PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC (PLAI) JUDEŢUL NEAMŢ

Transcription

1 PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC (PLAI) JUDEŢUL NEAMŢ Document elaborat de Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social al judeţului Neamţ, prin colectivul : - Inspectoratul Şcolar al Judeţului NEAMŢ Constantin-Mircea Corlăţeanu - Instituţia Prefectului judeţul NEAMŢ Latu Lazăr - AJOFM NEAMŢ Ana Berea - ADR NE filiala NEAMŢ Izabella Grădinescu - DJCC NEAMŢ Mihaela Ioniţă - Camera de Comerţ şi Industrie NEAMŢ Tudor Curpănaru - FSLI NEAMŢ Gabriel Ploscă - OAMMR NEAMŢ Puiu Sîrbu - CICIA Roznov Vasile Avădănei Asistenţă şi coordonare regională - CNDIPT Bucureşti Filiala Piatra Neamţ Mihai Lăcătuşu - CNDIPT Bucureşti Filiala Iaşi Florentina Vasilescu AVIZAT, CLDPS Neamţ Aprobat, C.A. al IŞJ Neamţ DECEMBRIE 2011 Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic

2 CUPRINS CUVÂNT ÎNAINTE pag.4 Abrevieri pag.5 CAP.1 REZUMAT Glosar de termeni pag.6 CAP.2 DEMOGRAFIA pag Situaţia prezentă Populaţia totală. Dinamica generală Distribuţia pe medii rezidenţiale (urban/rural) Distribuţia pe sexe pag Structura pe grupe de vârstă Structura pe grupe de vârstă şi medii rezidenţiale Structura etnică pag Mişcarea migratorie 2.2. Proiecţii demografice 2.3. Principalele concluzii din analiza demografică. Implicaţii pentru ÎPT pag.11 CAP.3 PROFILUL ECONOMIC JUDEŢEAN pag Principalii indicatori economici Produsul intern brut (PIB) şi valoarea adăugată brută (VAB) Productivitatea muncii. Contribuţia judeţului Neamţ la valoarea adăugată brută (VAB) Firmele din judeţ. Dinamica, repartiţia sectorială şi pe clase de mărime. pag Investiţiile brute ale unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii 3.2. Informaţii parţiale pag Procesul de integrare europeană şi cerinţele de competitivitate Cercetarea - dezvoltarea Industria pag Infrastructura de transport, tehnică, edilitară, de comunicaţii şi de mediu Agricultura Silvicultura pag Turismul Zona montană şi dezvoltarea durabilă aspecte specifice ruralului montan pag Concluzii din analiza mediului economic. implicaţii pentru ÎPT pag.18 CAP.4 PIAŢA MUNCII pag Indicatori statistici ai pieţei muncii Participarea la forţa de muncă Structura populaţiei ocupate pe niveluri de instruire, la nivel regional Structura populaţiei ocupate civilă pe principalele activităţi ale economiei naţionale Numărul mediu al salariaţilor şi al muncitorilor pe activităţi ale economiei naţionale pag Informaţii parţiale pag Analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM pag Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru pag.23 învăţământul profesional şi liceal tehnologic Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru şcoala postliceală pag Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul superior Evoluţiile recente ale şomajului şi a locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM (aspecte critice în contextul crizei economice şi financiare) Proiecţia ocupării şi a deficitului de calificări pe termen scurt (anchete) pag Anchete în întreprinderi Anchete în rândul angajatorilor şi salariaţilor pag Proiecţia cererii şi ofertei de locuri de muncă pe termen mediu pag Concluzii din analiza pieţei muncii. Implicaţii pentru Î.P.T. pag Principalele constatări desprinse din informaţiile din AMIGO la nivel regional Concluzii din analiza principalilor indicatori din Balanţa Forţei de Muncă (BFM) pag Concluzii din analiza structurii populaţiei ocupate civile: pag Concluzii din analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic

3 vacante înregistrate la AJOFM Proiecţia ocupării şi a deficitului de calificări pe termen scurt (concluzii din anchete) pag Concluzii din previziunile privind cererea şi oferta pe termen lung la nivel regional 4.4. Implicaţiile pentru ÎPT pag.47 CAP.5 ÎNVĂŢĂMÂNTUL PROFESIONAL ŞI TEHNIC DIN JUDEŢUL NEAMŢ pag Indicatori de context Contextul european Contextul naţional pag Indicatori de context specifici pag Contextul demografic şi populaţia şcolară 5.3. Indicatori de intrare pag Numărul de elevi ce revine la un cadru didactic Resursele umane din ÎPT Resurse materiale şi condiţii de învăţare pag Indicatori de proces pag Mecanisme decizionale şi descentralizarea funcţională în ÎPT Asigurarea calităţii în ÎPT pag Serviciile de orientare şi consiliere 5.5. Indicatori de ieşire pag Rata netă de cuprindere în sistemul de educaţie şi formare profesională Grad de cuprindere în învăţământ (Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste) Rata abandonului şcolar, pe niveluri de educaţie ISCED pag Rata de absolvire, pe niveluri de educaţie ISCED Rata de succes pag Rata de tranziţie la următorul nivel de educaţie Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie pag Procentul elevilor cu nivel scăzut al competenţelor de citire/lectură (PISA) Ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între de ani care au absolvit cel puţin pag.62 învăţământul secundar superior Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (25-64 ani) 5.6. Indicatori de impact pag Impactul sistemului de învăţământ profesional şi tehnic asupra ratei şomajului Rata de inserţie a absolvenţilor la 6 luni de la absolvire, pe niveluri de educaţie Gradul de utilizare a competenţelor dobândite de absolvenţi la locul de muncă pag Oferta şcolilor din ÎPT judeţean Evoluţia planurilor de şcolarizare Analiza ofertei curente (pentru anul şcolar in derulare) Proiectul planului de şcolarizare pentru anul şcolar viitor. Ţinte pe termen mediu pe domenii de pregătire Oferta şcolilor din ÎPT pentru formarea adulţilor pag Reţele şcolare pag Parteneriatul cu întreprinderile 5.8. Principalele concluzii din analiza ÎPT judeţean pag.73 CAP.6 Evaluarea progresului în implementarea PLAI pag.77 CAP.7 Analiza SWOT a corelării ofertei de formare profesionala cu cererea pag.78 CAP.8 Rezumatul principalelor concluzii şi recomandări pentru planul de măsuri pag.80 Anexa A la planul de acţiuni - Ţinte pe domenii pentru structura planurilor de şcolarizare OPIS ANEXE 1. Anexe demografie 2. Anexe profil economic 3. Anexe piaţa muncii 4. Anexe învăţământ Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic pag.92 pag.93 3

4 CUVÂNT ÎNAINTE Creşterea rolului educaţiei şi formării profesionale în formarea capitalului uman în sprijinul creşterii competitivităţii economice, a gradului de ocupare a forţei de muncă, în promovarea incluziunii sociale, consolidarea cetăţeniei democratice active, şi, nu în ultimul rând, în dezvoltarea personală şi profesională a celor care învaţă, constituie o preocupare majoră în cadrul politicilor şi strategiilor în domeniul educaţiei. Obiectivul major al planificării strategice a ÎPT constă în creşterea contribuţiei învăţământului profesional şi tehnic la tranziţia rapidă şi eficientă către o economie competitivă bazată pe inovare şi cunoaştere, participativă şi inclusivă. Dezvoltarea modelului de planificare strategică în ÎPT presupune, printre altele, îmbunătăţirea capacităţii de anticipare a nevoilor de formare profesională pe termen mediu şi lung şi de proiectare a ofertei ÎPT corelat cu acestea, integrarea cu politicile şi documentele de planificare strategică relevante adoptate la nivel european, naţional şi regional, dezvoltarea sistemelor de indicatori asociaţi şi dezvoltarea cadrului de planificare, monitorizare şi implementare a acestora. La nivelul fiecărui judeţ sunt elaborate documentele de planificare strategică PLAI care au drept scop stabilirea măsurilor integrate de educaţie şi formare profesională şi îmbunătăţirea corelării ofertei învăţământului profesional şi tehnic cu nevoile de dezvoltare economico - socială locală în perspectiva anului Cele mai importante roluri ale PLAI sunt: să analizeze în profunzime contextul judeţean, în raport cu contextul regional, şi să identifice aspectele specifice judeţului; să stabilească priorităţile, ţintele şi acţiunile la nivel judeţean pentru dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic, ca soluţie la problemele identificate, specifice judeţului; să contribuie la stabilirea ţintelor la nivel regional; să furnizeze un cadru general pentru elaborarea şi armonizarea la nivelul judeţului a planurilor strategice ale şcolilor; să faciliteze luarea deciziilor la nivel judeţean pentru restructurarea reţelei şcolilor învăţământului profesional şi tehnic şi finanţarea pentru investiţii specifice în ÎPT. PLAI oferă cadrul general pentru elaborarea planurilor şi programelor vizând: Calificările profesionale relevante pentru dezvoltarea socio-economică locală (nivel de judeţ) structurate pe domenii ocupaţionale şi nivele de calificare. Măsuri de raţionalizare a reţelei şcolare. Planul de şcolarizare al şcolilor ÎPT. Măsuri complementare de formare profesională continuă. Măsuri asociate de formare profesională a elevilor cu nevoi speciale, în vederea integrării lor în sistemul general de educaţie. Măsuri privind dezvoltarea parteneriatului social şi a curriculum-ului în dezvoltare locală. Măsuri privind susţinerea investiţiilor în infrastructură şi echipamente didactice. PLAI este actualizat periodic de către Comitetele Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru Formarea Profesională, structurile manageriale participative, consultative de la nivelul judeţean, şi este aprobat de către consiliul de administraţie ale inspectoratului şcolar. Planul Local de Acţiune pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic al judeţului NEAMŢ a fost elaborat sub asistenţa echipei de management a proiectului POSDRU/55/1.1/S/ Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii, Axa prioritară nr. 1 Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere. Domeniul major de intervenţie 1.1 Acces la educaţie şi formare PROFESIONALĂ INIŢIALĂ DE CALITATE, beneficiar Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic, pe baza căruia, la nivelul judeţului NEAMŢ, cuprins în regiunea 1 Nord-Est, se va genera oferta educaţională şi se va îmbunătăţi calitatea formării profesionale în concordanţă cu priorităţile de dezvoltare durabilă a comunităţilor, în condiţiile asigurării coeziunii sociale şi economice. Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic

5 Structura PLAI s-a realizat în conformitate cu Metodologia de actualizare a Planurilor Locale de Acţiune pentru Învăţământ (PLAI), octombrie Abrevieri utilizate AMIGO ANOFM BIE BNDE CEDEFOP CLDPS COR ENEB ETF EUROSTAT EURYDICE FORPRO FPC IEA IMM INS ISCED / CITE NCVA OECD PIB PIBR PISA SNIE SSE TIC TIMSS UNESCO UOE VAB VABR Ancheta asupra Forţei de Muncă în Gospodării Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă Biroul Internaţional pentru Educaţie (Bureau International de l Education) Baza Naţională de Date pentru Educaţie Centrul European pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional (European Centre for the Development of Vocational Training) Comitet Local pentru Dezvoltarea Parteneriatelor Sociale Clasificarea ocupaţiilor din România Evaluarea Naţională a Educaţiei de Bază Fundaţia Europeană pentru Formarea Profesională (European Training Foundation) Oficiul de Statistică al Comunităţilor Europene (Statistical Office of the European Communities) Reţeaua de informare asupra educaţiei în Europa (The Information Network on Education în Europe) Ancheta asupra Formării Profesionale Continue Formarea Profesională Continuă Asociaţia Internaţională pentru Evaluarea Randamentului în Educaţie (International Association for Evaluation of Educational Achievement) Întreprinderi mici şi mijlocii Institutul Naţional de Statistică Clasificarea Internaţională Standard a Educaţiei (International Standard Classification of Education /Classification internationale type de l éducation ) Consiliul Naţional pentru Certificări Profesionale (National Council for Vocational Awards) Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (Organisation for Economic Cooperation and Development) Produsul Intern Brut Produs Intern Brut Regional Programul pentru Evaluarea Internaţionala a Elevilor (Programme for International Student Assessment) Sistemul Naţional de Indicatori pentru Educaţie Sistemul Statistic European Tehnologii ale Informaţiei şi Comunicării Studiu privind tendinţe la nivel internaţional în matematică şi ştiinţe (Trends în International Mathematics and Science Study) Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinta şi Cultură (United Nations Education Science and Culture Organisation) Chestionar statistic interinstituţional utilizat de UNESCO, OECD şi Eurostat pentru colectarea anuală a datelor de la diferite ţări. La acest sistem de colectare a datelor participă şi România, prin Institutul Naţional de Statistică. Fiecare dintre cele trei instituţii internaţionale construieşte indicatori, în funcţie de criteriile proprii de analiză, pornind de la datele furnizate de diferite ţări prin chestionarele UOE. Valoare Adăugată Brută Valoare Adăugată Brută Regională Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic

6 CAPITOLUL 1 Rezumat Analizele din prezentul document urmăresc evoluţiile şi tendinţele demografice, ale pieţei muncii şi economiei judeţene, precum şi situaţia curentă a învăţământului profesional şi tehnic judeţean (oferta de educaţie şi formare profesională). Constatările - formulate din perspectiva implicaţiilor pentru dezvoltarea viitoare a învăţământului profesional şi tehnic judeţean - sunt rezumate la sfârşitul fiecărui capitol de analiză, sub forma unor concluzii şi recomandări în atenţia factorilor de răspundere la diferite niveluri de decizie din sistemul de educaţie şi formare profesională. Concluziile şi recomandările cu caracter mai general sunt sintetizate în capitolul 8. Scopul final al demersului de analiză este reprezentat de Planul de măsuri - propus pentru transpunerea în acţiune a principalelor concluzii şi recomandări, prezentat în capitolul 9. Analiza demografică indică scădere a populaţiei, în mod deosebit pentru grupele tinere de vârstă, însoţită de îmbătrânirea populaţiei. Constatările demografice recomandă la nivelul reţelei şcolare măsuri pentru raţionalizarea ofertei în raport cu nevoile de calificare şi acoperirea teritorială, asigurarea accesului la educaţie şi formare profesională, optimizarea resurselor (concentrarea resurselor în şcoli viabile, în paralel cu rezolvarea problemelor de acces etc.). Din analiza mediului economic judeţean se constată diversitatea activităţilor economice, avansul din ultima perioadă al serviciilor faţă de industrie, ponderea agriculturii mai ridicată decât la nivel regional, ponderea construcţiilor în creştere, suprafaţa agricolă subvalorificată, resurse conexe agriculturii montane nevalorificate. Se desprind concluziile cu privire la creşterea numărului de firme şi personalul IMM, dinamica încurajatoare a investiţiilor brute şi a investiţiilor străine directe, în special până în anul 2008 şi un uşor declin al economiei începând cu anul 2009, ca urmare a crizei economice. În paralel cu restructurările din industrie care au afectat firmele mari, a crescut numărul şi personalul din întreprinderile mici şi mijlocii. În condiţiile în care o mare parte din suprafaţa judeţului aparţine zonei montane, o secţiune distinctă este afectată analizării problematicii ruralului montan, din perspectiva socio-economică a localităţilor şi gospodăriilor ţărăneşti, a mediului şi dezvoltării durabile - conducând la nevoia unui program coerent de măsuri specifice în educaţie şi formare profesională. Planurile de şcolarizare trebuie să reflecte, prin structura ofertei - proporţional cu nevoile pieţei muncii - ponderea crescută a serviciilor, diversitatea activităţilor industriale, importanţa construcţiilor şi nevoile de dezvoltare a agriculturii Principalele constatări din analiza pieţei muncii indică o scădere a populaţiei active şi mai ales a populaţiei ocupate (în mod deosebit în mediul rural şi în cazul femeilor). Se constată tendinţa de scădere constantă a numărului şi ponderii populaţiei ocupate în agricultură şi industrie, în paralel cu creşterea în profilul servicii. Dezvoltarea parteneriatele cu agenţii economici, Agenţia de Ocupare a Forţei de Muncă, autorităţi şi alte organizaţii vor contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor - prioritate permanentă a managementului şcolar. Capitolul privind educaţia şi formarea profesională analizează contextul european şi naţional, precum şi principalii indicatori: de intrare în procesul educaţional (numărul de elevi ce revin unui cadru didactic, resursele umane şi materiale), de proces (mecanisme decizionale şi descentralizarea funcţională în ÎPT, asigurarea calităţii în ÎPT, serviciile de orientare şi consiliere), de ieşire (rata netă de cuprindere în sistemul de educaţie, rata abandonului şcolar, rata de tranziţie la următorul nivel ISCED, rata de absolvire, rata de succes, rata de participare a populaţiei adulte în formarea continuă, etc.), de impact (impactul sistemului ÎPT asupra ratei şomajului, rata de inserţie a absolvenţilor) precum şi oferta şcolilor din ÎPT(evoluţia planurilor de şcolarizare, analiza ofertei curente, ţintele pe termen mediu a domeniilor de pregătire profesională). O analiză detaliată este dedicată ofertei curente pentru formarea profesională iniţială prin ÎPT, constatându-se progresul rezultat pe baza exerciţiilor de planificare strategică (PRAI şi PLAI) anterioare, dar şi unele aspecte care trebuie îmbunătăţite în continuare. Este analizată de asemenea implicarea şcolilor în formarea adulţilor. Principalele constatări din analiza sistemului de educaţie şi Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic

7 formare profesională a judeţului Neamţ sunt sintetizate la sfârşitul capitolului, din perspectiva măsurilor propuse pentru creşterea relevanţei şi calităţii în raport cu nevoile beneficiarilor. Corelarea concluziilor desprinse din analizele destinate pieţei muncii şi economiei judeţene, cu constatările din analiza ofertei curente a sistemului TVET, a condus la conturarea unor priorităţi şi acţiuni pentru dezvoltarea viitoare a formării profesionale prin instituţiile şcolare. Pe baza acestor concluzii, sunt identificate priorităţi locale cu efecte asupra formării profesionale. Aceste priorităţi se referă la : - Adaptarea reţelei şcolare şi a ofertei de formare profesională iniţială la cerinţele pieţei - muncii şi a opţiunilor elevilor. - Creşterea ponderii populaţiei cu grad ridicat de calificare prin participarea la programe de formare continuă. - Asigurarea egalităţii de şanse în formarea iniţială. - Dezvoltarea resurselor umane din sistemul ÎPT în vederea asigurării calităţii în formare. - Dezvoltarea infrastructurii unităţilor şcolare ÎPT, în vederea asigurării calităţii în formare. Menţionăm că aceste obiective prioritare pentru judeţul Neamţ asociază activităţi suplimentare celor finanţate în mod curent din bugetul naţional. Pentru definitivarea acestor obiective precum şi a activităţilor recomandate de PLAI, au fost realizate consultări pe marginea documentului în cadrul Comitetului Local pentru Dezvoltarea Parteneriatului Social. Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic

8 CAPITOLUL 2 Demografia 2.1. Situaţia prezentă Populaţia totală. Dinamica generală Conform statisticilor furnizate de DJS Neamţ la 1 ianuarie 2010 populaţia totală a judeţului Neamţ era de locuitori reprezentând 15,11% din populaţia regiunii Nord-Est şi 2,62% din populaţia ţării. Tabelul 2.1 Populaţia stabilă la 1 ianuarie 2010 Total (nr. pers.) Femei % Bărbaţi % Urban % Rural % România ,3 48,7 55,2 44,8 Regiunea NE ,0 49,0 43,65 56,35 Neamţ ,77 49,23 37,82 62,18 Sursa: PRAI (INS, date prelucrate) Faţă de anul 1992 în anul 2010 în judeţul Neamţ se înregistrează o scădere cu locuitori respectiv -2,59%, iar faţă de anul 2002 o creştere cu locuitori respectiv 1,57% (vezi tab.2.2). Evoluţia populaţiei judeţului se înscrie în trendul regiunii NE, care a înregistrat o scădere a populaţiei cu (1%) faţă de anul 1992 şi o creştere cu (1,06%) de persoane faţă de anul 2002; în schimb este opusă evoluţiei naţionale care a fost în scădere atât faţă de anul 1992 (-5,91%), cât şi faţă de anul 2002 % (-1,52%). Tabelul 2.2 Populaţia totală 2010 faţă de faţă de diferenţa ± în nr. persoane diferenţa în % diferenţa ± în nr. persoane diferenţa în % România ,91% % Regiunea NE ,00% ,06% Neamţ ,59% ,57% Analizând evoluţia populaţiei judeţului Neamţ în perioada se observă o descreştere constantă a numărului de locuitori ai judeţului. În continuare se preconizează o descreşterea continuă a demografiei judeţului care se va menţine constantă până la orizontul Fig Evoluţia populaţiei în perioada Sursa DS Neamţ Distribuţia pe medii rezidenţiale Populaţia este distribuită în 5 oraşe din care 2 municipii, 78 de comune cu 344 de sate. În cadrul regiunii NE judeţul Neamţ este situat pe locul 4 în ordine descrescătoare, după judeţele Iaşi, Bacău şi Suceava, un număr mai mic al populaţiei înregistrând judeţele Botoşani şi Vaslui. Din totalul populaţiei judeţene persoane 62,18% trăiesc în mediu rural, iar persoane 37,82% locuiesc în mediu urban. Din acest punct de vedere judeţul este peste media regiunii 56,35% şi mult peste ponderea naţională 44,8%. Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic

9 Ponderea populaţiei urbane a înregistrat la nivelul judeţului o descreştere de la 38,6% în anul 2005 la 37,82% la 1 ianuarie 2010, urmare a migraţiei ce a avut loc spre zona rurală ca efect al procesului restructurării industriale din această perioadă. Criza economică lipsa de locuri de muncă a determinat mulţi cetăţeni ce locuiau în oraş să plece spre rural unde costul vieţii este mai redus Distribuţia pe sexe Structura pe sexe indică pe total judeţ, o uşoară majoritate a persoanelor de sex feminin 50,77%, aproximativ cu aceeaşi valoare ca a regiunii NE de 51% şi sub valoarea de la nivel naţional 51,3 %. În judeţul Neamţ, în mediul urban, predomină populaţie de sex feminin (53,34%) din totalul de persoane, pe când în mediul rural predomină populaţia de sex masculin (50,15%) din totalul de persoane Structura pe grupe de vârstă Dacă analizăm distribuţia pe categorii de vârstă a populaţiei judeţului Neamţ (fig.2.2) se pot constata următoarele : se constată o scădere a numărului de persoane corespunzătoare grupelor de vârstă şcolară 0-19 ani ( ) faţă de grupele de populaţie adultă ani. Această scădere a demografiei se reflectă puternic în realizarea planului de şcolarizare la IPT deoarece învăţământul teoretic şi vocaţional realizează planul de şcolarizare, indiferent de populaţia şcolară Feminin Masculin Fig. 2.2 Structura populaţiei pe categorii de vârstă şi sexe În cadrul grupei de vârstă 0-19 ani ponderea persoanelor de sex masculin (51,47%) este uşor mai mare decât a celor de sex feminin (48,53%). Distribuţia populaţiei de 0-19 ani pe medii de rezidenţă, pentru 2010 evidenţiază şi în cazul judeţului Neamţ o valoare mult mai mare a populaţiei cu domiciliul în mediul rural persoane faţă de în mediu urban. Pentru IPT sunt extrem de importante aceste date : trebuie avute în vedere la IPT calificări cu preponderenţă adresate băieţilor mecanică, construcţii şi lucrări publice, fabricarea produselor din lemn, etc. şi calificări adresate în special mediului rural : agricultură, servicii, silvicultură, etc. De asemenea în oraşe unde majoritatea este de gen feminin trebuie avute în vedere calificări din sfera serviciilor, industrie alimentară, etc Structura pe grupe de vârstă şi medii rezidenţiale Fig.2.3 Structura pe grupe de vârstă şi medii rezidenţiale Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic

10 Dacă analizăm distribuţia pe categorii de vârstă a populaţiei judeţului Neamţ se pot constata următoarele : - se constată o scădere a numărului de persoane corespunzătoare grupelor de vârstă şcolară 0-19 ani 20,3% din total, faţă de grupele de populaţie adultă ani cu 47,47% din total. - de asemenea a crescut mult şi populaţia peste 65 de ani la 15,85% în mai precizez că până la vârsta de 30 de ani numărul bărbaţilor este mai mare 51-52% după care raportul se inversează ajungând la 57% femei la categoria de vârstă peste 65 ani. Această scădere a demografiei se reflectă puternic în realizarea planului de şcolarizare la IPT deoarece învăţământul teoretic şi vocaţional realizează planul de şcolarizare, indiferent de populaţia şcolară Structura etnică Ultima acţiune de recenzare a populaţiei - derulată în anul 2002 ne oferă o serie de informaţii cantitative originale, cu un grad mare de interes, în rândul acestora înscriindu-se şi structura populaţiei după etnie. În judeţul Neamţ populaţia de etnie română reprezenta majoritatea absolută cu 98,7% din total, fiind urmată de populaţia de etnie rromă 1,1%, lipoveni 0,1% şi maghiari 0,1% (vezi fig.2.3). Fig Structura etnică a populaţiei judeţului Neamţ Sursa DS Neamţ Mişcarea migratorie Datele despre persoane care au emigrat sunt doar în mică parte relevante deoarece majoritatea celor care pleacă la muncă în străinătate o fac fără să se înregistreze oficial. Cu toate acestea nu poate fi însă ignorat fenomenul îngrijorător al emigraţiei, în special în rândul tinerilor şi al persoanelor calificate, cu tendinţă de accentuare pe termen mediu. Mulţi părinţi pleacă la muncă şi îşi lasă copiii singuri sau în grija unor rude, ceea ce are ca efect scăderea supravegherii părinteşti şi sporirea actelor de indisciplină, mai ales a absenţelor de la şcoală Regiunea Nord-Est Neamţ Proiecţii demografice Sporul natural pentru judeţul Neamţ începând cu anul 2001 este negativ, ceea ce dovedeşte odată în plus declinul demografic, culminând cu anul 2010 cu un maxim de 2,9%. Populaţia de vârstă şcolară ani este de asemenea în descreştere în judeţul Neamţ estimarea pentru perioada indică o scădere a populaţiei de vârstă şcolară cu o rată de - 13,5% (vezi tab. 2.3). Tabelul Nr. % Nr. % Regiunea N-E 3.743, , , , , , ,9-70,2-1,9% -287,8-7,7% ,8 694,9 649,8 638,7 627,6 590,8 546,0-56,2-8,1% -148,9-21,4% Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic

11 , , , ,0 2506, , ,4 8,7 0,3% -151,9-6,1% 65 şi peste 517,5 536,7 539,3 519,3 498,0 529,1 540,6-17,4-3,2% 3,9 0,7% Jud.Neamţ 572,3 568,9 558,2 550,9 543,6 525,2 503,7-18,0-3,2% -65,2-11,5% ,1 96,7 86,5 83,6 80,7 74,5 67,5-13,1-13,5% -29,2-30,2% ,0 387,8 388,0 384,4 380,9 364,8 349,1-3,4-0,9% -38,7-10,0% 65 şi peste 82,1 84,5 83,8 82,9 82,0 85,9 87,1-1,6-1,9% 2,6 3,1% Şi din fig. 2.5 se poate observa scăderea populaţiei şcolare cu vârste cuprinse între 0-14 ani coroborată cu creşterea populaţiei vârstnice (situaţie care se suprapune cu evoluţia pe plan naţional şi regional). Fig 2.5. Proiecţia evoluţiei populaţiei naţionale şi judeţene Prognoza populaţiei de vârstă şcolară şi preşcolară din judeţul Neamţ Din tabelul 2.4 prognoza evoluţiei populaţiei (pre)şcolare pe grupe de vârstă, se poate observa că şi întreaga populaţie şcolară cu vârsta cuprinsă între 3-24 de ani va înregistra o scădere deosebit de semnificativă în perspectiva anului 2025 raportată la cea din anul Scăderea cea mai semnificativă de 37,9% se preconizează pentru categoria de vârstă ani peste media regiunii NE 32,3% şi cea naţională de 37,1%. Tabelul 2.4 Grupe de vârstă Abs. % Abs. % 3-6 ani % % 7-14 ani % % ani % % Aceeaşi scădere importantă se constată şi la grupele 3-6 ani de 29,2% şi la 7-14 ani de 25,2%. Reduceri importante ale efectivelor şcolare vor avea loc şi la orizontul 2015, scăderea cea mai semnificativă având loc, de asemenea, la categoria de vârstă ani de 25,4% Principalele concluzii din analiza demografică şi implicaţiile pentru ÎPT 1. Propunerile de plan de şcolarizare trebuie să ţină cont de mediul de rezidenţă al elevilor din grupul ţintă pentru IPT, astfel este necesară analizarea zonelor cu demografie ridicată în mediul rural şi posibilităţilor de asigurare a calităţii în formare în unităţile şcolare din reţeaua deja existentă, precum şi a altor soluţii pentru a asigura cuprinderea elevilor unităţile IPT. 2. Pentru asigurarea egalităţii de şanse în formare şi dezvoltare individuală se recomandă realizarea de studii şi analize a opţiunilor elevilor pentru continuarea studiilor şi posibilităţile de susţinere financiară. 3. Pentru a diminua presiunea de pe piaţa muncii creată de rata de substituţie de 1,35 se recomandă ca planul de şcolarizare sa analizeze si sa respecte domeniile de activitate specifice, locale pe calificări/ domenii noi, inclusiv acreditarea unităţilor şcolare pe domenii noi. 4. Planificarea cifrei de şcolarizare trebuie să aibă în vedere o scădere a planului de şcolarizare cu o medie de 3,5 % la nivel regional până în 2013 faţă de anul Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic

12 CAPITOLUL 3 Profilul economic judeţean 3.1. Principalii indicatori economici Produsul Intern Brut (PIB) şi Valoarea Adăugată Brută (VAB) În descrierea mediului economic al regiunii Nord-Est, un indicator relevant îl reprezintă Produsul Intern Brut Regional (PIBR), respectiv ponderile sectoarelor economice (agricultură, industrie, comerţ, construcţii, servicii) în acesta. În anul 2008 PIBR a avut o valoare de 54940,9 milioane lei preţuri curente, acesta reprezentând 10,6% din Produsul Intern Brut Naţional (PIBN). Cât priveşte PIBR/locuitor acesta este 14772,6 lei/loc ceea ce reprezintă 61,72% din PIB/loc la nivel naţional. Privind contribuţia la formarea PIBR în 2008 serviciile şi-au adus cea mai mare contribuţie cu 59,6%, urmate de industrie cu 18.8% şi agricultură cu 10,4%. In servicii, aportul este asigurat în principal de servicii publice (sănătate, învăţământ, administraţie publică), tranzacţii imobiliare, transport-comunicaţii, comerţ şi construcţii. In perioada , se constată că există o tendinţă de scădere a ponderii agriculturii şi industriei la formarea PIBR (contribuţia agriculturii a scăzut cu aprox. 45% iar cea a industriei cu circa 18%) şi o creştere a contribuţiei serviciilor la acesta (aprox. 60%), şi a ponderilor deţinute de construcţii, tranzacţii imobiliare şi comerţ. Fig.3.1 Sursa: Anuare Statistice INS, În judeţul Neamţ, participarea la VAB pe ramuri de activitate este asigurată de servicii, industrie, agricultură şi construcţii în ponderi aproximativ egale Productivitatea muncii In ceea ce priveşte productivitatea muncii, se constată o scădere la nivel judeţean, domeniile care au înregistrat o creştere fiind industria extractivă, comerţul şi energia electrică şi servicii colective. Explicaţia acestei creşteri ar fi că, deşi cifra de afaceri a scăzut în aceste domenii, ponderea personalului din unităţile locale a scăzut mult mai semnificativ (cu aprox. 17% în comerţ şi 28% în industria extractivă). Productivitate muncii, mii lei/persoană ocupată Total judeţ 148,88 141,07 Industrie extractivă 169,01 186,27 Industrie prelucrătoare 128,47 119,46 Energie electrică şi termică, gaze, apa caldă şi aer condiţionat 472,08 565,22 Distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare 75,22 55,36 Construcţii 110,76 94,25 Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic

13 Comerţ, reparaţii auto 235,42 246,68 Transport, depozitare şi activităţi de poştă şi curierat 99,38 98,83 Hoteluri şi restaurante 66,58 57,78 Informaţii şi comunicaţii 177,46 169,47 Tranzacţii imobiliare, închirieri, servicii 64,71 59,98 Învăţământ 52,02 27,78 Sănătate şi asistenţă socială 65,71 40,51 Servicii colective, sociale şi personale 80,47 92,19 Diverse activităţi 164,49 131,35 Sursa: Direcţia Judeţeana de Statistica Neamţ Firmele din judeţ. Dinamica, repartiţia sectorială şi pe clase de mărime Număr de unităţi locale active pe activităţi din care: pe clase de mărime Total (secţiuni CAEN Rev 2) >250 Total judeţ Total judeţ Industrie extractivă Industrie prelucrătoare Energie electrică şi termică, gaze, apa calda şi aer condiţionat Distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare Construcţii Comerţ, reparaţii auto Transport, depozitare şi activităţi de poştă şi curierat Hoteluri şi restaurante Informaţii şi comunicaţii Tranzacţii imobiliare, închirieri, servicii Învăţământ Sănătate şi asistenţă socială Servicii colective, sociale şi personale Sursa: Direcţia Judeţeana de Statistica Neamţ Conform tabelului anterior, în judeţul Neamţ la nivelul anului 2009, se constată că cele mai multe firme activează in domeniul serviciilor, în special al comerţului, tranzacţiilor imobiliare, construcţiilor şi în domeniul industriei prelucrătoare. Se constată, de asemenea o scădere a numărului de unităţi active faţă de anul precedent, urmare a efectelor crizei economice şi financiare. Aceeaşi tendinţa de scădere se manifestă şi în cazul cifrei de afaceri (scădere cu aprox. 16%), precum şi a investiţiilor brute ale unităţilor locale active (mai puţin cu 40% faţă de 2008) Investiţiile brute ale unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii Urmare a crizei economice şi financiare, în anul 2009 investiţiile brute în domeniile şi subdomeniile economiei au scăzut faţă de anul precedent. Subdomeniile în care s-au înregistrat scăderi semnificative sunt următoarele: industria prelucrătoare (aprox. 40%), producţia de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (96%), construcţiile (49%), comerţul (37%), hoteluri şi restaurante (50%), informaţii şi comunicaţii (66%), învăţământ (80%). Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic

14 Ca pondere în totalul de investiţii brute se constată o creştere a ponderii investiţiilor brute, în sănătate şi asistenţă socială (de la 0,46% la 0,90%), în distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (de la 3,37% la 5,41%) şi în industria extractivă (de la 0,77% la 1,03%). După cum se poate observa şi din figura de mai jos, ponderea principalelor sectoare ale economiei în Valoarea Adăugată Brută la nivel de judeţ a avut o evoluţie diferită în perioada analizată. Astfel agricultura şi silvicultura au înregistrat ca pondere o scădere constantă, ajungând în 2008 la o valoare a ponderii de cca. 60% din valoarea aferentă anului De asemenea, ponderea industriei a scăzut într-o mai mica măsură în perioada analizată. Construcţiile, ca pondere au avut o evoluţie per total perioadă ascendentă, iar serviciile, în totalitatea lor au crescut cu aprox. 11,9 puncte procentuale. In cadrul serviciilor, subsectoarele: comerţ, hoteluri şi restaurante şi transport, depozitare şi comunicaţii au cea mai importantă pondere (aprox. 70% din total servicii). Fig.3.2. Sursa: INS Conturi Naţionale Regionale Informaţii parţiale Procesul de integrare europeană şi cerinţele de competitivitate Perioada prezentă este marcată de procesul de integrare în Uniunea Europeană, precum şi de efectele crizei economice şi financiare. Din această perspectivă, firmele din judeţul Neamţ se confruntă cu o presiune concurenţială sporită pe piaţa internă şi cea europeană. Dincolo de avantajul conjunctural (care se va reduce în timp) al preţului relativ scăzut al forţei de muncă, competitivitatea firmelor este condiţionată într-o măsură din ce în ce mai mare de creşterea valorii adăugate prin eforturi susţinute de inovare şi segmentare pentru cucerirea şi păstrarea pieţei, cu accent pe tehnologie, calitate, design, marketing, tehnici de vânzare adecvate. Nevoile de competitivitate ale firmelor vor conduce şi la dezvoltarea şi diversificarea pieţei de servicii pentru afaceri ( business to business ): servicii de consultanţă, financiare, comerciale etc., dar şi alte servicii pentru întreprinderi rezultate din externalizarea unor activităţi auxiliare producţiei şi contractate cu firme specializate - de ex. de întreţinere şi reparaţii (mentenanţă), service pentru produsele vândute etc Cercetare dezvoltare Unul dintre factorii ce influenţează în mod direct competitivitatea este dezvoltarea sectorului de cercetare-dezvoltare. Din păcate, sectorul de cercetare-dezvoltare are încă insuficient de dezvoltate legături cu mediul economic, neavând o contribuţie semnificativă la dezvoltarea economică regională. În viitor, odată cu dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere, a clusterelor industriale şi a clusterelor bazate pe cercetare, este necesară accelerarea procesului de transfer tehnologic. In judeţul Neamţ se constată insuficienta dezvoltare a sectorului cercetare, dezvoltare, inovare (CDI), nr. de cercetători pe de persoane ocupate civile, deşi în creştere, este foarte mic ( aprox. 28% din media regională). Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic

15 Cercetători la persoane ocupate civile, nr Regiunea Nord-Est 29,3 31,9 32,9 33,4 33,5 Neamţ 9,2 9,5 6,1 7,8 9,5 Sursa: INS Baza de date TEMPO De asemenea, cheltuielile totale din activitatea de cercetare-dezvoltare sunt aproape nesemnificative ca procent din cheltuielile totale la nivelul Regiunii Nord-Est (2,8% ) şi sunt în scădere faţă de Cheltuieli totale din activitatea de cercetare-dezvoltare, mii lei Regiunea Nord-Est Neamţ Sursa: INS Baza de date TEMPO Industria În judeţul Neamţ industria este reprezentata prin următoarele ramuri: industria chimică, industria metalurgică, industria prelucrării lemnului, industria uşoară, industria materialelor de construcţii şi industria alimentară. Indicii producţiei industriale pe judeţul Neamţ, % (luna corespunzătoare din anul precedent = 100) An Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Noi. Dec ,2 113,7 126,5 100,3 101,7 95,8 102,8 93,4 93,4 96,6 87,8 99, ,4 96,4 85,1 86,7 98,6 91,5 87,9 98,8 92,6 94,5 82,8 77, n/a 63, ,1 64,8 81,6 82, ,3 67, ,3 83,6 100,5 96,9 110,5 120,3 102,5 107,9 116,9 129,5 145,7 159,6 Sursa: Buletine Statistice Lunare ale Judeţelor pe anii , INS Analizând datele din tabelul de mai sus, se poate constata că producţia industrială este în scădere, începând chiar din O revenire uşoară se poate constata din mai 2010, dar dat fiind faptul că indicii producţiei industriale se calculează raportându-se la aceeaşi lună a anului anterior, putem trage concluzia ca nivelul producţiei, chiar cu aceasta creştere, este inferioară celei din perioada Infrastructura de transport, tehnica edilitară, de comunicaţii şi de mediu In cea ce priveşte infrastructura de transport, judeţul Neamţ este caracterizat printr-o infrastructura relativ dezvoltată. Lungimea drumurilor publice din judeţ este de 1867 de km, din care 423 de km sunt drumuri naţionale. Procentul drumurilor modernizate este destul de scăzut, fiind de 25,1% pentru total drumuri publice si 97,1% din drumuri naţionale. Densitatea drumurilor publice este de 31,7 km drum/100 km 2 teritoriu, valoare uşor scăzută faţă de media regională de 36,7 de km drum/100 km 2 teritoriu. In cazul infrastructurii de transport pe căi ferate se constată o diferenţă semnificativă între densitatea căilor ferate la nivel de judeţ (29,3 km/1000 km 2 teritoriu) şi cea la nivel regional (43,9 km/1000 km 2 teritoriu). Din totalul de 349 de localităţi, 50 sunt conectate la sistemul de distribuţie a apei potabile (14,3% ), doar 14 au sistem propriu de canalizare (4%), 16 sunt conectate la reţea de distribuţie a gazelor naturale (4,5%) şi doar 3 în care se distribuie energie termică (0,8%). In ceea ce priveşte comunicaţiile, numărul abonamentelor de telefonie fixă este de în anul 2009, în creştere cu 12,8% faţă de Agricultura In anul 2009 suprafaţa agricolă a judeţului Neamţ a fost de de ha, cea ce reprezentă 47,9% din total suprafaţă. Agricultura judeţului Neamţ contribuie cu 14,1% la realizarea producţiei agricole a Regiunii Nord-Est. Aceasta resursă nu este eficient valorificată, productivitatea fiind scăzută la toate tipurile de culturi, datorită influenţei următorilor factori: calitatea terenului, cu o diversificaţie pronunţată, alternanţa categoriilor de sol, fragmentarea Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic

16 acestora, în comparaţie cu alte unităţi de suprafaţă similare din ţară; forţa de muncă îmbătrânită (mai mult de 22% din populaţia rurală are peste 60 ani), iar tineretul migrează către centrele urbane; gradul mare de sărăcie a proprietarilor care întâmpină mari dificultăţi în realizarea culturilor şi creşterea animalelor; lipsa capitalului pentru restructurarea şi modernizarea agriculturii; instabilitatea şi eroziunea solului, numeroasele alunecări de teren. După scopul de folosinţă, structura suprafeţei agricole se prezintă astfel : 60,1% teren arabil, 24,4% păşuni, 14,5% fâneţe, 0,2% vii şi 0,6% livezi. Suprafaţa arabilă este cultivată în special cu culturi de cereale (porumb, grâu), legume, cartofi, sfecla de zahăr. In cea ce priveşte creşterea animalelor, producţia agricolă animală a judeţului Neamţ reprezintă 13,3% din cea a Regiunii Nord-Est, judeţul situându-se astfel pe penultimul loc printre judeţele regiunii Silvicultura Judeţul Neamţ, având 44,5% din suprafaţa acoperită cu păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră, posedă un mare potenţial silvic. Ca volum de masă lemnoasă recoltată, judeţul Neamţ se situează pe locul 2 în regiune (după judeţul Suceava), asigurând 24,7% din total volum de lemn recoltat la nivelul regiunii. Vegetaţia silvică a favorizat şi dezvoltarea unei variate şi bogate faune sălbatice pentru vânat. O uriaşă sursă de venituri, puţin exploatată în prezent, o constituie fructele de pădure, ciupercile şi flora specifică (plante medicinale) resurse valoroase pentru industria alimentară, cosmetică şi farmaceutică, etc Turismul Judeţul Neamţ dispune de un potenţial turistic ridicat, prin resursele naturale, patrimoniul cultural şi arhitectural, staţiunile turistice, etc. Judeţul deţine 552 de monumente, din care 109 de interes naţional. Acestea includ situri arheologice, clădiri de interes istoric si arheologic, case memoriale. Cele mai importante sunt următoarele: Cetatea Bâtca Doamnei Piatra Neamţ (Petrodava) Curtea şi biserica domnească din Piatra-Neamţ Cetatea Neamţului Cetatea Noua a Romanului, situata la 5 km est de Roman, la Gâdinţi, comuna Sagna Palatul Cnejilor, ansamblu monumental situat în comuna Ceahlău. De un mare interes pentru turismul în judeţul Neamţ sunt edificiile culturale, cum ar fi: Teatrul Tineretului din Piatra-Neamţ Muzeul de Istorie Muzeul de arta neolitică Cucuteni Muzeul de Artă Muzeul de Etnografie Muzeul memorial "Ion Creangă" Casa memorială a istoricului Dumitru Almaş situată în comuna Negreşti Muzeul Diecezan al Catolicilor din Moldova, situat în comuna Săbăoani Muzeul Neculai Popa, din satul Tîrpeşti, care adăposteşte colecţiile: etnografică, arheologică, numismatică, artă religioasă, artă naivă, precum şi curtea bogată în sculpturi în piatră şi lemn, galeria de artă etc. Casa muzeu Vasile Găman din satul Lunca, comuna Vînători, judeţul Neamţ, cuprinde exponate numeroase şi diverse: picturi pe lemn, manuscrise vechi, unelte pentru agricultură, pentru ocupaţii casnice, costume populare, exponate din ceramică. Infrastructura de agrement este vitală în contextul dezvoltării turismului în judeţul Neamţ, calitatea acesteia influenţând, în bună măsură, durata de şedere a turiştilor. In acest context se remarcă eforturile autorităţilor locale de a iniţia şi dezvolta proiecte dedicate acestui scop: Dezvoltarea şi modernizarea bazei de agrement din Piatra-Neamţ Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic

17 Pârtia de schi şi telegondola din Piatra-Neamţ. In judeţul Neamţ, practicarea turismului montan are condiţii foarte bune de dezvoltare datorită potenţialului oferit de Carpaţii Orientali. Se pot practica drumeţiile montane, sporturi de iarnă, dar şi activităţi specifice turismului de aventură şi sportiv: alpinismul, escalada, mountain bike, zboruri cu parapanta. In mod tradiţional, cea mai importantă componentă a turismului montan o reprezintă sporturile de iarna. Ele pot fi practicate în staţiunea Durău, precum şi pe pârtia de schi din Piatra-Neamţ. Turismul balnear este o forma specifică a turismului de odihnă care a luat o amploare mare nu atât ca urmare a dorinţei de a preveni anumite îmbolnăviri, cât mai ales, creşterii surmenajului şi a bolilor profesionale provocate de ritmul vieţii moderne. Din aceasta cauză, turismul balnear este legat mai mult de anumite staţiuni cunoscute pentru proprietăţile lor terapeutice pentru apele minerale şi termale, pentru nămoluri, mofete. Cele două staţiuni de interes local din Regiunea Nord-Est sunt situate în judeţul Neamţ Durău şi Bălţăteşti. Alte 2 staţiuni importante sunt Staţiunea Oglinzi, situată la o distanţă de 3 km nord de oraşul Târgu-Neamţ şi staţiunea Neguleşti, situată în comuna Piatra Şoimului, la o distanţă de 10 km de oraşul Roznov. O alta formă importantă de turism este cel ecumenic. Mănăstirea Neamţului cunoscută sub numele Înălţarea Domnului ridicată în timpul lui Ştefan cel Mare în 1497 a fost un vestit lăcaş de cultură, Mănăstirea Agapia a fost pictată în 1858 de Nicolae Grigorescu şi cuprinde un muzeu cu piese de artă religioasă din sec. XVI-XIX. Mănăstirea Văratec, construită în 1785 de maica Olimpiada, are tradiţia ca multe fete din familii boiereşti să se călugărească în acest lăcaş. Mănăstirea Secu adăposteşte mormântul lui Nestor Ureche, iar mănăstirea Sihăstria este o veche vatră de călugări isihaşti. De asemenea, sunt cunoscute Schitul Sihla, biserica mănăstirii Horaiţa, cu o formă mai puţin obişnuită, având un acoperiş ce conţine opt turle şi mânăstirea Bistriţa, unde se găseşte mormântul lui Alexandru cel Bun. Biserica "Naşterea Maicii Domnului" a Mănăstirii Tazlău se numără printre cele mai importante monumente ale judeţului Neamţ. Primul document care menţionează despre aceasta mănăstire este datat din Biserica "Naşterea Maicii Domnului" de la Tazlău este una dintre ctitoriile monumentale ale lui Ştefan cel Mare. Deşi judeţul Neamţ are un potenţial turistic deosebit se constată o scădere a numărului de turiştii sosiţi în judeţul Neamţ, efect probabil al crizei economico-financiare. Aceeaşi tendinţă se regăseşte şi în evoluţia duratei medii de şedere. Evoluţia principalelor indicatorilor din turism în judeţul Neamţ Nr. sosiri turişti în judeţul Neamţ Innoptări în principalele structuri de primire turistică Durata medie de şedere, nopţi/turist 2,15 2,16 2,12 2,09 Sursa: Buletin statistic lunar al judeţelor pentru anii 2007,2008,2009,2010 INS Ca structuri de primire turistică, în judeţ există 21 hoteluri şi moteluri, 110 pensiuni turistice rurale, 23 pensiuni turistice urbane şi o serie de alte structuri (campinguri, popasuri turistice, cabane, vile şi tabere pentru elevi) Zona montană şi dezvoltarea durabilă aspecte specifice ruralului montan Zona montană se întinde pe aprox. 42% din suprafaţa judeţului Neamţ. Specificul montan oferă un potenţial de excepţie pentru zootehnie şi în particular pentru dezvoltarea agriculturii ecologice şi a agroturismului în spaţiul rural, condiţionat de valorificarea superioară a următoarelor atuuri: Suprafeţele întinse de păşuni şi fâneţe favorabile creşterii animalelor activitate tradiţională a locuitorilor. Calitatea bună a mediului, conservarea unor practici agricole blânde fără sau cu chimizare redusă - permit obţinerea unor produse ecologice cu valoare biologică ridicată. Biodiversitate (flora furajeră naturală, flora spontană, speciile de animale sălbatice). Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic

18 Peisaje naturale valoroase, patrimoniul istoric şi cultural bogat. Facilităţile şi interesul în creştere pentru agroturism. Pe de altă parte, se constată o serie de probleme specifice ruralului montan cu consecinţe grave pe termen mediu, dintre care: Declinul efectivelor de animale (ovine şi bovine, în mod deosebit scăderea efectivelor de oi) conduce la scăderea majoră a volumului îngrăşămintelor organice, cu impact grav asupra regenerării naturale a pajiştilor, conducând la degradarea florei naturale furajere fenomenul de re-sălbăticire prin acidifierea solului fragil al muntelui care favorizează dezvoltarea plantelor nedorite. Tendinţa abandonării unora dintre bunele practici din experienţa tradiţională, în paralel cu conservarea unora învechite şi/sau adoptarea unor practici neadaptate specificului montan. Aplicarea pe scară redusă a însămânţării artificiale; zestrea genetică a animalelor din multe gospodării rurale din zonele de munte este modestă. Adăposturi pentru animale învechite, necorespunzătoare igienico-sanitar, lipsite de facilităţile necesare. Lipsa echipamentelor agricole moderne (v. mulsul manual) şi a mecanizării necesare lucrărilor în specific montan; Greşeli în depozitarea şi utilizarea îngrăşămintelor naturale (lipsa sau starea necorespunzătoare a platformelor de bălegar, absenţa bazinelor pentru colectarea purinului pierderi mari de azot biologic, bălegar diseminat iarna, nefermentat, acid) afectând calitatea pajiştilor, la care se adaugă poluarea cu rumeguş (pericol - acidifierea fâneţelor), practici ineficiente de colectare şi depozitare a fânului (stocat în clăi cu pericol de mucegăire) etc. Infrastructura deficitară (drumuri, utilităţi, comunicaţii). Investiţii reduse pentru crearea de locuri de muncă/alternative de ocupare în spaţiul rural montan Îmbătrânirea populaţiei, exodul tinerilor (spre oraşe/ue). Iniţiative reduse, lipsa suportului şi a cunoştinţelor necesare fermierilor pentru promovarea de branduri specifice (produse cu marcă locală/regională), promovarea produselor de nişă, etc. Consultanţă agricolă calificată în zona montană, neacoperitoare cantitativ şi calitativ. Consecinţele sunt grave: Degradarea terenurilor agricole montane, sălbăticirea pajiştilor şi a fâneţelor riscă să devină ireversibile: fragilitatea muntelui. Condiţii socio-economice precare; şomaj, combinat cu calitate redusă a ocupării (agricultură de subzistenţă) cu tendinţă de agravare. Depopularea munţilor prin exodul tinerilor spre oraşe sau în afara ţării. Imens potenţial economic nevalorificat / insuficient în raport cu potenţialul pieţei (în creştere) pentru produse ecologice şi biologice, agroturism etc. Gospodăriile ţărăneşti care ocupă zonele montane sunt localizate în grade diferite de dispersie teritorială, se înregistrează diferenţe mari de dezvoltare socio-economică (de la sărăcie extremă în unele zone, la prosperitatea relativă în altele). Dezvoltarea economică în spaţiul rural montan, iar în zonele izolate chiar supravieţuirea civilizaţiei rurale, depind decisiv de dezvoltarea şi valorificarea superioară a resursele oferite de agricultura montană şi a altor resurse specifice zonei, într-un concept de pluriactivitate. Conceptul de dezvoltarea durabilă aplicat ruralului montan include modernizarea activităţilor agricole în paralel cu conservarea bunelor practici în raport cu mediul, relansarea creşterii animalelor şi a îndeletnicirilor tradiţionale, promovarea agriculturii şi a produselor ecologice, diversificarea activităţilor economice în spaţiul rural fără afectarea patrimoniului natural, istoric şi cultural Concluzii din analiza mediului economic, implicaţii pentru ÎPT Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic

19 Concluzii Criza economică şi financiară şi efectele ei nefaste asupra dinamicii PIB şi a productivităţii muncii. Provocări induse de statutul României de membru al Uniunii Europene Tendinţa de creştere a ponderii construcţiilor si serviciilor în paralel cu scăderea ponderii agriculturii în formarea PIB şi a VAB regional. Potenţial pentru agricultura ecologică Silvicultura - Necesitatea exploatării şi întreţinerii corecte a fondului forestier. Mediul - nevoile de adaptare la standardele UE pentru protecţia mediului Turismul - potenţial turistic foarte ridicat, potenţial pentru agroturism, turism rural. Telecomunicaţiile: importanţă în creştere, accent pe noile tehnologii în telefonia fixă şi mobilă (competenţele IT pentru transferul integrat de date, voce şi imagine). Problematica complexă şi stringentă a ruralului montan, din perspectiva socioeconomică a localităţilor şi gospodăriilor ţărăneşti, a mediului şi dezvoltării durabile Ponderea crescândă a IMM-urilor şi micro-întreprinderilor în numărul total de firme Implicaţii pentru dezvoltarea resurselor umane în IPT Noi provocări pentru sistemul de educaţie şi formare profesională, din perspectiva contribuţiei la formarea resurselor umane necesare contracarării efectelor crizei şi creşterii competitivităţii economice regionale Schimbări tehnologice şi organizaţionale induse de investiţiile străine şi cerinţele de competitivitate Creşterea nivelului de calificare Importanţa competenţelor cheie Limbile străine Formarea unor competenţe adecvate pentru: noile tehnologii, calitate, design, marketing, tehnici de vânzare Colaborarea între şcoli pentru calificările care presupun competenţe combinate, de exemplu: tehnice şi comerciale/economice, tehnice - artistice IT Formarea continuă a profesorilor în parteneriat cu întreprinderile Planurile de şcolarizare trebuie să reflecte, prin structura ofertei (proporţional cu nevoile pieţei muncii ) ponderea crescută a sectoarelor economice în dezvoltare (serviciile, construcţiile), diversitatea activităţilor industriale, şi nevoile de dezvoltare a agriculturii. Competenţe adecvate şi o mobilitate ocupaţională sporită (inclusiv intersectorială) a forţei de muncă. Adaptări prin curriculum în dezvoltare locală (CDL) Consolidarea parteneriatului social prin antrenarea în procesul decizional şi de planificare strategică în ÎPT a reprezentanţilor instituţiilor şi organizaţiilor relevante pentru ruralul montan. Planificarea şi realizarea unor clase cu profil agromontan. Adecvarea sporită a conţinutului calificărilor la specificul agromontan local. Programe de formare continuă a cadrelor didactice de specialitate, cu privire la competenţele specifice agriculturii montane. Adaptabilitate crescută a forţei de muncă la sarcini de lucru diverse Asigurarea unei pregătiri de bază largi, competenţe tehnice generale solide Consolidarea pregătirii profesionale, indiferent de calificare, cu competenţe specifice economiei de piaţă (competenţe antreprenoriale, tehnici de vânzări, marketing, etc. Adaptări prin curriculum în dezvoltare locală (CDL) Dezvoltarea parteneriatul şcoală-agenţi economici Promovarea învăţării pe parcursul întregii vieţi. Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic

20 CAPITOLUL 4 Piaţa muncii 4.1. Analiza principalilor indicatori ai pieţei Subvenţionarea locurilor de muncă pare soluţia perfectă folosită de AJOFM Neamţ pentru diminuarea şomajului. De la începutul şi până în prezent, ca urmare a acestei măsuri, mii de nemţeni şi-au găsit de muncă. Pe lângă acest aspect şi reconversia profesională a fost ca o gură de oxigen pentru revitalizarea pieţei muncii. În perioada ianuarie-octombrie 2011, agenţia judeţeană de şomaj, prin centrele de formare profesională au şcolarizat 465 de persoane, fapt care a dus la scăderea numărului de şomeri. Pe lângă acest aspect, în cele 10 luni de activitate ale agenţiei de nemţeni au fost angajaţi datorită subvenţionării locurilor de muncă. De asemeni, la acest număr mai putem adăuga încă 203 de tineri, care prin Legea 116 au fost primiţi în câmpul muncii. La sfârşitul lunii octombrie 2011, în Neamţ se înregistra o rată a şomajului de 5,18%. În evidenţele AJOFM Neamţ erau trecuţi de şomeri. Din aceştia, erau indemnizaţi, iar nu mai primeau nici un ajutor financiar. In prezent se desfăşoară în judeţ16 cursuri de calificare prin AJOFM. Prin aceste cursuri se oferă posibilitatea dobândirii cunoştinţelor teoretice si practice specifice unei noi meserii care sa mărească şansele ocupării unui loc de muncă. Pentru şomeri aceste cursuri sunt gratuite. Ele pot fi frecventate însă contra cost şi de alte persoane care vor să îşi schimbe locul de muncă. La finalizarea cursurilor se susţine un examen, iar după promovare se acorda diplome recunoscute de Ministerul Muncii şi de MECTS Participarea la forţa de muncă În perioada la nivel judeţean se observă o tendinţa de scădere a populaţiei ocupate active ; astfel de la de persoane în 2002 s-a ajuns la de persoane ocupate în 2009, respectiv o scădere de 8,7%. Pe domenii de activitate scăderea cea mai accentuată s-a înregistrat în agricultură , iar creşterea cea mai semnificativă în sfera serviciilor de persoane. Tabelul Principalii indicatori privind forţa de muncă conform BFM Judeţul Neamţ mii persoane Populaţia activă - Total ,0 199,6 Populaţia ocupată - Total 206,3 202,8 199,4 200,9 196,0 196,4 193,8 188,3 Procente Rata de activitate 66,5 62,7 59,8 58,6 56,8 56,6 56,5 56,7 Masculin 67,1 63,6 60,7 59,8 57,5 57,1 57,0 56,9 Feminin 65,6 61,0 58,6 56,3 55,1 55, ,6 Rata de ocupare 59,4 57,6 55,5 55,3 54,1 54,5 54,0 54,1 Masculin 58,8 56,8 54,6 54,5 53,4 53,8 53,3 53,8 Feminin 60,1 58,1 56,2 56,4 55,2 54,7 54,2 54, Structura populaţiei ocupate pe niveluri de instruire, la nivel regional Din analiza datelor prezentate în anexe se constată că în structura populaţiei ocupate după studii şi medii de provenienţă, cea mai mare pondere o au persoanele cu pregătire medie în mediul urban (de altfel aici şi persoanele cu studii superioare îşi găsesc mai uşor un loc de muncă) iar cel mai mic număr de persoane cu studii superioare îl regăsim în mediul rural (de asemenea aici regăsim şi cel mai mare număr de persoane ocupate cu un nivel de educaţie scăzut) Structura populaţiei ocupate civile pe principalele activităţi ale economiei naţionale Evoluţia populaţiei ocupate civile pe activităţi ale economiei naţionale judeţul Neamţ în mii persoane Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic

21 Tabelul 4.2. Judeţul Neamţ TOTAL ,3 Agricultură şi silvicultură ,5 Industrie ,7 - Industrie extractiva ,5 - Industrie prelucrătoare ,2 - Energie electrica, termica, gaze, apa Construcţii ,2 Servicii ,9 - Comerţ Hoteluri şi restaurante ,1 - Transport, depozitare, comunicaţii ,7 - Intermedieri financiare ,4 - Tranzacţii imobiliare ,8 - Administraţie publica si apărare ,7 - Educaţie ,7 - Sănătate şi asigurări sociale ,9 - Altele ,6 Pe primul loc ca pondere a populaţiei ocupate se situează agricultura; chiar dacă numărul celor cuprinşi în acest sector a scăzut an de an, respectiv de la de persoane (49,5%) în 2002 la de persoane (42,4)% în În 2009, ponderea a fost de 43.8% peste media la nivel de regiune NE şi evident peste media la nivel de ţară, în dauna celorlalte activităţi ale economiei naţionale. Populatia ocupata pe activitati jud. Neamt evolutia mii persoane Agricultură şi silvicultură Industrie Construcţii Servicii Fig Structura populaţiei ocupate civile pe activităţi ale economiei Pe poziţia a II-a se situează serviciile care la nivelul judeţului Neamţ s-au dezvoltat continuu de la (25,6%) în 2002, la (34,3%) în În cadrul serviciilor pe prima poziţie se află comerţul cu o pondere de 24,7% pentru anul Şi pentru acest sector economic se constată trendul ascendent al celor cuprinşi în acest sector de activitate. Transporturile şi tranzacţiile imobiliare cu 3% respectiv 3,3%, vin imediat în urma comerţului, cu creşteri de 0,7 respectiv 1,5%. O creştere sensibilă se resimte în domeniul hoteluri şi restaurante, de la 0,9% în 2002 la 2% în 2009, datorită dezvoltării zonelor turistice din judeţ. Concomitent trebuie redusă şcolarizarea în domeniile cu profil tehnic, excepţie făcând construcţiile. Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic

22 Structura populaţiei ocupate pe medii şi sexe are tendinţe asemănătoare ca a întregii populaţii ocupate, în sensul că are loc o migrare către mediul rural. Aceasta tendinţă este mai accentuată la femei care îşi găsesc mai greu un loc de muncă în mediul urban, şomajul fiind mai mare cu 1-2% la femei decât la bărbaţi. Bărbaţii îşi găsesc loc de muncă mai uşor, mai ales în industrie, construcţii şi muncă grea, unde numărul de angajaţi începe să devină dominant, cu excepţia industriei textile, confecţiilor şi pielăriei. De asemenea, în activităţile de prestări servicii domină femeile (în activităţile de birou sau servicii ce nu necesită efort fizic mare). Populaţia ocupată în industrie şi construcţii deţine o pondere relativ mică de 23,3%, într-o scădere uşoară faţă de 2002 cu 24,8%, datorită slabei dezvoltări a industriei la nivelul judeţului. Totuşi, în domeniul construcţiilor se constată o uşoară creştere de la 3,2% în 2002 la 4,7% în Pentru IPT se desprinde clar faptul că trebuie crescut numărul de clase în domeniile resurse şi servicii Numărul mediu al salariaţilor şi al muncitorilor pe activităţi ale economiei naţionale Din evoluţia numărului mediu al salariaţilor pe activităţi ale economiei în perioada , se observă o descreştere a numărului mediu de salariaţi. În judeţul Neamţ a crescut numărul de salariaţi în domeniul Servicii, predominant fiind Comerţul cu de persoane. În domeniul Industrie numărul salariaţilor a scăzut de la de persoane în 2002, la în anul 2009, de asemenea în domeniul Agricultură şi Silvicultură numărul salariaţilor a scăzut de la de persoane la de persoane pentru aceeaşi perioadă. Deşi anul 2009, a fost un an de criză numărul salariaţilor nu a scăzut semnificativ, comparativ cu anii anteriori respectiv perioada , descreşterea a avut loc în domeniile Industrie, Agricultură şi Silvicultură şi Construcţii, dar a fost o creştere importanta a numărului salariaţilor în Domeniul Serviciilor, ceea ce a atenuat într-o oarecare măsură efectul crizei economice la nivelul judeţului Informaţii parţiale Analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM Având în vedere evoluţia pieţii muncii din judeţul Neamţ ca urmare a crizei financiare mondiale şi pentru creşterea gradului de corelare a ofertei educaţionale cu realitatea economică din zonă s-a realizat revizuirea PLAI de către ISJ şi AJOFM Neamţ. Activitatea de revizuire a constat în analizarea impactului pe piaţa muncii a crizei financiare, a disponibilizărilor realizate în ultimele luni şi preconizate pentru următoarea perioadă, şomajul tehnic, locuri de muncă vacante precum şi alte informaţii furnizate de partenerii sociali. În acest scop s-au realizat următoarele documente : - Analiza proiectului planului de şcolarizare; - Situaţia privind excedentul şi deficitul de forţă de muncă; - Lista unităţilor economice care urmează să disponibilizeze personal; - Situaţie privind şomajul pe localităţi. Pe domenii de specializare în anul 2010, pentru judeţul Neamţ, avem următoarea situaţie a şomajului locuri de muncă vacante : - Agricultură 374 de şomeri (din care 35 de absolvenţi) şi 61 de locuri de muncă vacante; - Chimie industrială 263 de şomeri (din care 5 absolvenţi) şi 65 de locuri de muncă vacante; - Comerţ 2183 de şomeri (din care 86 de absolvenţi) şi 2607 de locuri de muncă vacante; - Construcţii 1503 de şomeri (din care 47 de absolvenţi) şi 1147 de locuri de muncă vacante; - Electric 451 de şomeri (din care 43 de absolvenţi) şi 161 de locuri de muncă vacante; - Electromecanică 412 de şomeri (din care 20 de absolvenţi) şi 139 de locuri de muncă vacante; Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic

23 - Electronică şi automatizări 145 de şomeri (din care 32 de absolvenţi) şi 15 locuri de muncă vacante; - Estetică 65 de şomeri (din care 3 absolvenţi) şi 52 de locuri de muncă vacante; - Fabricare produselor din lemn 1193 de şomeri (din care 106 de absolvenţi) şi 439 de locuri de muncă vacante; - Industrie alimentară 344 de şomeri (din care 40 de absolvenţi) şi 167 de locuri de muncă vacante; - Industrie textilă şi pielărie 1361 de şomeri (din care 76 de absolvenţi) şi 628 de locuri de muncă vacante; - Materiale de construcţii 124 de şomeri (din care 1 absolvenţi) şi 38 de locuri de muncă vacante; - Mecanică 4761 de şomeri (din care 116 de absolvenţi) şi 2390 de locuri de muncă vacante; - Silvicultură 273 de şomeri (din care 9 absolvenţi) şi 168 de locuri de muncă vacante; - Tehnici poligrafice 34 de şomeri (din care 0 absolvenţi) şi 21 de locuri de muncă vacante; - Turism şi alimentaţie 787 de şomeri (din care 39 de absolvenţi) şi 820 de locuri de muncă vacante; Structura şomajului în rândul absolvenţilor luaţi în evidenţă Situaţia absolvenţilor şomeri înregistraţi în perioada în judeţul Neamţ se regăseşte în tabelul 4.3. Se constată pentru perioada analizată o scădere constantă a numărului de absolvenţilor şomeri. Tabelul 4.3. Anul Total şomeri Absolvenţi şomeri Procent % 13,4 12,6 13,2 10,13 7,27 7,93 9,09 4,61 În anul 2010 se observă o scădere importantă a numărului de şomeri din rândul absolvenţilor, faţă de anii anteriori, ca urmare a creşterii şi diversificării locurilor de muncă pentru absolvenţi şi a subvenţiilor care se acordă angajatorilor, potrivit legii, care angajează absolvenţi. În total la nivel de judeţ avem înregistraţi de şomeri, din care 628 de absolvenţi, şi 8918 de locuri de muncă vacante. Dacă numărul total al şomerilor rămâne aproximativ constant în ultimii 8 ani (între ), numărul locurilor de muncă vacante a înregistrat o scădere drastică (mai puţin de jumătate faţă de anul De asemenea mai remarcăm reducerea şomerilor din rândul absolvenţilor la aproximativ 1/3 faţă de anul Se mai constată că la domeniile comerţ şi turism şi alimentaţie, avem mai multe locuri de muncă vacante decât şomeri, iar situaţia cea mai grea se înregistrează la mecanică cu numărul maxim de şomeri 4761 (dar şi cel al locurilor de muncă vacante 2390) Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul profesional şi tehnic liceal În tabelul 4.4. sunt prezentate sintetic tendinţele privind locurile de muncă vacante, şomerii înregistraţi, şomeri absolvenţi precum şi ocupaţiile şi grupele de ocupaţii relevante prin numărul de locuri de muncă vacante. Tabelul 4.4. Domeniul de pregătire Construcţii, instalaţii şi lucrări publice Comerţ Tendinţă locuri muncă vacante NT, VS Regiune, BC, BT, IS, SV Regiune, NT, VS BC, IS BT, SV Tendinţă şomeri Regiune, BC, NT, IS, VS BT, SV SV, VS IS Regiune, BC, NT, BT Diferenţă locuri vacante-şomeri (-) Regiune, BC, NT, IS, BT, SV, VS (+) Regiune, NT, IS, BT, SV, VS ( - ) BC Ocupaţii / grupe de ocupaţii relevante (prin nr. de locuri de muncă vacante în cadrul domeniului) Zidari, zugravi, instalatori, constructori în beton armat Vânzători, agenţi comerciali şi mijlocitori de afaceri, agenţi în activitatea financiară şi comercială Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic

24 Turism şi alimentaţie Industrie alimentară Mecanică Industrie textilă şi pielărie Fabricarea produselor din lemn Electric Electromecanică Regiune, NT, VS BC, BT, IS, SV IS BC, BT, Regiune, NT, SV, VS NT, BT, Regiune, BC, IS, SV, VS Regiune, BT, IS, VS BC, BT, NT SV,, NT, VS Regiune, BC, BT, IS, SV Regiune, NT, BT IS, SV, VS BC Regiune, BC, NT, IS, VS, BT SV Regiune, BT, IS, SV, VS BC, NT, BT BC, NT, SV, VS BT, IS Regiune Regiune, BC, NT, IS SV, VS BT IS Regiune, BC, BT VS, NT, SV Regiune, BC, NT, SV, VS BT, IS, Regiune,BC, NT, SV, VS BT IS, Regiunea BC, NT VS IS, SV BT (+) Regiune NT, BT, IS, SV,VS ( - ) BC (-) Regiune, BC, BT, IS, (+) SV, VS ( ) NT (-) Regiune, BC, BT, NT (+) IS, SV, VS (-) Regiune, BC, BT, SV, NT (+) IS, VS (-) Regiune, BC, BT, IS, SV ( ) NT, VS (-) Regiune, BC, BT, IS, (+) VS ( ) NT, SV (-) Regiune, BC, BT (+) IS, SV, VS ( ) NT Ospătari şi barmani, bucătari, patiseri, cofetari, valeţi, cameriste şi însoţitori - Brutar - Operator pentru prelucrarea cărnii - Constructori montatori de structuri - Mecanic auto - Operatori prelucrători la maşini unelte - Confecţioner produse textile - Tâmplar universal - Electrician în construcţii - Electrician auto - Electromecanic montator şi reparator de aparate şi echipamente electrice şi energetice Nr. locuri de muncă vacante, nr. şomeri: creştere, scădere, aprox. constant Diferenţă locuri vacante-şomeri: (+) surplus comparativ; (-) deficit comparativ; tendinţă de echilibrare Din graficele de mai jos în care sunt prezentate situaţia locurilor de muncă vacante, absolvenţi şomeri şi şomeri se constată că sectorul serviciilor se situează cel mai bine, iar ca o caracteristică generală scăderea numărului de locuri de muncă pentru domeniul resurse. Profilul dominant la nivelul judeţului în ce priveşte cererea de forţă de muncă pare să fie dat de următoarele domenii (în ordinea numărului de locuri de muncă vacante ): comerţ, turism şi alimentaţie, economic, electric. Ocupaţiile cele mai cerute de angajatori, cu creştere a locurilor de muncă vacante în 2008 comparativ cu anul anterior şi cu balanţă pozitivă în ce priveşte diferenţa locuri de muncă vacante-şomeri au fost înregistrate în domeniile: construcţii instalaţii şi lucrări publice, economic. Fig. 4.2 Evoluţii şomaj locuri de muncă pe profile O serie de domenii de formare profesională deşi înregistrează o balanţă negativă locuri de muncă vacante-şomeri au valori importante ale numărului de locuri de muncă vacante: mecanică, turism şi alimentaţie, comerţ, electric, electronică şi automatizări. Structura şomajului - Analizând structura şomajului pentru perioada se observă un trend descrescător al numărului de şomeri ca număr de persoane, în perioada , rata şomajului a scăzut semnificativ astfel încât în anul 2008 când se situa sub media pe ţară 4 % faţă de 4,4%. Acest lucru nu mai este valabil pentru anii , când în condiţiile Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic

25 crizei economice şomajul a ajuns şi la aproximativ 8% în anul 2009 şi se menţine ridicat pentru anul 2010 cu 8-9%. Fig Rata şomajului Sursa AJOFM Rata şomajului calculată ca raport între numărul de şomeri (din datele AJOFM) şi populaţia activă comunicată anual de către Direcţia judeţeană de statistică, prin balanţa forţei de muncă, este calculată numai la nivel de judeţ deoarece populaţia activă nu se calculează la nivel de localităţi. Se poate observa că rata şomajului aferentă judeţului Neamţ a urmat acelaşi trend descrescător cu al regiunii NE; cu menţiunea că a fost puţin mai scăzut (vezi fig.4.3.) Structura şomajului pe categorii de vârstă - În judeţul Neamţ s-au înregistrat în anul de şomeri. Dintre aceştia ponderea şomerilor cu vârste între ani (corespunzătoare tinerilor absolvenţi) este de 16,1% respectiv 2602 de şomeri, din care ponderea femeilor este de 17,1% respectiv Cea mai mare pondere o au şomerii cu vârste cuprinse între ani cu 4395 de şomeri, respectiv 27,23%. Acest lucru este firesc deoarece această categorie este cea mai expusă concedierilor şi găsirea unui nou loc de muncă este dificilă. Total șomeri Sub 25 ani ani ani ani ani peste 55 ani Tabelul 4.5. pondere ani în total şomeri Judeţul Neamţ ,6% din care femei ,5% Dacă privim repartiţia şomerilor pe categorii de vârstă (tab.4.5.), se observă că ponderea şomerilor cu vârste între ani (în care se încadrează marea majoritate a absolvenţilor şomeri) este de 16,6%, din care ponderea femeilor este de 17,5%. Fig.4.4 Structură şomaj pe grupe de vârstă Situaţia şomerilor de lungă durată - piaţa muncii din judeţul Neamţ se confruntă cu dificultăţi legate de slaba dezvoltare economică a zonei şi de ponderea mare a populaţiei din mediul rural (61,6% din totalul populaţiei judeţului). Populaţia din mediul urban a migrat în rural. Acest fapt conduce la o mare pondere a populaţiei ocupate în agricultură (43,2% în judeţul Neamţ faţă de 30% la nivel de ţară). Populaţia ocupată în industria prelucrătoare are o pondere de 17,2% faţă de 23% la nivelul ţării, la fel şi serviciile se situează sub media ţării deşi se constată o creştere anuală a ponderii deţinute de construcţii, comerţ, industrie hotelieră. Ne confruntăm cu diminuarea populaţiei în vârstă de muncă din judeţ ca urmare a plecărilor în străinătate precum şi a migrării în alte judeţe din ţară. Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic

26 Persoanele aflate în şomaj neîntrerupt pentru o perioadă mai mare de 6 luni în cazul tinerilor sub 25 de ani şi mai mare de 12 luni în cazul celor de 25 de ani şi peste sunt definite ca şomeri de lungă durată. Fig.4.5. Evoluţia şomerilor de lungă durată Ponderea şomerilor tineri de lungă durată (peste 6 luni) a scăzut de la 26% la nivelul anului 2004, la 14% la nivelul anului De asemenea ponderea şomerilor cu durata de peste 12 luni a scăzut de la 45,6% în anul 2004 la 38,3% la nivelul anului Şomerii de lungă durată sunt persoane care doresc să se întoarcă pe piaţa muncii după o perioadă de absenţă dar le lipseşte o specializare căutată acum pe piaţa muncii. S-au intensificat măsurile active şi preventive pentru ocuparea forţei de muncă destinate şomerilor, cu accent pe şomerii tineri, şomerii de lungă durată, persoane aflate în căutarea unui loc de muncă din mediul rural şi persoanele ocupate în agricultură. Şomerii de lungă durată cărora le lipseşte o calificare şi care după o perioadă de absenţă doresc să se întoarcă pe piaţa muncii, sunt persoanele cele mai vulnerabile în căutarea unui loc de muncă, în mod special persoanele peste 45 de ani. Şomerii de lungă durată cu vârstă ridicată sunt dezavantajaţi atât de lipsa mobilităţii în reorientarea profesională cât şi de faptul că îşi găsesc mai greu un loc de muncă. Şomerii de lungă durată se descalifică, uită gesturile profesionale, pierd ritmul de muncă iar toate acestea îl fac pe şomer neîncrezător în reuşita lui. La rândul lor, directorii de firmă sunt mai reticenţi în a angaja această categorie de personal. Formarea profesională a şomerilor de lungă durată în calificări specifice sectorului agroturistic, agricol, zootehnic are ca obiectiv general rezolvarea unei părţi din problemele stringente de formare pentru persoanele care nu au mai ocupat un loc de muncă de mai mult timp şi conduce la dezvoltarea iniţiativei private în sectorul rural acolo unde ponderea populaţiei este mai mare aşa cum se prezintă pentru judeţul Neamţ Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru şcoala postliceală Numărul şomerilor cu pregătire postliceală a crescut de la 1958 în anul 2003, la 2937 în anul 2007 şi la 3044 în anul Oferta de muncă pentru cei cu pregătire postliceală a fost în continuă creştere până în anul 2007, 3347 de locuri de muncă vacante, după care a înregistrat o scădere la 2092 în anul Fig.4.6 Evoluţia şomerilor cu studii postliceale Pentru nivelul de pregătire postliceal în anul 2010, au fost 3044 de şomeri din care 594 absolvenţi şi 2092 locuri de muncă vacante, ceea ce reprezintă un procent de 68,72%. Cele mai multe locuri de muncă au fost în domeniul Economic cu1044 locuri de muncă, doar 703 de şomeri din care 53 de absolvenţi, în acest domeniu este deficit de personal pregătit. Următorul domeniu este cel de Sănătate şi asistenţă pedagogică cu 331 de locuri de muncă în anul 2010, dar şi 588 de şomeri din care 53 de absolvenţi. Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic

27 Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul superior Pentru învăţământul superior, dintre grupele de ocupaţii cu număr semnificativ de locuri de muncă vacante şi cu balanţă pozitivă locuri de muncă-şomeri, se remarcă în ordinea numărului de locuri de muncă vacante: specialişti în sistemul financiar şi al asigurărilor (164 de locuri de muncă vacante faţă de 32 de şomeri), ingineri constructori (45 de locuri de muncă vacante faţă de 19 şomeri), Specialişti în informatică (79 de locuri de muncă vacante faţă de 19 şomeri), specialişti în administraţia publică (101 de locuri de muncă vacante faţă de 46 de şomeri). O serie de ocupaţii înregistrează balanţă negativă locuri de muncă-şomeri dar numărul de locuri de muncă vacante este semnificativ: economişti (273 de locuri de muncă vacante faţă de 291 de şomeri), ingineri mecanici (116 de locuri de muncă vacante faţă de 184 de şomeri). Ocupaţiile: ingineri în industria textilă şi pielărie, ingineri în industria alimentară, ingineri în industria lemnului, ingineri agronomi, zootehnişti şi silvici, înregistrează balanţă negativă locuri de muncă-şomeri şi o cerere foarte mică pe piaţa muncii regională (numărul locurilor de muncă vacante pentru fiecare ocupaţie menţionată este sub 30) Evoluţiile recente ale şomajului şi a locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM (aspecte critice în contextul crizei economice şi financiare) Contextul pieţii muncii din România din perioada septembrie noiembrie 2009 şi perspectiva următoarelor luni, datorate efectelor crizei financiare mondiale a determinat necesitatea reactualizării PLAI pentru toate judeţele ţării în scopul fundamentării planurilor de şcolarizare pentru anul şcolar PLAI a fost actualizat ca urmare a prevederilor adresei MECTS-CNDIPT-VET 2414/ pe baza analizei următoarelor date şi informaţii: - disponibilizări colective realizate în ultimele luni, sau anunţate de agenţii economici pentru următoarele luni, înregistrate la AJOFM ; - şomaj tehnic anunţat de agenţii economici, intrări în şomaj în ultimele luni înregistrate la AJOFM - locuri de muncă vacante - intrări, înregistrate în ultimele luni la AJOFM ; - proiectul planului de şcolarizare pentru IPT, al anului şcolar ; - alte informaţii parţiale furnizate de partenerii sociali şi mass-media. In urma analizei efectuate, în judeţul Neamţ au rezultat următoarele : Profilul dominant al cererii de forţă de muncă pare să fie dat de următoarele domenii (în ordinea numărului de locuri de muncă vacante la nivel regional): mecanică, industrie textilă şi pielărie, construcţii, comerţ, fabricarea produselor din lemn, turism, industrie alimentară, electric. Domenii cu dinamică pozitivă şi potenţial mare de absorbţie pe piaţa muncii: comerţ, construcţii, turism şi alimentaţie locuri de muncă în creştere, şomaj în scădere, balanţă locuri de muncă-şomeri pozitivă - pe ansamblul judeţului Neamţ. Industrie alimentară - tendinţa de staţionare a locurilor de muncă vacante şi a numărului de şomeri în domeniu, înregistrându-se un deficit pe ansamblul judeţului Neamţ. Mecanica este domeniul care înregistrează un număr semnificativ de locuri de muncă vacante dar şi de şomeri (cel mai mare număr de locuri de muncă vacante în 2010 în judeţul Neamţ). Cu toate ca exista tendinţa de creştere a numărului locurilor de muncă vacante şi de scădere a numărului de şomeri; în mecanică raportul locuri de muncă-şomeri rămâne puternic deficitar. Similar cu domeniul mecanică, domeniile electric şi electromecanică înregistrează, pe ansamblul judeţului Neamţ, o tendinţă de creştere a numărului locurilor de muncă vacante şi de scădere a numărului de şomeri raportul locuri de muncă-şomeri rămâne însă deficitar. Industria textilă şi pielărie pare să se confrunte cu evoluţii contradictorii ; o scădere atât a numărului de locuri vacante cât şi a şomerilor dar totuşi un număr foarte mare de şomeri (după mecanică este al doilea domeniu generator de şomeri). Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic

28 Fabricarea produselor din lemn cunoaşte de asemenea o scădere atât a numărului de locuri de muncă vacante cât şi a şomerilor dar şi un deficit de locuri de muncă pe ansamblul judeţului Neamţ dificil de ocupat în ciuda numărului mare de şomeri din domeniu Proiecţia ocupării şi a deficitului de calificări pe termen scurt anchete Analizele şi concluziile care urmează sunt formulate sub rezerva următoarelor limite metodologice: - locurile de muncă vacante înregistrate la AJOFM nu reflectă decât o parte din piaţa muncii (în ciuda obligaţilor legale, nu toate locurile vacante sunt anunţate de angajatori; în general, gradul de cuprindere în evidenţele AJOFM scade cu cât creşte nivelul de calificare şi gradul de specializare a acestora) - posibile înregistrări multiple ale aceloraşi posturi (anunţuri de locuri vacante repetate în cazul neocupării) - informaţii incomplete generate de dificultăţile de utilizare a bazelor de date de care dispun AJOFM-urile - dificultăţile de corelare între nomenclatoarele din învăţământ şi COR Anchete în întreprinderi Anchetele în întreprinderi oferă o imagine de moment privind nevoile firmelor pe termen scurt (6-12 luni). În timp în urma aplicării periodice a acestora se vor putea desprinde şi unele tendinţe mai consistenţe în atenţia furnizorilor de educaţie şi formare profesională. În luna martie 2007, Asistenţa tehnică a programului Phare TVET 2004 (WYG Internaţional LTD), în colaborare cu Centrul de Sociologie Urbană şi Regională (CURS) a realizat o anchetă în rândul angajatorilor, pe un eşantion de 3022 de întreprinderi selectate din toate cele 8 regiuni. Dintre acestea, eşantionul pentru Regiunea Nord Est a cuprins un număr de 315 de întreprinderi totalizând un număr de de salariaţi. Deşi mărimea eşantionului abordat prin anchetă la nivel regional (0,73% din întreprinderi, reprezentând 6,9% din numărul total de salariaţi din regiune) limitează reprezentativitatea acestuia, se pot desprinde următoarele tendinţe: Aproximativ 24% din angajatorii (75 întreprinderi din totalul de 315 din eşantion) chestionaţi la nivel regional s-au confruntat cu un deficit de forţă de muncă în ultimele 6 luni premergătoare anchetei, concretizat prin locuri de muncă vacante neocupate într-un procent de 8,1% din numărul total de salariaţi. Cu cele mai mari probleme s-au confruntat angajatorii din judeţele Botoşani, Neamţ şi Vaslui (peste o treime din angajatorii din eşantion au întâmpinat dificultăţi în ocuparea locurilor de muncă vacante). Cel mai mare deficit pare să se înregistreze în sectoarele construcţii (35% din întreprinderi, 18,3% din numărul de salariaţi), activităţi financiare, bancare şi de asigurări (37% din întreprinderi, 11,6% din numărul de salariaţi), hoteluri şi restaurante (27% din întreprinderi, 24,5% din numărul de salariaţi), transport depozitare, comunicaţii (26% din întreprinderi, 17,2% din numărul de salariaţi). În rândul firmelor investigate, sub rezerva limitelor de reprezentativitate a eşantionului, în topul celor mai mare număr de angajări în ultimele 6 luni par să intre ocupaţiile din cadrul agriculturii, activităţilor financiare, bancare şi de asigurări, industriei prelucrătoare, construcţii, hoteluri şi restaurante, transport depozitare poştă şi telecomunicaţii. Estimările angajatorilor investigaţi sunt pesimiste - în mod surprinzător, dacă avem în vedere fluxul angajărilor şi deficitul înregistrat în ultimele 6 luni (sau poate tocmai din cauza acestui deficit) - singurele sectoare în care aceştia anticipau o creştere în următoarele 6 luni şi 12 luni a numărului de angajaţi ar fi sectorul hotelier şi restaurante şi activităţi financiare, bancare şi de asigurări Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic

29 Anchete în rândul angajaţilor Ancheta în rândul salariaţilor (1026 de subiecţi din 79 de firme - eşantion stratificat de firme pe două dimensiuni: regiune şi cod CAEN) realizată în cadrul proiectului mai sus menţionat în perioada 1-20 aprilie 2006, a permis următoarele concluzii valabile la nivel naţional: Uzura şi atrofierea calificărilor - Salariaţii cu nivel de educaţie primar şi mediu sunt cei mai expuşi uzurii calificărilor (erodare în timp a cunoştinţelor, competenţelor şi abilităţilor profesionale). - Tinerii sunt cei mai expuşi atrofierii calificărilor din perspectiva faptului că peste un sfert dintre ei nu sunt încadraţi pe posturi adecvate (pierderea unor competenţe, abilităţi din cauza neutilizării lor pentru o perioadă). Supra-calificare / sub-calificare faţă de nivelul postului - Peste 20% dintre salariaţi se confruntă cu incompatibilitate semnificativă între pregătirea lor profesională şi cerinţele postului. - Agricultura este sectorul în care fenomenul angajării sub calificarea deţinută este cel mai prezent (datorită transferului de mase mari de populaţie salariată calificată din alte domenii). - Sectoarele din zona serviciilor - hoteluri şi restaurantelor, comerţ şi intermedieri financiare şi imobiliare se află deasupra mediei naţionale în privinţa salariaţilor încadraţi pe posturi ce necesită calificare mai înaltă. Practicarea calificării obţinute în şcoală: - Mai puţin de jumătate (46%) dintre salariaţi mai practică în calificarea obţinută în şcoală. - 22% şi-au schimbat meseria pe parcursul carierei (mobilitate profesională fenomen dezirabil în cazul unei forţe de muncă flexibile care răspunde evoluţiilor pieţii). - O treime dintre salariaţi nu şi-au practicat niciodată calificarea cu care au ieşit din şcoală. Dintre aceştia: 36% pentru că nu şi-au găsit un loc de muncă în calificarea obţinută în şcoală, iar 15% fiindcă nu le-a plăcut. - 50% dintre tinerii sub 30 ani nu au practicat niciodată în calificarea cu care au ieşit din şcoală. - Cca. 60% dintre cei cu studii superioare nu practică în calificarea cu care au ieşit din şcoală pentru că nu şi-au găsit loc de muncă potrivit calificării lor. Mobilitate între domenii de calificare: - Domeniul cu cele mai multe ieşiri din ocupare: mecanic. - Domeniile cu cele mai multe intrări în ocupare: comerţ şi servicii. - Domeniul cu cele mai multe mişcări în interior: textile şi pielărie. - Ocupaţiile văzute de respondenţi având cea mai mare căutare pe piaţă sunt din domeniile: electromecanică, construcţii, electronică şi automatizări. Schimbări la locul de muncă - 20% dintre salariaţi s-au confruntat cu schimbări semnificative la locul de muncă de natură tehnologică şi organizaţională: Industria extractivă şi prelucrătoare, precum şi transportul şi depozitarea indică cele mai mari schimbări tehnologice. Intermedierile financiare, imobiliare şi hoteluri sunt caracterizate de cele mai mari schimbări organizatorice. Cele mai multe de schimbări în cerinţele posturilor sunt indicate de salariaţii firmelor din zona serviciilor. Modalităţile de instruire la schimbarea locului de muncă - 70% dintre salariaţi nu au avut acces la formare în ultimii 5 ani, dintre care 50% nu au urmat niciodată un curs de formare profesională. - Aproape 70% dintre cei care îşi schimbă meseria, dobândesc noile calificări prin calificare la locul de muncă şi auto-instruire. Aceste forme de calificare nu reprezintă forme instituţionalizate care să ofere o recalificare de calitate este afectată performanţa individuală. Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic

30 Instruirea pentru noile tehnologii - peste 20% dintre salariaţi nu beneficiază de nici un fel de formare pentru noile tehnologii introduse la locul de muncă, pentru o treime din salariaţi, instruirea este asigurată de furnizorii de echipamente, iar 20% sunt instruiţi la locul de muncă. În aceste condiţii se poate aprecia că eficienţa investiţiei în noile tehnologii este redusă Proiecţia cererii şi ofertei de locuri de muncă pe termen mediu În 2011, Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale (INCSMPS) a realizat, Studiu previzional privind cererea de formare profesională la orizontul 2013 şi în perspectiva Studiul a fost realizat de către INCSMPS în calitate de partener în cadrul Proiectului strategic cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii, proiect al cărui lider de parteneriat a fost Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic. Proiecţia cererii de forţă de muncă și a cererii de formare profesională pe termen mediu şi lung a fost realizată utilizând o metodologie similară cu cea utilizată de Universitatea Cambridge în modelul de prognoză utilizat de CEDEFOP, dar prezintă unele abordări inovative generate de gradul mult mai mare de detaliere a informațiilor dorite. Astfel, s-a realizat o proiecție a cererii potenţiale de forţă de muncă (definită ca cererea de forță de muncă rezultată din dinamica economică - descrisă prin indicatori ai investițiilor brute interne și externe și ai valorii adăugate brute) de-a lungul orizontului de prognoză. Cererea potențială reprezintă nivelul estimat ca necesar, în termeni de populație ocupată, conform previziunilor economice. Acest nivel va fi satisfăcut când numărul persoanelor efectiv ocupate este egal cu nivelul estimat ca necesar de populație ocupată; în celelalte cazuri vom avea un deficit sau un excedent față de necesarul de populație ocupată. Cererea potențială nu trebuie considerată ca cerere efectivă. De asemenea, nu trebuie confundată cu populația ocupată (deși are valori aparent identice sau apropiate față de aceasta). Cererea potențială estimează necesarul de populație ocupată, însă evoluția populației efectiv ocupate depinde nu numai de evoluțiile economiei ci de o multitudine de alți factori, în primul rând demografici, migrație etc. Pentru estimarea ei s-a utilizat o tehnică de modelare econometrică. A fost estimată și cererea înlocuită (definită ca număr de locuri de muncă rezultate din retragerea participanţilor la activitatea economică ca urmare a pensionărilor). Este de menționat că cererea înlocuită este o variabilă intermediară, astfel încât valorile ei nu descriu decât evoluții ale unor structuri economice trecute. Mai mult, lipsa unor informații detaliate cu privire la structura pe vârste a populației ocupate a făcut ca estimarea să fie făcută pe grupe de vârstă și în ipoteze care induc un anume grad de eroare al estimării. Prin urmare, aceste estimări trebuie privite cu rezerve. Utilizând cele două variabile (cererea potențială și cererea înlocuită) s-a estimat cererea agregată de forţă de muncă pentru anul 2013 și s-a extins prognoza pentru orizontul Analizând informațiile cu privire la dinamica cererii potențiale (măsura creării sau distrugerii de locuri de muncă în viitor) și a cererii înlocuite s-au estimat locurile de muncă disponibile, în ipotezele de calcul al celor două variabile. Acest indicator poate lua valori pozitive dacă există cerere potențială sau dacă aceasta indică dispariție de locuri de muncă dar nivelul cererii înlocuite este mai mare decât dispariția locurilor de muncă. Modelul econometric macroeconomic utilizat pentru estimarea cererii de forţă de muncă la nivel naţional a utilizat serii de date de la Institutul Național de Statistică, pentru perioada privind: - populaţia ocupată în activități ale economiei naţionale (diviziuni CAEN REV1); - valoarea investiţiilor brute în bunuri corporale în activități ale economiei naţionale (diviziuni CAEN REV1); - valoarea adăugată brută în activități ale economiei naţionale (diviziuni CAEN REV1); Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic

31 - valoarea costului mediu lunar al salariaţilor în activități ale economiei naţionale (diviziuni CAEN REV1). Proiecţia cererii de forţă de muncă și a cererii de formare profesională pe termen mediu şi lung a fost realizată în trei tipuri de scenarii: Scenariul MODERAT a fost construit pe baza următoarelor ipoteze: - evoluţia valorii adăugate brute (VAB) conform prognozelor Comisiei Naţionale de Prognoză (Prognoza de primăvară 2011) pentru perioada pentru perioada s-a presupus următoarea evoluţie a valorii adăugate brute: un ritm anual de creştere în industrie de 1,0325, un ritm de 1,0305 în construcţii şi respectiv un ritm anual de creştere în servicii de 1,0165 (valori calculate ca o medie aritmetică a ritmurilor anuale de creştere aşteptate pentru perioada ). S-a considerat că în cadrul fiecărei ramuri, diviziunile componente urmează evoluţia ramurii. S-a optat pentru alegerea pentru perioada a unor ritmuri de creştere a VAB inferioare anului 2013 deoarece s-a dorit luarea în considerare a prezumtivei crize economice pe care specialiştii o previzionează după anul pentru evoluţia Costului forţei de muncă pentru anii 2009 şi 2010 s-a ţinut cont de valorile reale publicate de Institutul Naţional de Statistică, în timp ce pentru anii s-a considerat un ritm anual de creştere constant şi egal cu 1, pentru evoluţia Investiţiilor brute s-a pornit de la ritmul de scădere anual pentru 2009 (0,76) pe total industrie calculat din datele de la INS - tempo online. În lipsa altor informaţii s-a considerat că această scădere a fost înregistrată identic la nivelul fiecărei diviziuni CAEN. Pentru perioada s-a estimat trendul liniar al variabilei pe baza datelor observate pe întreaga perioadă de analiză. Scenariul OPTIMIST a presupus următoarele variaţii faţă de scenariul MODERAT: - VAB în 2010 înregistrează un ritm de creştere de 1,1 faţă de 2009 în industrie, un ritm de scădere de 0,9 faţă de 2009 în construcţii, în timp ce în servicii se menţine constantă pe perioada Pentru perioada se menţin evoluţiile prognozate de Comisia Naţională de Prognoză, în timp ce pentru perioada s-a considerat un ritm anual de creştere în industrie de 1,036, un ritm de 1,044 în construcţii şi respectiv un ritm anual de creştere în servicii de 1,032 (valori calculate ca o medie aritmetică a ritmurilor anuale de creştere aşteptate pentru perioada ). - Investiţiile brute în 2010 înregistrează un ritm de creştere de 1,15 faţă de Pentru perioada s-a estimat apoi trendul liniar al variabilei. Scenariul PESIMIST a presupus următoarele variaţii faţă de scenariul MODERAT: - VAB în perioada se menţine la nivelul prognozat pentru anul De asemenea, s-a ţinut cont şi de rezultatele anchetei în firme, conform cărora peste jumătate dintre cei intervievaţi sunt de părere că România nu îşi va reveni din criza economică până în anul Costul forţei de muncă în 2010 îşi menţine ritmul de creştere pe care l-a avut în 2009 comparativ cu 2008, în timp ce pentru anii s-a considerat un ritm anual de creştere de 1,015 constant. A fost prognozată separat şi evoluţia celor 18 diviziuni CAEN (Rev.1) ce au fost excluse din modelul econometric din cauza lipsei de date. Pentru acestea s-a emis ipoteza conform căreia evoluţia populaţiei ocupate din cadrul lor îşi menţine trendul observabil pentru perioada În final, s-a corectat modelul cu eroarea obţinută din predicţia populaţiei ocupate totale la nivel naţional pentru anii 2009 şi 2010 cu valorile reale (erorile au fost de aprox. 1-2%). Rezultatele proiecțiilor 1. Proiecția cererii potențiale la nivel național Rezultatele prognozei cererii potenţiale de forţă de muncă (funcție de dinamica economică ce generează sau distruge locuri de muncă) la nivel naţional pentru perioada 2011 Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic

32 2020 indică scăderea acesteia în ipotezele scenariului pesimist și a celui moderat și creșterea acesteia în ipoteza scenariului optimist. Tabelul nr. 4.6 (mii persoane) Anul scenariu PESIMIST scenariu MODERAT (de bază) scenariu OPTIMIST Proiecţia cererii potenţiale, a cererii înlocuite și a cererii agregate de forţă de muncă la nivel de regiune de dezvoltare şi la nivel de judeţ scenariul moderat În ipotezele scenariului de bază (moderat) proiecția cererii potențiale relevante pentru învățământul profesional și tehnic indică, la nivel regional, trenduri de reducere continuă între în regiunile Nord-Est, Nord-Vest, Sud-Est, Sud-Vest și trenduri de scădere în perioada urmate de trenduri de creștere între 2015 și 2020 în regiunile Sud, Centru, Vest, București-Ilfov. Proiecţia cererii potenţiale de forţă de muncă la nivel judeţean a fost estimată prin dezagregarea proiecţiilor la nivel regional privind populaţia ocupată. Proiecţia în structură de ocupaţii pentru fiecare judeţ în parte a plecat de la asumpţia că este puţin probabil să se producă în următorii trei ani modificări structurale semnificative faţă de anul 2009 Pornind de la ratele de pensionare pe ocupaţii la nivel naţional (sursa: CEDEFOP din LFS (AMIGO)), s-a coborât la nivel regional luându-se în considerare diferenţele dintre rata de ocupare a persoanelor vârstnice (peste 55 de ani) la nivel naţional şi pe regiuni. Apoi, ratele de pensionare au fost rafinate la nivel de judeţ prin raportarea la ponderea populaţiei de 55 ani şi peste în populaţia totală ocupată a judeţului respectiv şi compararea acesteia cu ponderea populaţiei de 55 ani şi peste în populaţia totală ocupată a regiunii din care face parte judeţul. Cererea agregată de forţă de muncă la nivel național a fost obţinută din însumarea cererii potenţiale cu cererea înlocuită de forţă de muncă. Se observă faptul că la nivel național - în fiecare an de prognoză, cererea înlocuită compensează scăderile cererii potenţiale rezultată din evoluţia potenţială a activităţilor economice. Diferența dintre cererea înlocuită și modificarea cererii potențiale față de anul anterior este explicată de existența unor locuri de muncă disponibile. Estimarea dinamicii acestora, ca și a cererii potențiale, înlocuite și agregate în ipotezele scenariului de bază (moderat) arată existența unor oportunități pentru ocuparea tinerilor absolvenți sau a inactivilor, respectiv a șomerilor. Dacă acceptăm ipoteza că ponderea populației inactive nu se modifică și nici nu au loc reduceri ale ratei șomajului, putem să considerăm ca aceste locuri de muncă vor putea fi disponibile pentru absolvenții din diferite domenii relevante pentru învățământul profesional și tehnic. Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic

33 Prognoze ale cererii pentru Regiunea Nord Est în ocupaţii relevante pentru ÎPT (nr. persoane) Prognoze ale cererii potențiale Prognoze ale cererii înlocuite Prognoze ale cererii agregate Prognoze ale cererii pentru judeţul Neamţ Prognoze ale cererii potențiale Prognoze ale cererii înlocuite Prognoze ale cererii agregate Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic (nr. persoane) Proiecţia cererii de forţă de muncă pe activităţi economice, la nivelul regiunii scenariul moderat Agricultură, vânătoare și servicii anexe Silvicultura, exploatare forestieră și servicii auxiliare Pescuitul, piscicultura și serviciile anexe Extracția și prepararea cărbunelui Extracția hidrocarburilor și servicii anexe Extracția și prepararea minereurilor radioactive Extracția și prepararea minereurilor metalifere Alte activități extractive Industria alimentară și a băuturilor Fabricarea produselor din tutun Fabricarea produselor textile NE SE S SV V NV C B TOTAL

34 Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte; aranjarea și vopsirea blănurilor Tăbăcirea și finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj și marochinărie și încălțămintei Fabricarea lemnului și a produselor din lemn și plută, cu excepția mobilei; fabricarea articolelor din împletitură de pai și alte materiale vegetale Fabricarea celulozei, hârtiei și a produselor din hârtie Edituri, poligrafie și reproducerea pe suporți a înregistrărilor Industria de prelucrare a țițeiului, cocsificarea cărbunelui și tratarea combustibililor nucleari Fabricarea substanțelor și a produselor chimice Fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice Fabricarea altor produse din minerale nemetalice Industria metalurgică Industria construcțiilor metalice și a produselor din metal (exclusiv mașini, utilaje și instalații) Industria de mașini și echipamente Producția de mijloace ale tehnicii de calcul și de birou Industria de mașini și aparate electrice Industria de echipament pentru radio, TV și comunicații Industria de aparatura și instrumente medicale, de precizie, optice și fotografice, ceasornicărie Industria mijloacelor de Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic

35 transport rutier Industria altor mijloace de transport Producția de mobilier si alte activități industriale Recuperarea deșeurilor și resturilor de materiale reciclabile Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze și apă caldă Captarea, tratarea și distribuția apei Construcții Comerț cu ridicata și cu amănuntul, întreținerea și repararea autov. și a motocicletelor; comerț cu amănuntul carburanți pentru autovehicule Comerț cu ridicata și servicii de intermediere în comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete) Comerț cu amănuntul (cu excepția comerțului cu auto. și moto); repararea bunurilor personale și gospodărești Hoteluri și restaurante Transporturi terestre; transporturi prin conducte Transporturi pe apă Transporturi aeriene Activități anexe și auxiliare de transport, activități ale agențiilor de turism Poștă și telecomunicații Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic

36 Intermedieri financiare (cu excepția activităților de asigurări si ale caselor de pensii) Activități de asigurări și ale caselor de pensii (cu excepția celor din sistemul public de asigurări sociale) Activități auxiliare intermedierilor financiare Tranzacții imobiliare Închirierea mașinilor și echipamentelor, fără operator și a bunurilor personale și gospodărești Informatică și activități conexe Cercetare-dezvoltare Alte activități de servicii prestate în principal întreprinderilor Administrație publică și apărare; asigurări sociale din sistemul public Învățământ Sănătate și asistență socială Eliminarea deșeurilor și a apelor uzate; asanare, salubritate și activități similare Activități asociative diverse Activități recreative, culturale și sportive Alte activități de servicii Activități ale personalului angajat în gospodării particulare Activități desfășurate în gospodării private, de producere a bunurilor destinate consumului propriu Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic

37 Activități ale gospodăriilor private, de servicii pentru scopuri proprii Activități ale organizațiilor și organismelor extrateritoriale Proiecţia cererii de formare profesională la nivel regional şi judeţean scenariul moderat Deoarece datele avute la dispoziţie au permis realizarea proiecţiilor doar în intersecţia subgrupe majore de ocupaţii şi secţiuni CAEN Rev2, pentru a detalia industria prelucrătoare pe diviziuni s-a utilizat structura pe ocupaţii şi activităţi economice din Recensământul din anul Presupunând că structura populaţiei ocupate pe diviziuni în cadrul industriei prelucrătoare nu s-a modificat de la data ultimului recensământ, s-a aplicat această structură la rezultatele proiecţiei cererii de forţă de muncă pe subgrupe majore de ocupaţii şi secţiuni CAEN. În continuare, evoluţia cererii de formare profesională pe domenii de pregătire ale învăţământului profesional şi tehnic este estimată prin raportarea la distribuţia cererii de forţă de muncă în următoarea structură matriceală, ca intersecție dintre structura pe grupe ocupații și structura pe activități CAEN. Pentru domeniul Agricultură evoluţia cererii de formare profesională a ținut cont de numărul de salariați din acest sector economic. Domeniul de pregătire Agricultură Chimie industrială Construcţii instalaţii şi lucrări publice Grupe de ocupaţii Tehnicieni în ştiinţele vieţii, ocrotirea sănătăţii şi asimilaţi (32) Agricultori şi lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit (61) Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31) Operatori la instalaţii fixe şi lucrători asimilaţi (81) Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82) Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31) Meseriași și muncitori calificaţi în industria extractivă și construcții (71) Activităţi economice Agricultură, silvicultură şi pescuit Fabricarea substanțelor și a produselor chimice Fabricarea celulozei, hârtiei și a produselor din hârtie Industria de prelucrare a țițeiului, cocsificarea carbunelui și tratarea combustibililor nucleari Fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice Construcții Industria construcțiilor metalice și a produselor din metal (exclusiv mașini, utilaje și instalații) Producţia și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat Distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare Comerţ Alte ocupaţii asimilate tehnicienilor (34) Comerţ cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor Modele, manechine şi vânzători în magazine şi pieţe (52) Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic

38 Economic Funcţionari de birou (41) Dispersie mare Electric Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31) transectorială Meseriași și muncitori calificați în metalurgie, construcții metalice și asimilați (72) Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de mașini, echipamente şi alte produse (82) Electromecanică Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31) Electronică automatizări Fabricarea produselor din lemn Industrie alimentară Industrie textilă şi pielărie Alte ocupații asimilate tehnicienilor (31) Meseriași și muncitori calificați în metalurgie, construcții metalice și asimilați (72) Operatori la instalaţii fixe şi lucrători asimilaţi (81) Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de mașini, echipamente şi alte produse (82) Conducători de vehicule şi operatori instalaţii mobile (83) Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31) Meseriași și muncitori calificați în metalurgie, construcții metalice și asimilați (72) Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de mașini, echipamente şi alte produse (82) Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31) Meseriași și muncitori calificați în mecanică fină, artizanat, imprimerie și asimilați (73) Meseriași și muncitori calificați în industria alimentară și alte meserii artizanale (74) Operatori la instalaţii fixe şi lucrători asimilaţi (81) Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de mașini, echipamente şi alte produse (82) Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31) Meseriași și muncitori calificați in industria alimentară și alte meserii artizanale (74) Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de mașini, echipamente şi alte produse (82) Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31) Meseriași și muncitori calificați în mecanică fină, artizanat, imprimerie și asimilați (73) Meseriași și muncitori calificați în industria alimentară și alte meserii artizanale (74) Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de mașini, echipamente şi alte produse (82) Dispersie mare transectorială Dispersie mare transectorială Fabricarea lemnului și a produselor din lemn şi pluta, cu excepția mobilei; fabricarea articolelor din împletitură de pai și alte materiale vegetale Producția de mobilier și alte activități industriale Industria alimentară şi a băuturilor Fabricarea produselor textile Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte; aranjarea și vopsirea blănurilor Tăbăcirea și finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj și marochinarie, a harnașamentelor și încălțămintei Fabricarea altor produse din minerale nemetalice Industria extractivă Materiale de construcţii Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31) Meseriași și muncitori calificați în mecanică fină, artizanat, imprimerie și asimilați (73) Operatori la instalaţii fixe şi lucrători asimilaţi (81) Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de mașini, echipamente şi alte produse (82) Mecanică Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31) Dispersie mare Alte ocupații asimilate tehnicienilor (31) transectorială Meseriași și muncitori calificați în industria extractivă și construcții (71) Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic

39 Meseriași și muncitori calificați în metalurgie, construcții metalice și asimilați (72) Meseriași și muncitori calificați în mecanică fină, artizanat, imprimerie și asimilați (73) Operatori la instalaţii fixe şi lucrători asimilaţi (81) Turism şi alimentaţie Resurse naturale şi protecţia mediului Tehnici poligrafice Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de mașini, echipamente şi alte produse (82) Conducători de vehicule şi operatori instalaţii mobile (83) Funcționari în servicii cu publicul (42) Lucrători în servicii personale şi protecţie (51) Meseriași și muncitori calificați în industria alimentară și alte meserii artizanale (74) Tehnicieni în ştiinţele vieţii, ocrotirea sănătăţii şi asimilaţi (32) Agricultori şi lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit (61) Hoteluri și restaurante Agricultură, silvicultură şi pescuit Distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare Recuperarea deșeurilor și resturilor de materiale reciclabile Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31) Edituri, poligrafie și Funcţionari de birou (41) reproducerea pe suporți a înregistrărilor Meseriași și muncitori calificați în mecanică fină, artizanat, imprimerie și asimilați (73) Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de mașini, echipamente şi alte produse (82) Subliniem caracterul informativ al estimărilor deoarece acestea s-au bazat pe informații statistice incomplete și pe ipoteza că au avut loc alocări ale forței de muncă (și se va respecta înclinația și în viitor) strict în domeniul de activitate și în ocupația în care se face pregătirea. Dinamica locurilor de muncă disponibile în regiunea Nord Est - scenariul moderat DINAMICA LOCURILOR DE MUNCA DISPONIBILE RELEVANTE PTR IPT Regiunea NE Bacau Botosani Iasi Neamţ Suceava Vaslui Structura estimată pe domenii de pregătire a cererii potențiale la intersecția COR-CAEN, pentru Regiunea Nord-Est este următoarea Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic

40 Structura proiecției cererii potențiale pe domenii de pregătire în Regiunea Nord-Est (%) Agricultură 10,5 Chimie industrială 0,9 Construcţii instalaţii şi lucrări publice 10,7 Comerţ 13,2 Economic 8,3 Electric 4,4 Electromecanică 0,9 Electronică automatizări 0,3 Fabricarea produselor din lemn 3,0 Industrie alimentară 1,5 Industrie textilă şi pielărie 9,6 Materiale de construcţii 0,8 Mecanică 19,0 Turism şi alimentaţie 2,5 Resurse naturale şi protecţia mediului 14,2 Tehnici poligrafice 0,2 Structura proiecției cererii potenţiale pe domenii de pregătire în regiunea NE şi oferta IPT a judeţul NEAMŢ Domeniu Cerere previzionată de locuri de muncă INCSMPS la nivelul regiunii % Oferta IPT Pondere rezultată din analiză și consultare la orizontul 2020 % 2020 NEAMŢ Regiune RESURSE NATURALE ȘI PROTECȚIA MEDIULUI 14, % Industrie alimentară 1,5 5-7 Agricultură 10,5 4-6 Silvicultură 4-6 Protecția mediului 6-8 INDUSTRIE / PROFIL TEHNIC 51,5 49% Fabricarea produselor din lemn 3,0 4-6 Electronică și automatizări 0,3 6-8 Producție media 0 0 Construcții 10, Mecanică 19, Electric 4,4 4-6 Industrie textilă și pielărie 9, Materiale de construcții 0,8 0-1 Electromecanică 0,9 0-1 Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic

41 Chimie industrială 0,9 0-1 Tehnici poligrafice 0,2 0 SERVICII 25,5 27% Turism 2, Economic 8, Comerț 13,2 6-8 Estetica și igiena corpului Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic

42 PROGNOZE ALE CERERII AGREGATE - REGIUNEA NORD-EST Structura ofertei educaţionale pe niveluri de calificare la nivelul regiunii NORD EST Total Calificări specifice nivelului 3 de calificare Calificări specifice nivelului 2 de calificare Ponderea din cererea pieței muncii pentru calificări de nivel 2 și 3 în 2017 Pondere nivel 3 pentru continuarea studiilor în învățământ superior în 2017 (asigurarea benchmark european) Ponderi nivel 2 și 3 în oferta educațională a IPT - ieșiri în % 27% 40% % 60% Notă: Ponderea de 27% a nivelului 3 pentru continuarea studiilor în învățământ superior în 2017 este conform țintei asumate de România prin PNR privind ponderea absolvenților de învățământ terțiar în Se recomandă ca ponderea IPT din totalul ofertei educaţionale să fie aproximativ 60%. În cadrul ofertei educaţionale a IPT aproximativ 40% se recomandă să fie pentru calificări de nivel 3 iar 60% pentru calificări de nivel 2. Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic

43 4.3. Concluzii din analiza pieţei muncii. Implicaţiile pentru IPT Analizând cerinţele la nivel de judeţ din acest capitol rezultă următoarele: Rata şomajului atât din sursa AMIGO cat si BFM a păstrat tendinţa de scădere atât la nivel regional cât şi judeţean până în anul 2008 după care s-a stabilizat în jurul valorii de 9%. Ponderea mică a populaţiei ocupate cu studii superioare implică o mai mare preocupare pentru încurajarea tinerilor spre a obţine un nivel de educaţie /calificare ridicat - în cu scopul de asigura acestora competitivitatea necesară pentru a ocupa un loc de muncă de preferat în domeniul pentru care s-au pregătit. In structura populaţiei ocupate cea mai mare pondere o au persoanele cu studii medii. In mediul urban ponderea acestora fiind chiar de 10 ori mai mare decât a celor cu nivel scăzut de educaţie. In schimb aceştia din urma reprezintă o mare parte a persoanelor ocupate în mediul rural. După nivelul de educaţie se observa că şomerii cu nivel scăzut de educaţie predomină în numărul total al şomerilor (83,2%). Pentru anul 2010 se constată aceeaşi scădere a numărului de locuri de munca vacante începută odată cu instalarea crizei economice în Domenii cu dinamică pozitivă şi potenţial mare de absorbţie pe piaţa muncii a absolvenţilor de ruta progresivă: comerţ, construcţii, turism şi alimentaţie. Profilul mecanică se păstrează în continuare cu cel mai mare număr de locuri de muncă vacante dar şi cu cel mai mare număr de şomeri, probabil şi ca urmare a nepotrivirii între exigenţele angajatorilor şi competenţele persoanelor aflate în căutarea unui loc de munca, precum şi salariile nemotivante oferite angajaţilor. Din analiza ocupaţiilor relevante pentru liceu tehnologic se desprinde dinamica încă pozitiva a ocupaţiilor pentru profilul servicii cu tendinţa de scădere a locurilor de muncă dar şi a numărului de şomeri la nivelul judeţului. Urmărind evoluţiile din ultimii ani şi în contextual actual probabil va continua cererea în domeniile construcţii, comerţ şi turism. Reevaluarea ofertei educaţionale în sensul accentuării pregătirii practice a absolvenţilor pentru a face faţă cerinţelor angajatorilor Principalele constatări desprinse din informaţiile din AMIGO la nivel regional Populaţia activă, populaţia ocupată: Tendinţa de scădere la nivel regional a populaţiei active şi mai ales a populaţiei ocupate, cu disparităţi majore pe sexe şi medii rezidenţiale: - Reducerea populaţiei active şi a populaţiei ocupate: mult mai mare în cazul femeilor decât în cazul bărbaţilor. - Populaţia activă şi populaţia ocupată au crescut în mediul urban, dar au scăzut semnificativ în rural. Rata de activitate şi rata de ocupare: Tendinţa de scădere a ratei de activitate şi mai ales a ratei de ocupare la nivel regional, cu disparităţi majore pe sexe şi medii rezidenţiale. Se desprinde un fenomen îngrijorător al subocupării care afectează în mod deosebit populaţia feminină din mediu rural, combinat cu o calitate redu să a ocupării în mediul rural (în condiţiile unei ocupări paupere, de subzistenţă, în agricultură). Şomajul (BIM) - În scădere, faţă de anii anteriori, rata şomajului se menţine mai ridicată decât la nivel naţional. - Rata şomajului mai ridicată în mediul rural, sensibil mai mare faţă de rata şomajului rural la nivel naţional ; - Şomajul puţin mai mare în cazul bărbaţilor; - Şomajul ridicat al tinerilor (15-24 ani): - Rata ridicată a şomajului tinerilor (raportat la populaţia activă, ani): 16,6%, sub cea la nivel naţional (19,7%) şi european (UE-27: 18,6%), mai ridicată însă în cazul femeilor (17,5%). - Raportat la întreaga populaţie din grupa de ani, 6,5% din tineri sunt şomeri (6,9% în rural). Ocuparea şi şomajul pe niveluri de educaţie - Riscul de şomaj creşte şi şansele de ocupare se reduc cu cât nivelul de educaţie este mai scăzut. - Rata şomajului regional pentru persoanele cu nivel scăzut de educaţie este dublă decât la nivel naţional. - În Regiunea Nord - Est şansele de ocupare sunt mult mai reduse decât la nivel naţional pentru personale cu nivel scăzut de pregătire (cu cel mult învăţământ gimnazial). - La nivel regional rata de ocupare a femeilor cu nivel scăzut de educaţie este de două ori mai mică decât a bărbaţilor. Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic

44 - Tendinţa de creştere a ponderii în ocupare a populaţiei cu studii superioare şi a celor cu nivel de pregătire liceal şi de scădere semnificativă a ponderii cu nivel de scăzut de pregătire (cel mult gimnazial). Nivelul general de instruire al populaţiei ocupate din regiune este mai scăzut decât media pe ţară Concluziile din analiza principalilor indicatori din Balanţa Forţei de Muncă (BFM) Structura locurilor de muncă vacante în judeţul Neamţ, pe nivele de pregătire profesională, pe ramuri şi meserii reflectate în tabelele anexate ne arată că: - pe ansamblul judeţului oferta anuală de locuri de muncă pentru cei cu pregătire superioară este doar de aproximativ 800 locuri la nivelul anului 2008, ceea ce reprezintă 5,9% din total locuri de muncă oferite. Aceste locuri de muncă nu acoperă oferta anuală de forţă de muncă cu pregătire superioară, care la nivelul judeţului este peste 1000 absolvenţi de învăţământ superior. Aceasta duce la un fenomen de migrare a forţei de muncă în regiuni cu o ofertă de locuri de muncă mai mare sau mai atractive din punctul de vedere al remunerării. Acest fenomen are ca efect îmbătrânirea populaţiei locale cu pregătire superioară şi duce la diminuarea şanselor de dezvoltare locală din lipsa infuziei de creativitate şi de inteligenţă; - populaţia cu pregătire medie are şanse destul de mici de integrare în rândul populaţiei ocupate, întrucât oferta anuală de locuri de muncă de cca locuri de muncă (20% din numărul anual de locuri de muncă oferite), nu acoperă oferta anuală de forţă de muncă cu pregătire medie care, la nivelul judeţului reprezintă cca absolvenţi; - cele mai multe locuri de muncă sunt oferite la nivelul de pregătire de şcoli profesionale şi şcoli generale. Pentru acest segment al populaţiei sunt oferite anual cca. 75% din oferta de locuri de muncă comunicate. Acest lucru determină pe cei de la alte nivele de pregătire, şi anume, superioară şi medie să accepte şi astfel de locuri de muncă pentru a-şi putea asigura mijloacele de subzistenţă necesare atât individual cât şi familiilor lor. De aici, se poate ajunge, din păcate, chiar şi la o deprofesionalizare a segmentelor de populaţie menţionate în aliniatele precedente; - pe ramuri ale economiei naţionale, oferta de locuri de muncă este de 1,6% pentru Agricultură, 2,4% pentru silvicultură, 32,4% pentru construcţii, 15,2% pentru industrie şi 22,5% pentru Prestări de Servicii. De asemenea oferta pentru munci necalificate se menţine ridicată datorita lipsei forţei de muncă cu deosebire în construcţii, industria lemnului şi industria confecţiilor, agenţii economici solicitând forţă de muncă necalificată pentru a putea fi ulterior calificată; - aportul cel mai mare pe piaţa muncii, în ceea ce priveşte oferta de locuri de muncă o deţine cu 35,2% ramura comerţ unde au căutare persoanele cu pregătire economică, juridică, informatică, dar şi muncitori necalificaţi, manipulanţi mărfuri; - oferta anuală de locuri de muncă în ramura construcţii este de cca. 25,4%, ea fiind în creştere, mai ales în ultimii doi ani. La nivel de pregătire superioară, oferta este de cca. 5,2%, la nivel mediu este de cca. 4,7%; - segmentul terţiar, cel al Prestărilor şi Serviciilor, începe să-şi ocupe locul normal într-o economie de piaţă, oferta de locuri de muncă pe acest segment a crescut an de an, ajungând în anul 2008 la cca. 25%. Se constată că mai sunt posibilităţi de dezvoltare al segmentului terţiar al pieţei, fiind solicitări de locuri de muncă atât pentru cei cu pregătire superioară şi medie, cât şi pentru cei cu pregătire prin SAM. În judeţul Neamţ acest sector este superior regiunii NE datorită turismului care este dezvoltat în judeţ şi în special zona Bicaz, Târgu-Neamţ; - pe zone ale judeţului, numărul de locuri de muncă vacante este mai mare în zona Piatra Neamţ, la nivelul anului 2008, 38,8%, apoi Roman şi Roznov. De remarcat este faptul că în zona Piatra Neamţ numărul locurilor de muncă în anul 2008 a crescut cu aproape 18% ca urmare a dezvoltării zonei pe ansamblu; - se dezvoltă foarte mult piaţa serviciilor oferite populaţiei, piaţa din acest segment poate absorbi şi crea încă foarte multe locuri de muncă; - cei mai mulţi absolvenţi care au fost luaţi în evidenţa agenţiilor din regiune sunt absolvenţii cu profil mecanic 18,5%, cea ce denotă lipsa locurilor de muncă care să fie create în această ramură; Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic

45 - au mai fost luaţi în evidenţa şi absolvenţii care au terminat şcoli cu profil în domeniul turismului 2,5%, în domeniul industriei lemnului 4,3%, industria textilă şi pielărie 8,3%, industrie prelucrătoare 6,3% şi absolvenţi de liceu fără atestat profesional 7,6% ; - faptul că tot mai mulţi absolvenţi din diferite meserii se înscriu în evidenţa AJOFM, nu indică aspectul că nu îşi găsesc un loc de muncă imediat după absolvire, înscrierea în evidenţe se datorează faptului că absolvenţii şomeri beneficiază la încadrare, conform legii, de multe facilităţi atât ei cât si angajatorii (a se vedea meseriile din domeniul comerţului, a turismului, industriei textile); - absolvenţii şcolilor care au pregătit elevi în ocupaţii specifice serviciilor au mari şanse de a-şi găsi un loc de muncă în anii următori, deoarece sectorul terţiar al serviciilor va căpăta o amploare mai mare, el acaparând în viitor cca. 1/3 din piaţa muncii la nivelul judeţului Concluzii din analiza structurii populaţiei ocupate civile Ierarhia sectoarelor economice din punct de vedere al ponderii populaţiei ocupate civile pe sectoare în 2010 la nivel judeţean este : serviciile 40,4%, agricultura 29,2%, industria 22,2%, construcţiile 8,2%. Serviciile - Ponderea populaţiei ocupate civile din servicii la nivel regional este cu peste 2 puncte procentuale sub media naţională. Judeţul Neamţ înregistrează o pondere superioară mediei regionale (40,4%), toate celelalte judeţe având ponderi sub media regională. Ponderea ocupării în hoteluri şi restaurante este apropiată de valoarea regională. În transporturi, depozitare şi comunicaţii, judeţul are ponderea cu 0,4 % mai mică decât valoarea regională. În comerţ judeţul deţine o pondere a populaţiei ocupate de 12,8% faţă de media regională de 12,7%. Agricultura - Cu toate că a înregistrat o scădere semnificativă în perioada agricultura deţine o pondere a populaţiei ocupate civile cu 2,3 puncte procentuale peste media regională. Industria - În 2009 industria a cunoscut cea mai redusă pondere a populaţiei civile ocupate din tot intervalul , de numai 22,2%. Cu toate acestea ponderea este superioară mediei regionale. Construcţiile - Ponderea populaţiei ocupate civile în industrie la nivelul judeţului, în 2007 (8,2%) este peste media regionale (7,3%) Concluzii din analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM Datele furnizate de AJOFM cu privire la evoluţia locurilor de muncă vacante, respectiv a numărului de şomeri înregistraţi, dintre care distinct pentru şomerii proveniţi din rândul absolvenţilor, sunt prezentate in Anexa 3. In conformitate cu scopurile analizei, au fost selectate din baza de date a AJOFM acele grupe de ocupaţii din COR considerate relevante în raport cu calificările din nomenclatorul de pregătire prin învăţământul profesional şi tehnic. Pentru învăţământul superior, au fost selectate majoritatea grupelor de ocupaţii din grupa majoră 2 din COR. Pe structura COR s-a mers până la nivelul de detaliere (grupa minoră/grupă de baza/ocupaţie) minim necesar pentru departajarea în funcţie de domeniul de pregătire/profilul relevant. Pentru comparaţie, a fost analizată şi evoluţia pentru ocupaţiile din categoria muncitorilor necalificaţi (grupa majora 9) Analizele şi concluziile care urmează sunt formulate sub rezerva următoarelor limite metodologice: - locurile de muncă vacante înregistrate la AJOFM nu reflectă decât o parte din piaţa muncii (în ciuda obligaţilor legale, nu toate locurile vacante sunt anunţate de angajatori; în general, gradul de cuprindere în evidenţele AJOFM scade cu cât creşte nivelul de calificare şi gradul de specializare a acestora) - posibile înregistrări multiple ale aceloraşi posturi (anunţuri de locuri vacante repetate în cazul neocupării) - informaţii incomplete generate de dificultăţile de utilizare a bazelor de date de care dispun AJOFM-urile - dificultăţile de corelare între nomenclatoarele din învăţământ şi COR - la momentul analizei nu au fost disponibile informaţii privind numărul anual de absolvenţi pe domenii şi calificări pentru a evalua raportul absolvenţi şomeri / absolvenţi pe ocupaţiile aferente. Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic

46 Proiecţia ocupării şi a deficitului de calificări pe termen scurt (concluzii din anchete) Proiecţia cererii şi ofertei la orizontul anului 2013 a fost realizată de Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii si Protecţiei Sociale (INCSMPS), în anul O serie de ipoteze din cadrul acestui studiu nu mai sunt în concordanţă cu ultimele previziuni realizate în contextul crizei economico - financiare pentru anul În acest context, concluziile studiului prezentate mai jos vor trebui analizate cu prudenţă. Cu toate acestea, conform Proiecţia principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada realizată de către Comisia Naţională de Prognoză în ianuarie 2009 arată pentru anul 2013 o îmbunătăţire a principalilor indicatori privind forţa de muncă, mai favorabili chiar decât în anii 2007, 2008.Astfel: Populaţia activă şi populaţia ocupată în vârstă de muncă vor avea creşteri continue şi vor înregistra în 2013 cele mai mari valori din perioada Şomerii BIM, după o creştere semnificativă prognozată pentru 2009 (creştere de la 578 mii în 2008 la 680 mii în 2009) vor cunoaşte scăderi continue ajungând în 2013 la cea mai mică valoare din perioada (540 mii) Rata şomajului BIM, după o creştere în 2009 faţă de 2008 va urma o tendinţă de scădere continuă până în 2013 când va avea cea mia mică valoare (5,3%) În acest context, concluziile studiului INCSMPS prezentate mai jos vor trebui analizate cu prudenţă şi validate prin compararea cu evoluţiile viitoare ale pieţei muncii. Conform studiului INCSMPS (scenariul 2, apreciat ca fiind cel mai plauzibil) - diferenţa cerereofertă pentru toate activităţile economiei naţionale sunt negative pentru toată perioada Se remarcă activităţile : agricultura, vânătoare şi silvicultură, energie electrica, termica, gaze, apa, administraţie publică şi apărare, învăţământ, la care trendul este de creştere a diferenţei dintre cerere si oferta. Cele mai mari valori dar si cea mai mare panta de creştere a diferenţei sunt in agricultura, vânătoare şi silvicultura si administraţia publica. Celelalte activităţi au trenduri de diminuare a diferenţei dintre cerere si oferta. Din analiza evoluţiei prognozate pentru cererea potenţială pe activităţi economice în perioada se constata că trenduri de scădere a cererii se estimează la activităţile din agricultură, administraţie publică iar trenduri de creştere a cererii pe piaţa muncii se estimează la construcţii, comerţ, transport, depozitare şi industria prelucrătoare Concluzii din previziunile privind cererea şi oferta pe termen lung la nivel regional Profilul dominant la nivel regional al cererii de forţă de muncă pare sa fie dat de următoarele domenii (în ordinea numărului de locuri de muncă vacante la nivel regional): mecanică, comerţ, construcţii, turism şi alimentaţie, industrie textilă şi pielărie, fabricarea produselor din lemn. La nivel regional comparativ cu 2007 se constată o scădere a numărului de locuri de muncă vacante în condiţiile în care în 5 judeţe ale regiunii acestea au scăzut, singurul judeţ în care se înregistrează o creştere a numărului de locuri de muncă vacante fiind Suceava. Domenii cu dinamica pozitivă şi potenţial mare de absorbţie pe piaţa muncii au rămas la sfârşitul anului 2008 comerţ, turism şi alimentaţie, construcţii şi industrie alimentară dar nu pe fondul creşterii locurilor de muncă cât mai mult pe scăderea numărului de şomeri sau în unele cazuri menţinerea la valorile din anii anteriori - atât pe ansamblul regiunii cât şi în majoritatea judeţelor. In continuare în judeţul Neamţ regăsim cel mai mare număr de şomeri dar şi de locuri de muncă. Profilul mecanic se păstrează în continuare cu cel mai mare număr de locuri de muncă vacante dar şi cu cel mai mare număr de şomeri probabil şi ca urmare a nepotrivirii între exigenţele angajatorilor şi competenţele persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă precum şi salariile nemotivante oferite angajaţilor. Domeniul construcţiilor a înregistrat de asemenea scăderi în perioada atât ca oferta a locurilor de muncă vacante cât şi a numărului de şomeri dar se păstrează în continuare ca domeniu cu putere mare de absorbţie a forţei de muncă scăderea numărului locurilor de muncă fiind aproape nesemnificativă la nivel regional. Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic

47 4.4. Implicaţiile pentru IPT Armonizarea Planurilor de şcolarizare cu structura ofertei şi proporţional cu nevoile pieţei muncii astfel : creşterea ponderii în domeniul serviciilor şi scăderea ponderii domeniului tehnic şi resurse. Realizarea de analize la nivel local pentru a defini mai concret oferta planului de şcolarizare şi consultarea structurilor implicate în dezvoltarea regională şi locală. Actualizarea calificărilor şi curriculumului - Dinamica economiei necesită calificări şi competenţe adecvate cu o mobilitate şi flexibilitate ocupaţională sporită a forţei de muncă. Realizarea de parteneriate - Ponderea crescândă a IMM solicită sistemului IPT un răspuns adecvat la nevoile specifice IMM, de adaptabilitate crescută a forţei de muncă la sarcini de lucru diverse. Acest deziderat se poate realiza prin: - Elaborarea CDL în parteneriat pentru a satisface nevoile angajatorilor pe plan local. - Asigurarea unei pregătiri de bază, competenţe tehnice generale care să permită flexibilitatea profesională şi ocupaţională. - Actualizarea competenţelor în acelaşi ritm cu dezvoltarea economiei şi pieţei forţei de muncă. - Dezvoltarea de competenţe care pot asigura căutarea şi/sau crearea propriului loc de muncă. - Promovarea învăţării pe parcursul întregii vieţi. - Consolidarea pregătirii profesionale, în parteneriat activ, eficient cu agenţii de ocupare. Dezvoltarea competenţelor de protecţie a mediului ca răspuns la cerinţele de mediu conform standardelor UE: este necesară dezvoltarea de competenţe corespunzătoare protecţiei mediului în cadrul pregătirii tehnice generale, pentru toate calificările şi competenţe specializate pentru calificările ce presupun activităţi legate de mediu. Dezvoltarea mediului rural şi rural montan - în contextul în care în mediul rural majoritatea populaţiei este cuprinsă în agricultură de subzistenţă (punct slab) dar corelat cu potenţialul geografic montan al zonei (punct tare) se impune realizarea unui program coerent de măsuri în educaţie şi formare profesională, pe următoarele direcţii prioritare: - Consolidarea parteneriatului social prin antrenarea în procesul decizional şi de planificare strategică în IPT a reprezentanţilor instituţiilor şi organizaţiilor relevante pentru ruralul montan. - Iniţierea/dezvoltarea unor şcoli pilot cu profil agromontan, înzestrate cu o bază materială adecvată: ferma didactică, ateliere şcoală şi laboratoare organizate şi dotate corespunzător, din perspectiva agriculturii montane şi pluriactivităţii - facilităţi de tip campus. - Adecvarea sporită a conţinutului calificărilor la specificul agromontan local. - Completarea/adaptarea pregătirii la nivel gimnazial din zonele montane prin introducerea unor noţiuni generale privind economia ruralului montan şi aspecte practice de gospodărie şi alimentaţie. - Programe de formare continuă a cadrelor didactice de specialitate, cu privire la competenţele specifice agriculturii montane. - Programe de orientare şi consiliere adaptate grupurilor ţintă din ruralul montan (elevi şi părinţi, tineri agricultori). De asemenea, se recomandă programe adecvate de informare şi instruire a producătorilor agricoli cu privire la: - ameliorarea competitivităţii sectorului agricol, alimentar şi forestier din zona montană; - ameliorarea calităţii producţiei şi a produselor, adaptarea la normele UE; - promovarea produselor lor prin utilizarea logo-urilor acceptate de către UE (ex.: Produsul BIO, Produsul tradiţional, denumirea de origine a produsului AOP, identificarea geografică a produsului - IGP). Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic

48 CAPITOLUL 5 Învăţământul profesional şi tehnic din judeţul Neamţ 5.1. Indicatori de context - Contextul de politici pentru educaţie şi formare profesională Contextul european Strategia Europa 2020 pentru creştere inteligentă, durabilă şi inclusivă Strategia EUROPA 2020 propune o nouă viziune pentru economia socială de piaţă a Europei în următorul deceniu, care să ajute Uniunea să iasă din criza economică şi financiară şi să edifice o economie inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, cu niveluri ridicate de ocupare a forţei de muncă, productivitate şi coeziune socială. La nivel european, cadrul general al strategiei a fost adoptat la Consiliul European din martie 2010 şi definitivat la Consiliul European din 17 iunie În document este propusă abordarea tematică a reformelor concentrată pe 3 priorităţi interdependente stabilite la nivelul statelor membre: - Creştere inteligentă - Dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare - Creştere durabilă - Dezvoltarea unei economii mai competitive, eficiente în utilizarea resurselor şi ecologice - Creştere inclusivă Rată ridicată de ocupare, coeziune economică şi socială Ţinte: - Creşterea ratei de ocupare a populaţiei ani, de la 69% în prezent, la peste 75%. - Alocarea a 3% din PIB pentru Cercetare-dezvoltare - Rata abandonului şcolar timpuriu: max. 10%. - Cel puţin 40% din tineri (30-34 ani) să fie absolvenţi de învăţământ terţiar. - "20/20/20": reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră, creşterea cu 20% a ponderii energiei regenerabile în consumul final de energie, creşterea cu 20% a eficienţei energetice, comparativ cu Reducerea cu 25% a populaţiei aflate sub pragul de sărăcie. Pentru susţinerea celor 3 priorităţi şi atingerea acestor ţinte sunt propuse ca instrumente de lucru 7 iniţiative emblematice: - 3 iniţiative pentru creşterea inteligentă : - O Uniune a inovării. - O Agendă Digitală pentru Euro. - Tineret în mişcare. - 2 iniţiative pentru creştere durabilă: - O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor. - O politică industrială integrată pentru era globalizării - 2 iniţiative pentru creşterea incluzivă: - O agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă. - Platforma europeană de combatere a sărăciei. Iniţiativa: Agenda pentru noi competenţe şi locuri de muncă - măsuri la nivelul statelor membre : - Promovarea şi monitorizarea implementării efective a rezultatelor dialogului social. - Dezvoltarea parteneriatelor între sectorul educaţiei şi lumea muncii, în special prin implicarea partenerilor sociali în planificarea ofertei de educaţie şi formare profesională. - Implementarea Cadrului European al Calificărilor (EQF); Cadrul Naţional al Calificărilor corelat cu EQF. - Asigurarea dobândirii şi recunoaşterii, prin învăţământul general, profesional şi superior şi prin formarea adulţilor, inclusiv pe cale non-formală sau informală, a competenţelor cerute pentru angajare în formarea continuă şi pe piaţa muncii. Iniţiativa: Tineretul în mişcare - linii de acţiune principale: - Dezvoltarea de sisteme educaţionale si de formare moderne care să asigure competenţe - cheie şi excelenţă : Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic

49 Investiţii mai mari în educaţie şi formare; asigurarea celui mai bun randament al resurselor publice; diversificarea surselor de finanţare. Consolidarea acţiunilor pentru reducerea abandonului şcolar timpuriu. Dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere profesională: informaţii de bază pentru planificarea carierei (informaţii referitoare la parcursurile educaţionale şi de formare, oportunităţi de angajare); acţiuni de îmbunătăţire a imaginii sectoarelor şi profesiilor cu potenţial de angajare. Promovarea învăţării şi predării de calitate. Accentul pe competenţele cheie ; Comisia va prezenta în 2011 o comunicare privind competenţele în sprijinul învăţării de a lungul vieţii, care va include propuneri de elaborare a unui limbaj comun între sistemul educaţional şi sectorul profesional; Creşterea atractivităţii ofertei şi calităţii EFP VET: conform proiecţiilor, cca. 50 % din totalul locurilor de muncă din 2020 vor fi pentru calificări de nivel mediu rezultate din programe de educaţie şi formare profesională. Promovarea experienţei timpurii la locul de muncă ca factor esenţial pentru facilitarea intrării pe piaţa muncii şi orientarea carierei: programe de tip ucenicie şi stagii de practică de calitate. Propunerea unui cadru de calitate pentru stagii, inclusiv abordarea obstacolelor juridice şi administrative ale stagiilor transnaţionale. Sprijinirea unui acces mai bun şi a unei participări mai bune la stagii de bună calitate, inclusiv prin încurajarea întreprinderilor să ofere locuri pentru stagii şi să devină bune întreprinderi-gazdă, precum şi prin acorduri între parteneri sociali şi ca parte a politicii de responsabilitate socială a întreprinderilor (RSI). Facilitarea parcursurilor şi permeabilităţii dintre EFP şi învăţământul superior, inclusiv prin dezvoltarea unor cadre naţionale de calificare şi prin menţinerea unor parteneriate strânse cu sectorul profesional. Extinderea oportunităţilor de învăţare non formală şi informală; recunoaşterea şi validarea acestor tipuri de învăţare. - Promovarea atractivităţii învăţământului superior pentru economia bazată pe cunoaştere : Mărirea proporţiei tinerilor care urmează un program de studii superioare sau echivalent. Îmbunătăţirea calităţii, atractivităţii şi capacităţii de adaptare a învăţământului superior. Ameliorare cantitativă şi calitativă a mobilităţii şi a capacităţii de inserţie profesională. - Susţinerea unei dezvoltări puternice a învăţării transnaţionale şi a mobilităţii profesionale pentru tineri Promovarea mobilităţii tinerilor în scop educaţional: obiectivul ca până în 2020 toţi tinerii din Europa să poată avea posibilitatea de a-şi petrece în străinătate o parte din timpul alocat parcursului educaţional, inclusiv prin formare la locul de muncă. Promovarea mobilităţii profesionale a tinerilor. - Măsuri de reducere a şomajului şi de sprijinire a încadrării în muncă a tinerilor: Sprijin pentru obţinerea primului loc de muncă şi începerea unei cariere. Comisia va stabili o monitorizare sistematică a situaţiei tinerilor care nu sunt încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare pe baza unor date comparabile la nivelul UE, ca sprijin pentru elaborarea politicilor şi pentru învăţarea reciprocă în acest domeniu. Se recomandă Statelor membre asigurarea faptului că toţi tinerii sunt încadraţi în muncă, îşi continuă studiile sau fac parte dintr-un program de activare în termen de patru luni de la absolvirea şcolii, ca parte a unei garanţii pentru tineret". - Sprijinirea tinerilor cu risc. - Susţinerea tinerilor antreprenori şi a activităţilor independente Contextul naţional Programul Naţional de Reformă (PNR) reprezintă platforma-cadru pentru definirea şi aplicarea politicilor de dezvoltare economică a României, în concordanţă cu politicile Uniunii Europene (UE), având ca priorităţi realizarea unei economii inteligente, durabile şi favorabile incluziunii, cu niveluri ridicate de ocupare a forţei de muncă, productivitate şi de coeziune socială. Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic

50 Pornind de la obiectivele acestei strategii, România şi-a stabilit, prin Programul Naţional de Reformă, priorităţile şi obiectivele proprii care fixează cadrul şi direcţiile de dezvoltare economică sustenabilă. Mobilizarea eforturilor instituţionale şi financiare, dublată de obţinerea unui larg consens la nivelul întregii societăţi, au constituit factori determinanţi pentru transpunerea în realitate a acestor obiective şi priorităţi naţionale. În capitolul Educaţie, Programul Naţional de Reformă se pliază pe priorităţile Comisiei Europene, respectiv îmbunătăţirea calităţii şi sporirea nivelului investiţiilor în sistemele de educaţie şi formare profesională, participarea sporită la toate formele de educaţie şi o mai mare mobilitate educaţională şi profesională a elevilor, studenţilor şi cadrelor didactice în vederea atingerii celor două ţinte în domeniul educaţional fixate prin strategia Europa Aceste obiective, la nivel european, sunt: reducerea ratei părăsirii timpurii a şcolii la un nivel maxim de 10% şi creşterea ponderii absolvenţilor de învăţământ terţiar cu vârsta de ani la cel puţin 40%. Conform Programul Naţional de Reformă, "Analiza sistemului de învăţământ românesc relevă faptul că încă nu este încurajată participarea tinerilor la o formă de educaţie, România situându-se pe unul dintre ultimele locuri în Europa în privinţa participării la o formă de educaţie a tinerilor de de ani. În România doar 54,8% dintre femei şi 48,8% dintre bărbaţi participă la o formă de învăţământ (faţă de 73,1% dintre femei şi 66,1% dintre bărbaţi în Lituania şi 72,0% dintre femei şi 68,1% dintre bărbaţi în Polonia). Este prea puţin valorificată şi educaţia timpurie, adică acele activităţi educative pentru copiii din grupa de vârstă 0-6/7 ani care favorizează valorificarea optimă a oportunităţilor de învăţare de mai târziu. Un alt aspect sensibil este supraîncărcarea curriculumului, rigiditatea sa ridicată şi relevanţa scăzută pentru viaţa de adult şi pentru piaţa muncii, oferta de informaţii prevalând în faţa formării de competenţe. De asemenea, se constată centralizarea sistemului de învăţământ preuniversitar, lipsa transparenţei finanţării şi rata foarte redusă de participare la educaţia pe tot parcursul vieţii (o participare de 1,5% faţă de 9,3% media UE). Mediul universitar românesc se caracterizează printr-o diferenţiere excesivă a specializărilor universitare şi o dispersie a resurselor (umane, materiale, financiare) şi nu dispune de niciun set de indicatori de referinţă care să-i măsoare eficienţa şi calitatea. Pentru a moderniza sistemul educaţional românesc, în scopul adaptării la cerinţele actuale ale societăţii cunoaşterii şi la creşterea economică inteligentă şi favorabilă incluziunii, Guvernul României a promovat Legea Educaţiei Naţionale. În elaborarea legii, în afara documentelor politice şi de expertiză naţionale, pentru întocmirea soluţiilor legislative propuse au fost consultate şi analizate comparativ legislaţiile altor state. S-a acordat o atenţie deosebită tendinţelor legislative recente în domeniul educaţiei, legislaţia reprezentând o parte obligatorie dar nu şi suficientă a soluţiei necesare pentru modernizarea sistemului de educaţie. Demersul legislativ trebuie urmat de acţiuni administrative şi alocări financiare corespunzătoare." Prin noua Lege a Educaţiei Naţionale, reforma sistemului educaţional românesc vizează următoarele schimbări: 1. Compatibilizarea ciclurilor de învăţământ cu cerinţele unei educaţii moderne şi cu Cadrul European al Calificărilor Referitor la reorganizarea structurii învăţământului preuniversitar, legea reglementează educaţia timpurie ca educaţie antepreşcolară (de la 0 la 3 ani) şi educaţie preşcolară (de la 3 la 6 ani); introducerea clasei pregătitoare în învăţământul primar; creşterea duratei învăţământului gimnazial la 5 ani; generalizarea, în perspectivă, a învăţământului de 12 clase. Atât în România cât şi în Uniunea Europeană, 16 ani reprezintă vârsta de la care o persoană poate intra pe piaţa muncii în mod legal. 2. Modernizarea şi curriculumului Crearea unui cadru curricular coerent presupune îmbunătăţirea programelor şcolare prin reducerea volumului de cunoştinţe ce trebuie memorate şi creşterea atractivităţii conţinuturilor acestor programe. Legea introduce curriculumul bazat pe cele opt competenţe cheie de care are nevoie fiecare individ pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru cetăţenia activă, pentru incluziunea socială şi pentru intrarea pe piaţa muncii. 3. Reorganizarea sistemului de evaluare a elevilor Se introduce portofoliul educaţional şi se modifică sistemul de evaluare a elevilor. Portofoliul va cuprinde totalitatea diplomelor, certificatelor şi a altor înscrisuri obţinute în urma evaluării Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic

51 competenţelor dobândite în contexte de învăţare formale, non-formale şi informale. Din el se va putea afla parcursul educaţional, înclinaţiile copilului sau performanţele lui deosebite. Evaluările elevilor vor fi realizate la finalul clasei pregătitoare, la finalul claselor a II-a, a IV-a, a VI-a şi a IX-a. 4. Asigurarea unui grad sporit de descentralizare, responsabilizare şi finanţare în sistem Descentralizarea se va realiza prin transferul de responsabilităţi către Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ şi către autorităţile locale. Legea introduce principul finanţarea urmează elevul" prin care alocarea banilor publici va deveni transparentă şi se va face în concordanţă cu ţinte educaţionale strategice. Legea Educaţiei Naţionale prevede alocarea pentru finanţarea educaţiei a minimum 6% din PIB-ul anului respectiv. 5. Asigurarea de şanse egale la educaţie pentru grupurile dezavantajate Accesul egal la educaţie pentru păstrarea în şcoală a elevilor aflaţi în situaţii de risc şi atragerea celor ce au părăsit timpuriu sistemul educaţional se realizează prin programe de tip Şcoala după şcoală" sau A doua şansă". De asemenea, se vor subvenţiona de către stat costurile aferente frecventării liceului pentru elevii provenind din mediul rural sau din grupuri socio-economice dezavantajate, precum şi pentru cei care frecventează şcolile profesionale şi se vor acorda burse pe bază de contract încheiat cu operatori economici ori cu alte persoane juridice sau fizice. 6. Revalorizarea învăţământului profesional şi tehnic Sprijinul acordat învăţământului profesional şi tehnic se va concretiza prin: asigurarea dobândirii unei calificări; reînfiinţarea şcolilor profesionale; dezvoltarea şi susţinerea învăţământului liceal (filiera tehnologică) şi postliceal; extinderea utilizării sistemului de credite transferabile (de ex. între învăţământul liceal tehnologic şi cel postliceal); asigurarea posibilităţii finalizării, până la vârsta de 18 ani, de către absolvenţii învăţământului gimnazial care întrerup studiile, a cel puţin unui program de pregătire profesională care permite dobândirea unei calificări corespunzătoare Cadrului Naţional al Calificărilor, program organizat gratuit prin unităţi de învăţământ de stat. 7. Reformarea politicilor în domeniul resursei umane Formarea iniţială profesională a cadrelor didactice va cuprinde studii de licenţă într-o specializare, masterat didactic cu o durată de 2 ani şi stagiul practic cu durata de un an. Evoluţia în cariera didactică se va realiza prin gradele didactice I şi II şi prin dobândirea titlului de profesor - emerit în sistemul de învăţământ preuniversitar. Calitatea managementului instituţiilor de învăţământ urmează să se îmbunătăţească în urma înfiinţării corpului naţional de experţi în management educaţional, constituit în urma selecţiei, prin concurs, a cadrelor didactice care fac dovada absolvirii unui program acreditat de formare în domeniul managementului educaţional; numai aceste cadre didactice vor putea ocupa funcţii de conducere, îndrumare şi control. Un pas înainte în vederea exercitării dreptului la educaţie permanentă îl reprezintă sprijinul acordat de stat prin deschiderea, încă de la naşterea fiecărui copil, a unui cont educaţional (echivalentul a 500 Euro). 8. Stimularea învăţării pe tot parcursul vieţii Legea Educaţiei Naţionale defineşte conceptul de educaţie şi formare profesională pe tot parcursul vieţii într-un mod integrat şi coerent şi stabileşte recunoaşterea şi certificarea competenţelor obţinute în contexte educaţionale formale, informale şi non-formale. Totodată, legea prevede posibilitatea înfiinţării, de către autorităţile locale, a Centrelor Comunitare de Învăţare Permanentă, care au rolul de a implementa, la nivelul comunităţii, politicile şi strategiile în domeniul învăţării pe tot parcursul vieţii. 9. Reducerea ratei părăsirii timpurii a şcolii este una din principalele ţinte ale Programului Naţional de Reformă (PNR) Traiectoria ţintei pentru perioada vizează atingerea unui nivel de 14,8% în 2013, de 13,8% în 2015 şi 11,3% în 2020, în condiţiile unui scenariu realist de dezvoltare economică şi în care se vor implementa măsurile propuse. România are în vedere realizarea unei evaluări intermediare în anul 2014 pentru aprecierea impactului măsurilor în atingerea ţintei şi eventuala corectare a traiectoriei. An Indicator % 18,4 17, ,8 14,3 13,8 13,3 12,8 12,3 11,8 11,3 Evoluţia părăsirii timpurii a şcolii Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic

52 Măsurile-cheie pentru atingerea ţintei naţionale sunt : A. Extinderea cadrului de aplicare a reformei educaţiei timpurii. B. Asigurarea participării la o educaţie de calitate pentru şcolarii proveniţi din grupurile dezavantajate - Bani de liceu (buget anual estimat: 188 mil.lei); - Rechizite şcolare (buget anual estimat: 20 mil. lei); - Euro 200 (buget anual estimat: 22 mil.lei); - Cornul şi laptele (buget anual estimat: 480 mil. lei). C. Susţinerea şi dezvoltarea învăţării pe tot parcursul vieţii prin implementarea şi diversificarea programelor în domeniu: - A doua şansă (buget estimat pentru : 5 mil. euro) - Şcoala de după şcoală school after school (buget anual estimat: 751 mil. lei). D. Revizuirea sau, după caz, elaborarea standardelor de calitate pentru învăţământul preuniversitar precum şi a standardelor ocupaţionale, de formare şi de pregătire profesională E. Dezvoltarea învăţământului profesional, liceal (filiera tehnologică) şi al şcolii post-liceale, prin: - acordarea de burse (buget estimat: 31,29 mil. lei/an) şi şcolarizare gratuită în învăţământul - cursuri post-liceale de stat cu finanţare prin bugetele locale (buget estimat: 31,29 mil. lei/an). Instituţie responsabilă: MECTS; - dezvoltarea de parteneriate cu mediul de afaceri şi partenerii sociali, prin implementarea proiectelor: Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii (perioadă: ian mai 2012; buget total: 18,49 mil. lei) Formarea cadrelor didactice din învăţământul profesional şi tehnic - profil servicii, pentru extinderea metodei moderne interactive de învăţare prin firma de exerciţiu (perioadă: iulie 2013, buget total: 10,69 mil. lei). Responsabili: MMFPS, MECTS CNDIPT, autorităţile locale, unităţile şcolare IPT, antreprenorii din mediul de afaceri; - dezvoltarea instituţională a Consiliului Naţional al Calificărilor si al Formării Profesionale (CNFPA), introducerea sistemului de credite de acumulare şi transfer, dezvoltarea şi adoptarea descriptorilor pe nivelurile de calificare din România. Instituţii responsabile: CNCFPA - MECTS, MMFPS Indicatori de context specifici Contextul demografic şi populaţia şcolară Contextul demografic este prezentat detaliat şi analizat în capitolul 2, din perspectiva implicaţiilor pentru ÎPT cu privire la structura şi evoluţia populaţiei pe grupe de vârstă, medii de rezidenţă şi sex, structura etnică, fenomenul migraţiei. Pentru orizontul de planificare 2013, cele mai severe concluzii rezultate din prognozele INS, sunt în legătură cu declinul demografic general, accentuat pentru populaţia tânără, cu reduceri semnificative pentru populaţia de vârstă şcolară, în paralel cu îmbătrânirea populaţiei (v. cap.2.2). Cele mai afectate vor fi efectivele din grupa de vârstă ani (care includ elevii de liceu şi învăţământ superior) scădere prognozată de 26,6% la nivel judeţean pentru perioada De asemenea, reduceri semnificative sunt prognozate pentru grupa de vârstă 0-14 ani scădere cu 18,9 % la nivel judeţean pentru perioada şi de 30,2 % la nivel judeţean pentru perioada Populaţia şcolară Pentru datele de prognoză prezentate nu sunt luate în calcul efectele crizei economice actuale asupra natalităţii. Populaţia şcolarizată, la IPT în judeţul Neamţ în anul 2010, reprezintă 83,59% din cea şcolarizată în anul 2002/2003, fapt care se datorează scăderii demografice şi a abandonului şcolar din ce în ce mai ridicat. Pe nivele de educaţie se constată că rata de cuprindere scade de la nivelul preşcolar şi la cel gimnazial (tab.5.1.). Este de remarcat că prin desfiinţarea ŞAM a crescut numărul de elevi la nivel liceal şi a scăzut numărul de elevi în IPT dacă privim cele două valori însumate se constată o scădere faţă de 2002 cu 2422 de elevi, corespunzător unui procent de 90,79%. La nivelul judeţului avem un grad ridicat de participare învăţământul postliceal şi de maiştri prin bugetarea acestei forme de învăţământ începând cu Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic

53 Tabelul Evoluţie Nivelul de studiu Preşcolar ,41% Primar ,64% Gimnazial ,19% Liceal ,54% IPT ,33% Postliceal ,89% Total ,59% Dacă analizăm ponderea absolvenţilor de gimnaziu care acced către IPT se poate observa că numărul acestora este aproximativ constant, în contextul reducerii populaţiei şcolare (fig.5.2.). Fig Fig Indicatori de intrare Numărul de elevi ce revine la un cadru didactic Acest indicator, calculat prin raportare la numărul de norme didactice, oferă un indiciu în legătură cu eficienţa utilizării resurselor şi calitatea actului didactic. Reducerea sa până la o limită rezonabilă poate să asigure creşterea eficienţei fără să afecteze calitatea demersului didactic. Indicatorul poate deveni critic din perspectiva declinului demografic şi a introducerii finanţării per elev, presând în direcţia măsurilor de concentrare a resurselor în şcoli viabile. Fig.5.3. Numărul de elevi pe norma didactică Din analiza evoluţiei indicatorului în perioada analizată, se deduce o scădere a numărului de elevi raportat la numărul de norme didactice la învăţământul profesional şi o creştere a numărului de elevi raportat la numărul de norme didactice la învăţământul liceal până în anul 2007, după care se constată o uşoară scădere Resursele umane din IPT In graficele din fig.5.4 şi 5.5 se observă că atât pentru profesorii de tehnologii ponderea cea mai ridicat o are personalul calificat : 96,96% pentru profesorii de discipline tehnice şi 94,13% pentru maiştri instructori, cu menţiunea că la gimnaziu educaţia tehnologică este predată numai de profesori calificaţi. Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic

54 Se mai poate observa că în anul şcolar , 61,43% dintre profesorii care predau discipline tehnice şi 56,04% dintre maiştri sunt titulari. Fig. 5.4 Fig. 5.5 Schimbările accelerate introduse de reformele din ÎPT, pe de o parte, şi cele din mediul economic şi social, pe de altă parte, impun un efort susţinut de adaptare din partea profesorilor. Măsurile privind dezvoltarea profesională a personalului didactic din ÎPT trebuie să vizeze atât competenţele metodice cât şi actualizarea competenţelor de specialitate cu accent pe noile tehnologii şi schimbările organizaţionale din mediul economic. Pe de altă parte, ponderea importantă a populaţiei ocupate în educaţie obligă la identificarea şi planificarea unor măsuri adecvate de atenuare a impactului reducerilor de activitate datorate reducerii populaţiei şcolare şi a reformei din învăţământul tehnologic, în vederea facilitării restructurării ofertei şcolare: facilitarea mobilităţii, programe de formare continuă şi reconversie profesională pentru cadrele didactice. Pentru facilitarea adaptărilor la schimbările din sistem este necesară, ca măsură de fond, anticiparea evoluţiei personalului didactic şi adoptarea, în cadrul unei strategii pe termen lung, a unor măsuri însoţitoare, ţinând cont de efectele combinate ale reducerii populaţiei şcolare şi restructurării planurilor de şcolarizare din ÎPT pentru adaptarea la nevoile de calificare Resurse materiale şi condiţii de învăţare În anul şcolar în judeţul Neamţ au funcţionat 31 de unităţi IPT din care 18 licee, 10 SAM, 2 Şcoli Postliceale Sanitare (din care una particulară) şi 1 Centru Şcolar pentru Educaţie Incluzivă. Dintre acestea în anul şcolar din cele 27 ŞAM-uri iniţiale 20 au revenit la vechea titulatură de Şcoală generală cu clasele I-VIII iar 7 ŞAM-uri care s-au autorizat pentru nivelul 3 de calificare au devenit licee tehnologice. În aceste condiţii reţeaua de unităţi IPT la nivelul judeţului Neamţ se va restrânge la 26 de unităţi de stat la care se mai adaugă două şcoli particulare dintre care una postliceală sanitară şi un liceu. Mai putem spune că viabilitatea unităţilor de învăţământ tehnologic din mediul rural va depinde de modul de a atrage elevii; ştiut fiind faptul că e greu de realizat clase cu minim de elevi în mediul rural. In bazinele demografice în care se constată o evoluţie negativă a populaţiei şcolare se va stabili menţinerea acelor unităţi care prezintă resurse umane şi materiale specializate şi parteneriate viabile. Unităţile de învăţământ care nu se încadrează în cerinţele de calitate nu dispun de autorizări/acreditări vor fi obiectul restructurării în următorii ani, iar pentru asigurarea cuprinderii tuturor elevilor afectaţi se va apela la transportul şcolar. În tabelul 5.2 se poate observa evoluţia şcolarizării la clasa a IX-a IPT începând cu anul Din anul şcolar s-au desfiinţat clasele nivel SAM, care au devenit liceu tehnologic ciclu inferior. Se constată o scădere continuă a numărului de clase la IPT de la 175 în anul şcolar la o cifră de şcolarizare de 121 pentru anul , a căror realizare este condiţionată de numărul de absolvenţi de gimnaziu. Pentru anul au fost prognozate 126 clase la IPT, cu o uşoară creştere faţa de anul trecut. Se mai constată o diminuare constantă a claselor de mecanică şi industrie textilă şi pielărie, calificări care sunt din ce în ce mai puţin cerute pe piaţa muncii. Reducerea se mai datorează şi numărului din ce în ce mai scăzut de elevi şi a ratei de tranziţie din ce în ce mai scăzută spre clasa a IXa. De asemenea se constată o reducere constantă a claselor la calificarea fabricarea produselor din lemn; elevii sunt mai puţini atraşi de această meserie din cauza condiţiilor grele de muncă şi a salariilor relativ scăzute. Cu excepţia şcolilor cuprinse în Programele Phare TVET care au fost dotate cu echipamente adecvate şi într-o mai mică măsură cele din Programul Phare VET RO 9405, restul unităţilor din mediul Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic

55 urban dispun de ateliere şi laboratoare, dar dotarea lor este minimă. Unităţile din mediul rural nu dispun de echipamente şi materiale didactice necesare desfăşurării unui proces instructiv educativ adecvat. Plan de şcolarizare IPT pentru perioada Tabelul 5.2 Domeniul Mecanică Electromecanică Electronică şi automatizări Chimie industrială Materiale de construcţii Electric Construcţii, instalaţii şi lucrări publice Agricultură Silvicultură Comerţ Turism şi alimentaţie Industrie alimentară Fabricarea produselor din lemn Industrie textilă şi pielărie Economic Estetica şi igiena corpului omenesc 17 Protecţia mediului Total SAM + Liceu tehnologic Liceu tehnologic Total general Dotarea informatică a şcolilor din reţeaua învăţământului profesional şi tehnic de la nivelul judeţului s-a îmbunătăţit astfel că toate unităţile învăţământului profesional şi tehnic au cabinete de informatică, sunt conectate la internet şi au resursa umană de specialitate Indicatori de proces Mecanisme decizionale şi descentralizarea funcţională în ÎPT Strategia de descentralizare a învăţământului preuniversitar vizează transferul de autoritate, responsabilitate şi resurse în privinţa luării deciziilor şi a managementului general şi financiar către unităţile de învăţământ şi comunitatea locală. Descentralizarea funcţională implică şi antrenarea sporită în mecanismele decizionale a partenerilor sociali, pentru a garanta apropierea deciziei de beneficiarii serviciului public de educaţie. Cadrul instituţional pentru dezvoltarea parteneriatului social în educaţie şi formare profesională se bazează pe structurile consultative iniţiate în sprijinul deciziei la nivel local şi regional. Aceste structuri sunt: - La nivel regional: Consorţiul Regional (CR) - organism consultativ al Consiliului de Dezvoltare Regională - La nivel local (judeţean): Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social (CLDPS) - ca organism consultativ al Inspectoratelor şcolare judeţene. - La nivelul şcolilor: Consiliile de administraţie / Consiliile şcolare. La nivel naţional, până la data de 02 iunie 2008 erau încheiate acorduri tripartite pentru înfiinţarea a unui număr de 23 Comitete sectoriale. Principalele atribuţii în procesul de planificare în ÎPT ale structurilor menţionate sunt următoarele: - Comitetele sectoriale (la nivel naţional): validarea Standarde de Pregătire Profesională. - Consorţiul Regional: identificarea nevoilor de calificare la nivel regional, elaborarea Planurilor Regionale de Acţiune pe termen lung pentru ÎPT (PRAI). Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic

56 - CLDPS: identificarea nevoilor de calificare la nivel judeţean şi elaborarea Planurilor Locale de Acţiune pe termen lung pentru ÎPT (PLAI); avizarea planurilor anuale de şcolarizare. - Consiliile de administraţie / Consiliile şcolare: sprijinirea elaborării şi avizarea Planului de Acţiune a Şcolii (PAS). În cadrul programului multianual Phare TVET, Consorţiul Regional şi Comitetele locale au fost antrenate în elaborarea şi revizuirea primelor documente de planificare strategică pe termen lung la nivel regional (PRAI) şi local (PLAI), pe baza cărora la nivelul fiecărei şcoli din program au fost elaborate planuri şcolare de acţiune (PAS). La nivelul unităţilor şcolare, principalul instrument de planificare strategică pe baza analizei mediului intern (autoevaluare) şi extern este concretizat prin Planurile de acţiune ale şcolilor (PAS). Cele 9 şcoli din Programul Phare TVET au beneficiat de formare şi asistenţă pentru elaborarea PAS în raport cu PRAI şi PLAI, adoptarea planificării prin PAS, corelate cu PRAI şi PLAI, s-a realizat în prezent de către toate unităţile de ÎPT, pentru buna corelare între nivelurile de calificare şi solicitările pieţei forţei de muncă. Având în vedere mecanismele de finanţare în vigoare şi autonomia comunităţii locale, este esenţială antrenarea autorităţilor locale în procesul de planificare strategică pe termen lung în ÎPT. Principalele probleme identificate în cadrul acestui proces sunt referitoare la: > finanţarea învăţământului preponderent centrat pe activităţile curente pe termen scurt şi foarte puţin pe nevoile şi priorităţile pe termen lung; > antrenarea insuficientă a agenţilor economici în efortul de planificare pe termen lung în ÎPT; > neimplicarea sau implicarea formală a partenerilor din Consiliile de Administraţie ale Şcolilor în procesul de planificare pe termen lung la nivelul şcolii. Un alt domeniu al descentralizării funcţionale este curriculum în dezvoltare locală (CDL - componentă importantă a planului de învăţământ la clasele a IX-a şi a X-a) care vizează adaptarea conţinutului pregătirii la cerinţele locale din partea beneficiarilor instruirii (agenţi economici, comunitate locală, elevi). Din păcate, pe lângă cazuri de bună practică în acest domeniu, de multe ori se constată o antrenare redusă sau formală din partea şcolilor a agenţilor economici în elaborarea CDL, motivată adeseori prin interesul scăzut al acestora din urmă. De asemenea la clasele a XI-a a XIII-a CDL este stabilit prin curriculum-ul naţional. Un alt aspect de importanţă strategică şi practică pentru validarea rezultatelor procesului din ÎPT este în legătură cu organizarea şi derularea examenelor de certificare, care conform metodologiilor în vigoare implică obligatoriu implicarea agenţilor economici ca membri ai comisiilor de examinare. Rezultatele absolvenţilor la aceste examene (cu procent de reuşită apropiat de 100%) oferă motive de îndoială cu privire la efectivitatea şi eficienţa participării agenţilor economici în cadrul acestora Asigurarea calităţii în ÎPT Necesitatea asigurării calităţii educaţiei, prin stabilirea unui cadrului legislativ care sa permită dezvoltarea unei culturi instituţionale a calităţii educaţiei si protecţia beneficiarului de educaţie, a condus la adoptarea Legii nr. 87/ pentru aprobarea OUG nr.75/ privind asigurarea calităţii educaţiei. La nivel naţional activităţile privind asigurarea calităţii în sistemul naţional de învăţământ sunt coordonate de către două agenţii: Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP) şi Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS). Sistemul românesc de asigurare a calităţii formării profesionale este construit pe baza Ghidului european de autoevaluare a furnizorilor de formare. Introducerea unui sistem de asigurare a calităţii în sistemul de formare profesională va furniza pentru procesul de planificare strategică la toate nivelurile (planurile regionale şi locale, planurile de acţiune la nivelul şcolii) un set de indicatori standard care vor permite decidenţilor luarea măsurilor necesare pentru creşterea calităţii formării profesionale. Prin creşterea transparenţei faţă de beneficiari, mecanismele de asigurare a calităţii vor avea un impact decisiv în motivarea şi implicarea partenerilor sociali în planificarea ofertei şi a strategiilor de îmbunătăţire. Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic

57 Serviciile de orientare şi consiliere Absolvenţii din învăţământul secundar şi profesional sunt cei mai vulnerabili în raport cu piaţa muncii, în această categorie regăsindu-se cel mai mare număr de şomeri. Prin serviciile de consiliere şi orientare oferite în cadrul cabinetelor de consiliere psihopedagogică se urmăreşte creşterea motivaţiei pentru învăţare, creşterea gradului de adaptabilitate a elevilor la cerinţele pieţei muncii şi conştientizarea abilităţilor şi aptitudinilor de care dispun Principalele activităţi derulate în cadrul cabinetelor de consiliere psihopedagogică din unităţile de învăţământ profesional şi tehnic constau în consiliere şi orientare individuală şi de grup prin oferirea de informaţii legate de planificarea şi dezvoltarea carierei şcolare şi profesionale. Discuţiile de grup, interviurile şi dezbaterile cu elevii sunt axate pe surse media ce pot oferi relaţii cu privire la piaţa muncii, continuarea traseului educaţional şi/sau inserţia profesională, oportunităţi de muncă la nivel local şi regional. Consilierul analizează resursele individuale privind îndeplinirea obiectivelor propuse prin analiza exemplelor, analiza legislaţiei, realizarea unor postere, a unor planuri de afaceri, comentarea unor texte privind meseriile specifice femeilor/bărbaţilor. În cadrul şedinţelor cu părinţii, consilierul şi dirigintele, împreună cu familiile elevilor, discută despre piaţa muncii, dinamica pieţei muncii, cererea şi oferta de muncă, selecţia şi recrutarea forţei de muncă, şomajul şi protecţia socială, şi au loc informări cu privire la cursuri de formare şi perfecţionare în diverse domenii. Consilierul psihopedagogic sprijină elevii din acest segment al învăţământului în actualizarea portofoliului şi dosarului personal cu diplome, certificate,documente, CV-uri, scrisori de intenţie, simulări de participare la interviuri. Consilierea individuală se concentrează asupra următoarelor demersuri: - Aplicarea testelor şi chestionarelor în vederea conturării profilului psiho-socio-profesional al fiecărui elev în parte; - Sprijinul elevilor în luarea unor decizii corecte privind cariera; - Continuarea studiilor sau alegerea unui loc de muncă ce se pliază pe profilul fiecărui elev în parte; - Îndrumarea elevilor spre anumite tipuri de şcoli sau profesii; - Acordarea de sfaturi cu caracter orientativ prin furnizarea de informaţii şi indicaţii cu privire la profilul de studiu şi ramura de activitate profesională în care elevul are cele mai mari de şanse de dezvoltare şi afirmare; - Realizarea de eseuri despre autoeficacitate; - Discuţii cu privire la relaţiile existente aspiraţii-imagine de sine-preferinţe-interese; - Analiza priorităţilor, aspiraţiilor, valorilor personale, calităţilor, punctelor tari/slabe. - Discuţii în vederea creşterii motivaţiei pentru învăţare şi creşterea gradului de conştientizare a necesităţii educaţiei pentru adaptarea la viaţa socială şi profesională. Instrumente şi metode utilizate - Teste şi chestionare de investigare a personalităţii; - Chestionare şi inventare de investigare a intereselor vocaţionale; - Teste de capacitate mentală destinate inteligenţei şi competenţei în domenii specifice; - Teste de aptitudini şi deprinderi (tehnice, matematice, verbale, artistice); - Teste sociometrice; - Metode de instruire a elevilor în vederea alegerii carierei; - Chestionare şi teste de autocunoaştere; - Exerciţii de luare de decizii; - Teste şi chestionare de evaluare a intereselor, competenţelor şi experienţelor personale; - Exerciţii de realizare a unor planuri educaţionale şi de carieră; - Exerciţii de redactare a CV-ului model european şi scrisori de intenţii; - Informaţii privind ponderea diverselor profesii pe piaţa muncii. Rezultatele sondajelor privind opţiunile elevilor din clasa a VIII-a pentru liceul tehnologic şi şcoala de arte şi meserii indică o creştere a încrederii în şansele de inserţie socio-profesională oferite de sistemul de formarea profesională iniţială în judeţul Neamţ. Astfel în anul şcolar procentul celor care şi-au exprimat opţiunea pentru IPT a fost de 67,29%, iar în anul şcolar cuprinderea a fost de 63,99%. Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic

58 5.5. Indicatori de ieşire pentru perioada Rata netă de cuprindere în sistemul de învăţământ şi de formare profesională Rata netă de cuprindere măsoară gradul de participare la educaţie a copiilor de vârstă oficială corespunzătoare nivelului respectiv de educaţie. Diferenţele faţă de vârsta reglementată de începere a şcolii, respectiv de încadrare faţă de vârstele "standard" din seria curentă influenţează valoarea indicatorului. Rata netă de cuprindere şcolară se utilizează pentru a evidenţia gradul de participare a copiilor de vârstă oficială corespunzătoare nivelurilor de educaţie. Analizând rata de cuprindere în perioada (fig. 5.6) pe toate formele de învăţământ a populaţiei şcolare, în perioada se constată: Fig per total rata netă globală a înregistrat o scădere constantă de la 57,4% la 54,5%; - rata netă de cuprindere în învăţământul obligatoriu (7-16 ani) a cunoscut o uşoară descreştere la nivel judeţean de la 85% în 2002 la 79,4% în 2010; - rata netă de cuprindere pentru grupa de vârstă ani a cunoscut o creştere uşoară datorită creşterii gradului de cuprindere din învăţământul secundar superior (apariţia rutei progresive de profesionalizare). Rata netă de cuprindere a tinerilor cu vârste cu prinse între 3-23 ani, pentru judeţul Neamţ în anul şcolar , este de 54,5% sub media regiunii NE de 60,3% şi de media naţională 64,8%. Pe sexe este de 55,4% pentru fete şi de 53,5% pentru băieţi. (Sursa INS septembrie 2010) Gradul de cuprindere în învăţământ (rata specifică de cuprindere pe vârste) Gradul de cuprindere în învăţământ reprezintă procentajul elevilor de o anumită vârstă cuprinşi în sistemul de educaţie, indiferent de nivelul de educaţie, din totalul populaţiei de aceeaşi vârstă. Acest indicator reflectă gradul de participare la educaţie a unei anumite cohorte de vârstă specifică. Fig. 5.7 Analizând evoluţia indicatorului în perioada (fig. 5.7) se constată: - gradul de cuprindere pentru totalul grupei de vârstă 3-23 de ani a rămas aproximativ constant; - o creştere importantă a gradului de cuprindere în învăţământ pentru grupele de vârstă ani şi de ani datorată rutei progresive de profesionalizare şi a învăţământului postliceal bugetat; Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic

59 - o scădere constantă a gradului de cuprindere la învăţământul primar şi gimnazial fenomen datorat plecărilor familiilor la muncă în străinătate Rata abandonului şcolar, pe niveluri de educaţie ISCED Rata abandonului şcolar reprezintă diferenţa între numărul elevilor înscrişi la începutul anului şcolar şi cel aflat în evidenţă la sfârşitul aceluiaşi an şcolar, exprimată ca raport procentual faţă de numărul elevilor înscrişi la începutul anului şcolar. Indicatorul măsoară fenomenul abandonului şcolar, permiţând evaluarea eficienţii interne a sistemului de educaţie. Acesta este totodată un indicator important pentru analizarea şi proiectarea fluxurilor de elevi în cadrul unui nivel de educaţie. Fig. 5.8 Fig. 5.9 (Sursa INS septembrie 2010) Analizând rata abandonului şcolar (anexa 6h) în perioada (fig. 5.8 şi fig. 5.9) pe niveluri de educaţie se constată: - la învăţământul primar rata abandonului şcolar a crescut de la 0,9% în anul 2002/2003 la 2,1% în anul 2005/2006, după care a scăzut până la 1,2% în anul 2008/2009, cu valori mai ridicate pentru populaţia de sex masculin şi în mediul urban; - la învăţământul gimnazial rata abandonului şcolar înregistrează exact aceeaşi dinamică ca la primar cu deosebirea că valorile sunt cu 0,3% mai mari; - la învăţământul liceal rata abandonului şcolar este aproximativ constantă cu valori de 2,4-2,9%; - la învăţământul liceal şi profesional rata abandonului şcolar este aproximativ constantă cu valori de 3,1-4,7%; - la învăţământul profesional rata abandonului şcolar este mult mai mare decât la învăţământul liceal, cu valori de la 5-7,5%; Rata de absolvire, pe niveluri de educaţie ISCED Rata de absolvire reprezintă procentul absolvenţilor unui anumit nivel de educaţie din totalul populaţiei în vârstă teoretică de absolvire specifică nivelului respectiv de educaţie. Rata de absolvire este un indicator care reflectă calitatea şi eficienţa internă a sistemului de educaţie, dar şi rezultatele acestuia. Fig Fig La nivelul judeţului Neamţ în anul 2011 rata de absolvire are următoarele valori : - la gimnaziu rata de absolvire a scăzut constant de la 93,4% în anul 2000/2001 la 82,8% în anul şcolar 2008/2009; - la liceu rata de absolvire a crescut continuu de la 40% în anul 2000/2001 la 54,9% în anul şcolar 2008/2009; Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic

60 - la anul de completare rata de absolvire a fost aproximativ constantă în jurul valorii de 14-15%; - şi la şcoală postliceală şi de maiştri rata de absolvire a scăzut de la 8,6% la 4,1% pentru aceeaşi perioadă; Fig Fig Pe medii de rezidenţă se constată că rata de absolvire în mediul urban este mult mai mare decât în mediul rural, diferenţa dintre cele 2 medii are valori considerabile. (vezi anexa 6i, sursa INS septembrie 2010) Rata de succes Rata de succes, în anul şcolar în învăţământul liceal, este la nivelul judeţului Neamţ este de 97,6% superioară ratei la nivel regional de 90,6% şi celei naţionale 88,1%. (Sursa INS septembrie 2010) Fig.5.14 Ratele de succes (anexa 6j) la examenele finale de certificare a competenţelor profesionale (examenele de absolvire la şcoala de ucenici, şcoala profesională, postliceală şi de maiştri; respectiv certificarea competenţelor profesionale la liceul tehnologic) se apropie de 97-98% în majoritatea cazurilor. Această constatare este mai degrabă de natură să pună sub semnul întrebării corectitudinea şi relevanţa evaluărilor finale. Reconsiderarea evaluărilor finale în raport cu SPP, bazate pe achiziţii reale în termeni de competenţe, este de maximă importanţă pentru asigurarea unei certificări credibile, validată de piaţa muncii la absolvirea fiecărui nivel de calificare Rata de tranziţie la următorul nivel de educaţie Fig Rata de tranziţie în învăţământul secundar superior (Sursa: INS) Rata de tranziţie în învăţământul secundar superior reprezintă numărul de elevi admişi în primul an de studii la învăţământul secundar superior într-un anumit an şcolar, ca raport procentual faţă de Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic

61 numărul de elevi înscrişi în anul terminal al învăţământului secundar inferior din anul şcolar anterior. Acest indicator permite măsurarea gradului de acces nivelului de tranziţie de la învăţământul secundar inferior la învăţământul secundar superior. Considerat din perspectiva nivelului de învăţământ secundar inferior acesta reprezintă un indicator referitor la ieşirea din sistem; privit din perspectiva nivelului de învăţământ secundar superior acesta este un indicator de acces. Din analiza acestui indicator (vezi anexa 6g) se constată că rata de tranziţie în învăţământul secundar superior a crescut constant în perioada , de la valoarea 89,6% la 97,7%, cu un maxim de 101,3% în anul 2007/ Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie Conform definiţiei Eurostat, indicatorul se referă la tinerii din grupa de vârstă de ani care au părăsit sistemul de educaţie, cu doar învăţământul secundar inferior sau mai puţin (maxim ISCED 2) absolvit. Pentru acest indicator, nu sunt disponibile date la nivel regional din surse statistice oficiale (INS) sau administrative (ISJ). Datele la nivel naţional indică o rată de părăsire timpurie a sistemului de educaţie, de peste două ori mai mare decât ţinta UE, care prevede o rata medie de abandon şcolar timpuriu de maxim 10%, până în În acest moment deţinem date referitoare la acest indicator numai pentru nivel naţional, comparativ cu celelalte ţări europene, pentru perioada Analiza cifrelor referitoare la România, relevă faptul că, deşi în scădere în perioada de analiză (de la 22,6% la 16,6%), procentul de populaţie cu vârstă cuprinsă între 18 şi 24 de ani care au absolvit numai învăţământ secundar inferior şi nu urmează o altă formă de învăţământ s-a situat peste media europeană (17,6% în 2000 şi 14,4% în 2010). Fig.5.16 De remarcat este însă faptul că România a înregistrat un progres peste media europeană la acest capitol (o scădere de 6,3% a ratei de părăsire timpurie faţă de media europeană de 3,2%). Deşi nivelul de referinţă UE este de 10% în 2010, din analiza datelor disponibile la nivelul anului 2009, rezultă faptul că în România sunt necesare încă eforturi susţinute pentru reducerea ratei de părăsire timpurie a sistemului de educaţie. Contribuţii semnificative în acest sens pot avea parteneriatele locale, implicarea crescută a părinţilor în viaţa şcolii, dar şi îmbunătăţirea condiţiilor materiale atât pentru elevi cât şi pentru cadrele didactice Procentul elevilor cu nivel scăzut al competenţelor de citire/lectură (PISA) Centrul Naţional PISA 2009 a organizat testarea elevilor de 15 ani, eşantionaţi de Consorţiul PISA 2009 în data de La testare au participat 4776 de elevi din 159 de instituţii de învăţământ din România. În Raportul internaţional PISA 2009 Results: What students know and can do (vol. I) sunt prezentate următoarele informaţii de interes general, referitoare la performanţele sistemului educaţional românesc în acest ciclu de evaluare: - Pe scala generală Citire/Lectură (domeniu principal pentru evaluarea din 2009, în funcţie de care se face clasificarea finală), România ocupă poziţia 49 din 65 de ţări participante, cu un scor mediu statistic de 424, semnificativ sub media ţărilor OECD. - Pe scala domeniului Matematică scorul mediu obţinut este de Pe scala domeniului Ştiinţe scorul este de 428. Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic

62 În ambele situaţii rezultatele sunt semnificativ sub media ţărilor OECD. Rezultatele obţinute pentru anul 2009 sunt aproape identice cu cele obţinute de România la precedentul ciclu al programului, PISA 2009 (locul 47 din 57 de ţări participante), în care domeniul principal a vizat ştiinţele. Ultimele rezultate ale Programului internaţional pentru evaluarea elevilor (PISA), o anchetă efectuată la nivel mondial privind performanţele adolescenţilor în vârstă de 15 ani la citire, matematică şi ştiinţe, arată că unul din cinci sau 20 % are competenţe scăzute de citire. Constatările, compilate la fiecare trei ani de către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), arată că Europa a îmbunătăţit uşor situaţia din 2000 până în prezent. Dar va fi nevoie de eforturi mai mari pentru ca ţările UE să îşi atingă obiectivul de mai puţin de 15 % performanţe scăzute la citire, matematică şi ştiinţe, până în La nivel naţional, procentul elevilor de 15 ani cu nivel scăzut al competenţelor de citire reprezintă unul din aspectele problematice majore, în condiţiile în care benchmarck-ul stabilit de UE la orizontul anului 2010 este de 17%. Procentul a crescut în perioada (de la 41,3% la 53,5%), după cum rezultă din raportul Consiliului Uniunii Europene, România înregistrând pe întreaga perioadă cele mai slabe rezultate la studiile PISA din toate ţările europene. Nu sunt disponibile date pentru nivel regional şi judeţean Ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între de ani care au absolvit cel puţin învăţământul secundar superior Învăţământul secundar superior este un indicator important pentru măsurarea progreselor în domeniul de şcolarizare şi este legat de referinţa UE de a atinge până în 2010 o rată de 85% din tineri (cu vârsta între 20 şi 24 ani) care au absolvit cel puţin învăţământul secundar superior. Sursa: Eurostat (AFM), HR: 2002 în loc de 2000, NO, MK: 2006 în loc de Nivelul de referinţă european constituie o provocare majoră pentru UE. În prezent (2009), media UE pentru populaţia în vârstă este de 78,6% şi este doar moderat îmbunătăţită (cu 2 puncte procentuale), din 2000 (pe o notă pozitivă, progresul a accelerat uşor din 2003). Procentul femeilor îl depăşeşte pe cel al bărbaţilor cu mai mult de 5 puncte procentuale. Polonia, Lituania şi Irlanda depăşesc deja UE în 2010 de referinţă şi au stabilit astfel, obiective mai ambiţioase la nivel naţional. Multe dintre statele est sunt deja deasupra nivelului de referinţă comunitar în state membre (Republica Cehă, Polonia şi Slovacia) şi Croaţia, au atins deja peste 90% studii în învăţământul liceal. În anul 2009, în România procentul populaţiei cu vârsta ani care a absolvit cel puţin învăţământul secundar superior este de 78,3%, faţă de 78.6%, media UE Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (25-64 ani) Fig.5.17 Sursa: Statistica CEDEFOP Participarea la programe LLE a populaţiei adulte din România este în perioada anilor una dintre cele mai scăzute din ţările UE, crescând cu numai 0,6% în acest interval de timp (de la 0,9% la 1,5%). Conform acestui indicator, România se afla în anul 2009 pe penultimul loc în statisticile europene, numai Bulgaria având procente mai mici. În timp ce media europeană a crescut în 2009 la 9,3% faţă de 7,1% în 2000, iar nivelul de referinţă comunitar a fost stabilit pentru 2010 la 12,5%, ţara Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic

63 noastră se confruntă în continuare cu o participare extrem de scăzută la programele de formare continuă. Alocarea de fonduri europene (FSE) pentru acest domeniu prin POSDRU constituie o oportunitate pe care trebuie să o aibă în vedere permanent şi unităţile IPT,fiind necesare în continuare eforturi suplimentare pentru a ridica nivelul competenţelor populaţiei şi pentru a dobândi flexibilitate şi securitate pe întreaga piaţă a forţei de muncă Indicatori de impact Impactul sistemului de învăţământ şi de formare profesională asupra şomajului Ar putea fi evaluat prin stabilirea unor corelaţii în timp între rata de inserţie profesională, respectiv rata şomajului absolvenţilor şi rata totală a şomajului. În acest moment, în lipsa unui sistem unitar de monitorizare a inserţiei profesionale a absolvenţilor, şcolile raportează propriile evaluări. Aceste evaluări sunt însă parţiale (bazate în general pe feedback-ul obţinut de la absolvenţii) şi sunt dificil de validat. Totuşi, rata ridicată a şomajului tinerilor din grupa de vârstă de ani, şi ponderea ridicată a acestora în numărul total al şomerilor, sugerează o problemă serioasă a sistemului de pregătire în raport cu finalităţile obţinute în plan ocupaţional. Din acest motiv, se reţine ca un prim indicator de impact, care poate fi măsurat pe baza datelor statistice disponibile, şomajul tinerilor din grupa de vârstă de ani, cu rezerva că acesta nu este diferenţiat pentru absolvenţii ÎPT. Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM) pot oferi date anuale valoroase despre absolvenţii înregistraţi în baza de date ca şomeri, dar acestea nu sunt diferenţiate în acord cu noua structură pe niveluri de pregătire şi finalităţile din ÎPT. În acest sens se recomandă colaborarea între ministere în vederea structurării unitare la nivel naţional a bazei de date a AJOFM pentru evidenţierea diferenţiată a absolvenţilor de ÎPT pe calificări şi niveluri de calificare, adaptat noilor trasee şi finalităţi ale sistemului de educaţie şi formare profesională. La nivelul regiunii şi a judeţului Neamţ s-a realizat un studiu comparativ şomaj locuri de muncă vacante pornind de la realizarea unei corespondenţe orientative în limitele posibilităţii de asociere în plan ocupaţional a unor calificări din ÎPT în raport cu grupele /ocupaţiile respective din COR, pe ruta directă şi pe ruta progresivă de pregătire. La nivelul judeţului Neamţ a fost realizat în anul 2008 cu sprijinul Programului Phare TVET 2005 studiul de monitorizare a inserţiei absolvenţilor de SAM, an de completare si liceu tehnologic, promoţia 2008, la un an de la absolvire. Principalele concluzii ale studiului sunt prezentate în continuare. Există o relaţie pozitivă între tendinţa de alege să urmeze liceul pe ruta directă sau pe ruta progresivă şi bunăstarea propriilor familii, aşa cum o percep respondenţii (rugaţi fiind să facă o comparaţie cu bunăstarea celorlalte familii din comunitate). Astfel, cu cât bunăstarea familiei creşte, cu atât creşte şi probabilitatea ca un absolvent din aceste familii să fi absolvit liceul prin rută directă Rata de inserţie a absolvenţilor la 6 luni de la absolvire, pe niveluri de educaţie Din datele statistice de la AJOFM avem următoarele - absolvenţi înregistraţi în evidenţe până la data de inclusiv : Tabelul 5.3 Tip studii Absolvenţi înregistraţi Absolvenţi angajaţi > 12 luni Absolvenţi angajaţi <12 luni Colegiu 1 Învăţământ de ucenici Învăţământ special 4 Învăţământ superior Liceu de specialitate Liceu teoretic Necunoscut Şcoală de maiştri 2 Şcoala generală incompletă 2 Şcoala generală 7 1 Şcoala postliceală Şcoala profesională Total: Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic

64 Gradul de utilizare a competenţelor dobândite de absolvenţi la locul de muncă Acest indicator face parte dintre indicatorii de calitate propuşi de Comisia Europeană - Grupul de lucru pentru calitate în VET. În această etapă nu este definit. Date cu privire la acest indicator este posibil să fie colectate, potrivit recomandărilor Comisiei Europene, prin ancheta asupra forţei de muncă. Informaţii utile pentru acest indicator pot fi obţinute şi direct de către şcoli prin efectuarea unor sondaje proprii în rândul angajatorilor şi absolvenţilor Oferta şcolilor din ÎPT judeţean Evoluţia planurilor de şcolarizare Analiza planurilor de şcolarizare realizate în judeţ demonstrează că planificarea ofertei de formare profesională iniţială a respectat recomandările din PRAI şi PLAI, ponderile numărului de elevi cuprinşi la aproape toate domeniile de formare profesională iniţială şi la toate profilurile apropiindu-se de ponderile recomandate în documentele de planificare. Diminuarea populaţiei şcolare s-a reflectat şi în scăderea numărului de elevi cuprinşi în ÎPT. Astfel, numărul elevilor cuprinşi în clasa a IX-a la ÎPT înregistrează o scădere în anul şcolar faţă de anul şcolar cu peste 2200 de elevi, ceea ce reprezintă peste 39%. Ponderea elevilor cuprinşi în clasa a IX-a în IPT se menţine aproximativ constantă între 63-71%, ajungând în anul şcolar la cea mai mică valoare de 63,69%. La SAM, domeniile de formare profesională iniţială: mecanică, fabricarea produselor din lemn, industrie textilă şi pielărie au cunoscut scăderi semnificative ale ponderilor elevilor cuprinşi în clasa a IX-a în concordanţă cu recomandările PLAI, pe când domenii ca industria alimentară a înregistrat o creştere semnificativă. În anul şcolar cele mai importante scăderi faţă de anul şcolar au fost înregistrată în domeniile fabricarea produselor din lemn cu 47%, industrie textilă şi pielărie unde s-a diminuat ponderea cu 35% şi mecanică cu o diminuare a ponderii de 34,37%. Domeniile: industrie alimentară, economic, şi turism şi alimentaţie au înregistrat creşteri ale ponderilor elevilor cuprinşi în clasa a IX-a în concordanţă cu recomandările PRAI Analiza ofertei curente (pentru anul şcolar în derulare) La nivelul judeţului planul de şcolarizare pentru IPT în anul şcolar este în concordanţă cu cererea previzionată pentru 2013, exprimată prin ponderi ale domeniilor de formare profesională pentru 15 domenii de formare profesională. Domeniile de formare profesională la care se înregistrează abateri înafara plajei ponderilor recomandate în PRAI sunt: Analiza planurilor de şcolarizare în raport cu PLAI evidenţiază o anumită aliniere în toate judeţele regiunii la ţintele specifice şi tendinţele desprinse din PLAI pentru majoritatea domeniilor de formare profesională. Deficit : în domeniile: construcţii, instalaţii şi lucrări publice (cu 4% mai puţin faţă de ţinta PLAI), comerţ (cu 2,5% mai puţin faţă de ţinta PLAI), agricultură (cu 3% mai puţin faţă de ţinta PLAI). Excedent : în domeniile industrie textilă şi pielărie (cu 2% mai mult faţă de ţinta PLAI), mecanică (cu 3% mai mult faţă de ţinta PLAI), electronică şi automatizări (cu 2% mai mult faţă de ţinta PLAI), industrie alimentară (cu 3% mai mult faţă de ţinta PLAI). În toate aceste situaţii vor trebui planificate măsuri corespunzătoare pentru alinierea la ţintele stabilite în anul şcolar Proiectul planului de şcolarizare pentru anul şcolar viitor. Ţinte pe termen mediu pe domenii de pregătire Datorită schimbărilor provocate de efectele crizei economice, segmentul economic reflectă o instabilitate care nu permite formularea de ţinte concrete pe termen lung, în acest context apreciem că analizele efectuate reflectă specificul regional şi ţintele formulate rămân o direcţie de dezvoltare în viziunea optimistă de realizare a unei economii echilibrate, dinamice şi durabile, astfel respectarea ţintelor se va face sub rezerva necesitaţii actualizării cu informaţii specifice la nivel local în PLAI privind şomajul, dinamica economică, investiţii la nivel local, modificări ale sistemului educativ. şi în urma consultării membrilor CLDPS şi CR au rezultat următoarele ţinte prognozate privind ponderea previzionata a cererii formarii profesionale şi a domeniilor economice la orizontul 2020, tab Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic

65 Prognoze privind dezvoltarea regională la orizontul 2020 Datorita schimbărilor provocate de efectele crizei economice şi dinamica acestora, nu este posibilă formularea de ţinte concrete pe termen lung, în acest context apreciem că analizele efectuate reflectă specificul regional şi ţintele propuse în PRAI rămân o direcţie de dezvoltare sub rezerva necesităţii actualizării cu informaţii privind şomajul şi dinamica economică. Tabelul 5.4 Domeniul Pondere rezultată din analiza şi consultare La orizontul 2020 (%) BC BT NT SV IS VS Regiune RESURSE NATURAL SI PROTECTIA MEDIULUI 21, Industrie alimentară Agricultură Silvicultură Protecţia mediului INDUSTRIE/PROFIL TEHNIC 47, , Fabricarea produselor din lemn Electronică automatizări Producţie media Construcţii Mecanică Electric Industrie textilă şi pielărie Materiale de construcţii Electromecanică Chimie industrială Tehnici poligrafice SERVICII , Turism Economic Comerţ Estetica şi igiena corpului omenesc Oferta şcolilor din ÎPT pentru formarea adulţilor Din totalul unităţilor şcolare IPT doar 8 sunt autorizate CNFPA pentru formarea adulţilor ceea ce reprezintă 25,81% din total cu un număr de 20 de programe de formare. În cursul anului au fost derulate doar 7 programe de formare pentru un număr de 369 de adulţi. Această situaţie impune din partea unităţilor şcolare IPT un efort sporit pentru creşterea ofertei de formare profesională a adulţilor. În ceea ce priveşte programele a 2-a şansă derulate în anul şcolar se remarcă un număr redus de unităţi şcolare care au derulat astfel de programe (5 unităţi) cu doar 5 programe ce s-au adresat la 94 de cursanţi. În ciuda progresului înregistrat în ultimii ani se constată că numărul şcolilor şi Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic

66 programelor pentru care au obţinut autorizarea reprezintă încă o minoritate, comparativ cu furnizorii privaţi, în contrast cu capacitatea şi resursele de care dispun şcolile Reţele şcolare Şcolile din programul Phare TVET au fost incluse în reţele de colaborare coordonate de centrele de resurse. La rândul lor, şcolile din programul Phare TVET asistă şcolile Phare TVET şi coordonează reţele de interasistenţă cu celelalte şcolii din judeţ. Obiectivele acestor reţele sunt variate, având ca numitor comun schimbul de bună practici, consolidarea şi diseminarea achiziţiilor din programele Phare TVET, în mod prioritar în ceea ce priveşte asigurarea calităţii, învăţarea centrată pe elev, elevii cu cerinţe educative speciale (CES), dezvoltarea parteneriatului social şi lucrul cu întreprinderile, coordonare în planificarea ofertei, etc. Şcoala Phare TVET coordonatoare Colegiul Tehnic "Ion Creangă" Târgu- Neamţ Colegiul Tehnic "Danubiana"Roman Colegiul Tehnic Gheorghe Cartianu Piatra-Neamţ Grupul Şcolar "Mihail Sadoveanu" Borca GŞ Economic - Administrativ Piatra- Neamţ Colegiul Tehnic "Ion Creangă" Târgu- Neamţ GSA "Ion Ionescu de la Brad" Horia Colegiul Tehnic "Petru Poni" Roman Colegiul Tehnic "Miron Costin" Roman Unitate şcolară alocată Liceul Tehnologic Pipirig Liceul Tehnologic Adjudeni Liceul Tehnologic Valea Ursului Grup Școlar Dimitrie Leonida Piatra-Neamț Liceul Tehnologic Dămuc LE Spiru Haret Piatra-Neamț Liceul Tehnologic Petricani Liceul Tehnologic La Salle Liceul Tehnologic Nisiporeşti Grupul Şcolar Iacobeni LT Vasile Alecsandri Săbăoani În scopul analizei eficienţei distribuţiei teritoriale a unităţilor de învăţământ profesional şi tehnic din judeţul Neamţ au fost delimitate 5 zone teritoriale, fiecare cu una sau mai multe unităţi şcolare relevante din punct de vedere al calităţii formării profesionale iniţiale (existenţa resurselor, parteneriatul cu agenţi economici, gardul de atractivitate al şcolii pentru absolvenţii de gimnaziu). În delimitarea zonelor s-a ţinut cont de posibilităţile de acces între localitatea/localităţile în care sunt situate unităţile şcolare IPT relevante şi restul localităţilor. Aceste zone sunt (tab. 5.5.): Zona I este determinată de zona de recrutare relevantă a unităţilor şcolare IPT din municipiul Piatra-Neamţ şi Roznov. Zona II se concentrează actualmente pe unităţile şcolare IPT din zona Roman. Zona III Bicaz unde există un grup şcolar cu calificări diverse şi care are un bazin numeros. Zona IV Târgu-Neamţ se află în partea de nord a judeţului şi are ca punct central Colegiul Tehnic Ion Creangă Târgu-Neamţ. În urma analizei bazinelor de recrutare ale unităţilor şcolare, a prognozei absolvenţilor de gimnaziu din anii următori, a existenţei parteneriatului unităţilor şcolare cu agenţi economici şi a resurselor umane şi materiale se desprind o serie de direcţii de restructurare a reţelei şcolare IPT din judeţ, sintetic prezentate în tabelul 5.6. Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic

67 REŢEAUA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL ŞI TEHNIC ÎN JUDEŢUL NEAMŢ PE ZONE OCUPAŢIONALE Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic