De ce ar trebui autorităţile regionale şi locale să implementeze sistemul integrat de management pentru dezvoltare sustenabilă??

Save this PDF as:
 WORD  PNG  TXT  JPG

Size: px
Start display at page:

Download "De ce ar trebui autorităţile regionale şi locale să implementeze sistemul integrat de management pentru dezvoltare sustenabilă??"

Transcription

1 De ce ar trebui autorităţile regionale şi locale să implementeze sistemul integrat de management pentru dezvoltare sustenabilă?? Şase argumente în favoarea implementării sistemului de management al sustenabilității Şase studii de caz domeniu, din Ungaria, edificatoare despre oraşe europene, lideri în Polonia şi România Vizitaţi pentru a vă alătura Parteneriatului European de Management Integrat al Sustenabilitatii cu scopul de a obţine ghiduri de aplicare în diferite limbi.

2 Cuprins 3 4 Introducere argumente în favoarea managementului integrat al dezvoltarii sustenabile Descriere generală: management integrat: de ce ar trebui autorităţile locale şi regionale să-l utilizeze? 5 Considerații generale despre managementul integrat 6 Autorităţile locale şi dezvoltarea durabilă în Ungaria 6 Autorităţile locale Şi Dezvoltarea Durabilă În Polonia 7 Autorităţile Locale Şi Dezvoltarea Durabilă În România 8 Managementul Integrat Creşte Şansele De A Obţine Investiții Externe 10 Managementul integrat conduce la oraşe mai atractive pentru cetăţeni şi pentru investitori 12 Managementul integrat ajuta administratia sa devina un exemplu pozitiv pentru cetăţeni, subiecți interesați şi alte entități 14 Prin managementul integrat, protectia mediului devine o strategie economică 16 IManagementul integrat dezvoltă cooperarea peste limitele Teritoriului administrativ 17 Managementul integrat conduce la o mai eficientă şi efectivă guvernare şi administrare Despre această publicaţie: Această broşură a fost realizată în cadrul CHAMP -Schimbările climatice prin platforma Managing Urban Europe. Proiectul a fost finanţat de către programul EU-LIFE+ şi Ministerul federal german pentru mediu, conservarea naturii şi siguranţa nucleară şi de către Agenţia federală germană de mediu, prin mijloacele Programului de asistenţă pentru protecţia mediului în ţările din Europa centrală şi de est, Caucaz şi Asia centrală. Responsabilitatea pentru conţinutul acestei publicaţii revine autorilor. Comitetul editorial: Sven Schulz şi Marion Hammerl ( Fundaţia Lacul Constance, Germania), Mihai Baltador şi Florin Baciu ( Fundaţia pentru pregătirea profesională în administraţia publică Sibiu, România), Karolina Maliszewska şi Joanna Klak ( Fundaţia Sendzimir, Polonia), Zita Egerszegi şi Gabor Molinar ( Agenţia de coordonare pentru dezvoltarea lacului Balaton, Ungaria). 2

3 Argumente în favoarea Managementului Integrat al Dezvoltării Sustenabile Oraşele şi regiunile sunt complexe şi dinamice. Conform Agenţiei europene pentru mediu, 80% din cetăţenii U.E. trăiesc deja în zone urbane. Opțiunile de fiecare zi pentru activităţi mici sau mari din oraşe se adaugă într-un fel sau altul la totalul impactului zonei urbane asupra mediului. Oraşele sunt responsabile pentru aproximativ 75% din totalul emisiilor de CO2 şi consumă aproximativ 75% din resursele naturale. Alegerea de tehnologii curate pentru industrii, modul în care sunt încălzite clădirile şcolilor şi spitalelor şi politicile de achiziţii din sectorul public, toate acestea exercită un impact asupra consumului de resurse naturale şi generare de deşeuri. Mai mult, chiar şi opţiunile individuale ale fiecărei gospodării se adaugă la uriaşul impact asupra mediului. Impactul asupra oraşelor mai este determinat şi de acţiunile care se petrec în afara oraşului sau dincolo de graniţele regiunii. Planificarea transporturilor în orașele învecinate, influenţează modelul de transport. Reglementările și politicile europene influenţează guvernarea la nivel național. Politicile autorităților naționale influentează întreaga societate a unei națiuni. Politicile şi regulamentele U.E. influenţează guvernele naţionale. Un curent de actualitate este acela că cerinţele managementului oraşelor cresc. Oraşele trebuie să se asigure că îndeplinesc cerinţele legislative existente. Numeroasele directive U.E. (cum ar fi Evaluarea strategică a mediului, Directiva calităţii aerului, Directiva-cadru a apei, Directiva habitatului faunei şi florei, Directiva-cadru a deşeurilor şi altele) cer oraşelor să monitorizeze şi să raporteze asupra acestor aspecte. Strategii europene precum Strategia Europa 2020 pentru o creştere inteligentă, durabilă şi incluzivă împreună cu cele 7 Iniţiative reprezentative ale ei, cer acţiuni la nivel local şi regional pentru îndeplinirea acestor obiective ambiţioase. Deopotrivă cerinţele guvernării pe mai multe niveluri, necesităţile dezvoltării regionale şi creşterea interesului public şi al comunităţii în special faţă de proiectele de infrastructură sporesc complexitatea actului guvernării locale şi a structurilor de management şi solicită răspunsuri inovatoare şi creative. Şi totuşi un oraş nu înseamnă doar rezolvarea problemelor sustenabilității. Suntem de acord că obiectivul principal al politicilor locale este încercarea de a satisface necesităţile omeneşti şi de a oferi vieţii o calitate mai bună. Pentru atingerea acestui obiectiv trebuie rezolvate multe provocări, de la oferirea unei infrastructuri adecvate locuitorilor, controlul fluxului migraţiei, îngrijirea copiilor şi a persoanelor în vârstă până la tratarea impactului negativ asupra schimbărilor climatice, pentru a menţiona doar câteva dintre probleme. În rezolvarea acestor provocări un oraş dispune de resurse limitate. Dacă Europa urbană va realiza dezvoltarea durabilă, atunci ea va avea nevoie de unelte eficiente care să faciliteze procesul managementului sustenabilității şi să permită transpunerea în fapte a numeroaselor strategii şi programe de la nivelurile europene şi naţionale, în acţiuni îndeplinite de guvernarea de la nivel local şi regional. În acest scop un Sistem Integrat de Management (S.I.M.) este un mod de a te adresa mai eficient, mai concret şi proactiv creşterii provocărilor întâmpinate de oraşe. Oraşele care folosesc S.I.M. au subliniat că orientarea integratoare oferă o posibilitate mai bună de a distinge relaţiile cauzale dintre decizii, acţiuni şi rezultate. Sistemul permite diverşilor actori implicaţi să observe impactul muncii lor asupra muncii celorlalţi. El ajută un oraş să acţioneze înainte de a fi prea târziu şi să aducă diversele sectoare ale unui oraş pe un drum comun, cooperând în realizarea unui ţel comun. O autoritate locală care foloseşte S.I.M. oferă garanţii organizaţiilor finanţatoare la nivel regional, naţional şi european că resursele financiare vor fi folosite într-un mod transparent şi într-o manieră adecvată realizării scopului ţintă. Pentru investitori, acţionari şi cetăţeni va fi un semn important că dezvoltarea municipalităţilor nu se bazează pe oportunităţi nesigure ci pe o planificare solidă şi pe termen lung precum şi pe un management profesionist. Marion Hammerl Fundaţia Lacul Constance Holger Robrecht ICLEI-Guvernele locale pentru sustenabilitate 3

4 MANAGEMENTUL INTEGRAT : DE CE AR TREBUI AUTORITĂŢILE LOCALE ŞI REGIONALE SĂ-L UTILIZEZE? MANAGEMENTUL INTEGRAT VA DUCE LA O GUVERNARE ŞI ADMINISTRARE MAI EFICIENTĂ ŞI MAI EFECTIVĂ STUDIU DE CAZ: SIBIU (ROMÂNIA) Sibiul a fost ales capitală culturală europeană pentru anul 2007 ceea ce a constituit o şansă enormă pentru oraş. Dar, în acelaşi timp a fost şi o provocare : acest înalt titlu ascundea riscul de a stimula activităţi şi de a investi într-o infrastructură care nu ar mai fi fost necesare apoi. Sibiul a reuşit însă să perpetueze spiritul instituit de acest prestigios titlu şi prin urmare nu a irosit resursele pe reclama de scurtă durată ci a profitat din plin de această şansă. MANAGEMENTUL INTEGRAT CONDUCE SPRE ORAŞE MAI ATRACTIVE PENTRU CETĂŢENI ŞI INVESTITORI STUDIU DE CAZ : BYDGOSZCZ (POLONIA) Oraşele atrăgătoare sunt oraşe de succes. Bydgoszcz a recunoscut acest lucru şi a inceput să revitalizeze zonele-cheie din interiorul oraşului introducând o abordare integrată cu un puternic punct central constând în cooperarea strânsă dintre toate părţile interesate. MANAGEMENTUL INTEGRAT AJUTĂ LA TRANSFORMAREA INTR-UN EXEMPLU POZITIV PENTRU CETĂŢENI, SUBIECȚI INTERESAȚI ŞI ALTE ENTITĂȚI STUDIU DE CAZ: AGENŢIA DE COORDONARE PENTRU DEZVOLTAREA LACULUI BALATON ( UNGARIA) Agenţia de coordonare pentru dezvoltarea lacului Balaton a fost capabilă să câştige prestigiosul premiu EMAS de trei ori. Această impresionantă realizare printre altele- demonstrează renumele agenţiei de a fi lider în administraţie pentru Europa. MANAGEMENTUL INTEGRAT CREŞTE COOPERAREA DINCOLO DE GRANIŢELE AD- MINISTRATIVE STUDIU DE CAZ : DUMBRAVA NARCISELOR (ROMÂNIA) Dumbrava Narciselor a fost capabilă să formeze o alianţă puternică în cadrul regiunii prin definirea şi prioritizarea unor ţeluri comune pentru întreaga regiune peste graniţele administrative. MANAGEMENTUL INTEGRAT CREŞTE ŞANSELE DE A OBŢINE INVESTIȚII EXTERNE STUDIU DE CAZ : TRZEBINIA (POLONIA) Oraşul Trzebinia a fost prima autoritate locală din Polonia care a introdus EMAS. O mutare cu bune rezultate: pe lângă o creştere a eficienţei resurselor, sistemul de management a servit drept garanţie pentru concordanţa legislativă cu legile naţionale şi europene şi pentru implementarea proiectelor în consecinţă sporind şansele de obţinere a fondurilor externe. MANAGEMENTUL INTEGRAT : PROTEJAREA MEDIULUI DEVINE O STRATEGIE ECONOMICĂ STUDIU DE CAZ : BALATONALMÁDI (UNGARIA) Printr-un efort considerabil Balatonalmádi a fost capabil să-şi imbunătăţească în mod considerabil performanţa în domeniul protecţiei mediului. Îmbunătăţirile efectuate au făcut posibilă crearea unui parc al sustenabilității care va încorpora tehnologie de vârf. 4

