metodologiei de recuperare. - Profesia şi condiţiile de muncă şi viaţă ale pacientului trebuie cunoscute pentru a aprecia direcţia pricipală de orientare a metodologiei de recuperare în vederea recâştigării capacităţii de muncă. - Antecedentele personale ne vor informa asupra antecedentelor patologice ale pacientului, care paote sau nu să aibă importante repercursiuni asupra procesului de reparare locală sau asupra capacităţii de adaptare la programul recuperator. - Istoricul sechelei posttraumatice, începând cu condiţiile în care s-a produs accidentul, tratamentele urmate (intervenţii chirurgicale, gipsuri, imobilizări), evoluţia ulterioară a leziunilor iniţiale, apariţia complicaţiilor (infecţii, tromboflebite). Toate aceste date ne precizează, de fapt, modalitatea în care s-a ajuns la starea clinică a sechelei cu care se prezintă bolnavul. Inspecţia - Tipul constituţional şi greutatea pacientului aduc unele precizări mai ales pentru ortostatismul şi mersul celor cu sechele ale membrelor inferioare. - Poziţia sau atitudinea segmentului sau membrului lezat (poziţii specifice anumitor afecţiuni, dezaxări, etc.). - Deformările articulare, angulaţii sau incurbări anormale ale oaselor lungi, calusuri mari care se exteriorizează deformând linia normală a osului, pierderi de substanţă, de ţesuturi moi (tegument şi muşchi), cicatrici mutilante, atrofii musculare, etc. - Aspectul tegumentelor şi al ţesutului subcutanat: culoare, troficitatea pielii şi a fanerelor, reţeaua venoasă superficială, edemul segmentului interesat. Palparea - Temperatura tegumentelor indică procese inflamatorii (tegumente calde), sau algodistrofice (tegumente reci). - Gradul de supleţe al pielii şi ţesutului subcutanat, uscăciunea pielii (tulburări trofice) sau, din contră, tegumente umede (algodistrofie iniţială). - Depistarea diverselor modificări de consistenţă a ţesuturilor moi: hipotonie musculară, turgorul subcutanat, cordonul tromboflebitic, retracţia tendinoasă, duritatea cicatricei cheloide, miozitele calcare sau zonele de miogeloze, zonele de fluctuenţă, etc. - Depistarea punctelor dureroase la presiune. - Controlul pulsaţiilor arteriale. - Palparea permite urmărirea continuităţii liniei osoase, a raporturilor între reperele osoase. - Mobilitatea anormală articulară sau osoasă se depistează de asemenea prin palpare. 14

15 - Crepitaţiile sunt semne importante de urmărit; crepitaţiile ţesutului moale (în sinovită, hematoame subcutanate, emfizemul subcutanat) sau osos (capetele de fractură) sau cartilaginoase (fisurări ale cartilajului articular). Măsurători În afecţiunile aparatului locomotor, deci şi în sechelele posttraumatice, în cadrul examenului clinic curent, măsurătorile ocupă un loc important, completând diagnosticul şi orientând terapia. Măsurătorile se fac comparativ, membrul afectat - membrul sănătos, cu o bandă metrică. Se măsoară: - circumferinţa articulară; - circumferinţa segmentului; - lungimea membrului traumatizat, sau lungimea segmentului de membru. Bilanţul articular - reprezintă măsurarea amplitudinilor de mişcare în articulaţii, pe toate direcţiile de mişcare posibile în articulaţia respectivă. Amplitudinea de mişcare articulară exprimă modul de mobilizare a unui segment şi nu gradul de mişcare. În termeni anglo-saxoni este cunoscută sub denumirea de range of motion. Este o tehnică specifică a examenului clinic, care contribuie în mare parte la stabilirea diagnosticului funcţional şi se realizează cu ajutorul unui dispozitiv special numit goniometru. Goniometrul permite măsurarea unghiului de mişcare, fiind construit pe principiul raportorului folosit în geometrie. Există diverse tipuri, mai frecvent folosite în clinică fiind goniometrele transparente, confecţionate din materiale plastice uşoare. Goniometrul se compune dintr-un raportor (0º-180º) şi două braţe: unul fix şi celălalt mobil. Cele două braţe se întâlnesc într-un punct, care reprezintă axul goniometrului. Fig. 23.II. Goniometru Cu ajutorul goniometrului se determină atât amplitudinea mişcărilor pasive (exprimată în grade), cât şi a celor active, în articulaţiile afectate de traumatism; amplitudinea mişcării fiind unghiul descris de segmentul de membru din poziţia zero până la poziţia maximă permisă de leziune sau sechelă. Determinările se fac în toate axele de mişcare ale articulaţiei respective şi se compară cu valorile normale cunoscute, putându-se stabili indici sau procente de capacitate funcţională pierdută sau restantă. Limitarea mişcării într-o articulaţie poate fi dată de afectarea diferitelor structuri: piele (cicatrici retractile), muşchi-tendon (retracturi, contracturi), ligamente (scurtări operatorii), capsulă articulară (retracţie, rezecţie), capete osoase articulare (distrugeri de cartilaj, fracturi), spaţiu articular (corp străin intraarticular). 15

16 Testarea musculară (bilanţul muscular) sau testing -ul muscular reprezintă un sistem de tehnici de examinare manuală, pentru evaluarea forţei fiecărui muşchi sau a unor grupuri musculare. Alături de testarea articulară, bilanţul clinic muscular este un element fundamental al diagnosticului funcţional al posttraumaticului. Scopul bilanţului muscular: ajută la elaborarea diagnosticului complet funcţional cât şi la precizarea nivelului lezional al bolii neurologice; stă la baza alcătuirii programului de recuperare şi stabileşte, secvenţial, rezultatele obţinute prin aplicarea acestui program; ajută la determinarea tipului unor intervenţii chirurgicale; conturează deseori prognosticul funcţional al subiectului. Tehnica bilanţului muscular a fost revoluţionată de Ch. Rocher şi se bazează pe utilizarea gravitaţiei ca factor facilitator sau rezistiv la care se adaugă şi alte rezistenţe externe. Există diverse metode de cotare pentru bilanţul muscular manual, astfel: Metoda Lovett (1917), Metoda Lowman (1922 cu cotare în cifre), Metoda Kendall (1936 cu cotare în procente), Metoda Brunnstrom-Dennen (1940, cu cotare în iniţiale). La noi în ţară se foloseşte o scală de evaluare cu 6 trepte (0-5) ce a fost preluată şi ulterior revizuită, de Fundaţia Naţională de Paralizie Infantilă în La acest gen de cotare se obişnuieşte pentru o mai bună departajare a forţei musculare, să se adauge la cifra gradului semnale de (+) sau (-). Adăugarea notaţiilor cu (+) şi (-) a fost introdusă, în 1961 de către cercetătorii americani Smith, Iddings, Spencer şi Harrington pentru o mai bună diferenţiere în scopul cercetării.[8] Scăderea sau pierderea forţei musculare normale poate fi de cauză neurogenă (în paralizii) sau pur miogenă (în atrofii de imobilizare). Indiferent de cauză, testarea este aceeaşi, iar notaţia pe cele 5+1 trepte ale scării capacităţii funcţionale musculare se păstrează. Aceste trepte se exprimă astfel: Forţa 0 = lipsa oricărei contracţii musculare evidente; Forţa 1 = se simte la palpare mişcarea tendonului muşchiului sau chiar se poate observa o uşoară contractură a muşchiului, dar această contracţie este incapabilă să mişte segmentul chiar în poziţii facilitatoare; Forţa 2 = contracţia musculară poate mobiliza segmentul pe toată amplitudinea, dar numai dacă a fost suprimată gravitaţia; Forţa 3 = reprezintă forţa unui muşchi de a deplasa segmentul, pe toată amplitudinea, împotriva forţei de gravitaţie; Forţa 4 = reprezintă forţa unui muşchi de a mobiliza complet segmentul contra unei rezistenţe medii, este forţa de contracţie a muşchiului care poate învinge nu numai gravitaţia, ci şi o rezistenţă moderată; Forţa 5 = indică posibilitatea de a efectua mişcarea, pe toată amplitudinea de mişcare, împotriva unei forţe exterioare sau a unei rezistenţe opusă de kinetoterapeut, egală cu valoarea forţei normale. Această normalitate este apreciată prin comparaţie cu segmentul opus, sănătos, sau dacă şi acesta este afectat, pe baza experienţei kinetoterapeutului, care va ţine cont de vârstă, sex, masa musculară, gradul de antrenare fizică a subiectului. 16

