De ce ar trebui autorităţile regionale şi locale să implementeze sistemul integrat de management pentru dezvoltare sustenabilă??

Save this PDF as:
 WORD  PNG  TXT  JPG

Size: px
Start display at page:

Download "De ce ar trebui autorităţile regionale şi locale să implementeze sistemul integrat de management pentru dezvoltare sustenabilă??"

Transcription

1 De ce ar trebui autorităţile regionale şi locale să implementeze sistemul integrat de management pentru dezvoltare sustenabilă?? Şase argumente în favoarea implementării sistemului de management al sustenabilității Şase studii de caz domeniu, din Ungaria, edificatoare despre oraşe europene, lideri în Polonia şi România Vizitaţi pentru a vă alătura Parteneriatului European de Management Integrat al Sustenabilitatii cu scopul de a obţine ghiduri de aplicare în diferite limbi.

2 Cuprins 3 4 Introducere argumente în favoarea managementului integrat al dezvoltarii sustenabile Descriere generală: management integrat: de ce ar trebui autorităţile locale şi regionale să-l utilizeze? 5 Considerații generale despre managementul integrat 6 Autorităţile locale şi dezvoltarea durabilă în Ungaria 6 Autorităţile locale Şi Dezvoltarea Durabilă În Polonia 7 Autorităţile Locale Şi Dezvoltarea Durabilă În România 8 Managementul Integrat Creşte Şansele De A Obţine Investiții Externe 10 Managementul integrat conduce la oraşe mai atractive pentru cetăţeni şi pentru investitori 12 Managementul integrat ajuta administratia sa devina un exemplu pozitiv pentru cetăţeni, subiecți interesați şi alte entități 14 Prin managementul integrat, protectia mediului devine o strategie economică 16 IManagementul integrat dezvoltă cooperarea peste limitele Teritoriului administrativ 17 Managementul integrat conduce la o mai eficientă şi efectivă guvernare şi administrare Despre această publicaţie: Această broşură a fost realizată în cadrul CHAMP -Schimbările climatice prin platforma Managing Urban Europe. Proiectul a fost finanţat de către programul EU-LIFE+ şi Ministerul federal german pentru mediu, conservarea naturii şi siguranţa nucleară şi de către Agenţia federală germană de mediu, prin mijloacele Programului de asistenţă pentru protecţia mediului în ţările din Europa centrală şi de est, Caucaz şi Asia centrală. Responsabilitatea pentru conţinutul acestei publicaţii revine autorilor. Comitetul editorial: Sven Schulz şi Marion Hammerl ( Fundaţia Lacul Constance, Germania), Mihai Baltador şi Florin Baciu ( Fundaţia pentru pregătirea profesională în administraţia publică Sibiu, România), Karolina Maliszewska şi Joanna Klak ( Fundaţia Sendzimir, Polonia), Zita Egerszegi şi Gabor Molinar ( Agenţia de coordonare pentru dezvoltarea lacului Balaton, Ungaria). 2

3 Argumente în favoarea Managementului Integrat al Dezvoltării Sustenabile Oraşele şi regiunile sunt complexe şi dinamice. Conform Agenţiei europene pentru mediu, 80% din cetăţenii U.E. trăiesc deja în zone urbane. Opțiunile de fiecare zi pentru activităţi mici sau mari din oraşe se adaugă într-un fel sau altul la totalul impactului zonei urbane asupra mediului. Oraşele sunt responsabile pentru aproximativ 75% din totalul emisiilor de CO2 şi consumă aproximativ 75% din resursele naturale. Alegerea de tehnologii curate pentru industrii, modul în care sunt încălzite clădirile şcolilor şi spitalelor şi politicile de achiziţii din sectorul public, toate acestea exercită un impact asupra consumului de resurse naturale şi generare de deşeuri. Mai mult, chiar şi opţiunile individuale ale fiecărei gospodării se adaugă la uriaşul impact asupra mediului. Impactul asupra oraşelor mai este determinat şi de acţiunile care se petrec în afara oraşului sau dincolo de graniţele regiunii. Planificarea transporturilor în orașele învecinate, influenţează modelul de transport. Reglementările și politicile europene influenţează guvernarea la nivel național. Politicile autorităților naționale influentează întreaga societate a unei națiuni. Politicile şi regulamentele U.E. influenţează guvernele naţionale. Un curent de actualitate este acela că cerinţele managementului oraşelor cresc. Oraşele trebuie să se asigure că îndeplinesc cerinţele legislative existente. Numeroasele directive U.E. (cum ar fi Evaluarea strategică a mediului, Directiva calităţii aerului, Directiva-cadru a apei, Directiva habitatului faunei şi florei, Directiva-cadru a deşeurilor şi altele) cer oraşelor să monitorizeze şi să raporteze asupra acestor aspecte. Strategii europene precum Strategia Europa 2020 pentru o creştere inteligentă, durabilă şi incluzivă împreună cu cele 7 Iniţiative reprezentative ale ei, cer acţiuni la nivel local şi regional pentru îndeplinirea acestor obiective ambiţioase. Deopotrivă cerinţele guvernării pe mai multe niveluri, necesităţile dezvoltării regionale şi creşterea interesului public şi al comunităţii în special faţă de proiectele de infrastructură sporesc complexitatea actului guvernării locale şi a structurilor de management şi solicită răspunsuri inovatoare şi creative. Şi totuşi un oraş nu înseamnă doar rezolvarea problemelor sustenabilității. Suntem de acord că obiectivul principal al politicilor locale este încercarea de a satisface necesităţile omeneşti şi de a oferi vieţii o calitate mai bună. Pentru atingerea acestui obiectiv trebuie rezolvate multe provocări, de la oferirea unei infrastructuri adecvate locuitorilor, controlul fluxului migraţiei, îngrijirea copiilor şi a persoanelor în vârstă până la tratarea impactului negativ asupra schimbărilor climatice, pentru a menţiona doar câteva dintre probleme. În rezolvarea acestor provocări un oraş dispune de resurse limitate. Dacă Europa urbană va realiza dezvoltarea durabilă, atunci ea va avea nevoie de unelte eficiente care să faciliteze procesul managementului sustenabilității şi să permită transpunerea în fapte a numeroaselor strategii şi programe de la nivelurile europene şi naţionale, în acţiuni îndeplinite de guvernarea de la nivel local şi regional. În acest scop un Sistem Integrat de Management (S.I.M.) este un mod de a te adresa mai eficient, mai concret şi proactiv creşterii provocărilor întâmpinate de oraşe. Oraşele care folosesc S.I.M. au subliniat că orientarea integratoare oferă o posibilitate mai bună de a distinge relaţiile cauzale dintre decizii, acţiuni şi rezultate. Sistemul permite diverşilor actori implicaţi să observe impactul muncii lor asupra muncii celorlalţi. El ajută un oraş să acţioneze înainte de a fi prea târziu şi să aducă diversele sectoare ale unui oraş pe un drum comun, cooperând în realizarea unui ţel comun. O autoritate locală care foloseşte S.I.M. oferă garanţii organizaţiilor finanţatoare la nivel regional, naţional şi european că resursele financiare vor fi folosite într-un mod transparent şi într-o manieră adecvată realizării scopului ţintă. Pentru investitori, acţionari şi cetăţeni va fi un semn important că dezvoltarea municipalităţilor nu se bazează pe oportunităţi nesigure ci pe o planificare solidă şi pe termen lung precum şi pe un management profesionist. Marion Hammerl Fundaţia Lacul Constance Holger Robrecht ICLEI-Guvernele locale pentru sustenabilitate 3

4 MANAGEMENTUL INTEGRAT : DE CE AR TREBUI AUTORITĂŢILE LOCALE ŞI REGIONALE SĂ-L UTILIZEZE? MANAGEMENTUL INTEGRAT VA DUCE LA O GUVERNARE ŞI ADMINISTRARE MAI EFICIENTĂ ŞI MAI EFECTIVĂ STUDIU DE CAZ: SIBIU (ROMÂNIA) Sibiul a fost ales capitală culturală europeană pentru anul 2007 ceea ce a constituit o şansă enormă pentru oraş. Dar, în acelaşi timp a fost şi o provocare : acest înalt titlu ascundea riscul de a stimula activităţi şi de a investi într-o infrastructură care nu ar mai fi fost necesare apoi. Sibiul a reuşit însă să perpetueze spiritul instituit de acest prestigios titlu şi prin urmare nu a irosit resursele pe reclama de scurtă durată ci a profitat din plin de această şansă. MANAGEMENTUL INTEGRAT CONDUCE SPRE ORAŞE MAI ATRACTIVE PENTRU CETĂŢENI ŞI INVESTITORI STUDIU DE CAZ : BYDGOSZCZ (POLONIA) Oraşele atrăgătoare sunt oraşe de succes. Bydgoszcz a recunoscut acest lucru şi a inceput să revitalizeze zonele-cheie din interiorul oraşului introducând o abordare integrată cu un puternic punct central constând în cooperarea strânsă dintre toate părţile interesate. MANAGEMENTUL INTEGRAT AJUTĂ LA TRANSFORMAREA INTR-UN EXEMPLU POZITIV PENTRU CETĂŢENI, SUBIECȚI INTERESAȚI ŞI ALTE ENTITĂȚI STUDIU DE CAZ: AGENŢIA DE COORDONARE PENTRU DEZVOLTAREA LACULUI BALATON ( UNGARIA) Agenţia de coordonare pentru dezvoltarea lacului Balaton a fost capabilă să câştige prestigiosul premiu EMAS de trei ori. Această impresionantă realizare printre altele- demonstrează renumele agenţiei de a fi lider în administraţie pentru Europa. MANAGEMENTUL INTEGRAT CREŞTE COOPERAREA DINCOLO DE GRANIŢELE AD- MINISTRATIVE STUDIU DE CAZ : DUMBRAVA NARCISELOR (ROMÂNIA) Dumbrava Narciselor a fost capabilă să formeze o alianţă puternică în cadrul regiunii prin definirea şi prioritizarea unor ţeluri comune pentru întreaga regiune peste graniţele administrative. MANAGEMENTUL INTEGRAT CREŞTE ŞANSELE DE A OBŢINE INVESTIȚII EXTERNE STUDIU DE CAZ : TRZEBINIA (POLONIA) Oraşul Trzebinia a fost prima autoritate locală din Polonia care a introdus EMAS. O mutare cu bune rezultate: pe lângă o creştere a eficienţei resurselor, sistemul de management a servit drept garanţie pentru concordanţa legislativă cu legile naţionale şi europene şi pentru implementarea proiectelor în consecinţă sporind şansele de obţinere a fondurilor externe. MANAGEMENTUL INTEGRAT : PROTEJAREA MEDIULUI DEVINE O STRATEGIE ECONOMICĂ STUDIU DE CAZ : BALATONALMÁDI (UNGARIA) Printr-un efort considerabil Balatonalmádi a fost capabil să-şi imbunătăţească în mod considerabil performanţa în domeniul protecţiei mediului. Îmbunătăţirile efectuate au făcut posibilă crearea unui parc al sustenabilității care va încorpora tehnologie de vârf. 4