5 CONSIDERAȚII GENERALE DESPRE MANAGEMENTUL INTEGRAT Următoarea secţiune oferă o scurtă trecere în revistă a sistemelor de management integrat. Dacă doriţi să aflaţi mai multe există ghiduri de aplicare în limbile ungară, poloneză şi română. Vizitaţi pentru alte informaţii. Fundamentul sistemelor de management integrat sisteme de management al mediului precum EMAS sau ISO ca şi orice sisteme de management care urmează modelul managementului sustenabil s-au dezvoltat în cadrul proiectului CHAMP şi al proiectului anterior Managing Urban Europe îl constitue înţelegerea faptului că multe din provocările de la nivelurile locale şi regionale merită o abordare sistemică. Această abordare care suportă o planificare pe termen lung conectează atât oameni cât şi tematici. Acest procedeu oferă un mod de a trata conflictele legate de scopuri şi de a deschide la maxim potenţialul pe care o comunitate locală sau regională îl are de oferit, creascând eficienţa generală a guvernării şi administrării. Esenţa sistemului de management este ciclul de management care constă din cinci paşi repetitivi. Fiecare autoritate locală sau regională parcurge întregul ciclu în 3-5 ani. Conceptul de bază este simțul realității. Evaluation and Reporting Implementat ion and Monitoring Baseline Review Organisational Set-Up Stakeholder Involvement Political Commitment Target Setting Primul pas: recapitularea principiului de bază nu există linie de sosire fără a exista un punct de plecare! Fără a avea o percepţie clară a condiţiilor iniţiale nu pot fi definite raţional scopurile. Este imposibil de a decide asupra fezabilităţii şi a resurselor necesare pentru atingerea scopului! Aşadar primul pas în orice sistem managerial durabil este de a determina care sunt condiţiile concrete în termenii durabilităţii. Al doilea pas : stabilirea scopului a şti în ce direcţie mergi! Este greu să realizezi ceva dacă nu ai un scop bine definit. În special atunci când mai mulţi oameni lucrează împreună aşa cum este cazul în dezvoltarea locală şi regională este de cea mai mare importanţă ca fiecare să înţeleagă care sunt rezultatele dorite prin eforturile comune şi care este rolul pe care îl au de jucat pentru atingerea scopului comun. Fixarea scopului include asumarea măsurilor, a resurselor şi a responsabilităţilor. Al treilea pas : hotărârea consiliului toate pârghiile în mâinile politicienilor locali şi regionali! Consiliul oraşului sau al regiunii joacă în mod evident un rol-cheie: el legitimează şi este împuternicit să decidă asupra poziţiei oraşului sau regiunii. Şi în final tot el îşi asumă şi responsabilitatea. De aceea, deşi politicienii locali trebuie să fie implicaţi de la bun început, aprobarea liniei principale şi rezultatele procesului de stabilire a scopului de către corpul politic al autorităţii locale sau regionale este un pas important în ciclul de management. Al patrulea pas : implementarea şi monitorizarea realizarea efectivă a activităţilor! După ce toată planificarea a fost realizată, începe construirea viitorului : având în vedere că ce cine şi cum ar trebui să fie clar stabilite, după fixarea scopului, implementarea măsurilor poate să înceapă. Dar, deoarece lucrurile pot să ia o turnură greşită, este foarte important să monitorizăm eforturile : Merge totul în direcţia cea bună? Sunt luate la timp toate măsurile şi suntem în limita bugetului? Acest lucru este foarte important pentru a face corecţiile de rigoare şi a soluţiona problemele imediat ce ele apar! Al cincilea pas : evaluare şi raportare sărbătorirea succesului şi strădania de a deveni şi mai bun! Întotdeauna vor fi proiecte care nu merg la fel de bine cum se speră, scopuri care trebuie ajustate. Dar, în timp ce comunităţile fără management durabil sunt condamnate la repetarea greşelilor, autorităţile locale şi regionale care au un management durabil îşi evaluează munca şi îşi informează comunitatea despre rezultate. Acesta este şi momentul când putem sărbători succesul, spunând tuturor despre realizările ultimului ciclu. 5

6 AUTORITĂŢILE LOCALE ŞI DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN UNGARIA Ca toate autorităţile locale din Europa, cele de autorităţi locale din Ungaria se confruntă cu propria lor porţie de provocări. Evident că problemele economice au fost importante pentru o bună bucată de timp dar au devenit şi mai presante de la debutul crizei economice, care a lovit Ungaria foarte tare şi a contribuit la scăderea resurselor autorităţilor locale şi regionale. Totuşi şi în aceste condiţii durabilitatea a fost prezentă pe agenda Ungariei de ceva timp: imediat după Summitul de la Rio, Ungaria a înfiinţat o comisie care să determine cursul corect al acţiunii de a plasa ţara pe traiectoria dezvoltării durabile. De atunci încoace a fost dezvoltată şi este în curs de implementare o strategie naţională de dezvoltare durabilă. Autorităţile locale au propriul lor rol în cazul în care strategia va avea succes. Pe lângă problemele economice, schimbarea climei va deveni o provocare din ce în ce mai presantă: criza apei -de exempludevine o posibilitate reală, fiind un risc pentru agricultură şi economie în general. Pentru a face faţă provocărilor, Ungaria pune accent pe abordările integratoare, în special pe proliferarea programelor EMAS. Pentru a iniţia implementarea EMAS în sectorul privat ca şi în cel public, Ungaria a introdus deja un număr de stimulente, cum ar fi reducerea poverii birocratice pentru organizaţiile certificate-emas: intervalul inspecţiilor a fost prelungit şi complexitatea lor a fost redusă. Discuţiile despre următoarele îmbunătăţiri ale procesului de înregistrare EMAS sunt în curs ceea ce va creşte în viitor beneficiile implementărilor EMAS. Mai mult guvernul naţional a introdus schema de susţinere pentru implementarea EMAS. Organizaţiile pot aplica pentru schemă şi pot recupera cel puţin parţial costurile implementării unui sistem de management EMAS sau a unuia comparabil din punctul de vedere al mediului înconjurător. AUTORITĂŢILE LOCALE ŞI DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN POLONIA Reţeaua aşezărilor urbane din Polonia constă din mai mult de 900 de oraşe. Aproape 70% din totalul populaţiei trăieşte în zone urbane (23,3 milioane de oameni). Atât activitatea economică cât şi populaţia s-a concentrat din ce în ce mai mult în oraşe. Analiza trendurilor dinamicii demografice urbane pentru următorii de ani prevede că numărul populaţiei poloneze care trăieşte în zone urbane va începe să crească. Oamenii se vor mişca între zonele rurale şi zonele urbane dar şi între diferite zone urbane. Progresul substanţial în modernizarea zonelor urbane şi în creşterea calităţii vieţii este însoţit de numeroasele probleme structurale ale unei dezvoltări mai accelerate şi mai eficiente. Oraşele poloneze se confruntă cu aceleaşi probleme ca şi majoritatea oraşelor din întreaga lume : deficitul de locuinţe, aglomerarea traficului, expansiunea urbană, creşterea disparităţilor sociale, a şomajului, a poluării aerului etc. Scopul politicilor, strategiilor şi programelor dezvoltate la nivel local, regional şi naţional este de a răspunde acestor provocări. Totuşi fragmentarea politicii a condus la probleme de necoordonare în elaborarea politicilor. Tendinţa generală în cadrul autorităţilor locale este de se concentra pe cele mai urgente probleme. Procesul de luare a deciziilor este afectat de presiunea socială pentru soluţii-reparatoare-rapide, de lipsa unei viziuni pe termen lung asupra dezvoltării oraşului precum şi de constrângerile legate de capitalul uman din administraţia locală. Planificarea precară şi lipsa conştientizării nevoilor comunităţii locale a dus la dezvoltarea şi implementarea de proiecte care au generat costuri, dar nu au rezolvat problemele. Concentrarea pe câştigul pe termen scurt ameninţă viitorul zonei urbane precum şi starea de bine a rezidenţilor. Conducătorii locali şi regionali sunt în general cei mai potriviţi să proiecteze strategiile care se potrivesc soluţionării propriilor provocări. Un management urban efectiv la nivel local cere o cooperare pe mai multe niveluri. Proiectat, având şi răspunsul la schimbările climatice în minte, S.I.M. va ajuta autorităţile locale poloneze nu numai să soluţioneze problemele urgente într-un mod coordonat dar va direcţiona atenţia şi spre problemele legate de schimbările climatice. Autorităţile locale din oraşele poloneze nu percep atingerea problemelor schimbărilor climatice ca fiind responsabilitatea lor şi nu sunt devotaţi soluţionării lor. De aceea oraşele nu dezvoltă capacitatea de a rezolva propria lor vulnerabilitate, de a evalua riscul şi de a proiecta propriile lor strategii optime de adaptare la schimbările climatice. Unul din principalele obstacole, care îi împiedică pe liderii politici să meargă înainte cu acţiunile care răspund schimbărilor climatice, este percepţia că asemenea acţiuni forţează dezechilibre inevitabile în defavoarea scopurilor creşterii economice. În plus ei consideră că nu pot să rezolve efectiv marile provocări impuse de schimbările climatice. S.I.M. îi va ajuta pe primari şi pe alţi conducători ai oraşelor să rezolve provocările legate de schimbările climatice în mod simultan, alături de rezolvarea altor probleme legate de provocările guvernării urbane. Acestea includ, de exemplu, progresul situaţiei economice şi a competitivităţii oraşului, furnizând oportunităţi pentru angajare, pentru un mediu curat şi o bună funcţionare a serviciilor publice. 6

7 AUTORITĂŢILE LOCALE ŞI DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN ROMÂNIA România are peste 3200 de autorităţi locale, 9% dintre ele fiind de mici dimensiuni iar 4% fiind municipalităţi cuprinzând circa 9 milioane de locuitori-aproximativ jumătate din populaţia României. Toate aceste comunităţi sunt organizate în asociatii ale consiliilor județene, municipiilor, oraselor si comunelor. Comunităţile sunt confruntate cu o mare varietate de provocări. Pe de o parte există o puternică nevoie de infrastructură şi cunoştinţe pentru introducerea unui management eficient al deşeurilor şi apelor uzate, furnizarea de energie şi programe de economisire a energiei. Pe de altă parte dezvoltarea economică este o problemă vitală, unde ajungerea din urmă a ţărilor vest-europene este strict necesară. Pentru a face faţă provocărilor actuale şi viitoare este necesară o schimbare radicală în conştiinţa conducătorilor administrativi în direcţia unei administraţii publice care să se apropie de experienţele manageriale ale sectorului privat. După Summit-ul de la Rio din 1992, România a început să lucreze asupra conceptului de dezvoltare durabilă şi să introducă iniţiativa Agenda Locală 21. Această etapă a durat pâna în 2008 când a fost aprobată strategia de dezvoltare durabilă, fiind coordonată de Ministerul Mediului şi Pădurilor. Tot în 2008 a fost publicat primul Raport Naţional al României, care a stabilit măsurile şi rezultatele aşteptate. Incepând din 2003 un consorţiu ştiinţific format din I.N.C.E. din cadrul Academiei Române, Universitatea Lucian Blaga-Sibiu şi Centrul Regional de Pregătire pentru Administraţia Publică-Sibiu a realizat mai multe proiecte centrate pe comunităţile locale şi dezvoltarea durabilă cu scopul de a elabora un model pentru autorităţile locale, care să se concretizeze în introducerea strategiei de dezvoltare durabilă intr-un anumit număr de municipalităţi după cum urmează: -Strategia de dezvoltare durabilă a oraşului Tg.Jiu, jud. Gorj, în Ghidul de dezvoltare durabilă a oraşului Sibiu, în Strategii de dezvoltare durabilă pentru Asociaţia Dumbrava Narciselor, formată din comunele Mândra, Comana, Şercaia, Şinca Nouă, Părău, în Strategia de dezvoltare durabilă a oraşului Făgăraş în Strategii de dezvoltare durabilă pentru comunele Recea, Lisa, Voila şi Hârseni în Strategia de dezvoltare durabilă a oraşului Câmpulung în Aceste strategii au la bază rezultatele obţinute din investigaţiile sociologice aplicate la nivel local precum şi următoarele obiective: -utilizarea raţională a resurselor locale, -protecţia mediului înconjurător, -protejarea şi dezvoltarea moştenirii culturale locale, -dezvoltarea durabilă a economiei locale şi creşterea numărului de locuri de muncă, -dezvoltarea durabilă a turismului local. Oraşul Sibiu şi Asociaţia Dumbrava Narciselor sunt incluse în această broşură ca exemple pozitive de aplicare a dezvoltării durabile în două comunităţi foarte diferite: pe de o parte Sibiul cu cei aprozimativ de locuitori, ales capitală culturală în 2007 şi asociaţia comunelor numită Dumbrava Narciselor care cuprinde 6 comune cu mari rezervaţii naturale în cadrul ei. Fundaţia pentru Perfecţionare Profesională în Administraţia Publică foloseşte rezultatele şi lecţiile învăţate din elaborarea acestor strategii în elaborarea de cursuri de perfecţionare pentru personalul din administraţia publică şi este capabilă, mulţumită I.C.L.E.I., să îmbogăţească experienţa din România cu cunoştinţe din alte ţări. Încă este o necesitate foarte mare pentru pregătirea politicienilor şi a tehnicienilor care lucrează în cadrul autorităţilor locale. Cultura administrativă din România are la bază influenţe austriece în Transilvania, franceze în sudul României şi ruseşti în Moldova. Rezultatul acestor influenţe diferite în cele trei regiuni istorice face ca administraţia să lucreze diferit. Până în prezent administraţiile locale nu sunt obişnuite să folosească abordarea managerială care consideră aspectele economice, socio-culturale şi ecologice într-o manieră integratoare. De aceea a fost propus un Cod de Procedură Administrativă pentru a da unitate procedurilor administrative. Acest lucru oferă şi o bună ocazie pentru dezvoltarea în continuare a culturii administrative către o abordare interdisciplinară, participativă şi integrată. Comunităţile româneşti au nevoie de mai mult schimb de experienţă pentru a învăţa din puţinele dar pozitivele exemple din ţară şi din experienţa din alte state membre ale Uniunii Europene. Mai mult managementul integrat al durabilităţii va spori transparenţa şi va contribui la o mai bună implementare a programelor şi proiectelor. Aspectele prezentate sunt de cea mai mare importanţă şi pentru instituţiile europene şi internaţionale de finanţare. S.I.M. va încerca să crească posibilităţile pentru autorităţile locale româneşti de a obţine fondurile urgent necesare de care au nevoie pentru a rezolva problemele sociale şi pe cele de mediu. Şi la urmă dar de aceaşi importanţă este şi faptul ca autorităţile locale româneşti să dobândească un rol modelator pentru a planifica şi a acţiona în domeniul dezvoltării durabile şi pentru a începe să trăiască conform principiilor democraţiei participative şi spiritului de toleranţă. Doar aşa vor putea cere sprijinul acţionarilor şi al cetăţenilor şi îi vor putea motiva corespunzător pentru o schimbare de comportament. 7

