TEH OLOGIA I FORMAŢIEI

Transcription

1 Facultatea de Matematică, Informatică şi Ştiinţele Naturii GHID DE STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ TEH OLOGIA I FORMAŢIEI 2015

2 Ghid de studii universitare pe program de studii Cuprins Pag 1. Universitatea Spiru Haret componentă de bază a învăţământului... 3 superior românesc 2. Prezentarea Facultăţii de Matematică, Informatică şi Ştiinţele... 5 Naturii 3. Prezentarea programului de studii universitare de licenţă... 6 Tehnologia Informaţiei 3.1 personalul didactic procesul de învăţământ ( COR, compatibilităţi cu alte programe,... 7 durata studiilor, practica, sistemul de evaluare) 3.3 cercetarea ştiinţifică studenţii şi absolvenţii (admiterea, transferul, absolvenţii,... 9 ALUMNI) 3.5 baza materială Alte informaţii transferul de credite ECTS accesul la biblioteca virtuală modul de calcul al notei finale modul de desfăşurare a probelor de verificare, colocvii,etc practica de specialitate 4.5 redactarea lucrării de licenţă Anexe Cadrul legislativ de funcţionare a Facultăţii de Matematică, Informatică şi Ştiinţele Naturii 5.2 Metodologia de admitere la programul de licenţă Planuri de învăţământ Fişele disciplinelor Anul 1 25 Anul Anul Anul Regulament privind organizarea şi desfăşurarea examenelor de licenţă

3 1. Universitatea Spiru Haret componentă de bază a învăţământului superior românesc La 19 ianuarie 1991 a luat fiinţă Fundaţia România de Mâine, instituţie social-umanistă de cultură, ştiinţă şi învăţământ cu caracter nonprofit, potrivit prevederilor Legii pentru persoanele juridice nr. 21/1924 şi, în cadrul acesteia, Universitatea Spiru Haret. Universitatea Spiru Haret a fost creată şi organizată după modelul Universităţii Harvard, având drept spirit tutelar pe marele om de ştiinţă, reformator şi ctitor al învăţământului modern în România, Spiru Haret, a cărui activitate ştiinţifică, educativă şi social-culturală a avut şi are o deosebită însemnătate şi rezonanţă în societatea românească. În cadrul Universităţii Spiru Haret au luat fiinţă şi funcţionează, în prezent, 15 facultăţi cu 101 de programe de studii universitare de licenţă, care au parcurs, conform legii, etapele de autorizare provizorie şi acreditare. La 14 februarie 2000, Universitatea Spiru Haret a fost acreditată de Consiliul Naţional de Evaluare Academică şi Acreditare. Legea nr. 443 din 5 iulie 2002 consfinţeşte faptul că Universitatea Spiru Haret este instituţie de învăţământ superior, persoană juridică de drept privat şi de utilitate publică, parte a sistemului naţional de învăţământ". Întreaga activitate a Universităţii s-a întemeiat pe recunoaşterea şi aplicarea măsurilor legislative prioritare cu privire la învăţământ şi cercetare. Asumându-şi, de la înfiinţare, misiunea de învăţământ şi cercetare, orientate pe valori, creativitate, obţinerea de cunoştinţe fundamentale, dar şi de cunoştinţe, competenţe şi abilităţi de utilitate directă în profesie şi în societate, Universitatea Spiru Haret a urmărit şi urmăreşte permanent dezvoltarea integrală şi armonioasă a individualităţii umane, asumarea unui sistem de valori capabil să contribuie la împlinirea personală, dezvoltarea spiritului antreprenorial, participarea activă la viaţa comunităţii şi a societăţii, la succesul în competiţia pentru angajare pe piaţa muncii. Drept urmare, Universitatea a devenit o instituţie de învăţământ superior şi cercetare ştiinţifică, abilitată să acorde titlurile prevăzute de lege, potrivit autonomiei universitare şi libertăţii academice. În prezent, Universitatea Spiru Haret are, în structura sa 15 facultăţi cu 101 de programe de studii universitare de licenţă acreditate sau autorizate să funcţioneze în conformitate cu prevederile legale, 48 programe de studii universitare de masterat acreditate de către ARACIS si 98 de programe postuniversitare de formare si dezvoltare profesionala continua avizate de catre Ministerul Educatiei Nationale. Universitatea Spiru Haret a obţinut, în urma evaluării instituţionale efectuată de către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii, calificativul ÎNCREDERE pentru perioada Universitatea Spiru Haret are preocupări constante în identificarea nevoii educaţionale reale a pieţei muncii şi adaptarea flexibilă a programelor de studiu pe care le oferă. Din punct de vedere al relaţiilor internaţionale, obiectivul central al strategiei USH este multi-dimensional: creşterea recunoaşterii academic şi a vizibilităţii universităţii prin reducerea discrepanţei dintre cunoaşterea oferită şi nevoile pieţei muncii, adăugarea de valoare educaţională centrată pe student, publicistică şi ştiinţifică cuantificabilă şi recognoscibilă. Întreaga comunitate a Universităţii Spiru Haret dovedeşte prin preocupările sale o atitudine pro-activă responsabilă, contribuie la realizări de vârf în domeniile de activitate cu puternică tentă realistică în raport cu nevoile economiei şi societăţii, participă la conferinţe internaţionale recunoscute ISI Thomson, organizează sesiuni şi workshop-uri ştiinţifice de 3

4 recunoaştere internaţională, face parte din echipe de lucru inter-universitare în proiecte FP7 în cadrul cărora promovează valorile europene, ca surse ale propriilor valori, în diferite stadii de recunoaştere dincolo de marginile ţării, USH susţine şi adaugă, astfel, valoarea educaţională la cea europeană, contribuind la îmbunătăţirea imaginii învăţământului românesc pe plan european şi internaţional, şi al creşterii prestigiului României pe scena internaţională contemporană. 4

5 2. Prezentarea Facultăţii de Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii Facultatea de Matematică, Informatică şi Ştiinţele Naturii a luat fiinţă la prin unirea Facultăţii de Matematică şi Informatică cu Facultatea de Geografie, pe baza Hotărârii Senatului Universităţii Spiru Haret, nr. 443 din Facultatea de Matematică şi Informatică a fost autorizată să funcţioneze prin Hotărârea de Guvern (H.G.) 294/ publicată în Monitorului Oficial al României nr. 130/ p.i şi reconfirmată prin H.G. nr.410/ , publicată în Monitorul Oficial al României nr. 313/ p.i. Facultatea de Geografie din cadrul Universităţii Spiru Haret s-a înfiinţat în anul 1996, ca urmare a cerinţei tot mai mari de cadre didactice în învăţământul preuniversitar şi de licenţiaţi în geografie, care să lucreze şi în unităţi de cercetare, de monitorizare a calităţii factorilor de mediu, în reţeaua hidro-meteorologică, în unităţi de turism ş.a. Baza legală a funcţionării facultăţii pentru anul universitar o reprezintă H.G. nr. 575/2015 publicată în MOF RO, Partea I, Nr. 554 bis/ , pag. 125: Geografia turismului (Autorizat, 3 ani, 180 de credite, 75 locuri IF), Geografia turismului (Autorizat, 3 ani, 180 de credite, 75 locuri IFR), Geografie (Acreditat, 3 ani, 180 de credite, 125 de locuri IF), Geografie (Acreditat, 3 ani, 180 de credite, 75 de locuri ID),Matematică (Acreditat, 3 ani, 180 de credite, 100 de locuri IF), Informatică (Acreditat, 3 ani, 180 de credite, 100 de locuri IF), respectiv Tehnologia Informaţiei (Autorizat, 4 ani, 240 de credite, 60 locuri IF). ( 5

6 3. Prezentarea programului de studii universitare de licenţă Tehnologia Informaţiei Obiectivele generale ale programului: Schimbările rapide din ultimul deceniu în sfera tehnologiei informaţiei au determinat transferul rapid al acestor realizări către societate, cu implicaţii deosebite în toate ramurile economiei. Acest lucru impune ca o necesitate primordială formarea de specialişti cu înalt nivel de pregatire profesională în specializarea Tehnologiei Informaţiei din cadrul domeniului Calculatoare şi Tehnologia Informaţiei. Misiunea programului de studiu Tehnologia Informaţiei, privitǎ în contextul domeniului de studii universitare Calculatoare şi Tehnologia Informaţiei, constă în formarea de specialişti într-un domeniu de vârf, prin aplicarea metodelor didactice şi de cercetare ştiinţificǎ bazate pe o curriculǎ academicǎ adaptatǎ necesitǎţilor de pe piaţa muncii. Este vorba de o cerere majoră de specialişti în domeniul Tehnologiei Informaţiilor şi Comunicaţiilor (ICT Employment Statistics in Europe: Measurement Methodology ). Orientarea programului educaţional vizează dobândirea de competenţe profesionale şi transversale în specializarea Calculatoare şi Tehnologia Informaţiei Tehnologia informaţiei. Obiective specifice: a. În domeniul activităţii didactice: b. - Dobândirea cunoştinţelor fundamentale din domeniul de studii calculatoare şi tehnologia informaţiei care să asigure înţelegerea, punerea în aplicaţie şi crearea de noi cunoştinţe în activitatea inginerească din domeniu. - Dobândirea cunoştinţelor inginereşti de bază în specialitatea tehnologia informaţiei care să permită utilizarea metodelor moderne de analiză şi sinteză ale informaticii, exploatarea şi gestionarea sistemelor electronice de prelucrare şi transmitere a informaţiei, familizarea cu cele mai noi realizări hardware şi software existente în practică: Analiza şi proiectarea sistemelor de calcul pe partea de hardware; Utilizarea mediilor şi tehnologiilor de programare şi proiectare software; Proiectarea şi exploatarea bazelor de date; Implementarea şi utilizarea reţelelor de calculatoare şi a tehnicilor de comunicaţie; Elaborarea şi administrarea de aplicaţii pe internet; Managementul financiar al proiectelor din domeniul tehnologiei informaţiei; Managementul securităţii sistemului IT. - Dobândirea cunoştinţelor din domenii conexe tehnologiei informaţiei, care sunt necesare desfăşurării unei activităţi de înalt profesionalism; - Dobândirea capacităţii de comunicare eficientă, inclusiv într-o limbă străină, pe subiecte proprii domeniului de tehnologia informaţiei. 6

7 b. În domeniul activităţii de cercetare: - Dobândirea abilităţilor şi experienţei necesare lucrului în echipă pentru soluţionarea problemelor tehnice din domeniul tehnologiei informaţiei; - Asigurarea necesarului de specialişti în tehnologia informaţiei pentru unităţile economice din zonă, capabili de a se adapta schimbărilor rapide tehnologice care vor avea loc în viitor; - Crearea condiţiilor adecvate pentru cooperarea cu alte universităţi şi instituţii, respectiv unităţi economice de profil din ţară şi străinătate, în vederea promovării şi valorificării rezultatelor activităţilor de cercetare şi tehnologia informaţiei. c. În domeniul activităţii de pregătire continuă: - Asigurarea pregătirii necesare pentru continuarea studiilor superioare în ciclul II (master) în domeniul Calculatoare şi tehnologia informaţiei; - Asigurarea pregătirii necesare pentru continuarea pregatirii prin cursuri postuniversitare în domeniile Informatica si Calculatoare şi tehnologia informaţiei. Competenţe profesionale: C1. Operarea cu fundamente ştiinţifice, inginereşti şi ale informaticii. C2. Proiectarea componentelor hardware, software şi de comunicaţii. C3. Soluţionarea problemelor folosind instrumentele ştiinţei şi ingineriei calculatoarelor C4. Proiectarea şi integrarea sistemelor informatice utilizând tehnologii şi medii de programare. C5. Întreţinerea şi exploatarea sistemelor hardware, software şi de comunicaţii. C6. Utilizarea sistemelor inteligente. Competenţe transversale: CT1. Comportarea onorabilă, responsabilă, etică, în spiritul legii pentru a asigura reputaţia profesiei. CT2. Identificarea, descrierea şi derularea proceselor din managementul proiectelor, cu prelucrarea diferitelor roluri în echipa şi descrierea clară şi concisă, verbal şi în scris, în limba româna şi într-o limbă de circulaţie internaţională. CT3. Demonstrarea spiritului de iniţiativă şi acţiune pentru actualizarea cunoştinţelor profesionale, economice şi de cultură organizaţională. 3.1 Personalul didactic Colectivul Departamentului de Informatică şi Geografie este format din specialişti în domeniile Matematicii, Informaticii şi Geografiei. Dintre aceştia la programul de studii Tehnologia Informaţiei predau cadre didactice având studii de licenţă şi doctorat în domeniile Matematicii, Informaticii şi Ştiinţe inginereşti. Cadre didactice de prestigiu, doctori în ştiinţe cu titluri obţinute la instituţii de prestigiu din ţară (Academia Română, Universitatea din Bucureşti, Universitatea din Piteşti) şi strainătate (Universite Paris XII - Val de Marne), cu bogată experienţă didactică şi de cercetare oferă cursuri, seminarii şi consultanţă (mentorat) care îndreaptă studenţii spre o carieră de succes în domeniu. 7

8 3.2 Procesul de învăţământ Vacanţele de iarnă, intersemestriale, de primăvară şi de vară, precum şi sesiunile de examene de iarnă, vară, toamnă, de credite şi diferenţe precum şi cele de finalizare a studiilor sunt prevăzute în structura fiecărui an universitar şi se anunţă din timp. Activităţile didactice (cursuri, seminarii şi laboratoare de specialitate), de cercetare (seminarii ştiinţifice, elaborare de studii şi proiecte, participare la competiţii de specialitate etc.) şi culturale se desfăşoară în spaţiile specifice din Bucureşti, strada Ion Ghica, Nr. 13, sectorul 3. Activităţile sportive se desfăşoară în cadrul bazei sportive a universităţii. Beneficiind de acces gratuit la tehnologiile informatice Microsoft (programul Dream Spark Premium) şi Oracle (prin programul Oracle Academy), de programe internship (prin intermediul parteneriatelor cu agenţi economici) şi de programe extracurriculare propuse de angajatori şi de certificate profesionale în domeniu, absolvenţii programelor de studii deţin un evantai de competenţe şi abilităţi care facilitează angajarea în domeniu. Activitatea didactică a fiecărui an universitar începe, de regulă, la 1 Octombrie. Cu excepţia ultimului semestru din anul terminal care are 12 săptămâni de activitate didactică şi 2 săptămâni de activităţi de evaluare finală, toate celelalte semestre au câte 14 săptămâni de activitate didactică şi 3/4 săptămâni de activităţi de evaluare finală. Evaluarea finală este de tip examen (E) sau Colocviu (Cv). Colocviile se susţin, de regulă, în ultimele două săptămâni de activitate didactică, din semestru Calificări Programul de studii Tehnologia informatiei, prin activităţile didactice, practice şi de cercetare are ca obiectiv formarea de specialişti (ingineri) pentru viitor, dar şi pentru actualele calificări (conform Clasificării Ocupaţiilor din România-ISCO-08): Profesor în învăţământul gimnazial-liceal (2320); Analist(251201); Programator (251202); Proiectant sisteme informatice (251101); Consultant de informatică (251901); Administrator de reţea de calculatoare (252301); Administrator de reţea de telefonie VOIP (252302); Administrator baze de date (252101); Inginer de sistem software (251205); Specialist in procedură si instrumente de securitate a sistemelor informatice (251402); Proiectant inginer de sisteme şi calculatoare (215214); Inginer sisteme de securitate (215222); Inginer de sistem în informatică (251203); Programator de sistem informatic (251204); Inginer de sistem software (251205); Manager proiect informatic (251206); Proiectant de sisteme web şi multimedia (2513); Programator de aplicaţii (2514); Specialist în domeniul proiectării asistate pe calculator (251401), etc Durata studiilor La programul de studii universitare de licenţă Tehnologia Informaţiei, durata studiilor este de 4 ani. Pentru fiecare an de studii, se acumulează 60 de credite din parcurgerea disciplinelor obligatorii şi opţionale, însumând astfel un număr de 240 de credite la absolvirea facultăţii la care se adaugă 4 credite aferente disciplinelor de Educaţie fizică. 8

9 3.2.3 Practica Practica la Tehnnologia Informaţiei se întinde pe parcursul semestrelor 4 şi 6. În fiecare din aceste semestre studenţii efectuează câte 84 de ore de practică. Mai multe detalii se găsesc în fişele disciplinelor Sistemul de evaluare Modul de examinare şi evaluare la fiecare disciplină, ţinând cont de rezultatele planificate este descris în Fisa disciplinei şi evaluarea se desfăşoară conform metodologiei specifice facultăţii. Examenele şi colocviile presupun o probă scrisă sau realizarea unui proiect. La disciplinele de Educaţie fizică forma de evaluare este proba de verificare. 3.3 Cercetarea ştiinţifică Misiunea Centrului de cercetări în Matematică şi Informatică (CMCS) care funcţionează în cadrul facultăţii din punct de vedere al activităţii de cercetare constă în realizarea de cercetări în matematică şi informatică : dezvoltarea direcţiilor de cercetare în matematică teoretică, matematici financiare, actuariale şi teoria riscului, matematici aplicate în mecanică, ştiinţe socio-umane şi inginereşti. dezvoltarea direcţiilor de cercetare în informatică teoretică, informatică aplicată şi tehnologia informaţiei în vederea asigurării participării la programele de cercetare naţionale şi internaţionale. Facultatea de Matematică, Informatică şi Ştiinţele Naturii, prin CMCS, editează revista: Analele Universităţii Spiru Haret, Seria Matematică-Informatică, clasificată B+ în anii 2010 şi 2011 fiind înregistrată şi în bazele de date SCIPIO, Index Copernicus, ZBLMATH şi MathsciNet. Conferinţa Anuală de Matematici Aplicate şi Informatică şi-a extins aria de cuprindere şi în anul 2013 s-a desfăşurat sub auspiciile Anului International al Statisticii, fiind afiliata Organizaţiei Internaţionale privind Anul Internaţional al Statisticii ( În ultimii ani, respectiva conferinţă a avut o secţiune dedicată Didacticii şi Istoriei matematicii. Studenţii şi masteranzi beneficiază de diseminarea rezultatelor cercetărilor întreprinse atât prin intermediul revistei cât şi în cadrul Sesiunii de Comunicări Ştiintifice ale Tinerilor Cercetători. De asemenea, activitatea de cercetare este prezentată în cadrul Seminariilor ştiintifice ale facultăţii. 3.4 Studenţii şi absolvenţii Admiterea Admiterea în anul I de studii universitare la Universitatea Spiru Haret se realizează pe domenii de licenţă, pe baza Metodologiei proprii, aprobată de Senatul universitar, cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare. 9

10 Astfel, pot candida la admiterea în ciclul de studii universitare de licenţă absolvenţii de liceu cu diplomă de bacalaureat sau diplomă echivalentă cu aceasta. Candidaţii cetăţeni ai statelor din Uniunea Europeană, din Spaţiul Economic European, ai Confederaţiei Elveţiene şi ai altor state vor fi admişi pe baza reglementărilor legale în vigoare la data admiterii Transferul Transferul studenţilor de la specializări autorizate sau acreditate, din cadrul altor instituţii de învăţământ superior la Universitatea Spiru Haret, se face până la data începerii anului universitar, în condiţiile îndeplinirii criteriilor prevăzute în prezentul Regulament pentru studenţii proprii, cu recunoaşterea perioadelor de studii efectuate şi cu obligaţia susţinerii examenelor/colocviilor restante sau de diferenţă. Transferul se aprobă de rectorul universităţi vizate. În cadrul Universităţii Spiru Haret, studenţii se pot transfera de la o facultate la alta, cu profiluri identice sau apropiate, de la o formă de învăţământ la alta în cadrul aceleiaşi facultăţi, cu susţinerea examenelor de diferenţă. Cererile de transfer se depun, până la data începerii anului universitar, la secretariatul facultăţii care urmează să primească studentul, se avizează de către decanul facultăţii de la care pleacă studentul şi se aprobă de către decanul facultăţii care îl primeşte şi stabileşte, examenele de diferenţă, conform planului de învăţământ şi fişele disciplinelor, cel mai târziu până la data de 15 octombrie Absolvenţii - ALUM I Asociaţia ALUMNI a fost constituită în scopul păstrării legăturilor cu absolvenţii programelor universitare de licenţă şi de master, precum şi al cultivării spiritului de apartenenţă la comunitatea academică haretistă şi acţionează în mod prioritar pentru: a) cultivarea spiritului de apartenenţă la comunitatea academică haretistă; b) menţinerea şi dezvoltarea tradiţiilor haretiste specifice; c) sprijinirea dezvoltării bazei materiale de învăţământ şi de cercetare a Universităţii Spiru Haret; d) stabilirea de relaţii de colaborare între Universitatea Spiru Haret şi absolvenţii săi din toate domeniile şi de pretutindeni. Asociaţia ALUMNI desfăşoară următoarele activităţi: a) informează în mod regulat foştii studenţi despre diversele programe de studii, programe social-cultural şi sportive şi alte subiecte de interes; b) realizează un News Letter periodic care să conţină: - noi oportunităţi de continuare a studiilor; - programele de studii oferite de Universitate; - servicii oferite de Universitate pentru dezvoltarea carierei; - opiniile membrilor Asociaţiei ALUMNI şi împărtăşirea succeselor obţinute in cariera; - oportunităţi de socializare. c) organizează evenimente sociale, culturale, sportive şi ştiinţifice; d) contribuie la cercetarea ştiinţifică şi organizează lansări de carte şi cărţi de specialitate în librărie; e) colectează sugestiile membrilor; f) organizează întâlniri festive, etc. 10

11 3.5 Baza materială Facultatea de Matematică, Informatică şi Ştiinţele Naturii funcţionează în imobilul din Str. Ion Ghica nr. 13, proprietate a Universităţii Spiru Haret. În acest imobil, studenţii beneficiază de amfiteatre şi numeroase săli de curs şi seminar cu dotare modernă; sălile de seminar sunt dimensionate pentru grupe de de studenţi, iar ambientul creează condiţii optime pentru studiu. Activitatile de laborator se desfăşoară pe semigrupe. In fiecare laborator (Inginerie software, Informatica aplicata, Hardware National Instruments Academy, Sisteme de comunicatii etc.), se asigură cel puţin un calculator per student. Studentii au acces gratuit la licente software Microsoft (din 2008) si Labview (incepand din anul 2015). In plus, folosind tehnologii National Instruments si materiale de curs profesionale ( NI ELVIS II Hardware, NI Digital Electronics FPGA Board, Quanser QNET Mechatronics Sensors), intr-un laborator cu 8 posturi de lucru (un post de lucru la 2 cursanti), studentii beneficiaza de experimente in conditii similare colegilor lor de la universitati din strainatate ( si de lectii la cel mai inalt nivel ( Studenţii şi masteranzii Facultăţii de Matematică, Informatică şi Ştiinţele Naturii interesaţi de cazare în timpul studiilor (activitate didactică, dar şi pe perioada vacanţei) beneficiază de serviciile oferite de căminele studenteşti ale Universităţii Spiru Haret din Bucureşti, str. Moldoviţa nr. 5 10, sector 4. Pentru detalii se poate accesa 11

12 4. Alte informaţii 4.1. Transferul de credite ECTS Prin implementarea sistemului Bologna, Universitatea Spiru Haret, deci şi Facultatea de Matematică, Informatică şi Ştiinţele Naturii, a adoptat sistemul European de credite transferabile (ECTS). Numărul creditelor de studii transferabile constituie elementul de referinţă pe care universităţile îl pot utiliza în recunoaşterea unor studii sau perioade de studii universitare legale efectuate anterior în acelaşi domeniu fundamental în scopul echivalării şi transferării creditelor de studiu transferabile şi a eventualei continuări a studiilor dintr-un program de studii. Numărul minim de credite necesar promovării în anul următor de studii este 30. Numărul de credite necesar absolvirii unui program de studii universitare de licenţă este 240 (+4 credite pentru Educaţie fizică), creditele fiind acumulate numai din discipline obligatorii şi la alegere (opţionale). Numărul de credite necesar absolvirii unui program de studii universitare de masterat este 120, creditele fiind acumulate numai din discipline obligatorii şi la alegere (opţionale). În calculul numărului de credite necesare promovării nu se iau în calcul creditele accumulate prin promovarea disciplinelor facultative. 4.2 Accesul la Biblioteca virtuală Pe pagina principală a facultăţii se poate accesa Biblioteca virtuală, după crearea unui cont de către secretariatul facultăţii. În biblioteca virtuală materialele sunt ierarhizate pe ani de studii şi discipline găsindu-se sinteze, probleme tip, teme de laborator, etc. 4.3 Modul de calcul al notei finale Pentru fiecare disciplină modul de calcul este specificat în fişa disciplinei. În calculul notei ia în consideraţie atât nota obţinută în sesiune la examenul final cât şi notele de la evaluările pe parcurs/proiecte etc., ponderea fiind menţionată în fişa disciplinei. 4.4 Modul de desfăşurarea a probelor de verificare, colocviilor Pentru disciplinele care au în planul de învăţământ proba de verificare sau colocviu examenul final se desfăşoară de regulă în ultimele două săptămâni de activitate didactică din timpul semestrului. La fiecare disciplină se dă o lucrare scrisă sau probă de verificare la calculator după cum este stabilit în fişa disciplinei. 4.5 Practica de specialitate Practica de specialitate este împărţită pe două semestre şi anume semestrele 4 şi 6, presupunând de fiecare dată realizarea a câte 84 de ore de practică. Stagiul de practică poate fi 12

13 realizat atât sub îndrumarea cadrelor didactice din facultate cât şi ca un internship în cadrul unor firme cu care facultatea are protocoale de colaborare. Mai multe detalii se găsesc în fişa disciplinei. 4.6 Redactarea proiectului de diplomă Pentru susţinerea examenului de finalizare a studiilor, studenţii trebuie să elaboreze şi redacteze un proiect de diplomă. Aceasta se face sub îndrumarea unui cadru didactic din facultate şi este notată în cadrul disciplinei aferente din anul al patrulea, semestrul al doilea (Practică pentru elaborarea proiectului de diplomă). Pe siteul facultăţii se afişează o listă de teme pentru proiectele de diplomă, iar studenţii pot alege una dintre temele propuse, ori pot propune ei înşişi o temă de comun acord cu profesorul îndrumător. Prezentam, mai jos, o lista preliminara de teme: 1. Sisteme imunitare artificiale: Modele, Algoritmi, Aplicaţii: personalizare in functie de candidat 2. Ingineria software a aplicaţiilor mobile. Aplicatii: personalizare in funcţie de candidat 3. Arhitecturi moderne: Cloud computing si aplicaţii (personalizare in funcţie de candidat) 4. Programarea aplicaţiilor Cloud computing (personalizare in funcţie de candidat) 5. Tehnici de programare RISC: Realizarea unui interpretor (subset LISP, BASIc etc.): personalizare in funcţie de candidat 6. Tehnici de programare CISC: Realizarea unui interpretor (subset LISP, BASIc etc.): personalizare in funcţie de candidat 7. Translatoare: De la un limbaj de programare la altul: personalizare in functie de candidat 8. Translatoare: De la o limba la alta (vezi proiectul personalizare in functie de candidat 9. Căutare inteligenta (exemplu de aplicatie/proiect: Modele soft computing: Descriere, implementare software, validare. (Fuzzy, NN, Neutorosofic-prioritar etc) 11. Proiectarea şi realizarea unui sistem de monitorizare şi de alarmă bazat pe un microcontroler. Realizare hardware şi software. 12. Proiectarea şi realizarea unei staţii meteorologice folosind un microcontroler. 13. Proiectarea şi realizarea unui calculator de bord pentru o maşină folosind un microcontroler 14. Proiectarea şi realizarea unui Sistem Didactic de Achiziţie şi de Prelucrare a Datelor (SAPD) folosind un microcontroler. 15. Aplicaţii didactice pentru microcontrolere PIC. 16. Aplicaţii didactice pentru placa de dezvoltare Arduino Uno. 17. Aplicaţii didactice pentru placa de dezvoltare Raspberry Pi. 18. Realizarea unui calculator didactic cu un microcontroler. 19. Realizarea unui criptosistem: personalizare in functie de candidat 20. Aplicaţii didactice LabView pentru o placa de achiziţie: personalizare in functie de candidat 21. Proiectarea şi implementarea unui magazin online cu optimizare pentru motoarele de cautare 22. Metode şi tehnici de programare pentru minimizarea riscului de apariţie a vulnerabilităţilor software 23. Monitorizarea activităţii de pe un site folosind Web Analytics Studiu de caz 24. Proiectarea si implementarea unei aplicatii web care utilizeaza RESTful API 25. Paralelism: Dezvoltarea aplicatiilor folosind OpenCL/OpenMP 13

14 5. Anexe 5.1 Cadrul legislativ de funcţionare a Facultăţii de Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii Facultatea de Matematică, Informatică şi Ştiinţele Naturii a luat fiinţă la 1 octombrie 2015 din unirea Facultăţii de Matematică şi Informatică cu Facultatea de Geografie, pe baza Hotărârii Senatului Universităţii Spiru Haret, nr. 443 din Facultatea de Matematică şi Informatică a fost autorizată să funcţioneze prin Hotărârea de Guvern (H.G.) 294/ publicată în Monitorului Oficial al României nr. 130/ p.i şi reconfirmată prin H.G. nr.410/ , publicată în Monitorul Oficial al României nr. 313/ p.i. Prin Legea privind acreditarea Universităţii Spiru Haret din Bucureşti nr. 443 din 5 iulie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 491 din 9 iulie 2002, Universitatea Spiru Haret este definită ca instituţie de învăţământ superior, persoană juridică de drept privat şi de utilitate publică, parte a sistemului naţional de învăţământ. Facultatea de Matematică şi Informatică a fost acreditată în anul 2005 cu două specializări matematică şi informatică prin H.G. 916/ (Monitorul Oficial al României 766/ ). În anul universitar , România a trecut la noua formă de organizare a învăţământului superior (licenţă, masterat, doctorat). În acest sens, Facultatea a organizat programele de studii universitare de licenţă în specializările Matematică şi Informatică cu durata de trei ani (180 credite). Astfel au intrat în vigoare noile planuri de învăţământ pentru studiile universitare de licenţă, începând cu anul I de studii. Începând cu 1 Octombrie 2011, programele de studii universitare de licenţă şi masterat în domeniile Matematică şi Informatică, funcţionează în baza hotărârii nr. 966 din 29 septembrie 2011 pentru aprobarea Nomenclatorului domeniilor şi al specializărilor/programelor de studii universitare, a structurii instituţiilor de învăţământ superior, a domeniilor şi programelor de studii universitare acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu, a locaţiilor geografice de desfăşurare, a numărului de credite de studii transferabile pentru fiecare program de studii universitare, formă de învăţământ sau limbă de predare, precum şi a numărului maxim de studenti care pot fi şcolarizaţi, publicată în Monitorul Oficial nr. 697 din 1 octombrie Începând cu anul universitar baza legala a programelor de studii universitare de licenta este publicata în Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, Nr. 525/30.VII.2012 (pag. 97, pozitia 18). Începand cu anul universitar baza legala a programelor de studii universitare de licenta este publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, Nr. 447/22.VII.2013 (pag. 87, pozitia 18). Pentru anul universiar , studiile universitare de licenţă se desfăşoară conform HG 580/9.VII Baza legală a funcţionării programului de studii pentru anul universitar o reprezintă H.G. nr. 575/2015 publicată în MOF RO, Part. I, Nr. 554 bis/ , pag. 126: Informatică (Acreditat, 3 ani, 180 de credite, 100 de locuri). 14

15 5.2 Metodologia de admitere la programul de licenţă METODOLOGIE DE ORGA IZARE ŞI DESFĂŞURARE A ADMITERII Î CICLUL DE STUDII U IVERSITARE DE LICE ŢĂ PE TRU A UL U IVERSITAR În conformitate cu prevederile Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completarile ulterioare, În baza prevederilor Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu modificările şi completările ulterioare, În temeiul dispoziţiilor Ordinului ministrului educatiei şi cercetării ştiinţifice nr. 3165/2015 pentru aprobarea metodologiei-cadru privind organizarea admiterii în ciclurile de studii universitare de licenţă, de masterat şi de doctorat pentru anul universitar Potrivit prevederilor cuprinse în Carta Universităţii Spiru Haret, În baza Metodologiei privind cadrul general de organizare si desfasurare a admiterii în ciclul de studii universitare de licenţă pentru anul universitar , aprobată de Senatul Universităţii Spiru Haret în sedinţa din data de , Consiliul Facultăţii de Matematică şi Informatică aprobă prezenta metodologie privind organizarea şi desfasurarea admiterii în ciclul de studii universitare de licenţă pentru anul universitar CAPITOLUL I DISPOZITII GE ERALE Art.1. Prezenta metodologie stabileste toate detaliile privind organizarea admiterii la programele de studii universitare de licenta oferite de Facultatea de Matematica si Informatica. CAPITOLUL II ORGA IZAREA ADMITERII Art.2. Admiterea la Facultatea de Matematica si Informatica se organizeaza pe domenii de studii: Matematica, Informatica si Calculatoare si Tehnologia Informatiei. Art.3. În cadrul fiecarui domeniu de studii, admiterea la Facultatea Matematica si Informatica se organizeaza pe programe de studii universitare de licenta. Art.4. Concursul de admitere se organizeaza cu respectarea prezentei metodologii şi a prevederilor legale în vigoare, astfel: pentru programul de studii Matematica, program acreditat prin HG 580/9.VII.2014, publicata in MOF RO, Part. I, Nr. 527/16.VII.2014, pag. 91; pentru programul de studii Informatica, program acreditat, prin HG 580/9.VII.2014, publicata in MOF RO, Part. I, Nr. 527/16.VII.2014, pag. 91; pentru programul de studii Tehnologia Informatiei, program autorizat, prin HG 580/9.VII.2014, publicata in MOF RO, Part. I, Nr. 527/16.VII.2014, pag. 91. Art.5. Metodologia de desfasurare a admiterii la programele de studii universitare de licenta este facuta publica cu cel putin 6 luni înainte de data admiterii. Art.6. (1) Admiterea în ciclul de studii universitare de licenta se organizeaza în 2 (doua) sesiuni, în perioada iulie-septembrie. 15

16 (2) Perioadele sesiunilor de admitere, formele si probele de concurs se fac publice prin afisare la sediul facultatii si prin publicare pe pagina web. Art.7. Admiterea la studii universitare de licenta se sustine în limba româna. Art.8. (1) Facultatea de Matematica si Informatica din structura Universitatii Spiru Haret face publice conditiile si documentele necesare pentru înscriere, inclusiv cifrele de scolarizare, prin mijloacele mass-media, pliante si afisare la sediul propriu si pe pagina web proprie. (2) Cifrele de scolarizare aprobate prin HG 580/9.VII.2014, pentru anul universitar , sunt urmatoarele: r. crt. Programul de studii Forma de învatamânt 1. Matematica IF (învatamânt cu frecventa) 2. Informatică IF (învatamânt cu frecventa) 3. Tehnologia informaţiei IF (învatamânt cu frecventa) Statutul r. de locuri programului scoase la concurs ACREDITAT 100 ACREDITAT 100 AUTORIZAT 60 Art.9. (1) Pentru buna desfasurare a concursului de admitere se constituie, la nivelul Facultatii de Matematica si Informatica, comisie de admitere formata din minim 3 cadre didactice desemnate de decan si avizate de Consiliul facultatii. (2) Numirea comisiei de admitere se face prin decizie a rectorului Universitatii Spiru Haret. CAPITOLUL III CA DIDATII LA ADMITERE Art.10. (1) Pot candida la admiterea în învatamântul superior, în ciclul de studii universitare de licenta, absolventii de liceu cu diploma de bacalaureat sau diploma echivalenta cu aceasta. (2) Cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor apartinând Spatiului Economic European si ai Confederatiei Elvetiene pot participa la admiterea în toate ciclurile de studii universitare, în aceleasi conditii prevazute de lege pentru cetatenii români, inclusiv în ceea ce priveste taxele de scolarizare. (3) Românii de pretutindeni, cetatenii din state terte pot participa la admiterea în toate ciclurile de studii universitare, conform prevederilor legale în vigoare, acordurilor bilaterale si ofertelor unilaterale ale României si metodologiilor special elaborate de Ministerul Educatiei si Cercetarii Stiintifice pentru acestia. (4) Candidatii care au efectuat studiile în afara României au obligatia de a prezenta la înscrierea la concurs atestatul de recunoastere a acestor studii eliberat de catre directia de specialitate din cadrul Ministerului Educatiei si Cercetarii Stiintifice. (5) La admiterea în toate ciclurile de studii universitare cu predare în limba româna, cetatenii straini au obligatia sa faca dovada cunoasterii limbii române, conform metodologiilor de scolarizare în România a cetatenilor straini din state terte sau a românilor de pretutindeni, dupa caz. Art. 11. Un candidat poate fi admis si înmatriculat ca student la cel mult doua programe de studii, concomitent, indiferent de institutiile de învatamânt care le ofera. 16

17 CAPITOLUL IV Î SCRIEREA CA DIDAŢILOR Art.12. (1) Documentele necesare înscrierii la admitere sunt urmatoarele: - diploma de bacalaureat (diploma echivalenta cu aceasta), în original sau adeverinta eliberata de liceu, în original, pentru candidatii care au promovat examenul de bacalaureat în anul curent (adeverinta de absolvent de liceu se poate depune în copie legalizata în cazul în care candidatul care se înscrie la admitere are adeverinta în original depusa la un alt dosar de admitere, însotita de o adeverinta în care se certifica acest lucru). Adeverinta de absolvire trebuie sa cuprinda media generala la examenul de bacalaureat, mediile obtinute în anii de studii, termenul de valabilitate şi mentiunea ca nu a fost eliberata diploma de bacalaureat. - certificatul de nastere, în copie (xerox); - certificatul de casatorie (daca este cazul), în copie (xerox); - adeverinta medicala tip; - copie de pe cartea (buletinul) de identitate, care sa cuprinda codul numeric personal; - 3 fotografii 3/4; - copie legalizata a diplomei de bacalaureat, însotita de adeverinta eliberata de facultatea la care se afla diploma de bacalaureat, în original (pentru cei care urmeaza a doua facultate); - un dosar plic. Art.13.(1) Taxa de înscriere la admitere se face publica prin afisarea pe pagina web si la sediul facultatii, cu cel putin 6 luni înainte de admitere. Pentru admiterea în anul universitar taxa de înscriere este de 110 lei. (2) Copiii personalului didactic aflat în activitate, copiii (cu vârsta de pâna la 26 de ani) de pensionari sau someri, aflati în întretinerea parintilor, sunt scutiti de plata taxei de înscriere pentru admitere. Aceasta facilitate se acorda în urmatoarele conditii: - candidatilor fii de cadre didactice, în temeiul unei adeverinte eliberate de scoala unde functioneaza parintele/parintii; - candidatii fii de pensionari, în baza cuponului de pensie din ultima luna (cu conditia sa aiba vârsta de pana la 26 de ani); - candidatii fii de someri, în baza cuponului de somer din ultima luna (cu conditia sa aiba vârsta de pana la 26 de ani). Art.14. Înscrierea si admiterea se desfasoara la sediul Facultatii de Matematica si Informatica, din str. Ion Ghica nr. 13, Sector 3, Bucuresti. CAPITOLUL V DESFASURAREA SI REZULTATUL ADMITERII Art.15. Admiterea are în vedere testarea cunostintelor si a capacitatilor cognitive ale candidatului si se desfasoara prin proba orală. Art. 16.(1) Cu ocazia concursului de admitere candidatii completeaza o fisa chestionar care este analizata de catre comisia de concurs. (2) Comisia de admitere completeaza o grila de evaluare a cunostiintelor si capacitatii cognitive ale candidatului si punctajele aferente. Art.17.(1) Media generala minima de admitere la studii universitare de licenta nu poate fi mai mica decât 5 (cinci) sau decât un numar minim de puncte echivalent. 17

18 (2) Media generala de admitere se calculeaza ca medie aritmetica sau medie ponderata a notelor obtinute la probele concursului de admitere. (3) La calculul mediei generale de admitere la studii universitare de licenta va fi luata în considerare media de la bacalaureat. (4) Mediile generale obtinute de candidati la admitere sunt valabile pentru stabilirea ordinii de clasificare numai la programul de studiu unde acestia au candidat. (5) În cazul mediilor egale pentru departajare vor fi luate în considerare, cu prioritate, rezultatele obtinute la testarea cunostintelor si a capacitatilor cognitive. Art.18. Rezultatele obtinute la concursul de admitere se consemneaza de catre Comisia de admitere în Fisa privind rezultatele obtinute la Concursul de admitere a candidatului. Art.19.(1) Ierarhizarea candidatilor declarati admisi în urma concursului se face tinându-se seama de urmatoarele criterii: a) nota obtinuta la verificarea cunostintelor de specialitate si a capacitatilor cognitive (60%); b) media obtinuta la examenul de bacalaureat (40%). (2) Ierarhizarea se are în vedere pentru a nu se depasi cifra de scolarizare alocata programului de studii. (3) Rezultatele admiterii se comunica prin afisare la avizierul facultatii si pe pagina web în cel mult 24 ore de la încheierea acesteia. Art.20. Facultatea are obligatia sa restituie, dupa afisarea rezultatelor finale, în cel mult 48 de ore de la depunerea cererii si neconditionat, fara perceperea unor taxe, dosarele candidatilor respinsi sau ale celor care renunta la locul obtinut prin admitere. Art.21.(1) Înmatricularea candidatilor declarati admisi în urma concursului de admitere se face prin decizia rectorului Universitatii Spiru Haret. (2) Dupa aprobarea înmatricularii studentii sunt înscrisi în Registrul matricol sub un numar unic, valabil pentru întreaga perioada de scolarizare la specializarea/programul de studii la care au fot admisi. (3) Universitatea Spiru Haret întocmeste contracte de studii care se încheie între studentul înmatriculat si Rectorul universitatii. Art. 22. Nu se admit contestatii pentru proba orala de verificare a cunostintelor de specialitate si a capacitatilor cognitive. Art. 23. Conducerea facultatii are întreaga responsabilitate pentru organizarea si desfasurarea examenului de admitere în ciclul de studii universitare de licenta. CAPITOLUL VI DISPOZITII FI ALE Art.24. Prezenta Metodologie a fost aprobata de Consiliul Facultatii de Matematica si Informatica, în sedinta din La data intrarii în vigoare a prezentei metodologii se abroga Metodologia privind cadrul general de organizare si desfasurare a admiterii în ciclul de studii universitare de licenta pentru anul universitar

19 5.3 Planuri de învăţământ 19

20 20

21 21

22 22

23 23

24 5.4 Fişele disciplinelor 24

25 Anul 1 25

26 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET 1.2.Facultatea Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii 1.3.Departamentul Informatică şi Geografie 1.4.Domeniul de studii Calculatoare şi tehnologia informaţiei 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/calificarea Tehnologia informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Algebră liniară 2.2. Codul disciplinei MI/TIC/DF Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu 1 2.6Semestrul Tipul de evaluare E 2.8Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs seminar Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs seminar 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 14 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 14 Tutoriat 2 Examinări 4 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a Sală de curs dotată conform cerinţelor cursului 5.2. de desfăşurare a Sală de seminar dotată conform cerinţelor seminarului/laboratorului 6. Competenţele specifice acumulate Competenţe profesionale 1. Operarea cu fundamente ştiintifice, inginereşti şi ale informaticii; 2. Soluţionarea problemelor folosind instrumentele ştiinţei şi ingineriei calculatoarelor 26

27 Competenţe transversale 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Se urmăreşte ca studentul să ştie să aplice în mod optim tehnicile şi metodele prezentate la curs şi la seminar pentru rezultate si metode specifice algebrei liniare, atât din punctul de vedere al unui capitol de sine statator al algebrei, cat si ca instrumente indispensabile altor ramuri ale matematicii precum şi studiilor aplicative Obiectivele specifice La sfârşitul cursului studenţii vor şti să definească noţiunile, să enunţe şi să demonstreze rezultatele prezentate de-a lungul semestrului. Se urmăreşte ca studentul să ştie să aplice în mod optim tehnicile şi metodele prezentate la curs şi la seminar pentru Algebra liniară. Studentii vor putea sa realizeze proiecte pentru modelarea matematică a unei probleme concrete. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii Spaţii vectoriale Defniţia unui spaţiu vectorial. Subspaţii vectoriale. Operaţii cu subspaţii vectoriale Combinaţii liniare. Sisteme de generatori. Dependenţa şi independenţă liniară. Bază. Dimensiune Spaţii vectoriale Dimensiunea unui subspaţiu vectorial Rangul unui sistem de vectori şi rangul matricei sale. Sisteme de ecuaţii liniare. Matricea de trecere de la o bază la alta. Schimbarea coordonatelor unui vector la schimbarea bazei Metoda lui Gauss pentru rezolvarea sistemelor de ecuaţii algebrice liniare Aplicaţii liniare. Izomorfisme de spaţii vectoriale. Nucleu şi imagine. Matricea asociată unei aplicaţii liniare Matrice şi aplicaţii liniare Transformarea matricei unei aplicaţii liniare la schimbarea bazelor 27 Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia. Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia Valori şi vectori proprii. Forma canonică a unui Prelegerea participativă,

28 endomorfism. Valori şi vectori proprii ai unui endomorfism. Polinom caracteristic. Polinoame de matrice şi de endomorfism. Teorema Hamilton-Cayley Diagonalizarea matricelor. Forma canonică Jordan Spaţii euclidiene. Endomorfisme pe spaţii euclidiene Spaţii euclidiene. Ortogonalitate. Baze ortonormate Complementul ortogonal al unui subspaţiu Transformări liniare autoadjuncte. Transformări liniare ortogonale Forme biliniare. Matrice asociată. Rangul unei forme biliniare. Forme pătratice. Reducerea la forma canonică Legea de inerţie a formelor pătratice Reducerea simultană la forma canonică a două forme pătratice Elemente de calcul tensorial Dualul unui spaţiu vectorial. Aplicaţii multiliniare. Forme multiliniare. Tensori. Coordonatele unui tensor într-o bază Operaţii cu tensori. Transformarea coeficienţilor unui tensor la schimbarea bazei 28 dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia Bibliografie I.D. Ion, S. Bârză, L. Tufan Lecţii de algebră, Fascicula I, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004 I.D. Ion, S. Bârză, L. Tufan Lecţii de algebră, Fascicula II, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005 I.D. Ion, S. Bârză, R. Ioan,-Fundamentele algebrei, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2012 I.D.Ion, N.Radu Algebră, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1991 Ioan R., Ghica M., Copil V. Matematici aplicate în economie Curs în tehnologia ID-IFR, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, C.Năstăsescu, C.Niţă, C.Vraciu Bazele algebrei, Editura Academiei, Bucureşti, 1986 Trandafir R., Duda I., Baciu A., Ioan R., Bârză S., - Matematici pentru economişti, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, Seminar Metode de predare Observaţii Spaţii vectoriale. Aplicaţii Exerciţiul, discuţiile şi dezbaterea. Subspaţii vectoriale. Aplicaţii Exerciţiul, discuţiile şi