5 CONSIDERAȚII GENERALE DESPRE MANAGEMENTUL INTEGRAT Următoarea secţiune oferă o scurtă trecere în revistă a sistemelor de management integrat. Dacă doriţi să aflaţi mai multe există ghiduri de aplicare în limbile ungară, poloneză şi română. Vizitaţi pentru alte informaţii. Fundamentul sistemelor de management integrat sisteme de management al mediului precum EMAS sau ISO ca şi orice sisteme de management care urmează modelul managementului sustenabil s-au dezvoltat în cadrul proiectului CHAMP şi al proiectului anterior Managing Urban Europe îl constitue înţelegerea faptului că multe din provocările de la nivelurile locale şi regionale merită o abordare sistemică. Această abordare care suportă o planificare pe termen lung conectează atât oameni cât şi tematici. Acest procedeu oferă un mod de a trata conflictele legate de scopuri şi de a deschide la maxim potenţialul pe care o comunitate locală sau regională îl are de oferit, creascând eficienţa generală a guvernării şi administrării. Esenţa sistemului de management este ciclul de management care constă din cinci paşi repetitivi. Fiecare autoritate locală sau regională parcurge întregul ciclu în 3-5 ani. Conceptul de bază este simțul realității. Evaluation and Reporting Implementat ion and Monitoring Baseline Review Organisational Set-Up Stakeholder Involvement Political Commitment Target Setting Primul pas: recapitularea principiului de bază nu există linie de sosire fără a exista un punct de plecare! Fără a avea o percepţie clară a condiţiilor iniţiale nu pot fi definite raţional scopurile. Este imposibil de a decide asupra fezabilităţii şi a resurselor necesare pentru atingerea scopului! Aşadar primul pas în orice sistem managerial durabil este de a determina care sunt condiţiile concrete în termenii durabilităţii. Al doilea pas : stabilirea scopului a şti în ce direcţie mergi! Este greu să realizezi ceva dacă nu ai un scop bine definit. În special atunci când mai mulţi oameni lucrează împreună aşa cum este cazul în dezvoltarea locală şi regională este de cea mai mare importanţă ca fiecare să înţeleagă care sunt rezultatele dorite prin eforturile comune şi care este rolul pe care îl au de jucat pentru atingerea scopului comun. Fixarea scopului include asumarea măsurilor, a resurselor şi a responsabilităţilor. Al treilea pas : hotărârea consiliului toate pârghiile în mâinile politicienilor locali şi regionali! Consiliul oraşului sau al regiunii joacă în mod evident un rol-cheie: el legitimează şi este împuternicit să decidă asupra poziţiei oraşului sau regiunii. Şi în final tot el îşi asumă şi responsabilitatea. De aceea, deşi politicienii locali trebuie să fie implicaţi de la bun început, aprobarea liniei principale şi rezultatele procesului de stabilire a scopului de către corpul politic al autorităţii locale sau regionale este un pas important în ciclul de management. Al patrulea pas : implementarea şi monitorizarea realizarea efectivă a activităţilor! După ce toată planificarea a fost realizată, începe construirea viitorului : având în vedere că ce cine şi cum ar trebui să fie clar stabilite, după fixarea scopului, implementarea măsurilor poate să înceapă. Dar, deoarece lucrurile pot să ia o turnură greşită, este foarte important să monitorizăm eforturile : Merge totul în direcţia cea bună? Sunt luate la timp toate măsurile şi suntem în limita bugetului? Acest lucru este foarte important pentru a face corecţiile de rigoare şi a soluţiona problemele imediat ce ele apar! Al cincilea pas : evaluare şi raportare sărbătorirea succesului şi strădania de a deveni şi mai bun! Întotdeauna vor fi proiecte care nu merg la fel de bine cum se speră, scopuri care trebuie ajustate. Dar, în timp ce comunităţile fără management durabil sunt condamnate la repetarea greşelilor, autorităţile locale şi regionale care au un management durabil îşi evaluează munca şi îşi informează comunitatea despre rezultate. Acesta este şi momentul când putem sărbători succesul, spunând tuturor despre realizările ultimului ciclu. 5

6 AUTORITĂŢILE LOCALE ŞI DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN UNGARIA Ca toate autorităţile locale din Europa, cele de autorităţi locale din Ungaria se confruntă cu propria lor porţie de provocări. Evident că problemele economice au fost importante pentru o bună bucată de timp dar au devenit şi mai presante de la debutul crizei economice, care a lovit Ungaria foarte tare şi a contribuit la scăderea resurselor autorităţilor locale şi regionale. Totuşi şi în aceste condiţii durabilitatea a fost prezentă pe agenda Ungariei de ceva timp: imediat după Summitul de la Rio, Ungaria a înfiinţat o comisie care să determine cursul corect al acţiunii de a plasa ţara pe traiectoria dezvoltării durabile. De atunci încoace a fost dezvoltată şi este în curs de implementare o strategie naţională de dezvoltare durabilă. Autorităţile locale au propriul lor rol în cazul în care strategia va avea succes. Pe lângă problemele economice, schimbarea climei va deveni o provocare din ce în ce mai presantă: criza apei -de exempludevine o posibilitate reală, fiind un risc pentru agricultură şi economie în general. Pentru a face faţă provocărilor, Ungaria pune accent pe abordările integratoare, în special pe proliferarea programelor EMAS. Pentru a iniţia implementarea EMAS în sectorul privat ca şi în cel public, Ungaria a introdus deja un număr de stimulente, cum ar fi reducerea poverii birocratice pentru organizaţiile certificate-emas: intervalul inspecţiilor a fost prelungit şi complexitatea lor a fost redusă. Discuţiile despre următoarele îmbunătăţiri ale procesului de înregistrare EMAS sunt în curs ceea ce va creşte în viitor beneficiile implementărilor EMAS. Mai mult guvernul naţional a introdus schema de susţinere pentru implementarea EMAS. Organizaţiile pot aplica pentru schemă şi pot recupera cel puţin parţial costurile implementării unui sistem de management EMAS sau a unuia comparabil din punctul de vedere al mediului înconjurător. AUTORITĂŢILE LOCALE ŞI DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN POLONIA Reţeaua aşezărilor urbane din Polonia constă din mai mult de 900 de oraşe. Aproape 70% din totalul populaţiei trăieşte în zone urbane (23,3 milioane de oameni). Atât activitatea economică cât şi populaţia s-a concentrat din ce în ce mai mult în oraşe. Analiza trendurilor dinamicii demografice urbane pentru următorii de ani prevede că numărul populaţiei poloneze care trăieşte în zone urbane va începe să crească. Oamenii se vor mişca între zonele rurale şi zonele urbane dar şi între diferite zone urbane. Progresul substanţial în modernizarea zonelor urbane şi în creşterea calităţii vieţii este însoţit de numeroasele probleme structurale ale unei dezvoltări mai accelerate şi mai eficiente. Oraşele poloneze se confruntă cu aceleaşi probleme ca şi majoritatea oraşelor din întreaga lume : deficitul de locuinţe, aglomerarea traficului, expansiunea urbană, creşterea disparităţilor sociale, a şomajului, a poluării aerului etc. Scopul politicilor, strategiilor şi programelor dezvoltate la nivel local, regional şi naţional este de a răspunde acestor provocări. Totuşi fragmentarea politicii a condus la probleme de necoordonare în elaborarea politicilor. Tendinţa generală în cadrul autorităţilor locale este de se concentra pe cele mai urgente probleme. Procesul de luare a deciziilor este afectat de presiunea socială pentru soluţii-reparatoare-rapide, de lipsa unei viziuni pe termen lung asupra dezvoltării oraşului precum şi de constrângerile legate de capitalul uman din administraţia locală. Planificarea precară şi lipsa conştientizării nevoilor comunităţii locale a dus la dezvoltarea şi implementarea de proiecte care au generat costuri, dar nu au rezolvat problemele. Concentrarea pe câştigul pe termen scurt ameninţă viitorul zonei urbane precum şi starea de bine a rezidenţilor. Conducătorii locali şi regionali sunt în general cei mai potriviţi să proiecteze strategiile care se potrivesc soluţionării propriilor provocări. Un management urban efectiv la nivel local cere o cooperare pe mai multe niveluri. Proiectat, având şi răspunsul la schimbările climatice în minte, S.I.M. va ajuta autorităţile locale poloneze nu numai să soluţioneze problemele urgente într-un mod coordonat dar va direcţiona atenţia şi spre problemele legate de schimbările climatice. Autorităţile locale din oraşele poloneze nu percep atingerea problemelor schimbărilor climatice ca fiind responsabilitatea lor şi nu sunt devotaţi soluţionării lor. De aceea oraşele nu dezvoltă capacitatea de a rezolva propria lor vulnerabilitate, de a evalua riscul şi de a proiecta propriile lor strategii optime de adaptare la schimbările climatice. Unul din principalele obstacole, care îi împiedică pe liderii politici să meargă înainte cu acţiunile care răspund schimbărilor climatice, este percepţia că asemenea acţiuni forţează dezechilibre inevitabile în defavoarea scopurilor creşterii economice. În plus ei consideră că nu pot să rezolve efectiv marile provocări impuse de schimbările climatice. S.I.M. îi va ajuta pe primari şi pe alţi conducători ai oraşelor să rezolve provocările legate de schimbările climatice în mod simultan, alături de rezolvarea altor probleme legate de provocările guvernării urbane. Acestea includ, de exemplu, progresul situaţiei economice şi a competitivităţii oraşului, furnizând oportunităţi pentru angajare, pentru un mediu curat şi o bună funcţionare a serviciilor publice. 6

7 AUTORITĂŢILE LOCALE ŞI DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN ROMÂNIA România are peste 3200 de autorităţi locale, 9% dintre ele fiind de mici dimensiuni iar 4% fiind municipalităţi cuprinzând circa 9 milioane de locuitori-aproximativ jumătate din populaţia României. Toate aceste comunităţi sunt organizate în asociatii ale consiliilor județene, municipiilor, oraselor si comunelor. Comunităţile sunt confruntate cu o mare varietate de provocări. Pe de o parte există o puternică nevoie de infrastructură şi cunoştinţe pentru introducerea unui management eficient al deşeurilor şi apelor uzate, furnizarea de energie şi programe de economisire a energiei. Pe de altă parte dezvoltarea economică este o problemă vitală, unde ajungerea din urmă a ţărilor vest-europene este strict necesară. Pentru a face faţă provocărilor actuale şi viitoare este necesară o schimbare radicală în conştiinţa conducătorilor administrativi în direcţia unei administraţii publice care să se apropie de experienţele manageriale ale sectorului privat. După Summit-ul de la Rio din 1992, România a început să lucreze asupra conceptului de dezvoltare durabilă şi să introducă iniţiativa Agenda Locală 21. Această etapă a durat pâna în 2008 când a fost aprobată strategia de dezvoltare durabilă, fiind coordonată de Ministerul Mediului şi Pădurilor. Tot în 2008 a fost publicat primul Raport Naţional al României, care a stabilit măsurile şi rezultatele aşteptate. Incepând din 2003 un consorţiu ştiinţific format din I.N.C.E. din cadrul Academiei Române, Universitatea Lucian Blaga-Sibiu şi Centrul Regional de Pregătire pentru Administraţia Publică-Sibiu a realizat mai multe proiecte centrate pe comunităţile locale şi dezvoltarea durabilă cu scopul de a elabora un model pentru autorităţile locale, care să se concretizeze în introducerea strategiei de dezvoltare durabilă intr-un anumit număr de municipalităţi după cum urmează: -Strategia de dezvoltare durabilă a oraşului Tg.Jiu, jud. Gorj, în Ghidul de dezvoltare durabilă a oraşului Sibiu, în Strategii de dezvoltare durabilă pentru Asociaţia Dumbrava Narciselor, formată din comunele Mândra, Comana, Şercaia, Şinca Nouă, Părău, în Strategia de dezvoltare durabilă a oraşului Făgăraş în Strategii de dezvoltare durabilă pentru comunele Recea, Lisa, Voila şi Hârseni în Strategia de dezvoltare durabilă a oraşului Câmpulung în Aceste strategii au la bază rezultatele obţinute din investigaţiile sociologice aplicate la nivel local precum şi următoarele obiective: -utilizarea raţională a resurselor locale, -protecţia mediului înconjurător, -protejarea şi dezvoltarea moştenirii culturale locale, -dezvoltarea durabilă a economiei locale şi creşterea numărului de locuri de muncă, -dezvoltarea durabilă a turismului local. Oraşul Sibiu şi Asociaţia Dumbrava Narciselor sunt incluse în această broşură ca exemple pozitive de aplicare a dezvoltării durabile în două comunităţi foarte diferite: pe de o parte Sibiul cu cei aprozimativ de locuitori, ales capitală culturală în 2007 şi asociaţia comunelor numită Dumbrava Narciselor care cuprinde 6 comune cu mari rezervaţii naturale în cadrul ei. Fundaţia pentru Perfecţionare Profesională în Administraţia Publică foloseşte rezultatele şi lecţiile învăţate din elaborarea acestor strategii în elaborarea de cursuri de perfecţionare pentru personalul din administraţia publică şi este capabilă, mulţumită I.C.L.E.I., să îmbogăţească experienţa din România cu cunoştinţe din alte ţări. Încă este o necesitate foarte mare pentru pregătirea politicienilor şi a tehnicienilor care lucrează în cadrul autorităţilor locale. Cultura administrativă din România are la bază influenţe austriece în Transilvania, franceze în sudul României şi ruseşti în Moldova. Rezultatul acestor influenţe diferite în cele trei regiuni istorice face ca administraţia să lucreze diferit. Până în prezent administraţiile locale nu sunt obişnuite să folosească abordarea managerială care consideră aspectele economice, socio-culturale şi ecologice într-o manieră integratoare. De aceea a fost propus un Cod de Procedură Administrativă pentru a da unitate procedurilor administrative. Acest lucru oferă şi o bună ocazie pentru dezvoltarea în continuare a culturii administrative către o abordare interdisciplinară, participativă şi integrată. Comunităţile româneşti au nevoie de mai mult schimb de experienţă pentru a învăţa din puţinele dar pozitivele exemple din ţară şi din experienţa din alte state membre ale Uniunii Europene. Mai mult managementul integrat al durabilităţii va spori transparenţa şi va contribui la o mai bună implementare a programelor şi proiectelor. Aspectele prezentate sunt de cea mai mare importanţă şi pentru instituţiile europene şi internaţionale de finanţare. S.I.M. va încerca să crească posibilităţile pentru autorităţile locale româneşti de a obţine fondurile urgent necesare de care au nevoie pentru a rezolva problemele sociale şi pe cele de mediu. Şi la urmă dar de aceaşi importanţă este şi faptul ca autorităţile locale româneşti să dobândească un rol modelator pentru a planifica şi a acţiona în domeniul dezvoltării durabile şi pentru a începe să trăiască conform principiilor democraţiei participative şi spiritului de toleranţă. Doar aşa vor putea cere sprijinul acţionarilor şi al cetăţenilor şi îi vor putea motiva corespunzător pentru o schimbare de comportament. 7