8 MANAGEMENTUL INTEGRAT CREŞTE ŞANSELE DE A OBŢINE INVESTIȚII EXTERNE Prin implementare EMAS noi dorim să arătăm locuitorilor noştri că activităţile noastre nu sunt o ameninţare la mediul natural înconjurător. Noi dorim să garantăm un mediu sănătos şi curat în Trzebinia pentru cei ce trăiesc, muncesc şi îşi petrec timpul liber aici şi făcând acest lucru noi dorim să contribuim la protejarea mediului în regiunea noastră, ţara noastră şi pe întreaga planetă. Adam Adamczyk, primarul din Trzebinia STUDIU DE CAZ :TRZEBINIA (POLONIA) Trzebinia este situată pe Platoul Sileziano-Cracovian, în partea de vest provinciei Malopolska. Comunitatea Trzebinia ocupă o suprafaţă de aproximativ 105 km² şi teritoriul ei este populat de aproximativ locuitori. Trzebinia este prima autoritate locală poloneză înregistrată sub schema de Eco-Management şi Audit (EMAS). La data de 14 februarie 2008 Ministerul Mediului a înregistrat Departamentul Economiei Municipale, Protecţiei Mediului, Agriculturii şi Pădurilor al Biroului Municipal Trzebinia la EMAS. Departamentul este responsabil de curăţenia şi ordinea municipalităţii precum şi de protejarea mediului şi managementul construcţiilor. Care au fost scopurile? Scopul Biroului Municipal Trzebinia este de a evalua, conduce şi de a îmbunătăţi în continuu performanţa in domeniul mediului. Principalele scopuri legate de mediu ale Departamentului Economiei Municipale, Protecţiei Mediului, Agriculturii şi Padurilor ţintesc la îmbunătăţirea performanţei în domeniul mediului, în managementul deşeurilor şi folosirea resurselor naturale, incluzând întreţinerea biroului şi cerinţele subcontractorilor. În plus autorităţile locale şi-au dat seama că printr-o puternică implicare în problemele mediului pot îmbunătăţi şi imaginea oraşului şi competitivitatea lui economic. Pe termen lung managementul durabil va imbunătăţi atractivitatea oraşului şi va ajuta la atragerea de noi afaceri şi investiţii în regiune. Cum s-a realizat? Procesul înregistrării pentru EMAS a început în 2004, când Biroul Municipal Trzebinia s-a alăturat proiectului European Life de trei ani, proiect finanţat NEST Reţeaua de lucru cu EMAS pentru Dezvoltare Durabilă. Pentru a se înregistra cu EMAS, Trzebinia a întreprins câteva activităţi cum ar fi: administraţia a pregătit o analiză a activităţii organizaţiei şi a impactului avut asupra mediului, a definit obiectivele legate de mediu şi mijloacele prin care să le realizeze pentru întreaga organizaţie şi a dezvoltat sistemul de management al mediului. Un factor-cheie al succesului a fost împuternicirea şi motivarea funcţionarilor astfel încât acţiunile care au contribuit la implicarea personalului au fost dezvoltate şi implementate cu precădere. Rezultate Noua abordare managerială a îmbunătăţit performanţa de mediu, şi financiară de asemenea. Biroul Municipal Trzebinia a redus cantitatea de deşeuri produse, a redus consumul de energie şi a imbunătăţit eficienţa generală a folosirii resurselor. Toate acestea au condus la o economie de costuri, în plus ajutând şi la protejarea şi dezvoltarea mediului înconjurător. Mai mult, administraţia oraşului este un model pentru cetăţeni şi subiecți interesați pe care îi încurajează să întreprindă activităţi care au ca rezultat o mai eficientă folosire a resurselor. De asemenea procesul transparent şi strategic de luare a deciziilor a făcut să crească treptat şi atractivitatea locală în faţa investitorilor, prezentându-le un orizont de planificare, de încredere şi în consecinţă instaurând încrederea în politicile şi serviciile municipale. 8

9 Biroul Municipal Trzebinia este primul birou municipal polonez înregistrat EMAS, oraşul câştigând astfel o publicitate pozitivă în media naţională. Recunoaşterea lui a crescut şi pe plan internaţional Trzebinia împărtăşindu-şi experienţa legată de EMAS cu autorităţile locale din alte state. Merită a fi menţionat şi faptul că Trzebinia a primit sprijin financiar din partea U.E. pentru a se pregăti în procesul de înregistrare EMAS. Astăzi când înregistrarea EMAS este încheiată, managementul durabilităţii serveşte ca garant pentru adecvata implementare a proiectului şi folosire a fondurilor, îmbunătăţinduşi în consecinţă şi şansele de obţinere de noi granturi de proiecte şi subsidii din partea Programelor de Finanţare ale Uniunii Europene. Care sunt paşii următori pentru acest oraş? Activităţile următoare ale acestei unităţi inregistrate-emas se concentrează pe dezvoltarea în continuare a iniţiativelor existente. În plus Biroul Municipal Trzebinia şi-a planificat să extindă EMAS şi să implementeze schema şi în alte departamente. 9

10 MANAGEMENTUL INTEGRAT CONDUCE SPRE ORAŞE MAI ATRACTIVE PENTRU CETĂŢENI ŞI INVESTITORI STUDIU DE CAZ : BYDGOSZCZ Adunând speranţele locuitorilor şi alcătuind un plan pentru a folosi această zonă oraşul a reuşit să realizeze produsul final un loc revitalizat, servind multe părţi. Cred că autorităţile oraşului şi toţi oamenii implicaţi în procesul de planificare pot fi fericiţi că ideile lor au avut succes. Nu numai că avem clădiri frumoase dar avem şi oameni fericiţi care să le folosească. Joanna Zataj-Ross, Primăria Bydgoszcz Bydgoszcz este aşezat în nordul Poloniei, pe râurile Brda şi Vistula. Cu o populaţie a oraşului de şi o aglomeraţie urbană care depăşeşte de locuitori, Bydgoszcz este, după mărime, pe locul opt în Polonia. Bzdgoszcz s-a transformat dintr-un oraş industrial ruinat într-un centru de cultură, petrecere a timpului liber şi antreprenoriat. Lucrând cu un lanţ de parteneri a fost posibil ca oraşul să sesizeze nevoile cetăţenilor săi, să câştige experienţă şi în cele din urmă să realizeze o mai bună coeziune socială. Care au fost ţelurile? Timp de câţiva ani insula Mill a fost inima industrială a oraşului, gazdă a numeroase clădiri istorice, datând din secolul al XVIIIlea. Deoarece industria a intrat în declin, multe din clădirile de pe insulă şi împrejurimile ei s-au depreciat, nemaifiid reparate. Autorităţile oraşului au decis să revitalizeze zona şi să creeze un loc multifuncţional, care să răspundă variatelor necesităţi ale diferiţilor subiecți interesați. Proiectul a fost destinat să mărească atractivitatea oraşului din perspectiva investitorilor şi să îmbunătăţească calitatea vieţii în oraş. Beneficiile pe termen lung ale proiectului includeau crearea de locuri de muncă, întărirea relaţiilor din comunitate, un nivel economic ridicat şi restaurarea mediului. Pentru oraş cea mai mare provocare a fost să creeze un punct central al oraşului, menţinând totodată caracterul istoric al insulei, rezolvând nevoile cetăţenilor şi implementând politicile U.E. legate de coeziunea socială şi păstrarea mediului. Cum s-au realizat ele? În 2004 oraşul a prezentat un program-cadru pentru regenerarea insulei Mill şi a zonelor învecinate. Cadrul revitalizării a fost fixat de programul readucerii râului Brda în oraş şi de programul de revitalizare locală pentru oraşul Bzdgoszcz. Regenerarea insulei a fost eşalonată în patru etape, fiecare tratând unul din următoarele domenii: dezvoltare economică, moştenire culturală, zone verzi şi recreere. A fost un plan ambiţios pentru întreaga zonă, care a adus cu el noi funcţii economice, culturale şi sociale. Pentru realizarea acestei viziuni, oraşul a colaborat cu un număr de subiecți interesați, care au devenit parteneri în diferite faze ale proiectului. Acționarii au inclus un muzeu al oraşului, un centru de plasare, un nucleu industrial şi câteva ONG-uri, organizaţii educaţionale şi culturale. Implicarea lor a jucat un rol crucial în dezvoltarea proiectului şi contribuţia lor a ajutat la proiectarea unui loc care să răspundă speranţelor locuitorilor. De asemenea investitori privaţi şi dezvoltatori au contribuit la proiect, construind hoteluri şi reconstruind clădirile istorice. Participând la o cercetarea sociologică,care avea drept grup-ţintă locuitorii din zona insulei Mill au avut şi ei prilejul să-şi exprime părerile şi ideile legate de revitalizare. 10

11 Care sunt paşii următori pentru acest oraş? Care a fost cheia succesului? Colaborarea cu diverşi parteneri a asigurat succesul proiectului insulei Mill, promovând schimbul de experienţă, legături puternice şi luări de decizii, permiţând proiectului să se desfăşoare mai repede decât se prevăzuse. Implicarea diferiţilor persoane interesate a ajutat la dezvoltarea unui proiect care a răspuns nevoilor şi speranţelor diferitelor grupuri de locuitori. Construind pe participarea comunităţii şi implicarea autorităţilor locale s-a asigurat proprietatea comunităţii asupra proiectului şi a crescut sustenabilitatea lui. Implicarea diverselor persoane interesate a asigurat că interesul tuturor părţilor este luat în considerare. Dezvoltarea care a rezultat a fost bine primită de cetăţeni precum şi de către turişti. În plus, strategia de revitalizare a oraşului, bazată pe cooperare şi pe implicarea acţionarilor a fost recunoscută pe plan internaţional, când Bzdgoszcz a câştigat distincţia pentru cooperare EUROCITIES în Oraşul îşi propune să-şi continue efortul de revitalizare şi în alte zone. Modelul de cooperare folosit în proiectul de revitalizare a insulei Mill va fi utilizat şi în alte iniţiative care vor fi duse la indeplinire de către acest oraş. 11

12 MANAGEMENTUL INTEGRAT AJUTA ADMINISTRATIA SA DEVINA UN EXEMPLU POZITIV PENTRU CETĂŢENI, SUBIECȚI INTERESAȚI ŞI ALTE ENTITĂȚI STUDIU DE CAZ : AGENŢIA DE COORDONARE A DEZVOLTĂRII LACULUI BALATON (UNGARIA) 12 Motivele fundamentale ale abordării care pune accent din ce în ce mai mult protecţia mediului înconjurător, constau în utilizarea mai rapidă a resurselor naturale la un anumit nivel, datorită mangementului nesustenabil pe termen lung şi creşterii cantităţii de materiale poluante eliberate în mediul înconjurător, ca rezultat al activităţilor economice desfăşurate la alt nivel. În acelaşi timp, condiţii de mediu adecvate sunt esenţiale pentru rezerva de bunăstare şi vieţile sănătoase ale generaţiilor prezente şi viitoare. Problemelor de protecţie a mediului trebuie să li se răspundă în mod simultan şi împreună cu implementarea unor sarcini socio-economice. În mod similar altor regiuni din Europa, anumite practici dezavantajoase sau nefavorabile din punct de vedere al mediului, se pot întâlni şi în regiunea lacului Balaton, izvorând din abordarea pe termen scurt a planificării socio-economice şi de mediu. Aproape simultan a apărut în zonă şi o abordare responsabilă care este capabilă să asigure sustenabilitatea printr-o expertiză şi surse financiare adecvate. Aceasta s-a dovedit prin rezultatele din ultima decadă şi jumătate. Cu privire la sistemul de mediu sensibil al lacului Balaton, managementul regional durabil şi planificarea activităţilor sunt importante pentru armonizarea şi monotorizarea dezvoltării. Stabilirea de sisteme de management al mediului poate susţine aceste feluri de activităţi. Stabilirea de sisteme de management al mediului în cadrul autorităţilor locale contribuie la continua îmbunătăţire a calităţii mediului aşezărilor omeneşti. Se promovează dezvoltarea durabilă prin stabilirea de structuri de management conforme cu sistemele existente dovedite, cum sunt standardele EMAS (Schema de Eco-Management şi Audit a U.E.). Publicitatea şi fluxul de informaţii necesare sistemelor de management al mediului- prin canale de comunicaţii interne şi externe - îmbunătăţesc relaţiile din cadrul regiunii: administraţiile publice ca şi persoane interesate din exterior se trezesc că muncesc împreună uniţi printr-o încredere reciprocă şi cooperare. Cunoscând toţi factorii menţionaţi anterior, Agenţia de Coordonare a Dezvoltării Lacului Balaton a devenit prima agenţie de dezvoltare din Ungaria care a introdus un sistem de management al mediului. Prin implementarea de succes şi plină de recompense a EMAS, Agenţia de Coordonare a Dezvoltării Lacului Balaton speră de asemenea să servească drept model pentru autorităţile locale, instituţiile şi alte oficii situate în Zona de Recreere a Lacului Balaton, motivându-i astfel să integreze protecţia mediului şi dezvoltarea durabilă în sistemul lor organizaţional. Munca exemplară a Agenţiei în domeniul protecţiei mediului a fost recunoscută de trei ori de către Comisia Europeană, când i-au fost conferite distincţii în 2008, 2009 şi Sarcina Agenţiei de Coordonare a Dezvoltării Lacului Balaton (A.C.D.L.B.) Este o organizaţie non-profit, care a fost înfiinţată în ianuarie 2000 de către Consiliu de Dezvoltare a Lacului Balaton. Scopul A.C.D.L.B. este de a susţine Regiunea Lacului Balaton să devină un exemplu de regiune la standard european, exclusivistă, cu un mod de viaţă atrăgător, un mediu de muncă şi recreere construit pe trăsăturile unice de natură şi cultură oferite de lac şi de împrejurimile sale. Sarcina A.C.D.L.B. este să coordoneze activităţile complexe de dezvoltare regională în colaborare cu subiecții interesați în concordanţă cu planurile şi conceptele de dezvoltare. Agenţia desfăşoară activităţi profesionale şi operaţionale, promovând dezvoltarea Zonei de recreere a Lacului Balaton în relaţie cu activităţile ei. Agenţia are 22 de angajaţi care lucrează la trei birouri din jurul lacului în Siofok, Keszthely şi Balatonfured.

13 Politica de mediu a Agenţiei de Coordonare a Dezvoltării Lacului Balaton A.C.D.L.B. a fost înfiinţată în anul 2000 de Consiliul de Coordonare a Dezvoltării Lacului Balaton cu scopul de a coordona dezvoltarea durabilă a Zonei de Recreere a Lacului Balaton. Deoarece protecţia mediului joacă un rol semnificativ în dezvoltarea regională, credem că este obligaţia noastră să reducem încărcătura care apasă pe mediu, generată de activităţile Agenţiei. Dincolo de reglementările legale, obiectivul nostru este de a reduce şi de a elimina impactul neaşteptat asupra mediului, care poate rezulta din activităţile noastre, cu accent deosebit pe cantitatea de deşeuri produse, utilizarea consumabilelor, consumul de energie precum şi emisiile de poluatori generaţi de călătorii. Activităţile Agenţiei sunt cercetate şi analizate periodic prin indicatorii de performanţă pentru a putea face modificările necesare. Scopul nostru este să încurajăm pe fiecare coleg să fie conştient şi să utilizeze acele instrumente care pot contribui la îmbunătăţirea performanţei A.C.D.L.B. în domeniul mediului. Prin implementarea sistemului EMAS, Agenţia poate fi un model pentru municipalităţile locale, instituţii şi alte oficii aflate în Zona de Recreere a Lacului Balaton şi să promoveze implementare protecţiei mediului într-un mod sistematizat. 13

14 PRIN MANAGEMENTUL INTEGRAT, PROTECTIA MEDIULUI DEVINE O STRATEGIE ECONOMICĂ STUDIU DE CAZ : BALATONALMADI (UNGARIA) 14 Balatonalmadi, un mic oraş-staţiune cu aproximativ 9000 de locuitori, este situat în capătul nord-estic al Lacului Balaton, un lac de mare de importanţă internaţională. Motorul economiei locale constă din turism şi serviciile asociate acestuia. Un mediu curat şi o bună calitate a apei lacului sunt premize necesare nu numai pentru binele locuitorilor permanenţi ci şi pentru o eficientă operare a industriei turismului. Activităţile de protejare a mediului sunt coordonate de administraţia locală dar şi de organizaţii neguvernamentale şi activişti individuali care au rolul lor important. Resurse substanţiale au fost alocate pentru dezvoltarea sistemului de canalizare începând cu anul 1994 şi acum procentul conectării la canal depăşeşte 90%. Sistemul de furnizare a gazului natural a fost şi el dezvoltat în aceeaşi perioadă, gazul natural devenind sursa de energie predominantă. Aceste proiecte majore de dezvoltare a infrastructurii au fost planificate, conduse şi parţial finanţate de guvernul local şi au avut drept rezultat o mai bună calitate a apei şi aerului dar şi o eficienţă energetică îmbunătăţită. Balatonalmadi împreună cu peste 160 de localităţi participă la Proiectul Managementul Deşeurilor din Nordul Balatonului, ale cărui obiective ţintesc spre îmbunătăţirea radicală a managementului deşeurilor solide din regiune. Proiectul, care este în faza finală de implementare (munca de construcţie se va termina în luna iulie anul acesta), include o nouă şi modernă groapă de gunoi, recuperare vechilor şi adeseori ilegale gropi de gunoi sau terenuri pe care se aruncau gunoaie, un mare procesator şi separator de deşeuri, producerea de compost din plante, etc. Municipalitatea a pregătit primul ei program complex de mediu în 2003 şi l-a revizuit în Sistemul de colectare selectivă a deşeurilor a fost introdus cu câţiva ani în urmă având 11 puncte de colectare şi este într-o continuă perfecţionare. O recentă schimbare este colectarea selectivă a deşeurilor la casele individuale. O hartă municipală a zgomotului a fost finalizată anul trecut, ea furnizând o bază pentru identificarea şi desemnarea aşanumitelor zone silenţioase care au reguli stricte în privinţa zgomotelor. Între anii , pentru a răspunde recentelor schimbări de climă, Balatonalmadi a fost una din primele municipalităţi din ţară care a pregătit şi aprobat Strategia de Schimbare Climaterică. Această strategie specifică măsurile de adaptare şi micşorare, incluzând tehnici de economisire a apei, îmbunătăţirea şi mărirea zonelor verzi creşterea folosirii de energie regenerabilă, etc. Un proiect despre schimbările climatice recent finalizat, finanţat de Fondul de Mediu Norvegian şi implementat de secţiunea locală a ONG-ului Femeile pentru Lacul Balaton, reprezintă reabilitarea parcului oraşului care este protejat de statutul de rezervatie naturală. Un joint-proiect finanţat de U.E. şi condus de Balatonalmadi impreună cu oraşul înfrăţit San Michele al Tagliamento, în 2007 a susţinut transferul de know-how de la partenerul italian în legătură cu sistemul de certificare EMAS. Ţelul administraţiei locale este de a achiziţiona certificarea EMAS în viitorul apropiat. În acest scop municipalitatea a fost nerăbdătoare să se alăture proiectului CHAMP de pregătire a capacităţii profesionale a personalului. Proiectul a pregătit personalul municipalităţii între anii cu cunoştinţe şi deprinderi practice legate de implementarea sistemului de management integrat. În ultimii 15 ani guvernul local a introdus reguli locale pentru protejarea mediului, pentru managementul deşeurilor solide şi lichide, protejarea pământului şi a solului, prezervarea naturii, controlul zgomotului şi este angajat să continue

15 eforturile în aceste domenii şi în altele legate de schimbările climatice. După consultarea acţionarilor locali şi cu asistenţa A.C.D.L.B. guvernul local a pregătit studiul de fezabilitate pentru a construi un parc sustenabil local pe terenurile industriale degradate ale municipalităţii. Proiectul este în faza de formulare şi va include auto-furnizarea de apă şi energie prin utilizarea unor forme diverse de energie regenerabilă, incluzând energia geotermală, solară, biomasa precum şi cele mai la îndemână tehnologii de preparare a apei potabile şi de tratare a apelor uzate. O abordare menită să atragă industrii inovatoare şi durabile care vor aduce venituri pentru întreaga regiune şi pentru locuitorii ei. 15

16 MANAGEMENTUL INTEGRAT DEZVOLTĂ COOPERAREA PESTE LIMITELE TERITORIULUI ADMINISTRATIV Studiu de caz : Dumbrava Narciselor (Romania) Dezvoltarea durabilă care conduce la prosperitate economică este un efort al întregii comunităţi care nu poate fi încununat de succes în absenţa unei strânse cooperări şi a unui ţel comun. Parteneriatele au fost concepute între graniţele teritoriale, sociale şi administrative şi fiecare membru trebuie să înţeleagă rolul şi responsabilitatea sa în asigurarea unei dezvoltări de succes a regiunii, oraşului sau comunei. Acest lucru este chiar şi mai important pentru comunităţile mai mici, care au o influenţă limitată şi resurse mai puţine ca să răspundă provocărilor actuale. Admiţând necesitatea de cooperare şi parteneriat, comunele din asociaţia Dumbrava Narciselor din judeţul Braşov, România au elaborat o strategie comună de dezvoltare. Strategia fundamentează o înţelegere unitară a dorinţei de dezvoltare a comunelor, oferind atât cetăţenilor şi cât şi mediului de afaceri un ghid de acţiune în realizarea dezvoltării, a deschiderii spre parteneriat şi cooperare. În vederea dezvoltării acestei înţelegeri comune, aproximativ 700 de cetăţeni, ONG-uri şi afaceri private au fost incluse în studiul sociologic empiric legat de dezvoltarea preconizată a regiunii. Sondajele au fost conduse în cooperare cu Institutul Naţional de Cercetări Economice- Costin C.Kirițescu al Academiei Române şi Universitatea Lucian Blaga -Sibiu. Rezultatul acestor sondaje s-a concretizat în cinci direcţii prioritare după cum urmează: I: programe pentru dezvoltarea economică şi socială, liberă-iniţiativă, buget, finanţe, managementul domeniilor public şi privat ale comunităţii, servicii publice, eco-turism şi comerţ; II: organizarea, dezvoltarea şi planificarea rurală, realizarea lucrărilor publice, protecţia mediului şi conservarea monumentelor istorice; III: legalitatea în domeniul administraţiei publice, apărarea ordinii publice, respectul pentru drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, transparenţa deciziilor şi exerciţiul relaţiilor publice: IV: activităţi ştiinţifice, educaţie, sănătate, cultură şi protecţie socială; V: activităţi de reprezentare în relaţiile interne şi internaţionale promovarea imaginii şi intereselor comunelor şi dezvoltarea asociaţiei intercomunitare. Pe baza datelor obţinute s-au desprins aproximativ 160 de direcţii şi măsuri care au fost dezvoltate pentru a asigura protecţia durabilă a resurselor naturale prin implementarea unitară a strategiei comune. 16