29 Sisteme de ecuaţii liniare. Metoda lui Gauss pentru rezolvarea sistemelor de ecuaţii algebrice liniare Aplicaţii liniare. Aplicaţii Aplicaţii liniare. Matrice şi aplicaţii liniare Valori şi vectori proprii. Forma canonică a unui endomorfism. Teorema Hamilton-Cayley Forma canonică Jordan dezbaterea Exerciţiul, discuţiile şi dezbaterea Exerciţiul, discuţiile şi dezbaterea Exerciţiul, discuţiile şi dezbaterea Exerciţiul, discuţiile şi dezbaterea Exerciţiul, discuţiile şi dezbaterea Exerciţiul, discuţiile şi dezbaterea Exerciţiul, discuţiile şi dezbaterea Exerciţiul, discuţiile şi dezbaterea Exerciţiul, discuţiile şi dezbaterea Spaţii euclidiene. Endomorfisme pe spaţii euclidiene Transformări liniare autoadjuncte Transformări liniare ortogonale Forme biliniare. Forme pătratice. Matrice asociată. Rangul unei forme biliniare. Reducerea la forma canonică. Aplicaţii Reducerea simultană la forma canonică a două Exerciţiul, discuţiile şi forme pătratice dezbaterea Elemente de calcul tensorial Exerciţiul, discuţiile şi Dualul unui spaţiu vectorial. Aplicaţii multiliniare. dezbaterea Forme multiliniare Tensori. Operaţii cu tensori Exerciţiul, discuţiile şi Transformarea coeficienţilor unui tensor la dezbaterea schimbarea bazei Bibliografie I.D. Ion, S. Bârză, L. Tufan Lecţii de algebră, Fascicula I, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004 I.D. Ion, S. Bârză, L. Tufan Lecţii de algebră, Fascicula II, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005 I.D. Ion, S. Bârză, R. Ioan,- Fundamentele algebrei, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2012 I.D.Ion, N.Radu Algebră, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1991 Ioan R., Ghica M., Copil V. Matematici aplicate în economie Curs în tehnologia ID-IFR, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, C.Năstăsescu, C.Niţă, C.Vraciu Bazele algebrei, Editura Academiei, Bucureşti, 1986 Trandafir R., Duda I., Baciu A., Ioan R., Bârză S., - Matematici pentru economişti, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Conţinutul disciplinei este în concordanţă conţinuturile disciplinei din în alte centre universitare din ţară şi din străinătate. Subiectele tratate permit insusirea de noi cunostinte si formarea deprinderilor de calcul, acoperind capitolele necesare disciplinelor ingineresti specifice programului de studii Tehnologia informatiei. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 29

30 10.4 Curs Implicarea în prelegere cu întrebări, comentarii, exemple de analiză Seminar Implicarea în pregătirea şi discutarea problemelor Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de curs. Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de seminar Evaluare finala Examen: Lucrare scrisa 60% 10.7 Standard minim de performanţă studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului; studentul este capabil să dea exemple referitoare la noţiunile studiate; studentul este capabil să efectueze calcule simple 20% 20% Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,. Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 30

31 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea Universitatea SPIRU HARET Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii Informatică şi Geografie Calculatoare şi tehnologia informaţiei LicenŃă Tehnologia informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Analiză matematică Codul disciplinei MI/TIC/DF Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu 1 2.6Semestrul Tipul de evaluare E 2.8Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs seminar Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs seminar 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 8 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15 Tutoriat 2 Examinări 4 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum nu este cazul 4.2 de competenţe nu este cazul 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a Sală de curs dotată conform cerinţelor cursului 5.2. de desfăşurare a Sală de seminar dotată conform cerinţelor seminarului/laboratorului 6. Competenţele specifice acumulate 31

32 Competenţ e profesional Operarea cu fundamente ştiinţifice, inginereşti şi ale informaticii Soluţionarea problemelor folosind instrumentele ştiinţei şi ingineriei calculatoarelor Competenţe transversale nu este cazul 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei În cadrul disciplinei Analiză matematică 1 se urmăreşte dezvoltarea gândirii logice cu ajutorul raţionamentelor matematice, precum şi formarea deprinderilor de calcul necesare în modelarea matematică a unor probleme şi situaţii din viaţa reală: rezolvarea unor probleme de inginerie, fizică, optimizarea unor activităţi sau fenomene modelate matematic prin funcţii de una sau mai multe variabile. 7.2 Obiectivele specifice La sfârşitul cursului studenţii vor şti să definească noţiunile, să enunţe şi să demonstreze rezultatele prezentate de-a lungul semestrului. Se urmăreşte ca studentul să ştie să aplice în mod optim tehnicile şi metodele prezentate la curs şi la seminar pentru: determinarea naturii unui şir /a unei serii de numere reale, studiul proprietăţilor unui şir/ unei serii de funcţii, calculul limitei unei funcţii de mai multe variabile întrun punct, determinarea derivatelor parţiale de ordinul întâi şi de ordin superior, a punctelor de extrem liber şi cu legături pentru o funcţie de mai multe variabile, etc. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii Corpul numerelor reale: mulţimi ordonate, corpuri Prelegere complet ordonate, supremumul şi infimumul unei mulţimi; Şiruri de numere reale: siruri convergente (definiţie şi proprietăţi), trecerea la limită în inegalităţi, criterii de convergenţă (teorema lui Stolz, criteriul radicalului, lema lui Cesaro, criteriul lui Cauchy), limita superioară, limita inferioară, puncte limită Serii de numere reale: definiţii, termenul general, Prelegere şirul sumelor parţiale Serii cu termeni pozitivi: criterii de convergenţă, Prelegere criteriul raportului, criteriul rădăcinii, criteriile de comparaţie, criteriul Raabe-Duhamel, criteriul logaritmic, criteriul lui Kummer Serii alternate: criteriul lui Leibniz, serii absolut Prelegere convergente, serii semiconvergente; serii cu 32

33 termeni oarecare: criteriul Abel-Dirichlet; operaţii cu serii de numere reale Elemente de topologie în mulţimea numerelor Prelegere reale: vecinătăţi, mulţimi deschise, închise, compacte, proprietăţi topologice în corpul numerelor reale Şiruri de funcţii: convergenţa simplă, convergenţa uniformă Prelegere Serii de funcţii: mulţimea de convergenţă, Prelegere convergenţă simplă şi uniformă pentru serii de funcţii, criterii de convergenţă Serii de puteri: definiţie, mulţimea de convergenţă, Prelegere teoremele Abel şi Cauchy-Hadamard, raza de convergenţă, seria Taylor (Mac-Laurin) Spaţiul vectorial R^n proprietăţi, produs scalar, Prelegere normă, distanţă Funcţii de mai multe variabile, şir convergent, şir Cauchy în R^n, limită şi continuitate Prelegere Diferenţiabilitatea funcţiilor de mai multe Prelegere variabile, derivate parţiale, derivata după o direcţie, derivarea funcţiilor compuse Interpretarea geometrică a diferenţialei, derivate de Prelegere ordin superior, formula lui Taylor pentru funcţii de mai multe variabile, funcţii implicite Punctele de extrem ale unei funcţii de mai multe Prelegere variabile: puncte de extrem libere Puncte de extrem condiţionat; multiplicatori Prelegere Lagrange Bibliografie 1. Duda I., Elemente de analiză matematică, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, Duda I., Copil V., Sterian A., Analiză matematică 1: caiet de seminar, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, Duda I., Trandafir R., Analiză matematică Culegere de probleme, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, Duda I., Grădinaru S. Calcul integral cu aplicaţii, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucuresti, Trandafir R., Duda I., Baciu A., Ioan R., Bârză S., - Matematici pentru economişti, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, Ioan R., Ghica M., Copil V. Matematici aplicate în economie Curs în tehnologia ID-IFR, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, Bibliografie facultativă 7. Stewart J., - Calculus Early transcendentals, Thomson, Brooks-Cole, Seminar Metode de predare Observaţii Mulţimea R; şiruri de numere reale Exerciţii, rezolvări de probleme Serii de numere reale Exerciţii, rezolvări de probleme Serii cu termeni pozitivi Exerciţii, rezolvări de probleme Serii alternate şi serii cu termeni oarecare Exerciţii, rezolvări de probleme 33

34 Elemente de topologie Exerciţii, rezolvări de probleme Şiruri de funcţii Exerciţii, rezolvări de probleme Serii de funcţii Exerciţii, rezolvări de probleme Serii de puteri Exerciţii, rezolvări de probleme Dezvoltări în serie Taylor (Mac-Laurin), aplicaţii Exerciţii, rezolvări de probleme Spaţiul R^n; limită şi continuitate pentru funcţii de Exerciţii, rezolvări de mai multe variabile probleme Derivatele parţiale şi diferenţiala unei funcţii de Exerciţii, rezolvări de mai multe variabile; derivate de ordin superior, probleme Formula lui Taylor, derivarea funcţiilor compuse; Exerciţii, rezolvări de interpretare geometrică probleme Determinarea punctelor de extrem liber pentru o Exerciţii, rezolvări de funcţie de mai multe variabile probleme Determinarea punctelor de extrem conditionat Exerciţii, rezolvări de pentru o funcţie de mai multe variabile probleme Bibliografie 1. Duda I., Elemente de analiză matematică, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, Duda I., Copil V., Sterian A., Analiză matematică 1: caiet de seminar, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, Duda I., Trandafir R., Analiză matematică Culegere de probleme, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, Duda I., Grădinaru S. Calcul integral cu aplicaţii, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucuresti, Trandafir R., Duda I., Baciu A., Ioan R., Bârză S., - Matematici pentru economişti, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, Ioan R., Ghica M., Copil V. Matematici aplicate în economie Curs în tehnologia ID-IFR, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, Bibliografie facultativă 7. Stewart J., - Calculus Early transcendentals, Thomson, Brooks-Cole, Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Cursul oferă studenţilor noţiuni care sunt necesare pentru rezolvarea problemelor ingineresti modelate matematic. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Implicarea în prelegere cu Se înregistrează frecvenţa şi 20% întrebări, comentarii, soliditatea interacţiunii la orele exemple de analiză. de curs Seminar Implicarea în pregătirea şi Se înregistrează frecvenţa şi 20% discutarea problemelor soliditatea interacţiunii la orele de seminar Evaluare finala Examen: Lucrare scrisa 60% 10.7 Standard minim de performanţă 34

35 studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului; studentul este capabil să dea exemple referitoare la noţiunile studiate; studentul este capabil să efectueze calcule simple (calcul de limite de şiruri şi de funcţii, dezvoltarea unei funcţii în serie Taylor (Mac-Laurin), calcul de derivate parţiale şi determinarea unor puncte de extrem libere) Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,. Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 35

36 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET 1.2.Facultatea Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii 1.3.Departamentul Informatică şi Geografie 1.4.Domeniul de studii Calculatoare şi tehnologia informaţiei 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/calificarea Tehnologia informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Algoritmi şi programare 2.2. Codul disciplinei MI/TIC/DF Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu I 2.6. Semestrul Tipul de evaluare E 2.8. Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 5 din care: 3.2 curs seminar/laborator 1/2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 70 din care: seminar/ 14/28 curs laborator Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 17 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 42 Tutoriat 2 Examinări 4 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 6 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Nu este cazul 4.2 de competenţe Nu este cazul 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a Proiector şi acces la internet în sala de curs cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului 6. Competenţele specifice acumulate Pentru fiecare student, calculator cu acces la internet si avand instalat mediul de programare MinGW/CodeBlocks Competenţe profesionale 1. Proiectarea componentelor hardware, software şi de comunicaţii ; 2. Întreţinerea şi exploatarea sistemelor hardware, software şi de comunicaţii. 36

37 Competenţe transversale Nu este cazul. 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Formarea deprinderilor de programare structurata în limbaje de programare clasice şi moderne. 7.2 Obiectivele specifice Comunicarea cu computerul folosind limbajul de programare C dată fiind o problemă, generarea instrucţiunilor C necesare pentru a rezolva problema Stabilirea complexităţii unui algoritm Recunoaşterea unei probleme comune (de ex. Formule de calcul ingineresti, algoritmi matematici, sortare, cautare) când intervine într-o aplicaţie reală Aplicarea unei tehnici des întâlnite (de ex. divide et impera) într-un algoritm nou pentru a rezolva o problemă nouă 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Algoritmi: caracteristici, descriere, complexitate, Prelegere corectitudine. 2. Limbaje de programare: caracteristici. Exemple: Prelegere FORTRAN, C, Pascal, Lisp, Prolog, Python, C++, Java. 3. Limbajul de programare C: entităţi sintactice, Prelegere operatori, expresii, instructiuni, funcţii (definire si declarare, transferul parametrilor). 4. Directive de preprocesare: tablouri şi pointeri. Prelegere 5. Directive de preprocesare: funcţia main cu Prelegere argumente, pachetele: stdio.h, math.h, string.h. 6. Alocare statică Alocare dinamică: structuri de Prelegere date dinamice (liste şi arbori). 7. Alocare statică Alocare dinamică: aplicaţii ale utilizării tipurilor de date structurate (struct, union, Prelegere typedef) cu ajutorul pointerilor: crearea şi explorarea structurilor de date. 8. Alocare statică Alocare dinamică: pachetele: Prelegere stdlib.h, alloc.h. 9. Operaţii de intrare-ieşire: fişiere în C şi aplicaţii, pachetul iostream.h (C++). Prelegere 10. Corectitudinea programelor C: metoda Prelegere aserţiunilor (assert.h). 11. Complexitatea programelor: time.h, metrici Prelegere software. 12. Testarea programelor C. Prelegere 13. Utilizarea bibliotecilor: biblioteci statice Prelegere (.LIB), biblioteci dinamice (.DLL). 14. Metode de proiectare a programelor. Prelegere 37

38 Bibliografie 1. Albeanu, G. (2000): Algoritmi şi limbaje de programare. Bucureşti, Editura Fundatiei România de mâine; 2. Popa M., Popa M. (2006): Programare procedurală (Aplicaţii C si C++ în structuri de date şi grafică). Bucuresti, Editura Fundatiei România de mâine; 3. Kernighan, B.W., Ritchie, D.M. (1988): The C programming language, 2 nd edition. Prentice Hall; 5. Prata, S. (2004): C primer plus. SAMS ; 7. Van der Linden P. (1994): Expert C programming. Prentice Hall; 8. Perry, G. (2000): C by examples. Que. 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii Mediul de programare utilizat in laborator. Exerciţii 1S+2L Structura programelor C. Tipuri de date şi instrucţiuni. Operaţii de intrare-ieşire. Funcţii standard. Programarea aplicaţiilor care necesită tablouri Exerciţii 2S+3L unidimensionale. Algoritmi de sortare şi căutare. Programarea aplicaţiilor care necesită tablouri Exerciţii 3S+3L bidimensionale. Algoritmi pentru calcul matriceal. Tablouri şi pointeri. Aplicaţii cu înregistrări, uniuni Exerciţii 2S+4L şi fişiere. Subprograme utilizator. Transferul parametrilor. Exerciţii 2S+4L Unităţi de translatare. Funcţia main cu argumente. Comunicare cu module scrise în limbaj de asamblare sau în alte limbaje de programare. Exerciţii 2L Funcţii cu numar variabil de argumente. Exerciţii 2L Programarea aplicaţiilor cu fişiere binare. Aplicaţii ale pointerilor. Programarea aplicaţiilor Exerciţii 2S+4L care manipuleaza liste şi arbori. Corectitudinea şi complexitatea programelor C. Exerciţii 2S Testarea programelor C. Exerciţii 2L Biblioteci statice şi biblioteci dinamice. Exerciţii 2L Bibliografie (facultativă) 1. Deshpande, P.S., Kakde O.G. (2004): C and Data structures, Charles River Media; 2. Kernighan, B.W., Pike, R. (1999): The practice of programming. Addison-Wesley; 3. Salus, P. (1998): Handbook of Programming Languages: Vol. II: Imperative Programming Languages. Macmillan Technical Publishing; 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Cursul oferă cunoştinţele necesare pentru lucrul în domeniul dezvoltării de programe ingineresti: de la conceperea unui algoritm pentru rezolvarea unei probleme concrete şi determinarea complexiţăţii lui pâna la scrierea şi testarea de programe în C 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Verificarea însuşirii Înregistrarea frecvenţei şi 10% cunoştinţelor 10.5 Seminar/laborator Verificarea însuşirii cunoştinţelor 38 interacţiunii la orele de curs Seminar: lucrări de control şi teme Laborator: lucrari de control, teme si proiecte de 10% / 20%

39 complexitate medie 10.6 Evaluare finala Examen: Lucrare scrisa 60% 10.7 Standard minim de performanţă Capacitatea de a scrie instrucţiuni simple în C Capacitatea de a utiliza tablouri şi funcţii în C Capacitatea de a concepe un algoritm ca soluţie la o problemă dată de dificultate medie Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,... Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 39

40 FIŞA DISCIPLI EI 1.Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii 1.3.Departamentul Informatică şi Geografie 1.4.Domeniul de studii Calculatoare şi tehnologia informaţiei 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/calificarea Tehnologia informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Grafică asistată de calculator 2.2. Codul disciplinei MI/TIC/DF Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu Semestrul Tipul de V 2.8.Regimul O evaluare disciplinei 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână din care: curs laborator Total ore din planul de învăţământ din care: curs laborator 28 Distribuţia fondului de timp Ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 9 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi: Elaborarea unui proiect de unitate de învăţare 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 3 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Nu este cazul 4.2 de competenţe Nu este cazul 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a Sala de curs dotata conform cerintelor cursului 5.2. de desfăşurare a Sala de curs dotata conform cerintelor seminarului/laboratorului 6. Competenţele specifice acumulate Competenţe profesionale C1: Operarea cu fundamente stiintifice, ingineresti si ale informaticii C1.2 Utilizarea de teorii şi instrumente specifice (algoritmi, scheme, modele, protocoale etc.) pentru explicarea structurii şi funcţionării sistemelor hardware, software şi de comunicaţii; C1.3 Construirea unor modele pentru diferite componente ale sistemelor de calcul; C3 Soluţionarea problemelor folosind instrumentele ştiinţei şi ingineriei calculatoarelor C3.2 Utilizarea de cunoştinţe interdisciplinare, a tiparelor de soluţii şi a uneltelor, efectuarea de experimente şi interpretarea rezultatelor lor; C3.3 Aplicarea tiparelor de soluţii cu ajutorul uneltelor şi metodelor inginereşti; 40

41 Competenţe transversale Nu este cazul 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Insusirea conceptelor de grafica asistata de calculator si a tehnicilor de modelare si interactiune 7.2 Obiectivele specifice 1. Insusirea de catre studenti a principiilor graficii interactive, a modelelor matematice utilizate in generarea si vizualizarea scenelor. 2. Deprinderea utilizarii standardelor grafice in realizarea de aplicatii concrete 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Tipuri de sisteme grafice (hardware/software) si Prelegere- proiectie in 1h standarde grafice amfiteatru, programe demonstrative 2. Transformari de modelare si vizualizare grafica (2D, Prelegere- proiectie in 1h 3D, proiectii) amfiteatru, programe demonstrative 3. Semnale si imagini raster. Sinteza primitivelor Prelegere- proiectie in 1h grafice amfiteatru, programe demonstrative 4. Fluxul prelucrarii grafice: Motorul AutoCAD, Prelegere- proiectie in 1h masina OpenGL amfiteatru, programe demonstrative 5. Structuri de date spatiale: Primitive grafice 2D, 3D. Prelegere- proiectie in 1h amfiteatru, programe demonstrative 6. Algoritmi fundamentali 1: Operatii 2D Prelegere- proiectie in amfiteatru, programe demonstrative 7. Algoritmi fundamentali 2: Operatii 3D Prelegere- proiectie in amfiteatru, programe demonstrative 8. Umbrire si texturare Prelegere- proiectie in 1h amfiteatru, programe demonstrative 9. Modele de colorare si iluminare Prelegere- proiectie in 1h amfiteatru, programe demonstrative 10. Modele geometrice fundamentale Prelegere- proiectie in 1h amfiteatru, programe demonstrative 11. Tehnici de animatie Prelegere- proiectie in 1h amfiteatru, programe demonstrative 41

42 12. Capitole speciale de grafica inginereasca Prelegere- proiectie in 1h amfiteatru, programe demonstrative Bibliografie minimală obligatorie 1. G. Albeanu, Grafica pe calculator. Algoritmi fundamentali. Editura Universitatii din Bucuresti, Maria Oltean and G. Albeanu, AutoCAD and AutoLISP (in romanian), Oradea University Press, Oradea, 2003, ISBN (10): ; ISBN (13): Manuela Nechita, Grafica asistata de calculator, Editura Academica, Galati, Segal L., Ciobanasu G., Grafica inginereasca cu AutoCAD, Tehnopress, Iasi, Bibliografie facultativă 2. G. Albeanu, Modelare geometrica. Metode algoritmice in geometrie. Editura FRM, Bibliografie suplimentara 3. P. Shirley, S. Marschner, Fundamentals of Computer Graphics, AK Peters Ltd, OpenGL, 5. Foley J.D., van Dam A., Feiner S.K., Hughes J.F., Computer Graphics: Principles and Practice in C (2nd Edition), Addison-Wesley, Laborator Metode de predare Observaţii 1. GLUT si AutoCAD Programe demonstrative, exercitii, implementari 2. Programare in OpenGL si AutoLisp Programe demonstrative, introducere exercitii, implementari 3. Desenarea obiectelor geometrice AutoCAD Programe demonstrative, 6h exercitii, implementari 4. Aspectul obiectelor: colorare, iluminare, Programe demonstrative, ceata exercitii, implementari 5. Matrice OpenGL, Transformari AutoCAD Programe demonstrative, exercitii, implementari 6. Vizualizare si liste de afisare Programe demonstrative, exercitii, implementari 7. Sinteza imaginilor, texturare - 1 Programe demonstrative, exercitii, implementari 8. Sinteza imaginilor, texturare - 2 Programe demonstrative, exercitii, implementari 9. Framebuffer Programe demonstrative, exercitii, implementari 10. Tehnici de animatie Programe demonstrative, exercitii, implementari 11. Modele geometrice si vizualizare 3D 1 Programe demonstrative, exercitii, implementari 12. Modele geometrice si vizualizare 3D 2 Programe demonstrative, exercitii, implementari 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Cursul oferǎ informatiile necesare întelegerii notiunilor si tehnicilor specifice domeniului si identificarii tipurilor de probleme rezolvabile cu ajutorul mediilor de proiectare asistata de calculator, respectiv a mediilor de dezvoltare a aplicatiilor ingineresti. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Verificarea insusirii cunostintelor Inregistrarea frecventei si 20% 42

43 interactiunii la orele de curs 10.5 Laborator Verificarea insusirii cunostintelor Lucrari de control, lucrari practice, teme si proiecte de complexitate medie 20% 10.6 Evaluare Colocviu 60% finala 10.7 Standard minim de performanţă Studentul este capabil sa defineasca notiunile studiate pe parcursul semestrului Studentul este capabil sa dea exemple referitoare la notiunile studiate Studentul este capabil sa efectueze operatiile de baza specifice graficii ingineresti Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,.. Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 43

44 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET 1.2.Facultatea Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii 1.3.Departamentul Informatică şi Geografie 1.4.Domeniul de studii Calculatoare şi tehnologia informaţiei 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/calificarea Tehnologia informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Fizică 2.2. Codul disciplinei MI/TIC/DF Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu Tipul de evaluare E 2.8 Regimul O Semestrul disciplinei 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2 curs laborator Total ore din planul de învăţământ 42 din care: 3.5 curs laborator 14 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 7 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat 2 Examinări 4 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 3 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum nu este cazul 4.2 de competenţe nu este cazul 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a Sală de curs dotată conform cerinţelor cursului 5.2. de desfăşurare a Sală de laborator dotată conform cerinţelor laboratorului/proiectului 6. Competenţele specifice acumulate Competenţe profesionale 1. Operarea cu fundamente ştiintifice, ingineresti si ale informaticii 44

45 Competenţe transversale 1. Comportarea onorabila, responsabila, etica, în spiritul legii pentru a asigura reputatia profesiei 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Dobândirea de cunostinţe de bază, teoretice şi practice, de fizică generală. 7.2 Obiectivele specifice 1. Cunoastere si înţelegere: Cunoasterea si utilizarea principalelelor noţiuni de fizică 2. Explicare si interpretare: Posibilitatea rezolvării analitice a unor probleme de complexitate mică-medie 3. Instrumental aplicative Posibilitatea utilizării principalelelor aparate de laborator. 4. Atitudinale: Deprinderea procedeelor de lucru specifice laboratorului de fizică. Formarea deprinderilor de lucru in echipa. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Elemente de termodinamică Prelegere 2. Elemente de electrostatica Prelegere 4h 3. Elemente de electrocinetica Prelegere 4h 4. Circuite de curent continuu Prelegere 4h 5. Magnetism Prelegere 4h 6. Fenomene electromagnetice variabile în timp Prelegere 4h 7. Curentul alternativ Prelegere 8. Elemente de fizică cuantică Prelegere 4h Bibliografie 1) Gh. Cristea, I.Ardelean Elemente fundamentale de fizica, Electricitatea si magnetismul, Ed. Dacia, ) I. Cucurezeanu s.a. Fizica, Ed. Diactica si Pedagogica, ) E.Luca s.a. Fizica, Ed. Didactica si pedagogica, Laborator Metode de predare Observaţii 1. Regulament. Prelucrarea datelor experimentale. Erori. Exemple, problematizare 2. Experimente in termodinamica. Exemple, problematizare 3. Potenţialul şi intensitatea câmpului electric Exemple, problematizare 4. Circuite de curent continuu Exemple, problematizare 5. Calculul câmpului magnetic Exemple, problematizare 6. Inducţia electromagnetică şi autoinducţia Exemple, problematizare 45

46 7. Complemente de fizica. Finalizare. Exemple, problematizare Bibliografie 1) M.Osaci s.a Fizica, culegere de probleme, Litografie, U.P.T., Timisoara, ) S.Jitian, M.Osaci Fizica, Infrumar de lucrari de laborator, Ed.Mirton, Timisoara, Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Cursul le oferă studenţilor noţiuni din stiinta de baza. Demonstrarea spiritului de initiativa si actiune pentru actualizarea cunostintelor profesionale, ingineresti si de cultura organizationala 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Implicarea în prelegere cu Se înregistrează frecvenţa şi 20% întrebări, comentarii, soliditatea interacţiunii la exemple de analiză. orele de curs Laborator Implicarea la activitatea Se înregistrează 20% de laborator frecvenţa/performanta Evaluare finala Examen: lucrare scrisa 60% 10.7 Standard minim de performanţă studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului; studentul este capabil să dea exemple referitoare la noţiunile studiate Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,. Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 46

47 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET 1.2.Facultatea Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii 1.3.Departamentul Informatică şi Geografie 1.4.Domeniul de studii Calculatoare şi tehnologia informaţiei 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/calificarea Tehnologia informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Arhitectura sistemelor de calcul 2.2. Codul disciplinei MI/TIC/DD Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu Semestrul Tipul de E 2.8. Regimul O evaluare disciplinei 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs laborator Total ore din planul de învăţământ 56 din care: laborator 28 curs Distribuţia fondului de timp Ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 35 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 35 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 18 Tutoriat 2 Examinări 4 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Nu este cazul 4.2 de competenţe Nu este cazul 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a Proiector şi acces la internet în sala de curs cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului 6. Competenţele specifice acumulate Pentru fiecare student, calculator cu acces la internet si avand instalat mediul de programare MinGW si simulator MMIX 47

48 Competenţe profesionale C2 Proiectarea componentelor hardware, software şi de comunicaţii C2.1 Descrierea structurii şi funcţionării componentelor hardware, software şi de comunicaţii; C2.2 Explicarea rolului, interacţiunii şi funcţionării componentelor sistemelor hardware, software şi de comunicatii; C2.5 Implementarea componentelor sistemelor hardware, software şi de comunicaţie C3 Soluţionarea problemelor folosind instrumentele ştiinţei şi ingineriei calculatoarelor C3.4 Evaluarea comparativă, inclusiv experimentală, a alternativelor de rezolvare, pentru optimizarea performanţelor; C4 Proiectarea şi integrarea sistemelor informatice utilizând tehnologii şi medii de programare C4.4 Gestionarea ciclului de viaţă a sistemelor hardware, software şi de comunicaţii pe baza evaluării performanţelor; Compete nţe transvers 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Dobandirea de catre cursanti a cunostiintelor fundamentale privind sistemele de calcul (bazele aritmetice si logice, bazele organizationale si functionale) si formarea deprinderilor de utilizare eficienta a acestora in disciplinele aferente planului de învăţământ 7.2 Obiectivele specifice Insusirea de catre studenti a principiilor numerice si logice ale sistemelor de calcul precum si a modelelor arhitecturale ale calculatoarelor. Initiere in programarea in limbaj de asamblare MMIX, ceea ce asigura intelegerea arhitecturii si functionarii unui microprocesor RISC. Initiere in arhitecturile sistemelor de intreruperi, cu particularizare la procesorul MMIX. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Codificarea informatiei: Reprezentarea Prelegerea participativă, informaţiilor. Entropia informaţională. Exemplificare diferenţa dată informaţie. Sisteme de numeraţie. Algoritmi de conversie. Aritmetică binară. Operaţii logice. Depăşirea domeniului de reprezentare. Extensia semnului. Aritmetica in virgula mobila. Standardul IEEE Algebre Boole. Reguli de calcul intr-o algebra Boole. Funcţii logice elementare. Funcţii logice compuse. Analiza schemelor logice. Reprezentarea funcţiilor logice. Conversia între diferitele forme de reprezentare. 5. Minimizarea funcţiilor logice. Metode algebrice. Metoda Karnaugh. Metoda Quine-McCluskey. Tratarea stărilor imposibile în procesul de minimizare 48 dezbaterea, problematizarea, demonstraţia. expunerea, Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia. Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia. 4 ore 4 ore

49 7. Introducere in sinteza structurilor digitale cu porţi Prelegerea logice. Implementarea funcţiilor în logică SI-SAU- NU. Implementarea funcţiilor în logică SI-NU. Implementarea funcţiilor în logică SAU-NU. 8. Proiectarea setului de instrucţiuni. RISC versus Prelegerea CISC. Caracteristicile procesorului. Formate de instrucţiuni. Execuţia instrucţiunilor. 9. Memoria sistemelor de calcul: Memoria cache. Principiul de funcţionare. Exploatarea avantajelor localizării temporale şi spaţiale. Moduri de organizare a memoriilor cache. Cache-ul asociativ; cache-ul cu Prelegerea 4 ore mapare directă; cache-ul organizat în seturi asociative. Mecanismele de fetch şi scriere în cache. Strategii de înlocuire. Evaluarea performanţelor memoriilor cache. Nivelul doi de cache. Managementul memoriei. Paginarea. Translatarea adreselor. Buffer-e de translatare. Algoritmi de înlocuire. Cost şi performanţe. Memoria virtuală în sistemele dotate cu memorie cache. 10. Procesorul MMIX. Setul de instructiuni Prelegerea 11. Procesorul MMIX. Intreruperi. Operatii de Prelegerea intrare-iesire 12. MMIXAL si simulatorul MMIX Prelegerea 13. Programare imperativa in MMIX Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia. 14. Programare modulara in MMIX Prelegerea participativă, 49 dezbaterea, problematizarea, demonstraţia. expunerea, Bibliografie 1. Albeanu G., Arhitectura sistemelor de calcul, Editura FRM, 2007 (integral) 2. D. E. Knuth, Arta programarii calculatoarelor: MMIX un calculator RISC pentru noul mileniu, Editura Teora, 2005 (integral) 3. A.S.Tanenbaum, Organizarea structurala a calculatoarelor, Computer Press Agora, J. Henessy & D. Patterson, Computer Architecture: A Quantative Approach, Morgan Kaufman, D. E. Knuth, MMIXware: A RISC Computer for the Third Millennium, Springer, Laborator Metode de predare Observaţii 1. Familiarizare cu echipamentele de calcul din laborator. Structura si functionarea acestora 2. Baze de numeratie. Aplicatiile Calculator si Debug (Windows). Alte aplicatii. Implementarea algoritmilor de conversie a bazelor pentru numere intregi 3. Tipuri de date suportate de catre procesoarele sistemelor de calcul din laboratorul de informatica. Prezentarea, discuţiile şi dezbaterea. Exerciţiul, discuţiile şi dezbaterea. Exerciţiul, discuţiile şi dezbaterea. 4. Aritmetica in precizie multipla Exerciţiul, discuţiile şi

50 dezbaterea. 5. Functii booleene si circuite. Simplificarea Exerciţiul, discuţiile şi functiilor si optimizarea circuitelor dezbaterea. 6. Principalele entitati ale sistemelor de operare Exerciţiul, discuţiile şi care functioneaza in laboratorul de informatica: procese si fisiere Windows dezbaterea. 7. Principalele entitati ale sistemelor de operare Exerciţiul, discuţiile şi care functioneaza in laboratorul de informatica: procese si fisiere Linux/Unix dezbaterea. 8. MMIXAL, simulatorul MMIX. Ciclul de viata Exerciţiul, discuţiile şi al programelor scrise in limbaj de asamblare. dezbaterea. 9. Programe MMIX cu structura liniara Exerciţiul, discuţiile şi dezbaterea. 10. Programe MMIX cu decizii si instructiuni de Exerciţiul, discuţiile şi salt. Probleme cu date simple dezbaterea. 11. Implementarea mecanismelor repetitive in Exerciţiul, discuţiile şi MMIX. Probleme cu tablouri dezbaterea. 12. Operatii de intrare-iesire in MMIX. Probleme cu fisiere Exerciţiul, discuţiile şi dezbaterea. 13. Instructiuni MMIX avansate. Tratarea Exerciţiul, discuţiile şi intreruperilor si devierilor. dezbaterea. 14. Comunicarea MMIX-C. Exerciţiul, discuţiile şi dezbaterea. Bibliografie (facultativă) 1. Böttcher A. (2002), Das MMIX-Buch, Springer. 2. Ceruzzi P.E. (2003): A history of modern computing (ed. 2), The MIT Press. 3. Stallings W. (2003): Computer organization and architecture. Designing for Performance (ed. 6), Prentice Hall. 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Cursul oferă cunoştinţele necesare pentru operarea si programarea sistemelor de calcul moderne si pune bazele teoretice si applicative utile in alte discipline din planul de invatamant precum: Sisteme de operare, Retele de calculatoare etc. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Implicarea în prelegere cu Se înregistrează 20% întrebări, comentarii, exemple de curs. frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de 10.5 Laborator Implicarea în pregătirea, experimentarea şi discutarea temelor de laborator 50 curs. Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de laborator Evaluare finala Examen: lucrare scrisa 60% 10.7 Standard minim de performanţă Capacitatea de a utiliza informatia codificata binar, octal si hexazecimal Capacitatea de a utiliza un sistem de calcul Capacitatea de a concepe algoritmi si de a-i implementa in programe MMIX de complexitate 20%

51 medie Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,... Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 51

52 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea Universitatea SPIRU HARET Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii Stiinte Economice Calculatoare şi tehnologia informaţiei LicenŃă Tehnologia informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Economie generala 2.2. Codul disciplinei MI/TIC/DC Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu I 2.6.Semestrul Tipul V 2.8.Regimul O de evaluare disciplinei 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs seminar Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs seminar 14 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 8 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 5 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 7 Tutoriat - Examinări 2 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum - Nu este cazul 4.2 de competenţe Aptitudini corespunzătoare pentru activităţile desfăşurate în echipă 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Cursurile se desfăşoară în amfiteatre cu echipamente multimedia şi Internet 5.2. de desfăşurare a Seminariile se pot desfăşura în săli cu calculatoare şi acces la seminarului/laboratorului Internet 6. Competenţele specifice acumulate - Competenţe profesionale 52

53 Competenţe transversale Demonstrarea spiritului de iniţiativă şi acţiune pentru actualizarea cunoştinţelor profesionale, economice şi de cultură organizaţională 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei OBIECTIVUL general avut în vedere prin cuprinderea în Planul de învăţământ a disciplinei Economie generala îl constituie însuşirea de către studenţi, într-o manieră riguroasă a conceptelor acestei ştiinţe, a metodelor de cunoaştere şi analiză utilizate în teoria şi practica economică, care stau la baza înţelegerii proceselor economice reale, a mecanismelor de funcţionare a economiei la nivel microeconomic. 7.2 Obiectivele specifice Principalele obiective specifice au în vedere studierea comportamentelor individuale, respectiv comportamentul consumatorului, comportamentul producătorului şi combinarea factorilor de producţie, mecanismul de funcţionare a pieţei prin prisma analizei componentelor ei, cererea, oferta, preţul si concurenţa, precum şi principalele tipuri de pieţe şi formarea veniturilor fundamentale: Înţeleagerea relaţiei comerţ en detail comerţ en gros; Explicarea particularităţilor comportamentului consumatorului; Identificarea caracteristicilor comerţului electronic şi ale noului consumator Înţeleagerea formelor şi a instituţiilor de protecţie a consumatorului 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Economia politică în sistemul ştiinţelor economice. Obiectul de studiu al economiei politice şi metoda în Ştiinţa economică. oua economie (1h) 2. Economia de piaţă. Marfa, producţia de mărfuri generalizată, banii şi agenţii economici (1h) Prelegere interactivă, susţinută de suport power-point, cu ajutorul echipamentelor multimedia din sala de curs Prelegere, interacţionarea cu studenţii, aplicarea unor jocuri de rol 3. Piaţa. Cererea şi oferta (1h) Prelegere interactivă, susţinută de suport power-point, cu ajutorul echipamentelor multimedia din sala de curs 4. Comportamentul consumatorului (1h) Prelegere, interacţionarea cu studenţii, participarea unor specialişti din mediul de afaceri pentru prezentarea unor exemple 53 Suportul de curs este la dispoziţia studenţilor, atât sub formă de curs tipărit cât şi în format electronic pe platforma Black-Board Ibidem Ibidem Ibidem

54 de afaceri (de succes) 5. Teoria producătorului. Combinarea şi Prelegere interactivă, substituirea factorilor de producţie (1h) susţinută de suport power-point, cu ajutorul echipamentelor multimedia din sala de curs 6. Randamentul factorilor de producţie Prelegere, interacţionarea Costul de producţie şi rentabilitatea (1h) cu studenţii, aplicarea unor jocuri de rol 7. Concurenţa şi formarea preţurilor (1h) Prelegere interactivă, susţinută de suport power-point, participarea unor specialişti din mediul de afaceri pentru prezentarea unor exemple de afaceri (de succes) 8. Gândirea economică în opera clasicilor şi neoclasicilor economiei politice (1h) Prelegere, cu ajutorul echipamentelor multimedia din sala de curs, interacţionarea cu studenţii 9. Piaţa muncii şi salariul (1h) Prelegere interactivă, susţinută de suport power-point, cu ajutorul echipamentelor multimedia din sala de curs 10. Piaţa monetară şi dobânda. Creditul şi băncile (1h) 11. Piaţa financiară. Bursele de Mărfuri şi de Valori (1h) Prelegere, interacţionarea cu studenţii, aplicarea unor jocuri de rol Prelegere interactivă, susţinută de suport power-point, cu ajutorul echipamentelor multimedia din sala de curs 12. Piaţa Valutară (1h) Prelegere, interacţionarea cu studenţii, participarea unor specialişti din mediul de afaceri pentru prezentarea unor exemple de afaceri (de succes) 13. Resursele aturale şi Renta. Preţul Pământului (1h) Prelegere interactivă, susţinută de suport power-point, cu ajutorul echipamentelor multimedia din sala de curs Ibidem Ibidem Ibidem Ibidem Ibidem Ibidem Ibidem Ibidem Ibidem 14. PROFITUL (1h) Prelegere, interacţionarea Ibidem 54

55 cu studenţii, participarea unor specialişti din mediul de afaceri pentru prezentarea unor exemple de afaceri (de succes) Bibliografie 1. Constantin Mecu, Daniela Paşnicu Microeconomie, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, Stiglitz Joseph, Carl Walsh, Economie, Editura Economică, Bucureşti, Economie politică. Aplicaţii practice, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, Seminar Metode de predare Observaţii Nevoile umane raritatea şi alegerea, Seminariile se desfăşoară Studenţilor le este constrângerile la care sunt supuşi oamenii (4h) după acelaşi model recomandată studierea interactiv, conceptele suportului de curs teoretice sunt fixate prin studii de caz pentru a participa activ la Seminarii Studii de caz referitoare la evoluţia economiei Studenţii formează şi Ibidem româneşti, în perioada ; separat a perioadei din ultimii 5 ani (5h) participă, pe grupe, la analizarea unor studii de Analiza comparativă a tipurilor de economii existente la nivelul Uniunii Europene si apoi, comparând marile puteri economice la nivel mondial. (5h) caz Studenţii formează şi participă, pe grupe, la analizarea unor studii de caz Ibidem Bibliografie 1. Constantin Mecu, Daniela Paşnicu Microeconomie, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, Enache Constantin, Constantin Mecu (coord), Economie Politică, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2009 (volum 1) 3. Samuelson, P., A., Economia politică, Ed. Teora, Stiglitz Joseph, Carl Walsh, Economie, Editura Economică, Bucureşti, *** Economie politică. Aplicaţii practice, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007; 6. *** Dicţionar MacMillan de Economie Modernă, Ed. Codecs, Bucureşti, 1999; 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Participarea unor specialişti din mediul de afaceri, bancar şi de cercetare pentru o mai bună înţelegere a aplicării conceptelor economice teoretice în economia de piaţă reală. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală Curs Interacţionarea, pe perioada Se înregistrează frecvenţa 20% cursului, a şi interacţionarea profesorului cu studenţii Seminar Implicarea studenţilor în discutarea şi rezolvarea problemelor puse în 55 studenţilor la cursuri Se înregistrează frecventarea şi activitatea desfăşurată în timpul 20%

56 discuţie orelor de seminar 10.5 Evaluare finală Examen scris de tip grilă 60% 10.6 Standard minim de performanţă Cunoasterea notiunilor predate la curs si seminar si aplicarea acestora in situatii de baza elaborarea şi prezentarea, pe echipe, a unor lucrări/studii de caz din temele prezentate la seminar Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,..... Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 56

57 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET 1.2. Facultatea Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii 1.3. Departamentul Educaţie fizică şi sport 1.4. Domeniul de studii Calculatoare şi tehnologia informaţiei 1.5. Ciclul de studii Licenţă 1.6. Programul de studii/calificarea Tehnologia informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei Educaţie Fizică I 2.2 Codul disciplinei MI/TIC/DC Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de lucrări practice 2.5. Anul de studiu I 2.6 Semestrul Tipul de evaluare Vp 2.8. Regimul disciplinei 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 1 din care: 3.2 curs lucrări practice 3.4 Total ore din planul de învăţământ 14 din care: 3.5 curs lucrări 14 practice Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat Examinări Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 1 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum - Volei, Gimnastică aerobică 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului de desfăşurare a lucrărilor practice 6. Competenţele specifice acumulate 1 1 ora Sala de jocuri cu dotări adecvate: fileu,stâlpi de susţinere,antene de delimitare a spaţiului de joc, mingi, bănci de gimnastică, scări fixe. Sala de gimnastică cu dotări adecvate: covor de gimnastică, oglinzi, gantere, stepăre, casetofon O Competenţe profesionale 57

58 Competenţe transversale 1. Comportarea onorabilă, responsabilă, etică, în spiritul legii pentru a asigura reputaţia profesiei 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Cursul practic îşi propune să contribuie la însuşirea cunoştinţelor practico-metodice şi la formarea deprinderilor specifice prin consolidarea şi perfecţionarea elementelor de bază şi specifice ale jocului de baschet, volei, handbal, fotbal,contribuind la dezvoltarea nivelului general de motricitate. 7.2 Obiectivele specifice Întărirea stării de sănătate a organismului. Dezvoltarea fizică armonioasă, globală şi segmentară. Educarea pentru practicarea activităţilor fizice ca parte integrantă a educaţiei pentru sănătate, competiţie şi recreere. Asigurarea efectelor de compensare asupra activităţii intelectuale. Dezvoltarea interesului pentru integrarea într-o formă de practicare a activităţii sportive pe toată durata vieţii, element esenţial pentru sănătatea omului. 8. Conţinuturi 8.2 Lucrări practice semestrul 1 Metode de Observaţii VOLEI 1. Prezentarea cerinţelor cursului. Verificarea cunoştinţelor (2 ore) 2. Învăţarea poziţiilor şi a deplasării în teren. Învăţarea pasei cu două mâini de sus din faţă. Învăţarea aşezării în teren la primirea şi efectuarea serviciului în cadrul modelului I de joc () 3. Învăţarea pasei cu două mâini peste cap. Învăţarea organizării celor trei lovituri în cadrul modelului I de joc. Învăţarea serviciului de jos din faţă () 4. Învăţarea loviturii de atac procedeu drept. Învăţarea serviciului de jos din faţă () 5. Învăţarea organizării celor trei lovituri în cadrul modelului I de joc (M I). Învăţarea loviturii de atac procedeu drept. Învăţarea serviciului de jos din faţă () 6. Învăţarea pasei cu două mâini de sus din faţă şi peste cap. Învăţarea organizării celor trei lovituri în cadrul modelului I de joc. Învăţarea preluării cu două mâini de jos din faţă () 7.Verificare practică: pasa cu două mâini de sus spre înainte şi peste cap; serviciul de jos din faţă () predare - explicaţie - demonstraţie - metoda exersării - explicaţie - demonstraţie - metoda globală - metoda globală - metoda exersării - explicaţie demonstraţie a temelor de lecţie - explicaţie - demonstraţie - metoda exersării - explicaţie - demonstraţie - metoda exersării - Evaluare practică - verificarea fondului motric - accent pe poziţiile fundamentale - formarea deprinderilor specifice jocului de volei - formarea deprinderilor specifice jocului de volei - formarea stereotipului motric specific jocului de volei - formarea stereotipului motric specific jocului de volei Evaluarea însuşirii formării 58

59 stereotipului motric Bibliografie Cojocaru A, Ioniţă M., (2005) - Volei caiet de lucrări pracrice, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine Cojocaru, A., Ioniţă, M., (2008) - Volei aprofundare, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine Macovei S., Vişan A., (2003). Gimnastica aerobică de întreţinere, Bucureşti, Federaţia Română Sportul Pentru Toţi Niculescu, G., (2008). Gimnastica aerobică aprofundare, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine Solomonov O., Solomonov, D (1998) - Curs de metodica predării voleiului, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine Stoenescu, G., (2000), Gimnastica aerobică şi sportul aerobic, Bucureşti, Editura ISPE 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Discutarea conţinuturilor disciplinei cu cadre didactice de la alte facultăţi de profil din ţară, cu antrenorii de la cluburile şi asociaţiile sportive 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota 10.5 Lucrări practice - Implicarea în pregătirea şi prezentarea temelor de lucrări practice - Prezenţa 70% - Se înregistrează frecvenţa - Verificare practico-metodică pe parcursul semestrului 1 finală 100% 10.6 Standard minim de performanţă Evaluare practico-metodică: demonstrarea acţiunilor tehnico-tractice individuale în atac şi-n apărare specifice jocului de volei, gimnastică aerobică. Evaluarea activităţii curente: activitatea desfăşurată de student în timpul lecţiilor practice. Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului lucrări practice, Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 59