17 Evaluarea staticii şi mersului În cazul traumatismelor membrelor inferioare, simplul testing musculo-articular nu este suficient pentru a aprecia corect starea funcţională. Statica şi mersul sunt rezultatul conlucrării unui ansamblu de forţe musculare, de tensiuni capsulo-ligamentare, de reflexe miotatice şi proprioceptive, de procese centrale de coordonare şi echilibru vestibulare şi cerebrale, senzitive şi senzoriale, care realizează continuu condiţiile respectării legilor statice şi dinamice ale mecanicii corpului solid. Este apreciată atât statica bipodală, cât şi cea unipodală. Se notează: alinierea normală a segmentelor sau flexumul, recurvatum-ul, valgul, varul articular; forţa musculo-ligamentară se susţinere; sprijinul plantar; axul centrului de greutate al corpului şi capacitatea de susţinere (ce poate fi alterată de durere, atrofia musculară, insuficienţa ligamentară, fractură, angulaţii mari articulare). În acelaşi sens, se apreciază mersul, care ca proces dinamic permite în plus evidenţierea coordonării, a mobilităţii articulare în cadrul unghiurilor utile, a tuturor forţelor musculare a membrelor inferioare şi implicit a eventualelor paralizii, a gradului şi tipului de şchiopătare ca expresie a suferinţei membrului traumatizat. Se apreciază, de asemenea, posibilitatea mersului cu sprijin în două cârje sau întrun baston. Evaluarea anomaliilor de mers la vârstnici Acest test este o scară de măsură, care permite cuantificarea în cifre a observaţiilor cu privire la mers şi urmărirea progresului unei reeducări util pentru a evalua capacitatea de a trăi singur. Testul se adresează persoanelor în vârstă care prezintă abateri de la normal, cu posibilitatea de corectare. (Tabel 1.I.) Pentru evaluare se va folosi următoarea scală exprimată în trepte de gravitate : 0 normal; 1 deviaţie moderată; 2 deviaţie marcată; 3 anormal. Tabel 2.II. Cotaţia evaluării anomaliilor de mers la vârstnici [8] Evaluarea generală 1 Iregularitatea mersului: lipsa de sincronizare între paşi şi balansul braţelor. 2 Nesiguranţa mersului: ezitări, alterarea propulsiei, pierderea balansului braţelor. 3 Anomalii ale traiectoriei: pierderea rectitudinii traiectoriei. 4 Mers legănat: lărgirea poligonului de sprijin şi balansarea marcată a trunchiului. 5 Mers clătinat: pierderea bruscă a echilibrului în plan frontal. Evaluarea dinamicii mişcărilor membrelor inferioare: 6 Procentajul sprijinului unipodal din timpul mersului. 7 Calitatea atacului cu talonul. 8 Gradul de pierdere a amplitudinii de mişcare a şoldului pe extensie în timpul mersului. 9 Gradul de pierdere a amplitudinii de mişcare a genunchiului în timpul mersului 17

18 Evaluarea echilibrului - menţinerea liniei gravitaţionale a corpului înăuntrul poligonului de sprijin. Linia de gravitaţie este verticala, care trecând prin centrul de greutate al corpului, se proiectează în interiorul bazei de susţinere. Baza de susţinere este aria care suportă greutatea unui corp sau obiect. În cazul corpului omenesc, are formă geometrică variabilă şi este delimitată anterior de vârful piciorelor, lateral de marginea lor externă şi posterior de linia călcâielor. Baza de susţinere poate fi reprezentată de punctele prin care segmentele corpului uman iau contact cu solul. Echilibrul stabil se realizează când prin modificarea poziţiei corpului, proiecţia centrului de greutate rămâne tot în interiorul bazei de susţinere. Echilibrul instabil se realizează când prin modificarea poziţiei corpului, centrul de greutate tinde să se proiecteze în afara bazei de susţinere. Echilibrul indiferent se realizează când corpul este dezechilibrat, dar înălţimea şi poziţia centrului de greutate rămân nemodificate. Evaluarea stabilitatăţii - proprietatea unui corp de a-şi recâştiga echilibrul fără să cadă, atunci când acesta este perturbat. Această recâştigare de echilibru se face prin intervenţia sistemului musculoscheletal. Stabilitatea este invers proporţională cu înălţimea centrului de gravitaţie al corpului şi direct proporţională cu mărimea bazei de susţinere. Centrul de greutate sau de gravitaţie al corpului reprezintă punctul masei corporale în care acţionează forţele gravitaţionale. Corpul omenesc poate adopta poziţiile cele mai diferite, modificând continuu punctul asupra căruia se aplică forţa gravitaţională, de aceea centrul de greutate al corpului nu ocupă un loc fix, variază de la o poziţie la alta şi de la o secvenţă a mişcării la alta. Centrul de gravitaţie al fiecărui segment al corpului este situat la unirea 1/3 proximale cu 1/3 medie. [30] La subiecţii vârstnici, capacitatea de control a posturii, echilibrului şi stabilitǎţii articulare se reduc progresiv, fie pentru faptul cǎ scade sensibilitatea structurilor proprioceptive fie din cauza unei medieri mai slabe a sistemului nervos central care reelaboreazǎ date inexacte şi programeazǎ rǎspunsuri motorii ineficace. Protocolul de recuperare, comun ambelor loturi, atât martor cât şi experimental: Anamneză (Nume, Prenume, Data naşterii, Adresă, Nr. Tel. Contact, Provenienţa, Data externării, Diagnostic, Indicaţii medicale, Indicaţii terapeutice); Evaluare kinetoterapeutică; Obiective; Program de recuperare; Informarea personalului auxiliar în legătură cu capacităţile pacientului la internare şi evoluţia ulterioară a acestora, în vederea manevrării bolnavului; Jurnalul şedinţelor de kinetoterapie 18

19 METODĂ Programul terapeutic stabilit şi aplicat fiecărui pacient a fost următorul: A. Lotul martor: exerciţii de mobilizare activă, activă-asistată, pasivă, automobilizare, ex de tonifiere muculară, 1 şedinţă/zi, 6 zile/săptămână, timp de 3-4 săptămâni. Programul kinetoterapeutic a constat în: - Aplicaţii reci şi tehnici de masaj (Masaj de drenaj în scopul îmbunătăţirii circulaţiei, Masaj Transversal Profund pentru relaxarea contracturilor musculare) pentru reducerea durerii şi a inflamaţiei; - Reeducarea trecerii iniţial din decubit dorsal în semişezând, apoi şezând la marginea patului şi până la ortostatism. Trecerea prin aceste poziţii s-a făcut progresiv, cu creşterea progresivă a menţinerii fiecărei posturi, în funcţie de reacţia şi adaptările pacientului; - Refacerea forţei musculare, segmentar şi global prin: mobilizări pasive, active, automobilizări, exerciţii de tonifiere musculară atât la nivelul membrului afectat cât şi la membrul controlateral şi membre superioare. - Exerciţiile au constat în : exerciţii active- simple din decubit dorsal de tipul flexieextensie gleznă, flexie-extensie genunchi, flexie-extensie, abducţie-adducţie coapsă dar şi exerciţii active cu rezistenţă (manuală, cu benzi elastice sau cu greutăţi de 500 maxim 1000 grame): Mobilizări active fără rezistenţă : acestea au fost executate de către pacient, pe următoarele mişcări : o Flexie : din decubit lateral, pacientul execută flexia genunchiului pâna la limita acesteia. S-a lucrat în serii de câte 10 repetări. Pe parcursul perioadei de tratament, s-a crescut numărul de seturi, de la 2 la 4 ; o Extensie : din şezând la marginea mesei de tratament, gambele în afara ei şi cu genunchii flectaţi, pacientul a fost instruit să extindă genunchii cât de mult poate, menţinând 2 secunde poziţia finală, apoi să revină la cea iniţială încet şi să încerce pe cât de mult poate să controleze mişcarea. Ritmul executării mişcărilor a fost unul lent, cu perioada de revenire fiind dublă ca şi durată. Astfel cvadricepsul a realizat contracţii izotonice concentrice şi excentrice. S-a lucrat în serii de câte 10 repetări. Pe parcursul perioadei de tratament, s-a crescut numărul de seturi, de la 1 la 4. Mobilizări active cu rezistenţă : rezistenţa a fost asigurată de către mâna kinetoterapeutului. S-a lucrat pe următoarele mişcări : o Flexie : pacientul în decubit lateral, genunchiul extins, kinetoterapeutul de partea genunchiului afectat. O priză a fost pusă la nivelul 1/3 distale a coapsei (pentru stabilizare) şi una la nivelul 1/3 distale a gambei. Pacientul a executat flexia genunchiului împotriva rezistenţei asigurată de priza de pe gambă. La sfârşitul mişcării poziţşia finală se păstrează timp de 3 secunde, executându-se astfel o izometrie. S-a lucrat în serii de câte 10 repetări. Pe parcursul perioadei de tratament, s-a crescut numărul de seturi, de la 3 la 5 ; o Extensie : pacientul în şezând la marginea mesei de tratament, gambele înafara ei şi cu genunchii flectaţi, terapeutul în faţa lui, de partea afectată. O priză, pentru 19

20 stabilizare, se pune deasupra genunchiului, iar priza care oferă rezistenţa la nivelul 1/3 distale a gambei. Pacientul execută extensii de genunchi, cu păstrarea poziţiei finale timp de 3 secunde, executând o izometrie. S-a lucrat în serii de câte 10 repetări. Pe parcursul perioadei de tratament, s-a crescut numărul de seturi, de la 3 la 5. Stretching : s-a folosit metoda întinderii pasive, executate de către kinetoterapeut, pentru următorii muşchi : o Ischiogambieri : pacientul în decubit dorsal. Kinetoterapeutul duce şoldul pacientului în flexie de aproximativ Menţinând coapsa în această poziţie, începe lent să extindă genunchiul pacietului, până când obţine întinderea ischiogambierilor. Pacientul trebuie să comunice cu terapeutul, spunându-i în orice clipa ce simte la nivelul feţei posterioare a coapsei. Stretching-ul este eficient, dacă senzaţia resimţită nu este una de durere, ci de întindere puternică. După ce s-a atins o astfel de poziţie se menţine 30 secunde, apoi kinetoterapeutul încearcă să crescă extensia genunchiului şi flexia şoldului, pentru a atinge o nouă poziţie. In timpul şedinţelor, de regulă, s-au executat 4-5 manevre de întindere ; o Cvadriceps : pacientul în decubit lateral. Kinetoterapeutul duce coapsa în extensie, cu genunchiul flectat, până obţine întinderea musculaturii anterioare a coapsei. Din acest punct, creşterea strethcingului se face prin flectarea genunchiului. In timpul şedinţelor, de regulă, s-au executat 4-5 manevre de întindere. - Refacerea amplitudinii articulare de asemenea prin mobilizări active, pasive, auomobilizări (din decubit dorsal sau din ortostatism la scara fixă - spalier), pedalieră; - Reeducarea echilibrului şi a mersului: exerciţii de echilibru din şezănd sau ortostatism, exerciţii de echilibru din ortostatism la scara fixă/spalier, exerciţii de mers între barele paralele înainte, înapoi, în lateral, însoţite de mişcări de coordonare ale braţelor, reeducarea mersului cu mijloace ajutătoare de mers (cârje, cadru de mers, rollator), urcatul şi coborâtul treptelor (urcă primul membrul inferior sănătos, apoi cârjele împreună cu membrul inferior afectat iar la coboâre contrariu) Tabel 3.II. Sinteza unui protocol de recuperare lot martor TEHNICA/PROCEDEUL OBIECTIVUL DOZAJUL Masaj terapeutic al coapsei Decontracturare Stimulare 5 min Mobilizări pasive în articulaţia coxo-femurală Creşterea amplitudinii de mişcare 5 min Mobilizări pasive în articulaţia genunchiului Creşterea amplitudinii de mişcare 5 min Flexie activă fără rezistenţă Creşterea amplitudinii de mişcare Reantrenarea mersului 2 seturi x 10 repetări 4 seturi x 10 repetări Extensie activă Creşterea amplitudinii de mişcare 2 seturi x 10 20