8 MANAGEMENTUL INTEGRAT CREŞTE ŞANSELE DE A OBŢINE INVESTIȚII EXTERNE Prin implementare EMAS noi dorim să arătăm locuitorilor noştri că activităţile noastre nu sunt o ameninţare la mediul natural înconjurător. Noi dorim să garantăm un mediu sănătos şi curat în Trzebinia pentru cei ce trăiesc, muncesc şi îşi petrec timpul liber aici şi făcând acest lucru noi dorim să contribuim la protejarea mediului în regiunea noastră, ţara noastră şi pe întreaga planetă. Adam Adamczyk, primarul din Trzebinia STUDIU DE CAZ :TRZEBINIA (POLONIA) Trzebinia este situată pe Platoul Sileziano-Cracovian, în partea de vest provinciei Malopolska. Comunitatea Trzebinia ocupă o suprafaţă de aproximativ 105 km² şi teritoriul ei este populat de aproximativ locuitori. Trzebinia este prima autoritate locală poloneză înregistrată sub schema de Eco-Management şi Audit (EMAS). La data de 14 februarie 2008 Ministerul Mediului a înregistrat Departamentul Economiei Municipale, Protecţiei Mediului, Agriculturii şi Pădurilor al Biroului Municipal Trzebinia la EMAS. Departamentul este responsabil de curăţenia şi ordinea municipalităţii precum şi de protejarea mediului şi managementul construcţiilor. Care au fost scopurile? Scopul Biroului Municipal Trzebinia este de a evalua, conduce şi de a îmbunătăţi în continuu performanţa in domeniul mediului. Principalele scopuri legate de mediu ale Departamentului Economiei Municipale, Protecţiei Mediului, Agriculturii şi Padurilor ţintesc la îmbunătăţirea performanţei în domeniul mediului, în managementul deşeurilor şi folosirea resurselor naturale, incluzând întreţinerea biroului şi cerinţele subcontractorilor. În plus autorităţile locale şi-au dat seama că printr-o puternică implicare în problemele mediului pot îmbunătăţi şi imaginea oraşului şi competitivitatea lui economic. Pe termen lung managementul durabil va imbunătăţi atractivitatea oraşului şi va ajuta la atragerea de noi afaceri şi investiţii în regiune. Cum s-a realizat? Procesul înregistrării pentru EMAS a început în 2004, când Biroul Municipal Trzebinia s-a alăturat proiectului European Life de trei ani, proiect finanţat NEST Reţeaua de lucru cu EMAS pentru Dezvoltare Durabilă. Pentru a se înregistra cu EMAS, Trzebinia a întreprins câteva activităţi cum ar fi: administraţia a pregătit o analiză a activităţii organizaţiei şi a impactului avut asupra mediului, a definit obiectivele legate de mediu şi mijloacele prin care să le realizeze pentru întreaga organizaţie şi a dezvoltat sistemul de management al mediului. Un factor-cheie al succesului a fost împuternicirea şi motivarea funcţionarilor astfel încât acţiunile care au contribuit la implicarea personalului au fost dezvoltate şi implementate cu precădere. Rezultate Noua abordare managerială a îmbunătăţit performanţa de mediu, şi financiară de asemenea. Biroul Municipal Trzebinia a redus cantitatea de deşeuri produse, a redus consumul de energie şi a imbunătăţit eficienţa generală a folosirii resurselor. Toate acestea au condus la o economie de costuri, în plus ajutând şi la protejarea şi dezvoltarea mediului înconjurător. Mai mult, administraţia oraşului este un model pentru cetăţeni şi subiecți interesați pe care îi încurajează să întreprindă activităţi care au ca rezultat o mai eficientă folosire a resurselor. De asemenea procesul transparent şi strategic de luare a deciziilor a făcut să crească treptat şi atractivitatea locală în faţa investitorilor, prezentându-le un orizont de planificare, de încredere şi în consecinţă instaurând încrederea în politicile şi serviciile municipale. 8

9 Biroul Municipal Trzebinia este primul birou municipal polonez înregistrat EMAS, oraşul câştigând astfel o publicitate pozitivă în media naţională. Recunoaşterea lui a crescut şi pe plan internaţional Trzebinia împărtăşindu-şi experienţa legată de EMAS cu autorităţile locale din alte state. Merită a fi menţionat şi faptul că Trzebinia a primit sprijin financiar din partea U.E. pentru a se pregăti în procesul de înregistrare EMAS. Astăzi când înregistrarea EMAS este încheiată, managementul durabilităţii serveşte ca garant pentru adecvata implementare a proiectului şi folosire a fondurilor, îmbunătăţinduşi în consecinţă şi şansele de obţinere de noi granturi de proiecte şi subsidii din partea Programelor de Finanţare ale Uniunii Europene. Care sunt paşii următori pentru acest oraş? Activităţile următoare ale acestei unităţi inregistrate-emas se concentrează pe dezvoltarea în continuare a iniţiativelor existente. În plus Biroul Municipal Trzebinia şi-a planificat să extindă EMAS şi să implementeze schema şi în alte departamente. 9

10 MANAGEMENTUL INTEGRAT CONDUCE SPRE ORAŞE MAI ATRACTIVE PENTRU CETĂŢENI ŞI INVESTITORI STUDIU DE CAZ : BYDGOSZCZ Adunând speranţele locuitorilor şi alcătuind un plan pentru a folosi această zonă oraşul a reuşit să realizeze produsul final un loc revitalizat, servind multe părţi. Cred că autorităţile oraşului şi toţi oamenii implicaţi în procesul de planificare pot fi fericiţi că ideile lor au avut succes. Nu numai că avem clădiri frumoase dar avem şi oameni fericiţi care să le folosească. Joanna Zataj-Ross, Primăria Bydgoszcz Bydgoszcz este aşezat în nordul Poloniei, pe râurile Brda şi Vistula. Cu o populaţie a oraşului de şi o aglomeraţie urbană care depăşeşte de locuitori, Bydgoszcz este, după mărime, pe locul opt în Polonia. Bzdgoszcz s-a transformat dintr-un oraş industrial ruinat într-un centru de cultură, petrecere a timpului liber şi antreprenoriat. Lucrând cu un lanţ de parteneri a fost posibil ca oraşul să sesizeze nevoile cetăţenilor săi, să câştige experienţă şi în cele din urmă să realizeze o mai bună coeziune socială. Care au fost ţelurile? Timp de câţiva ani insula Mill a fost inima industrială a oraşului, gazdă a numeroase clădiri istorice, datând din secolul al XVIIIlea. Deoarece industria a intrat în declin, multe din clădirile de pe insulă şi împrejurimile ei s-au depreciat, nemaifiid reparate. Autorităţile oraşului au decis să revitalizeze zona şi să creeze un loc multifuncţional, care să răspundă variatelor necesităţi ale diferiţilor subiecți interesați. Proiectul a fost destinat să mărească atractivitatea oraşului din perspectiva investitorilor şi să îmbunătăţească calitatea vieţii în oraş. Beneficiile pe termen lung ale proiectului includeau crearea de locuri de muncă, întărirea relaţiilor din comunitate, un nivel economic ridicat şi restaurarea mediului. Pentru oraş cea mai mare provocare a fost să creeze un punct central al oraşului, menţinând totodată caracterul istoric al insulei, rezolvând nevoile cetăţenilor şi implementând politicile U.E. legate de coeziunea socială şi păstrarea mediului. Cum s-au realizat ele? În 2004 oraşul a prezentat un program-cadru pentru regenerarea insulei Mill şi a zonelor învecinate. Cadrul revitalizării a fost fixat de programul readucerii râului Brda în oraş şi de programul de revitalizare locală pentru oraşul Bzdgoszcz. Regenerarea insulei a fost eşalonată în patru etape, fiecare tratând unul din următoarele domenii: dezvoltare economică, moştenire culturală, zone verzi şi recreere. A fost un plan ambiţios pentru întreaga zonă, care a adus cu el noi funcţii economice, culturale şi sociale. Pentru realizarea acestei viziuni, oraşul a colaborat cu un număr de subiecți interesați, care au devenit parteneri în diferite faze ale proiectului. Acționarii au inclus un muzeu al oraşului, un centru de plasare, un nucleu industrial şi câteva ONG-uri, organizaţii educaţionale şi culturale. Implicarea lor a jucat un rol crucial în dezvoltarea proiectului şi contribuţia lor a ajutat la proiectarea unui loc care să răspundă speranţelor locuitorilor. De asemenea investitori privaţi şi dezvoltatori au contribuit la proiect, construind hoteluri şi reconstruind clădirile istorice. Participând la o cercetarea sociologică,care avea drept grup-ţintă locuitorii din zona insulei Mill au avut şi ei prilejul să-şi exprime părerile şi ideile legate de revitalizare. 10

11 Care sunt paşii următori pentru acest oraş? Care a fost cheia succesului? Colaborarea cu diverşi parteneri a asigurat succesul proiectului insulei Mill, promovând schimbul de experienţă, legături puternice şi luări de decizii, permiţând proiectului să se desfăşoare mai repede decât se prevăzuse. Implicarea diferiţilor persoane interesate a ajutat la dezvoltarea unui proiect care a răspuns nevoilor şi speranţelor diferitelor grupuri de locuitori. Construind pe participarea comunităţii şi implicarea autorităţilor locale s-a asigurat proprietatea comunităţii asupra proiectului şi a crescut sustenabilitatea lui. Implicarea diverselor persoane interesate a asigurat că interesul tuturor părţilor este luat în considerare. Dezvoltarea care a rezultat a fost bine primită de cetăţeni precum şi de către turişti. În plus, strategia de revitalizare a oraşului, bazată pe cooperare şi pe implicarea acţionarilor a fost recunoscută pe plan internaţional, când Bzdgoszcz a câştigat distincţia pentru cooperare EUROCITIES în Oraşul îşi propune să-şi continue efortul de revitalizare şi în alte zone. Modelul de cooperare folosit în proiectul de revitalizare a insulei Mill va fi utilizat şi în alte iniţiative care vor fi duse la indeplinire de către acest oraş. 11

