Oportunităţi de finanţare pentru start-up-uri în domeniul turistic şi/sau dezvoltarea activităţilor turistice

Transcription

1

2 Oportunităţi de finanţare pentru start-up-uri în domeniul turistic şi/sau dezvoltarea activităţilor turistice

3 CUPRINS 1. Surse de finanţare publice (fonduri guvernamentale, fonduri structurale, alte fonduri ale UE) 1.1. Modalităţi de accesare a fondurilor publice: noţiuni privind elaborarea proiectelor 1.2. Surse de finanţare publice pentru aria Constanţa, Dobrich, Hînceşti pg. 3 pg. 4 pg Surse de finanţare private (atragerea investitorilor, creditare bancară) 2.1. Planul de afaceri- instrumentul cheie pentru atractivitatea financiară a afacerii pg. 27 pg. 42 2

4 1. Surse de finanţare publice (fonduri guvernamentale, fonduri structurale, alte fonduri ale UE) Întreprinzătorii pot solicita şi obţine finanţări nerambursabile de la UE prin elaborarea de proiecte. Acestea, asemenea altor tipuri de finanţări comportă anumite diferenţe în funcţie de tipul programului accesat, impunând constrângeri şi/sau condiţii specifice. Astfel, în cazul proiectelor cu finanţare nerambursabilă derulate prin programele Uniunii Europene: Formularul standard este o prezenţă obligatorie. Finanţările sunt acordate în scopul promovării unei anumite politici a UE; prin urmare, obiectivele sursei de finanţare trebuie cunoscute şi luate în consideraţie. În felul acesta, ele exercita constrângeri mai accentuate asupra obiectivelor organizaţiei; dacă cele două tipuri de obiective nu coincid, propunerea nu este eligibilă, indiferent cât de argumentată ar fi cererea de finanţare, indiferent cât de presantă problema, indiferent cât de bogată expertiza organizaţiei care şi-ar dori proiectul. Durata proiectelor cu finanţare nerambursabilă este impusă, ceea ce creează o diferenţă marcantă faţă de proiectele comerciale; în cazul celor din urmă, este deosebit de importantă decizia cu privire la numărul relevant de ani pentru care să fie evaluată viabilitatea unui proiect. În cazul proiectelor cu finanţare publică, programul de finanţare sugerează o marjă estimativă de derulare a proiectelor, oferind un durată minimă şi maximă de derulare a acestora. Bugetul este şi el mai degrabă o constrângere decât un obiectiv: mai exact, principala provocare este cum să exploatezi la maxim un buget dat, dar şi în condiţii de eficienţă şi eficacitate a rezultatelor. În funcţie de programul ales, de tipul şi mărimea beneficiarului, zona geografică de implementare a proiectului există reguli şi praguri de co-finanţare diferite, stabilite prin Documente cadru de Implementare şi Ghiduri ale aplicantului. Exemplu: Contribuţia UE: Contributia UE: maxim 60% - Reg Bucureşti-Ilfov maxim 50% - Reg Bucureşti-Ilfov maxim 70% - celelalte Regiuni maxim 60% - celelalte Regiuni 3

5 Managementul performant al proiectelor europene realizează un echilibru între: atingerea obiectivelor (performanţele) constrângerile de timp; resursele prestabilite (buget fix); proceduri/standarde impuse de UE Printre acestea se numără: Asigurarea unei contabilităţi separate pentru cheltuielile din proiect; Aplicarea corectă a prevederilor legale privind achiziţiile publice; Păstrarea activelor achiziţionate prin proiect pe perioada stabilită prin contractul de finanţare nerambursabilă; Păstrarea documentelor proiectului şi punerea acestora la dispoziţia echipelor de control pe perioada stabilită în contractul de finanţare nerambursabilă. Analiza obiectivelor, stabilirea obiectivelor, redactarea propunerii de proiect reprezintă faze mult mai importante decât în proiectele obişnuite, cele comerciale sau cele care sunt iniţiate în interiorul unei organizaţii de către diferitele departamente. Consultarea documentelor sursei de finanţare: Ghidul programului/ghidul solicitantului, consultarea termenilor de referinţă ai proiectului, familiarizarea cu obiectivele generale ale sursei de finanţare constituie tot atâtea etape suplimentare, care lipsesc din proiectele obişnuite. Finanţatorul nu îşi propune să îşi recupereze suma de bani acordată iniţial şi să obţină o plată suplimentară (dobândă); recuperarea creditului, sau recuperarea investiţiei se fac sub forma promovării unei anumite politici; de aici, accentul pe rezultate, pe durabilitatea rezultatelor, pe metodele de diseminare/promovare a acestora Modalităţi de accesare a fondurilor publice: noţiuni privind elaborarea proiectelor Proiectele reprezintă modalitatea prin care organizaţiile supravieţuiesc în mediul economic actual, indiferent dacă aceste proiecte sunt finanţate din surse externe firmei- surse publice, fonduri structurale, credite bancare sau surse proprii. Şi în România şi Bulgaria, această tendinţă devine dominantă, mai ales în contextul creat de integrarea în Uniunea Europeană. În acest context, managementul proiectelor capătă o importanţă tot mai accentuată, succesul sau eşecul unui proiect fiind condiţionat de această activitate activitate complexă şi riguroasă. Managementul proiectelor reprezintă utilizarea unui set de cunoştinţe, competenţe, deprinderi, instrumente, metode şi tehnici specifice, în vederea îndeplinirii obiectivelor generale şi specifice ale unui proiect. 4

6 Scopul managementului proiectelor îl reprezintă obţinerea unui anumit rezultat, respectând constrângerile financiare, de timp, de calitate şi cele de natura tehnică, impuse proiectului. Întrebările cele mai frecvente la care managementul proiectelor trebuie să ofere răspuns sunt:? Cât va dura proiectul?? Resursele puse la dispoziţie sunt suficiente pentru a putea respecta planificarea?? Întârzierea unei anumite activităţi/a unui set de activităţi va provoca întârzierea întregului proiect?? Standardele de calitate şi cele de natură tehnică pot fi respectate în contextul constrângerilor financiare şi de timp? Care sunt etapele managementului de proiect pentru beneficiarii fondurilor europene? Managementul proiectelor se realizează prin parcurgerea următoarelor etape, numite şi ciclurile de viaţă ale managementului proiectului: 1. iniţiere/ concepere: În această fază, aplicantul trebuie să aibă răspunsuri clare la câteva întrebări cheie, precum:? Nevoia/ problema căreia i se adresează proiectul este una reală, corect identificată?? Rezolvarea acestei probleme reprezintă o prioritate şi se încadrează planului strategic de dezvoltare a organizaţiei?? Proiectul trebuie neapărat derulat acum? De ce acum şi nu la o dată ulterioară?? Ideea de proiect şi obiectivele acestuia reprezintă într-adevăr cea mai bună modalitate de a rezolva problema identificată în mod corect? 2. planificarea/dezvoltarea ideii de proiect: În această etapă are loc definirea şi detalierea obiectivelor, selectarea strategiei optime de atingere a acestora, respectiv redactarea propunerii de proiect. Propunerea de proiect devine planul de referinţă/ planul ţintă al proiectului propriu-zis. Acesta stă la baza activităţii de monitorizare a direcţiilor de evoluţie, activitate care se desfăşoară pe toată durata proiectului. Propunerea de proiect include în mod obligatoriu informaţii cu privire la: obiectivele generale şi specifice ale proiectului şi modul în care răspund scopului şi obiectivelor Programului de finanţare metodele şi activităţile proiectate pentru a atinge aceste obiective raţiunile pentru care este propus respectivul proiect rezultatele aşteptate bugetul proiectului eşalonarea în timp a activităţilor, datele de început şi de sfârşit ale activităţilor, relaţiile de interdependenţă dintre acestea alocarea resurselor, modul în care resursele sunt alocate fiecărei activităţi 5

7 riscurile pe care le presupune proiectul şi modalităţile de contracarare a acestora componenţa echipei care deruleaza proiectul indicatori de performanţă/ modalităţi de evaluare a succesului. 3. implementarea proiectului: Această etapă vizează acţiunile managerului de proiect pe durata de implementare a acestuia, odată ce planificarea a fost finalizată. Stabilirea echipei de proiect şi atribuirea sarcinilor pentru fiecare dintre membrii acesteia, stabilirea modalităţilor de comunicare reprezintă primii paşi necesari pentru realizarea activităţilor, aşa cum au fost acestea planificate şi aprobate de Finanţator. Dacă faza de planificare a proiectului/de redactare a propunerii de proiect a fost tratată cu seriozitate şi rigurozitate, faza de execuţie are succesul asigurat într-o proporţie considerabilă. Cu toate acestea, niciun proiect nu se derulează 100% conform planului. De aceea, managementul şi controlul schimbărilor care intervin pe parcursul derulării prezintă o importanţă crucială pentru reuşita sau eşecul proiectului. În linii mari, se poate afirma că reuşita unui proiect depinde de capacitatea organizaţiei promotoare de a elimina sau reduce la maximum efectele acţiunii unor factori interni sau externi. Pe lângă aceste demersuri, succesul unui proiect devine probabil în situaţia în care sunt îndeplinite câteva condiţii, printre care: proiectul se bucură de sprijin din partea managementul organizaţiei; proiectul se derulează într-un mediu extern favorabil; proiectul are la bază o strategie flexibilă şi realistă; proiectul urmăreşte o serie de obiective realiste; proiectul beneficiază de o structură organizaţională corespunzătoare; proiectul este condus în mod profesionist; hotărârile cruciale pentru derularea proiectului au fost luate prin consultarea tututor stakeholderilor, ale căror interese sunt direct sau indirect afectate de derularea proiectului; echipa de proiect este suficient de bine articulată şi motivată; declanşarea propriu-zisa a proiectului a fost precedată de o analiză atentă şi minuţioasă a mediului extern al proiectului, care oferă o imagine clara cu privire la factorii externi care ar putea influenţa succesul proiectului; între cei care sunt implicaţi în derularea proiectului există o delimitare clară a responsabilităţilor şi a atribuţiilor, a zonelor de competenţă, relaţiile ierarhice, de autoritate, de raportare şi comunicare sunt stabilite în mod limpede şi neechivoc de la bun început. 4. monitorizarea şi controlul. În această etapă, sunt urmărite variaţiile faţă de planul iniţial în ceea ce priveşte dimensiunile oricărui proiect, respectiv: costurile/resursele şi termenele de îndeplinire a sarcinilor şi de finalizare a activităţilor Pentru monitorizarea cheltuielilor şi a respectării termenelor, pot fi intocmite tabele care să reflecte diferenţele dintre ceea 6

8 ce a fost planificat şi ceea ce s-a realizat, datele putând fi prelucrate cu ajutorul unor programe de calculator specifice, precum Primavera Project Planner sau Microsoft Project Manager. aria de cuprindere (conţinutul) a proiectului Modificarea ariei de cuprindere a proiectului (obiective, activităţi, munca depusă) se poate manifesta prin: restrângere, extindere sau modificarea în totalitate. Acestea influenţează rezultatul final şi, implicit, antrenează noi costuri. În cazul proiectelor finanţate din fonduri publice, orice creştere a costurilor este suportată integral de beneficiar/ aplicant. Pe de altă parte, modificarea ariei de cuprindere poate atrage chiar încetarea finanţării. calitatea produselor încălcarea standardelor de calitate intervine mai ales ca urmare a variaţiilor în ceea ce priveşte primele trei aspecte: costurile, termenele limită, domeniul de activitate. Observaţii şi recomandări: În cazul proiectelor cu finanţare nerambursabilă, monitorizarea se bucură de o atenţie privilegiată din partea finanţatorului, ceea ce constituie un motiv suplimentar pentru a trata această etapă cu toată seriozitatea. În acest sens, nu iniţiaţi acţiuni de monitorizare strictă doar din cauză că finanţatorul cere aşa ceva, ci fiindcă deveniţi ataşat ideii de proiect şi pentru că doriţi ca acesta să se finalizeze cu bine. Diversificaţi procedurile impuse de finanţator cu proceduri interne de monitorizare şi control. 5. încheierea: În această etapă, managerul de proiect derulează următoarele activităţi: obţine aprobările pentru acceptarea rezultatelor finale; întocmeşte şi înaintează rapoartele finale; informează partenerii în legătură cu închiderea proiectului şi cu rezultatele obţinute; se asigură că se închid conturile proiectului; realizează o evaluare a proiectului pentru uz intern; evidenţiază performanţele; anunţă public închiderea proiectului şi rezultatele care au fost obţinute; subliniază eventualele ţinte care nu au fost atinse. Cum se pregăteşte şi se elaborează o proiect cu finanţare europeană? propunere de Deşi paşii sunt valabili pentru întocmirea oricărei propuneri de proiect, ceea ce poate să difere este ponderea acordată diverselor rubrici, absenţa sau prezenţa unor rubrici specifice, în funcţie de tipul finanţatorului şi al finanţării (finanţare rambursabilă/nerambursabilă), valoarea finanţării etc.: 7