21 fără rezistenţă Reantrenarea mersului repetări 4 seturi x 10 repetări Flexie activă cu rezistenţă Extensie activă cu rezistenţă Stretching ischiogambieri Stretching cvadriceps Antrenament neuroproprioceptiv Creşterea forţei musculare Creşterea forţei musculare Creşterea elasticităţii musculare Creşterea amplitudinii de mişcare Creşterea elasticităţii musculare Creşterea amplitudinii de mişcare Îmbunătăţirea echilibrului, stabilităţii 3 seturi x 10 repetări 5 seturi x 10 repetări 3 seturi x 10 repetări 5 seturi x 10 repetări 2 min 2 min 10 minute B. Lotul experimental: metoda Biofeedback ElectroMioGrafic (BFB-EMG) 1 şedinţă/zi, 6 zile/săptămână, timp de 3-4 săptămâni. Programul kinetoterapeutic în mare parte este comun cu cel aplicat pacienţilor din lotul martor. Este înlocuită doar partea de tonifiere musculară unde tehnica de biofeedback ia locul exerciţiilor active de tonifiere. Programul kinetoterapeutic a constat în: - Aplicaţii reci şi tehnici de masaj (Masaj de drenaj în scopul îmbunătăţirii circulaţiei, Masaj Transversal Profund pentru relaxarea contracturilor musculare) pentru reducerea durerii şi a inflamaţiei; - Reeducarea trecerii iniţial din decubit dorsal în semişezând, apoi şezând la marginea patului şi până la ortostatism. Trecerea prin aceste poziţii s-a făcut progresiv, cu creşterea progresivă a menţinerii fiecărei posturi, în funcţie de reacţia şi adaptările pacientului; - Tonifierea musculară pentru muşchiul cvadriceps, prin exerciţii active-simple şi active cu rezistenţă a fost înlocuită de şedinţă de biofeedback, cu o durată de 10 minute. O şedinţă de recuperare prin biofeedback s-a desfăşurat astfel: Înainte de începerea şedinţei, i-am explicat pacientului în ce constă tehnica respectivă şi lipsa riscurilor. Pacientul în decubit dorsal, electrozii fixaţi pe muşchiul cvadriceps electrodul de referinţă şi electrodul care înregistrează potenţialul electric al muşchiului în timpul contracţiei, fixat în apropierea joncţiunii musculo-tendinoase. Electrozii au fost plasaţi pe mşchiul cvadriceps, după degresarea prealabilă a tegumentului. Exprimarea înregistrării s-a făcut prin metodă grafică, imagine care poate fi vizualizată pe ecranul monitorului la care este conectat aparatul iar maniera de lucru a fost următoarea: comand contracţia musculară fără ca pacientul să vizualizeze graficul (doar la prima şedinţă), contracţie menţinută timp de 5 secunde urmată de o pauză egală cu timpul de lucru, timp de un minut, apoi aceeaşi procedură dar cu pacientul care vizualizează graficul şi auzind inclusiv semnalul acustic pentru momentul când trebuie să contracte când trebuie să relaxeze. În restul şedinţelor pacientul vizualizează/aude la fiecare contracţie 21

22 graficul/semnalul sonor care indică intensitatea contracţiei musculare (cu cât undele graficului sunt mai înalte şi semnalul acustic mai ascuţit, cu atât contracţia este mai eficientă). În acest studiu am ales ca parametru monitorizat, diferenţa de potenţial electric deoarece, include, atât evoluţia potenţialului de contracţie (media potenţialelor electrice din timpul ciclurilor de contracţie din cadrul unui protocol), cât şi potenţialul din timpul relaxării (din cadrul aceluiaşi protocol); cu cât această diferenţă este mai mare, cu atât controlul neuromotor al proceselor fiziologice caracteristice muşchiului urmărit, cât şi forţa dezvoltată sunt mai mari; de asemenea, media potenţialelor de contracţie depinde, într-o anumită măsură, şi de viteza de reacţie (rising-time), respectiv de timpul necesar de la primirea semnalului vizual sau sonor până la atingerea potenţialului de contracţie, iar media potenţialelor electrice din perioadele de relaxare sunt influenţate şi de viteza cu care muşchiul este capabil să se relaxeze (drop-time). Pentru restul grupelor musculare de la nivelul membrelor inferioare am folosit aceleaşi metode de tonifiere ca şi la pacienţii din lotul martor. - Refacerea amplitudinii articulare de asemenea prin mobilizări active, pasive, auomobilizări (din decubit dorsal sau din ortostatism la scara fixă - spalier), pedalieră - Reeducarea echilibrului şi a mersului: exerciţii de echilibru din şezănd sau ortostatism, exerciţii de echilibru din ortostatism la scara fixă/spalier - s-a folosit placa de echilibru, timp de 10 minute la fiecare şedinţă, s-a lucrat cu sprijin bipodal, ochii deschişi şi dezechilibrările anunţate, exerciţii de mers între barele paralele înainte, înapoi, în lateral, însoţite de mişcări de coordonare ale braţelor, reeducarea mersului cu mijloace ajutătoare de mers (cârje, cadru de mers, rollator), urcatul şi coborâtul treptelor (urcă primul membrul inferior sănătos, apoi cârjele împreună cu membrul inferior afectat iar la coboâre contrariu) Tabel 4.II. Sinteza unui protocol de recuperare lot experimental TEHNICA/PROCEDEUL OBIECTIVUL DOZAJUL Masaj terapeutic al coapsei Decontracturare Stimulare 5 min Mobilizări pasive în articulaţia coxo-femurală Creşterea amplitudinii de mişcare 5 min Mobilizări pasive în articulaţia genunchiului Creşterea amplitudinii de mişcare 5 min Mobilizări pasive în articulaţia gleznei Creşterea amplitudinii de mişcare 5 min Biofeedback electromiografic Creşterea forţei musculare 10 min Stretching ischiogambieri Creşterea elasticităţii musculare Creşterea amplitudinii de mişcare 2 min Stretching cvadriceps Creşterea elasticităţii musculare Creşterea amplitudinii de mişcare 2 min Antrenament neuroproprioceptiv Îmbunătăţirea echilibrului, stabilităţii 10 minute 22

23 REZULTATE În urma aplicării planurilor de recuperare propuse, cel specific lotului martor (kinetoterapie clasică) şi metoda specifică lotului experimental (biofeedback), am obţinut o serie de rezulate. Aşa cum obiectivele propuse atât pentru subiecţii din lotul experimental cât şi pentru cei din lotul martor au fost obiective pe termen lung şi obiectve pe termen scurt, de asemnea am obţinut rezultate imediate şi rezultate tardive. Rezultatele imediate au fost acelea de diminuare a durerii şi inflamaţiei, de îmbunătăţire a amplitudinii articulare şi a forţei musculare la nivelul membrelor inferioare. Rezultatele tardive au fost reprezentate de reducerea gradului de dependenţă în activităţile zilnice, igienă, deplasare, îmbunătăţirea echilibrului şi reluarea mersului, urcatul/coborâtul treptelor şi deci obţinerea unor rezuştate mai bune la testele funcţionale. Rezultatele evaluărilor iniţială şi finală pentru fiecare pacient atât din lotul martor cât şi cel experimental, au fost ordonate în cele două tabele de mai jos, iar interpretarea statistică reprezentată prin grafice şi tabele în continuare, reprezentări ce ne conferă o imagine mai clară a eficienţei metodelor folosite. Tipul studiului este studiu experimental: capabil să dovedească relaţia cauzală între fenomenele puse în discuţie şi care are la bază comparaţia dintre două loturi: lotul experimental şi lotul martor. Studiul este simplu orb, cercetătorul având acces la informaţie, adică el ştie care este lotul căruia i s-a aplicat strategia experimentală. Design-ul studiului este acela de trial randomizat cu lot martor în care subiecţii sunt similari şi sunt alocaţi randomizat grupurilor de tratament şi urmăriţi pentru apariţia rezultatului studiat. Din punct de vedere al analizării şi interpretării statistice a rezultatelor obţinute, am folosit metoda SPSS: Analyze Paired Samples T Test, Analyze Independent T Test şi Corelaţia Pearson. EVOLUŢIA VALORILOR OBŢINUTE LA TESTELE DE PERFORMANŢĂ NEUROMOTORIE COMPARATIV LOT MARTOR, LOT EXPERIMENTAL În continuare am realizat interpretările valorilor obţinute prin aplicarea Testului t Student în urma comparării rezultatelor iniţiale cu cele finale pentru lotul experimental, pentru lotul martor, precum şi a comparării rezultatelor finale ale lotului experimental cu cele ale lotului martor. TESTUL CONLEY. Se observă că valorile mediei aritmetice se încadrează după cum urmează: pentru lotul experimental iniţial s-a înregistrat o medie aritmetică de 4.11 şi final 2,06, ceea ce reprezintă o îmbunătăţire a performanţelor cu 2,05, iar pentru lotul martor iniţial s-a înregistrat o medie de 4,03, iar final 3,66, ceea ce reprezintă o îmbunătăţire a performanţelor cu 0,37. Astfel, se observă o îmbunătăţire a scorului pentru lotul experimental într-o mai mare măsură decât pentru lotul martor. După cum se observă în graficul următor la testarea finală lotul experiment a avut un scor de 2,06, iar lotul martor 3,66, ca urmare diferenţa dintre cele două fiind de 1,6, ceea ce semnifică faptul că lotul experiment a înregistrat un rezultat mai bun decât lotul martor la testarea finală. 23