60 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Limba modernǎ A Limba engleză 2.2. Codul disciplinei MI/TIC/LMA Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu I 2.6.Semestrul Tipul de evaluare 60 Universitatea Spiru Haret Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii Filologie Calculatoare şi tehnologia informaţiei Licenţă Tehnologia informaţiei V 2.8.Regimul disciplinei 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs seminar Total ore din planul de învăţământ 28 din care: seminar 28 curs Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 12 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 8 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat 4 Examinări 2 Alte activităţi: Elaborarea unui portofoliu (Identificarea, extragerea şi explicarea anumitor structuri gramaticale / lexicale dintr-o carte de specialitate scrisǎ în limba englezǎ din lista bibliografică a cursului de Algoritmi si programare din anul 1 semestrul 1) 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 3 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum de competenţe Cunoştinţe foarte bune de limbă engleză exprimate în următoarele competenţe: abilitatea de a comunica în scris şi verbal, de a înţelege şi a-i face pe alţii să înţeleagă diferite mesaje în situaţii variate; abilitatea de a iniţia şi susţine conversaţii pe subiecte familiare; abilitatea de a citi şi înţelege texte scrise de nespecialişti într-o gamă variată de subiecte sau texte specializate într-un domeniu familiar; abilitatea de a utiliza elemente ajutătoare (diagrame, harţi, notiţe) pentru a înţelege sau produce texte scrise sau mesaje verbale (conversaţii, instrucţiuni, interviuri, discursuri); 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a - 11 A

61 cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului Seminariile se desfăşoară în săli dotate cu echipament de predare modern (laptop, videoproiector, CD player) 6. Competenţele specifice acumulate Competenţ e transversa Compete nţe profesion Identificarea, descrierea şi derularea proceselor din managementul proiectelor, cu preluarea diferitelor roluri în echipa şi descrierea clara şi concisă, verbal şi în scris, în limba româna şi într-o limba de circulatie internaţională, a rezultatelor din domeniul de activitate 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Obiectivul general al acestui curs este de a furniza informaţiile necesare astfel încât studentul să poată aplica eficient cunoştinţele dobândite în diferite domenii în care utilizează limba engleză la nivel general sau academic: Domeniul personal, unde studentul este tratat ca individ cu familie şi prieteni angajat în diferite practici individuale precum lectura, urmărirea unui anumit interes sau hobby, etc. Domeniul public, în care studentul este tratat ca membru al unei comunităţi, angajat în tranzacţii de diferite tipuri în scopuri variate. Domeniul ocupaţional, în care studentul este angajat cu loc de muncă. Domeniul educaţional, în care studentul este angajat într-un proces educaţional instituţionalizat. 7.2 Obiectivele specifice Cursul vizează îmbunătăţirea nivelului limbii de la B2 la C1 (conform descriptorilor Cadrului european de referinţă) pentru specializarea A-Engleză, asigurând un progres important la nivelul: vocabularului structurilor sintactice compoziţiei conversaţiei 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii Seminar Metode de predare Observaţii 1. () A. English in Use ouns, Determiners, and Pronouns nouns (plurals) articles (a, an, the) possessive adjectives Seminarul presupune o interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi. Se utilizează echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio Suport de curs Handouts 61

62 possessive and reflexives pronouns empty subjects (there and it) B. Vocabulary Cause and effect 2. () A. English in Use Verbs Present and Past Present simple Present continuous Past simple and used to Past continuous Verbs rarely used in the continuous B. Vocabulary Cause and effect 3. () A. English in Use Perfect Forms Present perfect simple Present perfect and past simple B. Vocabulary What are Computers? 4. () A. English in Use Perfect Forms Present perfect continuous Past perfect simple Past perfect continuous B. Vocabulary What are Computers? 5. () A. English in Use Means of Expressing Futurity B. Vocabulary Measuring Instruments 6. () A. English in Use Imperative, Conditional, and Passive Imperative Conditional (type 1, type 2) B. Vocabulary Measuring Instruments 7. () A. English in Use Imperative, Conditional, and Passive Conditional (type 3, mixed) Passive B. Vocabulary On Mathematics şi video. Seminarul presupune o interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi. Se utilizează echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video. Seminarul presupune o interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi. Se utilizează echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video. Seminarul presupune o interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi. Se utilizează echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video. Seminarul presupune o interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi. Se utilizează echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video. Seminarul presupune o interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi. Se utilizează echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video. Seminarul presupune o interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi. Se utilizează echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video. Suport de curs Handouts Suport de curs Handouts Suport de curs Handouts Suport de curs Handouts Suport de curs Handouts Suport de curs Handouts 62

63 8. () A. English in Use Special Verbs make and do get say, tell, and ask bring, take, and fetch B. Vocabulary On Mathematics 9. () A. English in Use Modals B. Vocabulary Electrical Apparatus 10. () A. English in Use Modals B. Vocabulary Electrical Apparatus 11. () A. English in Use Adjectives, Adverbs, Quantifiers, and Prepositions adjectives adverbs comparative and superlative adjectives and adverbs B. Vocabulary The Electric Circuit and its Elements 12. () A. English in Use Adjectives, Adverbs, Quantifiers, and Prepositions modifiers number quantifiers amount quantifiers space prepositions time prepositions B. Vocabulary The Electric Circuit and its Elements 13. () A. English in Use Structure of Sentences, Clauses, and Phrases clauses questions answers and tag questions reporting speech B. Vocabulary The Importance of Science for Solving the World s Seminarul presupune o interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi. Se utilizează echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video. Seminarul presupune o interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi. Se utilizează echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video. Seminarul presupune o interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi. Se utilizează echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video. Seminarul presupune o interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi. Se utilizează echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video. Seminarul presupune o interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi. Se utilizează echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video. Seminarul presupune o interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi. Se utilizează echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video. Suport de curs Handouts Suport de curs Handouts Suport de curs Handouts Suport de curs Handouts Suport de curs Handouts Suport de curs Handouts 63

64 Problems 14. () A. English in Use Structure of Sentences, Clauses, and Phrases relative clauses infinitives and gerunds phrasal verbs B. Vocabulary The Importance of Science for Solving the World s Problems Seminarul presupune o interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi. Se utilizează echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video. Suport de curs Handouts Bibliografie A. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE/MI IMALĂ: Şerban, D., Drăguşin, D., 2007: English Practical Course for Second Year Students, ed. Fundaţiei România de Mâine Gălăţeanu-Fârnoagă, G., E. Comişel, 1995: Gramatica Limbii Engleze, ed. Omegapress, Buc.; Leviţchi, L., 1994: Gramatica Limbii Engleze, ed. Teora, Buc.; Graver, G.B., 1994: Advanced English Practice, Oxford University Press Wellman, Guy 1998: Wordbuilder, Heineman C. BIBLIOGRAFIE SUPLIME TARĂ: Collins Cobuild, 1990, English Grammar, Harper Collins Publishers, London Evans, V., 1998, Successful Writing Proficiency, Express Publishing Lott, H., 2005, Real English Grammar, Marshall Cavendish Swan, M. and D. Baker, 2008, Grammar Scan, Oxford University Press Vince, M.,2003: Advanced Language Practice, Macmillan Dicţionare: Leviţchi, L. Dicţionar Român-Englez, ediţia a VII-a, 2000, Gramar, Bucureşti Longman Activator, Cambridge, 1995 Oxford Advanced Learner, 1995, OUP Oxford Dictionary of Phrasal Verbs, 1993, OUP Cambridge Advanced Leraner s, CUP, 2008 The Penguin English Dictionary (Dicţionar explicativ al limbii engleze), 2005, Litera Internaţional Webster s Encyclopedic Unabridged Dictionary, 1994, Gramercy Books Webster s Synonyms, Antonyms and Homonyms, 1994, Crescent Books Surse internet: Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Discutarea conţinutului disciplinei în cadrul CIAMPS (Comisia de iniţiere, aprobare şi monitorizare a programelor de studii) la ale cărei întruniri participă cadre didactice, masteranzi / studenţi, absolvenţi şi angajatori. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 64

65 10.4 Curs Seminar Studentul derulează Se înregistrează frecvenţa şi 5% activităţi motivante soliditatea interacţiunii la orele de seminar. Sunt folosite resurse Implicarea în pregătirea şi 5% adecvate pentru învăţare. discutarea problematicii anunţate. Efectuarea unor teme de casă. Înţelegerea şi aplicarea Parţial 10% corectă a cunoştinţelor învăţate reflectate în rezolvarea corectă a exerciţiilor practice supuse evaluării. Înţelegerea şi aplicarea Verificare scrisǎ şi oralǎ 80% corectă a cunoştinţelor învăţate reflectate în rezolvarea corectă a exerciţiilor practice supuse evaluării. Producerea unui discurs oral corect şi coerent Standard minim de performanţă Elaborarea unui portofoliu (Identificarea, extragerea şi explicarea anumitor structuri gramaticale / lexicale dintr-o carte de specialitate scrisǎ în limba englezǎ din lista bibliografică a cursului de Algoritmi si programare din anul 1 semestrul 1) Data completării: Data avizării în departament Semnătura titularului de curs practic, Semnătura Directorului de Departament 65

66 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Limba moderna A Limba franceză 2.2. Codul disciplinei MI/TIC/LMA Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu I 2.6.Semestrul Tipul de evaluare Universitatea Spiru Haret Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii Filologie Calculatoare şi tehnologia informaţiei Licenţă Tehnologia informaţiei V 2.8.Regimul disciplinei 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs seminar Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs seminar 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 12 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat 2 Examinări 1 Alte activităţi: Elaborarea unui portofoliu (Identificarea, extragerea şi explicarea anumitor structuri gramaticale dintr-un text la alegere din manualele de franceza studiate in anul 1 semestrul 1) 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 3 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Nu este cazul 4.2 de competenţe Nu este cazul 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului de desfăşurare a seminarului/laboratorului 6. Competenţele specifice acumulate Seminariile se desfăşoară în săli dotate cu echipament de predare modern (laptop, videoproiector, CD player) 12 A Competenţe profesionale 66

67 Competenţe transversale Identificarea, descrierea şi derularea proceselor din managementul proiectelor, cu preluarea diferitelor roluri în echipa şi descrierea clara şi concisă, verbal şi în scris, în limba româna şi într-o limba de circulatie internaţională, a rezultatelor din domeniul de activitate 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Obiectivul general al acestui curs este: Dobândirea competenţei orale şi competenţei scrise în limba franceză; Achiziţionarea fondului lexical de baza si a structurilor gramaticale corecte; Integrarea cunoştinţelor şi a deprinderilor lingvistice şi de interpretare în diferite situaţii de comunicare; 7.2 Obiectivele specifice Prin audierea, însuşirea problemelor dezbătute şi prin promovarea acestui curs, studenţii vor fi capabili: - să-şi dezvolte abilităţile de comprehensiune orală şi scrisă; - să reacţioneze în mod adecvat la diferite tipuri de texte şi contexte; - să identifice ideile centrale ale unui text scris sau oral; - să recunoască referinţele culturale din textele studiate, să realizeze comparaţii; - să selecteze şi să sintetizeze informaţia necesară dintr-un text dat; - să aplice tehnici de citire rapidă; - să aplice în mod practic cunoştinţele de gramatică dobândite în cadrul cursului; - să-şi perfecţioneze ortografia prin exerciţii practice; - să identifice şi să corecteze greşelile frecvente de ortografie şi gramatică; - să-şi dezvolte vocabularul; - să exprime şi să argumenteze propriile opinii în mod corect, fluent şi coerent în limba franceză; - să exerseze conversaţii/dialoguri pe teme specifice specializării. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii Seminar Metode de predare Observaţii 1. Saluer. Se présenter. Prendre congé. Grammaire: L article (défini, indéfini, partitif).emploi des articles. Le pronom personnel. Les pronoms sujets. Le verbe être. (Săptămâna: 1) 2.. Demander son chemin; poser des questions. Grammaire: Le nom (Le groupe nominal. Genre des noms). Emploi des noms. (Săptămâna: 2) Expunerea,exerciţiul, dezbaterea, studiul de caz, observaţia directa;interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi; se utilizează echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video Expunerea,exerciţiul, dezbaterea, studiul de caz, observaţia directa;interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi; se utilizează echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video () () 67

68 3. Voyager; à l hôtel. La construction ne... pas (plus, jamais, rien, personne.). L article contracté. L article indéfini. (Săptămâna: 3) 4. Voyager; les moyens de transport. Refuser, conseiller/recommander/suggérer. Grammaire: L adjectif démonstratif et possessif. Les déterminants du nom. (Săptămâna: 4) 5. Voyager; les moyens de transport. Refuser/conseiller/recommander/suggérer. Grammaire: Le présent de l indicatif des verbes du I er groupe; le présent de l indicatif du verbe avoir. (Săptămâna: 5) 6. Voyager; les moyens de transport. Grammaire: L impératif. Le présent de l indicatif du verbe aller. Le futur proche (Săptămâna: 6) 7. Prendre le repas; se renseigner; téléphoner; Demander à quelqu un de faire quelque chose Grammaire: L adjectif interrogatif-exclamatif et numérique. (Săptămâna: 7) 8. Les petits commerces. Se plaindre/exprimer sa satisfaction. Grammaire: Le présent de l indicatif des verbes du IIe groupe. Le présent de l indicatif des verbes du IIIe groupe. (Săptămâna: 8) 9. Les petits commerces. Grammaire: L inversion du sujet (poser des questions). Formuler des questions en utilisant la formule est-ce que. (Săptămâna: 9) Expunerea,exerciţiul, dezbaterea, () studiul de caz, observaţia directa;interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi;se utilizează echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video Expunerea, exerciţiul, dezbaterea, () studiul de caz, observaţia directa;interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi; se utilizează echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video Expunerea, exerciţiul, dezbaterea, () studiul de caz, observaţia directa;interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi; se utilizează echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video Expunerea, exerciţiul, dezbaterea, () studiul de caz, observaţia directa;interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi; se utilizează echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video Expunerea, exerciţiul, dezbaterea, () studiul de caz, observaţia directa;interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi; se utilizează echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video Expunerea, exerciţiul, dezbaterea, () studiul de caz, observaţia directa;interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi; se utilizează echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video Expunerea, exerciţiul, dezbaterea, () studiul de caz, observaţia directa;interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi; se utilizează echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video Expunerea, exerciţiul, dezbaterea, () 68

69 10. Faire des achats. Grammaire: Exprimer la comparaison; Le numéral ordinal. Le verbe pronominal. Expressions verbales avec avoir. (Săptămâna: 10) 11. Au restaurant. Demander / donner un avis; proposer. Grammaire: Les unités de mesure. Les expressions il y a, ne jamais, ne que, etc. (Săptămâna: 11) 12. Au bureau de poste. Demander / donner un avis; proposer. Grammaire: Le verbe (Formation des temps composés. Formation du participe passé. Accord du participe passé). Révision: des modes: indicatif, conditionnel, subjonctif, impératif. (Săptămâna: 12) 13. Le savoir-vivre. Renseignements sur la civilisation française. Grammaire: Analyse de la phrase. Le conditionnel de politesse avec vouloir et pouvoir. Expressions verbales avec être. (Săptămâna: 13) 14. Le savoir- vivre. Renseignements sur la civilisation française. Grammaire: Le passé composé del indicatif; le participe passé. Accord du participe passé. Les pronoms y et en. (Săptămâna: 14) studiul de caz, observaţia directa;interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi; se utilizează echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video Expunerea, exerciţiul, dezbaterea, studiul de caz, observaţia directa;interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi; se utilizează echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video Expunerea, exerciţiul, dezbaterea, studiul de caz, observaţia directa;interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi; se utilizează echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video Expunerea, exerciţiul, dezbaterea, studiul de caz, observaţia directa;interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi; se utilizează echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video Expunerea, exerciţiul, dezbaterea, studiul de caz, observaţia directa;interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi; se utilizează echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video Bibliografie A. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE/MI IMALĂ: Drăgoi, S., Bondrea, E., (2004), Le français en situations, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti Bondrea, E. (coord.), Iliuţã, G., (2006), Le français en situations. Discours quotidien, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti Cristea, T., Bondrea, E., (2002), Eléments de grammaire française, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti Bondrea, E., Dumitriu, C., (2003), L entreprise en situations, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti Elena Gorunescu, (2003) Gramatica limbii franceze in exercitii :le verbe, le nom, l adverbe dans des exercices, Editura Teora, Bucuresti Alina Scurtu, (2010), Gramatica limbii franceze, Editura Corint, Bucuresti 69 () () () ()

70 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Discutarea conţinutului disciplinei în cadrul CIAMPS (Comisia de iniţiere, aprobare şi monitorizare a programelor de studii) la ale cărei întruniri participă cadre didactice, masteranzi / studenţi, absolvenţi şi angajatori. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.4 Curs Seminar Studentul derulează activităţi motivante Se înregistrează 10% frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de seminar. Sunt folosite resurse adecvate pentru Implicarea în 15% învăţare. pregătirea şi discutarea problematicii anunţate. Înţelegerea şi aplicarea corectă a cunoştinţelor învăţate reflectate în rezolvarea corectă a exerciţiilor practice supuse evaluării. Înţelegerea şi aplicarea corectă a cunoştinţelor învăţate reflectate în rezolvarea corectă a exerciţiilor practice supuse evaluării. Producerea unui discurs Efectuarea unor teme de casă. Verificare pe parcurs scris si oral Verificare finala scris şi oral 10.3 Pondere din nota finală oral corect şi coerent Standard minim de performanţă Elaborarea unui portofoliu (Identificarea, extragerea şi explicarea anumitor structuri gramaticale dintr-un text la alegere din lista bibliografică obligatorie a cursului) şi susţinerea unui discurs oral pe o temă la libera alegere. 25% 50% Data completării: Data avizării în departament Semnătura titularului de curs practic, Semnătura Directorului de Departament 70

71 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii 1.3.Departamentul Filologie 1.4.Domeniul de studii Calculatoare şi tehnologia informaţiei 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/calificarea Tehnologia informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Limba moderna A Limba germană 2.2. Codul disciplinei MI/TIC/LMA Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu I 2.6.Semestrul Tipul de V 2.8.Regimul A evaluare disciplinei 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: seminar 2 curs 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: seminar 28 curs Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 12 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat 2 Examinări 1 Alte activităţi: Elaborarea unui portofoliu (Identificarea, extragerea şi explicarea anumitor 12 structuri gramaticale dintr-un text la alegere din manualele de germană studiate in anul 1 semestrul 1) 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 3 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Pornind de la premisa ca studentii nu poseda de loc cunostinte de germana, nu exista preconditii. In cazul unor diferente de nivel inte participanti, se va lucra diferentiat, in grupe. 4.2 de competenţe Cunoştinţe de limbă romană exprimate în următoarele competenţe: abilitatea de a comunica în scris şi verbal, de a înţelege şi a-i face pe alţii să înţeleagă diferite mesaje în situaţii variate; abilitatea de a citi şi înţelege texte scrise într-o gamă variată de subiecte sau texte specializate într-un domeniu familiar; 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a - cursului 5.2. de desfăşurare a Seminariile se desfăşoară în săli dotate cu echipament de predare 71

72 seminarului/laboratorului 6. Competenţele specifice acumulate modern (laptop, videoproiector, CD player) Compete nţe profesion Competenţ e transversa Identificarea, descrierea şi derularea proceselor din managementul proiectelor, cu preluarea diferitelor roluri în echipa şi descrierea clara şi concisă, verbal şi în scris, în limba româna şi într-o limba de circulatie internaţională, a rezultatelor din domeniul de activitate 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Obiectivul general al acestui curs este de a furniza informaţiile si competentele necesare astfel încât studentul să poată utiliza eficient cunoştinţele dobândite în diferite domenii în care utilizează limba germană la nivel general sau academic: Domeniul personal, unde studentul este tratat ca individ cu familie şi prieteni angajat în diferite practici individuale precum lectura, urmărirea unui anumit interes sau hobby, etc. Domeniul public, în care studentul este tratat ca membru al unei comunităţi, angajat în tranzacţii de diferite tipuri în scopuri variate. Domeniul ocupaţional, în care studentul este angajat cu loc de muncă. Domeniul educaţional, în care studentul este angajat într-un proces educaţional instituţionalizat in domeniul tehnologiei informatiei. 7.2 Obiectivele specifice Cursul vizează atingerea nivelului limbii germane pana la nivelul A1 (conform descriptorilor Cadrului european de referinţă), asigurând dezvoltarea competentelor de comprehensiune, vorbire si scriere de baza la nivelul: vocabularului structurilor sintactice simple compoziţiei de propozitii simple conversaţiei elementare De asemenea cursul vizează familiarizarea graduala cu primele elemente ale vocabularului de baza al tehnologiei informatiei, programul de studiu pentru care este conceput. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii Seminar Metode de predare Observaţii interacţiune permanentă cu () Grußformeln, Numeralien und Hilfsverben (1): studenţii şi între studenţi; Formule de salut, numerale si auxiliare (1): se utilizează echipament 72

73 Aller Anfang ist schwer (Săptămâna: 1) Artikel, Nomen und Pronomina, Hilfsverben (2): Articole, substantive, pronume si verbe auxiliare (2): Die Familie und die Universität (Săptămâna: 2) Die Wortstellung in einfachen Sätzen: Topica in propozitii simple. Die Aussagesätze und die Fragesätze, die Stellung des Verbes im Satz im Vergleich zum Rumänischen: Propozitii enuntiative, interogative, topica verbului in propozitie in comparatie cu limba romana: Der Unterricht (Săptămâna: 3) Ausspracheübungen am erlernten Grundwortschatz, Wortschatzerweiterung, die drei Grundformen des Verbs: Exercitii de pronuntie pe baza vocabularului de baza invatat, dezvoltarea vocabularului, cele trei forme de baza ale verbelor: Ein neuer Tag auf der Universität. Mein Studium (Săptămâna: 4) Der Nominalkomplex: Complexul nominal: Der Tagesablauf anhand von einfachen authentischen Texten aus den deutschsprachigen Medien (Săptămâna: 5) Der Verbalkomplex: Complexul verbal: Computer, Laptop, Smart- und I-Phone anhand von einfachen authentischen Texten aus den deutschsprachigen Medien (Săptămâna: 6) Pluralformen des Substantives, Deklination des Substantivs, der Gebrauch des Artikels: Forme de plural ale substantivelor, declinarea substantivelor, folosirea articolelor: Ein Wiedersehen (I) (Săptămâna: 7) Die Deklination der Personalpronomina, Übungen modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi; se utilizează echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi; se utilizează echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi; se utilizează echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi; se utilizează echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi; se utilizează echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi; se utilizează echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi; () () () () () () () 73

74 zum freien Sprechen: Declinarea pronumelor personale, exercitii de vorbire libera: Ein Wiedersehen (II) (Săptămâna: 8) Die Zeitenfolge im Deutschen: Sistemul temporal german: Der Tagesablauf anhand von einfachen authentischen Texten aus den deutschsprachigen Medien (Săptămâna: 9) Partizip Präsens und Perfekt: Participiul prezent si perfectul: Der Zug fährt um halb sieben (Săptămâna: 10) Präteritum, Plusquamperfekt und Zukunft (I und II), Übungen zur Erweiterung der Sprechkompetenz: Imperfectul, mai mult ca perfectul si viitorul (I si II), exercitii de dezvoltare a competentei de vorbire: Rückschritt und Fortschritt (Săptămâna: 11) Hauptsätze und Nebensätze, Übungen zur Erweiterung der Lesekompetenz: Propozitii principale si secundare, exercitii de dezvoltare a competentei de citire: Propozitii principale si secundare, exercitii de dezvoltare a competentei de lectura: Karla studiert Informatik (Săptămâna: 12) Übungen zur Erweiterung der Schreibkompetenz: Exercitii de dezvoltare a competentei de scriere: Hardware und Software (Săptămâna: 13) Wiederholung Recapitulare (Săptămâna: 14) Bibliografie A. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE/MI IMALĂ: se utilizează echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi; se utilizează echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi; se utilizează echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi; se utilizează echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi; se utilizează echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi; se utilizează echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi; se utilizează echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video () () () () () () 74

75 Bartolf, Hedwig: Limba germană. Teste şi exerciţii pentru începători şi iniţiaţi. Ed. Niculescu, Bucureşti 2001 Savin, Emilia / Lăzărescu, Ioan: Limba germana curs practic, vol.1-2. Ed. Miron 1992 Dreyer, Hilke / Schmitt, Richard: Lehr-und Übungsbuch der deutschen Grammatik. Verlag für Deutsch, München 1994 Stefan, Andra: Limba germană. Gramatică şi exerciţii. Ed. Corint, Bucureşti 1998 B. BIBLIOGRAFIE FACULTATIVĂ: Nicolae, Octavian, Gramatica contrastivă a limbii germane, Ed. Polirom, Iasi, 2001 Bariatinsky, Saucier, Teste de germană, Ed. Teora, Bucuresti, 1999 Heidemann, Werner: Grammatiktraining Grundstufe. Verlag für Deutsch C. BIBLIOGRAFIE SUPLIME TARĂ: Schulz, Dora; Griesbach, Heinz- Germana intensivă, Ed. Niculescu, Bucuresti, 2000/2004/2006 Stanescu, Speranta (coord.)- Exercitii de gramatică germană, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucuresti, 2001 Speranţa Stănescu (colab.: Cosma Ruxandra, Draganovici Mihai, Fierbinţeanu Ioana Hermine, Toma Sorin) (2001): Exerciţii de gramatică germană I Übungen zur deutschen Grammatik I, Bucureşti: Editura Fundaţiei România de Mâine. Bucureşti, 250 de pagini ISBN Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Discutarea conţinutului disciplinei în cadrul CIAMPS (Comisia de iniţiere, aprobare şi monitorizare a programelor de studii) la ale cărei întruniri participă cadre didactice, masteranzi / studenţi, absolvenţi şi angajatori. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Seminar Studentul derulează Se înregistrează frecvenţa şi 10% activităţi motivante soliditatea interacţiunii la Sunt folosite resurse adecvate pentru învăţare. orele de seminar. Implicarea în pregătirea şi discutarea problematicii anunţate. Efectuarea unor teme de casă. 15% Înţelegerea şi aplicarea corectă a cunoştinţelor învăţate reflectate în rezolvarea corectă a exerciţiilor practice supuse evaluării. Înţelegerea şi aplicarea corectă a cunoştinţelor învăţate reflectate în rezolvarea corectă a exerciţiilor practice supuse evaluării. Producerea unui discurs Verificare pe parcurs scris si oral 25% Verificare finala scris şi oral 50% 75

76 oral corect şi coerent Standard minim de performanţă Elaborarea unui portofoliu (Identificarea, extragerea şi explicarea anumitor structuri gramaticale dintr-un text la alegere din lista bibliografică obligatorie a cursului) şi susţinerea unui discurs oral pe o temă la libera alegere. Data completării: Semnătura titularului de curs practic, Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 76

77 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET 1.2.Facultatea Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii 1.3.Departamentul Informatică şi Geografie 1.4.Domeniul de studii Calculatoare şi tehnologia informaţiei 1.5.Ciclul de studii LicenŃă 1.6.Programul de studii/calificarea Tehnologia informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Servicii Internet 2.2. Codul disciplinei MI/TIC/FAC1 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu 1 2.6Semestrul Tipul de evaluare V 2.8Regimul disciplinei F 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs laborator Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs laborator 28 8 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 15 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 28 Tutoriat 4 Examinări 2 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a Sală de curs dotată conform cerinţelor cursului 5.2. de desfăşurare a Sală de laborator dotată conform cerinţelor seminarului/laboratorului 6. Competenţele specifice acumulate Competenţe profesionale C4 Proiectarea şi integrarea sistemelor informatice utilizând tehnologii şi medii de programare C5 Întreţinerea şi exploatarea sistemelor hardware, software şi de comunicaţii C6 Utilizarea sistemelor inteligente 77

78 Compete nţe transvers Comportarea onorabilă, responsabilă, etică, în spiritul legii pentru a asigura reputaţia profesiei 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Familiarizarea studentilor cu dinamica domeniului si deprinderea utilizarii unor servicii Internet 7.2 Obiectivele specifice Prezentarea fundamentelor paradigmei serviciilor Formarea deprinderilor de utilizator eficient al serviciilor Internet clasice si moderne 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Introducere in retele de calculatoare. Prelegere 1.1. Modelul de referinta ISO/OSI Topologii de retele de calculatoare Elemente de interconectare pentru o retea locala 2. Introducere in tehnologia Internet. Prelegere 2.1. Reteaua Internet ca retea globala de retele locale Protocoale pentru interconectarea retelelor. Protocoalele TCP/IP Internet, Intranet, Extranet. Concepte de baza. 3. Servicii de baza Prelegere 6 ore 3.1. Servicii de acces la informatii si aplicatii, motoare de cautare, 3.2. Serviciul de posta electronica 3.3. Serviciul www. Tehnologie. Portal web 3.4. Serviciul de transfer fisiere FTP 3.5. Serviciul IRC (Internet Relay Chat) 3.6. Serviciul VoIP 4. Introducere in Cloud Computing (CC) Prelegere 6 ore 4.1. Definitii ale sistemelor CC 4.2. Clasificarea sistemelor CC 4.3. Modele de servicii cloud : IaaS, PaaS si SaaS 4.4. Virtualizarea si servicii IaaS: Amazon EC2, Eucalyptus, OpenNebula Runtime Environment Development si Servicii PaaS: Microsoft Windows Azure, Google App Engine, Hadoop 4.6. Servicii web si SaaS : Google Apps (e.g., Gmail, Google Docs, Google sites, etc), Microsoft Apps (Office365 etc.) 4.7. Portaluri web : igoogle, MSNBC, Netvibes, Yahoo! 4.8. Aplicatii web : Aplicaţii generale ; Aplicaţii de Business ; Aplicaţii ştiinţifice ; e-learning, Aplicaţii de e-government 5. Arhitecturi orientate spre servicii (Service Oriented Architecture - SOA) 5.1. Fundamente SOA Prelegere 4 ore 78

79 5.2. Tehnologii pentru SOA (Obiecte distribuite CORBA, J2EE, COM/DCOM.; Middleware orientat spre mesaje (MOM), WebSphere MQ, Tibco Rendezvous; Monitoare CICS, IMS, Encinia, Tuxedo; Platforme B2B precum ebxml, RosettaNet.; Servicii Web Servicii web: HTTP, SOAP, WSDL, UDDI 6. Calitatea serviciilor (Quality of Service QoS) Prelegere 6.1. Contractarea serviciilor (Service Level Agreement SLA) 6.2. Evaluarea relatiei cu clientul 6.3. Evaluarea tehnologiilor 7. Etica Internet Prelegere 8. Protectia datelor Prelegere 9. Sinteza Prelegere Bibliografie 1. I.Rosca, N Tapus, Internet, intranet. Concepte si aplicatii, Edit Economica, Bucuresti, Elena Simona Nicoară, Servicii Internet, Editura Universitatii Petrol-Gaze din Ploiesti, John Rittinghouse, James Ransome Cloud Computing: Implementation, Management and Security, Editura CRC Press, Toby Velte, Anthony Velte, Robert Elsenpeter, Cloud Computing, A Practical Approach, Editura McGraw-Hill Osborne Media, Michael Miller, Cloud Computing: Web-Based Applications That Change the Way You Work and Collaborate Online, Editura Que, Laborator Metode de predare Observaţii 1. Reteaua laboratorului. Elemente arhitecturale. Expunerea, exercitiul, metoda Servicii. proiectului 2. Serviciul de posta electronica Expunerea, exercitiul, metoda proiectului 3. Serviciul FTP, securizare Expunerea, exercitiul, metoda proiectului 4. Servicii web si Saas: Google Apps Expunerea, exercitiul, metoda proiectului 5. Servicii web si Saas: Microsoft Apps Expunerea, exercitiul, metoda proiectului 6. Servicii web si Saas: Facebook Apps Expunerea, exercitiul, metoda proiectului 7. Aplicatii web calcul stiintific: Wolfram Cloud Expunerea, exercitiul, metoda proiectului 8. Aplicatii web calcul stiintific: Expunerea, exercitiul, metoda proiectului 9. Portal web - eeducation: Expunerea, exercitiul, metoda proiectului 10. Portal web NASA web services : Expunerea, exercitiul, metoda proiectului 11. Portal web CERN web services: Expunerea, exercitiul, metoda Microsoft web services - Azure : 79 proiectului Expunerea, exercitiul, metoda proiectului

80 13. Amazon web services : Expunerea, exercitiul, metoda proiectului 14. Recapitulare Discutii Bibliografie 1. I.Rosca, N Tapus, Internet, intranet. Concepte si aplicatii, Edit Economica, Bucuresti, Elena Simona Nicoară, Servicii Internet, Editura Universitatii Petrol-Gaze din Ploiesti, John Rittinghouse, James Ransome Cloud Computing: Implementation, Management and Security - Ed. 1, Editura CRC Press, Toby Velte, Anthony Velte, Robert Elsenpeter, Cloud Computing, A Practical Approach Ed. 1, Editura McGraw-Hill Osborne Media, Michael Miller, Cloud Computing: Web-Based Applications That Change the Way You Work and Collaborate Online, Ed 1, Editura Que, Portaluri online 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Discutarea conţinutului disciplinei în cadrul CIAMPS (Comisia de iniţiere, aprobare şi monitorizare a programelor de studii) la ale cărei întruniri participă cadre didactice, masteranzi / studenţi, absolvenţi şi angajatori. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Implicarea în prelegere cu Se înregistrează frecvenţa 10% întrebări, comentarii, şi soliditatea interacţiunii exemple de analiză Laborator Implicarea în pregătirea şi discutarea problemelor la orele de curs. Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de laborator Evaluare finala Colocviu 60% 10.7 Standard minim de performanţă studentul este capabil să definească si sa utilizeze noţiunile studiate pe parcursul semestrului; studentul este capabil să utilizeze serviciile internet 30% Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,. Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 80

81 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET 1.2.Facultatea Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii 1.3.Departamentul Informatică şi Geografie 1.4.Domeniul de studii Calculatoare şi tehnologia informaţiei 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/calificarea Tehnologia informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Geometrie analitica si diferentiala 2.2. Codul disciplinei MI/TIC/DF Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu 1 2.6Semestrul Tipul de evaluare E 2.8Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs seminar Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs seminar 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 8 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15 Tutoriat 2 Examinări 4 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Algebra liniara (DF01), Analiza matematica 1 (DF02) 4.2 de competenţe Operarea cu fundamente ştiintifice, inginereşti şi ale informaticii 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a Sală de curs dotată conform cerinţelor cursului 5.2. de desfăşurare a Sală de seminar dotată conform cerinţelor seminarului/laboratorului 6. Competenţele specifice acumulate Competenţe profesionale Operarea cu fundamente ştiintifice, inginereşti şi ale informaticii 81

82 Competenţe transversale nu este cazul 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei În cadrul disciplinei Geometrie analitica si diferentiala se urmăreşte dezvoltarea gândirii logice cu ajutorul raţionamentelor geometrice, precum şi formarea deprinderilor de calcul necesare în modelarea matematică a unor probleme şi situaţii din viaţa reală: calcul de lungimi, arii si volume; probleme legate de pozitii ale unor drepte fata de plane sau fata de alte drepte; probleme de tangenta, etc. 7.2 Obiectivele specifice La sfârşitul cursului studenţii vor şti să definească noţiunile, să enunţe şi să demonstreze rezultatele prezentate de-a lungul semestrului. Se urmăreşte ca studentul să ştie să aplice în mod optim tehnicile şi metodele prezentate la curs şi la seminar: spre exemplu sa prezinte interpretarile din punct de vedere geometric a diverselor notiuni de algebra liniara prezentate in prima parte a cursului; sa-si insuseasca notiunile de geometrie afina si euclidiana prezentate via algebra liniara, sa fie capabili sa recunoasca si sa utlizeze tipurile de aplicatii afine studiate;sa calculeze distante, unghiuri; sa clasifice hipercuadricele din punct de vedere afin sau metric;sa aduca la forma canonica conicele si cuadricele. Sa determine triedrul lui Frenet intr-un punct regulat al unei curbe pe o suprafata; sa calculeze prima si a doua forma fundamentala a unei suprafete, sa clasifice tipurile de puncte ale unei suprafete. Sa calculeze curburile, liniile de curbura, asimptotice si geodezice ale unei suprafete 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de Observaţii predare 1. Spatii vectoriale. Subspatii vectoriale. Operatii cu subspatii Prelegere vectoriale. Interpretari geometrice. 2. Sistem liniar independent. Sistem generator. Combinatii liniare. Prelegere Baze si repere. Matricea de schimbare a bazei. Dimensiune 3. Aplicatii liniare. Imaginea si nucleul unei aplicatii liniare.vectori Prelegere si valori proprii. Exemple de aplicatii liniare: proiectia, simetria. Forme biliniare si forme patratice. 4. Spatii vectoriale euclidiene. Subspatii vectoriale ortogonale. Prelegere Complementul ortogonal al unui subspatiu vectorial euclidian 5. Baze ortogonale si ortonormate. Procedeul de ortogonalizare Prelegere Gram-Schmidt. 6. Aplicatii ortogonale: proiectii ortogonale, simetrii ortogonale, rotatii. Prelegere 82

83 7. Spatii afine. Combinatii afine. Repere afine si carteziene. Prelegere Subspatii afine. Operatii cu subspatii afine. Ecuatiile varietatilor liniare. 8. Aplicatii afine. Grupul afin. Translatii, omotetii, simetrii.spatii Prelegere euclidiene.varietati liniare perpendiculare. 9. Conice in R^2. Prelegere 10. Cuadrice in R^3 Prelegere 11. Geometria diferentiala a curbelor in spatiu: Reprezentarea Prelegere curbelor in spatiu. Elementul de arc si lungimea unui arc de curba in spatiu. Triedrul lui Frenet asociat unei curbe in spatiu. Curbura si torsiunea unei curbe in spatiu. 12. Geometria diferentiala a suprafetelor: Reprezentarea unei Prelegere suprafete. Plan tangent al unei suprafete. Prima forma patratica fundamentala. 13. A doua forma patratica fundamentala a unei suprafete. Prelegere Curbura normala. Curbura geodezica.curbura totala si curbura medie a unei suprafete. 14. Linii de curbura pe o suprafata. Linii asimptotice si linii Prelegere geodezice ale unei suprafete Bibliografie 1. Duda I, Dunca A, Lectii de geometrie analitică, EdituraFundatiei România de Mâine Duda I., Sterian A., Copil V. Geometrie analitică -caiet de seminar, Editura Fundatiei România de Mâine I. Duda, S. Gradinaru-Lectii de geometrie diferentiala, Editura Fundatiei Romania de Maine, 2007 Metode de predare Observaţii 8.2 Seminar 1. Spatii vectoriale. Exerciţii si probleme 2. Baze, dimensiune. Exerciţii si probleme 3. Aplicatii liniare Exerciţii si probleme 4. Spatii vectoriale euclidiene Exerciţii si probleme 5. Baze ortogonale si ortonormate Exerciţii si probleme 6. Aplicatii ortogonale. Exerciţii si probleme 7. Spatii afine. Exerciţii si probleme 8. Aplicatii afine. Exerciţii si probleme 9. Conice Exerciţii si probleme 10. Cuadrice Exerciţii si probleme 11. Curbe in spatiu Exerciţii si probleme 12. Suprafete. Prima forma fundamentala Exerciţii si probleme 13. A doua forma patratica fundamentala Exerciţii si probleme 14. Linii de curbura, linii asimptotice, linii geodezice Exerciţii si probleme pe suprafete Bibliografie 1.Duda I., Sterian A., Copil V. Geometrie analitică -caiet de seminar, Editura Fundatiei România de Mâine Ornea L.,Turtoi A. O introducere in geometrie, Editura Theta, Duda I., Grădinaru S. Calcul integral cu aplicaţii, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucuresti,

84 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Cursul le oferă studenţilor noţiuni care sunt necesare pentru calcul stiintific cu specific ingineresc, modelare geometrica si grafica cu calculatorul. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Implicarea în prelegere cu Se înregistrează frecvenţa 20% întrebări, comentarii, şi soliditatea interacţiunii exemple de analiză Seminar Implicarea în pregătirea şi discutarea problemelor la orele de curs. Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de seminar Evaluare finala Examen: lucrare scrisa 60% 10.7 Standard minim de performanţă studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului; studentul este capabil să dea exemple referitoare la noţiunile studiate; studentul este capabil să efectueze calcule simple (calcule cu vectori, curbe si suprafete) 20% Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,. Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 84

85 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET 1.2.Facultatea Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii 1.3.Departamentul Informatică şi Geografie 1.4.Domeniul de studii Calculatoare şi tehnologia informaţiei 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/calificarea Tehnologia informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Analiză matematică Codul disciplinei MI/TIC/DF Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu 1 2.6Semestrul Tipul de evaluare E 2.8Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs seminar Total ore din planul de 56 din care: 3.5 curs seminar 28 învăţământ Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 8 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15 Tutoriat 2 Examinări 4 Alte activităţi Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Analiză matematică 1 (DF02) 4.2 de competenţe Operarea cu fundamente ştiintifice, inginereşti şi ale informaticii 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a Sală de curs dotată conform cerinţelor cursului 5.2. de desfăşurare a Sală de seminar dotată conform cerinţelor seminarului/laboratorului 6. Competenţele specifice acumulate Operarea cu fundamente ştiinţifice, inginereşti şi ale informaticii Competenţe profesionale 85

86 Competenţe transversale nu este cazul 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei În cadrul disciplinei Analiză matematică 2 se urmăreşte dezvoltarea gândirii logice cu ajutorul raţionamentelor matematice, precum şi formarea deprinderilor de calcul necesare în modelarea matematică a unor probleme şi situaţii din viaţa reală: rezolvarea unor probleme de economie, fizică, calculul ariei unei suprafeţe plane sau din spaţiu sau al volumului unui corp. 7.2 Obiectivele specifice La sfârşitul cursului studenţii vor şti să definească noţiunile, să enunţe şi să demonstreze rezultatele prezentate de-a lungul semestrului. Se urmăreşte ca studentul să ştie să aplice în mod optim tehnicile şi metodele prezentate la curs şi la seminar pentru: calculul integralelor curbilinii precum şi al integralelor multiple, calculul integralelor de suprafaţă, dezvoltarea în serie a unei funcţii complexe, determinarea reziduurilor, etc 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Interale duble pe dreptunghiuri Prelegere 2. Integrale duble pe domenii simple; trecerea la coordonate polare Prelegere 3. Integrale triple; trecerea la coordonate Prelegere cilindrice 4. Trecerea la coordonate sferice pentru integrala Prelegere triplă; schimbarea de variabilă pentru integralele multiple 5. Câmpuri de vectori; integrala curbilinie Prelegere 6. Teorema fundamentală a integralelor curbilinii; Prelegere teorema lui Green 7. Rotor şi divergenţă; suprafeţe parametrizate Prelegere 8. Integrale de suprafaţă; teorema lui Stokes Prelegere 9. Teorema Gauss-Ostrogradsky Prelegere 10. Funcţii complexe Prelegere 11. Funcţii olomorfe Prelegere 12. Integrala în complex. Teorema lui Cauchy Prelegere 13. Serii de puteri, seria Taylor, seria Laurent; Prelegere reziduuri 14. Teorema reziduurilor; aplicaţii Prelegere Bibliografie 1. Duda I., Trandafir R., Ioan R., Gonciulea A., Analiză matematică. Calcul integral, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, Duda I., Grădinaru S. Calcul integral cu aplicaţii, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucuresti,

87 3. Şabac I., - Matematici speciale, Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti, Ioan R., Ghica M., Copil V. Matematici aplicate în economie Curs în tehnologia ID-IFR, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, Bibliografie facultativă 5. Stewart J., - Calculus Early transcendentals, Thomson, Brooks-Cole, Seminar Metode de predare Observaţii 1. Calculul integralelor duble pe domenii Exerciţii, rezolvări de dreptunghiulare probleme 2. Calculul integralelor duble pe domenii simple; Exerciţii, rezolvări de trecerea la coordonate polare probleme 3. Calculul integralelor triple; trecerea la Exerciţii, rezolvări de coordonate cilindrice probleme 4. Trecerea la coordonate sferice pentru integrale Exerciţii, rezolvări de triple probleme 5. Integrala curbilinie de al doilea tip Exerciţii, rezolvări de probleme 6. Aria unei suprafeţe, formula lui Green Exerciţii, rezolvări de probleme 7. Calculul rotorului, al divergenţei şi al ariei unei Exerciţii, rezolvări de suprafeţe parametrizate probleme 8. Integrale de suprafaţă; aplicaţii ale teoremei lui Exerciţii, rezolvări de Stokes probleme 9. Teorema Gauss-Ostrogradsky - aplicaţii Exerciţii, rezolvări de probleme 10. Funcţii complexe de variabilă reală şi Exerciţii, rezolvări de variabilă complexă; derivata funcţiilor complexe probleme 11. Funcţii olomorfe proprietăţi; funcţii Exerciţii, rezolvări de armonice probleme 12. Calculul integralei curbilinii în complex Exerciţii, rezolvări de probleme 13. Serii de numere complexe: Seria Taylor, seria Exerciţii, rezolvări de Laurent probleme 14. Reziduuri, metode de calcul; teorema Exerciţii, rezolvări de reziduurilor probleme Bibliografie 1. Duda I., Trandafir R., Ioan R., Gonciulea A., Analiză matematică. Calcul integral, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, Duda I., Grădinaru S. Calcul integral cu aplicaţii, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucuresti, Şabac I., - Matematici speciale, Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti, Ioan R., Ghica M., Copil V. Matematici aplicate în economie Curs în tehnologia ID-IFR, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, Bibliografie facultativă 5. Stewart J., - Calculus Early transcendentals, Thomson, Brooks-Cole, Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Cursul le oferă studenţilor noţiuni care sunt necesare pentru analiza algoritmilor şi calculul ştiinţific. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Implicarea în prelegere cu Se înregistrează frecvenţa 20% 87

88 întrebări, comentarii, şi soliditatea interacţiunii exemple de analiză. la orele de curs Seminar Implicarea în pregătirea şi Se înregistrează frecvenţa 20% discutarea problemelor şi soliditatea interacţiunii la orele de seminar Evaluare finala Examen: lucrare scrisă 60% 10.7 Standard minim de performanţă studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului; studentul este capabil să dea exemple referitoare la noţiunile studiate; studentul este capabil să efectueze calcule simple (calculul unor integrale duble pe dreptunghiuri, calculul de arii, calculul unui reziduu) Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,. Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 88

89 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea Universitatea SPIRU HARET Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii Informatică şi Geografie Calculatoare şi tehnologia informaţiei Licenţă Tehnologia informaţiei 2. Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Limbaje formale şi automate 2.2.Codul disciplinei MI/TIC/DD Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu 1 2.6Semestrul Tipul de evaluare E 2.8Regimul disciplinei O 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs laborator Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs laborator 28 Distribuţia fondului de timp Ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 28 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 2 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 28 Tutoriat 2 Examinări 4 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Programarea calculatoarelor şi limbaje de programare (DF03) Arhitectura sistemelor de calcul (DD01) 4.2 de competenţe 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Videoproiector, calculator cu soft aferent de desfăşurare a Existenţa unui compilator de C. seminarului/laboratorului 6. Competenţele specifice acumulate C1 Operarea cu fundamente ştiinţifice, inginereşti şi ale informaticii C2 Proiectarea componentelor hardware, software şi de comunicaţii C3 Soluţionarea problemelor folosind instrumentele ştiinţei şi ingineriei calculatoarelor Competenţe profesionale 89