9 Familiarizarea cu obiectivele strategice/de dezvoltare ale organizaţiei, trecerea lor în revistă sau actualizarea acestora. În funcţie de aceste obiective, se va realiza o listă cu idei generale de proiect. Pe baza obiectivelor strategice ale organizaţiei şi pornind de la ideile de proiect, se vor căuta sursele de finanţare adecvate. Sursele de finanţare selectate vor fi cele ale căror obiective coincid cu obiectivele de dezvoltare ale organizaţiei promotoare. De asemenea, sursa de finanţare este aleasă în funcţie de domeniul pe care este dispusă să îl finanţeze, în sensul că domeniul de activitate al promotorului trebuie să se regăseasca printre domeniile sprijinite de sursa de finanţare. O atenţie deosebită trebuie acordată anunţului (apelul la candidatura) prin care este facută publică fiecare competiţie de proiecte. Anunţul conţine informaţii de bază cu privire la condiţiile de participare la respectivă competiţie. Dacă există neclarităţi privind unele aspecte prezente în anunţul respectiv, se poate contacta finanţatorul pentru a clarifica aceste aspecte. Obiectivele şi priorităţile programelor de finanţare sunt deosebit de importante, iar cunoaşterea acestora asigură că obiectivele şi ideea de proiect ale aplicantului sunt circumscrise priorităţilor pe care le are finanţatorul. Fiecare criteriu de eligibilitate în parte are importanţa sa pentru finanţator. Dacă organizaţia care îşi propune să depună proiectul nu respectă un singur criteriu de eligibilitate, atunci candidatura trebuie abandonată, înainte de a începe orice muncă de redactare. Data limită de depunere a proiectului este foarte importantă. Decizia de a participa la competiţia de proiecte este luată, evident, în cazul în care termenul limită pentru depunerea candidaturii nu a trecut sau dacă permite redactarea cererii de finantare şi obţinerea avizelor, acordurilor şi a documentaţiei necesare. În caz contrar şi dacă programul respectiv este interesant şi relevant pentru promotor, acesta este notat şi reţinut termenul limită imediat următor. Este de preferat ca modalitatea prin care sunt solicitate informaţii suplimentare să fie prin scris fax sau e- mail, inclusiv primirea răspunsului. Întâlnirile, seminariile, sesiunile de instruire pe care le organizează finanţatorului se pot dovedi a fi ocazii deosebit de valoroase cu privire la aşteptările şi standardele de evaluare ale respectivei agenţii. Eligibilitatea este calitatea unui proiect de a îndeplini criteriile specifice stabilite de finanţator privind: organizaţia care poate solicita finanţarea - tipul de organizaţie organizaţie nonprofit, organizaţie nonguvernamentală, instituţie publică, autoritate publică, companie publică, firmă cu capital mixt etc.; - mărimea organizaţiei (număr de angajaţ i şi cifra de afaceri/buget pe anul fiscal în curs sau precedent); - situaţia organizaţiei în momentul în care este depusă candidatura (nu înregistrează pierderi, nu este în stare de faliment, deţine resurse de finanţare solide). partenerii cu care se poate derula proiectul (idem); 8

10 perioada în care se poate derula proiectul; tipurile de activităţi care pot fi desfăşurate (activităţi de training, consultanţă, servicii, mobilităţi, construcţii, creare de produse, cercetare etc); costurile (suma minimă şi suma maximă care pot fi solicitate, raporturile dintre suma solicitată şi valoarea contribuţiei proprii, costuri de personal, investiţii în echipamente, investiţii în reabilitarea clădirilor etc); zona de implementare a proiectului; criterii de eligibilitate specifice/eligibilitate tehnică (ex. calitatea instalaţiilor tehnice existente, număr minim de depozite, avize din partea autorităţilor sanitare sau cele de protecţie a mediului). Informaţii utile se regăsesc în pachetul informativ al programului/apelului de proiecte pus la dispoziţie de agenţia de finanţare. De obicei, pachetul informativ conţine: Ghidul programului/ghidul solicitantului; Formularul standard de candidatură/formularul cererii de finanţare; Formularele documentelor anexe (model de buget, model de CV acceptat pentru membrii echipei, matricea cadru-logic, plan de afaceri, studii de fezabilitatate, niveluri maxime acceptate pentru cheltuielile de diurnă, coduri de activitate utilizate). Tipurile de proiecte finanţate anterior în cadrul programului de finanţare vizat prezintă informaţii importante privind comportamentul şi priorităţile finanţatorului. În acest fel, se poate face o imagine cu privire la temele considerate prioritare de către agenţia de finanţare, profilul instituţiilor câştigătoare Se va consulta şi reţine lista de verificare, document sintetic ce ajută la verificare existenţei tuturor documentelor care trebuie incluse în dosarul de candidatură. Matricea cadru- logic: instrument important în managementul proiectelor cu finanţare europeană În cazul proiectelor cu finanţare europeană, instrumentul de bază pentru managementul proiectelor este Matricea Cadru-Logic, conform manualului Project Cycle Management (PCM) Managementul Ciclului de Proiect adoptat de Comisia Europeană în Matricea Cadru-Logic (MCL) este o metodă de prezentare a conţinutului proiectului într-un mod în care este posibilă stabilirea logică şi sistematică a obiectivelor proiectului. Aceasta este reflectată în relaţiile cauzale dintre diferitele niveluri ale obiectivelor, pentru a putea verifica dacă aceste obiective au fost îndeplinite şi pentru a stabili ce ipoteze (factori) din afara controlului proiectului pot influenţa succesul său. 9

11 MCL este un instrument de management pentru fiecare etapă a unui proiect şi un director pentru crearea altor instrumente ulterioare, cum ar fi planul de implementare al activităţilor proiectului. Între MCL şi formatul propunerii de proiect (cererea de finanţare) trebuie să existe o legătură strânsă, în special în ceea ce priveşte: titlurile secţiunilor obiectivele generale scopul proiectului sau programului rezultate, activităţi, mijloace, costuri indicatori de verificare, supoziţii. MCL este utilizată nu numai de către beneficiarii granturilor, ea fiind aplicată la toate nivelurile de relaţionare, începând cu faza de Programare. Ciclul proiectelor conform PCM principale documente şi decizii MCL este un instrument alcătuit din patru linii şi patru coloane, conform figurii de mai jos, iar elaborarea şi interpretarea acesteia trebuie să urmărească două aspecte: 10