17 MANAGEMENTUL INTEGRAT CONDUCE LA O MAI EFICIENTĂ ŞI EFECTIVĂ GUVERNARE ŞI ADMINISTRARE Studiu de caz: Sibiu (Romania) Asigurarea dezvoltarii durabile, care va avea ca rezultat o calitate mai bună a vieții în cadrul unui oraș, trebuie sa fie un angajament pe termen lung, bazat pe fapte concrete. Fără o înțelegere corectă a condițiilor de trai concrete și a preferințelor cetățenilor, succesul nu poate fi atins și există riscul lipsei de susținere din partea cetățenilor. Pentru a evita aceste neajunsuri și în consecință pentru a mări șansele de succes la asigurarea unei prosperități crescute în domeniile economic și socio-cultural, municipalitatea orașului Sibiu a început pregătirile pentru lansarea unei strategii de dezvoltare pe termen lung încă din anul 2003 prin realizarea unor sondaje de opinie centrate pe obținerea unor date reale care să constituie baza de plecare. Trei tipuri de chestionare au fost elaborate și prezentate pentru realizarea acestor sondaje. Cele 3 tipuri de chestionare au fost adresate cetățenilor și gospodăriilor particulare, mediului de afaceri și funcționarilor din administrația publică locală și reprezentanților aleșilor la nivel regional. Aceste sondaje au furnizat baza de date concrete în două direcții: prima a avut ca rezultat o analiză a stării de fapt existente la nivelul economic și social al comunității- incluzând și modul de acționare și gradul de satisfacție al cetățenilor în privința administrației publice locale. A doua direcție a furnizat o perspectivă asupra dezvoltării durabile- în special a zonelor rezidențiale ale orașului Sibiu. Rezultatele au fost înglobate în strategia de dezvoltare furnizând principalele direcții de acțiune până în anul Astazi Sibiul poate privi înapoi spre cei cinci ani de implementare a strategiei de dezvoltare. Dupa anul 2007, când Sibiul a fost Capitala Culturală Europeană, strategia de dezvoltare a jucat un rol central în obtinerea celor mai bune rezultate dintrun eveniment care a durat un an intreg.astazi Sibiul păstrează încă sentimentul că este un centru cultural al Europei, prepetuând spiritul insuflat de titlul de Capitală Culturală.Pe lângă acestea strategia de dezvoltare a ajutat într-o mare masură la dezvoltarea potențialului economic pe care îl conferă un astfel de titlu prestigios. Cu aceste sondaje și cu pregatirea strategiei de dezvoltare, Sibiul a parcurs primele doua etape ale ciclului sistemului integrat de management. In anii următori Sibiul va dezvolta această abordare managerială, participand la mai multe proiecte internaționale. Una din etapele următoare va consta în examinare amănunțită a două unelte manageriale dezvoltate la nivel european: în cooperare cu I.C.L.E.I. se va stabili un centru de contact național care va lansa și monitoriza Evaluarea Locală 21 și Ecosistemul urban Europa. Centrul va pune accent și pe cooperarea și schimbul de experiență cu alte orașe. In final, scopul este de a învăța din aceste experiențe realizate până acum și de a aduce la zi și ajusta strategia de dezvoltare a orașului Sibiu- finalizând astfel ciclul sistemului integrat de management prin evaluarea eforturilor depuse. 17

18 Sunteţi interesaţi să deveniţi deschizători de drum? Aveţi nevoie de pregătire sau consiliere pentru implementarea sistemului de management integrat? Centrul dumneavoastră naţional de pregătire vă poate ajuta! Centrul de pregătire din Polonia: Fundaţia Sendzimir: fundaţia Sendzimir a fost creată pentru a ajută societatea poloneză la găsirea de soluţii pentru complexele probleme sociale, economice şi de mediu Misiunea Fundaţiei Sendzimir este de iniţia şi susţine activităţi educaţionale de cercetare şi practice care au drept scop dezvoltarea conştiinţei pentru mediul înconjurător a societăţii civile şi îmbunătăţirea calităţii mediului. Vedeţi : / national training hub contact Centrul de pregătire din Romania: Fundaţia de pregătire profesională pentru administraţia publică din Sibiu Fundaţia a fost creată în anul 2000 având ca scop principal continuarea pregătirii în domeniul administraţiei publice din România. Fundaţia lucrează în cooperare organizaţii de stat şi cu alte ONG-uri. Vedeţi :.google.com/site/perfectproff/ national training hub contact : Centrul de pregătire din Ungaria: Agenţia de coordonare a dezvoltării lacului Balaton Agenţia de coordonare a dezvoltării lacului Balaton (A.C.D.L.B.) este o companie publică non-profit din Ungaria înfiinţată în anul 2000 pentru a promova dezvoltarea zonei balneare a lacului Balaton. A.C.D.L.B. lucrează cu organizaţii interne şi internaţionale partenere pentru a propulsa iniţiative inovatoare centrate pe probleme de dezvoltare durabilă. Vezi : / hub contact : Parteneriatul european pentru managementul integrat al durabilităţii Centrele de pregătire sunt organizate în parteneriat european. Scopul şi viziunea parteneriatului european parteneriatul european are ca scop să integrze abordarea integrată pentru a crea un model al dezvoltării dura bile în oraşele şi regiunile din Europa parteneriatul european ajută oraşele şi regiunile care doresc o creştere sustenabilă, având astfel nevoie de noi capacităţi şi deprinderi parteneriatul european pune accentul pe dezvoltare serviciilor de perfecţionare a personalului prin centre le naţionale de pregătire a autorităţilor locale şi regionale, cu accent deosebit pe sistemul de management integrat al durabilităţii parteneriatul european are ca scop identificarea de sinergii între diferite iniţiative şi proiecte legate de sustena bilitate şi schimbările climatice Vizitaţi or contact Union of Baltic Cities to get involved: 18

19 Această broşură descrie pe scurt cum sistemul integrat de management(sim) funcţionează pentru autorităţile locale şi ilustrează câteva din principalele argumente care recomandă implementarea unui sistem integrat de management. Aceste argumente sunt prezentate sub forma unor studii de caz efectuate în comunităţi europene care sunt descizători de drum în acest domeniu în Polonia, Ungaria şi România. Managementul integrat : de ce ar trebui autorităţile locale şi regionale să-l utilizeze? Managementul sustenabilităţii creşte şansele pentru a obţine investiții externe Studiu de caz : Trzebinia(Polonia) Managementul integrat conferă mai multă atractivitate oraşelor în faţa cetăţenilor şi investitorilor Studiu de caz : Bydgoszcz(Polonia) Managementul integrat împinge spre prima linie a administraţiei moderne Studiu de caz : Agenţia de Coordonare a Dezvoltării Lacului Balaton(Ungaria) Managementul integrat impune cooperarea peste limitele teritoriului administrativ Studiu de caz : Dumbrava Narciselor(România) Managementul integrat va conduce la o mai eficientă guvernare şi administrare Studiu de caz : Sibiu(România) Prin managementul integrat protejarea mediului poate deveni o strategie economică Studiu de caz : Balatonalmadi(Ungaria). The project has been funded by the EU-Life+ programme and German Federal Ministry for the Environment, Nature Conservation and Nuclear Safety and by the German Federal Environment Agency with means of the Advisory Assistance Programme for Environmental Protection in the Countries of Central and Eastern Europe, the Caucasus and Central Asia. The content of this publication lies within the responsibility of the authors. 19

Press review. Monitorizare presa. Programul de responsabilitate sociala. Lumea ta? Curata! TIMISOARA Page1

Press review. Monitorizare presa. Programul de responsabilitate sociala. Lumea ta? Curata! TIMISOARA Page1 Page1 Monitorizare presa Programul de responsabilitate sociala Lumea ta? Curata! TIMISOARA 03.06.2010 Page2 ZIUA DE VEST 03.06.2010 Page3 BURSA.RO 02.06.2010 Page4 NEWSTIMISOARA.RO 02.06.2010 Cu ocazia

More information

GRAFURI NEORIENTATE. 1. Notiunea de graf neorientat

GRAFURI NEORIENTATE. 1. Notiunea de graf neorientat GRAFURI NEORIENTATE 1. Notiunea de graf neorientat Se numeşte graf neorientat o pereche ordonată de multimi notată G=(V, M) unde: V : este o multime finită şi nevidă, ale cărei elemente se numesc noduri

More information

LABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE)

LABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE) LABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE) I. Scopul Laboratorului: Îşi propune să participe la analiza teoretică şi investigarea practică

More information

ComunitĂŢi Virtuale. Proiecte europene din domeniul educaţiei

ComunitĂŢi Virtuale. Proiecte europene din domeniul educaţiei ComunitĂŢi Virtuale. Proiecte europene din domeniul educaţiei Mihaela Brut Facultatea de Informatică Universitatea «AL. I Cuza» Iaşi, România, mihaela@infoiasi.ro http://www.infoiasi.ro/~mihaela CSCS14

More information

LESSON FOURTEEN

LESSON FOURTEEN LESSON FOURTEEN lesson (lesn) = lecţie fourteen ( fǥ: ti:n) = patrusprezece fourteenth ( fǥ: ti:nθ) = a patrasprezecea, al patrusprezecilea morning (mǥ:niŋ) = dimineaţă evening (i:vniŋ) = seară Morning

More information

Curriculum vitae Europass

Curriculum vitae Europass Curriculum vitae Europass Informaţii personale Nume / Prenume TANASESCU IOANA EUGENIA Adresă(e) Str. G. Enescu Nr. 10, 400305 CLUJ_NAPOCA Telefon(oane) 0264.420531, 0745820731 Fax(uri) E-mail(uri) ioanatanasescu@usamvcluj.ro,

More information

Planificare strategică

Planificare strategică 2014 Strategia de dezvoltare socio-economică a județului Iași pentru perioada 2014-2020 Planificare strategică GEA Strategy&Consulting SA 0 Strategia de dezvoltare socio-economică a județului Iași pentru

More information

Ghid de instalare pentru program NPD RO

Ghid de instalare pentru program NPD RO Ghid de instalare pentru program NPD4758-00 RO Instalarea programului Notă pentru conexiunea USB: Nu conectaţi cablul USB până nu vi se indică să procedaţi astfel. Dacă se afişează acest ecran, faceţi

More information

Daniel FISTUNG Rodica MIROIU Teodor POPESCU Centrul de Economie a Industriei şi Serviciilor Daniela ANTONESCU Institutul de Prognoză Economică

Daniel FISTUNG Rodica MIROIU Teodor POPESCU Centrul de Economie a Industriei şi Serviciilor Daniela ANTONESCU Institutul de Prognoză Economică DEZVOLTARE REGIONALĂ Dezvoltarea regională durabilă, un nou concept sau o necesitate? Daniel FISTUNG Rodica MIROIU Teodor POPESCU Centrul de Economie a Industriei şi Serviciilor Daniela ANTONESCU Institutul

More information

ROLUL REŢELELOR DE INOVARE ÎN CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII REGIONALE

ROLUL REŢELELOR DE INOVARE ÎN CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII REGIONALE ROLUL REŢELELOR DE INOVARE ÎN CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII REGIONALE Prep. univ. drd. Alexandru Ionuţ ROJA Universitatea de Vest din Timişoara ABSTRACT. The complexity of the business envirnonment, competitition

More information

O administraţie dinamică pentru o agricultură durabilă şi un spaţiu rural prosper

O administraţie dinamică pentru o agricultură durabilă şi un spaţiu rural prosper O administraţie dinamică pentru o agricultură durabilă şi un spaţiu rural prosper Aderarea la Uniunea Europeană a adus numeroase beneficii agriculturii şi zonelor rurale din România. În ultima perioadă,

More information

RELAŢIA RESPONSABILITATE SOCIALĂ SUSTENABILITATE LA NIVELUL ÎNTREPRINDERII

RELAŢIA RESPONSABILITATE SOCIALĂ SUSTENABILITATE LA NIVELUL ÎNTREPRINDERII RELAŢIA RESPONSABILITATE SOCIALĂ SUSTENABILITATE LA NIVELUL ÎNTREPRINDERII Ionela-Carmen, Pirnea 1 Raluca-Andreea, Popa 2 Rezumat: În contextual crizei actuale şi a evoluţiei economice din ultimii ani

More information

"Twinning for Tomorrow s World» - PRE-DRAFT DECLARATION -

Twinning for Tomorrow s World» - PRE-DRAFT DECLARATION - CEMR COUNCIL OF EUROPEAN MUNICIPALITIES AND REGIONS EUROPEAN SECTION OF UNITED CITIES AND LOCAL GOVERNMENTS 23.4.2007/nh h:\jumelages\2007.05 rhodes\déclaration\avant-projet declaration rhodes_an.doc CONFERENCE

More information

Clasele de asigurare. Legea 237/2015 Anexa nr. 1

Clasele de asigurare. Legea 237/2015 Anexa nr. 1 Legea 237/2015 Anexa nr. 1 Clasele de asigurare Secţiunea A. Asigurări generale 1. accidente, inclusiv accidente de muncă şi boli profesionale: a) despăgubiri financiare fixe b) despăgubiri financiare

More information

Parcurgerea arborilor binari şi aplicaţii

Parcurgerea arborilor binari şi aplicaţii Parcurgerea arborilor binari şi aplicaţii Un arbore binar este un arbore în care fiecare nod are gradul cel mult 2, adică fiecare nod are cel mult 2 fii. Arborii binari au şi o definiţie recursivă : -