12 MANAGEMENTUL INTEGRAT AJUTA ADMINISTRATIA SA DEVINA UN EXEMPLU POZITIV PENTRU CETĂŢENI, SUBIECȚI INTERESAȚI ŞI ALTE ENTITĂȚI STUDIU DE CAZ : AGENŢIA DE COORDONARE A DEZVOLTĂRII LACULUI BALATON (UNGARIA) 12 Motivele fundamentale ale abordării care pune accent din ce în ce mai mult protecţia mediului înconjurător, constau în utilizarea mai rapidă a resurselor naturale la un anumit nivel, datorită mangementului nesustenabil pe termen lung şi creşterii cantităţii de materiale poluante eliberate în mediul înconjurător, ca rezultat al activităţilor economice desfăşurate la alt nivel. În acelaşi timp, condiţii de mediu adecvate sunt esenţiale pentru rezerva de bunăstare şi vieţile sănătoase ale generaţiilor prezente şi viitoare. Problemelor de protecţie a mediului trebuie să li se răspundă în mod simultan şi împreună cu implementarea unor sarcini socio-economice. În mod similar altor regiuni din Europa, anumite practici dezavantajoase sau nefavorabile din punct de vedere al mediului, se pot întâlni şi în regiunea lacului Balaton, izvorând din abordarea pe termen scurt a planificării socio-economice şi de mediu. Aproape simultan a apărut în zonă şi o abordare responsabilă care este capabilă să asigure sustenabilitatea printr-o expertiză şi surse financiare adecvate. Aceasta s-a dovedit prin rezultatele din ultima decadă şi jumătate. Cu privire la sistemul de mediu sensibil al lacului Balaton, managementul regional durabil şi planificarea activităţilor sunt importante pentru armonizarea şi monotorizarea dezvoltării. Stabilirea de sisteme de management al mediului poate susţine aceste feluri de activităţi. Stabilirea de sisteme de management al mediului în cadrul autorităţilor locale contribuie la continua îmbunătăţire a calităţii mediului aşezărilor omeneşti. Se promovează dezvoltarea durabilă prin stabilirea de structuri de management conforme cu sistemele existente dovedite, cum sunt standardele EMAS (Schema de Eco-Management şi Audit a U.E.). Publicitatea şi fluxul de informaţii necesare sistemelor de management al mediului- prin canale de comunicaţii interne şi externe - îmbunătăţesc relaţiile din cadrul regiunii: administraţiile publice ca şi persoane interesate din exterior se trezesc că muncesc împreună uniţi printr-o încredere reciprocă şi cooperare. Cunoscând toţi factorii menţionaţi anterior, Agenţia de Coordonare a Dezvoltării Lacului Balaton a devenit prima agenţie de dezvoltare din Ungaria care a introdus un sistem de management al mediului. Prin implementarea de succes şi plină de recompense a EMAS, Agenţia de Coordonare a Dezvoltării Lacului Balaton speră de asemenea să servească drept model pentru autorităţile locale, instituţiile şi alte oficii situate în Zona de Recreere a Lacului Balaton, motivându-i astfel să integreze protecţia mediului şi dezvoltarea durabilă în sistemul lor organizaţional. Munca exemplară a Agenţiei în domeniul protecţiei mediului a fost recunoscută de trei ori de către Comisia Europeană, când i-au fost conferite distincţii în 2008, 2009 şi Sarcina Agenţiei de Coordonare a Dezvoltării Lacului Balaton (A.C.D.L.B.) Este o organizaţie non-profit, care a fost înfiinţată în ianuarie 2000 de către Consiliu de Dezvoltare a Lacului Balaton. Scopul A.C.D.L.B. este de a susţine Regiunea Lacului Balaton să devină un exemplu de regiune la standard european, exclusivistă, cu un mod de viaţă atrăgător, un mediu de muncă şi recreere construit pe trăsăturile unice de natură şi cultură oferite de lac şi de împrejurimile sale. Sarcina A.C.D.L.B. este să coordoneze activităţile complexe de dezvoltare regională în colaborare cu subiecții interesați în concordanţă cu planurile şi conceptele de dezvoltare. Agenţia desfăşoară activităţi profesionale şi operaţionale, promovând dezvoltarea Zonei de recreere a Lacului Balaton în relaţie cu activităţile ei. Agenţia are 22 de angajaţi care lucrează la trei birouri din jurul lacului în Siofok, Keszthely şi Balatonfured.

13 Politica de mediu a Agenţiei de Coordonare a Dezvoltării Lacului Balaton A.C.D.L.B. a fost înfiinţată în anul 2000 de Consiliul de Coordonare a Dezvoltării Lacului Balaton cu scopul de a coordona dezvoltarea durabilă a Zonei de Recreere a Lacului Balaton. Deoarece protecţia mediului joacă un rol semnificativ în dezvoltarea regională, credem că este obligaţia noastră să reducem încărcătura care apasă pe mediu, generată de activităţile Agenţiei. Dincolo de reglementările legale, obiectivul nostru este de a reduce şi de a elimina impactul neaşteptat asupra mediului, care poate rezulta din activităţile noastre, cu accent deosebit pe cantitatea de deşeuri produse, utilizarea consumabilelor, consumul de energie precum şi emisiile de poluatori generaţi de călătorii. Activităţile Agenţiei sunt cercetate şi analizate periodic prin indicatorii de performanţă pentru a putea face modificările necesare. Scopul nostru este să încurajăm pe fiecare coleg să fie conştient şi să utilizeze acele instrumente care pot contribui la îmbunătăţirea performanţei A.C.D.L.B. în domeniul mediului. Prin implementarea sistemului EMAS, Agenţia poate fi un model pentru municipalităţile locale, instituţii şi alte oficii aflate în Zona de Recreere a Lacului Balaton şi să promoveze implementare protecţiei mediului într-un mod sistematizat. 13

14 PRIN MANAGEMENTUL INTEGRAT, PROTECTIA MEDIULUI DEVINE O STRATEGIE ECONOMICĂ STUDIU DE CAZ : BALATONALMADI (UNGARIA) 14 Balatonalmadi, un mic oraş-staţiune cu aproximativ 9000 de locuitori, este situat în capătul nord-estic al Lacului Balaton, un lac de mare de importanţă internaţională. Motorul economiei locale constă din turism şi serviciile asociate acestuia. Un mediu curat şi o bună calitate a apei lacului sunt premize necesare nu numai pentru binele locuitorilor permanenţi ci şi pentru o eficientă operare a industriei turismului. Activităţile de protejare a mediului sunt coordonate de administraţia locală dar şi de organizaţii neguvernamentale şi activişti individuali care au rolul lor important. Resurse substanţiale au fost alocate pentru dezvoltarea sistemului de canalizare începând cu anul 1994 şi acum procentul conectării la canal depăşeşte 90%. Sistemul de furnizare a gazului natural a fost şi el dezvoltat în aceeaşi perioadă, gazul natural devenind sursa de energie predominantă. Aceste proiecte majore de dezvoltare a infrastructurii au fost planificate, conduse şi parţial finanţate de guvernul local şi au avut drept rezultat o mai bună calitate a apei şi aerului dar şi o eficienţă energetică îmbunătăţită. Balatonalmadi împreună cu peste 160 de localităţi participă la Proiectul Managementul Deşeurilor din Nordul Balatonului, ale cărui obiective ţintesc spre îmbunătăţirea radicală a managementului deşeurilor solide din regiune. Proiectul, care este în faza finală de implementare (munca de construcţie se va termina în luna iulie anul acesta), include o nouă şi modernă groapă de gunoi, recuperare vechilor şi adeseori ilegale gropi de gunoi sau terenuri pe care se aruncau gunoaie, un mare procesator şi separator de deşeuri, producerea de compost din plante, etc. Municipalitatea a pregătit primul ei program complex de mediu în 2003 şi l-a revizuit în Sistemul de colectare selectivă a deşeurilor a fost introdus cu câţiva ani în urmă având 11 puncte de colectare şi este într-o continuă perfecţionare. O recentă schimbare este colectarea selectivă a deşeurilor la casele individuale. O hartă municipală a zgomotului a fost finalizată anul trecut, ea furnizând o bază pentru identificarea şi desemnarea aşanumitelor zone silenţioase care au reguli stricte în privinţa zgomotelor. Între anii , pentru a răspunde recentelor schimbări de climă, Balatonalmadi a fost una din primele municipalităţi din ţară care a pregătit şi aprobat Strategia de Schimbare Climaterică. Această strategie specifică măsurile de adaptare şi micşorare, incluzând tehnici de economisire a apei, îmbunătăţirea şi mărirea zonelor verzi creşterea folosirii de energie regenerabilă, etc. Un proiect despre schimbările climatice recent finalizat, finanţat de Fondul de Mediu Norvegian şi implementat de secţiunea locală a ONG-ului Femeile pentru Lacul Balaton, reprezintă reabilitarea parcului oraşului care este protejat de statutul de rezervatie naturală. Un joint-proiect finanţat de U.E. şi condus de Balatonalmadi impreună cu oraşul înfrăţit San Michele al Tagliamento, în 2007 a susţinut transferul de know-how de la partenerul italian în legătură cu sistemul de certificare EMAS. Ţelul administraţiei locale este de a achiziţiona certificarea EMAS în viitorul apropiat. În acest scop municipalitatea a fost nerăbdătoare să se alăture proiectului CHAMP de pregătire a capacităţii profesionale a personalului. Proiectul a pregătit personalul municipalităţii între anii cu cunoştinţe şi deprinderi practice legate de implementarea sistemului de management integrat. În ultimii 15 ani guvernul local a introdus reguli locale pentru protejarea mediului, pentru managementul deşeurilor solide şi lichide, protejarea pământului şi a solului, prezervarea naturii, controlul zgomotului şi este angajat să continue

15 eforturile în aceste domenii şi în altele legate de schimbările climatice. După consultarea acţionarilor locali şi cu asistenţa A.C.D.L.B. guvernul local a pregătit studiul de fezabilitate pentru a construi un parc sustenabil local pe terenurile industriale degradate ale municipalităţii. Proiectul este în faza de formulare şi va include auto-furnizarea de apă şi energie prin utilizarea unor forme diverse de energie regenerabilă, incluzând energia geotermală, solară, biomasa precum şi cele mai la îndemână tehnologii de preparare a apei potabile şi de tratare a apelor uzate. O abordare menită să atragă industrii inovatoare şi durabile care vor aduce venituri pentru întreaga regiune şi pentru locuitorii ei. 15

16 MANAGEMENTUL INTEGRAT DEZVOLTĂ COOPERAREA PESTE LIMITELE TERITORIULUI ADMINISTRATIV Studiu de caz : Dumbrava Narciselor (Romania) Dezvoltarea durabilă care conduce la prosperitate economică este un efort al întregii comunităţi care nu poate fi încununat de succes în absenţa unei strânse cooperări şi a unui ţel comun. Parteneriatele au fost concepute între graniţele teritoriale, sociale şi administrative şi fiecare membru trebuie să înţeleagă rolul şi responsabilitatea sa în asigurarea unei dezvoltări de succes a regiunii, oraşului sau comunei. Acest lucru este chiar şi mai important pentru comunităţile mai mici, care au o influenţă limitată şi resurse mai puţine ca să răspundă provocărilor actuale. Admiţând necesitatea de cooperare şi parteneriat, comunele din asociaţia Dumbrava Narciselor din judeţul Braşov, România au elaborat o strategie comună de dezvoltare. Strategia fundamentează o înţelegere unitară a dorinţei de dezvoltare a comunelor, oferind atât cetăţenilor şi cât şi mediului de afaceri un ghid de acţiune în realizarea dezvoltării, a deschiderii spre parteneriat şi cooperare. În vederea dezvoltării acestei înţelegeri comune, aproximativ 700 de cetăţeni, ONG-uri şi afaceri private au fost incluse în studiul sociologic empiric legat de dezvoltarea preconizată a regiunii. Sondajele au fost conduse în cooperare cu Institutul Naţional de Cercetări Economice- Costin C.Kirițescu al Academiei Române şi Universitatea Lucian Blaga -Sibiu. Rezultatul acestor sondaje s-a concretizat în cinci direcţii prioritare după cum urmează: I: programe pentru dezvoltarea economică şi socială, liberă-iniţiativă, buget, finanţe, managementul domeniilor public şi privat ale comunităţii, servicii publice, eco-turism şi comerţ; II: organizarea, dezvoltarea şi planificarea rurală, realizarea lucrărilor publice, protecţia mediului şi conservarea monumentelor istorice; III: legalitatea în domeniul administraţiei publice, apărarea ordinii publice, respectul pentru drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, transparenţa deciziilor şi exerciţiul relaţiilor publice: IV: activităţi ştiinţifice, educaţie, sănătate, cultură şi protecţie socială; V: activităţi de reprezentare în relaţiile interne şi internaţionale promovarea imaginii şi intereselor comunelor şi dezvoltarea asociaţiei intercomunitare. Pe baza datelor obţinute s-au desprins aproximativ 160 de direcţii şi măsuri care au fost dezvoltate pentru a asigura protecţia durabilă a resurselor naturale prin implementarea unitară a strategiei comune. 16