12 Logica verticală: - evidenţiază ceea ce urmează să se realizeze prin proiect (col. I) - clarifică relaţiile cauză-efect/logica intervenţiei proiectului (col. I) - subliniază supoziţiile aspecte exterioare proiectului care nu pot fi controlate de echipa de implementare (col. IV). Logica verticală din MCL se poate descrie astfel: dacă pre-condiţiile sunt îndeplinite, activităţile pot începe; dacă activităţile au fost desfăşurate integral şi dacă supoziţiile de la acest nivel (al activităţilor) sunt îndeplinite, rezultatele propuse sunt obţinute; dacă rezultatele propuse prin proiect au fost obţinute integral şi dacă supoziţiile de la acest nivel (al rezultatelor) sunt î ndeplinite, scopul proiectului este îndeplinit; dacă scopul proiectului a fost îndeplinit şi supoziţiile de la acest nivel (al scopului) sunt î ndeplinite, proiectul a contribuit la îndeplinirea obiectivelor generale propuse în proiect. Logica verticală Logica orizontală Logica orizontală urmăreşte măsurarea efectelor proiectului şi a resurselor utilizate în perioada de implementare, prin: - specificarea indicatorilor cheie de verificare a obiectivelor, (col. II) - sursele de informare prin care aceştia vor fi verificaţi (col. III). Studiu de caz 1 Aranjaţi următoarele grupe de informaţii, astfel încât să reprezinte un sistem logic (logica verticală sau logica orizontală) al Matricei Cadru Logic: Grupa 1- obiective: - iniţierea parteneriatelor strategice de susţinere a dezvoltării economice durabile în zona Bazinului Mării Negre, prin valorificarea într-o manieră integrată a potenţialului turistic al regiunii 11

13 Grupa 2- indicatori: - numărul de întâlniri pentru elaborarea Strategiei comune derulate (3); - numărul de Strategii comune de promovare a turismului elaborate (1); - numărul de Strategii comune de promovare a turismului tipărite şi distribuite (600); - numărul de instrumente comune de promovare a turismului dezvoltate în cadrul parteneriatului: 1 film, 3 spot-uri de promovare, 20 de emisiuni radio, 1 platformă virtuală. Grupa 3- mijloace de verificare: - planul de activităţi al proiectului; - agenda evenimentelor; - lista participanţilor la fiecare eveniment; - minute ale întâlnirilor de elaborare a strategiei; - liste de distribuţie a strategiei; - rapoarte de transmisie radio; - rapoarte de trafic ale platformei virtuale; - copii ale contractelor de servicii; - rapoarte tehnice de progres, intermediare şi finale Surse de finanţare publice pentru aria Constanţa, Dobrich, Hînceşti A. PROGRAME NAŢIONALE (România): Programul Operaţional Regional, Axa Prioritară 5: Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului- DMI 5.1 Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe Obiectivele acestui domeniu major de intervenţie sunt: Creşterea importanţei turismului şi culturii, ca factor de stimulare a creşterii economice în regiuni, respectând principiile dezvoltării durabile şi ale protecţiei mediului; Extinderea sezonului turistic; Creşterea numărului de turişti, prin valorificarea potenţialului turistic cultural local şi regional pe piaţa turistică naţională şi internaţională. În cadrul acestui domeniu major de interventie se vor finanţa proiecte care au ca obiectiv conservarea, restaurarea, consolidarea, reabilitarea, protejarea monumentelor istorice. În conformitate cu Legea nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, acestea se claseaza astfel: grupa A: monumente istorice de valoare naţională şi universală; 12

14 grupa B: monumente istorice reprezentative pentru patrimoniu cultural local. Monumentele istorice reprezentative pentru patrimoniu cultural local pot fi localizate în mediul urban precum şi în mediu rural. Beneficiari: autoritati ale administraţiei publice locale/ centrale; unităţi de cult; organizaţii nonguvernamentale, parteneriate între aceştia. Operaţiuni finanţabile: Restaurarea, protecţia şi consecvarea patrimoniului cultural mondial şi modernizarea infrastructurii conexe; Restaurarea, protecţia şi conservarea patrimoniului cultural naţional şi modernizarea infrastructurii conexe, cu potenţial turistic important în vederea introducerii lor în circuite turistice; Restaurarea, protecţia şi conservarea patrimoniului cultural din mediul urban Activităţile eligibile orientative: Restaurarea, consolidarea, protecţia şi conservarea clădirilor de patrimoniu; Restaurarea, protecţia, conservarea şi realizarea picturilor interioare, frescelor, picturilor murale exterioare; Lucrări şi dotări pentru asigurarea iluminatului interior şi exterior, a iluminatului de siguranţă precum şi a celui decorativ; Restaurarea şi remodelarea plasticii faţadelor; Amenajări peisagistice pentru evidenţierea obiectivului turistic de patrimoniu reabilitat; Dotări interioare (instalaţii, echipamente şi dotări pentru asigurarea condiţiilor de climatizare, siguranţă la foc, antiefracţie); Modernizarea utilităţilor aferente obiectivului de patrimoniu (energie electrică, alimentare cu apă, canalizare); Dotări pentru expunerea şi protecţia patrimoniului cultural mobil şi imobil; Amenajarea zonelor de protecţie prin delimitarea şi împrejmuirea obiectivelor de patrimoniu (acolo unde este cazul); Construcţia utilităţilor anexe (parcaje, grupuri sanitare, puncte de informare, reclame şi indicatoare); Amenajarea/ marcarea de trasee turistice/ itinerarii culturale la obiectivele turistice de patrimoniu reabilitate; Construcţia/ reabilitarea/ amenajarea căii de acces către obiectivul turistic de patrimoniu reabilitat. DMI 5.2 Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice Obiectivele acestui domeniu major de intervenţie sunt: Valorificarea resurselor naturale în scop turistic; Diversificarea serviciilor turistice; Îmbunătăţirea calităţii serviciilor de cazare; 13