More information

Ghid metodologic de implementare a proiectelor pilot

Ghid metodologic de implementare a proiectelor pilot Ministerul Internelor şi Reformei Administrative Unitatea Centrală pentru Reforma Administraţiei Publice Ghid metodologic de implementare a proiectelor pilot 1 Prefaţă În contextul aderării României la

More information

MAI MULTĂ VALOARE CU UN IMPACT MAI MIC SUSTENABILITATEA SIKA

MAI MULTĂ VALOARE CU UN IMPACT MAI MIC SUSTENABILITATEA SIKA MAI MULTĂ VALOARE CU UN IMPACT MAI MIC SUSTENABILITATEA SIKA ANGAJAMENT 1 milion de clienţi 16.293 de angajaţi peste 100 de ani de inovaţie PREZENŢA GLOBALĂ Peste 160 de UNITăţI DE PRODUCţIE 84 de ţări

More information

Veaceslav BULAT. Ghid de reguli şi principii de bază în scrierea unui proiect

Veaceslav BULAT. Ghid de reguli şi principii de bază în scrierea unui proiect Veaceslav BULAT CUM SCRIU UN PROIECT? Ghid de reguli şi principii de bază în scrierea unui proiect Chişinău 2010 Cum scriu un proiect? Autor: Veaceslav Bulat Ghid de reguli şi principii de bază în scrierea

More information

Proiectului CONURBANT O abordare inclusivă, de la egal la egal a conurbaţiilor şi aglomerărilor urbane largi, pentru participarea la Pactul Primarilor

Proiectului CONURBANT O abordare inclusivă, de la egal la egal a conurbaţiilor şi aglomerărilor urbane largi, pentru participarea la Pactul Primarilor An inclusive peer-to-peer approach to involve EU CONURBations and wide areas in participating to the CovenANT of Mayors Proiectului CONURBANT O abordare inclusivă, de la egal la egal a conurbaţiilor şi

More information

COP 10 Decizia X/2. X/2. Plan Strategic pentru Biodiversitate

COP 10 Decizia X/2. X/2. Plan Strategic pentru Biodiversitate COP 10 Decizia X/2 X/2. Plan Strategic pentru Biodiversitate 2011-2020 PLAN STRATEGIC PENTRU BIODIVERSITATE 2011-2020 ŞI ŢINTELE AICHI PENTRU BIODIVERSITATE "Trăind în armonie cu natura" 1. Scopul Planului

More information

Direcţii strategice ale dezvoltării durabile în România

Direcţii strategice ale dezvoltării durabile în România STUDIUL III INSTITUTUL EUROPEAN DIN ROMÂNIA 2006 Direcţii strategice ale dezvoltării durabile în România Colectiv autori: Constantin Ciupagea coordonator studiu Dan Manoleli Viorel Niţă Mariana Papatulică

More information

RESPONSABILITATEA SOCIALĂ ŞI COMPETITIVITATEA DURABILĂ. Social Responsibility And Sustainable Competitivness

RESPONSABILITATEA SOCIALĂ ŞI COMPETITIVITATEA DURABILĂ. Social Responsibility And Sustainable Competitivness ANALELE ŞTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII ALEXANDRU IOAN CUZA DIN IAŞI Tomul LII/LIII Ştiinţe Economice 2005/2006 RESPONSABILITATEA SOCIALĂ ŞI COMPETITIVITATEA DURABILĂ ANDREI MAXIM * Social Responsibility

More information

Repartizarea cifrei de scolarizare pentru studii universitare de master in anul universitar

Repartizarea cifrei de scolarizare pentru studii universitare de master in anul universitar Repartizarea cifrei de pentru studii universitare de master in anul universitar 01-013 Universitatea Lucian Blaga din Sibiu Nr. Crt. Domeniul Program de studii universitare de master (locatia geografica

More information

A-A. Acquis - acquis În legislaţia europeană, termenul acquis (sau acquis comunitar) se referă la

A-A. Acquis - acquis În legislaţia europeană, termenul acquis (sau acquis comunitar) se referă la A-A Absorbţie (capacitate de absorbţie) absorption capacity Capacitatea unei ţări sau organizaţii de a folosi eficient asistenţa financiară primită. Gradul de absorbţie a fondurilor disponibile prin Programul

More information

Manual. politicilor sociale adresat personalului de specialitate. pentru implementarea

Manual. politicilor sociale adresat personalului de specialitate. pentru implementarea UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse Acest material este publicat în cadrul proiectului Întărirea capacităţii Ministerului Muncii, Familiei şi

More information

R O M Â N I A MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE PLANUL STRATEGIC AL MINISTERULUI MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE PENTRU PERIOADA

R O M Â N I A MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE PLANUL STRATEGIC AL MINISTERULUI MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE PENTRU PERIOADA R O M Â N I A MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE PLANUL STRATEGIC AL MINISTERULUI MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE PENTRU PERIOADA 2007 2009 COMPONENTA I - MANAGEMENT CUPRINS Mandatul Ministerului

More information

România - Construind puntea între cererea de energie din Vest şi oferta de resurse din Est

România - Construind puntea între cererea de energie din Vest şi oferta de resurse din Est România - Construind puntea între cererea de energie din Vest şi oferta de resurse din Est Dinu Patriciu, CEO The Rompetrol Group Bucureşti, 22 noiembrie, 2006 European şi Regional Resursele energetice

More information

Register your product and get support at www.philips.com/welcome Wireless notebook mouse SPM9800 RO Manual de utilizare a c b d e f g RO 1 Important Câmpurile electronice, magnetice şi electromagnetice

More information

VARIANTA DE OCOLIRE A MUNICIPIULUI BRAŞOV-Faza 1

VARIANTA DE OCOLIRE A MUNICIPIULUI BRAŞOV-Faza 1 VARIANTA DE OCOLIRE A MUNICIPIULUI BRAŞOV-Faza 1 PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL Axa prioritară 2 Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale Domeniul major de intervenţie 2.1 Reabilitarea

More information

UNIVERSITATEA TEHNICĂ GHEORGHE ASACHI DIN IAŞI DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC PLANUL OPERAŢIONAL PE 2010 CUPRINS 1. MISIUNEA 2. CURSANŢI 3. RESURSE UMANE 4. OBIECTIVE OPERAŢIONALE

More information

CE LIMBAJ DE PROGRAMARE SĂ ÎNVĂŢ? PHP vs. C# vs. Java vs. JavaScript

CE LIMBAJ DE PROGRAMARE SĂ ÎNVĂŢ? PHP vs. C# vs. Java vs. JavaScript Vizitaţi: CE LIMBAJ DE PROGRAMARE SĂ ÎNVĂŢ? PHP vs. C# vs. Java vs. JavaScript Dacă v-aţi gândit să vă ocupaţi de programare şi aţi început să analizaţi acest domeniu, cu siguranţă v-aţi întrebat ce limbaj

More information

SDSC Schema de dezvoltare a spaţiului comunitar

SDSC Schema de dezvoltare a spaţiului comunitar SDSC Schema de dezvoltare a spaţiului comunitar Spre o dezvoltare spaţială echilibrată şi durabilă a teritoriului Uniunii Europene Aprobat la Consiliul informal al Miniştrilor responsabili de amenajarea

More information

Fondurile structurale europene Ce sunt şi cum se pot obţine? Dr. Radu MUNTEANU Consultant, Cadru didactic asociat ASE

Fondurile structurale europene Ce sunt şi cum se pot obţine? Dr. Radu MUNTEANU Consultant, Cadru didactic asociat ASE Fondurile structurale europene Ce sunt şi cum se pot obţine? Dr. Radu MUNTEANU Consultant, Cadru didactic asociat ASE Documente programatice } Planul Naţional de Dezvoltare PND 2007-2013 } Cadrul Strategic

More information

Sisteme de management al calităţii PRINCIPII FUNDAMENTALE ŞI VOCABULAR

Sisteme de management al calităţii PRINCIPII FUNDAMENTALE ŞI VOCABULAR STANDARD ROMÂN ICS 00. 004.03 SR EN ISO 9000 Februarie 2001 Indice de clasificare U 35 Sisteme de management al calităţii PRINCIPII FUNDAMENTALE ŞI VOCABULAR Quality management systems - Fundamentals and

More information

MANAGEMENTUL PROIECTELOR EUROPENE

MANAGEMENTUL PROIECTELOR EUROPENE SUPORT CURS MANAGEMENTUL PROIECTELOR EUROPENE Titular disciplină: Prof. univ. dr. Dumitru OPREA Suport lucrări practice: Prof. univ. dr. Gabriela MEŞNIŢĂ Lect. univ. dr. Daniela POPESCUL Copyright 2011

More information

508/ /2003, (CE) 861/2006, (CE)

508/ /2003, (CE) 861/2006, (CE) REGULAMENTUL (UE) NR. 508/2014 din 15 mai 2014 privind Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime şi de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2328/2003, (CE) nr. 861/2006, (CE) nr. 1198/2006 şi (CE)

More information

DEZVOLTARE ORGANIZAŢIONALĂ ŞI MANAGEMENTUL SCHIMBĂRII

DEZVOLTARE ORGANIZAŢIONALĂ ŞI MANAGEMENTUL SCHIMBĂRII UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI, CLUJ-NAPOCA Centrul de formare continuă, învățământ la distanță și cu frecvență redusă Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării Specializarea: Administraţie

More information

PĂTRUNDEREA PE PIAŢA EUROPEANĂ. Phare - Asistenţă Tehnică pentru Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii

PĂTRUNDEREA PE PIAŢA EUROPEANĂ. Phare - Asistenţă Tehnică pentru Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii PĂTRUNDEREA PE PIAŢA EUROPEANĂ Phare - Asistenţă Tehnică pentru Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii CUPRINS 1. INTRODUCERE: 2. INIŢIEREA UNEI AFACERI 3. PRINCIPALELE CERINŢE PENTRU

More information

Ghid. cluster inovativ. pentru implementarea în România a conceptului de

Ghid. cluster inovativ. pentru implementarea în România a conceptului de Proiect solicitat şi finanţat de MINISTERUL ECONOMEI Direcţia Generală Politică Industrială şi Competitivitate prin Planul Sectorial în domeniul Cercetării-Dezvoltării din Industrie Ghid pentru implementarea

More information

Oportunităţi de finanţare pentru start-up-uri în domeniul turistic şi/sau dezvoltarea activităţilor turistice

Oportunităţi de finanţare pentru start-up-uri în domeniul turistic şi/sau dezvoltarea activităţilor turistice Oportunităţi de finanţare pentru start-up-uri în domeniul turistic şi/sau dezvoltarea activităţilor turistice CUPRINS 1. Surse de finanţare publice (fonduri guvernamentale, fonduri structurale, alte fonduri

More information

Maria plays basketball. We live in Australia.

Maria plays basketball. We live in Australia. RECAPITULARE GRAMATICA INCEPATORI I. VERBUL 1. Verb to be (= a fi): I am, you are, he/she/it is, we are, you are, they are Questions and negatives (Intrebari si raspunsuri negative) What s her first name?

More information

Cele mai bune practici în mentenanţă Bruce Hiatt

Cele mai bune practici în mentenanţă Bruce Hiatt Cele mai bune practici de mentenanţă Ref.doc. MI 113 - NOTĂ TEHNICĂ Cele mai bune practici în mentenanţă Bruce Hiatt Implementarea unui program de mentenanţă a utilajelor dinamice în treisprezece paşi

More information

GHID PRIVIND IMPLEMENTAREA STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT INTERN 2015

GHID PRIVIND IMPLEMENTAREA STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT INTERN 2015 GHID PRIVIND IMPLEMENTAREA STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT INTERN 2015 GHID PRIVIND IMPLEMENTAREA STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT INTERN 2015 Material elaborat de Grupul de lucru Audit intern,

More information

Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Infrastructura Națională pentru Informații Spațiale

Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Infrastructura Națională pentru Informații Spațiale Strategia Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară 2013 2017 1. Abrevieri Abreviere ANCPI OCPI CNC DCIA DSIG DMP DJRU DPI DI DCG DE SAI SRP E-Terra GNSS INIS INSPIRE SGG RELUAT REMIS ROMPOS

More information

Asociaţia obştească Tinerii pentru dreptul la viaţă (TDV)

Asociaţia obştească Tinerii pentru dreptul la viaţă (TDV) Activităţi / proiecte realizate: XXIII. Consolidarea resurselor umane şi financiare necesare pentru buna dezvoltare a sectorului societăţii civile din R. Moldova implicat în activităţi de voluntariat Perioada

More information

SOLUŢII DE AFACERI PENTRU COMBATEREA SĂRĂCIEI

SOLUŢII DE AFACERI PENTRU COMBATEREA SĂRĂCIEI Rezumat executiv SOLUŢII DE AFACERI PENTRU COMBATEREA SĂRĂCIEI Cum creează modelele de afaceri incluzive oportunităţi pentru toţi în statele emergente din Europa şi Asia Centrală Growing Inclusive Growing

More information

Material suport pentru stagii de practică Dezvoltarea cunoştinţelor în domeniul managementului calităţii. - Volum I -

Material suport pentru stagii de practică Dezvoltarea cunoştinţelor în domeniul managementului calităţii. - Volum I - Material suport pentru stagii de practică Dezvoltarea cunoştinţelor în domeniul managementului calităţii - Volum I - 1 CUPRINS 1. Sistemul de management al calității (SMC)...3 1.1. Introducere...3 1.2.