17 MANAGEMENTUL INTEGRAT CONDUCE LA O MAI EFICIENTĂ ŞI EFECTIVĂ GUVERNARE ŞI ADMINISTRARE Studiu de caz: Sibiu (Romania) Asigurarea dezvoltarii durabile, care va avea ca rezultat o calitate mai bună a vieții în cadrul unui oraș, trebuie sa fie un angajament pe termen lung, bazat pe fapte concrete. Fără o înțelegere corectă a condițiilor de trai concrete și a preferințelor cetățenilor, succesul nu poate fi atins și există riscul lipsei de susținere din partea cetățenilor. Pentru a evita aceste neajunsuri și în consecință pentru a mări șansele de succes la asigurarea unei prosperități crescute în domeniile economic și socio-cultural, municipalitatea orașului Sibiu a început pregătirile pentru lansarea unei strategii de dezvoltare pe termen lung încă din anul 2003 prin realizarea unor sondaje de opinie centrate pe obținerea unor date reale care să constituie baza de plecare. Trei tipuri de chestionare au fost elaborate și prezentate pentru realizarea acestor sondaje. Cele 3 tipuri de chestionare au fost adresate cetățenilor și gospodăriilor particulare, mediului de afaceri și funcționarilor din administrația publică locală și reprezentanților aleșilor la nivel regional. Aceste sondaje au furnizat baza de date concrete în două direcții: prima a avut ca rezultat o analiză a stării de fapt existente la nivelul economic și social al comunității- incluzând și modul de acționare și gradul de satisfacție al cetățenilor în privința administrației publice locale. A doua direcție a furnizat o perspectivă asupra dezvoltării durabile- în special a zonelor rezidențiale ale orașului Sibiu. Rezultatele au fost înglobate în strategia de dezvoltare furnizând principalele direcții de acțiune până în anul Astazi Sibiul poate privi înapoi spre cei cinci ani de implementare a strategiei de dezvoltare. Dupa anul 2007, când Sibiul a fost Capitala Culturală Europeană, strategia de dezvoltare a jucat un rol central în obtinerea celor mai bune rezultate dintrun eveniment care a durat un an intreg.astazi Sibiul păstrează încă sentimentul că este un centru cultural al Europei, prepetuând spiritul insuflat de titlul de Capitală Culturală.Pe lângă acestea strategia de dezvoltare a ajutat într-o mare masură la dezvoltarea potențialului economic pe care îl conferă un astfel de titlu prestigios. Cu aceste sondaje și cu pregatirea strategiei de dezvoltare, Sibiul a parcurs primele doua etape ale ciclului sistemului integrat de management. In anii următori Sibiul va dezvolta această abordare managerială, participand la mai multe proiecte internaționale. Una din etapele următoare va consta în examinare amănunțită a două unelte manageriale dezvoltate la nivel european: în cooperare cu I.C.L.E.I. se va stabili un centru de contact național care va lansa și monitoriza Evaluarea Locală 21 și Ecosistemul urban Europa. Centrul va pune accent și pe cooperarea și schimbul de experiență cu alte orașe. In final, scopul este de a învăța din aceste experiențe realizate până acum și de a aduce la zi și ajusta strategia de dezvoltare a orașului Sibiu- finalizând astfel ciclul sistemului integrat de management prin evaluarea eforturilor depuse. 17

18 Sunteţi interesaţi să deveniţi deschizători de drum? Aveţi nevoie de pregătire sau consiliere pentru implementarea sistemului de management integrat? Centrul dumneavoastră naţional de pregătire vă poate ajuta! Centrul de pregătire din Polonia: Fundaţia Sendzimir: fundaţia Sendzimir a fost creată pentru a ajută societatea poloneză la găsirea de soluţii pentru complexele probleme sociale, economice şi de mediu Misiunea Fundaţiei Sendzimir este de iniţia şi susţine activităţi educaţionale de cercetare şi practice care au drept scop dezvoltarea conştiinţei pentru mediul înconjurător a societăţii civile şi îmbunătăţirea calităţii mediului. Vedeţi : / national training hub contact Centrul de pregătire din Romania: Fundaţia de pregătire profesională pentru administraţia publică din Sibiu Fundaţia a fost creată în anul 2000 având ca scop principal continuarea pregătirii în domeniul administraţiei publice din România. Fundaţia lucrează în cooperare organizaţii de stat şi cu alte ONG-uri. Vedeţi :.google.com/site/perfectproff/ national training hub contact : Centrul de pregătire din Ungaria: Agenţia de coordonare a dezvoltării lacului Balaton Agenţia de coordonare a dezvoltării lacului Balaton (A.C.D.L.B.) este o companie publică non-profit din Ungaria înfiinţată în anul 2000 pentru a promova dezvoltarea zonei balneare a lacului Balaton. A.C.D.L.B. lucrează cu organizaţii interne şi internaţionale partenere pentru a propulsa iniţiative inovatoare centrate pe probleme de dezvoltare durabilă. Vezi : / hub contact : Parteneriatul european pentru managementul integrat al durabilităţii Centrele de pregătire sunt organizate în parteneriat european. Scopul şi viziunea parteneriatului european parteneriatul european are ca scop să integrze abordarea integrată pentru a crea un model al dezvoltării dura bile în oraşele şi regiunile din Europa parteneriatul european ajută oraşele şi regiunile care doresc o creştere sustenabilă, având astfel nevoie de noi capacităţi şi deprinderi parteneriatul european pune accentul pe dezvoltare serviciilor de perfecţionare a personalului prin centre le naţionale de pregătire a autorităţilor locale şi regionale, cu accent deosebit pe sistemul de management integrat al durabilităţii parteneriatul european are ca scop identificarea de sinergii între diferite iniţiative şi proiecte legate de sustena bilitate şi schimbările climatice Vizitaţi or contact Union of Baltic Cities to get involved: 18

19 Această broşură descrie pe scurt cum sistemul integrat de management(sim) funcţionează pentru autorităţile locale şi ilustrează câteva din principalele argumente care recomandă implementarea unui sistem integrat de management. Aceste argumente sunt prezentate sub forma unor studii de caz efectuate în comunităţi europene care sunt descizători de drum în acest domeniu în Polonia, Ungaria şi România. Managementul integrat : de ce ar trebui autorităţile locale şi regionale să-l utilizeze? Managementul sustenabilităţii creşte şansele pentru a obţine investiții externe Studiu de caz : Trzebinia(Polonia) Managementul integrat conferă mai multă atractivitate oraşelor în faţa cetăţenilor şi investitorilor Studiu de caz : Bydgoszcz(Polonia) Managementul integrat împinge spre prima linie a administraţiei moderne Studiu de caz : Agenţia de Coordonare a Dezvoltării Lacului Balaton(Ungaria) Managementul integrat impune cooperarea peste limitele teritoriului administrativ Studiu de caz : Dumbrava Narciselor(România) Managementul integrat va conduce la o mai eficientă guvernare şi administrare Studiu de caz : Sibiu(România) Prin managementul integrat protejarea mediului poate deveni o strategie economică Studiu de caz : Balatonalmadi(Ungaria). The project has been funded by the EU-Life+ programme and German Federal Ministry for the Environment, Nature Conservation and Nuclear Safety and by the German Federal Environment Agency with means of the Advisory Assistance Programme for Environmental Protection in the Countries of Central and Eastern Europe, the Caucasus and Central Asia. The content of this publication lies within the responsibility of the authors. 19

Press review. Monitorizare presa. Programul de responsabilitate sociala. Lumea ta? Curata! TIMISOARA Page1

Press review. Monitorizare presa. Programul de responsabilitate sociala. Lumea ta? Curata! TIMISOARA Page1 Page1 Monitorizare presa Programul de responsabilitate sociala Lumea ta? Curata! TIMISOARA 03.06.2010 Page2 ZIUA DE VEST 03.06.2010 Page3 BURSA.RO 02.06.2010 Page4 NEWSTIMISOARA.RO 02.06.2010 Cu ocazia

More information

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru Proiect nr. 154/323 cod SMIS 4428 cofinanțat de prin Fondul European de Dezvoltare Regională Investiții pentru viitorul dumneavoastră. Programul Operațional

More information

VISUAL FOX PRO VIDEOFORMATE ŞI RAPOARTE. Se deschide proiectul Documents->Forms->Form Wizard->One-to-many Form Wizard

VISUAL FOX PRO VIDEOFORMATE ŞI RAPOARTE. Se deschide proiectul Documents->Forms->Form Wizard->One-to-many Form Wizard VISUAL FOX PRO VIDEOFORMATE ŞI RAPOARTE Fie tabele: create table emitenti(; simbol char(10),; denumire char(32) not null,; cf char(8) not null,; data_l date,; activ logical,; piata char(12),; cap_soc number(10),;

More information

DIRECTIVA HABITATE Prezentare generală. Directiva 92/43 a CE din 21 Mai 1992

DIRECTIVA HABITATE Prezentare generală. Directiva 92/43 a CE din 21 Mai 1992 DIRECTIVA HABITATE Prezentare generală Directiva 92/43 a CE din 21 Mai 1992 Birds Directive Habitats Directive Natura 2000 = SPAs + SACs Special Protection Areas Special Areas of Conservation Arii de Protecţie

More information

GRAFURI NEORIENTATE. 1. Notiunea de graf neorientat

GRAFURI NEORIENTATE. 1. Notiunea de graf neorientat GRAFURI NEORIENTATE 1. Notiunea de graf neorientat Se numeşte graf neorientat o pereche ordonată de multimi notată G=(V, M) unde: V : este o multime finită şi nevidă, ale cărei elemente se numesc noduri

More information

FORMULAR PENTRU ORGANIZAŢIILE CARE DESFĂŞOARĂ ACTIVITĂŢI DE CONSULTANŢĂ ÎN REGIUNEA CENTRU

FORMULAR PENTRU ORGANIZAŢIILE CARE DESFĂŞOARĂ ACTIVITĂŢI DE CONSULTANŢĂ ÎN REGIUNEA CENTRU Str. Decebal 12, 510093 Alba Iulia Tel.: (+ 40) 258-818616 (+ 40) 258-815622 Fax: (+ 40) 258-818613 Internet: www.adrcentru.ro e-mail: office@adrcentru.ro FORMULAR PENTRU ORGANIZAŢIILE CARE DESFĂŞOARĂ

More information

Pasul 2. Desaturaţi imaginea. image>adjustments>desaturate sau Ctrl+Shift+I

Pasul 2. Desaturaţi imaginea. image>adjustments>desaturate sau Ctrl+Shift+I 4.19 Cum se transformă o faţă în piatră? Pasul 1. Deschideţi imaginea pe care doriţi să o modificaţi. Pasul 2. Desaturaţi imaginea. image>adjustments>desaturate sau Ctrl+Shift+I Pasul 3. Deschideţi şi

More information

ENVIRONMENTAL MANAGEMENT SYSTEMS AND ENVIRONMENTAL PERFORMANCE ASSESSMENT SISTEME DE MANAGEMENT AL MEDIULUI ŞI DE EVALUARE A PERFORMANŢEI DE MEDIU

ENVIRONMENTAL MANAGEMENT SYSTEMS AND ENVIRONMENTAL PERFORMANCE ASSESSMENT SISTEME DE MANAGEMENT AL MEDIULUI ŞI DE EVALUARE A PERFORMANŢEI DE MEDIU SISTEME DE MANAGEMENT AL MEDIULUI ŞI DE EVALUARE A PERFORMANŢEI DE MEDIU Drd. Alexandru TOMA, ASEM, (Bucureşti) Acest articol vine cu o completare asupra noţiunii de sistem de management al mediului, în

More information

Aplicatii ale programarii grafice in experimentele de FIZICĂ

Aplicatii ale programarii grafice in experimentele de FIZICĂ Aplicatii ale programarii grafice in experimentele de FIZICĂ Autori: - Ionuț LUCA - Mircea MIHALEA - Răzvan ARDELEAN Coordonator științific: Prof. TITU MASTAN ARGUMENT 1. Profilul colegiului nostru este

More information

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Proiect nr. 154/323 cod SMIS 4428 cofinanțat de prin Fondul European de Dezvoltare Regională Investiții pentru viitorul

More information

Standardele pentru Sistemul de management

Standardele pentru Sistemul de management Standardele pentru Sistemul de management Chişinău, 2016 Ce este Sistemul de management al calităţii? Calitate: obţinerea rezultatelor dorite prin Management: stabilirea politicilor şi obiectivelor şi

More information

Application form for the 2015/2016 auditions for THE EUROPEAN UNION YOUTH ORCHESTRA (EUYO)

Application form for the 2015/2016 auditions for THE EUROPEAN UNION YOUTH ORCHESTRA (EUYO) Application form for the 2015/2016 auditions for THE EUROPEAN UNION YOUTH ORCHESTRA (EUYO) Open to all born between 1 January 1990 and 31 December 2000 Surname Nationality Date of birth Forename Instrument

More information

Organismul naţional de standardizare. Standardizarea competenţelor digitale

Organismul naţional de standardizare. Standardizarea competenţelor digitale Organismul naţional de standardizare Standardizarea competenţelor digitale Legea 163/2015 OSS Oficiul de Stat de Standardizare 1953 IRS Institutul Român de Standardizare 1970 ASRO Asociaţia de Standardizare

More information

FINANŢAREA PROIECTELOR DE UTILIZARE A ENERGIEI DURABILE Sesiunea de informare şi instruire Timişoara 30 Septembrie 2011

FINANŢAREA PROIECTELOR DE UTILIZARE A ENERGIEI DURABILE Sesiunea de informare şi instruire Timişoara 30 Septembrie 2011 An inclusive peer-to-peer approach to involve EU CONURBations and wide areas in participating to the CovenANT of Mayors FINANŢAREA PROIECTELOR DE UTILIZARE A ENERGIEI DURABILE Sesiunea de informare şi

More information

Evoluţii în domeniul protecţiei persoanelor cu handicap, la 30 septembrie 2010

Evoluţii în domeniul protecţiei persoanelor cu handicap, la 30 septembrie 2010 Evoluţii în domeniul protecţiei persoanelor cu handicap, la 30 2010 La 30 2010 numărul total de persoane cu handicap comunicat Direcţiei Generale Protecţia Persoanelor cu Handicap din cadrul Ministerului

More information

Click pe More options sub simbolul telefon (în centru spre stânga) dacă sistemul nu a fost deja configurat.