15 Crearea/ extinderea structurilor de agrement turistic, în scopul creşterii numărului turiştilor şi a duratei sejurului. Beneficiari: autorităţi ale administratiei publice locale şi parteneriate între acestea, asociaţii de dezvoltare intercomunitară, întreprinderi mici (inclusiv microîntreprinderi) şi mijlocii din domeniul turismului şi/ sau activităţi conexe Operaţiuni finanţabile: a) infrastructura de turism de utilitate publică: amenajarea obiectivelor turistice naturale cu potenţial turistic- activităţi eligibile amenajarea în scop turistic a obiectivelor turistice naturale (formaţiuni geologice, peşteri, saline, mine, vulcani noroioşi, lacuri) prin instalaţii de iluminat, încălzire, ventilaţie, crearea/ modernizarea grupurilor sanitare, crearea punctelor de colectare a gunoiului menajer; construirea/ modernizarea căilor de acces la principalele obiective turistice naturale; valorificarea potenţialului turistic montan- activităţi eligibile:construirea/ modernizarea punctelor (foişoare) de observare/ filmare/ fotografiere; construirea/ modernizarea refugiilor montane; amenajarea posturilor Salvamont. dezvoltarea turismului balnear- activităţi eligibile:reabilitarea/ modernizarea infrastructurii rutiere, inclusiv utilităţile din corpul drumului în staţiuni turistice balneare, climatice şi balneo climatice; crearea/ reabilitarea parcurilor balneare, parcuri gradina. b) infrastructura de turism de utilitate publică privată dezvoltarea turismului balnear- activităţi eligibile:dezvoltarea reţelelor de captare şi/sau transport a izvoarelor minerale şi saline cu potenţial terapeutic (ape minerale, lacuri şi nămoluri terapeutice, gaze terapeutice, factorii sanogeni de la nivelul grotelor şi salinelor) din staţiuni turistice balneare, climatice şi balneo climatice; crearea, modernizarea, dotarea (inclusiv cu utilităţi) a bazelor de tratament din staţiunile turistice balneare, climatice şi balneo - climaterice, inclusiv a salinelor terapeutice. modernizarea şi extinderea structurilor de cazare precum şi a utilităţilor conexe- activităţi eligibile: modernizarea şi extinderea structurilor de cazare şi a utilităţilor conexe crearea, reabilitarea şi extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilităţilor aferente- activităţi eligibile: crearea şi dotarea platformelor de campare, inclusiv a utilităţilor specifice ( grupuri sanitare, apă curentă, iluminat, puncte de colectare a gunoiului menajer); 14

16 construirea de piscine, ştranduri, bazine de kinetoterapie; construire terenuri de sport; modernizare de căi ferate cu ecartament îngust pentru transport feroviar de interes turistic din zonele de deal şi de munte; crearea de porturi turistice, inclusiv a debarcaderelor amplasate pe lacuri de agrement; construirea pârtiilor de schi ( inclusiv construirea de instalaţii de transport pe cablu pentru persoane, instalarea de echipamente pentru producerea zăpezii artificiale, instalarea echipamentelor pentru iluminatul nocturn al pârtiilor de schi, dotarea cu echipamente pentru întreţinerea pârtiilor de schi); construirea/ dezvoltarea pârtiilor destinate practicării celorlalte sporturi de iarnă; amenajări specifice sporturilor nautice; crearea şi extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilităţilor aferente; crearea/ modernizarea traseelor de cură pe teren, a locurilor de recreere şi popas, a facilităţilor de utilizare a izvoarelor minerale; construirea pistelor pentru cicloturism. DMI 5.3 Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare, în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică Obiectivele acestui domeniu major de intervenţie sunt: Promovarea potenţialului turistic românesc prin îmbunătăţirea imaginii de ţară, cu scopul de a promova România în străinatate şi de a creşte atractivitatea sa pentru turism şi afaceri; Crearea Centrelor Naţionale de Informare şi Promovare Turistică (CNIPT) în scopul creşterii numărului turiştilor; Instituirea unui sistem integrat şi informatizat a ofertei turistice româneşti. Operaţiunea: Dezvoltarea şi consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovării produselor specifice şi a activităţilor de marketing specifice Beneficiari: autorităţi ale administraţiei publice locale; organizaţii nonguvernamentale care desfăşoară activităţi în domeniul turismului şi au cel puţin 6 luni vechime; parteneriatele între aceştia. Activităţi eligibile orientative: marketing prin internet şi prin alte mijloace electronice (CD/DVD) precum şi alte activităţi de promovare on-line; participarea la târguri şi alte expoziţii de turism în ţară; organizare de evenimente şi misiuni cu rol în creşterea circulaţiei turistice în România sau cu impact în creşterea notorietăţii României ca destinaţie turistică în ţară; 15

17 activităţi de marketing direct, precum: distribuţie fluturaşi publicitari, scrisori personalizate (în cutii poştale, zone de trafic intens, la domiciliu/sediu, pe liste de destinatari); activităţi de promovare prin intermediul posturilor de televiziune care realizeaza emisiuni de turism sau alte emisiuni cu impact în creşterea circulaţiei turistice în România, creşterea notorietăţii destinaţiilor turistice româneşti sau conştientizarea importanţei turismului românesc; acţiuni generale de publicitate şi reclamă a destinaţiilor turistice româneşti şi a produselor turistice româneşti: inserţii publicitare în presă, pagini web, ghiduri turistice, cataloage, albume, cărţi cu specific de turism, publicaţii de specialitate, publicitate outdoor în ţară (afişaje, difuzare clipuri TV, bannere, etc, în metrou, aeroporturi, gări, zone de trafic intens, etc), publicitatea destinaţiei şi a produselor turistice româneşti în massmedia internă, pe pieţele ţintă, realizarea de cataloage, broşuri, pliante, postere şi foi volante, diverse tipărituri, ghiduri şi hărţi turistice, panouri, fotografii, diapozitive, materiale audio video, casete, filme cu specific de turism, CD-uri şi DVD-uri turistice, etc. (România): Programul Operaţional Regional, Axa Prioritară 1: Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - poli urbani de creştere, DMI Planuri integrate de dezvoltare- Operaţiunea 1.1 Reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban Activităţi eligibile orientative cu impact asupra turismului: patrimoniu cultural mondial UNESCO- naţional şi local din mediul urban, precum şi infrastructura pentru activităţi culturale: restaurarea, consolidarea, protejarea şi conservarea clădirilor de patrimoniu, inclusiv prin: restaurarea, protejarea şi conservarea picturilor interioare, frescelor, picturilor murale exterioare; refacerea/ amenajarea căilor de acces (pietonale şi carosabile) către obiectivele reabilitate, în interiorul zonei de protecţie a acestora; lucrări şi dotări pentru asigurarea iluminatului interior şi exterior, a iluminatului de siguranţă precum şi a celui decorativ; amenajarea zonelor de protecţie prin delimitarea şi împrejmuirea obiectivelor de patrimoniu (acolo unde este cazul) construirea utilităţilor anexe (parcă ri, grupuri sanitare, indicatoare etc); restaurarea, reabilitarea sau consolidarea clădirilor în care se desfăşoară activităţi culturale (teatre, muzee, centre culturale, etc.) şi dotarea lor cu echipamente specifice, inclusiv echipamente pentru comunicare şi servicii de informare. 16