90 Competenţe transversa Nu este cazul. 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Însuşirea noţiunilor de bazǎ ale teoriei limbajelor formale şi automatelor şi înţelegerea utilitǎţii acestora în formalizarea anumitor fenomene, domenii ale ştiinţei şi tehnicii, în studiul complexităţii calculului. 7.2 Obiectivele specifice Cunoaşterea şi înţelegerea noţiunilor de limbaj, limbaj regulat, expresie regulată, automat finit, automat push-down, gramatică formală, gramatică liniară, gramatică independentă de context. Evidenţierea unor legături între noţiunile menţionate mai sus şi utilitatea acestora în scrierea compilatoarelor, în procesarea limbajului natural sau a limbajului profesional, în studiul complexităţii calculului. Elaborarea unor algoritmi de operare cu noţiunile teoretice specifice domeniului. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Alfabet. Cuvânt. Limbaj. Operaţii cu limbaje. Prelegerea, proiecţie în Mulţimi regulate şi expresii regulate amfiteatru. 2. Gramatici formale. Clase de gramatici. Arbori de Prelegerea, proiecţie în derivare, ambiguitate şi recursivitate. amfiteatru. 3. Automat finit determinist (AFD). Automat finit Prelegerea, proiecţie în nedeterminist (AFN). Puterea de acceptare. amfiteatru. 4. Automate cu λ-deplasări. Sistemele AFN şi Prelegerea, proiecţie în expresiile regulate. amfiteatru. 5. Automate finite: stări accesibile, stări utile. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 6. Congruenţe şi limbaje regulate. Lema de pompare Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 7. Transformări asupra gramaticilor formale Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 8. Forme normale (Chomsky, Greibach). Lema Bar- Prelegerea, proiecţie în Hillel amfiteatru. 9. Automate pushdown şi limbaje independente de Prelegerea, proiecţie în context amfiteatru. 10. Maşini Turing şi automate liniar mărginite Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 11. Proprietăţi de închidere ale limbajelor la principalele Prelegerea, proiecţie în operaţii cu limbaje. amfiteatru. 12. Introducere în analiza lexicală şi sintactică. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 13. Specificarea sintaxei limbajelor. Limbajul C Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 14. Noţiuni de complexitatea calculului Prelegerea, proiecţie în 90

91 amfiteatru. Bibliografie G. Albeanu, Limbaje formale şi automate, Editura FRM, Bucureşti, D. Ding-Zhu, K. Ker-I, Problem Solving in Automata, Languages, and Complexity, John Wiley & Sons, Inc., J. E. Hopcroft, R. Motwani, J.D. Ullman, Introduction to Automata Theory, Languages, and Computation, 2 nd ed., Addison-Wesley, T. Jucan, S. Andrei, Limbaje formale şi teoria automatelor, Ed. Univ. "Al. Ioan Cuza", Iaşi, P. Parkes, A Concise Introduction to Languages and Machines, Springer, C. Popovici, S. Rudeanu, H. Georgescu, Bazele Informaticii, Vol. II, Ed. Univ. Bucureşti, M. Sipser, Introduction to the Theory of Computation, 2 nd ed., Thomson Course Technology, Laborator Metode de predare Observaţii Laborator1: Expresii şi mulţimi regulate. Exemple, exerciţii, teme Laborator2: Gramatici, limbaj generat. Exemple, exerciţii, teme Laborator3: AFD, limbaj acceptat. Exemple, exerciţii, teme Laborator4: AFN, limbaj acceptat. Exemple, exerciţii, teme Laborator5: Automate finite şi expresii regulate. Exemple, exerciţii, teme Laborator6: Gramatici liniare şi automate. Exemple, exerciţii, teme Laborator7: Automate pushdown. Maşina Exemple, exerciţii, teme Turing. Laborator8: Alegere şi elaborare proiect: Dezvoltare aplicaţie C. Tema se stabileşte în transformarea unui AFN într-un AFD, Elaborare de specificaţii şi cadrul laboratorului. transformarea unui sistem tranziţional într-un AFN, normalizarea Greibach a unei gramatici documentaţie a proiectului. Predarea se face cu prezentarea aplicaţiei în regulate, APD asociat unei gramatici timpul ultimei ore de independente de context, analizor lexical pentru laborator. () un limbaj simplu, proiect propus de studenţi. Laborator9: Elaborare proiect Dezvoltare aplicaţie C. Elaborare de specificaţii şi documentaţie a proiectului. Laborator10: Elaborare proiect Dezvoltare aplicaţie C. Elaborare de specificaţii şi documentaţie a proiectului. Laborator11: Elaborare proiect Dezvoltare aplicaţie C. Elaborare de specificaţii şi documentaţie a proiectului. Laborator12: Elaborare proiect Dezvoltare aplicaţie C. Elaborare de specificaţii şi documentaţie a proiectului. Laborator13: Elaborare proiect Dezvoltare aplicaţie C. Elaborare de specificaţii şi documentaţie a proiectului. Laborator14: Finalizare şi prezentare proiect. Dezvoltare aplicaţie C. Elaborare de specificaţii şi documentaţie a proiectului. Bibliografie G. Albeanu, Limbaje formale şi automate, Editura FRM, Bucureşti, Continuarea proiectului.() Continuarea proiectului. () Continuarea proiectului. () Continuarea proiectului. () Continuarea proiectului. () Predarea se face cu prezentarea aplicaţiei, însoţitǎ de documentaţia aferentǎ. () 91

92 A. Atanasiu, Al. Mateescu, Limbaje formale. Culegere de probleme, Ed. Univ. Bucureşti, A. Atanasiu, D. Raiciu, R. Sion şi I. Mocanu, Limbaje formale şi automate. Îndrumar pentru aplicaţii, MATRIX ROM, Bucureşti, D. Ding-Zhu, K. Ker-I, Problem Solving in Automata, Languages, and Complexity, John Wiley & Sons, Inc., J. E. Hopcroft, R. Motwani, J.D. Ullman, Introduction to Automata Theory, Languages, and Computation, 2 nd ed., Addison-Wesley, T. Jucan, S. Andrei, Limbaje formale şi teoria automatelor, Ed. Univ. "Al. Ioan Cuza", Iaşi, P. Parkes, A Concise Introduction to Languages and Machines, Springer, Popovici, S. Rudeanu, H. Georgescu, Bazele Informaticii, Vol. II, Ed. Univ. Bucureşti, M. Sipser, Introduction to the Theory of Computation, 2 nd ed., Thomson Course Technology, Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Cursul oferǎ informaţiile necesare înţelegerii noţiunilor specifice teoriei limbajelor formale şi automatelor utilitǎţii acestora în modelarea compilatoarelor, în procesarea limbajului natural sau a limbajelor profesionale, în studiul complexităţii calculului. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota 10.4 Curs Implicarea în prelegere cu întrebări, comentarii, exemple de analiză Laborator Implicarea în pregătirea şi discutarea problemelor Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de curs. Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la finală 20% orele de laborator Evaluare finala Examen: lucrare scrisă 60% 10.7 Standard minim de performanţă cunoaşterea noţiunilor de bază ale teoriei limbajelor formale şi automatelor, capacitatea de identificare a unor legături cu domeniile de aplicabilitate ale formalismelor studiate, capacitatea de aplicare a algoritmilor studiaţi. Data completării : Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar, 20%... Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 92

93 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii 1.3.Departamentul Informatică şi Geografie 1.4.Domeniul de studii Calculatoare şi tehnologia informaţiei 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/calificarea Tehnologia informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Sisteme de operare 2.2. Codul disciplinei MI/TIC/DD Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu Semestrul Tipul de 2.8.Regimul E evaluare disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs laborator Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs laborator 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 8 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 25 Tutoriat 2 Examinări 4 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Algoritmi si programare (DF03) Arhitectura sistemelor de calcul (DD01) 4.2 de competenţe nu este cazul 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Sală de curs dotată cu videoproiector 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului Sală de laborator dotată conform cerinţelor 6. Competenţele specifice acumulate Competenţe profesionale Proiectarea componentelor hardware, software şi de comunicaţii Proiectarea şi integrarea sistemelor informatice utilizând tehnologii şi medii de programare Întreţinerea şi exploatarea sistemelor hardware, software şi de comunicaţii 93

94 Competenţe transversale Nu este cazul. 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Identificarea şi explicarea mecanismelor adecvate de specificare a sistemelor software. Realizarea unor proiecte informatice dedicate. Utilizarea de criterii şi metode adecvate pentru evaluarea aplicaţiilor informatice. Utilizarea metodologiilor, mecanismelor de specificare şi a mediilor de dezvoltare pentru realizarea aplicaţiilor informatice. Elaborarea componentelor informatice ale unor proiecte interdisiciplinare. Identificarea si explicarea modelelor informatice de baza adecvate domeniului de aplicare. 7.2 Obiectivele specifice Cunoaşterea terminologiei, a conceptelor specifice şi a principiilor de funcţionare a sistemelor de operare. Înţelegerea şi explicarea modului de funcţionare a unor sisteme de operare existente, pe niveluri de abstractizare (arhitectură, subsisteme) utilizând in mod adecvat cunoştinţele de bază. După absolvirea acestui curs studenţii vor fi capabili să administreze sisteme de operare de tip UNIX şi să dezvolte aplicaţii de sistem în limbajul C/C++, cu fire multiple de execuţie şi sincronizare. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Introducere în studiul sistemelor de operare. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 2. Arhitectura sistemelor de operare. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 3. Serviciile sistemelor de operare. Api-ul Prelegerea, proiecţie în sistemelor Unix/Win32. amfiteatru. 4. Procese şi fire de executie. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 5. Managementul procesoarelor. Schema generala Prelegerea, proiecţie în de planificare. amfiteatru. 6. Algoritmi de planificare a proceselor. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 7. Mecanisme de comunicare între procese. Prelegerea, proiecţie în 8. Detecţia şi evitarea interblocărilor, primitive de aşteptare şi sincronizare, mutex, semafoare, secţiuni critice. 9. Problema producător consumator, problema filosofilor chinezi, scriitori-cititori 94 amfiteatru. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.

95 10. Managementul memoriei. Segmentare. Paginare. Memorie virtuală. Algoritmi de înlocuire a paginilor. 11. Sistemul de gestiune a fişierelor. Sisteme de fişiere. 12. Securitate şi protecţia datelor în sisteme de operare. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 13. Sisteme de operare distribuite. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 14. Studii de caz: Linux / Windows Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. Bibliografie A. Silberschatz, P.B. Galvin and G. Gagne, Operating Systems Concepts, 8th edn. John Wiley & Sons, 2009 A. S. Tanenbaum, Sisteme de operare moderne, Ed.Teora, 2004 A. S. Tanenbaum, Goodman, J. R., Organizarea structurata a calculatoarelor, Ed. Byblos, 2004 Mark E. Russinovich, David A. Solomon and Alex Ionescu, Windows Internals, Part 1: Covering Windows Server 2008 R2 and Windows 7, Microsoft Press, (april 2012) 8.2 Laborator Metode de predare Obser vaţii 1. Instalare sisteme de tip UNIX, utilizarea maşinii virtuale. Exemple, aplicaţii, teme 2. UNIX shell. Exemple, aplicaţii, teme 3. Configurare, instalare şi configurare aplicaţii. Exemple, aplicaţii, teme 4. Utilizarea compilatoarelor, compilare kernel drivere şi Exemple, aplicaţii, teme aplicaţii. 5. Funcţii UNIX, aplicaţii. Exemple, aplicaţii, teme 6. Construcţie de biblioteci de funcţii Exemple, aplicaţii, teme 7. Partajarea memoriei, comunicare prin mesaje. Exemple, aplicaţii, teme 8. Primitive de aşteptare şi sincronizare. Exemple, aplicaţii, teme 9. Problema producător consumator. Problema scriitori cititori. Exemple, aplicaţii, teme 10. Cina filosofilor chinezi. Exemple, aplicaţii, teme 11. Sisteme de fişiere. Operaţii cu fişiere şi directoare. Exemple, aplicaţii, teme 12. Protecţia datelor în sisteme Unix. Exemple, aplicaţii, teme Administrare drepturi. 13. Protecţia serverelor Unix în reţea. Exemple, aplicaţii, teme 14. Studii de caz Linux, Windows. Exemple, aplicaţii, teme 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Tematica prezintă stadiul actual de dezvoltare al sistemelor de operare, laboratoarele urmăresc să familiarizeze studenţii cu instalarea şi administrarea sistemelor de operare moderne de tip UNIX (FreeBSD, AIX, Solaris) utilizate în companii medii şi mari (telecomunicaţii, distribuţie de date). 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Implicarea în prelegere cu întrebări, comentarii. Se înregistrează frecvenţa, interacţiunea la orele de curs. 10% 95

96 10.5 Laborator Se înregistrează frecvenţa implicarea în rezolvarea exerciţiilor de laborator şi a temelor. Se notează solutiile propuse, rezolvarea şi prezentarea exerciţiilor şi a temelor Evaluare finala Examen: lucrare scrisă 50% 40% 10.7 Standard minim de performanţă Studentul este capabil să definească şi să opereze cu conceptele studiate pe parcursul semestrului. Studentul este capabil să explice şi să exemplifice noţiunile studiate. Studentul este capabil să opereze cu sistemele de operare de tip server sau desktop. Studentul este capabil sa utilizeze un compilator de C/C++ şi să creeze aplicaţii de prelucrare pe sisteme de tip UNIX. Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,..... Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 96

97 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii 1.3.Departamentul Informatică şi Geografie 1.4.Domeniul de studii Calculatoare si tehnologia informatiei 1.5.Ciclul de studii Licenţǎ 1.6.Programul de studii/calificarea Tehnologia Informatiei 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Structuri de date 2.2.Codul disciplinei MI/TIC/DD Titularul activităţilor de curs 2.3.Titularul activităţilor de seminar 2.4. Anul de studiu 1 2.5Semestrul Tipul de evaluare V 2.7Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2 curs laborator Total ore din planul de învăţământ 42 din care: 3.5 curs laborator 14 Distribuţiafondului de timp ore Studiul după manual,suport de curs, bibliografie şi notiţe 24 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 26 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 24 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Algoritmi si programare (DF03) 4.2 de competenţe 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a Videoproiector, calculator cu software aferent. cursului 5.2. de desfăşurare a Sală de laborator dotată conform cerinţelor seminarului/laboratorului 6. Competenţele specifice acumulate C1 Operarea cu fundamente ştiintifice, ingineresti si ale informaticii C2 Proiectarea componentelor hardware, software şi de comunicaţii C3 Solutionarea problemelor folosind instrumentele ştiinţei şi ingineriei calculatoarelor Competenţe profesionale 97

98 Competenţe transversale 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Însuşirea noţiunilor legate de structuri de date concepţie, prelucrare, utilitate (tip de problemǎ, structurǎ de date adecvatǎ). 7.2 Obiectivele Cunoaşterea şi înţelegerea structurilor de date fundamentale şi a specifice algoritmilor de bază asociaţi acestora. Dezvoltarea gândirii algoritmice. Dezvoltarea capacităţii de formalizare a datelor în structure corespunzătoare, identificarea structurilor adecvate şi a algoritmilor corespunzători pentru rezolvarea unor problem reale. Implementarea şi testarea structurilor de date şi a algoritmilor de procesare a lor. Înţelegerea utilităţii structurării adecvate a datelor în aplicaţii practice. 8.Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Introducere în proiectarea algoritmilor. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. Algoritmi iterative şi algoritmi recursivi 2. Analiza şi complexitatea unui algoritm. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. Evaluarea complexităţii. Clase de complexitate 3. Tablouri Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 4. Liste liniare Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 5. Stive Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 6. Cozi Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 7. Structuri arborescente Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 8. Arbori binari Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 9. Arbori binari de cǎutare Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 10. Grafuri Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 11. Interclasare Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 12. Sortare şi cǎutare Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 13. Structuri de date şi algoritmi pentru stocǎri Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. externe 14. Managementul memoriei Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. Bibliografie Aho, A. V., Hopcroft, J. E., Ullman, J. D., Data Structures and Algorithms, Albeanu, G., Algoritmişilimbaje de programare, Ed. FRM, 2000 Bârză, S., Morogan, L.-M., Structuri de date, Ed. FRM., Bucureşti, 2007 Cormen, T. H., Leiserson, C., Rivest R., Introducereînalgoritmi, Ed. Computer Libris Agora, Cluj- Napoca, 2000 Deshpande, P. S., Kakde, O. G., C & Data Structures, Charles River Media, 2004 Drozdek, A., Data structures and algorithms in C++, Brooks/Cole, 2001 Knuth, D. E., The Art of Computer Programming, Vol 1: Fundamental algorithms, Vol 3: Sorting and Searching, Addison-Wesley Tomescu, I., DataStructures, Bucharest Univ. Press, Bucharest, 1997,

99 8.2 Laborator Metode de predare Observaţii 1. Laborator: Introducere în proiectarea algoritmilor. Exemple, exerciţii, teme 1h Algoritmi iterativi şi algoritmi recursivi 2. Laborator: Analiza şi complexitatea unui algoritm. Exemple, exerciţii, teme 1h Evaluarea complexităţii. Clase de complexitate 3. Laborator: Tablouri Exemple, exerciţii, teme 1h 4. Laborator: Liste liniare Exemple, exerciţii, teme 1h 5. Laborator: Stive Exemple, exerciţii, teme 1h 6. Laborator: Cozi Exemple, exerciţii, teme 1h 7. Laborator: Structuri arborescente Exemple, exerciţii, teme 1h 8. Laborator: Arbori binari Exemple, exerciţii, teme 1h 9. Laborator: Arbori binari de cǎutare Exemple, exerciţii, teme 1h 10. Laborator: Grafuri Exemple, exerciţii, teme 1h 11. Laborator: Interclasare Exemple, exerciţii, teme 1h 12. Laborator: Sortare şi cǎutare Exemple, exerciţii, teme 1h 13. Laborator: Structuri de date şi algoritmi pentru Exemple, exerciţii, teme 1h stocǎri externe 14. Laborator: Managementul memoriei Exemple, exerciţii, teme 1h Bibliografie Aho, A. V., Hopcroft, J. E., Ullman, J. D., Data Structures and Algorithms, Albeanu, G., Algoritmişilimbaje de programare, Ed. FRM, 2000 Bârză, S., Morogan, L.-M., Structuri de date, Ed. FRM., Bucureşti, 2007 Cormen, T. H., Leiserson, C., Rivest R., Introducereînalgoritmi, Ed. ComputerLibris Agora, Cluj- Napoca, 2000 Deshpande, P. S.,Kakde, O. G., C & Data Structures, Charles River Media, 2004 Drozdek, A., Datastructures and algorithms in C++, Brooks/Cole, 2001 Knuth, D. E., The Art of Computer Programming, Vol 1: Fundamental algorithms, Vol 3: Sorting and Searching, Addison-Wesley Tomescu, I., DataStructures, Bucharest Univ. Press, Bucharest, 1997, Coroborareaconţinuturilordisciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Cursul oferǎ informaţiile necesare înţelegerii diferitelor structuri de date şi a prelucrǎriilor, precum şi utilitatea şi aplicabilitatea acestora într-o arie largǎ de domenii de activitate. 10.Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Implicarea în prelegere cu Se înregistrează frecvenţa şi 20% întrebări, comentarii, soliditatea interacţiunii la exemple de analiză. orele de curs Laborator Implicarea în pregătirea şi Se înregistrează frecvenţa şi 20% discutarea problemelor soliditatea interacţiunii la orele de laborator Evaluare finală Colocviu 60% 10.7 Standard minim de performanţă cunoaşterea diferitelor tipuri de structuri de date, capacitatea de identificare a structurilor de date corespunzǎtoare unor aplicaţii practice. 99

100 Data completării: Semnătura titularuluide curs, Semnătura titularuluide seminar,... Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 100

101 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET 1.2.Facultatea Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii 1.3.Departamentul Informatică şi Geografie 1.4.Domeniul de studii Calculatoare şi tehnologia informaţiei 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/calificarea Tehnologia informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Electrotehnică 2.2. Codul disciplinei MI/TIC/DD Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu Semestrul Tipul de evaluare E 2.8Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs laborator Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs laborator 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 27 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 28 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 33 Tutoriat 2 Examinări 4 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Fizica (DF05) 4.2 de competenţe nu este cazul 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a Sală de curs dotată conform cerinţelor cursului 5.2. de desfăşurare a Sală de laborator dotată conform cerinţelor laboratorului/proiectului 6. Competenţele specifice acumulate Competenţe profesionale Proiectarea componentelor hardware,software si de comunicatii Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar 101

102 Competenţ e transversa Comportarea onorabila, responsabila, etica, în spiritul legii pentru a asigura reputatia profesiei 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivele generale ale disciplinei Studiul fenomenelor electrice si magnetice din punct de vedere al aplicaţiilor tehnice Prezentarea într-un cadru unitar a unor metode de calcul de interes general, necesare rezolvării diferitelor probleme puse de utilizarea acestor fenomene în practică. Această disciplină are implicaţii si aplicaţii utile în majoritatea disciplinelor de specialitate care au ca obiect de studiu electronica analogică, electronica digitală, sistemele hardware, reţelele de calculatoare, telecomunicaţii etc. 7.2 Obiectivele specifice 1. Cunoastere si înţelegere: Cunoasterea aprofundata a teoriei macroscopice a campului electromagnetic si a teoriei circuitelor electrice, din punctul de vedere al principalelor aplicatii tehnice ale acestora in ingineria electrica 2. Explicare si interpretare: Explicarea aprofundata si interpretarea fenomenelor electrice si magnetice, din punct de vedere al aplicaţiilor tehnice in ingineria electrica. Interpretarea schemelor circuitelor electrice. Explicarea rezultatelor practice experimentale, obtinute in urma masurarilor, prin prisma cunostintelor teoretice dobandite la cursuri si seminarii 3. Instrumental aplicative Masurarea marimilor electrice, citirea schemelor electrice, realizarea practica de montaje electrice pe baza schemelor, modelarea, simularea si evaluarea circuitelor electrice. 4. Atitudinale: Capacitatea de utilizare a mijloacelor moderne de documentare si de simulare/evaluare a circuitelor electrice; Crearea unui limbaj tehnic adecvat analizelor si dezvoltarilor experimentale in ingineria electrica; Capacitatea studentilor de a lucra in echipe de cate 2-4 membri in vederea efectuarii unei lucrari de laborator. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Consideraţii generale asupra studiului fenomenelor Prelegere electromagnetice 2. Stări si mărimi electrice. Legi Prelegere 3. Stări si mărimi magnetice. Legi Prelegere 102

103 4. Mărimi electrice si magnetice în relaţii de Prelegere interdependenţă. Legi generale 5. Circuite electrice de curent continuu. Teoreme si metode Prelegere 4h de calcul si de analiză a circuitelor electrice liniare de curent continuu 6. Circuite electrice în regim permanent sinusoidal. Prelegere 4h Modelarea si simularea circuitelor electrice alimentate la borne cu tensiune 7. Circuite electrice liniare în regim tranzitoriu. Prelegere 4h Modelarea si simularea circuitelor electrice liniare în regim tranzitoriu. 8. Circuite electrice în regim periodic nesinusoidal Prelegere 4h 9. Teoria cuadripolului. Filtre electrice. Prelegere 10. Circuite electrice cu parametri distribuiţi. Modelarea Prelegere liniilor electrice lungi Bibliografie 1. Charles Alexander s.a. Fundamentals of Electric Circuits, The McGraw-Hill Co., A. Timotin s. a. Lecţii de Bazele Electrotehnicii, Editura didactică si pedagogică, Bucuresti Constantin Sora Bazele Electrotehnicii, Editura didactică si pedagogică, Bucuresti Marius Preda s.a. Bazele Electrotehnicii, Editura didactică si pedagogică, Bucuresti Laborator Metode de predare Observaţii 1. Electrostatică- probleme Exemple, problematizare 2. Condensatoare si capacităţi - probleme Exemple, problematizare 3. Electrocinetică si circuite electrice de curent continuu - Exemple, probleme problematizare 4. Circuite electrice în regim permanent sinusoidal Exemple, 4h probleme problematizare 5. Circuite electrice liniare în regim tranzitoriu - probleme Exemple, 4h problematizare 6. Circuite electrice în regim nesinusoidal - probleme Exemple, 4h problematizare 7. Cuadripoli si filtre electrice- probleme Exemple, problematizare 8. Mediul de simulare MATLAB-SIMULINK Exemple, 8h problematizare Bibliografie 1. Charles Alexander s.a. Fundamentals of Electric Circuits, The McGraw-Hill Co., A. Timotin s. a. Lecţii de Bazele Electrotehnicii, Editura didactică si pedagogică, Bucuresti Constantin Sora Bazele Electrotehnicii, Editura didactică si pedagogică, Bucuresti Marius Preda s.a. Bazele Electrotehnicii, Editura didactică si pedagogică, Bucuresti Remus Răduleţ Bazele Electrotehnicii, Probleme, vol. I si II, Editura didacticăsi pedagogică, Bucuresti Marius Preda s.a. Electrotehnică. Probleme, Editura didactică si pedagogică, Bucuresti Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Cursul le oferă studenţilor noţiuni care sunt necesare pentru proiectarea hardware. Demonstrarea spiritului de initiativa si actiune pentru actualizarea cunostintelor profesionale, economice si de cultura organizationala 103

104 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Implicarea în prelegere cu Se înregistrează frecvenţa 10% întrebări, comentarii, şi soliditatea interacţiunii exemple de analiză Laborator Implicarea în pregătirea şi discutarea lucrărilor de laborator, modul de realizare a proiectului la orele de curs. Se înregistrează frecvenţa şi realizarea proiectului Evaluare finala Examen: lucrare scrisa 70% 10.7 Standard minim de performanţă studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului; studentul este capabil să dea exemple referitoare la noţiunile studiate; 20% Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,. Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 104

105 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET 1.2. Facultatea Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii 1.3. Departamentul Educaţie fizică şi sport 1.4. Domeniul de studii Calculatoare şi tehnologia informaţiei 1.5. Ciclul de studii Licenţă 1.6. Programul de studii/calificarea Tehnologia informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei Educaţie Fizică II 2.2 Codul disciplinei MI/TIC/DC Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de lucrări practice 2.5. Anul de studiu I 2.6 Semestrul Tipul de evaluare Vp 2.8. Regimul disciplinei 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 1 din care: 3.2 curs lucrări practice 3.4 Total ore din planul de învăţământ 14 din care: 3.5 curs lucrări practice Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 11 Tutoriat Examinări 1 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 1 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum - Volei, Gimnastică aerobică 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului de desfăşurare a lucrărilor practice 6. Competenţele specifice acumulate Sala de jocuri cu dotări adecvate - fileu,stâlpi de susţinere,antene de delimitare a spaţiului de joc, mingi, bănci de gimnastică, scări fixe. Sala de gimnastică cu dotări adecvate - covor de gimnastică, oglinzi, gantere, stepăre, casetofon 1 14 O 105

106 Competenţe profesionale Competenţe transversale 2. Comportarea onorabilă, responsabilă, etică, în spiritul legii pentru a asigura reputaţia profesiei 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Cursul practic îşi propune să contribuie la însuşirea cunoştinţelor practico-metodice şi la formarea deprinderilor specifice prin consolidarea şi perfecţionarea elementelor de bază şi specifice ale jocului de baschet, volei, handbal, fotbal,contribuind la dezvoltarea nivelului general de motricitate. 7.2 Obiectivele specifice Întărirea stării de sănătate a organismului. Dezvoltarea fizică armonioasă, globală şi segmentară. Educarea pentru practicarea activităţilor fizice ca parte integrantă a educaţiei pentru sănătate, competiţie şi recreere. Asigurarea efectelor de compensare asupra activităţii intelectuale. Dezvoltarea interesului pentru integrarea într-o formă de practicare a activităţii sportive pe toată durata vieţii, element esenţial pentru sănătatea omului. 8. Conţinuturi 8.2 Lucrări practice semestrul 2 Metode de predare Observaţii GIM ASTICĂ AEROBICĂ 1. Particularităţile tehnice şi metodice predării mişcărilor gimnice din conţinutul programelor de gimnastică aerobică (8 ore): - variante de deplasare - paşi de bază şi specifici diferitelor tipuri de gimnastică şi de dans, paşi succesivi, adăugaţi, paşi în V, paşi încrucişaţi, paşi ritmici, pas schimbat, paşi de dans (jazz dance, dans sportiv, paşi de dans modern), combinaţii cu paşi variaţi. 2. Caracteristicile tehnice ale mişcărilor conduse (conştientizarea schemei corporale, prelucrarea specifică a musculaturii, îmbunătăţirea mobilităţii articulare, dezvoltarea coordonării, îmbunătăţirea forţei musculare) - (6 ore): - mişcări conduse la nivelul membrelor superioare; - mişcări conduse la nivelul trunchiului; - mişcări conduse la nivelul membrelor inferioar explicaţiedemonstraţie - metoda exersării - explicaţiedemonstraţie - metoda exersării - conducerea exerciţiilor învăţate - conducerea exerciţiilor învăţate Bibliografie Cojocaru A, Ioniţă M., (2005) - Volei caiet de lucrări pracrice, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine Cojocaru, A., Ioniţă, M., (2008) - Volei aprofundare, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine Macovei S., Vişan A., (2003). Gimnastica aerobică de întreţinere, Bucureşti, Federaţia Română Sportul

107 Pentru Toţi Niculescu, G., (2008). Gimnastica aerobică aprofundare, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine Solomonov O., Solomonov, D (1998) - Curs de metodica predării voleiului, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine Stoenescu, G., (2000), Gimnastica aerobică şi sportul aerobic, Bucureşti, Editura ISPE 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Discutarea conţinuturilor disciplinei cu cadre didactice de la alte facultăţi de profil din ţară, cu antrenorii de la cluburile şi asociaţiile sportive 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de 10.3 Pondere evaluare din nota 10.5 Lucrări practice - Implicarea în pregătirea şi prezentarea temelor de lucrări practice - Prezenţa 70% - Se înregistrează frecvenţa - Verificare practicometodică pe parcursul semestrului 2 finală 100% 10.6 Standard minim de performanţă Evaluare practico-metodică: demonstrarea acţiunilor tehnico-tractice individuale în atac şi-n apărare specifice jocului de volei, gimnastică aerobică. Evaluarea activităţii curente: activitatea desfăşurată de student în timpul lecţiilor practice. Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului lucrări practice, Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 107

108 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii 1.3.Departamentul Filologie 1.4.Domeniul de studii Calculatoare şi tehnologia informaţiei 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/calificarea Tehnologia informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Limba modernǎ B Limba engleză 2.2. Codul disciplinei MI/TIC/LMB Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu I 2.6.Semestrul Tipul de V 2.8.Regimul evaluare disciplinei 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs seminar Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs seminar 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 12 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 8 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat 4 Examinări 2 Alte activităţi: Elaborarea unui portofoliu (Identificarea, extragerea şi explicarea anumitor 11 structuri gramaticale / lexicale dintr-o carte de specialitate scrisǎ în limba englezǎ din lista bibliografică a cursului de Limbaje formale şi automate din anul 1 semestrul 2) 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 3 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum de competenţe Cunoştinţe foarte bune de limbă engleză exprimate în următoarele competenţe: abilitatea de a comunica în scris şi verbal, de a înţelege şi a-i face pe alţii să înţeleagă diferite mesaje în situaţii variate; abilitatea de a iniţia şi susţine conversaţii pe subiecte familiare; abilitatea de a citi şi înţelege texte scrise de nespecialişti într-o gamă variată de subiecte sau texte specializate într-un domeniu familiar; abilitatea de a utiliza elemente ajutătoare (diagrame, harţi, notiţe) pentru a înţelege sau produce texte scrise sau mesaje verbale (conversaţii, instrucţiuni, interviuri, discursuri); 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului de desfăşurare a Seminariile se desfăşoară în săli dotate cu echipament de predare 108 A

109 seminarului/laboratorului modern (laptop, videoproiector, CD player) 6. Competenţele specifice acumulate Competenţe transversale Competenţe profesionale Identificarea, descrierea şi derularea proceselor din managementul proiectelor, cu preluarea diferitelor roluri în echipa şi descrierea clara şi concisă, verbal şi în scris, în limba româna şi într-o limba de circulatie internaţională, a rezultatelor din domeniul de activitate 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Obiectivul general al acestui curs este de a furniza informaţiile necesare astfel încât studentul să poată aplica eficient cunoştinţele dobândite în diferite domenii în care utilizează limba engleză la nivel general sau academic: Domeniul personal, unde studentul este tratat ca individ cu familie şi prieteni angajat în diferite practici individuale precum lectura, urmărirea unui anumit interes sau hobby, etc. Domeniul public, în care studentul este tratat ca membru al unei comunităţi, angajat în tranzacţii de diferite tipuri în scopuri variate. Domeniul ocupaţional, în care studentul este angajat cu loc de muncă. Domeniul educaţional, în care studentul este angajat întrun proces educaţional instituţionalizat. 7.2 Obiectivele specifice Cursul vizează îmbunătăţirea nivelului limbii de la B1 la B2 pentru specializarea B-Engleză (conform descriptorilor Cadrului european de referinţă), asigurând un progres important la nivelul: vocabularului structurilor sintactice compoziţiei conversaţiei 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii Seminar Metode de predare Observaţii 1. () A. English in Use ouns, Determiners, and Pronouns nouns (plurals) articles (a, an, the) possessive adjectives possessive and reflexives pronouns empty subjects (there and it) Seminarul presupune o interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi. Se utilizează echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video. Suport de curs Handouts 109

110 B. Vocabulary Cause and effect 2. () A. English in Use Verbs Present and Past Present simple Present continuous Past simple and used to Past continuous Verbs rarely used in the continuous B. Vocabulary Cause and effect 3. () A. English in Use Perfect Forms Present perfect simple Present perfect and past simple B. Vocabulary What are Computers? 4. () A. English in Use Perfect Forms Present perfect continuous Past perfect simple Past perfect continuous B. Vocabulary What are Computers? 5. () A. English in Use Means of Expressing Futurity B. Vocabulary Measuring Instruments 6. () A. English in Use Imperative, Conditional, and Passive Imperative Conditional (type 1, type 2) B. Vocabulary Measuring Instruments 7. () A. English in Use Imperative, Conditional, and Passive Conditional (type 3, mixed) Passive B. Vocabulary On Mathematics 8. () A. English in Use Seminarul presupune o interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi. Se utilizează echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video. Seminarul presupune o interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi. Se utilizează echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video. Seminarul presupune o interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi. Se utilizează echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video. Seminarul presupune o interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi. Se utilizează echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video. Seminarul presupune o interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi. Se utilizează echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video. Seminarul presupune o interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi. Se utilizează echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video. Seminarul presupune o interacţiune permanentă cu Suport de curs Handouts Suport de curs Handouts Suport de curs Handouts Suport de curs Handouts Suport de curs Handouts Suport de curs Handouts Suport de curs Handouts 110

111 Special Verbs make and do get say, tell, and ask bring, take, and fetch B. Vocabulary On Mathematics 9. () A. English in Use Modals B. Vocabulary Electrical Apparatus 10. () A. English in Use Modals B. Vocabulary Electrical Apparatus 11. () A. English in Use Adjectives, Adverbs, Quantifiers, and Prepositions adjectives adverbs comparative and superlative adjectives and adverbs B. Vocabulary The Electric Circuit and its Elements 12. () A. English in Use Adjectives, Adverbs, Quantifiers, and Prepositions modifiers number quantifiers amount quantifiers space prepositions time prepositions B. Vocabulary The Electric Circuit and its Elements 13. () A. English in Use Structure of Sentences, Clauses, and Phrases clauses questions answers and tag questions reporting speech B. Vocabulary The Importance of Science for Solving the World s Problems studenţii şi între studenţi. Se utilizează echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video. Seminarul presupune o interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi. Se utilizează echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video. Seminarul presupune o interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi. Se utilizează echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video. Seminarul presupune o interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi. Se utilizează echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video. Seminarul presupune o interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi. Se utilizează echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video. Seminarul presupune o interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi. Se utilizează echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video. Suport de curs Handouts Suport de curs Handouts Suport de curs Handouts Suport de curs Handouts Suport de curs Handouts 14. () Seminarul presupune o Suport de curs 111

112 A. English in Use Structure of Sentences, Clauses, and Phrases relative clauses infinitives and gerunds phrasal verbs B. Vocabulary The Importance of Science for Solving the World s Problems interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi. Se utilizează echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video. Handouts Bibliografie A. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE/MI IMALĂ: Şerban, D., Drăguşin, D., 2007: English Practical Course for Second Year Students, ed. Fundaţiei România de Mâine Gălăţeanu-Fârnoagă, G., E. Comişel, 1995: Gramatica Limbii Engleze, ed. Omegapress, Buc.; Leviţchi, L., 1994: Gramatica Limbii Engleze, ed. Teora, Buc.; Graver, G.B., 1994: Advanced English Practice, Oxford University Press Wellman, Guy 1998: Wordbuilder, Heineman C. BIBLIOGRAFIE SUPLIME TARĂ: Collins Cobuild, 1990, English Grammar, Harper Collins Publishers, London Evans, V., 1998, Successful Writing Proficiency, Express Publishing Lott, H., 2005, Real English Grammar, Marshall Cavendish Swan, M. and D. Baker, 2008, Grammar Scan, Oxford University Press Vince, M.,2003: Advanced Language Practice, Macmillan Dicţionare: Leviţchi, L. Dicţionar Român-Englez, ediţia a VII-a, 2000, Gramar, Bucureşti Longman Activator, Cambridge, 1995 Oxford Advanced Learner, 1995, OUP Oxford Dictionary of Phrasal Verbs, 1993, OUP Cambridge Advanced Leraner s, CUP, 2008 The Penguin English Dictionary (Dicţionar explicativ al limbii engleze), 2005, Litera Internaţional Webster s Encyclopedic Unabridged Dictionary, 1994, Gramercy Books Webster s Synonyms, Antonyms and Homonyms, 1994, Crescent Books Surse internet: Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Discutarea conţinutului disciplinei în cadrul CIAMPS (Comisia de iniţiere, aprobare şi monitorizare a programelor de studii) la ale cărei întruniri participă cadre didactice, masteranzi / studenţi, absolvenţi şi angajatori. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Seminar Studentul derulează Se înregistrează frecvenţa şi 5% 112

113 activităţi motivante Sunt folosite resurse adecvate pentru învăţare. soliditatea interacţiunii la orele de seminar. Implicarea în pregătirea şi discutarea problematicii anunţate. Efectuarea unor teme de casă. 5% Înţelegerea şi aplicarea Parţial 10% corectă a cunoştinţelor învăţate reflectate în rezolvarea corectă a exerciţiilor practice supuse evaluării. Înţelegerea şi aplicarea Verificare scrisǎ şi oralǎ 80% corectă a cunoştinţelor învăţate reflectate în rezolvarea corectă a exerciţiilor practice supuse evaluării. Producerea unui discurs oral corect şi coerent Standard minim de performanţă Elaborarea unui portofoliu (Identificarea, extragerea şi explicarea anumitor structuri gramaticale / lexicale dintr-o carte de specialitate scrisǎ în limba englezǎ din lista bibliografică a cursului de Limbaje formale şi automate din anul 1 semestrul 2) Data completării: Data avizării în departament Semnătura titularului de curs practic, Semnătura Directorului de Departament 113

114 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea 2.Date despre disciplină Universitatea Spiru Haret Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii Filologie Calculatoare şi tehnologia informaţiei Licenţă Tehnologia informaţiei 2.1.Denumirea disciplinei Limba moderna B Limba franceză 2.2. Codul disciplinei MI/TIC/LMB Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu I 2.6.Semestrul Tipul de evaluare V 2.8.Regimul disciplinei 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs seminar Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs seminar 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 12 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat 2 Examinări 1 Alte activităţi: Elaborarea unui portofoliu (Identificarea, extragerea şi explicarea anumitor structuri gramaticale dintr-un text la alegere din manualele de germană studiate in anul 1 semestrul 1) 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 3 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Existenţa competenţelor dezvoltate în urma cursului practic de limbă franceză din sem de competenţe Cunoştinţe de bază de limbă franceză exprimate în următoarele competenţe: abilitatea de a comunica în scris şi verbal, de a înţelege şi a-i face pe alţii să înţeleagă diferite mesaje emise în limba franceză; abilitatea de a citi şi înţelege texte scrise într-o gamă variată de subiecte sau texte specializate într-un domeniu familiar; si anume: Înţelegerea unui discurs oral. Înţelegerea unor texte simple. Exprimare fluentă şi spontană in structuri lingvistice simple. Formularea ideilor şi opiniilor in structuri lingvistice simple. Producerea corectă şi coerentă a unor discursuri orale simple pe diverse subiecte. Redactatrea unor mesaje de diferite tipuri, note, scrisori, rapoarte. A

115 Rezumarea în scris a informaţiilor lecturate sau audiate. Comunicarea eficientă într-un mediu specializat în care este necesară utilizarea limbii franceze. 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a - cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului 6. Competenţele specifice acumulate Seminariile se desfăşoară în săli dotate cu echipament de predare modern (laptop, videoproiector, CD player) Competenţe profesionale Competenţe transversale Identificarea, descrierea şi derularea proceselor din managementul proiectelor, cu preluarea diferitelor roluri în echipa şi descrierea clara şi concisă, verbal şi în scris, în limba româna şi într-o limba de circulatie internaţională, a rezultatelor din domeniul de activitate 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Formarea şi dezvoltarea abilităţilor necesare utilizării limbii franceze în general şi în scopuri profesionale prin dezvoltarea competenţelor lingvistice, discursive şi socio-culturale. 7.2 Obiectivele specifice Cursul vizează îmbunătăţirea nivelului limbii franceze pentru specializarea tehnologia informatiei, asigurând un progres important la nivelul: înţelegerii unor mesaje scrise şi orale emise în limba franceză extragerii informaţiei importante dintr-un material studiat iniţierii şi participării la conversaţii pe teme cotidiene şi de specialitate vocabularului, in special in domeniul tehnologiei informatiei traducerii şi înţelegerii textelor de specialitate compoziţiei 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii Seminar Metode de predare Observaţii Introduction à la communication informatique. Grammaire :Les adjectifs numéraux ordinaux et cardinaux. (Săptămâna: 1) interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi; echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video 115 ()

116 Types de communication verbale et non-verbale. Grammaire: Le nom:genre et nombre. (Săptămâna: 2) Comment se renseigner. Prendre rendez-vous. Grammaire: L adjectif qualificatif: genre et nombre. (Săptămâna: 3) Invitation à participer à une reunion. Grammaire: Les formes verbales en ant. L adjectif verbal, le participe présent et le gérondif. (Săptămâna: 4) Présentation d une proposition. Explorer la possibilité d une collaboration dans le domaine de technologie de l information. Grammaire : La formation de l adverbe et les degrés de comparaison. (Săptămâna: 5) Etablir un programme de visites pour les représentants du domaine de la technologie de l information. Grammaire : La classe des pronoms personnels. (Săptămâna: 6) Visite accompagnée d un service. Entretien informel. Grammaire: Les adjectifs possessifs, démonstratifs, indéfinis. (Săptămâna: 7) Entrevue officielle. Rendez-vous avec le représentant d une agence de technologie informatique. Grammaire : L accord du participe passé avec les verbes auxiliaires avoir et etre. (Săptămâna: 8) Communication dans le recrutement: Le CV. interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi; echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi; echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi; echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi; echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi; echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi; echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi; echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video () () () () () () () interacţiune permanentă () 116

117 Grammaire: L expression du passé : les relations entre les différents temps du passé. (Săptămâna: 9) Lettres de motivation. Grammaire:Les modes impersonnels: infinitif et participe. (Săptămâna: 10) Proposer une idée d affaire dans le domaine de la technologie de l informatique. Grammaire : Se situer dans le temps. (Săptămâna: 11) Rédaction des textes de spécialité. Grammaire: La phrase interrogative. (Săptămâna: 12) Les difficultés de communication dans le domaine de la technologie de l information. Grammaire : La phrase négative. (Săptămâna: 13) Révision. (Săptămâna: 14) cu studenţii şi între studenţi; echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi; echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi; echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi; echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi; echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi; echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video Bibliografie : Corina Cilianu-Lascu,Mariana Perisanu, Le français à l usage des professionnels, Editura Meteor Press, Bucuresti, 2003 Iulian Untaru, Ghid practic de utilizare a calculatorului in limba franceza, Editura Niculescu, Bucuresti, 2001 Elena Gorunescu, Limba franceza. Aprofundare prin exercitii, Editura Corint, bucuresti,2002 Sylvie Poissoo-Quinton,reine Mimran,Michele Maheo-Le Coadic, Exercices :grammaire expliquee du francais, CLE International, 2003 Dictionar francez-roman, editura Niculescu, Bucuresti, () () () () ()

118 S.Wiliams, N.McAndrew-Cazorla, Franceza pentru oamenii de afaceri, Bucuresti, Teora, 1998 G.Moldovanu, Savoir communiquer dans les affaires, Tipografia centrala, Chisinau, Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Discutarea conţinutului disciplinei în cadrul CIAMPS (Comisia de iniţiere, aprobare şi monitorizare a programelor de studii) la ale cărei întruniri participă cadre didactice, masteranzi / studenţi, absolvenţi şi angajatori. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Seminar Studentul derulează activităţi motivante Sunt folosite resurse adecvate pentru învăţare. Înţelegerea şi aplicarea corectă a cunoştinţelor învăţate reflectate în rezolvarea corectă a exerciţiilor practice supuse evaluării. Înţelegerea şi aplicarea corectă a cunoştinţelor învăţate reflectate în rezolvarea corectă a exerciţiilor practice supuse evaluării. Producerea unui Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de seminar. Implicarea în pregătirea şi discutarea problematicii anunţate. Efectuarea unor teme de casă. Verificare pe parcurs scris si oral Verificare finala scris şi oral discurs oral corect şi coerent Standard minim de performanţă Elaborarea unui portofoliu (Identificarea, extragerea şi explicarea anumitor structuri gramaticale dintr-un text la alegere din lista bibliografică a cursului de limba franceza din anul 1 semestrul 1) şi susţinerea unui discurs oral pe o temă la libera alegere din domeniul tehnologiei informatiei. 10% 15% 25% 50% Data completării: Data avizării în departament Semnătura titularului de curs practic, Semnătura Directorului de Departament 118

119 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea 2.Date despre disciplină Universitatea Spiru Haret Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii Filologie Calculatoare şi tehnologia informaţiei Licenţă Tehnologia informaţiei 2.1.Denumirea disciplinei Limba moderna B Limba germană 2.2. Codul disciplinei MI/TIC/LMB Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu I 2.6.Semestrul Tipul de evaluare V 2.8.Regimu l disciplinei 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs seminar Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs seminar 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 12 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat 2 Examinări 1 Alte activităţi: Elaborarea unui portofoliu (Identificarea, extragerea şi explicarea anumitor structuri gramaticale dintr-un text la alegere din manualele de germană studiate in anul 1 semestrul 1) 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 3 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Pornind de la premisa ca studentii poseda cunostintele elementare de germana acumulate in sem I, se impun ca peconditii aceste cumostinte. 4.2 de competenţe Cunoştinţe de bază de limbă germană exprimate în următoarele competenţe: abilitatea de a comunica în scris şi verbal, de a înţelege şi a-i face pe alţii să înţeleagă diferite mesaje în situaţii variate; abilitatea de a citi şi înţelege texte scrise într-o gamă variată de subiecte sau texte specializate într-un domeniu familiar; si anume: Înţelegerea unui discurs oral. Înţelegerea unor texte simple. Exprimare fluentă şi spontană in structuri lingvistice simple. Formularea ideilor şi opiniilor in structuri lingvistice simple. Producerea corectă şi coerentă a unor discursuri orale simple pe diverse subiecte. 12 A 119

120 Posibilitatea de dezvoltare a unor subiecte particulare simple şi capacitatea de a concluziona. Exprimare în texte simple clare, coerente. Acurateţea limbii în folosirea: tipurilor de propoziţie simple si de dificultate redusa (particularităţi ale ordinii cuvintelor, funcţii comunicative). predicaţiilor copulative (utilizarea verbului a fi, a verbelor copulative, a elementelor predicative). 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului de desfăşurare a seminarului/laboratorului 6. Competenţele specifice acumulate Seminariile se desfăşoară în săli dotate cu echipament de predare modern (laptop, videoproiector, CD player) Competenţe profesionale Competenţe transversale Identificarea, descrierea şi derularea proceselor din managementul proiectelor, cu preluarea diferitelor roluri în echipa şi descrierea clara şi concisă, verbal şi în scris, în limba româna şi într-o limba de circulatie internaţională, a rezultatelor din domeniul de activitate 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Obiectivul general al acestui curs este de a furniza informaţiile necesare astfel încât studentul să poată aplica eficient cunoştinţele dobândite atât în domeniul tehnologiei informatiei, cât si atunci cand utilizează limba germană la nivel general sau academic: Domeniul personal, unde studentul este tratat ca individ cu familie şi prieteni angajat în diferite practici individuale precum lectura, urmărirea unui anumit interes sau hobby, etc. Domeniul public, în care studentul este tratat ca membru al unei comunităţi, angajat în tranzacţii de diferite tipuri în scopuri variate. Domeniul ocupaţional, în care studentul este angajat cu loc de muncă. Domeniul educaţional, în care studentul este angajat într-un proces educaţional instituţionalizat de invatare a tehnologiei informatiei. 7.2 Obiectivele specifice Cursul vizează îmbunătăţirea nivelului limbii de la A1 la A2 (conform descriptorilor Cadrului european de referinţă) pentru specializarea tehnologia informatiei, asigurând un progres important la nivelul: vocabularului, in special in domeniul tehnologiei informatiei 120

121 structurilor sintactice traducerii si intelegerii textelor de specialitate compoziţiei conversaţiei, in special pe teme de tehnologia informatiei 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii Seminar Metode de predare Observaţii Wiederholung: Artikel und Fälle des Nomens. Die Deklination des Adjektivs. Recapitulare. Articolele si cazurile substantivelor. Declinarea adjectivelor. Der Unterricht (Săptămâna: 1) Fachwortschatz zur Darstellung und Verarbeitung von Information: Codes, Aussagenlogik, Digitaltechnik. Limbaj de specialitate cu privire la prelucrarea informatiei: coduri, logica lineara, tehnica digitala. Einfache authentische Texte aus den deutschsprachigen Medie (Săptămâna: 2) Wiederholung und Ergänzung der deutschen Deklinationssysteme: Recapitularea si completarea sistemelor de declinare germane. Gespräche (Săptămâna: 3) Fachwortschatz zum Arbeiten mit Dateien: Terminologie zu Datentypen und Funktionen, dynamische Datenstrukturen. Limbaje de specialitate: operatii cu fisiere: terminologia tipurilor de fisiere si a functiilor, structuri de date dimamice Einfache authentische Texte aus den deutschsprachigen Medien (Săptămâna: 4) Die Komparationsstufen der Adjektive. Die Wortfolge in Nebensätzen: Gradele de comparatie a adjectivelor. Topica propozitiilor secundare. Der Taschendieb (Săptămâna: 5) Fachwortschatz zu Vorgangsweise bei empirischen Datenerhebungen Einfache authentische Texte aus den deutschsprachigen Medien 121 interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi; echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi; echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi; echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi; echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi; echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi; echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi () () () () () ()

122 (Săptămâna: 6) Reflexivpronomen, Präpositionen mit Interrogatiovpronomen: Pronume reflexive, prepozitii cu pronume interogative Freundinnen (Săptămâna: 7) Fachwortschatz: Entwerfen und Programmieren Limbaje de specialitate: Arhitectura sistemelor informatice si programare Einfache authentische Texte aus den deutschsprachigen Medien (Săptămâna: 8) Erweiterung: Fachwortschatz zu Software und zu Hardware Einfache authentische Texte aus den deutschsprachigen Medien (Săptămâna: 9) Die Einführungsvorlesung Informatik (I). Verstehübungen. Analyse von Auszügen au einer gestreamten Vorlesung zur Einführung in die Informatik an der Universität Wien. Cursul de bazele informaticii (I). Exercitii de comprehensiune. Analiza unor secvente dintr-un stream al unui curs de bazele informaticii tinut in limba germana la Universitatea din Viena. (Săptămâna: 10) Die Informatikvorlesung (II). Selbständige Produktion von 3-5 minütigen Minivorlesungen zur Informatik. Cursul de informatica (II). Producerea si prezentarea independenta a unei mini-prelegeri de 3-5 minute pe o tema informatica. (Săptămâna: 11) Infinitive mit zu und Partizipialkonstruktionen. Freie Textproduktion zu Themen der Informationstechnologie. Infinitive cu zu si constructii participiale. Producerea independenta de texte simple in limbaj de specialitate (Săptămâna: 12) Das deutsche Tempussystem. Übungen zum spontanen freien Sprechen zum Thema Informationstechnologie. Sistemul temporal german. Exercitii de vorbire libera pe tema tehnologia informatiei. (Săptămâna: 13) video interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi; echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi; echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi; echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi; echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi; echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi; echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi; echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video () () () () () () () 122

123 Wiederholung. Recapitulare. interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi; echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video (Săptămâna: 14) Bibliografie A. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE/MI IMALĂ: Ioan I. Untaru Germana pentru informatica, editura Lucman, Bucuresti, 2002 Octavian Nicolae, Dictionar german-roman, editura Polirom, Iasi, 2011 Bartolf, Hedwig: Limba germană. Teste şi exerciţii pentru începători şi iniţiaţi. Ed. Niculescu, Bucureşti 2001 Savin, Emilia / Lăzărescu, Ioan: Limba germana curs practic, vol.1-2. Ed. Miron 1992 Dreyer, Hilke / Schmitt, Richard: Lehr-und Übungsbuch der deutschen Grammatik. Verlag für Deutsch, München 1994 Stefan, Andra: Limba germană. Gramatică şi exerciţii. Ed. Corint, Bucureşti 1998 *** Heute, Tageszeitung für Österreich, AHV-Verlag, Wien (editii actuale, puse la dispozite in mod current de catre titular) *** Österreich, Österreich-Verlag, Wien (editii actuale, puse la dispozite in mod current de catre titular) B. BIBLIOGRAFIE FACULTATIVĂ: Nicolae, Octavian, Gramatica contrastivă a limbii germane, Ed. Polirom, Iasi, 2001 Bariatinsky, Saucier, Teste de germană, Ed. Teora, Bucuresti, 1999 Heidemann, Werner: Grammatiktraining Grundstufe. Verlag für Deutsch C. BIBLIOGRAFIE SUPLIME TARĂ: Schulz, Dora; Griesbach, Heinz- Germana intensivă, Ed. Niculescu, Bucuresti, 2000/2004/2006 Stanescu, Speranta (coord.)- Exercitii de gramatică germană, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucuresti, 2001 Speranţa Stănescu (colab.: Cosma Ruxandra, Draganovici Mihai, Fierbinţeanu Ioana Hermine, Toma Sorin) (2001): Exerciţii de gramatică germană I Übungen zur deutschen Grammatik I, Bucureşti: Editura Fundaţiei România de Mâine. Bucureşti, 250 de pagini ISBN Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Discutarea conţinutului disciplinei în cadrul CIAMPS (Comisia de iniţiere, aprobare şi monitorizare a programelor de studii) la ale cărei întruniri participă cadre didactice, masteranzi / studenţi, absolvenţi şi angajatori. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Seminar Studentul derulează activităţi motivante Sunt folosite resurse adecvate pentru învăţare. Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de seminar. Implicarea în pregătirea şi discutarea problematicii anunţate. Efectuarea unor teme de 10% 15% () 123

124 Înţelegerea şi aplicarea corectă a cunoştinţelor învăţate reflectate în rezolvarea corectă a exerciţiilor practice supuse evaluării. Înţelegerea şi aplicarea corectă a cunoştinţelor învăţate reflectate în rezolvarea corectă a exerciţiilor practice supuse evaluării. Producerea unui casă. Verificare pe parcurs scris si oral Verificare finala scris şi oral discurs oral corect şi coerent Standard minim de performanţă Elaborarea unui portofoliu (Identificarea, extragerea şi explicarea anumitor structuri gramaticale dintr-un text la alegere din lista bibliografică a cursului de literatură germană din anul 1 semestrul 1) şi susţinerea unui discurs oral pe o temă la libera alegere din domeniul tehnologiei informatiei. 25% 50% Data completării: Semnătura titularului de curs practic, Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 124

125 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii 1.3.Departamentul Sociologie-Psihologie 1.4.Domeniul de studii Calculatoare şi tehnologia informaţiei 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/calificarea Tehnologia informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Consiliere şi orientare 2.2. Codul disciplinei MI/TIC/DC Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu I 2.6.Semestrul Tipul de evaluare V 2.8.Regimul disciplinei A 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs seminar Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs seminar 14 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 7 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 7 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 4 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi: Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Nu este cazul 4.2 de competenţe Nu este cazul 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la internet şi cu cursului echipament de predare multimedia 5.2. de desfăşurare a Seminariile se desfăşoară în săli cu acces la internet şi material seminarului/laboratorului didactic adecvat 6. Competenţele specifice acumulate Compete nţe profesion Compete nţe transvers Comportarea onorabilă, responsabilă, etică, în spiritul legii pentru a asigura reputaţia profesiei 125

126 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Formarea unui corp de cunoştinţe în domeniul consilierii carierei, precum şi dezvoltarea abilităţilor de organizare şi desfăşurare a unui demers de consiliere a carierei 7.2 Obiectivele specifice Înţelegerea conceptelor şi teoriilor specifice consilierii în carieră Combinarea corectă a cunoştinţelor şi abilităţilor în vederea elaborării unui demers de consiliere a carierei corect şi eficient Rezolvarea problemelor şi obstacolelor apărute în calea demersului de consiliere a carierei Utilizarea corectă a mijloacelor specifice consilierii carierei Realizarea de interviuri, anchete pe bază de chestionar, 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii Ce este consilierea? Direcţiile de abordare prin consiliere a problemelor cu care se poate confrunta individul pe parcursul evoluţiei sale (intervenţia în situaţii de criză, intervenţia ameliorativă, prevenţia, intervenţia formativă şi de dezvoltare). Forme de consiliere: consilierea individuală şi consilierea de grup. Metodele şi tehnicile utilizate în consilierea şi orientarea carierei Etapele planificării carierei Managementul carierei. Proiectarea şi dezvoltarea carierei Rolul şi activitatea consilierului de carieră 126 Prelegere interactivă, cu utilizarea de support power-point şi acces la resurse multimedia () Idem () Idem () Idem () Idem () Idem () Idem () Suportul de curs este distribuit studenţilor pe cale electronică Bibliografie Băban, Adriana (2001), Consiliere Educaţională, Editura Psinet, Cluj. Bonchiş, E. (coord), (2011), Familia şi rolul ei în educarea copilului, Editura Polirom, Iaşi. Dumitriu-Tiron, E., (2005), Consiliere educaţională, Colecţia Universitaria, Institutul European, Iaşi Goran, Laura ; Bănică Loredana, Consiliere educaţională, în curs de apariţie, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti. Lemeni, G.; Miclea, M. (2004), Consiliere şi orientare. Ghid de educaţie pentru carieră, Editura ASCR, Cluj-Napoca. Popa, Simona (2000), Abilităţi în consiliere, Universitatea Oradea. *** Ghidul consilierii şsolare pe probleme de sănătate, Organizaţia Salvaţi copiii, Bucureşti, Seminar Metode de predare Observaţii Planificarea demersului de consiliere a carierei Discuţii Exerciţii practice 2 h Idem Idem Idem Idem Idem Studenţii vor studia anterior materialele de studiu Studenţii vor lucra în echipe

127 Abilităţile necesare consilierului de carieră Tehnici de îmbunătăţire a comunicării Planificarea carierei Metode de evaluare a carierei Optimizarea carierei Evaluarea comparativă a tehnicilor în consiliere Exerciţii practice Joc de rol 2 h Exerciţii practice Joc de rol 2 h Joc de rol Exerciţii practice 2 h Exerciţii practice 2 h Discuţii Analize comparative 2 h Discuţii Analize comparative 2 h Lucru individual şi lucru în echipe Lucru individual şi lucru în echipe Lucru individual şi lucru în echipe Studenţii vor studia anterior materialele de studiu Lucru individual şi lucru în echipe Studenţii vor studia anterior materialele de studiu Studenţii vor lucra în echipe Studenţii vor studia anterior materialele de studiu Studenţii vor lucra în echipe Bibliografie Levine, M. (1994), Effective Problem Solving, NJ: Prentice Hall, Englewood Cliffs. Peretti, A., Legrand, J., Boniface, J. (2001), Tehnici de comunicare, Editura Polirom, Iaşi. Plosca M., Mois, A., (2001), Consiliere privind cariera, Colecţia Didactica. Editura Dacia, Cluj Napoca Thompson, L. C. (1992), Counseling Children, CA: Brooks/Cole Publishing Company, Pacific Grove. 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Discutarea conţinutului disciplinei şi a competenţelor propuse cu specialişti din domeniul consilierii şi educaţiei (profesori, cercetători, angajatori din domeniul educaţiei sau alte domenii centrate pe dezvoltarea carierei), cu specialişti din Comisia de Învăţământ din Ministerul de resort, în conformitate cu procedurile de evaluare ale ARACIS 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Implicarea în prelegere cu întrebări, comentarii, exemple 10.5 Seminar Implicarea în pregătire şi discutarea problematicilor propuse. Implicarea activă în aplicaţiile practice Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii 10.6 Evaluare finala Colocviu 80% 10% 10% 10.7 Standard minim de performanţă 127

128 Realizarea unui studiu de caz centrat pe o problematică de consiliere educaţională / consilierea carierei Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar, Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament, 128

129 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea Universitatea Spiru Haret Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii Informatică şi Geografie Calculatoare şi tehnologia informaţiei Licenţă Tehnologia informaţiei 2. Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Comunicare profesională 2.2. Codul disciplinei MI/TIC/DC Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu Semestrul Tipul de evaluare V 2.8.Regimul disciplinei A 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână din care: curs seminar Total ore din planul de învăţământ din care: curs seminar 14 Distribuţia fondului de timp Ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 5 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 5 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 5 Tutoriat 5 Examinări 2 Alte activităţi: Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului Sală de curs dotată conform cerinţelor Sală de seminar dotată conform cerinţelor 129

130 6. Competenţele specifice acumulate Nu este cazul. Competenţe transversale Competenţe profesionale Comportarea onorabilă, responsabilă, etică, în spiritul legii pentru a asigura reputaţia profesiei 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Utilizarea curentă a tehnicilor de comunicare în relaţiile profesionale. 7.2 Obiectivele specifice 1. Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didacticştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională 2. Desfăşurarea eficientă a activităţilor organizate întrun grup interdisciplinar şi dezvoltarea capacităţilor empatice de comunicare inter- personală, de relaţionare şi colaborare cu grupuri diverse 3. Utilizarea unor metode şi tehnici eficiente de învăţare, informare, cercetare şi dezvoltare a capacităţilor de valorificare a cunoştinţelor, de adaptare 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Ştiinţa comunicării Prelegerea presupune o Principii, mijloace şi tehnici, obiective interacţiune permanentă cu studenţii. 2. Comunicarea scrisă Prelegerea presupune o Structurarea şi redactarea documentelor profesionale (raport, articol ştiinţific, poster ştiinţific, C.V., interacţiune permanentă cu studenţii. scrisoare de intenţie, carte de vizită) 3. Comunicarea scrisă Structurarea şi redactarea documentelor profesionale (scrisoare de intenţie, carte de vizită) Prelegerea presupune o interacţiune permanentă cu studenţii. 130

131 4. Comunicarea scrisă Standarde 5. Comunicarea scrisă Procesarea textelor cu ajutorul calculatorului 6. Comunicare orală Expunerea si interviul. Prezentări multimedia Prelegerea presupune o interacţiune permanentă cu studenţii. Prelegerea presupune o interacţiune permanentă cu studenţii. Prelegerea presupune o interacţiune permanentă cu studenţii. 7. Managementul comunicării Dinamica grupului. Dezvoltarea lucrului în echipă Prelegerea presupune o interacţiune permanentă cu studenţii. Bibliografie 1. Evelina Graur, Tehnici de comunicare, Ed. Mediamira, Cluj, 2001 ( 2. N.Stanton, Communication, Macmillan Education, 1990; 3. Irina Munteanu, Comunicare profesională Planşe de prezentare, Casa Cărţii de Ştiinţă, 1998, 4. IEEE, Professional Communication Society, 5. English for Professional Communication, 6. M.Fayet, J-D. Commeignes, Rediger des rapports efficacies, Ed. DUNOD, Mireille Brahic, Mieux rediger les ecrits proffessionnels, Editions d Organisation, Paris, Jerome Bocquet, Philippe Coste, Communiquer pour s exprimer, dialoguer, convaincre, Eikos Concepts, Eikos Concepts, Anime une reunion, Eikos Concepts, Seminar Metode de predare Observaţii 1. Elaborarea unei oferte personale pentru piaţa muncii (C.V., scrisoare de intenţie, carte de vizită). Prelegerea, dezbaterea, expunerea 2. Elaborarea unei comunicări orale pentru un Prelegerea, dezbaterea, subiect tehnic expunerea 3. Elaborarea unor comunicări scrise -lucrare Prelegerea, dezbaterea, ştiinţifică expunerea 4.Elaborarea unor comunicări scrise (raport de Prelegerea, dezbaterea, practică, referat de laborator etc.). expunerea 5. Pregătirea unui interviu (pentru obţinerea unei Prelegerea, dezbaterea, burse) expunerea 6. Pregătirea unui interviu (pentru angajare) Prelegerea, dezbaterea, expunerea 7. Exersarea lucrului în echipă în vederea atingerii Prelegerea, dezbaterea, unui obiectiv precizat, în condiţii de concurenţă expunerea 131

132 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Conţinutul disciplinei este în concordanţă cu conţinuturile disciplinei din alte centre universitare din ţară şi din străinătate. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de 10.3 Pondere evaluare din nota 10.4 Curs Implicarea în timpul Se înregistrează frecvenţa 20% cursurilor cu intrebări, soliditatea interacţiunii la comentarii. orele de curs Seminar Implicarea în pregătirea şi Se înregistrează frecvenţa 20% discutarea problemelor soliditatea interacţiunii la orele de seminar Evaluare finala Colocviu 60% 10.7 Standard minim de performanţă - studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului - studentul este capabil să structureze şi să redacteze un document profesional - studentul este capabil să proceseze un text cu ajutorul calculatorului - studentul este capabil să elaboreze o comunicare scrisă - studentul este capabil să să susţină un interviu pentru pentru obţinerea unei burse, angajare etc Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,,.... Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 132

133 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea Universitatea SPIRU HARET Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii Informatică şi Geografie Calculatoare şi tehnologia informaţiei Licenţă Tehnologia informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Software pentru birotică 2.2. Codul disciplinei MI/TIC/FAC Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu Semestrul Tipul de evaluare V 2.8.Regimul disciplinei F 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs laborator Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs laborator 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 20 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Arhitectura sistemelor de calcul (DD01) 4.2 de competenţe nu este cazul 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a Sală de curs dotată conform cerinţelor cursului 5.2. de desfăşurare a Sală de laborator dotată conform cerinţelor seminarului/laboratorului 6. Competenţele specifice acumulate 133

134 Competenţe profesionale 1. Întreţinerea şi exploatarea sistemelor hardware, software şi de comunicaţii Competenţe transversale 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Dobandirea de catre cursanti a lucrului cu aplicatiile paghetului Microsoft Office (Procesare de bază şi profesională Word, Foi de calcul tabular EXCEL, Proiectarea bazelor de date relaţionale cu programul ACCESS, Prezentări în Power Point 7.2 Obiectivele specifice La sfârşitul cursului studenţii vor şti să manipuleze conceptele fundamentale privind: editarea documentelor profesionale WORD, lucru cu foi de calcul EXCEL, realizări de prezntări si a bazelor de date ACCESS. Se urmăreşte ca studentul să ştie să aplice în mod optim tehnicile şi metodele prezentate la curs şi la laborator pentru realizarea activităţi curente desfăşurate în instituţii. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de Observaţii predare Bazele informaticii Prelegere Arhitectura generala a unui PC; Sistemul de operare; Windows Explorer; Retele de calculatoare; Intretinerea sistemului Interfete tipice Windows otiuni de baza ale Internetului Prelegere Accesul la Internet; Utilizarea unui Browser de Web ; Navigarea pe WWW; Utilizarea postei electronice ; Descarcarea datelor de pe Internet Discutii (Chat, forumuri) Procesare Word Introducere in editarea textelor, Editarea de documente, Prelegere selectare, adaugare, editare, cautare, Formatarea documentelor, Incadrarea in pagina, Stiluri, WORD profesional- Sabloane, Tabele, Calcule in tabele, Prelegere Coduri de camp, Gestionarea fisierelor, Obiecte grafice, Macrocomenzi WORD - Editarea scrisorilor, Tiparirea documentelor, Prelegere Corespondenta imbinata, Interogari, coduri de control, Forme Foi de calcul tabular (EXCEL) Prelegere 134

135 Concepte de baza; Documente EXCEL; Introducerea datelor; Modificarea structurii unei foi de calcul Calcule în EXCEL: Referintele zonelor si celulelor; Operatori Prelegere si functii; Formatarea celulelor; Prezentarea grafica a datelor Tiparirea informatiei PowerPoint - Continut, proiectare structura, Prelucrarea Prelegere textului, Elemente grafice, Obiecte. Folosirea sabloanelor si a Masterului, Efecte, Demonstratie. Prezentare Introducere in baze de date (ACCESS) Crearea, deschiderea si inchiderea bazei de date, Campuri Prelegere (nume, tip, proprietati, cheie primara) ; Editarea datelor,realizarea schemei bazei de date Interogari de baza, Interogari cu actiuni, Operatori si functii, Prelegere Formatare, Legarea datelor Realizarea Formularelor în ACCESS Prelegere Realizarea de Rapoarte, Elemente de control Prelegere Prezentare SQL în ACCESS Prelegere Realizarea unei baze de date complexe ACCESS - Prelegere Bibliografie 1. M.Popa, M.Poienariu, Birotică Iniţiere în Microsoft Office, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, Marius Daniel Mares, Doina Fusaru, Gabriel Mihai, OFFICE XP - instrumente birotica, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, Illes Ildiko, Pitho Zsolt, PowerPoint, Editura Didactică şi Pedagogică, Micosoft Project 2007, Editura Wiley. 5. Kovacs Sandor, WORD 2000, - Fucţiile speciale, Editura Albastră, Steve Johnson, Microsoft Office Word 2007, Editura Niculescu Kovacs Sandor, Excel, Fucţiile speciale, Editura Albastră, Steve Johnson, Microsoft Office Access 2007, Editura Niculescu, Steve Johnson, Microsoft Office PowerPoint 2007, Editura Teora, Laborator Metode de predare Observaţii Elaborarea unor documente profesionale Exerciţii Elaborarea unor sabloane particularizate Exerciţii Elaborarea de documente tip scrisoare, catalog, Exerciţii etichete si plicuri care sa fuzioneze cu o baza de date Elaborarea unor agende de lucru EXCEL formatate Exerciţii Introducerea functiilor clasice si a unora Exerciţii particulare in foile de lucru Realizarea unor rapoarte si a graficelor rezultate Exerciţii din acestea Realizarea unei baze de date EXCEL, si utiizarea Exerciţii functiilor excel pentru baze de date Realizarea unei prezentari PowerPoint cu elemente Exerciţii grafice si cu efecte de animatie şi tranzitie Realizarea unei baze de date şi a schemei Exerciţii conceptuale in Access Popularea tabelelor cu ajutorul formularelor Exerciţii Realizarea rapoartelor cu design special, din tabelel Exerciţii 135

136 bazei de date Interogarea bazei de date folosind interogarile de Exerciţii selectie, interogarile incrucisate si pe cele parametrice Prezentarea comenzilor de baza SQL Exerciţii Realizarea unei baze de date particulare, a schemei Exerciţii acesteia şi crearea rapoartelor, a graficelor şi inerogorilor pentru acesta Bibliografie 1. Doina Fusaru, Daniel Marius Mares, Valeria Mares, Birotică, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, Janetta Culita, Mihai Caramihai, Alina Serban, Serban Galoiu, Procesarea de baza WORD, Cartea Studenteasca, Bucuresti, Mihai Caramihai (coord), Carmen-Luiza Diaconescu, Aplicatii de vaze de date (ACCESS), Cartea Studenteasca, Bucuresti, Mihai Caramihai (coord), Calin Munteanu, Carmen Odubasteanu, Foi de calcul tabular (EXCEL), Cartea Studenteasca, Bucuresti, Mihai Caramihai (coord), Calin Munteanu, Carmen Odubasteanu, Prezentări (PowerPoit), Cartea Studenteasca, Bucuresti, Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Subiectele tratate urmăresc să aducă studenţilor cunoştinţele necesare pentru gestionarea activităţilor diverse, din toate tipurile de instituţii, ca de exemplu: editarea de documente şi scrisori, calcule şi grafice, realizări de prezentări şi de baze de date complexe. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Implicarea în prelegere cu Se înregistrează frecvenţa şi 10% întrebări, comentarii, soliditatea interacţiunii la exemple de analiză Laborator Implicarea în pregătirea şi discutarea exemplelor orele de curs. Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de laborator Evaluare finala Colocviu 70% 10.7 Standard minim de performanţă studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului; studentul este capabil să dea exemple referitoare la noţiunile studiate; studentul este capabil să realizeze documente, agende de lucru, prezentări şi baze de date. Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,... Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 20% 136

137 Anul 2 137

138 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET 1.2.Facultatea Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii 1.3.Departamentul Informatică şi Geografie 1.4.Domeniul de studii Calculatoare şi tehnologia informaţiei 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/calificarea Tehnologia informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Probabilităţi şi statistică 2.2. Codul disciplinei MI/TIC/DF Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu Semestrul Tipul de V 2.8.Regimul O evaluare disciplinei 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs seminar Total ore din planul de învăţământ 56 din care: seminar 28 curs Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 12 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 14 Tutoriat 2 Examinări 4 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Analiza matematica 1 (DF02) Analiza matematica 2 (DF07) 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a Sală de curs dotată conform cerinţelor cursului 5.2. de desfăşurare a Sală de seminar dotată conform cerinţelor seminarului/laboratorului 6. Competenţele specifice acumulate Competenţe profesionale Operarea cu fundamente ştiintifice, ingineresti si ale informaticii; Soluţionarea problemelor folosind instrumentele ştiinţei şi ingineriei calculatoarelor. 138

139 Competenţe transversale u este cazul 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Cursul are drept scop prezentarea notiunilor si rezultatelor de baza din teoria probabilitatilor si aplicarea acestora in studiul altor discipline ca statistica, optimizari, fiabilitate. 7.2 Obiectivele specifice La sfârşitul cursului studenţii vor şti să definească noţiunile, să enunţe şi să demonstreze rezultatele prezentate de-a lungul semestrului. Se urmăreşte ca studentul să ştie să aplice în mod optim tehnicile şi metodele prezentate la curs şi la seminar pentru: aplicatii la proprietatile probabilitatilor, aplicatii in cazul repartitiilor clasice, aplicatii la diverse tipuri de convergenta ; aplicarea legii numerelor mari. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Multimi Prelegere Algebra boole, σ-algebra boole, corp de parti, σ- corp de parti 2. Camp de evenimente, camp de probabilitate Prelegere Probabilitate conditionata 3. Variabile aleatoare si repartitii ; functia de Prelegere repartitie 4. Caracteristici numerice asociate variabilelor Prelegere aleatoare; corelatie si coeficient de corelatie 5. Tipuri de convergenta, Prelegere Legea numerelor mari: forma slaba si forma tare 6. Teorema de unicitate a functiilor caracteristice, Prelegere teorema de continuitate, Functii generatoare 7. Repartitii clasice discrete: Benoulli, Poisson, Prelegere hipergeometrica 8. Repartitii clasice continue : repartitia normala, Prelegere gama, beta, student, exponentiala 9. Teorema limita centrala Prelegere 10. Selectie dintr-o populatie normala Prelegere Selectie dintr-o populatie finita 11. Estimari corecte, absolut corecte, consistente, Prelegere nedeplasate, de dispersie minima, suficiente 12. Metode de estimare : metoda verosimilitatii Prelegere maxime, metoda momentelor; metoda celor mai mici patrate 13. Intervale de incredere Prelegere 14. Dreapta de regresie Prelegere Bibliografie 1. R. Trandafir, R. Ioan, M. Ghica Teoria probabilitatilor, Editura Fundaţiei România de Mâine, 139

140 Bucureşti, V. Craiu Teoria probabilitatilor cu exemple si probleme, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, M. Iosifescu, Gh. Mihoc, R. Teodorescu Teoria probabilitatilor si statistica matematica, Editura Tehnica, Bucureşti, Gh. Mihoc, G. Ciucu, V. Craiu Teoria probabilitatilor si statistica matematica, Editura Didactica si Pedagogica, Bucureşti, A. Leonte, R. Trandafir Clasical si actual in calculul probabilitatilor, Editura Dacia, Bucureşti, R. Trandafir, I. Duda, A. Baciu, R. Ioan Matematici pentru economisti,vol II, Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2007; 7. Craiu V. Statistica Matematica, Tipografia Univ Buc, Craiu V., Paunescu V, Elemente de statistica matematica, Editura Mondo-Ec, Craiu M. Statistica Matematica. Teorie si probleme, Editura Matrix Rom, Seminar Metode de predare Observaţii 1. Operatii cu evenimente. Exerciţii 2. Aplicatii la proprietatile probabilitatilor, la Exerciţii formula probabilitatii totale, la formula lui Bayes, inegalitatea lui Boole. 3. Operatii cu variabile. Exerciţii 4. Aplicatii la functii de repartitie, densitate de Exerciţii repartitie, momente, inegalitatea lui Cebisev 5. Calcul de coeficient de corelatie, covarianta Exerciţii 6. Aplicatii la diverse tipuri de convergenta ; Exerciţii aplicarea legii numerelor mari 7. Aplicatii cu functii caracteristice si cu functii Exerciţii generatoare de momente 8. Aplicatii in cazul repartitiilor clasice Exerciţii 9. Notiunea de selectie; statistica; momente de Exerciţii selectie; selectie dintr-o populatie normala 10. Estimare punctuala: verificarea propietatilor Exerciţii estimatorilor 11. Aflarea estimatorilor aplicand metode de Exerciţii estimare: metoda verisimilitatii maxime, metoda momentelor, metoda celor mai mici patrate 12. Aflarea intervalului de incredere pentru mediile Exerciţii repartitiei normale cand dispersaia este sau nu necunoscuta 13. Aflarea intervalului de incredere pentru Exerciţii dispersia repartitiei normale 14. Aplicatii in determinarea unei drepte de Exerciţii regresie Bibliografie 1. R. Trandafir, R. Ioan, M. Ghica Teoria probabilitatilor, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, V. Craiu Teoria probabilitatilor cu exemple si probleme, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, M. Iosifescu, Gh. Mihoc, R. Teodorescu Teoria probabilitatilor si statistica matematica, Editura Tehnica, Bucureşti, Gh. Mihoc, G. Ciucu, V. Craiu Teoria probabilitatilor si statistica matematica, Editura Didactica si Pedagogica, Bucureşti,

141 5.A. Leonte, R. Trandafir Clasical si actual in calculul probabilitatilor, Editura Dacia, Bucureşti, R. Trandafir, I. Duda, A. Baciu, R. Ioan Matematici pentru economisti,vol II, Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2007; 7. Craiu V. Statistica Matematica, Tipografia Univ Buc, Craiu V., Paunescu V, Elemente de statistica matematica, Editura Mondo-Ec, Craiu M. Statistica Matematica. Teorie si probleme, Editura Matrix Rom, Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Subiectele tratate urmăresc să aducă studenţii la curent cu notiunile de teoria probabilitatilor si metodele statistice utile aplicatiilor ingineresti in domeniul Calculatoare si Tehnologia Informatiei. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Implicarea în prelegere cu Se înregistrează frecvenţa şi întrebări, soliditatea interacţiunii la 20% Comentarii, exemple de orele de curs. analiză 10.5 Seminar Implicarea în pregătirea şi discutarea problemelor 10.6 Evaluare finala Colocviu Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de seminar Standard minim de performanţă studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului; studentul este capabil să dea exemple referitoare la noţiunile studiate; studentul este capabil să efectueze raţionamente şi calcule simple (operatii cu evenimente; operatii cu variabile aleatoare; calcul de coeficient de corelatie, covarianta, valori medii conditionate, momente de selectie; selectie dintr-o populatie normala, verificarea propietatilor estimatorilor, aflarea intervalului de incredere pentru parametrii repartitiei normale ) 20% 60% Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,... Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 141

142 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET 1.2.Facultatea Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii 1.3.Departamentul Informatică şi Geografie 1.4.Domeniul de studii Calculatoare şi tehnologia informaţiei 1.5.Ciclul de studii LicenŃă 1.6.Programul de studii/calificarea Tehnologia informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Proiectare logică 2.2. Codul disciplinei MI/TIC/DD Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu 2 2.6Semestrul Tipul de evaluare E 2.8Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs laborator Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs laborator 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 30 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 30 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 28 Tutoriat 4 Examinări 2 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Arhitectura sistemelor de calcul (DD01) 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a Sală de curs dotată conform cerinţelor cursului 5.2. de desfăşurare a Sală de laborator dotată conform cerinţelor seminarului/laboratorului 6. Competenţele specifice acumulate Compete nţe profesion Proiectarea componentelor hardware, software şi de comunicaţii Compete nţe transvers 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 142

143 7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoasterea metodelor de proiectare logica a sistemelor digitale si a caracteristicilor limbajelor specializate. 7.2 Obiectivele specifice 1. Initiere in analiza si sinteza principalelor categorii de circuite combinationale şi secventiale. Initiere in analiza si sinteza automatelor. 2. Formarea deprinderilor de proiectant al structurilor digitale folosind limbaje specializate (Verilog/VHDL) si medii de proiectare specifice. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare 1. Principiile proiectarii logice. Clase de sisteme digitale. Circuite Prelegere logice combinationale (CLC), Operatia de compunere. Recursivitate 2. Modelarea sistemelor de ordinul zero - Porti. Prelegere 2.1. Decodificatorul (DCD, EDCD, CDDCD) 2.2. Demultiplexorul (DMUX, EDMUX) 2.3. Multiplexorul (MUX, EMUX, pemux) 2.4. Codificatorul cu prioritate (PE), Deplasarea bitilor (plshift), incrementarea (INC), Sumatorul (ADD, CLA, CSA, ECSA, REDA) 2.5. Unitatea aritmetico-logica (ALU) 2.6. Comparatorul (COMP, ECOMP) 2.7. Sorter (ESORT) 2.8. Determinarea prefixului (PCN) 3. Modelarea sistemelor de ordin zero complexe. Prelegere 3.1. Existenta circuitului universal 3.2. Aplicatii. Concluzii 4. Modelarea sistemelor de ordinul intai - Memorii Circuite basculante (set-only latch, reset-only latch, set-reset latch, D latch), Principiul «master-slave», Registrul serial 4.2. Compunerea paralela : RAM 4.3. Compunerea serie-paralel : Registrul 4.4. Aplicatie: SRAM, FPGA, Memoria adresabila prin continut (CAM), memoria asociativa (AM), sisteme sistolice de ordinul intai 5. Modelarea sistemelor de ordinul doi Automate 5.1. Automate cu 2 stari: T flip-flop, automatul JK 5.2. Numaratorul (COUNT) 5.3. Aplicatii: memoria LIFO, memoria FIFO etc. 6. Automate complexe 6.1. Tipuri de automate, sisteme MAC (multiply-accumulate circuit) 6.2. Complexitatea sistemelor de ordinul doi 7. Modelarea sistemelor de ordinul trei Procesoarele 7.1. Automate cu registre de tip JK, cu numaratoare 7.2. Automate cu stiva 7.3. Procesorul elementar (EP) 7.4. Executarea/interpretarea instructiunilor RISC/CISC; modelul Harvard/Von Neumann, 7.5. Exemple. Proiectarea si implementarea Verilog a unui processor Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Observaţii 4 ore 4 ore 4 ore 143

144 RISC si a unui processor CISC 8. Sisteme de ordin cel putin patru Prelegere 4 ore 8.1. Sisteme de ordinul Procesoare stiva 9. Sisteme cu autoorganizare Prelegere 9.1.Automate celulare 9.2. Sisteme sistolice 9.3. Retele neuronale 10. Supersisteme. Sinteza Prelegere Bibliografie 1. Gheorghe Stefan, Loops & complexity in Digital Systems, Lectures Notes in Digital Design, 2011, 2. Aurel Neţin, Octavian Creţ Analiza şi sinteza dispozitivelor numerice. Îndrumător de laborator. Editura UTPres, Cluj-Napoca, Octavian Creţ, Lucia Văcariu Limbajul VHDL. Îndrumător de laborator, Ediţia a treia completată şi revizuită. Editura UTPres, Cluj-Napoca, ROMÂNIA, Octavian Creţ, Lucia Văcariu Probleme de proiectare logică a sistemelor numerice. Logic Design Problems for Digital Systems. Editura UTPres, Cluj-Napoca, ROMÂNIA, M. Dascălu, G. Ştefan, Proiectarea circuitelor digitale în Verilog Îndrumar de laborator, uz intern, laboratorul de CID, 2001, actualizat Labview. Documentatie National Instruments 8.2 Laborator Metode de predare Observaţii 1. Elemente de baza Verilog. Primitive Verilog. Primitive Prezentare, demonstratia 4 ore definite de utilizator. Introducere in LabView 2. Tipuri de date, legaturi, registre, evenimente etc. Prezentare, demonstratia 3. Operatori, instructiuni, blocuri, Control, taskuri si functii. Programare vizuala in LabView Prezentare, demonstratia 4. Proiectarea circuitelor ADD Teme de laborator 4 ore Labview 5. Proiectarea circuitelor MUL Teme de laborator 4 ore Labview 6. Proiectarea circuitelor DIV Teme de laborator 4 ore Labview 7. Proiectarea circuitelor pentru evaluarea unor functii Teme de laborator 4 ore elementare Labview 8. Proiectarea memoriilor si automatelor Teme de laborator 4 ore Labview Bibliografie 1. M. Dascălu, G. Ştefan, Proiectarea circuitelor digitale în Verilog Îndrumar de laborator, uz intern, laboratorul de CID, 2001, actualizat J. E. Stine, Digital computer arithmetic datapath desig, Kluwer, W.F. Lee, Verilog Coding for Logic Synthesis, Wiley, Labview. Documentatie National Instruments 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Discutarea conţinutului disciplinei în cadrul CIAMPS (Comisia de iniţiere, aprobare şi monitorizare a programelor de studii) la ale cărei întruniri participă cadre didactice, masteranzi / studenţi, absolvenţi şi angajatori. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere 144

145 10.4 Curs Implicarea în prelegere cu întrebări, comentarii, exemple de analiză Laborator Implicarea în pregătirea şi discutarea problemelor Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de curs. Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de laborator Evaluare finala Examen: lucrare scrisa 60% 10.7 Standard minim de performanţă studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului; studentul este capabil să dea exemple referitoare la noţiunile studiate; studentul este capabil să efectueze calcule simple din nota finală 10% 30% Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,. Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 145

146 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii 1.3.Departamentul Informatică şi Geografie 1.4.Domeniul de studii Calculatoare şi tehnologia informaţiei 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/calificarea Tehnologia informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei Programare orientată pe obiecte 2.2. Codul disciplinei MI/TIC/DD Titularul activităţilor de curs 2.4. Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu Semestrul Tipul de 2.8.Regimul E evaluare disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 5 din care: 3.2 curs lucrări 1/2 practice/ laborator 3.4 Total ore din planul de învăţământ 70 din care: 3.5 curs lucrări 14/ practice 28 /laborator Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 28 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 30 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 42 Tutoriat 6 Examinări 4 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 6 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Algoritmi si programare (DF03) 4.2 de competenţe nu este cazul 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Sală de curs dotată cu videoproiector 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului Sală de laborator dotată conform cerinţelor 6. Competenţele specifice acumulate Competenţe profesionale - Proiectarea componentelor hardware, software şi de comunicaţii - Soluţionarea problemelor folosind instrumentele ştiinţei şi ingineriei calculatoarelor - Proiectarea şi integrarea sistemelor informatice utilizând tehnologii şi medii de programare 146

147 Competenţe transversale 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul Descrierea adecvată a paradigmelor de programare şi a mecanismelor de general al disciplinei limbaj specifice, precum şi identificarea diferenţei dintre aspectele de ordin semantic şi sintactic. Dezvoltarea de unităţi de program şi elaborarea documentaţiilor aferente. Elaborarea codurilor sursă adecvate şi testarea unitară a unor componente într-un limbaj de programare cunoscut, pe baza unor specificaţii de proiectare date. Explicarea unor aplicaţii soft existente, pe niveluri de abstractizare (arhitectură, pachete, clase, metode) utilizând in mod adecvat cunoştinţele de bază. 7.2 Obiectivele specifice Testarea unor aplicaţii pe baza unor planuri de test. Cunoaşterea terminologiei, a conceptelor specifice programării orientate pe obiecte. După absolvirea acestui curs studenţii vor fi capabili să modeleze şi să dezvolte aplicaţii software ample, modulare, în limbajul C Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Principiile şi conceptele fundamentale ale Prelegerea, proiecţie în programării orientate pe obiecte. amfiteatru. 2. Obiecte şi clase, atribute, metode şi mesaje Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 3. Constructori şi destructori. Membri statici, Prelegerea, proiecţie în inline. amfiteatru. 4. Alocare dinamica a obiectelor. Prelegerea, proiecţie în Structuri înlanţuite. amfiteatru. 5. Supraîncărcarea operatorilor. Prelegerea, proiecţie în Funcţii membre şi clase/funcţii prietene. amfiteatru. 6. Operatori de conversie. Conversii de tip definite Prelegerea, proiecţie în de programator. amfiteatru. 7. Operatii de intrare/ieşire în C++. Prelegerea, proiecţie în Fluxuri. Serializarea obiectelor. amfiteatru. 8. Moştenire. Clase derivate. Moştenire virtuală. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 9. Funcţii virtuale. Polimorfism. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 10. Funcţii virtuale pure. Interfete/clase abstracte. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 11. Tratarea exceptiilor. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 12. Programare generică. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 13. STL Biblioteca standard C++. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 147

148 14. Elemente de programare avansată. Prelegerea, proiecţie în Metaprogramare. amfiteatru. Bibliografie 1. H. Schildt: C++, manual complet. Teora, Dr. Kris Jamsa & Lars Klander, Totul despre C si C++ - Manualul fundamental de programare în C si C++, ed. Teora, Bruce Eckel, Thinking in C++: Introduction to Standard C++, Prentice Hall, Laborator (28h)+Lucrări prectice(14h) Metode de predare Observaţii 1. Structuri şi funcţii. Exemple, aplicaţii, teme 2L 2. Clase, obiecte atribute şi metode. Exemple, aplicaţii, teme 2L 3. Constructori şi destructori. Proiect de complexitate Exemple, aplicaţii, teme 2L+2P scazuta 4. Pointeri. Alocare dinamică a obiectelor. Exemple, aplicaţii, teme 2L Structuri inlănţuite. 5. Supraîncărcarea operatorilor. Exemple, aplicaţii, teme 2L+2P 6. Conversii de tip definite de programator. Exemple, aplicaţii, teme 2L 7. Fluxuri. Serializarea obiectelor. Exemple, aplicaţii, teme 2L 8. Moştenire. Clase derivate. Moştenire virtuală. Proiect Exemple, aplicaţii, teme 2L+2P de complexitate medie. 9. Polimorfism. Exemple. Exemple, aplicaţii, teme 2L 10. Funcţii virtuale pure. Exemple, aplicaţii, teme 2L+2P Interfete/clase abstracte. Ierarhii de clase. 11. Tratarea excepţiilor. Exemple, aplicaţii, teme 2L 12. Programare generică. Funcţii şi clase generice. Polimorfism static. Proiect de complexitate ridicata Exemple, aplicaţii, teme 2L+2P 13. STL Biblioteca standard C++. Algoritmi. Exemple, aplicaţii, teme 2L+2P Prezentarea proiectelor Elemente de metaprogramare. Prezentarea proiectelor - 2 Exemple, aplicaţii, teme 2L+2P 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Tematica prezintă conceptele specifice paradigmei de programare pe obiecte, laboratoarele urmăresc să familiarizeze studenţii cu dezvoltarea modulară a proiectelor software ample, programarea şi testarea unităţilor de program urmând metodologii moderne de lucru utilizate în firmele de software. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota 10.4 Curs Implicarea în prelegere cu întrebări, comentarii Lucrări practice /laborator Se înregistrează frecvenţa implicarea în rezolvarea exerciţiilor de laborator şi a proiectelor. Se înregistrează frecvenţa, interacţiunea la orele de curs. Se notează solutiile propuse, rezolvarea şi prezentarea exerciţiilor şi a proiectelor. finală 10% 10.6 Evaluare finala Examen: lucrare scrisa 50% 40% 148

149 10.7 Standard minim de performanţă Studentul este capabil să definească şi să opereze cu conceptele studiate pe parcursul semestrului. Studentul este capabil să explice şi să exemplifice noţiunile studiate. Studentul este capabil sa utilizeze un compilator de C++, să modeleze şi să creeze aplicaţii de mărime medie. Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,..... Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 149

150 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET 1.2.Facultatea Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii 1.3.Departamentul Informatică şi Geografie 1.4.Domeniul de studii Calculatoare şi tehnologia informaţiei 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/calificarea Tehnologia informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Achiziţia şi prelucrarea datelor 2.2. Codul disciplinei MI/TIC/DD Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu Tipul de evaluare E 2.8 Regimul O Semestrul disciplinei 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs laborator Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs laborator 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 43 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 47 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 28 Tutoriat 2 Examinări 4 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 6 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum nu este cazul 4.2 de competenţe nu este cazul 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a Sală de curs dotată conform cerinţelor cursului 5.2. de desfăşurare a Sală de laborator dotată conform cerinţelor laboratorului/proiectului 6. Competenţele specifice acumulate Competenţe profesionale - Operarea cu fundamente ştiintifice, inginereşti şi ale informaticii - Proiectarea componentelor hardware, software şi de comunicaţii 150

151 Competenţe transversale 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivele generale ale disciplinei Cunoasterea structurii si functionarii SAD Intelegerea functionarii diferitelor categorii de traductoare si senzori. Cunoasterea functionarii circuitelor de conditionare. Circuite de conversie analogica Circuite de conversie analog numerica Circuite de conversie digital analogica Cunoasterea structurilor de prelucrare numerica Porturi de intrare/iesire serie si paralel Structura USB 7.2 Obiectivele specifice 1. Cunoastere si înţelegere: Cunoaste si intelege functionarii traductoarelor si senzorilor Cunoaste strucura functionala a unui SAD. Cunoaste si poate diferentia tipurile de SAD specifice unor aplicatii de date. Cunoaste limitarile constructive ale SAD PC si diferentierea fata de structurile cu microcontroler. Cunoaste locul si rolul SAD in conducerea si monitorizarea automata a proceselor. 2. Explicare si interpretare: Se dezvolta capacitatea studentiilor de a interpreta, explica si idei, procese si aplicatii de achizitii de date. Se dezvolta capacitatea studentiilor de a explica si interpreta continutul teoretic al disciplinei. 3. Instrumental aplicative Abilitatea ca plecand de la o aplicatie data sa proiecteze un SAD specific. Abilitatea utilizarii programelor de proiectare si simulare asistata de calculator a SAD. Abilitatea de a aplica selectiv metodele de proiectare in functie de complexitatea aplicatiei. 4. Atitudinale: Cultivarea responsabilităţii studentului faţă de proiectarea SAD in functie de aplicatii date. Cultivarea identificarii diferentelor de abordare precum si a avantajelor si dezavantajelor: SAD PC vs. sisteme SAD cu microcontroler Cultivarea utilizarii calculatorului in monitorizarea si conducerea automata a proceselor. 151