Click pe More options sub simbolul telefon (în centru spre stânga) dacă sistemul nu a fost deja configurat. 1. Sus în stânga, click pe Audio, apoi pe Audio Connection. 2. Click pe More options sub simbolul telefon (în centru spre stânga) dacă sistemul nu a fost deja configurat. 3. 4. Alegeți opțiunea favorită:

More information

LABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE)

LABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE) LABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE) I. Scopul Laboratorului: Îşi propune să participe la analiza teoretică şi investigarea practică

More information

FISA DE EVIDENTA Nr 1/

FISA DE EVIDENTA Nr 1/ Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare -COMOTI Bdul Iuliu Maniu Nr. 220D, 061126 Bucuresti Sector 6, BUCURESTI Tel: 0214340198 Fax: 0214340240 FISA DE EVIDENTA Nr 1/565-236 a rezultatelor

More information

Recession-An issue for organizations. Recesiunea - O problemă pentru organizaţii

Recession-An issue for organizations. Recesiunea - O problemă pentru organizaţii 232 Recession-An issue for organizations Recesiunea - O problemă pentru organizaţii GEORGESCU D. Daniel, Ph.D. student The Polytechnic University from Bucharest, Romania e-mail: danieldgeorgescu@yahoo.com

More information

FISA DE EVIDENTA Nr 2/

FISA DE EVIDENTA Nr 2/ Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare -COMOTI Bdul Iuliu Maniu Nr. 220D, 061126 Bucuresti Sector 6, BUCURESTI Tel: 0214340198 Fax: 0214340240 FISA DE EVIDENTA Nr 2/565-237 a rezultatelor

More information

asist. univ. dr. Alma Pentescu

asist. univ. dr. Alma Pentescu Universitatea Lucian Blaga din Sibiu Facultatea de Științe Economice asist. univ. dr. Alma Pentescu - Sibiu, 2015/2016 - Ce este un proiect? Un proiect = o succesiune de activităţi conectate, întreprinse

More information

χ Cea mai cunoscută definiţie a dezvoltării durabile este cea dată de către Comisia Brundtland

χ Cea mai cunoscută definiţie a dezvoltării durabile este cea dată de către Comisia Brundtland χ Cea mai cunoscută definiţie a dezvoltării durabile este cea dată de către Comisia Brundtland în raportul Viitorul nostru comun : Dezvoltarea durabilă este acea dezvoltare care satisface nevoile prezente

More information

Creating opportunities for all Creând oportunităţi pentru toţi

Creating opportunities for all Creând oportunităţi pentru toţi Creating opportunities for all Creând oportunităţi pentru toţi Creating opportunities for all Creând oportunităţi pentru toţi preface Preface Prefaţă prefaţă The Republic of Moldova proclaimed its independence

More information

REZULTATE ALE IMPLEMENTĂRII PROGRAMULUI PHARE 2001 PRIVIND POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONALĂ A REGIUNII 7 CENTRU DIN ROMÂNIA

REZULTATE ALE IMPLEMENTĂRII PROGRAMULUI PHARE 2001 PRIVIND POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONALĂ A REGIUNII 7 CENTRU DIN ROMÂNIA REZULTATE ALE IMPLEMENTĂRII PROGRAMULUI 2001 PRIVIND POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONALĂ A REGIUNII 7 CENTRU DIN ROMÂNIA Dorel URSU Lect.dr. Universitatea de Vest Vasile Goldiş, Arad This paper tries to critically

More information

ComunitĂŢi Virtuale. Proiecte europene din domeniul educaţiei

ComunitĂŢi Virtuale. Proiecte europene din domeniul educaţiei ComunitĂŢi Virtuale. Proiecte europene din domeniul educaţiei Mihaela Brut Facultatea de Informatică Universitatea «AL. I Cuza» Iaşi, România, mihaela@infoiasi.ro http://www.infoiasi.ro/~mihaela CSCS14

More information

SCHEMA ECO-COMUNITARĂ DE MANAGEMENT DE MEDIU ŞI AUDIT (EMAS) INSTRUMENT ÎN EVALUAREA PERFORMANŢELOR DE MEDIU ALE ORGANIZAŢIILOR NAŢIONALE

SCHEMA ECO-COMUNITARĂ DE MANAGEMENT DE MEDIU ŞI AUDIT (EMAS) INSTRUMENT ÎN EVALUAREA PERFORMANŢELOR DE MEDIU ALE ORGANIZAŢIILOR NAŢIONALE CERCETARE, EDUCAŢIE, ÎNVĂŢĂMÂNT TEHNIC SCHEMA ECO-COMUNITARĂ DE MANAGEMENT DE MEDIU ŞI AUDIT (EMAS) INSTRUMENT ÎN EVALUAREA PERFORMANŢELOR DE MEDIU ALE ORGANIZAŢIILOR NAŢIONALE Ş. l. dr.ing. Ion DURBACĂ,

More information

Dezvoltarea economică locală

Dezvoltarea economică locală Dezvoltarea economică locală Irina POPESCU Cadru didactic universitar la Catedra de Management din A.S.E. Bucureşti (2001 2003). Din februarie 2003, cadru didactic la Catedra de Administraţie şi Management

More information

Importanţa productivităţii în sectorul public

Importanţa productivităţii în sectorul public Importanţa productivităţii în sectorul public prep. univ. drd. Oana ABĂLUŢĂ A absolvit Academia de Studii Economice din Bucureşti, Facultatea Management, specializarea Administraţie Publică Centrală. În

More information

Curriculum vitae Europass

Curriculum vitae Europass Curriculum vitae Europass Informaţii personale Nume / Prenume TANASESCU IOANA EUGENIA Adresă(e) Str. G. Enescu Nr. 10, 400305 CLUJ_NAPOCA Telefon(oane) 0264.420531, 0745820731 Fax(uri) E-mail(uri) ioanatanasescu@usamvcluj.ro,

More information

LESSON FOURTEEN

LESSON FOURTEEN LESSON FOURTEEN lesson (lesn) = lecţie fourteen ( fǥ: ti:n) = patrusprezece fourteenth ( fǥ: ti:nθ) = a patrasprezecea, al patrusprezecilea morning (mǥ:niŋ) = dimineaţă evening (i:vniŋ) = seară Morning

More information

Planificare strategică

Planificare strategică 2014 Strategia de dezvoltare socio-economică a județului Iași pentru perioada 2014-2020 Planificare strategică GEA Strategy&Consulting SA 0 Strategia de dezvoltare socio-economică a județului Iași pentru

More information

ROLUL REŢELELOR DE INOVARE ÎN CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII REGIONALE

ROLUL REŢELELOR DE INOVARE ÎN CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII REGIONALE ROLUL REŢELELOR DE INOVARE ÎN CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII REGIONALE Prep. univ. drd. Alexandru Ionuţ ROJA Universitatea de Vest din Timişoara ABSTRACT. The complexity of the business envirnonment, competitition

More information

MANAGEMENTUL MEDIULUI ȘI DEZVOLTAREA DURABILĂ

MANAGEMENTUL MEDIULUI ȘI DEZVOLTAREA DURABILĂ MANAGEMENTUL MEDIULUI ȘI DEZVOLTAREA DURABILĂ Gabriela CAZAN ENVIRONMENTAL MANAGEMENT AND SUSTAINABLE DEVELOPMENT International Standardization Organization (ISO) supports organizations to meet the challenges

More information

Dezvoltarea Durabilă a Turismului în Centrele Urbane. Sustainable Tourism Development in Urban Centers

Dezvoltarea Durabilă a Turismului în Centrele Urbane. Sustainable Tourism Development in Urban Centers Dezvoltarea Durabilă a Turismului în Centrele Urbane Sustainable Tourism Development in Urban Centers Asistent univ. OGÂRLACI ELENA MONICA Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir Facultatea de Management

More information

Ghid de instalare pentru program NPD RO

Ghid de instalare pentru program NPD RO Ghid de instalare pentru program NPD4758-00 RO Instalarea programului Notă pentru conexiunea USB: Nu conectaţi cablul USB până nu vi se indică să procedaţi astfel. Dacă se afişează acest ecran, faceţi

More information

PROIECTE INTERNAŢIONALE DE COLABORARE EDUCAŢIONALĂ

PROIECTE INTERNAŢIONALE DE COLABORARE EDUCAŢIONALĂ PROIECTE INTERNAŢIONALE DE COLABORARE EDUCAŢIONALĂ Prof. Raluca Andreea Luchian Colegiul Tehnic de Comunicaţii Augustin Maior Cluj-Napoca 1. Ce este etwinning? etwinning este o comunitate pentru şcolile

More information

iulie 2006 EuropeAid/119820/D/SV/RO

iulie 2006 EuropeAid/119820/D/SV/RO Manual Managementul ciclului de proiect iulie 2006 EuropeAid/119820/D/SV/RO Prima versiune a prezentului manual a fost elaborată de către o echipă a Comisiei Europene sub egida Unităţii de Evaluare şi

More information

Split Screen Specifications

Split Screen Specifications Reference for picture-in-picture split-screen Split Screen-ul trebuie sa fie full background. The split-screen has to be full background The file must be exported as HD, following Adstream Romania technical

More information

Strategia naţională de dezvoltare a ecoturismului în România

Strategia naţională de dezvoltare a ecoturismului în România Strategia naţională de dezvoltare a ecoturismului în România Faza I EXPERIENŢA ECOTURISTICĂ LA NIVEL NAŢIONAL ŞI INTERNAŢIONAL Beneficiar: MINISTERUL TURISMULUI Bucureşti septembrie, 009 COORDONATOR STUDIU

More information

O administraţie dinamică pentru o agricultură durabilă şi un spaţiu rural prosper

O administraţie dinamică pentru o agricultură durabilă şi un spaţiu rural prosper O administraţie dinamică pentru o agricultură durabilă şi un spaţiu rural prosper Aderarea la Uniunea Europeană a adus numeroase beneficii agriculturii şi zonelor rurale din România. În ultima perioadă,

More information

Daniel FISTUNG Rodica MIROIU Teodor POPESCU Centrul de Economie a Industriei şi Serviciilor Daniela ANTONESCU Institutul de Prognoză Economică

Daniel FISTUNG Rodica MIROIU Teodor POPESCU Centrul de Economie a Industriei şi Serviciilor Daniela ANTONESCU Institutul de Prognoză Economică DEZVOLTARE REGIONALĂ Dezvoltarea regională durabilă, un nou concept sau o necesitate? Daniel FISTUNG Rodica MIROIU Teodor POPESCU Centrul de Economie a Industriei şi Serviciilor Daniela ANTONESCU Institutul

More information

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 16 - Criptografia asimetrică Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Limitările criptografiei

More information

Ghid metodologic de implementare a proiectelor pilot

Ghid metodologic de implementare a proiectelor pilot Ministerul Internelor şi Reformei Administrative Unitatea Centrală pentru Reforma Administraţiei Publice Ghid metodologic de implementare a proiectelor pilot 1 Prefaţă În contextul aderării României la

More information

Etapele implementării unui sistem de management de mediu într-o organizaţie

Etapele implementării unui sistem de management de mediu într-o organizaţie Etapele implementării unui sistem de management de mediu într-o organizaţie Conf.univ.dr. Cibela NEAGU Universitatea ARTIFEX Bucureşti Lector univ dr. Aurel NEAGU Academia de Poliţie Al.I.Cuza Bucureşti

More information

RELAŢIA RESPONSABILITATE SOCIALĂ SUSTENABILITATE LA NIVELUL ÎNTREPRINDERII

RELAŢIA RESPONSABILITATE SOCIALĂ SUSTENABILITATE LA NIVELUL ÎNTREPRINDERII RELAŢIA RESPONSABILITATE SOCIALĂ SUSTENABILITATE LA NIVELUL ÎNTREPRINDERII Ionela-Carmen, Pirnea 1 Raluca-Andreea, Popa 2 Rezumat: În contextual crizei actuale şi a evoluţiei economice din ultimii ani