18 (România): Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, Axa Prioritară 3: Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor - Axa prioritară 3 urmăreşte promovarea culturii antreprenoriale ca un factor important al creşteri competitivităţii economice, prin acţiuni de formare: pentru asigurarea pregătirii de bază în management a celor care vor să înceapă o afacere, prin îmbunătăţirea competenţelor manageriale la nivelul întreprinderilor mici şi mijlocii, prin calificare şi asistenţă pentru angajaţii acelor sectoare afectate de restructurări economice. Totodată, vor fi finanţate acţiuni care vizează îmbunătăţirea adaptabilităţii întreprinderilor, în special a IMM-urilor, dar şi a angajaţilor, faţă de schimbările intervenite ca urmare a introducerii pe scară largă a tehnologiilor moderne şi a soluţiilor organizaţionale noi. Va fi susţinută dezvoltarea parteneriatului şi vor fi încurajate iniţiativele pentru partenerii sociali şi societatea civilă. Obiectivele specifice ale acestei axe prioritare sunt: dezvoltarea antreprenoriatului, prin sprijinirea indivizilor pentru iniţierea afacerilor; îmbunătăţirea nivelului de calificare al specialiştilor din managementul şi organizarea muncii; creşterea nivelului de specializare a angajaţilor, prin actualizarea şi îmbunătăţirea calificărilor; creşterea nivelului de participare a partenerilor sociali şi a ONG-urilor în furnizarea de servicii comunităţii. Domeniul de Intervenţie: Formare profesională şi sprijin pentru întreprinderi şi angajaţi pentru promovarea adaptabilităţii Operaţiuni orientative: Sprijinirea metodelor inovative de organizare flexibilă a muncii, inclusiv noi practici de lucru şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă; Furnizarea de formare profesională la locul de muncă pentru dezvoltarea competenţelor angajaţilor în scopul creşterii calităţii şi productivităţii muncii; Sprijinirea activităţilor şi a măsurilor de prevenire a bolilor profesionale, de promovare a sănătăţii şi securităţii în muncă, cât şi pentru asigurarea unui mediu de lucru prietenos şi încurajarea reconcilierii vieţii profesionale cu viaţa de familie; Promovarea şi sprijinirea formării profesionale a personalului din domeniul managementului sănătăţii şi a personalului medical; Campanii de informare şi constientizare pentru schimbarea în mediile de lucru a atitudinilor sociale şi a stereotipilor faţă de grupurile vulnerabile; Promovarea formării profesionale în domeniul noilor tehnologii, inclusiv TIC, protecţiei mediului şi controlului poluării; 17

19 Promovarea schimburilor de experienţă trans-naţionale în ceea ce priveste creşterea adaptabilităţii; Acordarea de certificate de calitate/premii întreprinderilor care promovează organizarea flexibilă a muncii şi servicii pentru facilitarea reconcilierii vieţii de familie a propriilor angajaţi cu activitatea profesională (Bulgaria) Schema de finanţare BG161PO001/3.2-03/2012 "Sprijinirea dezvoltării produsului turistic regional și de marketing: Obiectivele specifice ale schemei de finanţare sunt: sprijin pentru destinații cu potențial turistic semnificativ, promovarea patrimoniului natural, cultural și istoric; diversificarea economică a zonei sau a regiunii; reducerea sezonalităţii și creșterea ratei de ocupare a unităţilor turistice; atragerea de noi segmente de turişti pentru produse specifice regionale și utilizarea potențialului cererii interne; utilizarea eficientă a instrumentelor și tehnicilor moderne pentru a ajunge la maturitatea piaței turistice. Beneficiari eligibili: autorităţi publice locale- municipalitățile din Bulgaria. Proiectele elaborate vor viza crearea unui parteneriat între cel puțin două municipalități pentru a diferenția zona turistică, formând astfel un produs turistic comun și susţinerea comercializării regionale și publicitatea acestui produs. Proiectele din cadrul sistemului vor fi implementate pe teritoriul Bulgariei și pe piețele generatoare de venituri pentru turismul bulgar: Marea Britanie, Germania, Grecia, România, Rusia, Serbia, Turcia, Ucraina, Republica Cehă și Suedia. Activitățile eligibile: dezvoltarea pachetului de servicii turistice și/ sau diversificarea celor existente; activități promoționale, pregătirea și diseminarea de informații și materiale promoționale pentru zona turistică și produsul turistic dezvoltat; participarea la târguri de turism regionale, naționale și internaționale, expoziții și alte evenimente de promovare a turismului; studii de impact, studii de marketing implementate, activități de promovare; organizarea de excursii, vizite ale agenţiilor de turism, a turoperatorilor, a scriitorilor și jurnaliștilor de călătorie; sprijin pentru activitățile de conștientizare a publicului și a serviciilor de informare - campanii de comunicare/ de sensibilizare cu privire la patrimoniul natural, cultural și istoric și contribuția turismului la dezvoltarea zonei; diseminarea de informații relevante pentru turism; 18

20 organizarea de evenimente turistice pentru a promova eficient mesajul de promovare; participarea și implicarea întreprinderilor locale în identificarea și rezolvarea problemelor comune. Programului Operaţional Regional din România îi corespunde în Bulgaria, Programul Operaţional Dezvoltare Regională, dezvoltarea industriei turismului fiind sprijinită prin Axa Prioritară 3: Dezvoltarea durabilă a turismului, ale cărei operaţiuni sunt: Dezvoltarea atracţiilor turistice şi a infrastructurii de turism Dezvoltarea produsului turistic regional şi marketingul destinaţiilor Marketingul turismului naţional. (Bulgaria) Programul Operaţional Dezvoltarea Resurselor Umane : Axa Prioritară 2: Creşterea productivităţii şi adaptabilităţii angajaţilor are drept obiectiv creşterea productivităţii şi o mai bună adaptabilitate a forţei de muncă, în condiţiile unui mediu de lucru competitiv şi în contextul respectării obiectivelor strategice ale Strategiei de la Lisabona. Operaţiuni indicative pentru Domeniul Major de Intervenţie 2.1. Îmbunătăţirea adaptabilităţii angajaţilor: Sesiuni de intrsuire şi training pentru dobândirea calificărilor vocaţionale şi re-calificarea angajaţilor; Sesiuni de instruire în domeniul tehnologiilor informaţionale şi de comunicare, limbi străine; Programe de training şi perfecţionare la locul de muncă; Elaborarea şi implementarea strategiilor în domeniul resurselor umane; Adoptarea modelelor inovative de organizare a muncii în cadrul companiilor. Grupuri ţintă: angajaţi, inclusiv personal de management, persoane fizice autorizate. Beneficiari/ aplicanţi ai proiectelor: companii, instituţii şi furnizori de instruire, centre de cercetare. Domeniul Major de Intervenţie 2.3: Îmbunătăţirea condiţiilor de muncă în întreprinderi urmăreşte dezvoltarea condiţiilor de lucru din cadrul firmelor bulgare şi aducerea acestora la nivelul cerut prin standardele Uniunii Europene. Operaţiuni Indicative: Îmbunătăţirea condiţiilor de muncă prin respectarea standardelor europene privind sănătatea şi securitatea ocupaţională; Introducerea sistemelor şi practicilor de prevenţie, de monitorizare şi control a risucrilor privind sănătatea angajaţilor şi securitatea la locul de muncă. 19