More information

Directive şi Regulamente cu standarde europene armonizate

Directive şi Regulamente cu standarde europene armonizate Directive şi Regulamente cu standarde europene armonizate Nr.Crt. Reglementarea comunitară Actul normativ naţional 1 Directiva 2000/9/CE Instalaţii de transport pe cablu pentru persoane HG 1009/25.06.2004

More information

România şi Strategia Europa Reforme naţionale pentru creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii la orizontul anului 2020

România şi Strategia Europa Reforme naţionale pentru creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii la orizontul anului 2020 România şi Strategia Europa 2020 Reforme naţionale pentru creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii la orizontul anului 2020 Departamentul pentru Afaceri Europene Bucureşti, martie 2011

More information

MANAGEMENT ADMINISTRATIV

MANAGEMENT ADMINISTRATIV 1. NOŢIUNI GENERALE 1.1. Management Managementul este ansamblul tehnicilor de organizare şi administrare, de previzionare şi modernizare a structurilor organizaţionale, acceptând noile provocări privind

More information

Strategia IT intervalul Asistenţa Tehnică acordată Institutului Naţional de Statistică/România Aferentă Programului Phare 2003

Strategia IT intervalul Asistenţa Tehnică acordată Institutului Naţional de Statistică/România Aferentă Programului Phare 2003 ASTEC Global Consultancy Ltd. (formerly Eircom International Consultancy) 25 Merrion Square, Dublin 2, Ireland Tel: +353 1 6618950 Fax: +353 1 6619112 www.astecglobal.com Strategia IT intervalul 2003-2006

More information

Valorificarea noilor tehnologii pentru parteneriate şcolare

Valorificarea noilor tehnologii pentru parteneriate şcolare INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI Laboratorul Teoria Educaţiei Valorificarea noilor tehnologii pentru parteneriate şcolare etwinning Ghid pentru profesori Bucureşti 2009 Autori: Simona Velea (coord.),

More information

C U R R I C U L U M V I T A E

C U R R I C U L U M V I T A E C U R R I C U L U M V I T A E INFORMAŢII PERSONALE Nume Adresă Telefon Fax E-mail Naţionalitate Data naşterii ISTRATE OLIMPIUS EXPERIENŢĂ PROFESIONALĂ Perioada angajatoare Sector de activitate Ocupaţia

More information

Curriculum vitae Europass

Curriculum vitae Europass Curriculum vitae Europass Informaţii personale Nume / Prenume Alistar Teodor Victor Telefon(oane) 021/317 71 70 Mobil: 0721 093 424 Fax(uri) 021/317 71 72 E-mail(uri) victor.alistar@transparency.org.ro

More information

Comerţ şi globalizare

Comerţ şi globalizare Comerţ şi globalizare GLOBALIZARE ŞI TURISM. CAZUL ROMÂNIEI (Globalization and Tourism. Romania Case) Carmen Gerea Studentă la Universitatea Laval (Québec, Canada) gerea@sympatico.ca Rezumat Devenit cea

More information

STUDIU DE FEZABILITATE PRIVIND DIGITIZAREA, PREZERVAREA DIGITALĂ ŞI ACCESIBILITATEA ON-LINE A RESURSELOR BIBLIOTECILOR

STUDIU DE FEZABILITATE PRIVIND DIGITIZAREA, PREZERVAREA DIGITALĂ ŞI ACCESIBILITATEA ON-LINE A RESURSELOR BIBLIOTECILOR BIBLIOTECA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI STUDIU DE FEZABILITATE PRIVIND DIGITIZAREA, PREZERVAREA DIGITALĂ ŞI ACCESIBILITATEA ON-LINE A RESURSELOR BIBLIOTECILOR BUCUREŞTI 2007 CUPRINS 1. Cadrul general 2. Cadrul

More information

Produs final WP2006/5.1(CERT-D1/D2)

Produs final WP2006/5.1(CERT-D1/D2) O ABORDARE PAS CU PAS A MODULUI DE CREARE A UNUI CSIRT Produs final WP2006/5.1(CERT-D1/D2) Index 1 Rezumat executiv... 2 2 Aviz juridic... 2 3 Mulţumiri... 2 4 Introducere... 3 4.1 PUBLICUL ŢINTĂ... 5

More information

CALITATEA FORMĂRII ASISTENTULUI SOCIAL, CERINŢĂ A SERVICIILOR SOCIALE SPECIALIZATE

CALITATEA FORMĂRII ASISTENTULUI SOCIAL, CERINŢĂ A SERVICIILOR SOCIALE SPECIALIZATE CALITATEA FORMĂRII ASISTENTULUI SOCIAL, CERINŢĂ A SERVICIILOR SOCIALE SPECIALIZATE ELENA ZAMFIR ezamfir@gmail.com Abstract: In a world of globalization and growing competition, international and regional

More information

ABORDAREA STRATEGICĂ A MARKETINGULUI INTEGRAT. Strategic Opportunities Afforded by Integrated Marketing

ABORDAREA STRATEGICĂ A MARKETINGULUI INTEGRAT. Strategic Opportunities Afforded by Integrated Marketing ANALELE ŞTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII ALEXANDRU IOAN CUZA DIN IAŞI Tomul LII/LIII Ştiinţe Economice 2005/2006 ABORDAREA STRATEGICĂ A MARKETINGULUI INTEGRAT CONSTANTIN SASU* Strategic Opportunities Afforded

More information

Material de sinteză privind conceptul de intreprindere virtuală şi modul de implementare a mecanismelor care susţin funcţionarea acesteia

Material de sinteză privind conceptul de intreprindere virtuală şi modul de implementare a mecanismelor care susţin funcţionarea acesteia Investeşte în oameni! Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară 2 Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii

More information

Ghidul Solicitantului

Ghidul Solicitantului Autoritatea contractantă: Autoritatea Comună de Management a programului găzduită de Agenţia Naţională de Dezvoltare din Ungaria Titlu: Apel pentru propuneri de proiecte Ungaria-Slovacia-România-Ucraina

More information

ABORDĂRI ŞI SOLUŢII SPECIFICE ÎN MANAGEMENTUL, GUVERNANŢA ŞI ANALIZA DATELOR DE MARI DIMENSIUNI (BIG DATA)

ABORDĂRI ŞI SOLUŢII SPECIFICE ÎN MANAGEMENTUL, GUVERNANŢA ŞI ANALIZA DATELOR DE MARI DIMENSIUNI (BIG DATA) ABORDĂRI ŞI SOLUŢII SPECIFICE ÎN MANAGEMENTUL, GUVERNANŢA ŞI ANALIZA DATELOR DE MARI DIMENSIUNI (BIG DATA) Vladimir Florian Gabriel Neagu vladimir@ici.ro gneagu@ici.ro Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare

More information

INFORMATICĂ MARKETING

INFORMATICĂ MARKETING CONSTANTIN BARON AUREL ŞERB CLAUDIA IONESCU ELENA IANOŞ - SCHILLER NARCISA ISĂILĂ COSTINELA LUMINIŢA DEFTA INFORMATICĂ ŞI MARKETING Copyright 2012, Editura Pro Universitaria Toate drepturile asupra prezentei

More information

QUALITY MANAGEMENT IN TECHNICAL AND VOCATIONAL EDUCATION AND TRAINING. FARKAS Zoltán-Béla, PhD Candidate, Politehnica University, Timişoara

QUALITY MANAGEMENT IN TECHNICAL AND VOCATIONAL EDUCATION AND TRAINING. FARKAS Zoltán-Béla, PhD Candidate, Politehnica University, Timişoara QUALITY MANAGEMENT IN TECHNICAL AND VOCATIONAL EDUCATION AND TRAINING FARKAS Zoltán-Béla, PhD Candidate, Politehnica University, Timişoara Abstract: In this work I discuss the general topic of educational

More information

Politica de coeziune

Politica de coeziune Uniunea Europeană Politica de coeziune Politica de coeziune 2014 2020 Investiţii în creştere economică şi ocuparea forţei de muncă http://ec.europa.eu/inforegio Cuprins 1 Propunerile legislative privind

More information

Universitatea Babeş-Bolyai Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării Anul universitar Semestrul I

Universitatea Babeş-Bolyai Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării Anul universitar Semestrul I Universitatea Babeş-Bolyai Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării Anul universitar 2015-2016 Semestrul I I. Informaţii generale despre curs Titlul disciplinei: Responsabilitate

More information

IMPLEMENTAREA DIRECTIVEI CADRU A APEI 2000/ 60/ EC IN BAZINUL HIDROGRAFIC MUREŞ

IMPLEMENTAREA DIRECTIVEI CADRU A APEI 2000/ 60/ EC IN BAZINUL HIDROGRAFIC MUREŞ IMPLEMENTAREA DIRECTIVEI CADRU A APEI 2000/ 60/ EC IN BAZINUL HIDROGRAFIC MUREŞ Rodica COLCERIU Administraţia Naţională APELE ROMANE, Administraţia Bazinală de Apă Mureş, Tg.Mureş, str.koteles Samuel,

More information

BUCOVĂŢ COMUNA ÎN ANUL Raport strategic PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU ENERGIA DURABILĂ. IEE/10/380/SI2.

BUCOVĂŢ COMUNA ÎN ANUL Raport strategic PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU ENERGIA DURABILĂ.   IEE/10/380/SI2. BUCOVĂŢ [Type text] www.eumayors.eu www.conurbant.eu IEE/10/380/SI2.589427 Raport strategic PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU ENERGIA DURABILĂ COMUNA BUCOVĂŢ ÎN ANUL 2020 2013 2020 Primăria Comunei BUCOVĂŢ Ionel

More information

STANDARDIZAREA PROCESELOR ŞI A ACTIVITǍŢILOR ÎN ORGANIZAŢIILE INDUSTRIALE PRIN IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE FABRICAŢIE LEAN

STANDARDIZAREA PROCESELOR ŞI A ACTIVITǍŢILOR ÎN ORGANIZAŢIILE INDUSTRIALE PRIN IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE FABRICAŢIE LEAN STANDARDIZAREA PROCESELOR ŞI A ACTIVITǍŢILOR ÎN ORGANIZAŢIILE INDUSTRIALE PRIN IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE FABRICAŢIE LEAN Dr.Ing. Daniel D. Georgescu S.C. VULCAN S.A.-Bucureşti Absolvent al Universităţii

More information

Delta ~ Dunării. Peisajul Anului

Delta ~ Dunării. Peisajul Anului Delta ~ Dunării Peisajul Anului 2007 2009 1 Cuprins Delta Dunării privire de ansamblu... 4 Introducere: Peisajul Anului diversitatea Europei.. 5 Obiectivele noastre... 6 Primii paşi (activităţi 2006)...