More information

ANEXĂ COMISIA EUROPEANĂ,

ANEXĂ COMISIA EUROPEANĂ, REGULAMENTUL (UE) 2017/1505 AL COMISIEI din 28 august 2017 de modificare a anexelor I, II şi III la Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului privind participarea voluntară

More information

I NTRODUCERE SĂNĂTATEA 2020 SĂNĂTATE ŞI DEZVOLTARE ÎN EUROPA DE AZI INTERVIU. Zsuzsanna JAKAB 1 şi Agis D. TSOUROS 2

I NTRODUCERE SĂNĂTATEA 2020 SĂNĂTATE ŞI DEZVOLTARE ÎN EUROPA DE AZI INTERVIU. Zsuzsanna JAKAB 1 şi Agis D. TSOUROS 2 SĂNĂTATEA 2020 SĂNĂTATE ŞI DEZVOLTARE ÎN EUROPA DE AZI Zsuzsanna JAKAB 1 şi Agis D. TSOUROS 2 1 Director regional OMS pentru Europa, 2 Director, Divizia de politici şi gestionare pentru sănătate şi bunăstare,

More information

VIZIUNEA ŞI MISIUNEA UNIVERSITĂŢII. STUDIU DE CAZ ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI

VIZIUNEA ŞI MISIUNEA UNIVERSITĂŢII. STUDIU DE CAZ ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI VIZIUNEA ŞI MISIUNEA UNIVERSITĂŢII. STUDIU DE CAZ ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI Prof. univ. dr.dr.dr.h.c. Constantin Brătianu, Asist. univ. drd. Ionela Jianu Academia de Studii Economice,

More information

CHESTIONAR PENTRU FIRME CE ACTIVEAZĂ ÎN DOMENIUL RECICLARII DEŞEURILOR DE ECHIPAMENTE ELECTRICE ŞI ELECTRONICE DIN ROMÂNIA

CHESTIONAR PENTRU FIRME CE ACTIVEAZĂ ÎN DOMENIUL RECICLARII DEŞEURILOR DE ECHIPAMENTE ELECTRICE ŞI ELECTRONICE DIN ROMÂNIA CHESTIONAR PENTRU FIRME CE ACTIVEAZĂ ÎN DOMENIUL RECICLARII DEŞEURILOR DE ECHIPAMENTE ELECTRICE ŞI ELECTRONICE DIN ROMÂNIA Completarea acestui chestionar stă la baza elaborării unui proiect privind creşterea

More information

"Twinning for Tomorrow s World» - PRE-DRAFT DECLARATION -

Twinning for Tomorrow s World» - PRE-DRAFT DECLARATION - CEMR COUNCIL OF EUROPEAN MUNICIPALITIES AND REGIONS EUROPEAN SECTION OF UNITED CITIES AND LOCAL GOVERNMENTS 23.4.2007/nh h:\jumelages\2007.05 rhodes\déclaration\avant-projet declaration rhodes_an.doc CONFERENCE

More information

E-GOVERNANCE IN EUROPEAN CITIES STADIUL GUVERNARII ELECTRONICE ÎN ORAŞELE EUROPENE

E-GOVERNANCE IN EUROPEAN CITIES STADIUL GUVERNARII ELECTRONICE ÎN ORAŞELE EUROPENE , Anul 2, Nr. 4, 2007 E-GOVERNANCE IN EUROPEAN CITIES STADIUL GUVERNARII ELECTRONICE ÎN ORAŞELE EUROPENE Liliana DOBRICĂ, Leonard DOBRICĂ Department of Control and Computers, Politehnica University of

More information

Parcurgerea arborilor binari şi aplicaţii

Parcurgerea arborilor binari şi aplicaţii Parcurgerea arborilor binari şi aplicaţii Un arbore binar este un arbore în care fiecare nod are gradul cel mult 2, adică fiecare nod are cel mult 2 fii. Arborii binari au şi o definiţie recursivă : -

More information

GREEN ECONOMY AND CLIMATE CHANGE PREVENTION CYCLE

GREEN ECONOMY AND CLIMATE CHANGE PREVENTION CYCLE Andreea CONSTANTINESCU Institutul de Economie Naţională, Academia Română GREEN ECONOMY AND CLIMATE CHANGE PREVENTION CYCLE Theoretical article Keywords Green economy, Climate change, Green growth, Sustainable

More information

Clasele de asigurare. Legea 237/2015 Anexa nr. 1

Clasele de asigurare. Legea 237/2015 Anexa nr. 1 Legea 237/2015 Anexa nr. 1 Clasele de asigurare Secţiunea A. Asigurări generale 1. accidente, inclusiv accidente de muncă şi boli profesionale: a) despăgubiri financiare fixe b) despăgubiri financiare

More information

PROIECTUL: iei publice. Cod SMIS: 26932

PROIECTUL: iei publice. Cod SMIS: 26932 PROIECTUL: Îmbunătățirea capacității ii administrației iei publice de măsurare a performanțelor elor administrative baze de date, metodologii, instrumente de modernizare şi i standardizare a tehnicilor

More information

PROIECT DE PROGRAMĂ PENTRU OPŢIONAL. Denumirea opţionalului: PREVENIREA ABANDONULUI ŞCOLAR. ESTE PROFESIA MEA! CUPRINS. Argument

PROIECT DE PROGRAMĂ PENTRU OPŢIONAL. Denumirea opţionalului: PREVENIREA ABANDONULUI ŞCOLAR. ESTE PROFESIA MEA! CUPRINS. Argument PROIECT DE PROGRAMĂ PENTRU OPŢIONAL Denumirea opţionalului: PREVENIREA ABANDONULUI ŞCOLAR. ESTE PROFESIA MEA! Tipul: C.D.S., construit; aria curriculară OM ŞI SOCIETATE Clasa: a VIII-a, a IX-a Număr de

More information

Proiectului CONURBANT O abordare inclusivă, de la egal la egal a conurbaţiilor şi aglomerărilor urbane largi, pentru participarea la Pactul Primarilor

Proiectului CONURBANT O abordare inclusivă, de la egal la egal a conurbaţiilor şi aglomerărilor urbane largi, pentru participarea la Pactul Primarilor An inclusive peer-to-peer approach to involve EU CONURBations and wide areas in participating to the CovenANT of Mayors Proiectului CONURBANT O abordare inclusivă, de la egal la egal a conurbaţiilor şi

More information

Marketing politic. CURS (tematică & bibliografie) Specializarea Ştiinţe Politice, anul III

Marketing politic. CURS (tematică & bibliografie) Specializarea Ştiinţe Politice, anul III Marketing CURS (tematică & bibliografie) Specializarea Ştiinţe Politice, anul III Lect.dr. Corina Barbaros (corina.barbaros@uaic.ro) Obiectivele cursului: 1. Familiarizarea studenţilor cu modelele clasice

More information

Denumirea proiectului:

Denumirea proiectului: Denumirea proiectului: IDENTIFICAREA OPORTUNITĂŢILOR PENTRU PROMOVAREA ŞI DEZVOLTAREA AGRICULTURII ORGANICE ÎN REGIUNEA VALONĂ SI REGIUNEA DE NORD-VEST A ROMANIEI, IN VEDEREA DEZVOLTARII DURABILE A SPATIULUI

More information

" Cuvântul tău în strategia Europa 2020"

 Cuvântul tău în strategia Europa 2020 COMITETUL REGIUNILOR & ORAŞELOR EUROPENE " Cuvântul tău în strategia Europa 2020" (Follow-up to the 2009 CoR Consultation of European Regions and Cities on a New Strategy for Sustainable Growth) Pe 3 martie

More information

RESPONSABILITATEA SOCIALĂ ŞI COMPETITIVITATEA DURABILĂ. Social Responsibility And Sustainable Competitivness

RESPONSABILITATEA SOCIALĂ ŞI COMPETITIVITATEA DURABILĂ. Social Responsibility And Sustainable Competitivness ANALELE ŞTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII ALEXANDRU IOAN CUZA DIN IAŞI Tomul LII/LIII Ştiinţe Economice 2005/2006 RESPONSABILITATEA SOCIALĂ ŞI COMPETITIVITATEA DURABILĂ ANDREI MAXIM * Social Responsibility

More information

SUBIECTE CONCURS ADMITERE TEST GRILĂ DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR FILIERA DIRECTĂ VARIANTA 1

SUBIECTE CONCURS ADMITERE TEST GRILĂ DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR FILIERA DIRECTĂ VARIANTA 1 008 SUBIECTE CONCURS ADMITERE TEST GRILĂ DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR FILIERA DIRECTĂ VARIANTA 1 1. Dacă expresiile de sub radical sunt pozitive să se găsească soluţia corectă a expresiei x x x 3 a) x

More information

TTX260 investiţie cu cost redus, performanţă bună

TTX260 investiţie cu cost redus, performanţă bună Lighting TTX260 investiţie cu cost redus, performanţă bună TTX260 TTX260 este o soluţie de iluminat liniară, economică şi flexibilă, care poate fi folosită cu sau fără reflectoare (cu cost redus), pentru

More information

STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 120 CADRUL GENERAL AL STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT CUPRINS

STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 120 CADRUL GENERAL AL STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT CUPRINS 1 P a g e STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 120 CADRUL GENERAL AL STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT CUPRINS Paragrafele Introducere 1-2 Cadrul general de raportare financiară 3 Cadrul general pentru

More information

Comunitate universitară pentru managementul calităţii în învăţământul superior

Comunitate universitară pentru managementul calităţii în învăţământul superior Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară 1 Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere

More information

panorama Creativitate şi inovare inforegio Stimularea competitivităţii în Regiuni Primăvara 2009

panorama Creativitate şi inovare inforegio Stimularea competitivităţii în Regiuni Primăvara 2009 panorama inforegio 29 Primăvara 2009 Creativitate şi inovare Stimularea competitivităţii în Regiuni ro CUPRINS 3 EDITORIAL Danuta Hübner 4 7 TRECERE ÎN REVISTĂ Un viitor inovator şi creativ pentru Europa

More information

Raport de activitate pentru anul 2008

Raport de activitate pentru anul 2008 Bucuresti 050536, ROMANIA Str. Dr. Louis Pasteur nr. 54 Tel./ fax: +4 021 410 4332 Centrul pentru Dezvoltare şi Inovare în Educaţie Tel.: +40 722 458 000 E-mail: office@tehne.ro www.tehne.ro Raport de

More information

MAI MULTĂ VALOARE CU UN IMPACT MAI MIC SUSTENABILITATEA SIKA

MAI MULTĂ VALOARE CU UN IMPACT MAI MIC SUSTENABILITATEA SIKA MAI MULTĂ VALOARE CU UN IMPACT MAI MIC SUSTENABILITATEA SIKA ANGAJAMENT 1 milion de clienţi 16.293 de angajaţi peste 100 de ani de inovaţie PREZENŢA GLOBALĂ Peste 160 de UNITăţI DE PRODUCţIE 84 de ţări

More information

PLANUL DE IMPLEMENTARE DE LA JOHANNESBURG-2002 ŞI PRIORITĂŢILE SALE ÎN DOMENIUL APEI.