152 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Sisteme pentru achizitia datelor. Structura generala. Prelegere 2. Circuite de conditionare a semnalelor Prelegere 3. Multiplexoare analogice Prelegere 4. Circuite de esantionare si memorare Prelegere 5. Convertoare analog-numerice Prelegere 4h 6. Convertoare numeric-analogice Prelegere 4h 7. Sisteme de prelucrare numerica Prelegere 4h 8. Portul paralel si serie PC Prelegere 9. Structura USB Prelegere 10. Metode si tehnici de achizitie si prelucrare numerica Prelegere 4h a datelor in Labview Bibliografie 1. O. Spatari,P. Rosca, Sisteme de achizitie date, Ed. ULBS, Sibiu, O. Spatari,P. Rosca, Sisteme de achizitie date-aplicatii de laborator, Ed. ULBS, Sibiu, Labview. Documentatie National Instruments. 4. Platforma NI-Elvis. Documentatie National Instruments. 8.2 Laborator Metode de predare Observaţii 1. Studiul amplificatorului instrumental. Exemple, problematizare 2. Studiul amplificatorului cu izolare galvanica de tip Exemple, inductive si optic problematizare 3. Studiul multiplexorului analogic. Exemple, 4h problematizare 4. Studiul CEM. Circuitul LF198 Exemple, 4h problematizare 5. Studiul ansablului CEM-CAN. Convertorul analog Exemple, 6h numeric cu aproximatii succesive problematizare 6. Studiul ansablului CAN- portul parallel PC. Exemple, 6h Studiul circuitelor ADC 0804 si ADC0808 problematizare 7. Studiul ansablului CAN- portul serial PC. Studiul Exemple, 4h circuitelor MAX 232 problematizare Bibliografie 1) L. Toma, Sisteme de achizitie si prel. numerica a datelor, Ed. De Vest, Timisoara, ) T. Jurca, Instrumentatie de masurare, Ed. de Vest, Timisoara, ) Labview. Documentatie National Instruments. 4) Platforma NI-Elvis. Documentatie National Instruments. 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Cursul oferă studenţilor noţiuni din despre achizitiile de date. Demonstrarea spiritului de initiativa si actiune pentru actualizarea cunostintelor profesionale, economice si de cultura organizationala 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Implicarea în prelegere cu Se înregistrează frecvenţa şi 10% întrebări, comentarii, soliditatea interacţiunii la exemple de analiză. orele de curs Laborator Implicarea la activitatea Se înregistrează frecvenţa. 20% 152

153 de laborator 10.6 Evaluare finala Examen: lucrare scrisa 70% 10.7 Standard minim de performanţă studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului; studentul este capabil să dea exemple referitoare la noţiunile studiate Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,. Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 153

154 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET 1.2.Facultatea Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii 1.3.Departamentul Informatică şi Geografie 1.4.Domeniul de studii Calculatoare şi tehnologia informaţiei 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/calificarea Tehnologia informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Dispozitive electronice şi electronică analogică 2.2. Codul disciplinei MI/TIC/DD Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu Semestrul Tipul de evaluare E 2.8 Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs laborator Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs laborator 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 28 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 32 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 28 Tutoriat 2 Examinări 4 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Fizică (DF05) 4.2 de competenţe nu este cazul 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a Sală de curs dotată conform cerinţelor cursului 5.2. de desfăşurare a Sală de laborator dotată conform cerinţelor laboratorului/proiectului 6. Competenţele specifice acumulate Competenţe profesionale - Operarea cu fundamente ştiintifice, inginereşti şi ale informaticii - Proiectarea componentelor hardware, software şi de comunicaţii 154

155 Competenţe transversale 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivele generale ale disciplinei Dobândirea de cunostinţe de bază si însusirea unor metode de abordare si rezolvare a circuitelor cu elemente neliniare; Înţelegerea funcţionării principalelor dispozitive semiconductoare; Abordarea principalelor circuite analogice cu problematica specifică Familiarizarea cu unul dintre cele mai utilizate softuri de simulare si proiectare în electronică; 7.2 Obiectivele specifice 1. Cunoastere si înţelegere: Cunoasterea si utilizarea principalelelor circuite electronice analogice 2. Explicare si interpretare: Posibilitatea rezolvării analitice a unor probleme de complexitate mică-medie 3. Instrumental aplicative Posibilitatea utilizării principalelelor aparate de laborator în cadrul experimentării si testării unor circuite de complexitate medie. Posibilitatea analizei unor circuite de complexitate medie-mare utilizînd programe de simulare. 4. Atitudinale: Deprinderea procedeelor de lucru specifice laboratorului de electronica analogică. Abordarea problemelor de investigare si depanare. Formarea deprinderilor de lucru in echipa. Deschiderea spre abordarea circuitelor noi care apar pe piaţă. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. oţiuni esenţiale despre circuitele electrice Clasificarea circuitelor si a regimurilor electrice, precum si a principalelor metode de rezolvare a regimurilor importante de funcţionare (curent continuu, curent alternativ, regim mixt, regim periodic nesinusoidal). 2. oţiuni de fizica semiconductorilor Structura atomului si a cristalelor. Semiconductori intrinseci. Semiconductori extrinseci. Mecanisme de transport în semiconductori 3. Diode semiconductoare Joncţiunea pn. Dioda polarizată direct. Dioda polarizată invers. Ecuaţia diodei ideale. Caracteristica reală a diodei. 155 Prelegere Prelegere Prelegere 4h

156 Circuite cu diode în regim de curent continuu. Echivalarea diodei cu elemente liniare de circuit. Metode grafo-analitice. Dioda Zenner. Simbol; Caracteristică; Funcţionare. Comportarea cu temperatura. Date de catalog. Aplicaţie. Stabilizator parametric cu dioda Zenner. Dioda în regim variabil de semnal mare. Dioda redresoare. Dioda în regim de curent alternativ, semnal mic. Joncţiunea pn în regim dinamic. Dioda în regim de comutaţie. Comutaţia inversă. Comutaţia directă Dioda Schottky. Rezistenţa termică 4. Tranzistorul bipolar Procese fizice. Relaţii fundamentale. Tranzistorul bipolar în regim de curent continuu. Caracteristicile statice teoretice. Caracteristicile statice reale. Mărimi limită ale tranzistorului bipolar. Circuite echivalente pentru TB în curent continuu. Circuite de polarizare. Rezolvarea circuitelor în cc. Comportarea TB cu temperatura. Tranzistorul bipolar în regim de curent alternativ semnal mic. Amplificator cu un tranzistor bipolar. Noţiunea de conexiune. Schema echivalentă cu parametrii "h", pentru TB. Calculul amplificării folosind parametrii "h". Schema echivalentă Giacoletto. TB în curent alternativ semnal mic, la înaltă frecvenţă. Tranzistorul bipolarîn regim de curent alternativ semnal mare. Tranzistorul bipolar în regim de comutaţie. Comutaţia directă. Comutaţia inversă 5. Tranzistoare unipolare Tranzistorul cu efect de câmp cu joncţiune (TECJ). Caracteristicile TECJ. TECJ în regim de curent continuu. TECJ în regim de curent alternativ. TECMOS cu canal iniţial. Structura Metal-Oxid-Semiconductor. TECMOS: Structură; Simbol; Funcţionare. TECMOS cu canal indus. TECMOS: Structură; Simbol; Funcţionare. Polarizarea TECMOS cu canal iniţial. Protecţia TECMOS. Alte dispozitive pe bază de structuri MOS. TECMOS în tehnologia circuitelor integrate. Tranzistorul VMOS. Tranzistorul IGBT. Tranzistoare DIFMOS. Dispozitive cu transfer de sarcină. TECMOS, comutator în circuite analogice. Parametrii comutatoarelor analogice TECMOS în regim de comutator în circuite analogice. 6. Dispozitive optoelectronice Mărimi fotometrice Fotodioda. Fotocelula. Fototranzistorul. LED. Optocuplorul. Cristale lichide 156 Prelegere Prelegere Prelegere 4h 4h

157 7. Amplificatoare Prelegere Amplificatoare de tensiune, de curent, de transadmitanţă, distorsiuni, zgomote. Amplificatoare cu două tranzistoare. Reacţia negativă la amplificatoare. 8. Oscilatoare Prelegere 9. Amplificatorul operaţional (AO) Amplificatorul operaţional ideal. Amplificatorul operaţional real. Aplicaţii liniare cu AO: Amplificatorul inversor, neinversor. Convertoare tensiune-curent, Stabilizatoare de tensiune Filtre active. Aplicaţii neliniare cu AO: Comparatoare Generatoare de funcţii, Multiplicatoare analogice, 10. Circuite la interfaţa dintre semnalul analogic si calculatorul numeric Circuite de izolare galvanică (cu optocuploare, cu cuplaj Prelegere 4h prin transformator). Noţiuni de compatibilitate electromagnetică. Convertoare numeric-analogice, Circuite de esantionare si memorare. Bibliografie 1) D. Dascalu, A.Rusu, M. Profirescu, I. Costea - Dispozitive şi circuite electronice, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, ) Tony R. Kuphaldt - Introducere în circuite electrice şi electronice, vol.3 Electronică analogică, 3) P. Gray, R. Meyer - Circuite integrate analogice; Analiză si proiectare, Editura Tehnică, Bucuresti, ) N. Tomescu, I. Sztojanov, S. Pasca Electronică analogică si digitală, Editura Albastră, Cluj Napoca, ) K.F. Ibrahim Introducere în electronică, Ed. Teora, Bucureşti, ) Labview. Documentatie National Instruments. 7) Platforma NI-Elvis. Documentatie National Instruments. 8.2 Laborator Metode de predare Observaţii 1. Circuite electrice liniare. Semnale periodice. Exemple, problematizare 4h 2. Dioda si tranzistorul la semnal mare. Exemple, problematizare 3. Tranzistorul în curent continuu. Scheme de polarizare. Exemple, problematizare 4. Tranzistorul bipolar la semnal mic. Exemple, problematizare 5. Tranzistoare cu efect de câmp la semnal mic. Exemple, problematizare 4h 6. Amplificatoare. Reacţia negativă Exemple, problematizare 7. Oscilatoare. Reacţia pozitivă. Exemple, problematizare 8. Stabilizatoare de tensiune sau curent. Exemple, problematizare 4h 9. Amplificatoare operaţionale Exemple, problematizare 10. Prezentarea succintă a mediului de proiectare asistată Exemple 4h ORCAD. Exemple de simulare SPICE folosind ORCADCAPTURE. Bibliografie 1) D. Dascalu, A.Rusu, M. Profirescu, I. Costea - Dispozitive şi circuite electronice, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, ) Tony R. Kuphaldt - Introducere în circuite electrice şi electronice, vol.3 Electronică analogică, 157

158 3) P. Gray, R. Meyer - Circuite integrate analogice; Analiză si proiectare, Editura Tehnică, Bucuresti, ) N. Tomescu, I. Sztojanov, S. Pasca Electronică analogică si digitală, Editura Albastră, Cluj Napoca, ) K.F. Ibrahim Introducere în electronică, Ed. Teora, Bucureşti, ) E. Toma - Electronică analogică, Indrumător de laborator, U.T.Cluj-Napoca, 1998, Tempus Project: S_JEP ) I. P. Mihu, E. Toma - Îndrumător de laborator pentru disciplina Dispozitive şi Circuite Electronice, Editura Universităţii "Lucian Blaga", Sibiu, ) Labview. Documentatie National Instruments. 9) Platforma NI-Elvis. Documentatie National Instruments. 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Cursul le oferă studenţilor noţiuni care sunt necesare pentru analiza si proiectarea dispozitivelor analogice. Demonstrarea spiritului de initiativa si actiune pentru actualizarea cunostintelor profesionale, economice si de cultura organizationala 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Implicarea în prelegere cu Se înregistrează frecvenţa şi 10% întrebări, comentarii, soliditatea interacţiunii la exemple de analiză Laborator Implicarea în pregătirea şi discutarea lucrărilor de laborator orele de curs. Se înregistrează frecvenţa şi realizarea lucrărilor practice Evaluare finala Examen: lucrare scrisa 70% 10.7 Standard minim de performanţă studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului; studentul este capabil să dea exemple referitoare la noţiunile studiate 20% Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,. Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 158

159 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET 1.2. Facultatea Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii 1.3. Departamentul Educaţie fizică şi sport 1.4. Domeniul de studii Calculatoare şi tehnologia informaţiei 1.5. Ciclul de studii Licenţă 1.6. Programul de studii/calificarea Tehnologia informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei Educaţie Fizică III 2.2 Codul disciplinei MI/TIC/DC Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de lucrări practice 2.5. Anul de studiu Semestrul Tipul de evaluare Vp 2.8. Regimul disciplinei 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 1 din care: 3.2 curs lucrări practice Total ore din planul de 14 din care: 3.5 curs lucrări 14 învăţământ practice Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 10 teren Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat (14 săptămâni) Examinări 1 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 1 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum - Baschet, Handbal 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului de desfăşurare a lucrărilor practice Sala de jocuri cu dotări adecvate - mingi, panou de baschet, porţi de handbal, copete, jaloane, pieptăraşe, bănci de gimnastică, scări fixe. 6. Competenţele specifice acumulate O Competen ţe profesiona 159

160 Competenţe transversale 1. Comportarea onorabilă, responsabilă, etică, în spiritul legii pentru a asigura reputaţia profesiei 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al Cursul practic îşi propune să contribuie la însuşirea cunoştinţelor disciplinei practico-metodice şi la formarea deprinderilor specifice prin consolidarea şi perfecţionarea elementelor de bază şi specifice ale jocului de baschet, volei, handbal, fotbal,contribuind la dezvoltarea nivelului general de motricitate. 7.2 Obiectivele specifice Întărirea stării de sănătate a organismului. Dezvoltarea fizică armonioasă, globală şi segmentară. Educarea pentru practicarea activităţilor fizice ca parte integrantă a educaţiei pentru sănătate, competiţie şi recreere. Asigurarea efectelor de compensare asupra activităţii intelectuale. Dezvoltarea interesului pentru integrarea într-o formă de practicare a activităţii sportive pe toată durata vieţii, element esenţial pentru sănătatea omului. 8. Conţinuturi 8.2 Lucrări practice Metode de predare BASCHET 1. Cunoştinţe, priceperi şi deprinderi motrice specifice dezvoltării îndemânării prin exerciţii şi formaţii din şcoala mingii, prin ştafete şi concursuri pentru obişnuirea cu mingea. (4 ore) - explicaţie - demonstraţie - metoda exersării Observaţii - elaborarea structurilor de procedee tehnice 2. Învăţarea elementelor tehnice fundamentale ale jocului - explicaţie - - elaborarea ofensiv fără minge: poziţia fundamentală, alergarea specifică, demonstraţie structurilor de schimbările de direcţie, pirueta. (4 ore) procedee tehnice 3. Învăţarea elementelor tehnice fundamentale ale jocului - metoda exersării - elaborarea ofensiv cu minge: prinderea şi ţinerea mingii cu două mâini de structurilor de la piept. (2ore) procedee tehnice 4. Învăţarea pasei cu două mâini de la piept de pe loc. () - explicaţie - - elaborarea demonstraţie structurilor de procedee tehnice 5. Învăţarea pasei din deplasare cu două mâini de la piept. (2 - explicaţie - - elaborarea ore) demonstraţie structurilor de - metoda exersării procedee tehnice Bibliografie Cătună G.C., Alupoaie M., (2008) - Handbal lecţii practice, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine Popescu, F., (2010), Baschetul în şcoală, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine Popescu, F., (2010), Baschet. Curs de bază, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine Săndulache, Şt., (2009), Baschet. Lucrări practice, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine 160

161 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Discutarea conţinuturilor disciplinei cu cadre didactice de la alte facultăţi de profil din ţară, cu antrenorii de la cluburile şi asociaţiile sportive 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.5 Lucrări practice - Implicarea în pregătirea şi prezentarea temelor de lucrări practice - Prezenţa 70% - Se înregistrează frecvenţa - Verificare practicometodică pe parcursul semestrului 10.3 Pondere din nota finală 100% 10.6 Standard minim de performanţă Evaluare practico-metodică: demonstrarea acţiunilor tehnico-tractice individuale în atac şi-n apărare specifice jocului de baschet, handbal. Evaluarea activităţii curente: activitatea desfăşurată de student în timpul lecţiilor practice. Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului lucrări practice, Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 161

162 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii 1.3.Departamentul Informatică şi Geografie 1.4.Domeniul de studii Calculatoare şi tehnologia informaţiei 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/calificarea Tehnologia Informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Teoria informaţiei 2.2. Codul disciplinei MI/TIC/DS Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu Semestrul Tipul de V 2.8.Regimul A evaluare disciplinei 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs seminar Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs seminar 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 25 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 25 Tutoriat Examinări 4 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Algebra liniara (DF01) 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a Sala de curs dotata corespunzator cursului 5.2. de desfăşurare a Sala de seminar dotata corespunzator seminarului/laboratorului 6. Competenţele specifice acumulate Competenţe profesionale Operarea cu fundamente ştiinţifice, inginereşti şi ale informaticii Soluţionarea problemelor folosind instrumentele ştiinţei şi ingineriei calculatoarelor 162

163 Competenţe transversale 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Însuşirea conceptelor şi a rezultatelor de bază în domeniul teoriei probabiliste a informaţiei. 7.2 Obiectivele specifice Dezvoltarea de aplicaţii în compresia/decompresia semnalelor imagistice şi sonore. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Surse de informaţie. Entropia Shannon, entropia Prelegere folosind video relativă şi informaţia reciprocă. proiector şi tabla 2. Teorema ergodică a entropiei. Prelegere folosind video proiector şi tabla 3. Teoreme ergodice pentru repartiţii continue. Prelegere folosind video proiector şi tabla 4. Metode informaţionale cu aplicaţii la compresia Prelegere folosind video datelor: codificare Huffman, proiector şi tabla 5. Metode informaţionale cu aplicaţii la compresia Prelegere folosind video datelor: codificare Shannon-Fano-Elias proiector şi tabla 6. Principiul entropiei maxime. Estimaţii spectrale Prelegere folosind video proiector şi tabla 7. Teoria probabilistă a transmiterii informaţiei: Prelegere folosind video modele de canal proiector şi tabla 8. Teoria probabilistă a transmiterii informaţiei: Prelegere folosind video teoreme de codificare proiector şi tabla 9. Teoria probabilistă a transmiterii informaţiei: Prelegere folosind video modele pentru transmiterea informaţiei genetice. proiector şi tabla 10. Canale de transmisie; capacitate, entropia Prelegere folosind video diferenţială proiector şi tabla 11. Comunicare prin canale afectate de perturbaţii Prelegere folosind video proiector şi tabla 12. Probleme de identificare: identificarea codului, Prelegere folosind video rezolvabilitatea canalului proiector şi tabla 13. Identificarea capacităţii cu restricţii de cost, Prelegere folosind video coduri de identificare-transmisie. 14. Distorsiune şi criterii de fidelitate. Teoreme de codificare. Codificare pentru canale afectate de perturbaţii. proiector şi tabla Prelegere folosind video proiector şi tabla Bibliografie Adrian-Traian Murgan: Principiile Teoriei Informatiei in ingineria informatiei si a comunicatiilor, Editura Academiei Romane, Thomas Cover, Joy Thomas: Elements of Information Theory, John Wiley&Sons, David MacKay: Information Theory,Inference and Learning Algorithms, Cambridge University Press, Robert Ash: Information Theory, CRC Press,

164 8.2 Seminar Metode de predare Observaţii 1. Surse de informaţie. Entropia Shannon, entropia Prezentare interactivă relativă şi informaţia reciprocă. 2. Teorema ergodică a entropiei. Prezentare interactivă 3. Teoreme ergodice pentru repartiţii continue. Prezentare interactivă 4. Metode informaţionale cu aplicaţii la compresia Prezentare interactivă datelor: codificare Huffman, 5. Metode informaţionale cu aplicaţii la compresia Prezentare interactivă datelor: codificare Shannon-Fano-Elias 6. Principiul entropiei maxime. Estimaţii spectrale Prezentare interactivă 7. Teoria probabilistă a transmiterii informaţiei: Prezentare interactivă modele de canal 8. Teoria probabilistă a transmiterii informaţiei: Prezentare interactivă teoreme de codificare 9. Teoria probabilistă a transmiterii informaţiei: Prezentare interactivă modele pentru transmiterea informaţiei genetice. 10. Canale de transmisie; capacitate, entropia Prezentare interactivă diferenţială 11. Comunicare prin canale afectate de perturbaţii Prezentare interactivă Probleme de identificare: identificarea codului, Prezentare interactivă rezolvabilitatea canalului 12. Identificarea capacităţii cu restricţii de cost, Prezentare interactivă coduri de identificare-transmisie. 13. Distorsiune şi criterii de fidelitate. Teoreme de Prezentare interactivă 4h codificare. Codificare pentru canale afectate de perturbaţii. Bibliografie 1. Adrian-Traian Murgan: Principiile Teoriei Informatiei in ngineria informatiei si a comunicatiilor, Editura Academiei Romane, Thomas Cover, Joy Thomas: Elements of Information Theory, John Wiley&Sons, David MacKay: Information Theory,Inference and Learning Algorithms, Cambridge University Press, Robert Ash: Information Theory, CRC Press, Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Comunicarea este un aspect essential al vietii moderne si de aceea transmisia corecta a informatiei trebuie tratata ca o problema de maxima importanta 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Cunoştinţe teoretice şi Lucrare scrisă 20% abilităţi de demonstrare a rezultatelor teoretice 10.5 Seminar Aplicarea cunoştinţelor în Lucrare scrisă 20% rezolvarea problemelor practice 10.6 Evaluare finala Colocviu 60% 10.7 Standard minim de performanţă 164

165 Capacitatea de identificare a problemelor legate de informatie si de comunicarea acesteia Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,... Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 165

166 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET 1.2.Facultatea Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii 1.3.Departamentul Informatică şi Geografie 1.4.Domeniul de studii Calculatoare şi tehnologia informaţiei 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/calificarea Tehnologia informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Coduri şi criptografie 2.2. Codul disciplinei MI/TIC/DS Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu Semestrul Tipul de V 2.8.Regimul A evaluare disciplinei 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs seminar Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs seminar 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 17 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 18 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 23 Tutoriat 2 Examinări 4 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Algebra liniara (DF01) 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a Sală de curs dotată conform cerinţelor cursului 5.2. de desfăşurare a Sală de seminar dotată conform cerinţelor seminarului/laboratorului 6. Competenţele specifice acumulate Compete nţe profesion - Operarea cu fundamente ştiintifice, inginereşti şi ale informaticii - Soluţionarea problemelor folosind instrumentele ştiinţei şi ingineriei calculatoarelor 166

167 Competenţe transversale 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Cursul familiarizează studenţii cu principalele coduri şi cu metodele adecvate pentru detectarea şi corectarea erorilor. Vor fi studiate criptosistemele RSA şi ElGamal, metodele de criptare şi de decriptare a mesajelor, metodele de producere a semnăturilor digitale RSA şi ElGamal. 7.2 Obiectivele specifice Studenţii vor studia codurile liniare, codurile binare Hamming şi Golay, codurile ciclice, BCH, Reed-Muller şi Reed-Solomon, vor cunoaşte cifrurile RSA şi ElGamal, semnăturile digitale RSA şi ElGamal. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Coduri: definiţie, exemple Prelegere 2. Coduri bloc. Distanţa Hamming. Reguli de detectare şi de Prelegere corectare a erorilor 3. Coduri liniare, dualul unui cod liniar. Matricea generatoare, Prelegere matricea de control 4. Codificare cu un cod liniar. Decodarea unui cod liniar: lista Prelegere Slapian Standard, sindrom 5. Codul binar Hamming Prelegere 6. Coduri ciclice, polinom generator, polinom de contral. Prelegere Decodarea codurilor ciclice 7. Coduri BCH Prelegere 8. Criptosistem: definiţie, exemple clasice Prelegere 9. Cifruri afine. Exemple Prelegere 10. Criptosistemul RSA Prelegere 11. Logaritmi discreţi. Protocolul Diffie-Hellman Prelegere 12. Criptosistemul ElGamal Prelegere 13. Semnăturile digitale RSA şi ElGamal Prelegere 14. Curbe eliptice peste un corp finit. Implementarea Prelegere criptosistemului ElGamal cu grupul unei curbe eliptice Bibliografie 1. A. Atanasiu, Teoria codurilor detectoare de erori, Ed. Univ., Bucuresti, C. Gheorge, D. Popescu, Criptografie. Coduri. Algoritmi, Ed. Univ., Bucuresti, I. D.Ion, S. Barza, Aritmetica, teoria numerelor si metode algoritmice in algebra, Ed. FRM, J. A. Buchmann, Introduction to Cryptography, Ed.Springer, J. Hoffstein, J. Piphen and Silverman, An Introduction to Mathematical Cryptography,Springer, N. Koblitz, A course in Number Theory and Cryptography, Ed.Springer, S. Ling, C. Xing, Coding Theory, Cambridge Univ. Press, J.H. van Lint, Introduction to Coding Theory, Springer, Seminar Metode de predare Observaţii 1. Codurile ASCII şi ISBN Exercitiul, problematizarea 167

168 2. Codul Huffman binar Exercitiul, problematizarea 3. Coduri perfecte Exercitiul, problematizarea 4. Construcţii de coduri liniare Exercitiul, problematizarea 5. Codul Golay Exercitiul, problematizarea 6. Codul Reed-Muller Exercitiul, problematizarea 7. Codul Reed-Solomon Exercitiul, problematizarea 8. Criptosistemul DES, criptosistemul AES Exercitiul, problematizarea 9. Generarea numerelor prime. Testul Miller Rabin Exercitiul, problematizarea 10. Criptanaliza unui cifru afin bloc liniar Exercitiul, problematizarea 11. Algoritmul de exponenţiere rapidă modulo m Exercitiul, problematizarea 12. Algoritmul Baby-Step Giant-Step Exercitiul, problematizarea 13. Exemple de semnături digitale RSA şi ElGamal Exercitiul, problematizarea 14. Algoritm pentru adunare în grupul unei curbe eliptice Exercitiul, problematizarea peste un corp finit Bibliografie 1. A. Atanasiu, Teoria codurilor detectoare de erori, Ed. Univ., Bucuresti, C. Gheorge, D. Popescu, Criptografie. Coduri. Algoritmi, Ed. Univ., Bucuresti, I. D.Ion, S. Barza, Aritmetica, teoria numerelor si metode algoritmice in algebra, Ed. FRM, J. A. Buchmann, Introduction to Cryptography, Ed.Springer, J. Hoffstein, J. Piphen and Silverman, An Introduction to Mathematical Cryptography,Springer, N. Koblitz, A course in Number Theory and Cryptography, Ed.Springer, S. Ling, C. Xing, Coding Theory, Cambridge Univ. Press, J.H. van Lint, Introduction to Coding Theory, Springer, Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Teoria codurilor şi Criptografia joacă un rol important în activitatea informaticienilor şi reprezintă un domeniu nou al matematicii. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Implicarea în prelegere cu Se înregistrează frecvenţa şi 20% întrebări, comentarii, soliditatea interacţiunii la exemple de analiză Seminar Implicarea în pregătirea şi discutarea problemelor orele de curs. Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de seminar Evaluare finala Colocviu 60% 10.7 Standard minim de performanţă Studenţii trebuie să probeze că cunosc regulile de detectare şi corectare a erorilor, regulile de criptare şi de decriptare pentru criptosistemele RSA şi ElGamal. De asemenea trebuie să ştie să producă o semnătură digitală. Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,... Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 20% 168

169 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET 1.2.Facultatea Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii 1.3.Departamentul Informatică şi Geografie 1.4.Domeniul de studii Calculatoare şi tehnologia informaţiei 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/calificarea Tehnologia informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Logică computaţională 2.2. Codul disciplinei MI/TIC/FAC Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu Semestrul Tipul de evaluare V 2.8.Regimul disciplinei F 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs seminar Total ore din planul de 56 din care: 3.5 curs seminar 28 învăţământ Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 8 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 25 Tutoriat 2 Examinări 4 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Nu este cazul 4.2 de competenţe Nu este cazul 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a Sala de curs dotata cu videoproiector si conexiune la Internet cursului 5.2. de desfăşurare a Sala de seminar cu videoproiector si conexiune la Internet seminarului/laboratorul ui 6. Competenţele specifice acumulate Competenţe profesionale Operarea cu fundamente ştiinţifice, inginereşti şi ale informaticii Soluţionarea problemelor folosind instrumentele ştiinţei şi ingineriei calculatoarelor 169

170 Competenţe transversale 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Cursul isi propune sa modeleze gândirea logică a studentilor, pregătindu-i pentru abordarea si rezolvarea problemelor practice, pentru proiectarea de algoritmi şi aplicatii software robuste. 7.2 Obiectivele specifice dobândirea de cunostinte specifice, dobândirea capacitatii de a rationa inductiv şi deductiv, critic constructiv, logic consistent, creativ si inovatoar despre diferite fenomene, probleme practice sau teoretice. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Noţiuni introductive: gândirea, limbajul Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia. 2. Introducere în logica simbolică Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia. 3. Axiomatizarea logicii propoziţiilor: preliminarii, Prelegerea participativă, sistemul axiomatic Hilbert-Ackerman dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia. 4. Proprietăţile sistemelor axiomatice Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia. 5. Proprietăţile sistemelor axiomatice: teorema de Prelegerea participativă, consistenţă. Calculul axiomatic al predicatelor: dezbaterea, expunerea, forme normale problematizarea, demonstraţia. 6. Calculul axiomatic al predicatelor: sistemul Prelegerea participativă, axiomatic Hilbert-Ackerman, proprietăţile dezbaterea, expunerea, sistemului axiomatic al predicatelor problematizarea, demonstraţia. 7. Limbajul PROLOG şi logica predicatelor: Prelegerea participativă, introducere, forma clauzală dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia. 8. Sintaxa şi semnificaţia limbajului PROLOG Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia. 9. Controlul Backtracking-ului. Prevenire. Exemple Prelegerea participativă, folosind cut. dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia. 10. Controlul Backtracking-ului. Exemple folosind Prelegerea participativă, cut şi negaţia dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia. 11. Liste. Operaţii cu liste Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, 170

171 problematizarea, demonstraţia. 12. Problema agentului. Problema celor 8 regine Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia. 13. Fişiere şi baze de date în PROLOG Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia. 14. Fişiere şi baze de date în PROLOG: baze de Prelegerea participativă, date interne, baze de date externe. dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia. Bibliografie 1. Albeanu G., Algoritmi şi limbaje de programare, Editura FRM, Bratko I., Prolog-programming for artificial intelligence, Pearson Education Limited, Dorchester, Dorset, State, L., Introducere în programarea logică, Editura Fundatiei Romania de Maine, State, L. Elemente de logică matematică şi demonstrarea automată a teoremelor; T.U.B., Clocksin W. Mellish C, Programming in Prolog, Springer Verlag, Berlin, Meszaros J, Turbo prolog 2.0, Ghid de utilizare, Editura Albastra Cluj-Napoca, Malita M., Antrenamente Prolog, Editura Universităţii din Bucureşti, Zaharie D., Nastase P., Albescu F., Bojan I., Sisteme expert, Societatea Ştiinţă şi tehnică, Novikov PS, Elemente de logică matematică, Bucureşti, Enescu Gh. Logica simbolică, Ed. Ştiintifică, Bucureşti Seminar Metode de predare Observaţii 1. Probleme de logică Exemple, aplicaţii, teme 2. Tautologii, propoziţii logice Exemple, aplicaţii, teme 3. Axiomatizarea logicii propoziţiilor: preliminarii, Exemple, aplicaţii, teme sistemul axiomatic Hilbert-Ackerman. Exemple 4. Proprietatile sistemelor axiomatice: teorema de Exemple, aplicaţii, teme consistenţă. Calculul axiomatic al predicatelor: forme normale. Aplicaţii 5. Structura programului Prolog Exemple, aplicaţii, teme 6. Sintaxa şi semnificaţia limbajului PROLOG Exemple, aplicaţii, teme 7. Controlul Backtracking-ului. Exemple folosind Exemple, aplicaţii, teme cut. Implementare. 8. Controlul Backtracking-ului. Exemple folosind cut Exemple, aplicaţii, teme şi negaţia. Implementare. 9. Liste. Reprezentarea listelor Exemple, aplicaţii, teme 10. Liste. Operatori. Implementare. Exemple, aplicaţii, teme 11. Problema agentului. Problema celor 8 regine Exemple, aplicaţii, teme 12. Fişiere strandard Exemple, aplicaţii, teme 13. Baze de date interne. Baze de date externe Exemple, aplicaţii, teme 14. Grafica in Prolog Exemple, aplicaţii, teme 171

172 Bibliografie 1. Albeanu G., Algoritmi şi limbaje de programare, Editura FRM, Bratko I., Prolog-programming for artificial intelligence, Pearson Education Limited, Dorchester, Dorset, State, L., Introducere în programarea logică, Editura Fundatiei Romania de Maine, State, L. Elemente de logică matematică şi demonstrarea automată a teoremelor; T.U.B., Clocksin W. Mellish C, Programming in Prolog, Springer Verlag, Berlin, Meszaros J, Turbo prolog 2.0, Ghid de utilizare, Editura Albastra Cluj-Napoca, Malita M., Antrenamente Prolog, Editura Universităţii din Bucureşti, Zaharie D., Nastase P., Albescu F., Bojan I., Sisteme expert, Societatea Ştiinţă şi tehnică, Novikov PS, Elemente de logică matematică, Bucureşti, Enescu Gh. Logica simbolică, Ed. Ştiintifică, Bucureşti Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Continutul disciplinei permite dezvoltarea gandirii logice; se are în vedere sincronizarea cu tendinţele de actualitate care se pot constata analizând programele analitice pe baza cărora se studiază logica computaţională în cadrul unor facultăţi şi universităţi de renume. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Implicarea în prelegere cu întrebări, comentarii, exemple de analiză Seminar Implicarea în pregătirea şi discutarea problemelor Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de curs. Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de seminar. 20% 20% 10.6 Evaluare finala Colocviu 60% 10.7 Standard minim de performanţă studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului; studentul este capabil să dea exemple referitoare la noţiunile studiate; studentul este capabil să realizeze programe diverse in Prolog. Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,... Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 172

173 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea Universitatea SPIRU HARET Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii Informatică şi Geografie Calculatoare şi tehnologia informaţiei Licenţă Tehnologia Informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Matematici discrete 2.2. Codul disciplinei MI/TIC/DD Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu Semestrul Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs laborator Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs laborator 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 25 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 23 Tutoriat 2 Examinări 4 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a Sală de curs dotată conform cerinţelor cursului 5.2. de desfăşurare a Sală de laborator dotată conform cerinţelor seminarului/laboratorului 6. Competenţele specifice acumulate 173

174 Competenţe profesionale Operarea cu fundamente ştiinţifice, inginereşti şi ale informaticii Soluţionarea problemelor folosind instrumentele ştiinţei şi ingineriei calculatoarelor Competenţe transversale 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Prezentarea unor noţiuni de matematica discreta 7.2 Obiectivele specifice Însuşirea principalelor elemente de combinatorica, teoria si algoritmica grafurilor si retelelor 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Probleme elementare de numărare pentru Prelegere folosind video submulţimi, funcţii şi cuvinte, Numere binomiale şi multinomiale proiector şi tabla 2. Principiul Includerii şi excluderii, numerele lui Prelegere folosind video Stirling de speţa întâi şi speţa a doua proiector şi tabla 3. Numerele lui Bell, Fibonacci şi Catalan Prelegere folosind video proiector şi tabla 4. Partiţiile unui întreg, Rezultatele lui Euler Prelegere folosind video proiector şi tabla 5. Grafuri neorientate, definiţii şî proprietăţi Prelegere folosind video proiector şi tabla 6. Grafuri orientate, definiţii şi proprietăţi Prelegere folosind video proiector şi tabla 6. Grafuri conexe, tare conexe, ciclice, Prelegere folosind video complementare şi izomorfe proiector şi tabla 8. Reprezentarea grafurilor, matrici asociate Prelegere folosind video proiector şi tabla 9. Arbori, arbori parţiali, Algoritmul lui Kruskal Prelegere folosind video proiector şi tabla 10. Algoritmi pentru drumuri în grafuri orientate, Prelegere folosind video Drumuri minime, Algoritmii Warshal şi Dantzig proiector şi tabla 11. Algoritmul lui Bellman-Kalaba Prelegere folosind video proiector şi tabla 12. Algoritmul lui Ford Prelegere folosind video proiector şi tabla 13. Algoritmul lui Dijkstra Prelegere folosind video proiector şi tabla 174

175 14. Grafuri Hamiltoniene şi euleriene, Algoritmul Prelegere folosind video lui Foulkes proiector şi tabla Bibliografie 1. S. Bârză, L.M. Morogan, Algoritmica grafurilor, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucuresti, Ioan Tomescu, Combinatorica si teoria Grafurilor, Tipografia Universităţii Bucureşti, G. W. Brams, Reseaux de Petri: Theorie et practique, vol 1 si vol 2, New York, T. Ionescu, Grafuri; Aplicatii, Editura Tehnica, Bucuresti, Ioan R., Ghica M., Copil V. Matematici financiare si actuarial, Curs în tehnologia ID-IFR, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, Laborator Metode de predare Observaţii 1. Probleme elementare de numărare pentru Exemple, aplicaţii, teme submulţimi, funcţii şi cuvinte, Numere binomiale şi multinomiale 2. Principiul Includerii şi excluderii, numerele lui Exemple, aplicaţii, teme Stirling de speţa întâi şi speţa a doua 3. Numerele lui Bell, Fibonacci şi Catalan Exemple, aplicaţii, teme 4. Partiţiile unui întreg, Rezultatele lui Euler Exemple, aplicaţii, teme 5. Grafuri neorientate, definiţii şi proprietăţi Exemple, aplicaţii, teme 6. Grafuri orientate, definiţii şi proprietăţi Exemple, aplicaţii, teme 7. Grafuri conexe, tare conexe, ciclice, Exemple, aplicaţii, teme complementare şi izomorfe 8. Reprezentarea grafurilor, matrici asoiate Exemple, aplicaţii, teme 9. Arbori, arbori parţiali, Algoritmul lui Kruskal Exemple, aplicaţii, teme 10. Algoritmi pentru drumuri în grafuri orientate, Exemple, aplicaţii, teme Drumuri minime, Algoritmii Warshal şi Dantzig 11. Algoritmul lui Bellman-Kalaba Exemple, aplicaţii, teme 12. Algoritmul lui Ford Exemple, aplicaţii, teme 13. Algoritmul lui Dijkstra Exemple, aplicaţii, teme 14. Grafuri Hamiltoniene şi euleriene, Algoritmul Exemple, aplicaţii, teme lui Foulkes Bibliografie 1. S. Bârză, L.M. Morogan, Algoritmica grafurilor, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucuresti, Ioan Tomescu, Combinatorica si teoria Grafurilor, Tipografia Universităţii Bucureşti, G. W. Brams, Reseaux de Petri: Theorie et practique, vol 1 si vol 2, New York, T. Ionescu, Grafuri; Aplicatii, Editura Tehnica, Bucuresti, Ioan R., Ghica M., Copil V. Matematici financiare si actuarial, Curs în tehnologia ID-IFR, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Problemele de combinatorica si de teoria grafurilor au multiple aplicatii in viata reala si in special in problemele de optimizare modelate prin aceste instrumente 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 175

176 10.4 Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de demonstrare a rezultatelor teoretice 10.5 Laborator Aplicarea cunoştinţelor în rezolvarea problemelor Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de curs. Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii practice la orele de laborator Evaluare finala Examen: lucrare scrisa 60% 10.7 Standard minim de performanţă Cunoasterea si aplicarea pricipalilor algoritmi de teoria grafurilor si a determinarilor specifice din combinatorica. 20% 20% Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,... Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 176

177 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea Universitatea SPIRU HARET Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii Informatică şi Geografie Calculatoare şi tehnologia informaţiei Licenţă Tehnologia Informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Metode numerice 2.2. Codul disciplinei MI/TIC/DF Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu 2 2.6Semestrul Tipul de evaluare E 2.8Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs laborator Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs laborator 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 8 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15 Tutoriat 2 Examinări 4 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Analiză matematică 1 (DF02), Analiză matematică 2 (DF07) 4.2 de competenţe Operarea cu fundamente ştiinţifice, inginereşti şi ale informaticii Soluţionarea problemelor folosind instrumentele ştiinţei şi ingineriei calculatoarelor 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a Sală de curs dotată conform cerinţelor cursului 5.2. de desfăşurare a Sală de laborator dotată conform cerinţelor seminarului/laboratorului 177

178 6. Competenţele specifice acumulate Competenţe profesionale Operarea cu fundamente ştiinţifice, inginereşti şi ale informaticii Soluţionarea problemelor folosind instrumentele ştiinţei şi ingineriei calculatoarelor Competenţe transversalee nu este cazul 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Cursul Metode numerice are ca scop prezentarea de scheme numerice şi de algoritmi pentru rezolvarea de probleme matematice ce apar în aplicaţii din domeniul ingineriei. 7.2 Obiectivele specifice Studentii vor deprinde baza teoretică a metodelor numerice prezentate precum şi felul în care aceste metode sunt implementate pe calculator în secţiunea de laborator ataşată cursului. Se va pune accent pe proiectarea de algoritmi pentru rezolvarea de probleme practice cu conţinut matematic, analiza eficienţei şi modalităţi de testare a acestor algoritmi, implementarea pe calculator a acestor algoritmi folosind un limbaj de programare (C/C++, Matlab, Scilab). 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Metode numerice pentru ecuaţii algebrice neliniare: Prelegere metoda bisecţiei, metoda aproximaţiilor succesive. 2. Metode numerice pentru ecuaţii algebrice neliniare: Prelegere metoda lui Newton, metoda secantei. 3. Metode numerice pentru sisteme algebrice liniare. Prelegere Metode directe: metoda retrosubstituţiei, metoda lui Gauss. 4. Metode numerice pentru sisteme algebrice liniare : Prelegere metoda lui Ritz, metoda lui Cholesky 5. Metode iterative: metoda lui Jacobi, metoda lui Prelegere Gauss-Seidel 6. Metode de interpolare: Polinomul de interpolare al Prelegere lui Lagrange. 7. Diferenţe divizate, polinomul de interpolare în Prelegere forma Newton 8. Funcţii spline cubice Prelegere 178

179 9. Metode de integrare numerică: Metoda Newton- Prelegere Cotes. Metoda Trapezului, Metoda lui Simpson. 10. Metode de integrare numerică. Metode sumate. Prelegere 11. Metoda de cuadratura Gauss-Legendre. Prelegere 12. Metode de rezolvare a ecuaţiilor diferenţiale: Prelegere metoda lui Euler, metoda Cauchy-Euler 13. Metode de rezolvare a ecuaţiilor diferenţiale: Prelegere metoda lui Taylor, metode Runge-Kutta 14. Metode pentru determinarea valorilor proprii. Prelegere Metoda rotaţiilor a lui Jacobi. Bibliografie 1. Berbente, S. Mitran, S. Zancu, - Metode umerice, Editura Tehnică, Grigore Gh., - Lecţii de analiza numerică - Tipografia Universităţii Bucureşti, 1984, ediţia a doua Rosca I., Elemente de analiză numerică matriceală, Editura Fundaţiei "România de Mâine", Bucureşti, ISBN Laborator Metode de predare Observaţii 1. Introducere în Matlab/Scilab. Metoda bisecţiei Lucrare de laborator 2. Metoda aproximaţiilor succesive Lucrare de laborator 3. Metoda lui Newton, metoda secantei Lucrare de laborator 4. Metoda retrosubstituţiei, metoda lui Gauss. Lucrare de laborator 5. Metoda lui Ritz Lucrare de laborator 6. Metoda lui Cholesky Lucrare de laborator 7. Metoda lui Jacobi, metoda Gauss-Seidel Lucrare de laborator 8. Polinomul de interpolare al lui Lagrange Lucrare de laborator 9. Diferenţe divizate, polinomul de interpolare în Lucrare de laborator forma Newton 10. Functii spline cubice Lucrare de laborator 11. Metoda trapezului, metoda lui Simpson. Metode Lucrare de laborator sumate 12. Formula de cuadratură Gauss-Legendre Lucrare de laborator 13. Metode pentru ecuaţii diferenţiale Lucrare de laborator 14. Metode pentru determinarea valorilor proprii Lucrare de laborator Bibliografie 1. Berbente, S. Mitran, S. Zancu, - Metode umerice, Editura Tehnică, Grigore Gh., - Lecţii de analiza numerică - Tipografia Universităţii Bucureşti, 1984, ediţia a doua Rosca I., Elemente de analiză numerică matriceală, Editura Fundaţiei "România de Mâine", Bucureşti, ISBN Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Subiectele tratate urmăresc să pregateasca studenţii pentru formularea de modele matematice pentru anumite probleme practice, proiectarea de algoritmi pentru analiza acestor modele, implementarea pe calculator a acestor algoritmi şi testarea lor folosind un limbaj de programare (C/C++, Matlab, Scilab). 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din 179

180 nota finală 10.4 Curs Implicarea în prelegere cu Se înregistrează frecvenţa 20% întrebări, comentarii, şi soliditatea interacţiunii exemple de analiză. la orele de curs Laborator Implicarea în pregătirea şi discutarea problemelor si Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii 20% elaborarea proiectelor la orele de laborator. propuse Evaluare finala Examen: lucrare scrisa 60% 10.7 Standard minim de performanţă studentul este capabil să enunte conceptele si metodele studiate pe parcursul semestrului; studentul este capabil să dea exemple referitoare la aceste concepte si metode; studentul este capabil să aplice pe modele simple aceste metode. Data completării Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,. Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 180

181 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea Universitatea SPIRU HARET Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii Informatică şi Geografie Calculatoare şi tehnologia informaţiei Licenţă Tehnologia informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Baze de date 2.2. Codul disciplinei MI/TIC/DD Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu Semestrul Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs lucrări 1/1 practice/laborator 3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs lucrări 14/ practice/laborator 14 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 30 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 30 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 30 Tutoriat Examinări 4 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Structuri de date (DD04) 4.2 de competenţe nu este cazul 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Sală de curs dotată conform cerinţelor 5.2. de desfăşurare a Sală de laborator dotată conform cerinţelor seminarului/laboratorului 6. Competenţele specifice acumulate 181