More information

Monitorizarea consumului de energie: Puterea Informaţiei

Monitorizarea consumului de energie: Puterea Informaţiei Monitorizarea consumului de energie: Puterea Informaţiei Detectaţi oportunităţi de reducere a costurilor şi îmbunătăţiţi performanţa clădirii cu o soluţie probată Studiu / Iunie 2011 Make the most of your

More information

CULTURALĂ A MUNICIPIULUI TIMIȘOARA

CULTURALĂ A MUNICIPIULUI TIMIȘOARA GOVERNMENT OF ROMANIA SERBIAN GOVERNMENT S T R AT E G I A CULTURALĂ A MUNICIPIULUI TIMIȘOARA Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Republica Serbia este finanţat

More information

INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI. Studiu documentar pentru elaborarea strategiei naţionale în domeniul politicii de tineret

INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI. Studiu documentar pentru elaborarea strategiei naţionale în domeniul politicii de tineret INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI Studiu documentar pentru elaborarea strategiei naţionale în domeniul politicii de tineret Bucureşti Decembrie 2011 Cuprins Introducere... 6 I. Istoric (Carta Albă 2001,

More information

ASISTENŢEI MEDICALE (Preluări metodice)

ASISTENŢEI MEDICALE (Preluări metodice) 10 Nr. 1 (48), 2012 Arta Medica Referate Generale STRATEGII PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII ASISTENŢEI MEDICALE (Preluări metodice) STRATEGIES FOR IMPROVEMENT OF THE QUALITY OF HEALTH CARE Lilia Moraru

More information

Învăţând pentru subzistenţă Seria nr.1 Confederaţia Caritas România

Învăţând pentru subzistenţă Seria nr.1 Confederaţia Caritas România REDUCEREA RISCURILOR DE DEZASTRE Învăţând pentru subzistenţă Seria nr.1 Confederaţia Caritas România Acest document de învăţare pentru subzistenţă a fost creat de Trocaire, Agenţia Catolică Irlandeză pentru

More information

Management. Abordări în strategia managerială a schimbării. Economia 2/2003

Management. Abordări în strategia managerială a schimbării. Economia 2/2003 Abordări în strategia managerială a schimbării Introducere C omplexitatea mediului de afaceri face ca schimbarea să fie de multe ori percepută ca un proces iraţional, mai ales datorită faptului că schimbarea

More information

GHID PRIVIND STANDARDE ŞI INDICATORI PENTRU RECRUTAREA ŞI EVALUAREA ACTIVITĂŢII PERSONALULUI. I. Aspecte generale... 2

GHID PRIVIND STANDARDE ŞI INDICATORI PENTRU RECRUTAREA ŞI EVALUAREA ACTIVITĂŢII PERSONALULUI. I. Aspecte generale... 2 GHID PRIVIND STANDARDE ŞI INDICATORI PENTRU RECRUTAREA ŞI EVALUAREA ACTIVITĂŢII PERSONALULUI CUPRINS I. Aspecte generale... 2 II. Standarde generale privind personalul din cadrul Consiliului Superior al

More information

Coeziunea socială o analiză post-criză

Coeziunea socială o analiză post-criză Economie teoretică şi aplicată Volumul XIX (2012), No. 11(576), pp. 111-118 Coeziunea socială o analiză post-criză Alina Magdalena MANOLE Academia de Studii Economice din Bucureşti magda.manole@economie.ase.ro

More information

ANTREPRENORIATUL: CONCEPTE, CULTURI, METODE ŞI TEHNICI

ANTREPRENORIATUL: CONCEPTE, CULTURI, METODE ŞI TEHNICI ANTREPRENORIATUL: CONCEPTE, CULTURI, METODE ŞI TEHNICI Modul 3 PROF.UNIV.DR. HORAŢIU ŞOIM Promovarea culturii antreprenoriale şi formare antreprenorială în mediul de afaceri din judeţul Sălaj Proiect cofinanţat

More information

Marketingul strategic în bibliotecă

Marketingul strategic în bibliotecă Marketingul strategic în bibliotecă Conf. univ. dr. Ionel ENACHE În ultimii ani marketingul a câştigat o importanţă din ce în ce mai mare în bibliotecile din întreaga lume. Creşterea autonomiei, amplificarea

More information

Folosirea tehnologiei informaţiei şi comunicării în procesul de învăţare a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale

Folosirea tehnologiei informaţiei şi comunicării în procesul de învăţare a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale 105 Folosirea tehnologiei informaţiei şi comunicării în procesul de învăţare a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale Iolanda TOBOLCEA, Ştefan Gheorghe PENTIUC, Mirela DANUBIANU Rezumat Tehnologia informaţiei

More information

OPORTUNITĂŢI DE FINANŢARE PENTRU ANTREPRENORI. Antreprenoriat de succes şi întreprinderi competitive 9 noiembrie 2009

OPORTUNITĂŢI DE FINANŢARE PENTRU ANTREPRENORI. Antreprenoriat de succes şi întreprinderi competitive 9 noiembrie 2009 OPORTUNITĂŢI DE FINANŢARE PENTRU ANTREPRENORI Antreprenoriat de succes şi întreprinderi competitive 9 noiembrie 2009 Doriţi să vă dezvoltaţi afacerea? Accesaţi FONDURI EUROPENE!!! Prin Fondurile Structurale

More information

LOGISTICA - SURSĂ DE COMPETITIVITATE

LOGISTICA - SURSĂ DE COMPETITIVITATE LOGISTICA - SURSĂ DE COMPETITIVITATE Prof. univ. dr. Liviu Ilieş Universitatea Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca Abstract. The paper presents the role and the importance of logistics for products and services

More information

Studiu privind îmbunătăţirea abilităţilor manageriale prin coaching, în industrii producătoare de bunuri şi prestatoare de servicii din România

Studiu privind îmbunătăţirea abilităţilor manageriale prin coaching, în industrii producătoare de bunuri şi prestatoare de servicii din România MINISTERUL EDUCAŢIEI NATIONALE ŞI CERCETÃRII ŞTIINŢIFICE Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti Şcoala doctorală: Antreprenoriat, Ingineria şi Managementul Afacerilor TEZÃ DE DOCTORAT Studiu privind îmbunătăţirea

More information

Cu ce se confruntă cancerul de stomac? Să citim despre chirurgia minim invazivă da Vinci

Cu ce se confruntă cancerul de stomac? Să citim despre chirurgia minim invazivă da Vinci Cu ce se confruntă cancerul de stomac? Să citim despre chirurgia minim invazivă da Vinci Opţiunile chirurgicale Cancerul de stomac, numit şi cancer gastric, apare atunci când celulele normale ies de sub

More information

SOCIOLOGIE ORGANIZATIONALA

SOCIOLOGIE ORGANIZATIONALA SOCIOLOGIE ORGANIZATIONALA UNITATEA I... 2 1. ORGANIZATIA: DEFINITII, TEORII SI MODELE... 2 1.1.DEFINIŢIA ORGANIZAŢIEI... 3 1. 2. TEORIA CICLULUI VIEŢII... 12 4.3. STRUCTURA ORGANIZATIONALA... 18 1. Complexitatea....

More information

Programul naţional de siguranţă în aviaţia civilă din

Programul naţional de siguranţă în aviaţia civilă din Ministerul Transporturilor - MT - Program din 09 ianuarie 2015 Programul naţional de siguranţă în aviaţia civilă din 29.01.2015 În vigoare de la 11 februarie 2015 Publicat în Monitorul Oficial, Partea

More information

14 Servicii de salubritate SC DRUSAL SA. Utililităţi Nu este cazul 442,07. Abonamente şi convorbiri telefonie mobila. Acord cadru Contract MAI 187,39

14 Servicii de salubritate SC DRUSAL SA. Utililităţi Nu este cazul 442,07. Abonamente şi convorbiri telefonie mobila. Acord cadru Contract MAI 187,39 14 Servicii de salubritate SC DRUSAL SA 15 telefonie mobila Orange România SA 16 Piese de schimb SILMECOM SRL 17 Piese de schimb CONSECO SRL 18 19 20 Furnituri de birou, hârtie copiator, formulare tipizate

More information

Ce pot face sindicatele

Ce pot face sindicatele Ce pot face sindicatele pentru un sistem corect de salarizare a angajaţilor, femei şi bărbaţi? Minighid despre politici de salarizare pentru liderii de sindicat Centrul Parteneriat pentru Egalitate 2007

More information

Clasificarea internaţională a funcţionării, dizabilităţii şi sănătăţii

Clasificarea internaţională a funcţionării, dizabilităţii şi sănătăţii CIF Clasificarea internaţională a funcţionării, dizabilităţii şi sănătăţii Organizaţia Mondială a Sănătăţii Geneva WHO Library Cataloguing-in-Publication data Clasificarea internaţională a funcţionării,

More information

Egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi

Egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi Egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi Prin egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi în relaţiile de muncă se înţelege accesul nediscriminatoriu la: - alegerea ori

More information

GHID DE BUNE PRACTICI ÎN DOMENIUL EGALITĂTII DE SANSE

GHID DE BUNE PRACTICI ÎN DOMENIUL EGALITĂTII DE SANSE GHID DE BUNE PRACTICI ÎN DOMENIUL EGALITĂTII DE SANSE PROIECT COFINANJAT DIN FONDUL SOCIAL EUROPEAN PRIN PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE 2007-2013 Investeşte în oameni! Cuvânt

More information

Management. Măsurarea activelor generatoare de cunoştinţe

Management. Măsurarea activelor generatoare de cunoştinţe Măsurarea activelor generatoare de cunoştinţe 1. Introducere Tranziţia celor mai multe dintre naţiunile dezvoltate şi în curs de dezvoltare către economiile bazate pe cunoştinţe a condus la înţelegerea

More information

Noi instrumente pentru integrarea competenţelor transversale în didactica modernă

Noi instrumente pentru integrarea competenţelor transversale în didactica modernă MONICA TILEA OANA-ADRIANA DUTĂ, JÓN FREYR JÓHANNSSON PATRICK MURPHY ( e d i t o r i ) Noi instrumente pentru integrarea competenţelor transversale în didactica modernă GHID DE BUNE PRACTICI Dezvoltarea

More information

PLAN STRATEGIC UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA

PLAN STRATEGIC UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA PLAN STRATEGIC 2016-2020 UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA CUPRINS I. Universitatea şi mediul ei de inserţie o analiză de context... 1 1. Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca în prezent... 1 2. Context

More information

EMITENT: GUVERNUL PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 845 din 30 decembrie 2013 Data intrarii in vigoare : 1 ianuarie 2014

EMITENT: GUVERNUL PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 845 din 30 decembrie 2013 Data intrarii in vigoare : 1 ianuarie 2014 HOTĂRÂRE nr. 1.165 din 23 decembrie 2013 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 72/2013 privind aprobarea normelor metodologice pentru determinarea costului standard per elev/preşcolar şi stabilirea

More information

C O A C H I N G H O G A N L E A D PLAN DE DEZVOLTARE PENTRU AUTOCUNOAŞTEREA STRATEGICĂ. Raport pentru: Jane Doe ID: HB290681

C O A C H I N G H O G A N L E A D PLAN DE DEZVOLTARE PENTRU AUTOCUNOAŞTEREA STRATEGICĂ. Raport pentru: Jane Doe ID: HB290681 S E L E C T D E V E L O P L E A D H O G A N L E A D C O A C H I N G PLAN DE DEZVOLTARE PENTRU AUTOCUNOAŞTEREA STRATEGICĂ Raport pentru: Jane Doe ID: HB290681 Data: 02 August 2012 2 0 0 9 H o g a n A s

More information

TURISM RURAL, AGROTURISM, TURISM ECOLOGIC RURAL TOURISM, AGROTOURISM, ECOLOGICAL TOURISM

TURISM RURAL, AGROTURISM, TURISM ECOLOGIC RURAL TOURISM, AGROTOURISM, ECOLOGICAL TOURISM UNIVERSITY OF CRAIOVA UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA Series: Geography Seria: Geografie Vol. 7 (new series) 2004 Vol. 7 (serie nouă) 2004 TURISM RURAL, AGROTURISM, TURISM ECOLOGIC RURAL TOURISM, AGROTOURISM,

More information

REFLECŢII ASUPRA DIRECŢIILOR ACTUALE ÎN STUDIILE PRIVIND EDUCAŢIEA TIMPURIE REFLECTIONS ON CURRENT DIRECTIONS IN STUDIES OF EARLY EDUCATION

REFLECŢII ASUPRA DIRECŢIILOR ACTUALE ÎN STUDIILE PRIVIND EDUCAŢIEA TIMPURIE REFLECTIONS ON CURRENT DIRECTIONS IN STUDIES OF EARLY EDUCATION STUDII REFLECŢII ASUPRA DIRECŢIILOR ACTUALE ÎN STUDIILE PRIVIND EDUCAŢIEA TIMPURIE REFLECTIONS ON CURRENT DIRECTIONS IN STUDIES OF EARLY EDUCATION Ecaterina Vrasmas Universitatea din Bucuresti Rezumat:

More information

Analele Universităţii Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1/2010

Analele Universităţii Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1/2010 DIAGNOSTICUL FINANCIAR MODALITATE DE OBŢINERE A PERFORMANŢELOR FINANCIARE ALE FIRMEI Prof. Univ. Dr. Constantin CARUNTU Universitatea Constantin Brâncuşi din Târgu - Jiu Lect.univ.dr. Mihaela Loredana

More information