PLANUL DE IMPLEMENTARE DE LA JOHANNESBURG-2002 ŞI PRIORITĂŢILE SALE ÎN DOMENIUL APEI. PLANUL DE IMPLEMENTARE DE LA JOHANNESBURG-2002 ŞI PRIORITĂŢILE SALE ÎN DOMENIUL APEI. Prof. Dr. Ing. Ioan JELEV Planul de Implementare de la Johannesburg este rezultatul unui proces îndelungat de negocieri

More information

Promovarea performanţei şi a creşterii eficienţei entităţilor publice, management prin obiective

Promovarea performanţei şi a creşterii eficienţei entităţilor publice, management prin obiective Promovarea performanţei şi a creşterii eficienţei entităţilor publice, management prin obiective Drd. Rodica IVORSCHI Academia de Studii Economice București Abstract Stabilirea ierarhiei obiectivelor,

More information

Veaceslav BULAT. Ghid de reguli şi principii de bază în scrierea unui proiect

Veaceslav BULAT. Ghid de reguli şi principii de bază în scrierea unui proiect Veaceslav BULAT CUM SCRIU UN PROIECT? Ghid de reguli şi principii de bază în scrierea unui proiect Chişinău 2010 Cum scriu un proiect? Autor: Veaceslav Bulat Ghid de reguli şi principii de bază în scrierea

More information

ACTION LEARNING UN PROGRAM DE DEZVOLTARE MANAGERIALĂ

ACTION LEARNING UN PROGRAM DE DEZVOLTARE MANAGERIALĂ Centre for Development in Management B-dul Titulescu 34/5 3400 Cluj-Napoca România tel. +4-0264-41.89.41 ; +4-0264-41.89.42 fax. 41.89.43 Email: office@cdm.ro Web page: www.cdm.ro ACTION LEARNING UN PROGRAM

More information

Fondul Social European : manual pentru sindicate

Fondul Social European : manual pentru sindicate ETUI-REHS European Trade Union Institute RESEARCH EDUCATION HEALTH & SAFETY Fondul Social European 2007-2013: manual pentru sindicate European Trade Union Confederation (ETUC) OD 1957 Produced with financial

More information

Finanţarea şi Gospodărirea Apei

Finanţarea şi Gospodărirea Apei TEC - DOCUMENTE INFORMATIVE NR. 12 Finanţarea şi Gospodărirea Apei De JUDITH A. REES JAMES WIN PENNY şi ALAN W HALL Parteneriatul Global al Apei Comitetul tehnic (TEC) Parteneriatul Global al Apei (GWP),

More information

Relaţia între sectorul de afaceri şi sectorul nonguvernamental

Relaţia între sectorul de afaceri şi sectorul nonguvernamental Relaţia între sectorul de afaceri şi sectorul nonguvernamental între sponsorizare şi construcţia de relaţii parteneriale Proiect finanţat de UNIUNEA EUROPEANĂ Uniunea Europeană acordă României expertiză

More information

Pro-active environmental strategies, main source of competitive advantage within economic organizations

Pro-active environmental strategies, main source of competitive advantage within economic organizations 271 Pro-active environmental strategies, main source of competitive advantage within economic organizations Strategiile de mediu pro-active, sursă principală de avantaj competitiv la nivelul organizaţiilor

More information

Oferta de programe. CCD Cluj oferă 82 de programe de formare personalului din sistem: 8228 de cadre didactice şi 2255 personal nedidactic.

Oferta de programe. CCD Cluj oferă 82 de programe de formare personalului din sistem: 8228 de cadre didactice şi 2255 personal nedidactic. Oferta de programe CCD Cluj oferă 82 de programe de formare personalului din sistem: 8228 de cadre didactice şi 2255 personal nedidactic. 1 Categoria Denumirea programului Nr. cadre didactice estimate

More information

Alexandrina-Corina Andrei. Everyday English. Elementary. comunicare.ro

Alexandrina-Corina Andrei. Everyday English. Elementary. comunicare.ro Alexandrina-Corina Andrei Everyday English Elementary comunicare.ro Toate drepturile asupra acestei ediţii aparţin Editurii Comunicare.ro, 2004 SNSPA, Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice David

More information

Curriculum vitae Europass

Curriculum vitae Europass Curriculum vitae Europass Informaţii personale Nume / Prenume Adresă(e) Foia Liliana Georgeta Str. Toma-Cozma Nr. 12, RO- 700555, Iasi, Romania Telefon(oane) +40 232301808 (office) Mobil: +40 744704452

More information

România - Construind puntea între cererea de energie din Vest şi oferta de resurse din Est

România - Construind puntea între cererea de energie din Vest şi oferta de resurse din Est România - Construind puntea între cererea de energie din Vest şi oferta de resurse din Est Dinu Patriciu, CEO The Rompetrol Group Bucureşti, 22 noiembrie, 2006 European şi Regional Resursele energetice

More information

PROVOCĂRI ACTUALE PENTRU SECURITATEA EUROPEANĂ

PROVOCĂRI ACTUALE PENTRU SECURITATEA EUROPEANĂ UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE Carol I Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României DUŢU, PETRE Provocări actuale pentru securitatea europeană

More information

Direcţii strategice ale dezvoltării durabile în România

Direcţii strategice ale dezvoltării durabile în România STUDIUL III INSTITUTUL EUROPEAN DIN ROMÂNIA 2006 Direcţii strategice ale dezvoltării durabile în România Colectiv autori: Constantin Ciupagea coordonator studiu Dan Manoleli Viorel Niţă Mariana Papatulică

More information

PLANUL LOCAL DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A ORAŞULUI PUCIOASA

PLANUL LOCAL DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A ORAŞULUI PUCIOASA PLANUL LOCAL DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A ORAŞULUI PUCIOASA 2007 2013 MARTIE 2006 PRIMĂRIA PUCIOASA 1. CUPRINS 1. Cuprins........ 1 2. Introducere....... 3 3. Colectivul de redactare.. 4 4. Contextul

More information

Circuite Basculante Bistabile

Circuite Basculante Bistabile Circuite Basculante Bistabile Lucrarea are drept obiectiv studiul bistabilelor de tip D, Latch, JK şi T. Circuitele basculante bistabile (CBB) sunt circuite logice secvenţiale cu 2 stări stabile (distincte),

More information

Serviciile Urbane pentru Apă şi Sanitaţie; O abordare IWRM

Serviciile Urbane pentru Apă şi Sanitaţie; O abordare IWRM TEC - DOCUMENTE INFORMATIVE NR. 11 Serviciile Urbane pentru Apă şi Sanitaţie; O abordare IWRM De JUDITH A. REES Parteneriatul Global al Apei Comitetul tehnic (TEC) Parteneriatul Global al Apei (GWP), fondat

More information

Teoreme de Analiză Matematică - II (teorema Borel - Lebesgue) 1

Teoreme de Analiză Matematică - II (teorema Borel - Lebesgue) 1 Educaţia Matematică Vol. 4, Nr. 1 (2008), 33-38 Teoreme de Analiză Matematică - II (teorema Borel - Lebesgue) 1 Silviu Crăciunaş Abstract In this article we propose a demonstration of Borel - Lebesgue

More information

Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi

Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi P r o i e c t Versiunea VI, Rev.1 18 iulie 2008 Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030 Guvernul României Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile Programul

More information

EDUCATION MANAGEMENT AND EDUCATION SERVICES

EDUCATION MANAGEMENT AND EDUCATION SERVICES 97 EDUCATION MANAGEMENT AND EDUCATION SERVICES Primary School Professor Ionela Liliana VÎJÎITU Dobreşti Primary and Secondary School, Argeş County, Romania Email: ionelavajaitu@yahoo.com Abstract: Education

More information

CONCEPTE MANAGERIALE DE RELAŢII PUBLICE

CONCEPTE MANAGERIALE DE RELAŢII PUBLICE Concepte manageriale de relaţii publice 59 CONCEPTE MANAGERIALE DE RELAŢII PUBLICE M. Forfolea Universitatea Liberă Internaţională din Republica Moldova 1. EVOLUŢIA CONCEPTULUI DE RELAŢII PUBLICE Societatea

More information

MANAGEMENTUL PROIECTELOR CU FINANŢARE EUROPEANĂ

MANAGEMENTUL PROIECTELOR CU FINANŢARE EUROPEANĂ MANAGEMENTUL PROIECTELOR CU FINANŢARE EUROPEANĂ 1 2 GEORGETA ILIE MANAGEMENTUL PROIECTELOR CU FINANŢARE EUROPEANĂ Ediţia a III-a, revizuită EDITURA UNIVERSITARĂ Bucureşti, 2015 3 Colecţia ŞTIINŢE ECONOMICE

More information

ANALIZA RISCULUI PREZENT ŞI PERSPECTIVĂ ÎN ACTIVITATEA GUVERNAMENTALĂ DIN ROMÂNIA

ANALIZA RISCULUI PREZENT ŞI PERSPECTIVĂ ÎN ACTIVITATEA GUVERNAMENTALĂ DIN ROMÂNIA ANALIZA RISCULUI PREZENT ŞI PERSPECTIVĂ ÎN ACTIVITATEA GUVERNAMENTALĂ DIN ROMÂNIA Dr. ing. Iulian Bujoreanu, Ph.D., M.A. Departamentul Regional de Studii pentru Managementul Resurselor de Apărare Abstract

More information

COP 10 Decizia X/2. X/2. Plan Strategic pentru Biodiversitate

COP 10 Decizia X/2. X/2. Plan Strategic pentru Biodiversitate COP 10 Decizia X/2 X/2. Plan Strategic pentru Biodiversitate 2011-2020 PLAN STRATEGIC PENTRU BIODIVERSITATE 2011-2020 ŞI ŢINTELE AICHI PENTRU BIODIVERSITATE "Trăind în armonie cu natura" 1. Scopul Planului

More information

Modalităţi de redare a conţinutului 3D prin intermediul unui proiector BenQ:

Modalităţi de redare a conţinutului 3D prin intermediul unui proiector BenQ: Modalităţi de redare a conţinutului 3D prin intermediul unui proiector BenQ: Proiectorul BenQ acceptă redarea conţinutului tridimensional (3D) transferat prin D-Sub, Compus, HDMI, Video şi S-Video. Cu

More information

Repartizarea cifrei de scolarizare pentru studii universitare de master in anul universitar

Repartizarea cifrei de scolarizare pentru studii universitare de master in anul universitar Repartizarea cifrei de pentru studii universitare de master in anul universitar 01-013 Universitatea Lucian Blaga din Sibiu Nr. Crt. Domeniul Program de studii universitare de master (locatia geografica

More information

COSTUL DE OPORTUNITATE AL UNUI STUDENT ROMÂN OPPORTUNITY COST OF A ROMANIAN STUDENT. Felix-Constantin BURCEA. Felix-Constantin BURCEA

COSTUL DE OPORTUNITATE AL UNUI STUDENT ROMÂN OPPORTUNITY COST OF A ROMANIAN STUDENT. Felix-Constantin BURCEA. Felix-Constantin BURCEA COSTUL DE OPORTUNITATE AL UNUI STUDENT ROMÂN Felix-Constantin BURCEA Abstract A face compromisuri implică întotdeauna a compara costuri şi beneficii. Ce câştigi reprezintă beneficiul, care de obicei depinde

More information

Conf.univ.dr. Lucian CERNUŞCA Universitatea Aurel Vlaicu, Arad Rezumat Există lideri... şi există manageri... dar ce face dintr-un om lider?

Conf.univ.dr. Lucian CERNUŞCA Universitatea Aurel Vlaicu, Arad Rezumat Există lideri... şi există manageri... dar ce face dintr-un om lider? LEADERSHIP ARTÃ SAU ŞTIINŢÃ? Conf.univ.dr. Lucian CERNUŞCA Universitatea Aurel Vlaicu, Arad Rezumat Există lideri... şi există manageri... dar ce face dintr-un om lider? Este leadershipul (actul de a conduce)

More information

Plan de management de mediu şi social

Plan de management de mediu şi social Plan de management de mediu şi social CUPRINS 1 CONDIŢII GENERALE...4 2 POLITICA SOCIALĂ ŞI DE MEDIU...6 3 PLANIFICARE...7 3.1 Aspecte şi impact de mediu şi social...7 3.2 Cerinţe legale şi de altă natură...9

More information

POLITICI ŞI STRATEGII DE ASIGURARE A CALITĂŢII ÎN CADRUL UAD

POLITICI ŞI STRATEGII DE ASIGURARE A CALITĂŢII ÎN CADRUL UAD POLITICI ŞI STRATEGII DE ASIGURARE A CALITĂŢII ÎN CADRUL UAD Dată emitere: februarie 2013 Dată revizuire 1: Dată revizuire 2: Acest document - cadru stabileşte politicile şi strategiile de asigurare a

More information

M ANAGEMENTUL INOVARII

M ANAGEMENTUL INOVARII M ANAGEMENTUL INOVARII 2016 M aria Popescu ISBN 978-606-19-0759-5 Maria POPESCU MANAGEMENTUL INOVĂRII 2016 Cuprins Introducere 1. Noţiuni de bază 1.1- Conceptul de inovare 1.2. Tipologia inovării 1.3.

More information

DEZVOLTAREA LEADERSHIP-ULUI ÎN ECONOMIA BAZATĂ PE CUNOAŞTERE LEADERSHIP DEVELOPMENT IN KNOWLEDGE BASED ECONOMY

DEZVOLTAREA LEADERSHIP-ULUI ÎN ECONOMIA BAZATĂ PE CUNOAŞTERE LEADERSHIP DEVELOPMENT IN KNOWLEDGE BASED ECONOMY DEZVOLTAREA LEADERSHIP-ULUI ÎN ECONOMIA BAZATĂ PE CUNOAŞTERE LEADERSHIP DEVELOPMENT IN KNOWLEDGE BASED ECONOMY Conf. univ. dr. Marian NĂSTASE Academia de Studii Economice, Facultatea de Management, Bucureşti

More information