182 Competenţe profesionale - Proiectarea componentelor hardware, software şi de comunicaţii - Soluţionarea problemelor folosind instrumentele ştiinţei şi ingineriei calculatoarelor Competenţe transversale 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei La disciplina Baze de Date se urmăreşte : dezvoltarea gândirii logice cu ajutorul raţionamentelor de evaluare a diferitelor sisteme de gestiune a bazelor de date din punctul de vedere al structurii, funcţionalităţii si extensibilitatii; Identificarea şi explicarea modelelor de bază pentru organizarea şi gestiunea datelor în baze de date; Utilizarea metodologiilor şi mediilor de proiectare a bazelor de date pentru probleme particulare; Proiectarea bazelor de date relaţionale (modelul relaţional, regulile lui Codd, normalizare); Insusirea limbaje de manipulare a datelor relaţionale, SQL; Realizarea unor proiecte de baze de date in ORACLE 7.2 Obiectivele specifice La sfârşitul cursului studenţii vor şti să manipuleze conceptele fundamentale privind: proiectarea bazelor de date relaţionale, limbajele de manipulare a datelor relaţionale SQL. Se urmăreşte ca studentul să ştie să aplice în mod optim tehnicile şi metodele prezentate la curs şi la laborator pentru realizarea unor baze de date ORACLE particulare. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de Observaţii 1. Noţiuni introductive în domeniul bazelor de date; Componentele bazelor de date relaţionale; Arhitectura unui sistem de gestiune a bazelor de date (SGBD) 1. Proiectarea bazelor de date relaţionale Modelarea Entitate-Relaţie(diagrama ERD- Entity Relationship Diagram); Caracteristicile modelul relaţional; Reguli de integritate; Regulile lui Codd 3. Normalizarea datelor, forme normale, dependenţe funcţionale 4. Proiectarea bazelor de date relaţionale orientate obiect (modelarea orientata pe obiect cu UML, proiectarea diagramelor de clasă 5. Limbaje de manipulare a datelor relaţionale Limbaje algebrice predictive(sequel,quel,qbe); Limbajele sistemului ORACLE (SQL, PL/SQL) 182 predare Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere 6. Prezentarea unui model relational complet(aplicaţie), la Prelegere

183 nivel de schema entitate/relatie şi la nivel conceptual, cu specificarea constringerilor impuse modelului şi a regulilor de integritate 7. Prezentarea limbajului SQL; Concepte SQL(istoric, convenţii de sintaxă, Categorii de instrucţiuni SQL) Prelegere Limbajul de definire a datelor - DDL(Instrucţiunile:CREATE DATABASE,CREATE TABLE, ALTER TABLE, CREATE INDEX, CREATE VIEW, DROP) 8. Limbajul de interogare a datelor DQL Prelegere (instrucţiunea SELECT, Operatori, Operatori compuşi: UNION, UNION ALL, INTERSECT, EXCEPT); Funcţii: matematie, de conversie pentru şiruri de caractere şi date calendaristice; 9. Uniuni - Clauza JOIN, uniuni naturale, uniuni externe, Prelegere uniuni incrucisate, subinterogari necorelate, subinterogari corelate 10. Limbajul de manipulare a datelor- DML(Instrucţiunile: Prelegere INSERT, UPDATE, DELETE) 11. Limbajul de control al datelor- (DCL) Prelegere 12. Dezvoltarea bazelor de date relaţionale in ORACLE 9i Prelegere 13. Oracle Developer pentru formulare Prelegere 14. Oracle Developer pentru rapoarte Prelegere Bibliografie 1. Ileana Popescu, Letiţia Vercescu, Proiectarea bazelor de date, Ed. Universităţii din Bucureşti, Florentina Rodica Niculescu, Modelarea sistemelor software Visio, UML, Ed. Universităţii din Bucureşti, Mariana Popa, Baze de date (Fundamente, exemple, teste de verificare), Ed. FRM, Popescu Ileana, Modelarea bazelor de date, Ed. Tehnică, Andy Oppel, SQL fară mistere, Ed.Rosetti Educational, Dan Hotka, dezvoltarea Bazelor de date în Oracle 9i, Ed. BIC ALL, site-ul oficial ORACLE 8.2 Lucrări practice/laborator Metode de predare Observaţii 1. Introducerea noţiunilor: entitate, relaţie, atribut, Exemplificare video limbaje pentru baze de date, 2. Proiectarea bazelor de date relaţionale la nivel conceptual (modelarea Entitate-Relaţie, diagrama E/R, modelul relaţional, regulile lui Codd, caracteristicile modelului relaţionalonal, normalizare, forme normale, dependenţe funcţionale) 3. Proiectarea bazelor de date relaţionale orientate obiect (modelarea orientata pe obiect cu UML, proiectarea diagramelor de clasă cu programul Visio) 183 Exerciţii Exemplificare video Exerciţii Exemplificare video Exerciţii 4. Limbaje de manipulare a datelor relaţionale, Exerciţii Concepte de baza ale limbajului SQL 5. Limbajul de definire a datelor (DDL) Exerciţii 6. Limbajul de interogare a datelor (DQL)) Exerciţii 7. Operatori, Funcţii Exerciţii

184 8. Uniuni, Uniuni, interogari monorelaţie, interogari Exerciţii multirelaţie, subcereri, gruparea datelor, interogari ierarhice 9. Limbajul de manipulare a datelor DML Exerciţii 10. Limbajul de control al datelor(dcl) Exerciţii 11. Proiectarea unei baze de date relaţionale in Exerciţii ORACLE (crearea obiectelor, a relaţiilor dintre tabele, popularea cu date) 12. Realizarea de formulare Exerciţii 13. Realizarea de rapoarte Exerciţii 14. Realizarea unei baze de date relaţionale complexe, Exerciţii folosind cunoştinţele predate în ORACLE 9i Bibliografie 1. Ileana Popescu, Letiţia Vercescu, Proiectarea bazelor de date, Ed. Universităţii din Bucureşti, Florentina Rodica Niculescu, Modelarea sistemelor software Visio, UML, Ed. Universităţii din Bucureşti, Mariana Popa, Baze de date (Fundamente, exemple, teste de verificare), Ed. FRM, Popescu Ileana, Modelarea bazelor de date, Ed. Tehnică, Andy Oppel, SQL fară mistere, Ed.Rosetti Educational, Dan Hotka, dezvoltarea Bazelor de date în Oracle 9i, Ed. BIC ALL, site-ul oficial ORACLE 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Subiectele tratate urmăresc să aducă studenţii la curent cu stadiul actual de dezvoltare al bazelor de date, prezentând unul din cele mai moderne SGBD-uri, Oracle, în vederea reuşitei lor pe piaţa forţei de muncă în domeniul IT. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Implicarea în prelegere cu Se înregistrează frecvenţa şi 10% întrebări, comentarii, soliditatea interacţiunii la 10.5 Lucrări practice/ laborator exemple de analiză. Implicarea în pregătirea şi discutarea exemplelor orele de curs. Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de laborator Evaluare finala Examen: lucrare scrisa 70% 10.7 Standard minim de performanţă studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului; studentul este capabil să dea exemple referitoare la noţiunile studiate; studentul este capabil să realizeze o bază de date relaţională, utilizând Oracle 9i şi PL/SQL Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,... Data avizării în departament 20% Semnătura Directorului de Departament 184

185 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea Universitatea SPIRU HARET Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii Informatică şi Geografie Calculatoare si tehnologia informaţiei Licenţă Tehnologia informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Tehnici avansate de programare 2.2. Codul disciplinei MI/TIC/DS Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu Semestrul Tipul de evaluare E 2.8. Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 5 din care: 3.2 curs lucrări practice/ laborator 3.4 Total ore din planul de învăţământ 70 din care: 3.5 curs lucrări practice/ laborator Distribuţia fondului de timp Ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 24 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 30 Tutoriat 2 Examinări 4 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Structuri de date (DD04), Programare orientata pe obiecte (DD07) 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului 6. Competenţele specifice acumulate Proiector şi acces la internet în sala de curs 1/1 14/28 Pentru fiecare student, calculator cu acces la internet si avand instalat mediul de programare Eclipse/Java 185

186 Competenţe profesionale - Proiectarea componentelor hardware, software şi de comunicaţii - Soluţionarea problemelor folosind instrumentele ştiinţei şi ingineriei calculatoarelor - Proiectarea şi integrarea sistemelor informatice utilizând tehnologii şi medii de programare Competenţe transversale 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Valorificarea cunostintelor acumulate in cadrul cursurilor de Programarea calculatoarelor si limbaje de programare, Structuri de date, Programare orientata pe obiecte in vederea programarii avansate 7.2 Obiectivele specifice 1. Intelegerea mecanismelor specifice masinilor virtuale 2. Cresterea nivelului profesional prin programare generica folosind limbajul Java. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Conceptul de masina virtuala. Ierarhii Prelegerea participativă, dezbaterea, de masini virtuale expunerea, problematizarea, demonstraţia. 2. Limbaje intermediare. Securitatea Prelegerea participativă, dezbaterea, masinilor virtuale expunerea, problematizarea, demonstraţia. 3. JVM. Instructiuni bytecode Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia. 4. Verificator bytecode Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia. 5. Platforma Java (ME, SE, EE): Sintaxa si programare Prelegerea 6. Exceptii Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia. 7. Fire de executare Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia. 8. Colectii Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia. 9. Socketuri Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia. 10. Programare orientata pe evenimente Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia. 11. Interfete grafice Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia. 12. Servleturi, JSP, JDBC Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia. 13. Platforma Android Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia. 186

187 14. Specificul aplicatiilor Android Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia. Bibliografie 1. Albeanu G., Algoritmi si limbaje de programare, Editura FRM, 2000 (pag ) 2. Doina Logofatu, Algoritmi fundamentali in Java/C++. Aplicatii. Polirom, Valeriu Iorga, Cristian Opincaru, Corina Stratan, Alexandru Chirita, Structuri de date si algoritmi. Aplicatii in C++ folosind STL, Polirom, Java, Using and Programming Generics in J2SE 5.0, SE/generics/ 5. Tim Lindholm, Frank Yellin, The Java Virtual Machine Specification, 6. Calvin Austin & Monica Pawlan, Advanced Programming for the Java 2 Platform, 7. Hejna M. (2011), Using Eclipse for Android C/C++ Development, Lucrări practice/laborator Metode de predare Observaţii 1. Algoritmi si structure de date liniare Prezentarea, discuţiile şi 1/ dezbaterea - folosind Eclipse/Java 2. Algoritmi si structure de date neliniare Exerciţiul, discuţiile şi 1/ Dezbaterea folosind Eclipse/Java 3. Aplicatii folosind fire de executare I Exerciţiul, discuţiile şi 1/ dezbaterea. 4. Aplicatii folosind fire de executare II Exerciţiul, discuţiile şi 1/ dezbaterea. 5. Aplicatii folosind socketuri I Exerciţiul, discuţiile şi 1/ dezbaterea. 6. Aplicatii folosind socketuri II Exerciţiul, discuţiile şi 1/ dezbaterea. 7. Programare generica I Exerciţiul, discuţiile şi 1/ dezbaterea. 8. Programare generica II Exerciţiul, discuţiile şi 1/ dezbaterea. 9. Programarea interfetelor grafice I Exerciţiul, discuţiile şi 1/ dezbaterea. 10. Programarea interfetelor grafice II Exerciţiul, discuţiile şi 1/ dezbaterea. 11. Conectarea la baze de date. Aplicatii Java asupra Exerciţiul, discuţiile şi 1/ bazelor de date dezbaterea. 12. Arhitectura aplicatiilor Android Exerciţiul, discuţiile şi 1/ dezbaterea. 13. Programarea aplicatiilor Android Exerciţiul, discuţiile şi 1/ dezbaterea. 14. Testarea aplicatiilor Android Exerciţiul, discuţiile şi 1/ dezbaterea. Bibliografie (facultativă) 1. Zigurd Mednieks, Laird Dornin, G. Blake Meike & Masumi Nakamura, Programming Android, O. Reilly,

188 2. Android Developers- Design: 3. Ableson F., Develop Android applications with Eclipse, 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Cursul isi propune sa creasca capabilitatea studentilor in dezvoltarea aplicatiilor Java pentru platforme desktop si mobile. Tehnicile de programare orientate pe obiecte, evenimente si de tip generic sunt solicitate de angajatori. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Implicarea în prelegere cu Se înregistrează frecvenţa şi 20% întrebări, comentarii, soliditatea interacţiunii la orele exemple. de curs Lucrări practice Implicarea în pregătirea, Se înregistrează frecvenţa şi 20% / Laborator experimentarea şi discutarea temelor de laborator soliditatea interacţiunii la orele de laborator Evaluare finala Examen: lucrare scrisa 60% 10.7 Standard minim de performanţă Capacitatea de a utiliza platforme de dezvoltare bazate pe Java Capacitatea de a implementa aplicaţii distribuite orientate pe evenimente cu interfaţa grafica Capacitatea de a dezvolta aplicaţii de complexitate medie pentru platforma Android Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,... Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 188

189 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea Universitatea SPIRU HARET Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii Informatică şi Geografie Calculatoare şi tehnologia informaţiei Licenţă Tehnologia informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Electronică digitală 2.2. Codul disciplinei MI/TIC/DD Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu Semestrul Tipul de evaluare E 2.8Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs lucrări 1/1 practice/ laborator 3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs lucrări 14/14 practice/ laborator Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 17 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 18 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 23 Tutoriat 2 Examinări 4 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Arhitectura sistemelor de calcul (DD01), Proiectare logica (DD06) 4.2 de competenţe nu este cazul 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a Sală de curs dotată conform cerinţelor cursului 5.2. de desfăşurare a Sală de laborator dotată conform cerinţelor laboratorului/proiectului 189

190 6. Competenţele specifice acumulate Competenţe profesionale - Soluţionarea problemelor folosind instrumentele ştiinţei şi ingineriei calculatoarelor - Proiectarea şi integrarea sistemelor informatice utilizând tehnologii şi medii de programare - Întreţinerea şi exploatarea sistemelor hardware, software şi de comunicaţii Competenţe transversale 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivele generale ale disciplinei Introducere în problematica electronicii digitale. Înţelegerea principiilor funcţionale si a caracteristicilor de utilizare ale familiilor de circuite integrate digitale actuale. Formarea deprinderilor de a utiliza aceste circuite. 7.2 Obiectivele specifice 1. Cunoastere si înţelegere: Caracteristicile generale ale circuitelor logice electronice. Principiile de functionare ale circuitelor logice integrate apartinând unor familii uzuale. Principiile memoriilor semiconductoare. Principiile structurilor logice programabile. 2. Explicare si interpretare: Alegerea familiilor de circuite integrate in functie de specificul aplicatiei. Interfatarea circuitelor digitale integrate apartinand unor familii diferite. Interfatarea circuitelor digitale integrate cu diverse dispozitive si sisteme tehnice. 3. Instrumental aplicative Testarea circuitelor digitale integrate. Realizarea de structuri digitale cu circuite integrate. 4. Atitudinale: Deprinderea procedeelor de lucru specifice laboratorului de electronica digitala. Abordarea problemelor de investigare si depanare. Formarea deprinderilor de lucru in echipa. 8. Conţinuturi 190

191 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Caracteristicile circuitelor logice. Prelegere Nivele logice. Marja de zgomot. Convenţii logice. Caracteristici de intrare, de iesire, de transfer, de consum si dinamice. Evolutia familiilor de circuite digitale integrate. 2. Circuite logice cu diode. Circuite RTL. Circuite DTL. Prelegere 3. Circuite TTL. Prelegere Poarta fundamentală. Caracteristicile familiei TTL. Subfamilii TTL. Circuite cu colector în gol. Porţi cu trei stäri. Metode de combatere a efectelor zgomotului electromagnetic. 4. Circuite ECL. Prelegere Principii constructive. Caracteristici. Performanţe. 5. Circuite IIL. Prelegere Principii constructive. Caracteristici. Performanţe. 6. Circuite MOS Prelegere Circuite nmos si pmos - principii constructive, caracteristici si performante. Poarta de transmisie MOS. Circuite MOS cu 3 stări. Porţi cu drenă în gol. Circuite MOS dinamice. 7. Circuite CMOS Principii constructive. Caracteristici. Scheme specifice. Porta de transmisie CMOS. Porţi cu drenä în gol. Porţi cu 3 Prelegere stări. Circuite CMOS domino. Fenomene specifice circuitelor CMOS. 8. Circuite BiCMOS Prelegere Principii constructive si performanţe. 9. Structuri logice pe GaAs. Tranzistori EMES si DMES. Principii constructive, caracteristici si performanţe. Circuite BFL, SDFL, CCFL si DCFL. 10. Circuite basculante bistabile. Prelegere Principii constructive. Caracteristici specifice. Exemple de realizare în tehnologie bipolară, nmos si CMOS. 11. Circuite basculante monostabile. Prelegere Circuite basculante astabile. Principii. Caracteristici. Circuite basculante monostabile si astabile în tehnologii TTL si CMOS. 12. Memorii semiconductoare. Prelegere Structura de principiu a memoriilor. Structura si caracteristicile ROM. Principii de realizare a celulelor ROM-definitive, PROM., EPROM, EEPROM si FLASH. Structura si caracteristicile RAM. Principii de realizare a celulelor SRAM bipolare, nmos si CMOS. Principiile DRAM. 13. Structuri logice programabile. Prelegere 4h Generatoare universale de funcţii. Macrocelule 191

192 programabile. Circuite PLD, PAL, CPLD si FPGA. Bibliografie 1) WAKERLY, J.F. - Circuite digitale principiile si practicile folosite în proiectare, Teora, Buc., ) TOACSE, Gh.,NICULA, D.-Electronică digitală, TEORA, Buc., ) WILKINSON, B. Electronică digitală bazele proiectării, Teora, Buc., ) STEFAN, Gh.-Circuite integrate digitale, DENIX, Buc., ) KUPHALDT, Tony R - Introducere în circuite electrice şi electronice, vol.4, Electronică digitală, 6) Labview. Documentatie National Instruments. 7) Platforma NI-Elvis. Documentatie National Instruments. 8.2 Lucrări practice/laborator Metode de predare Observaţii 1. Studiul porţilor logice fundamentale Exemple, problematizare 2. Studiul schemelor fundamentale DTL si TTL Exemple, 3. Determinarea experimentală a caracteristicilor circuitelor TTL (Caracteristicile de transfer, de intrare si de iesire.măsurarea experimentală a timpului de propagare.) 192 problematizare Exemple, problematizare 4. Studiul schemei fundamentale IIL Exemple, problematizare 5. Determinarea experimentală a caracteristicilor Exemple, circuitelor CMOS problematizare 6. Aplicaţii ale porţilor cu 3 stări. Exemple, problematizare 7. Linii de semnal si linii de întârziere Exemple, problematizare 8. Studiul circuitelor basculante bistabile Exemple, problematizare 9. Studiul circuitelor basculante monostabile Exemple, problematizare 10. Studiul circuitelor basculante astabile. Generatoare de Exemple, CLK. problematizare 11. Proiectarea cu circuite programabile. Exemple, 8h problematizare Bibliografie 1) WAKERLY, J.F. - Circuite digitale principiile si practicile folosite în proiectare, Teora, Buc., ) TOACSE, Gh.,NICULA, D.-Electronică digitală, TEORA, Buc., ) WILKINSON, B. Electronică digitală bazele proiectării, Teora, Buc., ) STEFAN, Gh.-Circuite integrate digitale, DENIX, Buc., ) KUPHALDT, Tony R - Introducere în circuite electrice şi electronice, vol.4, Electronică digitală, 6) Labview. Documentatie National Instruments. 7) Platforma NI-Elvis. Documentatie National Instruments. 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Cursul le oferă studenţilor noţiuni care sunt necesare pentru proiectarea hardware.

193 Demonstrarea spiritului de initiativa si actiune pentru actualizarea cunostintelor profesionale, economice si de cultura organizationala 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Implicarea în prelegere cu Se înregistrează frecvenţa 10% întrebări, comentarii, şi soliditatea interacţiunii 10.5 Lucrări practice / laborator exemple de analiză. Implicarea în pregătirea şi discutarea lucrărilor de laborator, modul de realizare a proiectului la orele de curs. Se înregistrează frecvenţa şi realizarea proiectului Evaluare finala Examen: lucrare scrisa 70% 10.7 Standard minim de performanţă studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului; studentul este capabil să dea exemple referitoare la noţiunile studiate; 20% Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,. Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 193

194 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET 1.2. Facultatea Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii 1.3. Departamentul Educaţie fizică şi sport 1.4. Domeniul de studii Calculatoare şi tehnologia informaţiei 1.5. Ciclul de studii Licenţă 1.6. Programul de studii/calificarea Tehnologia informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei Educaţie Fizică IV 2.2 Codul disciplinei MI/TIC/DC Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de lucrări practice 2.5. Anul de studiu Semestrul Tipul de evaluare Vp 2.8. Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 1 din care: 3.2 curs lucrări practice 3.4 Total ore din planul de învăţământ 14 din care: 3.5 curs 3.6 lucrări practice Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 10 teren Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat (14 săptămâni) Examinări 1 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum - Baschet, Handbal 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului de desfăşurare a lucrărilor Sala de jocuri cu dotări adecvate practice - mingi, panou de baschet, porţi de handbal, copete, jaloane, pieptăraşe, bănci de gimnastică, scări fixe. 6. Competenţele specifice acumulate 194

195 Compe tenţe profesi Compete nţe transvers Comportarea onorabilă, responsabilă, etică, în spiritul legii pentru a asigura reputaţia profesiei 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Cursul practic îşi propune să contribuie la însuşirea cunoştinţelor practico-metodice şi la formarea deprinderilor specifice prin consolidarea şi perfecţionarea elementelor de bază şi specifice ale jocului de baschet, volei, handbal, fotbal,contribuind la dezvoltarea nivelului general de motricitate. 7.2 Obiectivele specifice Întărirea stării de sănătate a organismului. Dezvoltarea fizică armonioasă, globală şi segmentară. Educarea pentru practicarea activităţilor fizice ca parte integrantă a educaţiei pentru sănătate, competiţie şi recreere. Asigurarea efectelor de compensare asupra activităţii intelectuale. Dezvoltarea interesului pentru integrarea într-o formă de practicare a activităţii sportive pe toată durata vieţii, element esenţial pentru sănătatea omului. 8. Conţinuturi 8.2 Lucrări practice Metode de predare Observaţii HA DBAL 1. Prezentarea cerinţelor cursului. Verificarea - explicaţie - demonstraţie - Se consolidează cunoştinţelor. (2ore). - metoda exersării lucrul în echipă 2. Învăţarea paselor de pe loc şi din deplasare. Învăţarea driblingului simplu şi multiplu.(2ore). - explicaţie - demonstraţie - Se consolidează lucrul în echipă 3. Învăţarea aruncării la poartă din săritură (2ore). - explicaţie - demonstraţie - Se consolidează lucrul în echipă 4. Consolidarea aruncării la poartă din săritură. Învăţarea pasării mingii în pătrundere succesivă (2ore). - explicaţie - demonstraţie - Se consolidează lucrul în echipă 5. Învăţarea atacării adversarului cu mingea şi retragerea pe semicerc. Învăţarea prinderii mingii venită din urmă (2ore). 6. Învăţarea aruncării la poartă din alergare; Consolidarea prinderii mingii venită din urmă (2ore). 7. Consolidarea aruncării la poartă din alergare. Învăţarea blocării aruncărilor la poartă (2ore). - explicaţie - demonstraţie - Seconsolidează lucrul în echipă - explicaţie - demonstraţie - Se consolidează lucrul în echipă - explicaţie - demonstraţie - Se consolidează lucrul în echipă 195

196 Bibliografie Cătună G.C., Alupoaie M., (2008) - Handbal lecţii practice, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine Popescu, F., (2010), Baschetul în şcoală, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine Popescu, F., (2010), Baschet. Curs de bază, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine Săndulache, Şt., (2009), Baschet. Lucrări practice, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Discutarea conţinuturilor disciplinei cu cadre didactice de la alte facultăţi de profil din ţară, cu antrenorii de la cluburile şi asociaţiile sportive 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota 10.5 Lucrări practice - Implicarea în pregătirea şi prezentarea temelor de lucrări practice - Prezenţa 70% - Se înregistrează frecvenţa - Verificare practico-metodică pe parcursul semestrului finală 100% 10.6 Standard minim de performanţă Evaluare practico-metodică: demonstrarea acţiunilor tehnico-tractice individuale în atac şi-n apărare specifice jocului de baschet, handbal. Evaluarea activităţii curente: activitatea desfăşurată de student în timpul lecţiilor practice. Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului lucrări practice, Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 196

197 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea Universitatea SPIRU HARET Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii Informatică şi Geografie Calculatoare şi tehnologia informaţiei Licenţă Tehnologia informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Practica I 2.2. Codul disciplinei MI/TIC/DD Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu Semestrul Tipul de evaluare V 2.8 Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 6 din care: 3.2 curs lucrări practice Total ore din planul de învăţământ 8 din care: 3.5 curs lucrări practice 84 4 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 34 Tutoriat Examinări 2 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Disciplinele de domeniu (DD) si de specialitate (DS) din semestrele 1, 2 si de competenţe nu este cazul 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a Sală de curs dotată conform cerinţelor cursului 5.2. de desfăşurare a Sală de laborator dotată conform cerinţelor laboratorului/proiectului 197

198 6. Competenţele specifice acumulate Competenţe profesionale - Proiectarea şi integrarea sistemelor informatice utilizând tehnologii şi medii de programare - Întreţinerea şi exploatarea sistemelor hardware, software şi de comunicaţii Competenţe transversale Identificarea, descrierea şi derularea proceselor din managementul proiectelor, cu preluarea diferitelor roluri în echipa şi descrierea clara şi concisă, verbal şi în scris, în limba româna şi într-o limba de circulaţie internaţională, a rezultatelor din domeniul de activitate 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivele generale ale disciplinei Fixarea deprinderilor de realizare în grup a unui produs program şi realizarea unei documentaţii, sub coordonarea partenerilor de practică şi a cadrului didactic îndrumător. Realizarea unui model/proiect pe baza continuturilor disciplinelor de electronica si procesarea datelor. 7.2 Obiectivele specifice Utilizarea paradigmelor de programare studiate (modurile de proiectare procedurala, orientata pe obiecte, logica), a structurilor de date si algoritmilor de manipulare in realizarea unor proiecte de complexitate medie. Utilizarea instrumentelor software pentru proiectarea unor sisteme de complexitate medie. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Nu este cazul Bibliografie Observaţii 8.2 Lucrări practice Metode de predare Observaţii 1. Prezentarea temei (enuntul problemei) de tratat /rezolvat si stabilirea task-urilor membrilor echipei. 2. Dezvoltarea specificatiilor detaliate ale proiectului (hardware/software). Expunerea, conversaţia, algoritmizarea, problematizarea, descoperirea, studiul de 84h (6h saptamana) pe 3. Analiza proiectului (hardware/software): identificarea caz; cooperarea, entitatilor (componentelor), relatiilor simularea, (interconexiunilor) si scenariilor de folosire (arhitecturi brainstorming-ul, posibile) studiul individual, 4. Proiectarea: modelul conceptual; modelul logic; exerciţiul. 198

199 proiectarea fluxurilor de prelucrari; modelul fizic; interfata cu utilizatorul; arhitectura aplicatiei. 5. Implementarea si testarea. 6. Testarea aplicatiilor dezvoltate, puse la dispozitie impreuna cu documentatiile elaborate pe parcursul etapelor de dezvoltare. 7. Prezentarea proiectului de catre membrii echipei spre evaluare. Bibliografie Documente în format electronic furnizate în reţeaua informatica a departamentului sau puse la dispoziţie de partenerii de practică. 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Disciplina le oferă studenţilor posibilitatea aplicarii cunoasterii acumulate pentru proiectare hardware/software. Demonstrarea spiritului de initiativa si actiune pentru actualizarea cunostintelor profesionale, economice si de cultura organizationala 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Lucrări practice Calitatea proiectului, a Evaluarea va consta din 100% documentatie si a urmărirea şi notarea prezentarii activităţilor săptămânale, cu predarea la timp a fiecărei componente. Aplicaţia/Proiectul realizat/ă 10.6 Standard minim de performanţă Realizarea documentatiei si prezentarea proiectului de practica va fi demonstrată în final. Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,. Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 199

200 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea Universitatea SPIRU HARET Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii Informatică şi Geografie Calculatoare şi tehnologia informaţiei Licenţă Tehnologia informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Programarea aplicaţiilor în timp real 2.2.Codul disciplinei MI/TIC/DS Titularul activităţilor de curs 2.3.Titularul activităţilor de seminar 2.4. Anul de studiu 2 2.5Semestrul Tipul de evaluare V 2.7Regimul disciplinei A 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs laborator Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs laborator 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 28 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 2 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 28 Tutoriat 2 Examinări 4 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Arhitectura sistemelor de calcul (DD01), Programare orientata pe obiecte (DD07), Sisteme de operare (DD03) 4.2 de competenţe 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Videoproiector, calculator cu software aferent de desfăşurare a Calculator cu software aferent. seminarului/laboratorului 6. Competenţele specifice acumulate Competenţe profesionale Proiectarea componentelor hardware, software şi de comunicaţii Soluţionarea problemelor folosind instrumentele ştiinţei şi ingineriei calculatoarelor Proiectarea şi integrarea sistemelor informatice utilizând tehnologii şi medii de programare 200

201 Competenţe transversale Identificarea, descrierea şi derularea proceselor din managementul proiectelor, cu preluarea diferitelor roluri în echipă şi descrierea clară şi concisă, verbal şi în scris, în limba română şi într-o limbă de circulaţie internaţională, a rezultatelor din domeniul de activitate 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Introducere în problematica programării în timp real 7.2 Obiectivele specifice Înţelegerea funcţionării schedulerului şi a nucleului, construirea de aplicaţii de timp real 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Sisteme de operare în timp real şi sisteme de operare Prelegerea, proiecţie încapsulate în amfiteatru. 2. Gestionarea taskurilor Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 3. Algoritmi de ordonare Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 4. Întreruperi Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 5. Sincronizări, semnale, exceptii, operatii atomice Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 6. Sincronizări, semafoare, mutex, inversări de Prelegerea, proiecţie prioritate, moştenirea priorităţii în amfiteatru. 7. Schimburi de date Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 8. Gestionarea memoriei Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 9. Drivere pentru timp real Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 10. Caracteristici RTAI Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 11. Implementari RTOS Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 12. Sisteme de operare embedded Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 13. C şi C++ pentru timp real Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 14. Sinteză. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. Bibliografie C. Blaess, Solutions temps réel sous Linux, Eyrolles, 2012 J. Corbet, A. Rubini, G. Kroah-Hartman, Linux Device Drivers, 3rd Ed, O'Reilly Media, Laborator Metode de predare Observaţii 1. Linux pentru timp real, Linux embedded Exemplificare, exerciţii, 201

202 discuţii 2. C şi C++ pentru timp real Exemplificare, exerciţii, discuţii 3. Programare sistem în Linux: gestionarea taskurilor Exemplificare, exerciţii, discuţii 4. Caracteristici RTAI Exemplificare, exerciţii, discuţii 5. Implementări RTOS Exemplificare, exerciţii, discuţii 6. Linux embedded Exemplificare, exerciţii, discuţii 7. RTAI: Algoritmi de ordonare Exemplificare, exerciţii, discuţii 8. Programare întreruperi Exemplificare, exerciţii, discuţii 9. Sincronizări, semnale, exceptii, operatii atomice Exemplificare, exerciţii, discuţii 10. Sincronizări, semafoare, mutex, inversări de Exemplificare, exerciţii, prioritate, moştenirea priorităţii discuţii 11. Schimburi de date Exemplificare, exerciţii, discuţii 12. Gestionarea memoriei Exemplificare, exerciţii, discuţii 13. Drivere pentru timp real Exemplificare, exerciţii, discuţii 14. Sinteză, finalizări proiecte Bibliografie C. Blaess, Solutions temps réel sous Linux, Eyrolles, 2012 J. Corbet, A. Rubini, G. Kroah-Hartman, Linux Device Drivers, 3rd Ed, O'Reilly Media, Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Cursul oferǎ informaţiile necesare înţelegerii principiilor de bază ale sistemelor cu functionare in timp real, precum şi metode de rezolvare informatica a problemelor specifice acestor sisteme. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Implicarea în prelegere cu Se înregistrează frecvenţa 20% întrebări, comentarii, şi soliditatea interacţiunii exemple de analiză Laborator Implicarea în pregătirea şi discutarea problemelor la orele de curs. Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de laborator Evaluare finala Colocviu 60% 10.7 Standard minim de performanţă 20% 202

203 cunoaşterea noţiunilor şi tehnicilor de bază ale domeniului capacitatea de identificarea problemelor rezolvabile prin tehnici de inteligenţă artificială Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,... Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 203

204 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea Universitatea SPIRU HARET Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii Informatică şi Geografie Calculatoare si tehnologia informaţiei Licenţă Tehnologia informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Tehnologii multimedia 2.2. Codul disciplinei MI/TIC/DS Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu Semestrul Tipul de evaluare V 2.8.Regimul disciplinei A 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs laborator Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs laborator 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 18 Tutoriat 2 Examinări 4 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Achizitia si prelucrarea datelor (DD08) 4.2 de competenţe nu e cazul 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Sală de curs dotată conform cerinţelor 5.2. de desfăşurare a Sală de laborator dotată conform cerinţelor seminarului/laboratorului 6. Competenţele specifice acumulate 204

205 Competenţe profesionale C2 Proiectarea componentelor hardware, software şi de comunicaţii C2.4 Evaluarea caracteristicilor funcţionale şi nefuncţionale ale componentelor hardware, software şi de comunicaţii, pe baza unor metrici; C2.5 Implementarea componentelor sistemelor hardware, software şi de comunicaţie C3 Soluţionarea problemelor folosind instrumentele ştiinţei şi ingineriei calculatoarelor C3.4 Evaluarea comparativă, inclusiv experimentală, a alternativelor de rezolvare, pentru optimizarea performanţelor; C3.5 Dezvoltarea şi implementarea de soluţii informatice pentru probleme concrete C4 Proiectarea şi integrarea sistemelor informatice utilizând tehnologii şi medii de programare C4.5 Dezvoltarea, implementarea şi integrarea sistemelor informatice Competenţe transversale 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei 1. Familiarizarea cu termenii specifici aplicatiilor multimedia. 2. Cunoaşterea şi utilizarea principalelor programe utilizate pentru crearea aplicatiilor multimedia 3. Dezvoltarea abilitătilor de utilizare a programelor şi tehnologiilor multimedia 7.2 Obiectivele specifice La sfârşitul cursului studenţii vor şti să manipuleze conceptele fundamentale privind utilizarea tehnologiilor multimedia. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Introducere în Multimedia (Istoric, Definitii, Prelegere Aplicatii). 2. Caracteristici ale aplicatiilor multimedia (Text, Prelegere Grafică, Sunet, Animatie, Clipuri audio video). 3. Caracteristici tehnice ale aplicatiilor multimedia Prelegere 4h (Hardware, Software). 4. Sisteme de codare utilizate pentru transmiterea informatiilor multimedia (Sisteme de codare sunet, Sisteme de codare video, Sisteme de securitate). Prelegere 6h 5. Transmisia semnalului vocal prin Internet Prelegere 6h (Voice over IP) (Introducere, Structura, Caracteristici tehnice ale transmisiei semnalului vocal prin canale multimedia). 6. Dezvoltarea aplicatiilor multimedia Prelegere 8h (Introducere, Aplicatii interactive pe CD: structură, etape de realizare.) Bibliografie T. Vaughan - Multimedia. Ghid practic.editura Teora, Bucuresti,

206 Jennifer Burg - The Science of Digital Media, Prentice Hall, 2009 Ze-NianLi, Mark Drew - Fundamentals of Multimedia, Prentice Hall, 2004 K.R.Rao, Zoran S.Bojkovic, Dragorad A.Milovanovic - Multimedia Communication Systems: Techniques, Standards, and Networks, Prentice Hall, 2002 Ralf Steinmetz, Klara Nahrstedt - Multimedia Fundamentals, Volume 1: Media Coding and Content Processing, Prentice Hall, Laborator Metode de predare Observaţii 1. Utilizarea programelor pentru crearea şi Exerciţii 4h prelucrarea sunetului (Sound Forge, Cool Edit) 2. Utilizarea programelor pentru dezvoltarea şi Exerciţii 6h crearea aplicatiilor multimedia (Flash, Director, Toolbook) 3. Sisteme de compresie audio Exerciţii 5h 4. Sisteme de compresie video Exerciţii 5h 5. Utilizare programe pentru prelucrarea Exerciţii 4h imaginilor 6. Utilizare programe pentru prelucrare secvente Exerciţii 4h de imagini (Virtual DUB, Adobe Premier) Bibliografie T. Vaughan - Multimedia. Ghid practic.editura Teora, Bucuresti, 2002 Florin ALEXA Tehnica Sunetului, Editura de Vest, Timişoara, Radu VASIU Compresie Audio-video, Editura Orizonturi Universitare, Timişoara Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Subiectele tratate urmăresc să aducă studenţii la curent cu proiectarea şi realizarea de aplicatii moderne. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Implicarea în prelegere cu Se înregistrează frecvenţa şi 10% întrebări, comentarii, soliditatea interacţiunii la exemple de analiză Laborator Implicarea în pregătirea şi discutarea exemplelor orele de curs. Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de laborator evaluare finala Colocviu 70% 10.7 Standard minim de performanţă studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului; studentul este capabil să dea exemple referitoare la noţiunile studiate; studentul este capabil să realizeze aplicatii/proiecte folosind tehnologii multimedia Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,... Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 20% 206

207 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea Universitatea SPIRU HARET Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii Informatică şi Geografie Calculatoare şi tehnologia informaţiei Licenţă Tehnologia informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Proiectarea jocurilor electronice 2.2. Codul disciplinei MI/TIC/FAC4 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu 2 2.6Semestrul Tipul de evaluare V 2.8Regimul disciplinei F 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs laborator Total ore din planul de învăţământ 5 din care: 3.5 curs laborator Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 15 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 28 Tutoriat 4 Examinări 2 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum nu este cazul 4.2 de competenţe nu este cazul 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a Sală de curs dotată conform cerinţelor cursului 5.2. de desfăşurare a Sală de seminar dotată conform cerinţelor seminarului/laboratorului 207

208 6. Competenţele specifice acumulate Compete nţe profesion Proiectarea componentelor hardware, software şi de comunicaţii Compete nţe transvers Comportarea onorabilă, responsabilă, etică, în spiritul legii pentru a asigura reputaţia profesiei 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Utilizarea metodologiilor, mecanismelor de specificare şi a mediilor de dezvoltare pentru realizarea jocurilor. Elaborarea unor jocuri interactive. 7.2 Obiectivele specifice Cunoaşterea terminologiei, a conceptelor specifice şi a principiilor de funcţionare jocurilor interactive. Înţelegerea şi explicarea modului de funcţionare a unor paradigme de programare, pe evenimente, pe obiecte. După absolvirea acestui curs studenţii vor fi capabili să creeze jocuri interactive simple. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Introducere în programarea jocurilor Prelegere 2. Medii de dezvoltare a jocurilor Prelegere 3. Proiectarea jocurilor Prelegere 4. Object component model - COM Prelegere 5. Jocuri DirectX Prelegere 6. Interacţiune TouchScreen Prelegere 7. Programare client/server Prelegere 8. Instant messaging Prelegere 9. Jocuri distribuite Prelegere 10. Jocuri web: HTML5/CSS3 Prelegere 11. Evenimente asincrone in web Prelegere 12. Jocuri în java Prelegere 13. Jocuri pentru sisteme mobile Prelegere 14. Proiect Prelegere Bibliografie 1. Anton Polinger, Developing Microsoft Media Foundation Applications, Ed. O Reilly, Charles Petzold, Programming Windows, 5th ed. Microsoft Press, Erich Gamma, Richard Helm, Ralph Johnson, John M. Vlissides, Design Patterns: Elements of Reusable Object-Oriented Software, Addison- Wesley, Laborator Metode de predare Observaţii 1. Medii de programare Exerciţii, rezolvări de probleme 2. Jocuri in Win32 Exerciţii, rezolvări de probleme 208

209 3. Aplicaţii DirectX Exerciţii, rezolvări de probleme 4. TouchScreen Exerciţii, rezolvări de probleme 5. Programare client/server Exerciţii, rezolvări de probleme 6. Instant messaging Exerciţii, rezolvări de probleme 7. Jocuri distribuite Exerciţii, rezolvări de probleme 8. Sisteme Instant Messenger Exerciţii, rezolvări de probleme 9. Jocuri pentru WindowsStore Exerciţii, rezolvări de probleme 10. Jocuri web: HTML5/CSS3 Exerciţii, rezolvări de probleme 11. Evenimente asincrone in web Exerciţii, rezolvări de probleme 12. Jocuri în Java Exerciţii, rezolvări de probleme 13. Jocuri pentru sisteme mobile Exerciţii, rezolvări de probleme 14. Prezentare proiect Prezentare Bibliografie 1. Anton Polinger, Developing Microsoft Media Foundation Applications, Ed. O Reilly, Charles Petzold, Programming Windows, 5th ed. Microsoft Press, Bruce Eckel, Thinking in Java (4th ed.), Prentice Hall, Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Tematica prezintă stadiul actual de dezvoltare jocurilor pe sisteme de operare Windows, Windows Phone, Android. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Implicarea în prelegere cu Se înregistrează frecvenţa şi 20% întrebări, comentarii, soliditatea interacţiunii la exemple de analiză Laborator Implicarea în pregătirea şi discutarea problemelor orele de curs. Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de laborator Evaluare finala Colocviu 60% 10.7 Standard minim de performanţă studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului; studentul este capabil să dea exemple referitoare la noţiunile studiate; studentul este capabil să creeze jocuri simple pe platforma Windows, Windows Phone, Android. 20% Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,. Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 209

210 Anul 3 210

211 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea Universitatea SPIRU HARET Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii Informatică şi Geografie Calculatoare şi tehnologia informaţiei Licenţă Tehnologia informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Tehnologii WEB 2.2. Codul disciplinei MI/TIC/DS Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu Semestrul Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs lucrări 1/1 practice/ laborator 3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs lucrări 14/14 practice/ laborator Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 30 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 30 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 28 Tutoriat 2 Examinări 4 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Algoritmi si programare (DF03), Sisteme de operare (DD03) 4.2 de competenţe nu e cazul 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Sală de curs dotată conform cerinţelor 5.2. de desfăşurare a Sală de laborator dotată conform cerinţelor seminarului/laboratorului 6. Competenţele specifice acumulate 211

212 Competenţe profesionale Proiectarea şi integrarea sistemelor informatice utilizând tehnologii şi medii de programare Întreţinerea şi exploatarea sistemelor hardware, software şi de comunicaţii Competenţe transversale Comportarea onorabilă, responsabilă, etică, în spiritul legii pentru a asigura reputaţia profesiei 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Cursul Tehnologii Web are ca obiectiv însuşirea cunoştinţelor de programare HTML, CSS, JavaScript şi PHP, necesare realizării paginilor WEB atractive (fişiere HTML şi scripturi php). Cu ajutorul scripturilor PHP, se poate extinde manipularea paginilor web dintr-un browser pe partea de server, realizând astfel, pagini web dinamice. 7.2 Obiectivele specifice La sfârşitul cursului studenţii vor şti să manipuleze conceptele fundamentale privind: proiectarea paginilor web,înfrumuseţrea acesora cu ajutorul stilurilor CSS, precum si dinamizarea paginilor utilizând evenimente javascript precum şi scripturi PHP. Se urmăreşte ca studentul să ştie să aplice în mod optim tehnicile şi metodele prezentate la curs şi la laborator pentru realizarea site-uri atractive şi dinamice 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii I TER ET = spaţiul World Wide Web (www) ; Prelegere Protocoale (HTTP, FTP) şi adrese URL; Obţinerea unui site gratuit/sau pe server; Scrierea unui fişier HTML HTML Prelegere Structura unei pagini ; Stiluri fizice si logice de text Liste,Tabele, Imagini, Legături, Ancore HTML Elementele avansate: Prelegere META STYLE, SCRIPT; FRAMESET; IFRAME ; Formulare ; Harţi de imagini CSS (Cascading Style Sheets) Prelegere Crearea stilurilor: inline, foilor de stil interne unei pagini, foilor de stil externe (fisiere.css) ; Proprietaţi de Fonturi, Text, Culoare Arborele unei pagini ; casete şi poziţionare CSS3 Trecerea de la CCS2 la CSS3 Prelegere 212

213 Elementele CSS3 JAVASCRIPT Prelegere Tipuri de date şi variabile ; operatori ; instrucţiuni ; Funcţii ; Imagini Tratarea Enenimentelor JavaScript Prelegere PHP Prelegere Date, Variabile şi Operatori, Instrucţiuni; Şiruri de caractere; tablouri şi Funcţii PHP Prelegere Crearea formularelor web şi manipuloarea datelor introduse prin intermediul lor Realizarea şi utilizarea fişierelor PHP Prelegere Grafică Web Prelegere Utilizarea bazelor de date MySQL în proiectarea siteurilor Prelegere Elemente de bază ale limbajului SQL cu MySQL Prelegere Gestiunea unei baze de date MySQl; Adaugarea, Prelegere actualizarea şi stergeea datelor în baza de date; Realizarea unui site folosind o baza de date. Bibliografie 1. Florentina Rodica Niculescu, PROIECTAREA PAGINILOR WEB HTML, CSS, JavaScript, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucuresti 2007 ; 2. Florentina Rodica Niculescu,PROIECTAREA PAGINILOR WEB DINAMICE UTILIZÂND PHP, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucuresti Jason Crawford Teaque, DHTML şi CSS, Teora, Teodoru Gugoiu, HTML, XHTML, CSS Şi XML, Editura Teora, Teodoru Gugoiu, HTML prin exemple, Editura Teora, Richard Wagner,R Allen Wyke, JAVASCRIPT, Editura Teora, Lucrări practice/laborator Metode de predare Observaţii Introducere în reţeaua Internet şi în spaţiul World Exerciţii Wide Web (www). Însuşirea cunoştinţelor de programare HTML, Exerciţii necesare realizării paginilor WEB Eltichetele: OL, UL, DL,TABLE, A, IMG, Exerciţii FRAME, FONT, etc Realizarea Formularelor în HTML; Harti de Exerciţii imagini Realizarea paginilor web atractive, utilizând Exerciţii stiluri CSS ( Cascading Style Sheets) Elemente noi CSS3,gradient Exerciţii Limbajul JavaScript Exerciţii Tratarea evenimentelor în JavaScript Exerciţii PHP elementele de baza (ate, variabile,operatori, instrucţiuni, şiruri de caractere, tablouri şi Exerciţii Funcţii) PHP - Lucru cu fişiere Exerciţii Grafică în PHP Exerciţii Crearea şi gestiune unei baze de date MySQl; Exerciţii Limbajul SQL cu MySQL Exerciţii Realizarea unui site dinamic, folosind o baza Exerciţii 213

214 MySQL Bibliografie 1. Florentina Rodica Niculescu, PROIECTAREA PAGINILOR WEB HTML, CSS, JavaScript, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucuresti 2007 ; 2. Florentina Rodica Niculescu,PROIECTAREA PAGINILOR WEB DINAMICE UTILIZÂND PHP, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucuresti Jason Crawford Teaque, DHTML şi CSS, Teora, Teodoru Gugoiu, HTML, XHTML, CSS Şi XML, Editura Teora, Teodoru Gugoiu, HTML prin exemple, Editura Teora, Richard Wagner,R Allen Wyke, JAVASCRIPT, Editura Teora, Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Subiectele tratate urmăresc să aducă studenţii la curent cu proiectarea şi realizarea de site-uri pe tematici diverse, cunoştinţe necesare pentru a putea lucra într-un domeniul IT, foarte solicitat şi anume Design WEB 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Implicarea în prelegere cu Se înregistrează frecvenţa şi 10% întrebări, comentarii, soliditatea interacţiunii la 10.5 Lucrări practice /laborator exemple de analiză. Implicarea în pregătirea şi discutarea exemplelor orele de curs. Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de laborator Evaluare finala Examen: lucrare scrisa 70% 10.7 Standard minim de performanţă studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului; studentul este capabil să dea exemple referitoare la noţiunile studiate; studentul este capabil să realizeze un site dinamic, folosind tehnologii web moderne : HTML, CSS, JavaScript, PHP şi MySQL 20% Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,... Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 214