21 Grupuri ţintă: angajaţi, personal de management, autorităţi/ persoane responsabile cu respectarea şi controlul respectării acestor standarde. Beneficiari/ aplicanţi ai proiectelor: companii, instituţii şi organizaţii responsabile cu controlul şi/sau monitorizarea acestor aspecte, organizaţii neguvernamentale, parteneri socio-economici. B. COOPERARE TRANSFRONTALIERĂ Programul de Cooperare Transfrontalieră România-Bulgaria , Axa Prioritară 3: Dezvoltare economică şi socială Dezvoltarea economică şi coeziunea socială prin identificarea şi consolidarea în comun a avantajelor comparative ale zonei- DMI Sprijinirea cooperării transfrontaliere în mediul de afaceri şi promovarea unei imagini şi identităţi regionale Operaţiunea: promovarea reţelelor turistice transfrontaliere şi diversificarea serviciilor turistice transfrontaliere existente Activităţi eligibile orientative: sprijinirea creării, modernizării şi îmbunătăţirii atracţiilor turistice; sprijinirea dezvoltării de facilităţi, produse şi servicii turistice integrate; elaborarea unor studii regionale pentru identificarea produselor turistice avantajoase şi a pieţelor ţintă pentru acestea; dezvoltarea şi modernizarea facilităţilor şi a infrastructurii pentru a permite o dinamizare coordonată a activităţilor transfrontaliere de petrecere a timpului liber; promovarea şi dezvoltarea infrastructurii transfrontaliere publice pentru turism, precum drumuri turistice istorice, drumuri în interiorul zonelor turistice (inclusiv drumuri pitoreşti), drumuri care permit accesul la aceste situri, poteci şi piste de ciclism, facilităţi pentru turism de aventură; dezvoltarea produselor turistice ecologice sau verzi cu caracter transfrontalier; crearea unor sisteme comune de informaţii turistice bilingve; crearea unor semne bilingve conţinând informaţii turistice; crearea unor sistemele comune de legătură între operatorii turistici din zona Dunăre-Marea Neagră; elaborarea unor studii de cercetare şi colectarea de date pentru a susţine dezvoltarea turismului şi a industriilor creative, precum studii de fezabilitate, elaborarea de hărţi şi studii de impact asupra mediului înconjurător. DMI 3.3 Cooperarea People-to-people Operaţiunea: Intensificarea schimburilor în domeniile culturii, sănătăţii, tineretului şi sportului Activităţi eligibile orientative: educaţiei, 20

22 suport pentru activităţile care susţin identitatea şi tradiţiile comunităţilor locale: cooperarea transfrontalieră a instituţiilor culturale (muzee şi teatre, biblioteci, centre culturale comunitare) şi cooperarea între instituţiile educaţionale şi culturale locale pentru promovarea moştenirii culturale şi reînnoirea şi menţinerea tradiţiilor locale culturale, protejarea valorilor culturale, artistice şi etnice; suport pentru crearea produselor comune de cultură, artă (festivaluri, prezentări, expoziţii, ateliere de artă) şi meserii tradiţionale. Programul Operaţional Comun de Cooperare în Bazinul Mării Negre Programul, dedicat cooperării la nivel regional, cu un buget de 17 milioane de euro, implică participarea a zece state partenere: România, Bulgaria, Grecia, Turcia, Rusia, Ucraina, Moldova, Georgia, Armenia şi Azerbaijan. Programul, implementat în intervalul , are trei obiective fundamentale, ce cuprind iniţiative şi măsuri. Autorităţile publice din domeniul cultural, precum şi operatorii culturali pot fi direct interesate de cel de-al treilea obiectiv al Programului - Promovarea acţiunilor locale de tip people to people care include ca a treia prioritate - Iniţiative culturale şi educaţionale pentru crearea unui climat cultural comun în zonă. O măsură menită să contribuie la realizarea priorităţii menţionate constă în Promovarea reţelelor de schimburi culturale între comunităţile din bazinul Mării Negre. Proiectele eligibile pentru al treilea obiectiv pot fi depuse de către autorităţi publice şi operatori culturali din regiunea sud-est (judeţele Constanţa, Tulcea, Brăila, Galaţi, Vrancea şi Buzău). Proiectele vor trebui realizate în parteneriat cu cel puţin un stat membru al UE din partenerii amintiţi (Grecia şi Bulgaria), cu un stat vecin României şi cu un stat care nu deţine statutul de membru al UE, Uniunea asigurând o cofinanţare de 90% din costul fiecărui proiect acceptat. Programul European de Vecinătate (ENPI): Anul 2004 a reprezentat un moment important pentru Uniunea Europeană, prin extinderea procesului de aderare către zonele estice ale Uniunii. În acest context, eforturile de cooperare şi bună relaţionare cu vecinii estici ai Uniunii Europene au fost intensificate, în vederea susţinerii acestor state în procesele de reformă politică, socială şi economică. Armenia, Azerbaijan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina sunt cele 6 state cuprinse în Parteneriatul Estic şi Politica Europeană de Vecinătate. Cu excepţia Belarusului, fiecare dintre aceste state a încheiat un Acord de Parteneriat şi Cooperare cu Uniunea Europeană, ce reprezintă cadrul legal şi politic de cooperare. Aceste state sunt astfel beneficiare şi partenere ale Instrumentului European de Vecinătate şi Parteneriat, ce susţine transformarea prevederilor din acorduri şi reglementări inter-statale în decizii şi acţiuni la nivel local. Politica Europeană de Vecinătate nu vizează în mod direct extinderea Uniunii Europene, ci asigură promovarea principiilor de bună guvernare şi de 21