24 Valorile medii rezultate din punctajul obţinut la test 4,50 4,00 3,50 3,00 2,50 2,00 1,50 1,00 0,50 0,00 4,11 2,06 Experiment 4,03 3,66 Martor Initial Final Grafic 14.II. Evoluţia valorilor la Testul Conley, comparativ lot martor şi experimental TESTUL BINA. Se observă că valorile mediei aritmetice se încadrează după cum urmează: pentru lotul experimental iniţial s-a înregistrat o medie aritmetică de 410,29 şi final 325,14, ceea ce reprezintă o îmbunătăţire a performanţelor cu 85,15, iar pentru lotul martor iniţial s-a înregistrat o medie de 451,43, iar final 393,14, ceea ce reprezintă o îmbunătăţire a performanţelor cu 58,29. Astfel, se observă o îmbunătăţire a scorului pentru lotul experimental într-o mai mare măsură decât pentru lotul martor. După cum se observă în graficul următor la testarea finală lotul experiment a avut un scor de 325,14, iar lotul martor 393,14, ca urmare diferenţa dintre cele două fiind de 68, ceea ce semnifică faptul că lotul experiment a înregistrat un rezultat mai bun decât lotul martor la testarea finală Valorile medii ale 300 punctajului 200 obţinut ,29 325,14 451,43 393,14 Initial Final 0 Experiment Martor Grafic 15.II. Evoluţia valorilor la Testul BINA, comparativ - lot martor şi experimental 24

25 TESTUL TINETTI: Se observă că valorile mediei aritmetice se încadrează după cum urmează: pentru lotul experimental iniţial s-a înregistrat o medie aritmetică de 13,43 şi final 21,11, ceea ce reprezintă o îmbunătăţire a performanţelor cu 7,68, iar pentru lotul martor iniţial s-a înregistrat o medie de 11,06, iar final 18,69, ceea ce reprezintă o îmbunătăţire a performanţelor cu 7,63. Astfel, se observă o îmbunătăţire a scorului pentru lotul experimental într-o mai mare măsură decât pentru lotul martor. 25,00 Valorile medii ale punctajului obţinut 20,00 15,00 10,00 5,00 13,43 21,11 11,06 18,69 Initial Final 0,00 Experiment Martor Grafic 16.II. Evoluţia valorilor la Testul Tinetti, comparativ - lot martor şi experimental TESTUL NRS: Se observă că valorile mediei aritmetice se încadrează după cum urmează: pentru lotul experimental iniţial s-a înregistrat o medie aritmetică 3,57 şi final 1,54, ceea ce reprezintă o îmbunătăţire a performanţelor cu 2,03, iar pentru lotul martor iniţial s-a înregistrat o medie de 3,66, iar final 2,80, ceea ce reprezintă o îmbunătăţire a performanţelor cu 0,86. Astfel, se observă o îmbunătăţire a scorului pentru lotul experimental într-o mai mare măsură decât pentru lotul martor. După cum se observă în graficul următor la testarea finală lotul experiment a avut un scor de 1,54, iar lotul martor 2,80, ca urmare diferenţa dintre cele două fiind de 1,26, ceea ce semnifică faptul că lotul experiment a înregistrat un rezultat mai bun decât lotul martor la testarea finală. 4,00 3,50 Valorile 3,00 2,50 medii ale 2,00 punctajului 1,50 obtinut 1,00 0,50 0,00 3,57 1,54 Experiment 3,66 2,80 Initial Final Grafic 17.II. Evoluţia valorilor test NRS, comparativ - lot martor şi experimental 25

26 TESTUL BARTHEL MOB: Se observă că valorile mediei aritmetice se încadrează după cum urmează: pentru lotul experimental iniţial s-a înregistrat o medie aritmetică 7,80 şi final 17,17, ceea ce reprezintă o îmbunătăţire a performanţelor cu 9,37, iar pentru lotul martor iniţial s-a înregistrat o medie de 7,37, iar final 16, ceea ce reprezintă o îmbunătăţire a performanţelor cu 8,63. Astfel, se observă o îmbunătăţire a scorului pentru lotul experimental într-o mai mare măsură decât pentru lotul martor. După cum se observă în graficul următor la testarea finală lotul experiment a avut un scor de 17,17, iar lotul martor 16, ca urmare diferenţa dintre cele două fiind de 1,17, ceea ce semnifică faptul că lotul experiment a înregistrat un rezultat mai bun decât lotul martor la testarea finală. Valori medii ale punctajului obtinut 18,00 16,00 14,00 12,00 10,00 8,00 6,00 4,00 2,00 0,00 7,80 17,17 Experiment 7,37 16,00 Initial Final Grafic 18.II. Evoluţia valorilor la Testul Barthel, comparativ - lot martor şi experimental TESTUL FORŢA MUSCULARĂ CVADRICEPS: Se observă că valorile mediei aritmetice se încadrează după cum urmează: pentru lotul experimental iniţial s-a înregistrat o medie aritmetică 2,86 şi final 4,37, ceea ce reprezintă o îmbunătăţire a performanţelor cu 1,51, iar pentru lotul martor iniţial s-a înregistrat o medie de 2,63, iar final 3,80, ceea ce reprezintă o îmbunătăţire a performanţelor cu 1,17. Astfel, se observă o îmbunătăţire a scorului pentru lotul experimental într-o mai mare măsură decât pentru lotul martor. Astfel, se observă o îmbunătăţire a scorului pentru lotul experimental într-o mai mare măsură decât pentru lotul martor. După cum se observă în graficul următor la testarea finală lotul experiment a avut un scor de 4,37, iar lotul martor 3,80 ca urmare diferenţa dintre cele două fiind de 0,57, ceea ce semnifică faptul că lotul experiment a înregistrat un rezultat mai bun decât lotul martor la testarea finală. 26

GRAFURI NEORIENTATE. 1. Notiunea de graf neorientat

GRAFURI NEORIENTATE. 1. Notiunea de graf neorientat GRAFURI NEORIENTATE 1. Notiunea de graf neorientat Se numeşte graf neorientat o pereche ordonată de multimi notată G=(V, M) unde: V : este o multime finită şi nevidă, ale cărei elemente se numesc noduri

More information

Aplicatii ale programarii grafice in experimentele de FIZICĂ

Aplicatii ale programarii grafice in experimentele de FIZICĂ Aplicatii ale programarii grafice in experimentele de FIZICĂ Autori: - Ionuț LUCA - Mircea MIHALEA - Răzvan ARDELEAN Coordonator științific: Prof. TITU MASTAN ARGUMENT 1. Profilul colegiului nostru este

More information

VISUAL FOX PRO VIDEOFORMATE ŞI RAPOARTE. Se deschide proiectul Documents->Forms->Form Wizard->One-to-many Form Wizard

VISUAL FOX PRO VIDEOFORMATE ŞI RAPOARTE. Se deschide proiectul Documents->Forms->Form Wizard->One-to-many Form Wizard VISUAL FOX PRO VIDEOFORMATE ŞI RAPOARTE Fie tabele: create table emitenti(; simbol char(10),; denumire char(32) not null,; cf char(8) not null,; data_l date,; activ logical,; piata char(12),; cap_soc number(10),;

More information

SUBIECTE CONCURS ADMITERE TEST GRILĂ DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR FILIERA DIRECTĂ VARIANTA 1

SUBIECTE CONCURS ADMITERE TEST GRILĂ DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR FILIERA DIRECTĂ VARIANTA 1 008 SUBIECTE CONCURS ADMITERE TEST GRILĂ DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR FILIERA DIRECTĂ VARIANTA 1 1. Dacă expresiile de sub radical sunt pozitive să se găsească soluţia corectă a expresiei x x x 3 a) x

More information

Split Screen Specifications

Split Screen Specifications Reference for picture-in-picture split-screen Split Screen-ul trebuie sa fie full background. The split-screen has to be full background The file must be exported as HD, following Adstream Romania technical

More information

Pasul 2. Desaturaţi imaginea. image>adjustments>desaturate sau Ctrl+Shift+I

Pasul 2. Desaturaţi imaginea. image>adjustments>desaturate sau Ctrl+Shift+I 4.19 Cum se transformă o faţă în piatră? Pasul 1. Deschideţi imaginea pe care doriţi să o modificaţi. Pasul 2. Desaturaţi imaginea. image>adjustments>desaturate sau Ctrl+Shift+I Pasul 3. Deschideţi şi

More information

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Proiect nr. 154/323 cod SMIS 4428 cofinanțat de prin Fondul European de Dezvoltare Regională Investiții pentru viitorul

More information

Modalităţi de redare a conţinutului 3D prin intermediul unui proiector BenQ:

Modalităţi de redare a conţinutului 3D prin intermediul unui proiector BenQ: Modalităţi de redare a conţinutului 3D prin intermediul unui proiector BenQ: Proiectorul BenQ acceptă redarea conţinutului tridimensional (3D) transferat prin D-Sub, Compus, HDMI, Video şi S-Video. Cu

More information

Ghid de instalare pentru program NPD RO

Ghid de instalare pentru program NPD RO Ghid de instalare pentru program NPD4758-00 RO Instalarea programului Notă pentru conexiunea USB: Nu conectaţi cablul USB până nu vi se indică să procedaţi astfel. Dacă se afişează acest ecran, faceţi

More information

4 Caracteristici numerice ale variabilelor aleatoare: media şi dispersia

4 Caracteristici numerice ale variabilelor aleatoare: media şi dispersia 4 Caracteristici numerice ale variabilelor aleatoare: media şi dispersia Media (sau ) a unei variabile aleatoare caracterizează tendinţa centrală a valorilor acesteia, iar dispersia 2 ( 2 ) caracterizează

More information

Application form for the 2015/2016 auditions for THE EUROPEAN UNION YOUTH ORCHESTRA (EUYO)

Application form for the 2015/2016 auditions for THE EUROPEAN UNION YOUTH ORCHESTRA (EUYO) Application form for the 2015/2016 auditions for THE EUROPEAN UNION YOUTH ORCHESTRA (EUYO) Open to all born between 1 January 1990 and 31 December 2000 Surname Nationality Date of birth Forename Instrument

More information

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru Proiect nr. 154/323 cod SMIS 4428 cofinanțat de prin Fondul European de Dezvoltare Regională Investiții pentru viitorul dumneavoastră. Programul Operațional

More information

Cu ce se confruntă cancerul de stomac? Să citim despre chirurgia minim invazivă da Vinci

Cu ce se confruntă cancerul de stomac? Să citim despre chirurgia minim invazivă da Vinci Cu ce se confruntă cancerul de stomac? Să citim despre chirurgia minim invazivă da Vinci Opţiunile chirurgicale Cancerul de stomac, numit şi cancer gastric, apare atunci când celulele normale ies de sub

More information

Split Screen Specifications

Split Screen Specifications Reference for picture-in-picture split-screen Cuvantul PUBLICITATE trebuie sa fie afisat pe toată durata difuzării split screen-ului, cu o dimensiune de 60 de puncte in format HD, scris cu alb, ca in exemplul

More information

Parcurgerea arborilor binari şi aplicaţii

Parcurgerea arborilor binari şi aplicaţii Parcurgerea arborilor binari şi aplicaţii Un arbore binar este un arbore în care fiecare nod are gradul cel mult 2, adică fiecare nod are cel mult 2 fii. Arborii binari au şi o definiţie recursivă : -

More information

LESSON FOURTEEN

LESSON FOURTEEN LESSON FOURTEEN lesson (lesn) = lecţie fourteen ( fǥ: ti:n) = patrusprezece fourteenth ( fǥ: ti:nθ) = a patrasprezecea, al patrusprezecilea morning (mǥ:niŋ) = dimineaţă evening (i:vniŋ) = seară Morning

More information

DIRECTIVA HABITATE Prezentare generală. Directiva 92/43 a CE din 21 Mai 1992

DIRECTIVA HABITATE Prezentare generală. Directiva 92/43 a CE din 21 Mai 1992 DIRECTIVA HABITATE Prezentare generală Directiva 92/43 a CE din 21 Mai 1992 Birds Directive Habitats Directive Natura 2000 = SPAs + SACs Special Protection Areas Special Areas of Conservation Arii de Protecţie

More information

Press review. Monitorizare presa. Programul de responsabilitate sociala. Lumea ta? Curata! TIMISOARA Page1

Press review. Monitorizare presa. Programul de responsabilitate sociala. Lumea ta? Curata! TIMISOARA Page1 Page1 Monitorizare presa Programul de responsabilitate sociala Lumea ta? Curata! TIMISOARA 03.06.2010 Page2 ZIUA DE VEST 03.06.2010 Page3 BURSA.RO 02.06.2010 Page4 NEWSTIMISOARA.RO 02.06.2010 Cu ocazia

More information

THE ROLE OF ADAPTED PHYSICAL ACTIVITIES IN FALLING RISC PREVENTION IN ELDERLY PERSONS. Pásztai Zoltán 1, Dediu Elena 2, Croitor Georghe 3

THE ROLE OF ADAPTED PHYSICAL ACTIVITIES IN FALLING RISC PREVENTION IN ELDERLY PERSONS. Pásztai Zoltán 1, Dediu Elena 2, Croitor Georghe 3 Key words: elderly persons with risk, quality of life, stato-kinetic function, gait, adapted physical activity, physical therapy, prophylaxy Introduction. In order to achieve an increase in life quality

More information

10 Estimarea parametrilor: intervale de încredere

10 Estimarea parametrilor: intervale de încredere 10 Estimarea parametrilor: intervale de încredere Intervalele de încredere pentru un parametru necunoscut al unei distribuţii (spre exemplu pentru media unei populaţii) sunt intervale ( 1 ) ce conţin parametrul,

More information

Raionul Şoldăneşti la 10 mii locuitori 5,2 4,6 4,4 4,8 4,8 4,6 4,6 Personal medical mediu - abs,

Raionul Şoldăneşti la 10 mii locuitori 5,2 4,6 4,4 4,8 4,8 4,6 4,6 Personal medical mediu - abs, Indicatorii de bază privind sănătatea populaţiei raionului şi rezultatele de activitate a instituţiilor medico - sanitare publice Reţeaua instituţiilor medicale: -spitale republicane 17 - - - - - - -spitale

More information

Bazele generale ale kinetoterapiei

Bazele generale ale kinetoterapiei Bazele generale ale kinetoterapiei CURS STUDII DE LICENŢĂ ÎN: - KINETOTERAPIE ŞI MOTRICITATE SPECIALĂ - TERAPIE OCUPAŢIONALĂ Autor Prof. Univ. Dr. Mârza-Dănilă Doina Editura Alma Mater Bacău 2012 Referenţi

More information

Criterii pentru validarea tezelor de doctorat începute în anul universitar 2011/2012

Criterii pentru validarea tezelor de doctorat începute în anul universitar 2011/2012 CNATCDU - Panel 4 - Stiinte juridice Criterii pentru validarea tezelor de doctorat începute în anul universitar 2011/2012 1. Între temă, titlu şi conţinutul tezei există concordanţă. 2. Tema tezei este

More information

6. MPEG2. Prezentare. Cerinţe principale:

6. MPEG2. Prezentare. Cerinţe principale: 6. MPEG2 Prezentare Standardul MPEG2 VIDEO (ISO/IEC 13818-2) a fost realizat pentru codarea - în transmisiuni TV prin cablu/satelit. - în televiziunea de înaltă definiţie (HDTV). - în servicii video prin

More information

Page 1 of 6 Motor - 1.8 l Duratorq-TDCi (74kW/100CP) - Lynx/1.8 l Duratorq-TDCi (92kW/125CP) - Lynx - Curea distribuţie S-MAX/Galaxy 2006.5 (02/2006-) Tipăriţi Demontarea şi montarea Unelte speciale /

More information

Reprezentări grafice

Reprezentări grafice Reprezentări grafice Obiective: - realizarea graficelor pentru reprezentarea datelor; Problema 1: S-a realizat un studiu pe un lot format din 19 nou născuţi pentru care se urmăresc parametrii biomedicali:

More information

GREUTATE INALTIME IMC TAS TAD GLICEMIE

GREUTATE INALTIME IMC TAS TAD GLICEMIE Corelaţii Obiective: - Coeficientul de corelaţie Pearson - Graficul de corelaţie (XY Scatter) - Regresia liniară Problema 1. Introduceţi în Excel următorul tabel cu datele a 30 de pacienţi aflaţi în atenţia

More information

Consideraţii statistice Software statistic

Consideraţii statistice Software statistic Consideraţii statistice Software statistic 2014 Tipuri de date medicale Scala de raţii: se măsoară în funcţie de un punct zero absolut Scale de interval: intervalul (sau distanţa) dintre două puncte pe

More information

FISA DE EVIDENTA Nr 1/

FISA DE EVIDENTA Nr 1/ Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare -COMOTI Bdul Iuliu Maniu Nr. 220D, 061126 Bucuresti Sector 6, BUCURESTI Tel: 0214340198 Fax: 0214340240 FISA DE EVIDENTA Nr 1/565-236 a rezultatelor

More information

Biostatistică Medicină Generală. Lucrarea de laborator Nr Intervale de încredere. Scop: la sfârşitul laboratorului veţi şti:

Biostatistică Medicină Generală. Lucrarea de laborator Nr Intervale de încredere. Scop: la sfârşitul laboratorului veţi şti: Biostatistică Medicină Generală Lucrarea de laborator Nr.5 Scop: la sfârşitul laboratorului veţi şti: Să folosiţi foaia de calcul Excel pentru a executa calculele necesare găsirii intervalelor de încredere

More information

Mail Moldtelecom. Microsoft Outlook Google Android Thunderbird Microsoft Outlook

Mail Moldtelecom. Microsoft Outlook Google Android Thunderbird Microsoft Outlook Instrucțiunea privind configurarea clienților e-mail pentru Mail Moldtelecom. Cuprins POP3... 2 Outlook Express... 2 Microsoft Outlook 2010... 7 Google Android Email... 11 Thunderbird 17.0.2... 12 iphone

More information

Teoreme de Analiză Matematică - II (teorema Borel - Lebesgue) 1

Teoreme de Analiză Matematică - II (teorema Borel - Lebesgue) 1 Educaţia Matematică Vol. 4, Nr. 1 (2008), 33-38 Teoreme de Analiză Matematică - II (teorema Borel - Lebesgue) 1 Silviu Crăciunaş Abstract In this article we propose a demonstration of Borel - Lebesgue

More information

Alexandrina-Corina Andrei. Everyday English. Elementary. comunicare.ro

Alexandrina-Corina Andrei. Everyday English. Elementary. comunicare.ro Alexandrina-Corina Andrei Everyday English Elementary comunicare.ro Toate drepturile asupra acestei ediţii aparţin Editurii Comunicare.ro, 2004 SNSPA, Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice David

More information

PREZENTARE INTERFAŢĂ MICROSOFT EXCEL 2007

PREZENTARE INTERFAŢĂ MICROSOFT EXCEL 2007 PREZENTARE INTERFAŢĂ MICROSOFT EXCEL 2007 AGENDĂ Prezentarea aplicaţiei Microsoft Excel Registre şi foi de calcul Funcţia Ajutor (Help) Introducerea, modificarea şi gestionarea datelor în Excel Gestionarea

More information

EPI INFO. - Cross-tabulation şi testul 2 -

EPI INFO. - Cross-tabulation şi testul 2 - EPI INFO - Cross-tabulation şi testul 2 - Au drept scop verificarea unor ipoteze obţinute în urma centralizării datelor unei cercetări statistice şi stabilirea posibilelor legături între variabile. Acest

More information

Maria plays basketball. We live in Australia.

Maria plays basketball. We live in Australia. RECAPITULARE GRAMATICA INCEPATORI I. VERBUL 1. Verb to be (= a fi): I am, you are, he/she/it is, we are, you are, they are Questions and negatives (Intrebari si raspunsuri negative) What s her first name?

More information

FISA DE EVIDENTA Nr 2/

FISA DE EVIDENTA Nr 2/ Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare -COMOTI Bdul Iuliu Maniu Nr. 220D, 061126 Bucuresti Sector 6, BUCURESTI Tel: 0214340198 Fax: 0214340240 FISA DE EVIDENTA Nr 2/565-237 a rezultatelor

More information

Clasele de asigurare. Legea 237/2015 Anexa nr. 1

Clasele de asigurare. Legea 237/2015 Anexa nr. 1 Legea 237/2015 Anexa nr. 1 Clasele de asigurare Secţiunea A. Asigurări generale 1. accidente, inclusiv accidente de muncă şi boli profesionale: a) despăgubiri financiare fixe b) despăgubiri financiare

More information

Circuite Basculante Bistabile

Circuite Basculante Bistabile Circuite Basculante Bistabile Lucrarea are drept obiectiv studiul bistabilelor de tip D, Latch, JK şi T. Circuitele basculante bistabile (CBB) sunt circuite logice secvenţiale cu 2 stări stabile (distincte),

More information

Curriculum vitae Europass

Curriculum vitae Europass Curriculum vitae Europass Informaţii personale Nume / Prenume TANASESCU IOANA EUGENIA Adresă(e) Str. G. Enescu Nr. 10, 400305 CLUJ_NAPOCA Telefon(oane) 0264.420531, 0745820731 Fax(uri) E-mail(uri) ioanatanasescu@usamvcluj.ro,

More information

Anexa 2. Instrumente informatice pentru statistică

Anexa 2. Instrumente informatice pentru statistică Anexa 2. Instrumente informatice pentru statistică 2.1. Microsoft EXCEL şi rutina HISTO Deoarece Microsoft EXCEL este relativ bine cunoscut, inclusiv cu unele funcţii pentru prelucrări statistice, în acest

More information

Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila Facultatea de Medicină Generală TEZĂ DE DOCTORAT

Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila Facultatea de Medicină Generală TEZĂ DE DOCTORAT Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila Facultatea de Medicină Generală TEZĂ DE DOCTORAT "Valoarea predictivă a examenului ecografic, a fibroscanului şi a AFP în depistarea cancerului hepatic

More information

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ,

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ, CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ, COMUNICARE ŞI DEONTOLOGIE Seminar SELECTAREA ŞI VALORIFICAREA SURSELOR INFORMATICE / BIBLIOGRAFICE IN CERCETAREA DOCTORALĂ Alexandru Nichici /2014-2015 1. CARE SUNT PROBLEMELE CU

More information

OCCUPATIONAL THERAPY CHILDREN WITH UPPER LIMB FRACTURES

OCCUPATIONAL THERAPY CHILDREN WITH UPPER LIMB FRACTURES TERAPIA OCUPAŢIONALĂ LA COPIII CU FRACTURI ALE MEMBRULUI SUPERIOR OCCUPATIONAL THERAPY CHILDREN WITH UPPER LIMB FRACTURES Ţicărat Ana-maria 1 Key words: upper limb fractures, integrative mouvements, occupational

More information

ASISTENŢA MEDICALĂ AMBULATORIE DE SPECIALITATE PENTRU SPECIALITĂŢILE PARACLINICE

ASISTENŢA MEDICALĂ AMBULATORIE DE SPECIALITATE PENTRU SPECIALITĂŢILE PARACLINICE ASISTENŢA MEDICALĂ AMBULATORIE DE SPECIALITATE PENTRU SPECIALITĂŢILE PARACLINICE Nr. Crt. Cod PACHET DE BAZA - PENTRU PERSOANELE ASIGURATE - Lista investigaţiilor paraclinice - analize de laborator Denumirea

More information

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE VLAD SILVIU VALENTIN

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE VLAD SILVIU VALENTIN MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE VLAD SILVIU VALENTIN TEZĂ DE DOCTORAT STUDIU PRIVIND TRATAMENTUL FRACTURILOR DE COLOANĂ

More information

Curriculum vitae Europass

Curriculum vitae Europass Curriculum vitae Europass Informaţii personale Nume / Prenume Adresă(e) Foia Liliana Georgeta Str. Toma-Cozma Nr. 12, RO- 700555, Iasi, Romania Telefon(oane) +40 232301808 (office) Mobil: +40 744704452

More information

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 16 - Criptografia asimetrică Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Limitările criptografiei

More information

Ghidul administratorului de sistem

Ghidul administratorului de sistem Ghidul administratorului de sistem SOFTWARE DE GESTIONARE A TERAPIEI PENTRU DIABET Română Accesarea fişierelor de date CareLink Pro stochează date despre utilizator şi dispozitiv într-un fişier de centralizare

More information

PROIECT DE LECȚIE. Disciplina: Fizică. Clasa: a X a. Profesor: Moșteanu Gabriela. Unitatea de învăţare: Producerea şi utilizarea curentului electric

PROIECT DE LECȚIE. Disciplina: Fizică. Clasa: a X a. Profesor: Moșteanu Gabriela. Unitatea de învăţare: Producerea şi utilizarea curentului electric PROIECT DE LECȚIE Disciplina: Fizică Clasa: a X a Profesor: Moșteanu Gabriela Unitatea de învăţare: Producerea şi utilizarea curentului electric Titlul lecţiei: Legea lui Ohm pentru o porţiune de circuit.

More information

Exerciţii Capitolul 4

Exerciţii Capitolul 4 EXERCIŢII CAPITOLUL 4 4.1. Scrieti câte un program Transact-SQL si PL/SQL pentru calculul factorialului unui număr dat. 4.2. Scrieţi şi executaţi cele două programe care folosesc cursoarele prezentate

More information

TTX260 investiţie cu cost redus, performanţă bună

TTX260 investiţie cu cost redus, performanţă bună Lighting TTX260 investiţie cu cost redus, performanţă bună TTX260 TTX260 este o soluţie de iluminat liniară, economică şi flexibilă, care poate fi folosită cu sau fără reflectoare (cu cost redus), pentru

More information

22METS. 2. In the pattern below, which number belongs in the box? 0,5,4,9,8,13,12,17,16, A 15 B 19 C 20 D 21

22METS. 2. In the pattern below, which number belongs in the box? 0,5,4,9,8,13,12,17,16, A 15 B 19 C 20 D 21 22METS CLASA a IV-a 1. Four people can sit at a square table. For the school party the students put together 7 square tables in order to make one long rectangular table. How many people can sit at this

More information

NR 24/ 2009 REVISTA ROMÂNĂ DE KINETOTERAPIE

NR 24/ 2009 REVISTA ROMÂNĂ DE KINETOTERAPIE NR 24/ 2009 REVISTA ROMÂNĂ DE KINETOTERAPIE Colegiul de redacţie Director: Marcu Vasile (Oradea, Romania) Redactor şef: Ciobanu Doriana (Oradea, Romania) Redactor şef adjunct: Lozincă Izabela (Oradea,

More information

Ministerul Educaţiei Naţionale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Ministerul Educaţiei Naţionale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare Examenul de bacalaureat naţional 2014 Proba C de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională studiată pe parcursul învăţământului liceal Proba scrisă la Limba engleză

More information

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a IV-a, Graph Magics. Dumitru Ciubatîi Universitatea din Bucureşti,

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a IV-a, Graph Magics. Dumitru Ciubatîi Universitatea din Bucureşti, Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a IV-a, 2006 133 Graph Magics Dumitru Ciubatîi Universitatea din Bucureşti, workusmd@yahoo.com 1. Introducere Graph Magics este un program destinat construcţiei

More information

Anexa nr.1. contul 184 Active financiare depreciate la recunoașterea inițială. 1/81

Anexa nr.1. contul 184 Active financiare depreciate la recunoașterea inițială. 1/81 Anexa nr.1 Modificări și completări ale Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, aplicabile instituțiilor de credit, aprobate prin Ordinul Băncii Naționale

More information

1. Funcţii speciale. 1.1 Introducere

1. Funcţii speciale. 1.1 Introducere 1. 1.1 Introducere Dacă o anumită ecuaţie diferenţială (reprezentând de obicei un sistem liniar cu coeficienţi variabili) şi soluţie sa sub formă de serie de puteri apare frecvent în practică, atunci i