23 dezvoltare social- economică în statele vecine Uniunii Europene. Principalele sale mijloace de acţiune sunt: consolidarea relaţiilor politice; susţinerea integrării parţiale a economiei acestor state în economia Uniunii Europene; susţinerea conformării cadrului legislativ al acestor state normelor şi reglementărilor Uniunii Europene; asistenţă în vederea implementării reformelor economice şi sociale. În acest mod, Politica Europeană de Vecinătate permite respectarea angajamentelor reciproce ale Uniunii Europene şi statelor partenere privind democraţia, drepturile omului, statul de drept, buna guvernare, principiile economiei de piaţă şi ale dezvoltării durabile. În plus, statele partenere poartă negocieri cu reprezentanţii Uniunii Europene privind următoarele priorităţi de acţiune ale Politicii Europene de Vecinătate: susţinerea statului de drept, a democraţiei şi respectarea drepturilor omului; promovarea reformelor economice şi sociale, bazate pe mecanismele transparente ale economiei de piaţă; dezvoltarea pieţei forţei de muncă şi susţinerea coeziunii sociale; cooperare privind obiectivele fundamentale de politică externă, precum lupta împotriva terorismului şi neproliferarea armelor de distrugere în masă. Implementarea prevederilor şi a deciziilor stabilite prin acordul de parteneriat se realizează prin planuri de acţiune bilaterale, negociate de fiecare ţară în parte cu Uniunea Europeană pe baza raportului de ţară întocmit de reprezentanţii Uniunii. Acest document politic anunţă programul reformelor politice şi economice, respectiv priorităţile şi modalităţile de intervenţie pe termen mediu şi scurt. Deşi planul de acţiune este un document distinct pentru fiecare ţară în parte, acesta se concentrează pe următoarele domenii prioritare: - dialog şi reformă politică; - cooperareşi dezvoltare economico-socială; - aspecte comerciale şi reglementarea pieţelor; - cooperare în domeniul juridic, al libertăţii şi securităţii; - cooperare şi dezvoltare în domenii sectoriale precum transportul, energia, societatea informaţională, protecţia mediului, cercetare şi dezvoltare; - cooperarea popoarelor, schimburi culturale şi de experienţă, societate civilă şi sănătate publică. Principalele instrumente de finanţare ale planurilor de acţiune sunt: Proiecte de cooperare transfrontalieră şi regionale, concentrate pe teme precum: o Cooperare între tineri; o Audiovizual şi media; o Societate civilă şi autorităţi locale; o Cultură; o Economie; o Educaţie şi formare; 22

24 o Energie; o Protecţia mediului; o Susţinerea femeilor şi a rolului acestora în societate şi economie; o Sănătate; o Societatea informaţională; o Justiţie, libertate şi securitate; o Migraţie; o Dialog politic; o Transport. Facilitatea de Investiţii pentru Vecinătăţi pune la dispoziţie granturi ale Uniunii Europene sau ale statelor membre, sisteme de împrumut din partea instituţiilor financiare publice europene. Facilitatea este un instrument inovativ al Politicii de Vecinătate ce urmăreşte mobilizarea resurselor financiare pentru susţinerea proictelor de infrastructură prevăzute în planurile de acţiune locale. Facilitatea de Investiţii pentru Vecinătăţi este adresată în principal sectoarelor economice cheie ale economiei (energie, protecţia mediului şi transport), dar cuprinde şi sisteme de susţinere a dezvoltării IMM-urilor şi a infrastructurii sociale. Facilitatea de Investiţii este un instrument practic de susţinere a statelor partenere ale Uniunii Europene pentru reducerea disparităţilor politice şi sociale dintre acestea şi Uniune. Deşi acest instrument este axat pe susţinerea iniţiativelor naţionale, se pot finanţa şi proiecte strategice punctuale de cooperare transfrontalieră sau regională. C. OPORTUNITĂŢI INTERNAŢIONALE Programul Cultura : Cu un buget de 400 milioane euro pentru perioada , iniţiativa europeană vizează susţinerea proiectelor care celebrează diversitatea culturală a Uniunii, susţin şi diseminează valorile şi tradiţia culturală europeană, prin dezvoltarea cooperării transfrontaliere dintre instituţii şi operatori culturali. Obiective susţinute în cadrul programului: Promovarea mobilităţii transfrontaliere a tuturor celor implicaţi în actul artistic sau sectorul cultural; Încurajarea circulaţiei trans-naţionale a produselor artistice şi culturale naţionale; Susţinerea şi promovarea dialogului inter-cultural. Aceste obiective pot fi puse în aplicare prin următoarele iniţiative: Sprijin pentru acţiuni culturale: adresat organizaţiilor culturale, acest instrument susţine cooperarea culturală şi iniţierea de proiecte artistice comune, precum: - Proiecte de cooperare multi-anuale (3-5 ani); - Măsuri de cooperare (2 ani); 23

25 - Măsuri speciale, vizând acţiuni la scară largă, precum capitala europeană a culturii. Sprijin pentru entităţile/ organizaţiile culturale la nivel european: încurajează schimburile dintre aceste entităţi, identificarea necesităţilor artistice ale comunităţilor, dezbateri culturale publice, susţinerea ambasarilor culturali. Sprijin pentru analiză politică şi diseminarea activităţilor, în vederea conştientizării publicului larg asupra acestui program şi a activităţilor finanţate. De asemenea, iniţiativa se va concentra pe: - suportul analizelor în domeniul cultural şi al dezvoltării politicilor de cooperare în domeniu. - susţinerea punctelor de contact cultural, organizate în vederea diseminării informaţiilor practice privind acţiunile programului la nivel local. - colectarea şi diseminarea informaţiilor, astfel încât operatorii culturali să poată folosi rezultatele proiectelor finanţate anterior prin acest program în activitatea lor curentă. - dezvoltarea proiectelor de cooperare între instituţiile private şi publice din domeniul cultural, cu expertiză în analiza, evaluarea şi certificarea politicilor culturale la nivel local, regional, naţional şi/sau european. Programul Estic de Parteneriat în domeniul culturii: Scopul acestui Program este de a consolida legăturile şi dialogul cultural în zona estică a graniţei Uniunii Europene, între membrii statelor europene şi statele membre ale Programului European de Vecinătate- Armenia, Azerbaijan, Georgia, Moldova, Ucraina şi Belarus. Bugetul de 12 milioane de euro al acestui Program finanţează acţiuni ce susţin următoarele obiective: asistarea statelor partenere în dezvoltarea şi implementarea reformelor culturale la nivel guvernamental; dezvoltarea capacităţii instituţionale şi creşterea gradului de profesionalism a operatorilor culturali în zona de acţiune a Programului European de Vecinătate; susţinerea schimbului de informaţii şi a expertizei între operatorii culturali la nivel regional; sprijinirea iniţiativelor regionale ce aduc contribuţii culturale pozitive la dezvoltarea economică, incluziunea socială, soluţionarea conflictelor şi dialogul intercultural. Programul contribuie la consolidarea sistemului de elaborare a politicilor culturale şi a capacităţilor de generare de venituri atât în sectorul public cât şi al operatorilor culturali. Prin activităţile finanţate este susţinut dialogul cultural, contribuind astfel la dezvoltarea mecanismelor de cooperare sectoriale din regiune 24