More information

Evoluţii în domeniul protecţiei persoanelor cu handicap, la 30 septembrie 2010

Evoluţii în domeniul protecţiei persoanelor cu handicap, la 30 septembrie 2010 Evoluţii în domeniul protecţiei persoanelor cu handicap, la 30 2010 La 30 2010 numărul total de persoane cu handicap comunicat Direcţiei Generale Protecţia Persoanelor cu Handicap din cadrul Ministerului

More information

ZOOLOGY AND IDIOMATIC EXPRESSIONS

ZOOLOGY AND IDIOMATIC EXPRESSIONS ZOOLOGY AND IDIOMATIC EXPRESSIONS ZOOLOGIA ŞI EXPRESIILE IDIOMATICE 163 OANA BOLDEA Banat s University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, Timişoara, România Abstract: An expression is an

More information

Analele Universităţii Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1/2010

Analele Universităţii Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1/2010 DIAGNOSTICUL FINANCIAR MODALITATE DE OBŢINERE A PERFORMANŢELOR FINANCIARE ALE FIRMEI Prof. Univ. Dr. Constantin CARUNTU Universitatea Constantin Brâncuşi din Târgu - Jiu Lect.univ.dr. Mihaela Loredana

More information

LABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE)

LABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE) LABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE) I. Scopul Laboratorului: Îşi propune să participe la analiza teoretică şi investigarea practică

More information

FINANCIAL DIAGNOSIS THE WAY TO GET FINANCIAL PERFORMANCES BY THE COMPANY

FINANCIAL DIAGNOSIS THE WAY TO GET FINANCIAL PERFORMANCES BY THE COMPANY DIAGNOSTICUL FINANCIAR MODALITATE DE OBŢINERE A PERFORMANŢELOR FINANCIARE ALE FIRMEI PROF.UNIV.DR. CĂRUNTU CONSTANTIN LECT.UNIV.DR. LĂPĂDUŞI MIHAELA LOREDANA UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRÂNCUŞI FINANCIAL

More information

BAZELE MASAJULUI IGIENIC

BAZELE MASAJULUI IGIENIC UNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRI DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII, SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII SPECIALIZAREA KINETOTERAPIE ŞI MOTRICITATE SPECIALĂ BAZELE MASAJULUI IGIENIC AUTOR: PROF. UNIV. DR.

More information

Click pe More options sub simbolul telefon (în centru spre stânga) dacă sistemul nu a fost deja configurat.

Click pe More options sub simbolul telefon (în centru spre stânga) dacă sistemul nu a fost deja configurat. 1. Sus în stânga, click pe Audio, apoi pe Audio Connection. 2. Click pe More options sub simbolul telefon (în centru spre stânga) dacă sistemul nu a fost deja configurat. 3. 4. Alegeți opțiunea favorită:

More information

Boancă (Patrașcu) Nicoleta Camelia. Adresa de contact Panait Cerna Nr.7, Bl. M44, Sc. 2, Et.5, Ap 49, Sector 3 București Telefon +40 (744)

Boancă (Patrașcu) Nicoleta Camelia. Adresa de contact Panait Cerna Nr.7, Bl. M44, Sc. 2, Et.5, Ap 49, Sector 3 București Telefon +40 (744) Curriculum Vitae Date personale Nume Boancă (Patrașcu) Nicoleta Camelia Adresa de contact Panait Cerna Nr.7, Bl. M44, Sc. 2, Et.5, Ap 49, Sector 3 București Telefon +40 (744) 682 670 Email Nationalitate

More information

MASAJ TERAPEUTIC-RECUPERATOR

MASAJ TERAPEUTIC-RECUPERATOR UNIVERSITATEA "VASILE ALECSANDRI" DIN BACĂU DEPARTAMENTUL ID IFR FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII, SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII SPECIALIZAREA KINETOTERAPIE ŞI MOTRICITATE SPECIALĂ MASAJ TERAPEUTIC-RECUPERATOR

More information

CONSIDERAŢII ASUPRA UTILITǍŢII EXAMENULUI HOLTER ECG ÎN EVALUAREA DISFUNCŢIEI VEGETATIVE ŞI A ANOMALIILOR ELECTROCARDIOGRAFICE DIN CIROZA HEPATICǍ

CONSIDERAŢII ASUPRA UTILITǍŢII EXAMENULUI HOLTER ECG ÎN EVALUAREA DISFUNCŢIEI VEGETATIVE ŞI A ANOMALIILOR ELECTROCARDIOGRAFICE DIN CIROZA HEPATICǍ UNIVERSITATEA DE MEDICINǍ ŞI FARMACIE GRIGORE T. POPA IAŞI FACULTATEA DE MEDICINǍ CONSIDERAŢII ASUPRA UTILITǍŢII EXAMENULUI HOLTER ECG ÎN EVALUAREA DISFUNCŢIEI VEGETATIVE ŞI A ANOMALIILOR ELECTROCARDIOGRAFICE

More information

Evaluarea somnului nocturn la pacienţii cu Boală Parkinson

Evaluarea somnului nocturn la pacienţii cu Boală Parkinson Cercetare clinică Evaluarea somnului nocturn la pacienţii cu Boală Parkinson Maria-Lucia Muntean, Lăcrămioara Perju-Dumbravă Clinica Neurologie 1, UMF Iuliu Haţieganu Cluj-Napoca Rezumat Tulburările somnului

More information

ANALIZA COMPARATIVĂ A UNOR PARAMETRI DIN SEDIMENTUL URINAR LA SUBIECŢI DE SEX FEMININ ŞI MASCULIN

ANALIZA COMPARATIVĂ A UNOR PARAMETRI DIN SEDIMENTUL URINAR LA SUBIECŢI DE SEX FEMININ ŞI MASCULIN Annals of West University of Timişoara, ser. Biology, vol XII, pp 9-16 ANALIZA COMPARATIVĂ A UNOR PARAMETRI DIN SEDIMENTUL URINAR LA SUBIECŢI DE SEX FEMININ ŞI MASCULIN MARIOARA NICOLETA FILIMON 1, ROXANA

More information

Determining Corporal Composition

Determining Corporal Composition Determining Corporal Composition Lecturer Antoanela ILIESCU PhD Artifex University of Bucharest Abstract The fundamental measure of health status and capacity of efort for non-athletes people is by determinating

More information

STUDIU PROSPECTIV AL HIPERTENSIUNII ARTERIALE LA COPII ŞI ADOLESCENŢI DIN IAŞI

STUDIU PROSPECTIV AL HIPERTENSIUNII ARTERIALE LA COPII ŞI ADOLESCENŢI DIN IAŞI UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE «GR.T. POPA» IAŞI STUDIU PROSPECTIV AL HIPERTENSIUNII ARTERIALE LA COPII ŞI ADOLESCENŢI DIN IAŞI TEZĂ DE DOCTORAT REZUMAT Conducător ştiinţific: Prof. Univ. Dr. Silvia

More information

OPTIMIZAREA GRADULUI DE ÎNCĂRCARE AL UTILAJELOR DE FABRICAŢIE OPTIMIZING THE MANUFACTURING EQUIPMENTS LOAD FACTOR

OPTIMIZAREA GRADULUI DE ÎNCĂRCARE AL UTILAJELOR DE FABRICAŢIE OPTIMIZING THE MANUFACTURING EQUIPMENTS LOAD FACTOR OPTIMIZING THE MANUFACTURING EQUIPMENTS LOAD FACTOR OPTIMIZAREA GRADULUI DE ÎNCĂRCARE AL UTILAJELOR DE FABRICAŢIE Traian Alexandru BUDA, Magdalena BARBU, Gavrilă CALEFARIU Transilvania University of Brasov,

More information

Marketing politic. CURS (tematică & bibliografie) Specializarea Ştiinţe Politice, anul III

Marketing politic. CURS (tematică & bibliografie) Specializarea Ştiinţe Politice, anul III Marketing CURS (tematică & bibliografie) Specializarea Ştiinţe Politice, anul III Lect.dr. Corina Barbaros (corina.barbaros@uaic.ro) Obiectivele cursului: 1. Familiarizarea studenţilor cu modelele clasice

More information

Rigla şi compasul. Gabriel POPA 1

Rigla şi compasul. Gabriel POPA 1 Rigla şi compasul Gabriel POPA 1 Abstract. The two instruments accepted by the ancient Greeks for performing geometric constructions, if separately used, are not equally powerful. The compasses alone can

More information

COSTUL DE OPORTUNITATE AL UNUI STUDENT ROMÂN OPPORTUNITY COST OF A ROMANIAN STUDENT. Felix-Constantin BURCEA. Felix-Constantin BURCEA

COSTUL DE OPORTUNITATE AL UNUI STUDENT ROMÂN OPPORTUNITY COST OF A ROMANIAN STUDENT. Felix-Constantin BURCEA. Felix-Constantin BURCEA COSTUL DE OPORTUNITATE AL UNUI STUDENT ROMÂN Felix-Constantin BURCEA Abstract A face compromisuri implică întotdeauna a compara costuri şi beneficii. Ce câştigi reprezintă beneficiul, care de obicei depinde

More information

Hama Telecomanda Universala l in l

Hama Telecomanda Universala l in l H O M E E N T E R T A I N M E N T Hama Telecomanda Universala l in l 00040081 2 6 5 3 12 1 14 13 4 8 7 9 17 4 10 16 15 Manual de utilizare Funcţia Tastelor 1. TV: Selectati aparatul pe care doriţi să-l

More information

Paradoxuri matematice 1

Paradoxuri matematice 1 Educaţia Matematică Vol. 3, Nr. 1-2 (2007), 51-56 Paradoxuri matematice 1 Ileana Buzatu Abstract In this paper we present some interesting paradoxical results that take place when we use in demonstration

More information

1. Ecuaţii diferenţiale de ordinul întâi

1. Ecuaţii diferenţiale de ordinul întâi 1. 1.1 Introducere Scopul acestui curs este de a furniza celor interesaţi în primul rând o bază solidă asupra problemelor matematice care apar în inginerie şi în al doilea rând un set de instrumente practice

More information

Soft-ul de evaluare Teste computerizate pentru educaţie tehnologică

Soft-ul de evaluare Teste computerizate pentru educaţie tehnologică Soft-ul de evaluare Teste computerizate pentru educaţie tehnologică Paulina Matei Scoala Generală Tudor Vladimirescu Târgovişte, mateipaulina@gmail.com Abstract În această lucrare am prezentat soft-ul

More information

Fall Spring. PPVT EVT SSRS - Parents. SSRS - Teachers. Acest studiu a fost realizat de Național Institute on Out-of- School Time (NIOST)

Fall Spring. PPVT EVT SSRS - Parents. SSRS - Teachers. Acest studiu a fost realizat de Național Institute on Out-of- School Time (NIOST) O cercetare de evaluare independentă, bazată pe rezultatele copiilor de la FasTracKids şi pe cele ale unor copii între trei şi şase ani din diverse centre educaţionale din Statele Unite: 72 74 68 58 56

More information

Un tip de data este caracterizat de: o O mulţime de date (valori є domeniului) o O mulţime de operaţii o Un identificator.

Un tip de data este caracterizat de: o O mulţime de date (valori є domeniului) o O mulţime de operaţii o Un identificator. 3. Tipuri de date 1 Un tip de data este caracterizat de: o O mulţime de date (valori є domeniului) o O mulţime de operaţii o Un identificator Exemplu: Tipul de dată - Număr întreg ( Integer ): Un număr

More information

ANEXĂ COMISIA EUROPEANĂ,

ANEXĂ COMISIA EUROPEANĂ, REGULAMENTUL (UE) 2017/1505 AL COMISIEI din 28 august 2017 de modificare a anexelor I, II şi III la Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului privind participarea voluntară

More information

Utilizarea eficientă a factorilor de producţie

Utilizarea eficientă a factorilor de producţie Utilizarea eficientă a factorilor de producţie Prof. univ. dr. Alina Costina BĂRBULESCU TUDORACHE Ec. Mădălin BĂRBULESCU TUDORACHE Abstract Economic efficiency expresses the quality of human life concretized

More information

Defuzzificarea într-un sistem cu logică fuzzy. Aplicaţie: maşina de spălat cu reguli fuzzy. A. Obiective. B. Concepte teoretice ilustrate

Defuzzificarea într-un sistem cu logică fuzzy. Aplicaţie: maşina de spălat cu reguli fuzzy. A. Obiective. B. Concepte teoretice ilustrate Defuzzificarea într-un sistem cu logică fuzzy. Aplicaţie: maşina de spălat cu reguli fuzzy A. Obiective 1) Vizualizarea procesului de selecţie a valorii tranşante de ieşire din mulţimea fuzzy de ieşire

More information

Capitolul V MODELAREA SISTEMELOR CU VENSIM

Capitolul V MODELAREA SISTEMELOR CU VENSIM 5.1. Introducere Capitolul V MODELAREA SISTEMELOR CU VENSIM VENSIM este un software de modelare vizuală care permite conceptualizarea, implementarea, simularea şi optimizarea modelelor sistemelor dinamice.

More information

VERBUL. Are 3 categorii: A. Auxiliare B. Modale C. Restul. A. Verbele auxiliare (to be si to have)

VERBUL. Are 3 categorii: A. Auxiliare B. Modale C. Restul. A. Verbele auxiliare (to be si to have) VERBUL Are 3 categorii: A. Auxiliare B. Modale C. Restul A. Verbele auxiliare (to be si to have) 1. Sunt verbe deosebit de puternice 2. Au forme distincte pt. prezent si trecut 3. Intra in alcatuirea altor

More information

Universitatea din Bucureşti. Facultatea de Matematică şi Informatică. Şcoala Doctorală de Matematică. Teză de Doctorat

Universitatea din Bucureşti. Facultatea de Matematică şi Informatică. Şcoala Doctorală de Matematică. Teză de Doctorat Universitatea din Bucureşti Facultatea de Matematică şi Informatică Şcoala Doctorală de Matematică Teză de Doctorat Proprietăţi topologice ale atractorilor sistemelor iterative de funcţii (Rezumat) Îndrumător

More information

PROCEDURA DE LUCRU A TRATAMENTULUI FIBRINOLITIC CU STREPTOKINAZA

PROCEDURA DE LUCRU A TRATAMENTULUI FIBRINOLITIC CU STREPTOKINAZA PROCEDURA DE LUCRU A TRATAMENTULUI Definitie: FIBRINOLITIC CU STREPTOKINAZA Streptokinaza este o enzima eliberata de streptococii hemolitici, care este capabila sa distruga cheagurile de sange, se foloseste

More information

STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 120 CADRUL GENERAL AL STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT CUPRINS

STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 120 CADRUL GENERAL AL STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT CUPRINS 1 P a g e STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 120 CADRUL GENERAL AL STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT CUPRINS Paragrafele Introducere 1-2 Cadrul general de raportare financiară 3 Cadrul general pentru

More information

GHID LUCRĂRII DE DISERTAŢIE

GHID LUCRĂRII DE DISERTAŢIE GHID PENTRU ELABORAREA LUCRĂRII DE DISERTAŢIE Facultatea de Geodezie - UTCB 1 INTRODUCERE Prin parcurgerea studiilor de masterat se realizează aprofundarea cunoştinţelor şi perfecţionarea competenţelor

More information

Document cu Intrebari si Raspunsuri (Q&A) referitoare la desfasurarea studiilor clinice in Romaniavers

Document cu Intrebari si Raspunsuri (Q&A) referitoare la desfasurarea studiilor clinice in Romaniavers Document cu Intrebari si Raspunsuri (Q&A) referitoare la desfasurarea studiilor clinice in Romaniavers. 01-30.01.2014 I. Intrebari cu privire la Protocol Q1: Avand in vedere ca s-a decis sa nu mai fie

More information

CAPITOLUL XI METODA DIRECT - COSTING

CAPITOLUL XI METODA DIRECT - COSTING PITOLUL XI METODA DIRECT - COSTING Obiective: aprofundarea conceptului de metodă parţială; însuşirea metodei de calcul direct costing; înţelegerea diferenţelor dintre metodele globale şi parţiale; aprofundarea

More information

Promovarea performanţei şi a creşterii eficienţei entităţilor publice, management prin obiective

Promovarea performanţei şi a creşterii eficienţei entităţilor publice, management prin obiective Promovarea performanţei şi a creşterii eficienţei entităţilor publice, management prin obiective Drd. Rodica IVORSCHI Academia de Studii Economice București Abstract Stabilirea ierarhiei obiectivelor,

More information

TEZ{ DE DOCTORAT -rezumat-

TEZ{ DE DOCTORAT -rezumat- UNIVERSITATEA DE MEDICIN{ }I FARMACIE DIN CRAIOVA }COALA DOCTORAL{ TEZ{ DE DOCTORAT -rezumat- MODALIT{ I DE ANALGEZIE }I SEDARE #N PERIOADA POSTOPERATORIE Conduc[tor de doctorat: Prof. Univ. Dr. VALENTIN

More information

LUCRAREA NR. 2 STUDIUL AMPLIFICATORULUI DIFERENŢIAL

LUCRAREA NR. 2 STUDIUL AMPLIFICATORULUI DIFERENŢIAL LUCRRE NR. STUDIUL MPLIFICTORULUI DIFERENŢIL 1. Scopl lcrării În această lcrare se stdiază amplificatorl diferenţial realizat c tranzistoare bipolare, în care generatorl de crent constant este o srsă de

More information

Clasificarea internaţională a funcţionării, dizabilităţii şi sănătăţii

Clasificarea internaţională a funcţionării, dizabilităţii şi sănătăţii CIF Clasificarea internaţională a funcţionării, dizabilităţii şi sănătăţii Organizaţia Mondială a Sănătăţii Geneva WHO Library Cataloguing-in-Publication data Clasificarea internaţională a funcţionării,

More information

Studiu privind îmbunătăţirea abilităţilor manageriale prin coaching, în industrii producătoare de bunuri şi prestatoare de servicii din România

Studiu privind îmbunătăţirea abilităţilor manageriale prin coaching, în industrii producătoare de bunuri şi prestatoare de servicii din România MINISTERUL EDUCAŢIEI NATIONALE ŞI CERCETÃRII ŞTIINŢIFICE Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti Şcoala doctorală: Antreprenoriat, Ingineria şi Managementul Afacerilor TEZÃ DE DOCTORAT Studiu privind îmbunătăţirea

More information

Complicaţii generale apărute în cabinetul stomatologic în timpul tratamentelor odontale uzuale analiză statistică

Complicaţii generale apărute în cabinetul stomatologic în timpul tratamentelor odontale uzuale analiză statistică Complicaţii generale apărute în cabinetul stomatologic în timpul tratamentelor odontale uzuale analiză statistică Conf. univ. Dana Cristina BODNAR Conf. univ. Mihai BURLIBAŞA (mburlibasa@gmail.com) Conf.

More information

PROGRESE ÎN CONSTRUCŢIA REDUCTOARELOR DE TURAŢIE CU AXELE PARALELE

PROGRESE ÎN CONSTRUCŢIA REDUCTOARELOR DE TURAŢIE CU AXELE PARALELE PROGRESE ÎN CONSTRUCŢIA REDUCTOARELOR DE TURAŢIE CU AXELE PARALELE Gheorghe MILOIU, Mihai IONEL Progress in building of the helical gearboxes with parallel shafts This paper presents the newest concept

More information