215 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea Universitatea SPIRU HARET Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii Informatică şi Geografie Calculatoare şi tehnologia informaţiei Licenţă Tehnologia informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Ecuaţii diferenţiale şi cu derivate parţiale 2.2. Codul disciplinei MI/TIC/DF Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu Semestrul Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs seminar Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs seminar 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 8 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15 Tutoriat 2 Examinări 4 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 4 4. Precondiţii 4.1 de curriculum Analiză matematică 2 (DF07) 4.2 de competenţe nu este cazul 5. Condiţii 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului Sală de curs dotată conform cerinţelor Sală de seminar dotată conform cerinţelor 215

216 6. Competenţele specifice acumulate Competenţe profesionale Operarea cu fundamente ştiinţifice, inginereşti şi ale informaticii Soluţionarea problemelor folosind instrumentele ştiinţei şi ingineriei calculatoarelor nu este cazul Competenţe transversale 7. Obiectivele disciplinei 7.1 Obiectivul general al disciplinei În cadrul disciplinei Ecuaţii diferenţiale şi cu derivate parţiale se urmăreşte dezvoltarea gândirii logice cu ajutorul raţionamentelor matematice, precum şi formarea deprinderilor de calcul necesare pentru prelucrarea matematică a datelor, a analizei şi interpretării unor fenomene şi procese, conceperea modelelor matematice pentru descrierea unor fenomene, demonstrarea rezultatelor matematice folosind diferite concepte şi raţionamente matematice, aplicarea modelelor matematice pentru rezolvarea problemelor de tip interdisciplinar. 7.2 Obiectivele specifice La sfârşitul cursului studenţii vor şti să definească noţiunile, să enunţe şi să demonstreze rezultatele prezentate de-a lungul semestrului. Se urmăreşte ca studentul să ştie să aplice în mod optim tehnicile şi metodele prezentate la curs şi la seminar pentru: recunoaşterea diferitelor tipuri de ecuaţii diferenţiale şi determinarea soluţiilor pentru fiecare tip de ecuaţie diferenţială, precum şi capacitatea de a rezolva sisteme de ecuaţii diferenţiale, să rezolve ecuaţii cu derivate parţiale de ordinul I şi al II lea, să aducă la forma canonică o ecuaţie cu derivate parţiale de ordinul al II lea, să rezolve ecuaţii de tip hiprbolic, parabolic şi eliptic, probleme de tip Dirichlet şi probleme de tip Neumann. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Ecuaţii diferenţiale de ordinul I. Probleme Cauchy. Ecuaţii rezolvabile prin cuadraturi. Ecuaţii omogene şi reductibile la omogene Prelegere 216

217 2. Ecuaţii liniare. Ecuaţii de tip Bernoulli şi Ricatti Prelegere 3. Ecuaţii algebrice în y'.soluţii singulare. Ecuaţiile Prelegere Lagrange şi Clairaut 4. Ecuaţii liniare; ecuaţii cu coeficienţi constanţi. Prelegere Ecuaţia lui Euler. Ecuaţii de tip Bessel. Funcţii Bessel 5. Sisteme liniare şi neomogene. Sisteme simetrice. Prelegere Sisteme liniare cu coeficienţi constanţi 6. Teoreme de existenţă şi unicitate. Prelegere 7. Ecuaţii cu derivate parţiale de ordinul I liniare, Prelegere cvasiliniare şi neliniare 8. Ecuaţii cu derivate parţiale de ordinul II liniare şi Prelegere cvasiliniare, problema lui Cauchy 9. Curbe caracteristice, reducerea la forma canonică, Prelegere clasificare, condiţii iniţiale şi la limită. 10. Ecuaţii de tip hiperbolic. Metoda caracteristicilor. Prelegere Metoda separării variabilelor. Aplicaţii la ecuaţia coardei vibrante. 11. Ecuaţii de tip parabolic. Principiul valorilor extreme. Prelegere 12. Teoreme de unicitate. Prelegere Metoda separării variabilelor. Aplicaţii la ecuaţia propagării căldurii. 13. Funcţii armonice, proprietăţi generale, formule integrale Prelegere de tip Green. 14. Probleme la limită de tip Dirichlet. Probleme de tip Prelegere Neumann. Bibliografie Craiu M., Roşculeţ M., Ecuaţii diferenţiale, E.D.P., Bucureşti, Halanay A., Ecuaţii diferenţiale, E.D.P., Mirica St., Ecuaţii diferenţiale şi integrale, Editura Universitaţii din Bucureşti, 1999 Roşca I., Lecţii de Ecuaţii diferenţiale şi cu derivate parţiale,editura FRM, 2000 Toma I., Moşneguţu V., Analiză matematică. Ecuaţii diferenţiale ordinare. Calcul integral, Ed. Conpress, 2011 Trandafir R.., Matematici superioare, Ed. Facla, Bucureşti, 1976 Trandafir R., Duda I., Baciu A., Ioan R., Bârză S., - Matematici pentru economişti, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, Seminar Metode de predare Observaţii 1. Ecuaţii diferenţiale de ordinul I. Probleme Cauchy. Ecuaţii Exerciţii rezolvabile prin cuadraturi. Ecuaţii omogene şi reductibile la omogene. Ecuaţii liniare. Ecuaţii de tip Bernoulli şi Ricatti. 2. Ecuaţii algebrice în y'.soluţii singulare. Ecuaţiile Exerciţii Lagrange şi Clairaut 3. Ecuaţii liniare; ecuaţii cu coeficienţi constanţi. Ecuaţia lui Exerciţii Euler. Ecuaţii de tip Bessel. Funcţii Bessel 4. Sisteme liniare şi neomogene. Sisteme simetrice. Exerciţii Sisteme liniare cu coeficienţi constanţi. 5. Ecuaţii cu derivate parţiale de ordinul I liniare Exerciţii cvasiliniare şi neliniare 6. Ecuaţii cu derivate parţiale de ordinul II liniare şi Exerciţii 217

218 cvasiliniare, problema lui Cauchy, curbe caracteristice, reducerea la forma canonică, clasificare,condiţii iniţiale şi la limită. 7. Ecuaţii de tip hiperbolic. Metoda caracteristicilor Exerciţii 8. Metoda separării variabilelor. Aplicaţii la ecuaţia coardei Exerciţii vibrante. 9. Ecuaţii de tip parabolic Exerciţii 10. Ecuaţii de tip eliptic Exerciţii 11. Metoda separării variabilelor. Aplicaţii la ecuaţia Exerciţii propagării căldurii 12. Funcţii armonice, proprietăţi generale, formule integrale Exerciţii de tip Green 13. Probleme la limită de tip Dirichlet. Problema lui Dirichlet Exerciţii 14. Probleme de tip Neumann Exerciţii Bibliografie Craiu M., Roşculeţ M., Ecuaţii diferenţiale, E.D.P., Bucureşti, Halanay A., Ecuaţii diferenţiale, E.D.P., Mirica St., Ecuaţii diferenţiale şi integrale, Editura Universitaţii din Bucureşti, 1999 Roşca I., Lecţii de Ecuaţii diferenţiale şi cu derivate parţiale,editura FRM, 2000 Toma I., Moşneguţu V., Analiză matematică. Ecuaţii diferenţiale ordinare. Calcul integral, Ed. Conpress, 2011 Trandafir R.., Matematici superioare, Ed. Facla, Bucureşti, 1976 Trandafir R., Duda I., Baciu A., Ioan R., Bârză S., - Matematici pentru economişti, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Subiectele tratate urmăresc formarea deprinderilor de modelare şi analiza necesare pentru rezolvarea problemelor privind sistemele dinamice din diverse domenii precum industrie, economie, asigurari, etc. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Implicarea în prelegere cu Se înregistrează frecvenţa 20% întrebări, comentarii, şi soliditatea interacţiunii exemple de ecuaţii la orele de curs. diferenţiale Seminar Implicarea în pregătirea şi discutarea problemelor. 218 Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de seminar Evaluare finala Examen: lucrare scrisa 60% 10.7 Standard minim de performanţă studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului; studentul este capabil să dea exemple referitoare la noţiunile studiate; studentul este capabil să efectueze calcule simple ( sa găsească soluţia unei ecuaţii diferenţiale în funcţie de tipul ei şi să rezolve sisteme de ecuaţii diferenţiale, să rezolve ecuaţii cu derivate parţiale de ordinul I şi al II lea, să aducă la forma canonică o ecuaţie cu derivate parţiale de 20%

219 ordinul al II lea ). Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,... Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 219

220 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea U IVERSITATEA SPIRU HARET Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii Informatică şi Geografie Calculatoare şi tehnologia informaţiei Licenţă Tehnologia informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Proiectarea algoritmilor 2.2. Codul disciplinei MI/TIC/DD Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu Semestrul Tipul de evaluare V 2.8.Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs laborator Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs laborator 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 18 Tutoriat 2 Examinări 4 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Structuri de date (DD04) 4.2 de competenţe - 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a Sala de curs dotata cu videoproiector si conexiune la Internet cursului 5.2. de desfăşurare a Sală de laborator dotată conform cerinţelor seminarului/laboratorului 6. Competenţele specifice acumulate 220

221 Competenţe profesionale Compete nţe transvers C1 Operarea cu fundamente ştiintifice, ingineresti si ale informaticii C1.1 Recunoaşterea şi descrierea conceptelor proprii calculabilităţii, complexităţii, paradigmelor de programare şi modelării sistemelor de calcul şi comunicaţii; C1.2 Utilizarea de teorii şi instrumente specifice (algoritmi, scheme, modele, protocoale etc.) pentru explicarea structurii şi funcţionării sistemelor hardware, software şi de comunicaţii; C1.3 Construirea unor modele pentru diferite componente ale sistemelor de calcul; C3 Solutionarea problemelor folosind instrumentele ştiinţei şi ingineriei calculatoarelor C3.3 Aplicarea tiparelor de soluţii cu ajutorul uneltelor şi metodelor inginereşti; C3.4 Evaluarea comparativă, inclusiv experimentală, a alternativelor de rezolvare, pentru optimizarea performanţelor; - 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Insusirea de catre studenti a principalelor strategii de rezolvare a problemelor 7.2 Obiectivele specifice Initiere in algoritmica sirurilor prin metode de cautare exacte. Initiere in algoritmi geometrici. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Strategia Brute-Force Prelegerea - proiectie in amfiteatru, programe demonstrative 2. Strategia Greedy Prelegerea - proiectie in amfiteatru, programe demonstrative 3. Elemente avansate privind strategia Divide et Prelegerea - proiectie in Impera amfiteatru, programe demonstrative 4. Elemente avansate privind strategia Backtracking Prelegerea - proiectie in amfiteatru, programe demonstrative 5. Strategia Branch & Bound Prelegerea - proiectie in amfiteatru, programe demonstrative 6. Strategii euristice Prelegerea - proiectie in amfiteatru, programe demonstrative 7. Algoritmica sirurilor: Algoritmii DFA, Boyer- Prelegerea - proiectie in Moore (BM) si Turbo BM amfiteatru, programe demonstrative 8. Algoritmica sirurilor: Algoritmii Karp-Rabin, Prelegerea - proiectie in Knuth-Moriss-Pratt amfiteatru, programe 221

222 demonstrative 9. Algoritmica sirurilor: Alti algoritmi (Reverse factor, Prelegerea - proiectie in direct & reverse Collusi, etc.) amfiteatru, programe demonstrative 10. Algoritmi geometrici: Problema intersectiei Prelegerea - proiectie in amfiteatru, programe demonstrative 11. Algoritmi geometrici: Proximitate Prelegerea - proiectie in amfiteatru, programe demonstrative 12. Algoritmi geometrici: Convexitate Prelegerea - proiectie in amfiteatru, programe demonstrative 13. Algoritmi geometrici: Diagrame Prelegerea - proiectie in amfiteatru, programe demonstrative 14. Algoritmi geometrici: Triangularizari Prelegerea - proiectie in amfiteatru, programe demonstrative Bibliografie 1. A. Aho, J.Hopcroft and J.Ullman, The Design and Analysis of algorithms, Addison-Wesley, Christian Charras, Thierry Lecroq, Exact String Matching Algorithms, 3. Gusfield Dan, Algorithms on Strings, Trees and Sequences: Computer Science and Computational Biology, Cambridge University Press, Mark de Berg et al., Computational Geometry: Algorithms and Applications, Springer, Laborator Metode de predare Observaţii 1. Algoritmi brute-force Exerciţii, aplicaţii, teme 2. Algoritmi greedy (complexitate, genericitate) Exerciţii, aplicaţii, teme 3. Algoritmi meta-euristici I Exerciţii, aplicaţii, teme 4. Algoritmi meta-euristici II Exerciţii, aplicaţii, teme 5. Algoritmi divide et impera (complexitate, genericitate) Exerciţii, aplicaţii, teme 6. Masina Backtracking (complexitate, genericitate) Exerciţii, aplicaţii, teme 7. Masina Backtracking - Prolog Exerciţii, aplicaţii, teme 8. Evolutie optimala prin Branch & Bound Exerciţii, aplicaţii, teme 9. Utilizarea automatelor in procesul de cautare: algoritmii Exerciţii, aplicaţii, teme DFA, BM si Turbo BM ((complexitate, genericitate) 10. Algoritmii Karp-Rabin si KMP (complexitate, variante) Exerciţii, aplicaţii, teme 11. Algoritmi geometrici I Exerciţii, aplicaţii, teme 12. Algoritmi geometrici II Exerciţii, aplicaţii, teme 13. Algoritmi geometrici III Exerciţii, aplicaţii, teme 14. Algoritmi geometrici IV Exerciţii, aplicaţii, teme Bibliografie 1. Cormen T.H. Leiserson C.E., Rivest R.L. & Stein C., Introduction to algorithms, MIT Press, Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Cunoasterea metodelor de rezolvare a problemelor este o cerinta majora a angajatorilor. 222

223 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Implicarea în prelegere cu Se înregistrează frecvenţa şi 20% întrebări, comentarii, soliditatea interacţiunii la orele exemple. de curs Laborator Implicarea în pregătirea şi Se înregistrează frecvenţa şi 20% discutarea problemelor soliditatea interacţiunii la orele de laborator Evaluare finala Colocviu 60% 10.7 Standard minim de performanţă Alegerea strategiei potrivite pentru rezolvarea unor probleme Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,... Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 223

224 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea Universitatea SPIRU HARET Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii Informatică şi Geografie Calculatoare şi tehnologia informaţiei Licenţă Tehnologia informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Proiectarea cu microprocesoare 2.2. Codul disciplinei MI/TIC/DD Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu Tipul de evaluare E 2.8 Regimul Semestrul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 5 din care: 3.2 curs lucrări 1/2 practice/laborator 3.4 Total ore din planul de învăţământ 70 din care: 3.5 curs lucrări 14/28 practice/laborator Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 35 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 35 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 34 Tutoriat 2 Examinări 4 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 6 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Arhitectura sistemelor de calcul (DD01), Electronica digitala (DD12) 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a Sală de curs dotată conform cerinţelor cursului 5.2. de desfăşurare a Sală de laborator dotată conform cerinţelor laboratorului/proiectului 6. Competenţele specifice acumulate 224

225 Competenţe profesionale Proiectarea componentelor hardware, software şi de comunicaţii Proiectarea şi integrarea sistemelor informatice utilizând tehnologii şi medii de programare Întreţinerea şi exploatarea sistemelor hardware, software şi de comunicaţii Competenţe transversale Demonstrarea spiritului de iniţiativă şi acţiune pentru actualizarea cunoştinţelor profesionale, economice şi de cultură organizaţională 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivele generale ale disciplinei Insusirea principiilor de proiectare/optimizare iterativă a ansamblului microarhitectura-compilator-aplicatii, bazat, in esenta, pe modelarea si simularea acestora (benchmarking), dar si pe metode analitice. Abordarea microarhitecturilor de calcul, simultan, din punct de vedere formativ, informativ si aplicativ (dezvoltarea de aplicatii practice) 7.2 Obiectivele specifice 1. Cunoastere si înţelegere: Cunoasterea aprofundata a paradigmei microsistemelor de procesare a informatiei (instrucţiuni & control aferent, cale de date), de uz general cât si dedicate, abordate sub forma unui sistem interactiv si integrat la nivelurile hardware software (compilator & SO) aplicaţii 2. Explicare si interpretare: Functionarea de ansamblu si respectiv la nivelul fiecarui modul component, a unui microsistem integrat de calcul, din punct de vedere al interactiunilor hardware-software Dezvoltarea unor deprinderi de analiza si sinteza a sistemelorsubsistemelor de calcul de uz general, respectiv a celor dedicate Intelegerea modului de procesare a programelor pe masinile hardware si a influentei arhitecturii asupra performantelor software (sistem, aplicatii) 3. Instrumental aplicative: Dezvoltarea aptitudinilor practice de lucru cu microsisteme de calcul, simulatoare, compilatoare, debuggere, benchmark-uri etc., aferente unor microarhitecturi de calcul consacrate, in vederea proiectariidezvoltarii de aplicatii hardware-software integrate 4. Atitudinale: Capacitatea de utilizare a mijloacelor moderne de documentare si de simulare/evaluare a 225

226 microarhitecturilor; Crearea unui limbaj tehnic adecvat analizelor si dezvoltarilor experimentale in domeniul microsistemelor; Capacitatea studentilor de a lucra in echipe de cate 2-4 membri, in vederea efectuarii unor lucrari de laborator. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de Observaţii predare 1.Introducere in problematica microarhitecturilor 1.1 Structura a unui microsistem de calcul. Rolul modulelor componente si interactiunea acestora (microprocesor, memorii, interfete, periferice, bus-uri de interconectare, semnale de comenzi si stari, intreruperi etc.) Prelegere 4h 1.2 Instructiuni, cicli-faze, stari. Probleme ale comunicatiei microprocesor memorii. Memorii DRAM, SRAM, ROM (EPROM, EEPROM), FLASH 1.3 Moduri de transfer intre CPU si dispozitivele periferice (polling, intreruperi, DMA) 1.4 Sistem de operare, compilator, link-editor, debugger 1.5 Metrici de evaluare a performantelor. 1.6 Modalitati de evaluare a performantelor microsistemelor de calcul 2. Arhitectura microprocesorului de uz general Prelegere 4h 2.1. Arhitectura setului de instructiuni (ISA Instruction Set Architecture). Optimizarea ISA in vederea facilizarii compilarilor HLL (High Level Languages) si executiilor programelor obiect pe sistem. Exemple de compilare/executie apeluri (recursive) proceduri. CISC vs. RISC. Fuziunea CISC & RISC. Exemple comerciale 2.2 Arhitectura unui microprocesor scalar generic Registrii interni (clasificare, rol, utilizare software) Structura/Proiectarea caii de date a microprocesorului Structura/Proiectarea caii de control a Microprocesorului 3. Proiectarea sistemului ierarhizat de memorii intr-o Prelegere 4h microarhitectura de calcul 3.1 Necesitatea ierarhizarii sistemelor de memorii. Problema Memory- Wall 3.2 Localitati (vecinatati) temporale si spatiale: caracteristici intrinseci ale programelor in executie. Vecinatatea valorilor instructiunilor un concept novator si fertil 3.3 Memorii cache. Functie si structura. Clasificari. Functionare dinamica. Principii de proiectare/implementare. Probleme de coerenta/consistenta si solutii. Compromisuri optimale performanta/complexitate/cost: o schema adaptiva tip Selective Victim Cache. Performante 3.4 Strategii de reducere a latentei memoriei principale 4. Procesoare pipeline scalare cu set optimizat de Prelegere 4h 226

227 instructiuni 4.1 Problemele hazardurilor (structurale, de date, de ramificatii, aliasuri de memorie). Solutii: vectori coliziune, optimizarea unitatilor secventiale de program prin scheduling si predictia ramificatiilor(branches), memory disambiguation (antialias) 4.2 Proiectarea pipeline a microprocesorului. Principii de proiectare a unitatii de comandă in vederea detectarii/ eliminarii hazardurilor (control forwarding). 4.3 Probleme legate de evenimentele de exceptie in structurile pipeline. Solutii de principiu 4.4 Analiza anti-alias a referirilor la memorie. Executia conditionata si speculativa a instructiunilor. Predicarea, scheduling static global (planificator-reorganizator). 5. Procesoare cu executii multiple ale instructiunilor (Multiple Instruction Issue MII) 5.1. Consideratii generale. Taxonomii (scheduling static, dinamic, dificultatea modelelor hibride) 5.2. Modele si algoritmi de procesare dinamica out-oforder a instructiunilor in microprocesoarele MII. Bufferul de reordonare: avantaje si dezavantaje 5.3. Tehnici de optimizare statica a programelor. Optimizari locale si globale (Trace Scheduling, Percolation) 5.4. Tehnici de optimizare aferente buclelor de program (Loop Unrolling, Software Pipelining). Principiile compilarii adaptive 5.5. Scheduling dinamic vs. scheduling static. Spre o integrare a conceptelor? Studii de caz: Microarhitecturile IA-64 (Merced, Itanium) si HSA (Hatfield Superscalar Architecture) 5.6. Spre o noua generatie arhitecturala de microprocesoare de uz general. Posibile caracteristici arhitecturale: reutilizare dinamica a instructiunilor, predictie generalizata a instr., executii speculative, procesoare cu Checkpoints (Selective Re-Issue & Reuse), Kilo- Instruction-Processors o solutie la limitarile buffer-ului de reordonare etc.). 6. Microarhitecturi speciale 6.1 Microcontrollere caracteristici arhitecturale specifice 6.2 Microarhitecturi dedicate (Embedded) Compilatoare si alte instrumente software in calculul dedicat Optimizări statice ale programelor obiect in microarhitecturile dedicate 6.3 Elemente ale arhitecturii sistemelor multimicroprocesor 6.4 Sisteme multi-core si many-core. Arhitecturi, provocari majore, solutii 6.5 O provocare majora: exploatarea integrata a nivelelor (gradelor) de paralelism 7. Instrumente software utile in analiza si proiectarea microarhitecturilor 7.1 Asambloare, link-editoare, debuggere. Crosscompilatoare. 7.2 Platforme de simulare monolitice respectiv modulare (SimpleScalar / UniSim). Clasificare, caracteristici, utilitate (Execution Driven respectiv Trace Driven). Simularea la nivel tranzational in sistemele many-core 227 Prelegere Prelegere Prelegere 4h 4h 4h

228 7.3 Proiectare: Interfata cu utilizatorul si crearea resurselor. Nucleul functional al simulatorului. 7.4 Benchmarking (SPEC, EEMBC). Optimizatoare de cod obiect (schedulere statice) 7.4 Exemple, aplicatii Bibliografie 1) VI TA. LUCIA Arhitecturi de procesoare cu paralelism la nivelul instructiunilor, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 2000 (264 pg.), ISBN ) VI TA LUCIA, FLOREA ADRIA - Sisteme cu microprocesoare - aplicatii, Editura Universitatii "L. Blaga" din Sibiu, ISBN , Sibiu, ) VI TA. LUCIA, FLOREA ADRIAN Microarhitecturi de procesare a informatiei, Editura Tehnica, Bucuresti, ISBN , ) FLOREA ADRIA, VI TA. LUCIA Simularea si optimizarea arhitecturilor de calcul in aplicatii practice, Editura Matrix ROM, Bucuresti, ISBN , 2003 (443 pg. + CD atasat), 5) VI TA. LUCIA Prediction Techniques in Advanced Computing Architectures, Matrix Rom Publishing House, Bucharest, ISBN , ) HE ESSY J., PATTERSO D. - Computer Architecture: A Quantitative Approach, Morgan Kaufmann (Elsevier), 3rd Edition, ) PATTERSO D., HE ESSY J. - Computer Organization and Design, The Hardware/ Software Interface, Morgan Kaufmann Publishers, 2nd Edition, 1998 (traducere romaneasca la Editura ALL, 2000) 8) FISHER J., FARABOSCHI P., YOU G C. Embedded Computing, Morgan Kaufmann Publishers (Elsevier), ) HAYES J. Computer Architecture and Organization, Third Edition, McGraw Hill, Lucrări practice/laborator Metode de predare Observaţii Arhitectura microprocesoarelor MIPS R2000/R3000 Exemple, 3h Utilizarea simulatorului SPIM. Evidenţierea conceptelor legate de cache-uri modul de organizare, regulile de mapare, algoritmii de înlocuire a blocurilor conflictuale, strategia de scriere folosind simulatorul PCSPIMCACHE Investigaţii arhitecturale utilizând simulatorul SPIM Arhitectura microprocesoarelor DLX Utilizarea simulatorului grafic DLX/Utilizarea simulatorului VLIW-DLX Investigaţii arhitecturale utilizând simulatorul DLX Simularea/optimizarea interfeţei procesor-cache pentru o arhitectură RISC superscalară parametrizabilă Optimizarea schemelor de predicţie pentru ramificaţiile de program în procesoarele superscalare avansate (simulator) Metode de reducere a gap-urilor tehnologice într-un sistem ierarhizat de memorii. Simulatorul grafic Selective Victim Cache Procesarea out-of-order agresiv-speculativă a instructiunilor. Simulatorul grafic SATSIM. PSATSIM: 228 problematizare Exemple, problematizare Exemple, problematizare Exemple, problematizare Exemple, problematizare Exemple, problematizare Exemple, problematizare Exemple, problematizare Exemple, problematizare Exemple, problematizare 6h 3h 3h 6h 3h 6h 6h 3h 3h

229 instrument software de evaluare a complexităţii si a consumului de putere în microarhitecturile superscalare Bibliografie 1) VI TA LUCIA, FLOREA ADRIA - Sisteme cu microprocesoare - aplicatii, Editura Universitatii "L. Blaga" din Sibiu, ISBN , Sibiu, ) VI TA. LUCIA, FLOREA ADRIAN Microarhitecturi de procesare a informatiei, Editura Tehnica, Bucuresti, ISBN , ) FLOREA ADRIA, VI TA. LUCIA Simularea si optimizarea arhitecturilor de calcul in aplicatii practice, Editura Matrix ROM, Bucuresti, ISBN , 2003 (443 pg. + CD atasat), 4) VI TA. LUCIA Prediction Techniques in Advanced Computing Architectures, Matrix Rom Publishing House, Bucharest, ISBN , ) HE ESSY J., PATTERSO D. - Computer Architecture: A Quantitative Approach, Morgan Kaufmann (Elsevier), 3rd Edition, ) PATTERSO D., HE ESSY J. - Computer Organization and Design, The Hardware/ Software Interface, Morgan Kaufmann Publishers, 2nd Edition, 1998 (traducere romaneasca la Editura ALL, 2000) 7) FISHER J., FARABOSCHI P., YOU G C. Embedded Computing, Morgan Kaufmann Publishers (Elsevier), ) HAYES J. Computer Architecture and Organization, Third Edition, McGraw Hill, Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Cursul le oferă studenţilor noţiuni despre proiectarea cu ajutorul microprocesoarelor. Demonstrarea spiritului de initiativa si actiune pentru actualizarea cunostintelor profesionale, economice si de cultura organizationala 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Implicarea în prelegere cu Se înregistrează frecvenţa şi 10% întrebări, comentarii, soliditatea interacţiunii la orele exemple de analiză. de curs Lucrări practice/ Implicarea la activitatea Se înregistrează frecvenţa/ 20% + 20% laborator de laborator/ Realizarea proiectului Notarea proiectului 10.6 Evalauare finala Examen: lucrare scrisa 50% 10.7 Standard minim de performanţă studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului; studentul este capabil să dea exemple referitoare la noţiunile studiate Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,. Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 229

230 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea Universitatea SPIRU HARET Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii Informatică şi Geografie Calculatoare şi tehnologia informaţiei Licenţă Tehnologia informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Reţele de calculatoare 2.2. Codul disciplinei MI/TIC/DD Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu Semestrul Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs laborator Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs laborator 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 30 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 30 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 28 Tutoriat 2 Examinări 4 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Arhitectura sistemelor de calcul (DD01), Sisteme de operare (DD03) 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului Proiector şi acces la internet în sala de curs Pentru fiecare student, calculator cu acces la internet şi la aplicaţiile necesare desfaşurării laboratorului 230

231 6. Competenţele specifice acumulate Competenţe profesionale Proiectarea componentelor hardware, software şi de comunicaţii Soluţionarea problemelor folosind instrumentele ştiinţei şi ingineriei calculatoarelor Întreţinerea şi exploatarea sistemelor hardware, software şi de comunicaţii Competenţe transversale 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Însuşirea conceptelor reţelelor de calculatoare 7.2 Obiectivele specifice Însuşirea conceptelor teoretice ale reţelelor de calculatoare Programarea aplicaţiilor după modelul client/server Însuşirea caracteristicilor protocoalele de nivel aplicaţie, transport, reţea şi legatură de date Instalarea şi configurarea echipamentelor hardware ale reţelelor de calculatoare 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii Introducere în reţelele de calculatoare. Tipuri de Prelegere reţele. Modelul de referinţă OSI. Modelul TCP/IP. Prelegere Nivelul aplicaţie. Sistemul numelor de domenii. Prelegere Nivelul aplicaţie. Poşta electronică, protocolul Prelegere SMTP, POP3, IMAP. Nivelul aplicaţie. Aplicaţii web, protocolul HTTP. Prelegere Nivelul aplicaţie. Programare în reţea. Prelegere 4h Nivelul sesiune, nivelul de prezentare. Prezentarea Prelegere şi protecţia datelor. Nivelul de transport. TCP şi UDP. Prelegere Nivelul de transport. Controlul congestiilor, Prelegere recuperarea pachetelor pierdute/întârziate în TCP. Nivelul de reţea. Dirijarea pachetelor. Unicast, Prelegere multicast, broadcast. Nivelul de reţea. Adresare. Prelegere Nivelul legaturii de date, subnivelul Mac şi LLC. Prelegere Detectarea erorilor. Nivelul fizic. Medii de transmisie. Prelegere Bibliografie 1. Kurose, J.F., Ross, K.W. (2007): Computer etworking: A Top-Down Approach, 4th Edition. 231

232 Addison-Wesley; 2. Tanenbaum, A. S. (2003): Reţele de calculatoare. Ed. Biblos. 8.2 Laborator Metode de predare Observaţii Aplicaţii de scanare şi analiză a reţelei. Exerciţii 4h Aplicaţii de simulare a unei reţele. Exerciţii 4h Protocolul DNS. Funcţii. Exerciţii 4h Protocolul HTTP. Realizarea unei aplicaţii clientserver Exerciţii 4h şi a unui server de web. Schimb de mesaje cu fire de execuţie. Exerciţii 4h Protocolul TCP. Exerciţii Adresare. Subnetizarea unui spaţiu de adrese. Exerciţii Rolul echipamentelor hardware (rutere, switchuri). Exerciţii Topologii de reţele, cablare. Exerciţii Bibliografie (facultativă) 1. Blank, A.G. (2004): TCP/IP Foundations. Sybex; 2. Peterson, L., Davie, B. (2007): Computer etworks. A Systems Approach. 4th Edition. Elsevier Inc. 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Cursul oferă cunoştinţe necesare pentru lucrul în domeniul reţelisticii: de la analiza traficului într-o reţea şi programarea aplicaţiilor client-server pâna la realizarea schemei de adresare a unei reţele locale, configurarea echipamentelor de reţea şi cablare 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Verificarea însuşirii cunoştinţelor 10.5 Laborator Verificarea însuşirii cunoştinţelor Înregistrearea frecvenţei şi interacţiunii la orele de curs Lucrari de control, lucrări practice, teme şi proiecte de complexitate medie 5% 15% 10.6 Evaluare finala Examen: lucrare scrisa 80% 10.7 Standard minim de performanţă Cunoaşterea modelului ISO/OSI şi a modelului TCP/IP Cunoaşterea modelului client/server Capacitatea de implementare a programelor de reţea, client şi server Însuşirea caracteristicilor protocoalele de nivel aplicaţie: HTTP, DNS, FTP, SMTP, POP3 şi IMAP Însuşirea caracteristicilor protocoalelor de transport: TCP şi UDP Instalarea şi configurarea echipamentelor de reţea Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,... Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 232

233 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea Universitatea SPIRU HARET Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii Informatică şi Geografie Calculatoare şi tehnologia informaţiei Licenţă Tehnologia informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Proiectarea interfeţelor grafice 2.2. Codul disciplinei MI/TIC/DS Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu Semestrul Tipul de evaluare V 2.8.Regimul disciplinei A 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 5 din care: 3.2 curs lucrări 1/2 practice /laborator 3.4 Total ore din planul de învăţământ 70 din care: 3.5 curs lucrări 14/28 practice /laborator Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 28 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 42 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 28 Tutoriat 8 Examinări 4 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 6 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Sisteme de operare (DD03), Programare orientată pe obiecte (DD07), Tehnici avansate de programare (DS03) 4.2 de competenţe - 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Sală de curs dotată cu videoproiector 233

234 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului Sală de laborator dotată conform cerinţelor 6. Competenţele specifice acumulate Competenţe profesionale Solutionarea problemelor folosind instrumentele ştiinţei şi ingineriei calculatoarelor Proiectarea şi integrarea sistemelor informatice utilizând tehnologii şi medii de programare Întreţinerea şi exploatarea sistemelor hardware, software şi de comunicaţii Utilizarea sistemelor inteligente Competenţe transversale Nu este cazul. 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Utilizarea de criterii şi metode adecvate pentru evaluarea aplicaţiilor informatice. Utilizarea metodologiilor, mecanismelor de specificare şi a mediilor de dezvoltare pentru realizarea aplicaţiilor informatice. Elaborarea componentelor de interfaţă ale unor proiecte interdisiciplinare. 7.2 Obiectivele specifice Cunoaşterea terminologiei, a conceptelor specifice şi a principiilor de funcţionare aplicaţiilor cu interfeţe grafice. Înţelegerea şi explicarea modului de funcţionare a unor paradigme de proramare, pe evenimente, pe obiecte. După absolvirea acestui curs studenţii vor fi capabili să creeze aplicaţii cu interfaţă grafică. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Introducere în programarea aplicaţiilor Prelegerea, proiecţie în interactive amfiteatru. 2. Interfeţe grafice în WIN32 Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 3. Evenimente în contextul sistemelor de operare Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 4. Evenimente şi controale Win32 în C/C++ Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 5. Resurse grafice, fonturi, imagini. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 6. Grafică în WIN32: fonturi, pensule, imagini. Prelegerea, proiecţie în Context de desenare amfiteatru. 7. Elemente avansate. Prelegerea, proiecţie în 234

235 Controale definite de utilizator amfiteatru. 8. Arhitectura MVC Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 9. Sistemul de tiparire în Windows Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 10. Aplicaţii Windows moderne Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 11. Interfete grafice în HTML5/CSS3 Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 12. Aplicatii WEB şi evenimente asincrone Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 13. Interfete grafice în C#, Java Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 14. Interfete grafice pentru sisteme mobile Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. Bibliografie 1. Charles Petzold, Programming Windows, 5th ed. Microsoft Press, Charles Petzold, Programming Windows Phone 7, Microsoft Press, Bruce Eckel, Thinking in C++: Introduction to Standard C++, Prentice Hall, Bruce Eckel, Thinking in Java (4th ed.), Prentice Hall, Lucrări practice/laborator Metode de predare Observaţii 1. Medii de programare Exemple, aplicaţii, teme 1/ 2. Interfeţe grafice în WIN32 Exemple, aplicaţii, teme 1/ 3. Evenimente în Windows Exemple, aplicaţii, teme 1/ 4. Evenimente şi controale Win32 în C/C++ Exemple, aplicaţii, teme 1/ 5. Resurse grafice, fonturi, imagini Exemple, aplicaţii, teme 1/ 6. Context de desenare, fonturi, pensule, imagini Exemple, aplicaţii, teme 1/ 7. Elemente avansate.controale definite de Exemple, aplicaţii, teme 1/ utilizator 8. Arhitectura MVC Exemple, aplicaţii, teme 1/ 9. Sistemul de tiparire în Windows Exemple, aplicaţii, teme 1/ 10. Aplicaţii Windows moderne Exemple, aplicaţii, teme 1/ 11. Interfete grafice în HTML5/CSS3 Exemple, aplicaţii, teme 1/ 12. Aplicaţii WEB şi evenimente asincrone Exemple, aplicaţii, teme 1/ 13. Interfete grafice în Java Exemple, aplicaţii, teme 1/ 14. Interfete grafice pentru sisteme mobile Exemple, aplicaţii, teme 1/ 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Tematica prezintă stadiul actual de dezvoltare aplicaţiilor interactive cu interfeţe grafice pe sisteme de operare Windows, Windows Phone, Android. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Implicarea în prelegere cu întrebări, comentarii. Se înregistrează frecvenţa, interacţiunea la orele de curs. 10% 235

236 10.5 Lucrări practice/ Se înregistrează frecvenţa Se notează solutiile 40% laborator implicarea în rezolvarea propuse, rezolvarea şi exerciţiilor de laborator şi a prezentarea exerciţiilor temelor. şi a temelor Evaluare finala Colocviu 50% 10.7 Standard minim de performanţă Studentul este capabil să definească şi să opereze cu conceptele studiate pe parcursul semestrului. Studentul este capabil să explice şi să exemplifice noţiunile studiate. Studentul este capabil sa utilizeze un mediu de dezvoltare şi să creeze aplicaţii interactive pe sisteme de operare Windows, Windows Phone, Android. Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,..... Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 236

237 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea Universitatea SPIRU HARET Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii Informatică şi Geografie Calculatoare şi tehnologia informaţiei Licenţă Tehnologia informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Modelare si tehnici de programare in realitatea virtuala 2.2. Codul disciplinei MI/TIC/FAC Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu 3 2.6Semestrul Tipul de evaluare V 2.8Regimul disciplinei A 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 5 din care: 3.2 curs lucrări practice/ laborator 1/2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 70 din care: 3.5 curs lucrări practice / laborator 14/ 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 31 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 31 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 42 Tutoriat 4 Examinări 2 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 6 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum nu este cazul 4.2 de competenţe nu este cazul 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a Sală de curs dotată conform cerinţelor cursului 5.2. de desfăşurare a Sală de seminar dotată conform cerinţelor seminarului/laboratorului 237

238 6. Competenţele specifice acumulate Competenţe profesionale Proiectarea componentelor hardware, software şi de comunicaţii Soluţionarea problemelor folosind instrumentele ştiinţei şi ingineriei calculatoarelor Întreţinerea şi exploatarea sistemelor hardware, software şi de comunicaţii Utilizarea sistemelor inteligente Compete nţe transvers 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Insusirea tehnicilor de modelare si programare in realitatea virtuala 7.2 Obiectivele specifice Proiectarea unui mediu virtual şi a unei experiente convingătoare de realitate virtuală Înţelegerea şi analiza problemelor fundamentale ale realităţii virtuale 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii Introducere in realitatea virtuala Prelegere Navigare in 3D Prelegere Obiecte 3D si grafica scenei Prelegere Culori si texturi Prelegere Lumina si sunet Prelegere Level of Detail si alte tehnici de eficientizare Prelegere Evenimente si animatie Prelegere Tehnici de interactiune Prelegere Interfata EAI si appleturi Java Prelegere Realitatae virtuala panoramica Prelegere Realitate augmentata Prelegere Realitatae virtuala multiutilizator Prelegere Hardware special pentru realitatea virtuala Prelegere 3D pe web (X3D) Prelegere Bibliografie B. Sherman si A. Craig, Understanding Virtual Reality: Interface, Application, and Design, Morgan Kaufmann; 1st ed,

239 8.2 Lucrări practice/laborator Metode de predare Observaţii Dezvoltarea de interfete utilizator Exerciţii, rezolvări de 1/ probleme Grafica crearea de imagini pe ecran utilizand Exerciţii, rezolvări de 1/ OpenGL probleme Crearea de obiecte solide, aranjarea lor in spatiul 3D Exerciţii, rezolvări de 1/ prin aplicarea de transformari; crearea de puncte de probleme observatie pentru un tur virtual si aplicarea paradigmelor de navigare Crearea unui model 3D si redarea de instante multiple ale modelului intr-o scena cu accent pe calitatea imaginii/viteza de redare Adaugarea de culoare si textura obiectelor create anterior Adaugarea unei surse de lumina pentru fiecare instanta a obiectelor virtuale si adaugarea de sunet pentru actiunile utilizator (drag, click) Exerciţii, rezolvări de probleme Exerciţii, rezolvări de probleme Exerciţii, rezolvări de probleme Aplicarea de evenimente de animatie si interactie Exerciţii, rezolvări de probleme Crearea unei experiente complete audio-video Exerciţii, rezolvări de interactive probleme Tehnici de simplificare a mesh-urilor, algoritmi de Exerciţii, rezolvări de detectie a coliziunilor probleme Animatie humanoida, interfete speciale pentru realitate Exerciţii, rezolvări de imersiva si augmentata probleme Programare GPU shaders Exerciţii, rezolvări de probleme Programare GPU procesare paralela Exerciţii, rezolvări de probleme Crearea de miscare realista Exerciţii, rezolvări de probleme WebGL si HTML5 Exerciţii, rezolvări de probleme Bibliografie 1/ 1/ 1/ 1/ 1/ 1/ 1/ 1/ 1/ 1/ 1/ J. ZARA: Viewpoint applet Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului La finalul cursului stundetii vor fi capabili sa extinda notiunile clasice de grafica pe calculator si sa construiasca lumi virtuale inclusiv pentru web. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Verificarea însuşirii Înregistrearea frecvenţei la 5% 10.5 Lucrări practice/ laborator cunoştinţelor Verificarea cunoştinţelor însuşirii 239 orele de curs Lucrari de control, lucrări practice, teme şi proiecte 35%

240 de complexitate medie 10.6 Evaluare finala Colocviu 60% 10.7 Standard minim de performanţă Obţinerea a 50% din punctaj la fiecare dintre cele două activităţi (curs + laborator) Prezenţa de 80% la laborator Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,. Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 240

241 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea Universitatea SPIRU HARET Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii Informatică şi Geografie Calculatoare şi tehnologia informaţiei Licenţă Tehnologia informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Bioinformatică 2.2. Codul disciplinei MI/TIC/FAC Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu Semestrul Tipul de evaluare V 2.8.Regimul disciplinei F 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs laborator Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs laborator 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 18 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 20 Tutoriat 2 Examinări Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Algoritmi si programare (DF03) Proiectarea algoritmilor (DD14) 4.2 de competenţe Operarea cu fundamente ştiintifice, ingineresti si ale informaticii 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului 6. Competenţele specifice acumulate Competenţe profesionale Proiector şi acces la internet în sala de curs Pentru fiecare student, calculator cu acces la internet şi la aplicaţiile necesare desfaşurării laboratorului Operarea cu fundamente ştiintifice, ingineresti si ale informaticii Proiectarea componentelor hardware, software şi de comunicaţii Solutionarea problemelor folosind instrumentele ştiinţei şi ingineriei calculatoarelor Utilizarea sistemelor inteligente 241

242 Competenţe transversale 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Înţelegerea şi utilizarea metodelor şi uneltelor specifice bioinformaticii 7.2 Obiectivele specifice Deprinderea tehnicilor de laborator şi de cercetare, folosind metode de biologie moleculară Familiarizarea cu metodele de calcul, în scopul de a rezolva probleme în biologie moleculară Deprinderea cunoştinţelor de stocare, recuperare, partajare şi utilizare a datelor, informaţiilor şi instrumentelor biologice 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de Observaţii predare Introducere în bioinformatică Prelegere 4C Organizarea şi evoluţia genomului Prelegere 4C Baze de date biologice Prelegere 4C Genomul digital Prelegere 2C Analiză statistică şi modele probabilistice Prelegere 4C Algoritmi de aliniere a secvenţelor biologice Prelegere 6C Bioinformatica structurală Prelegere 2C Proiectarea medicamentelor Prelegere 2C Bibliografie 1. Ana Pavel, C. Vasile, C. Buiu. Biomatematica şi bioinformatica. Concepte şi aplicaţii, Editura Universitară, Bucureşti, Arthur M. Lesk. Introduction to Bioinformatics, Third Edition, Oxford Univ. Press, Arthur M. Lesk. Introduction to Genomics, Oxford University Press, India, Jin Xiong. Essential Bioinformatics, Cambridge Univ. Press, Laborator Metode de predare Observaţii Programare Python. Introducere. Exerciţii 2L Programare Python. NumPy şi SciPy. Exerciţii 2L Programare Python. Manipulare imagini. Exerciţii 2L Programare Python. Akando. Exerciţii 2L Programare Python. Dancer. Exerciţii 2L Programare Python. Statistică. Exerciţii 2L Unelte Python pentru bioinformatica. Parsarea fişierelor de date Exerciţii 4L ADN. Unelte Python pentru bioinformatica. Alinierea structurilor. Exerciţii 2L Unelte Python pentru bioinformatica. Programarea dinamică Exerciţii 4L Unelte Python pentru bioinformatica. Repetări în tandem. Exerciţii 2L Unelte Python pentru bioinformatica. Palindroame. Exerciţii 4L 242

243 Bibliografie 1. Jason Kinser. Python for Bioinformatics, Jones and Bartlett Series în Biomedical Informatics, Mark Lutz. Learning Python, Third Edition, O Reilly Media, Inc., Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului Cursul oferă cunoştinţele necesare pentru o carieră în bioinformatică. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Verificarea însuşirii Înregistrearea frecvenţei la 5% cunoştinţelor 10.5 Laborator Verificarea însuşirii cunoştinţelor orele de curs Lucrari de control, lucrări practice, teme şi proiecte de complexitate medie 10.6 Evaluare finala Colocviu 60% 10.6 Standard minim de performanţă Obţinerea a 50% din punctaj la fiecare dintre cele două activităţi (curs + laborator) Prezenţa de 80% la laborator 35% Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,... Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 243

244 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea U IVERSITATEA SPIRU HARET Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii Informatică şi Geografie Calculatoare şi tehnologia informaţiei Licenţă Tehnologia informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2. Codul disciplinei MI/TIC/DD Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu Semes trul Algoritmi paraleli si distribuiti Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs laborator Total ore din planul de 56 din care: 3.5 curs laborator 28 învăţământ Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 20 teren Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 18 Tutoriat 4 Examinări 2 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Proiectarea algoritmilor (DD14) 4.2 de competenţe Evaluarea caracteristicilor funcţionale şi nefuncţionale ale componentelor hardware, software şi de comunicaţii, pe baza unor metrici; 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a Sala de curs dotata cu videoproiector si conexiune la Internet cursului 5.2. de desfăşurare a Sala de laborator cu videoproiector si conexiune la Internet seminarului/laboratoru 244

245 lui 6. Competenţele specifice acumulate C1: Operarea cu fundamente stiintifice, ingineresti si ale informaticii C1.1 Recunoaşterea şi descrierea conceptelor proprii calculabilităţii, complexităţii, paradigmelor de programare şi modelării sistemelor de calcul şi comunicaţii; C1.2 Utilizarea de teorii şi instrumente specifice (algoritmi, scheme, modele, protocoale etc.) pentru explicarea structurii şi funcţionării sistemelor hardware, software şi de comunicaţii; C1.3 Construirea unor modele pentru diferite componente ale sistemelor de calcul; C1.4 Evaluarea formală a caracteristicilor funcţionale şi nefuncţionale ale sistemelor de calcul; C1.5 Fundamentarea teoretică a caracteristicilor sistemelor proiectate Competenţe profesionale Competenţe transversale - 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al Insusirea de catre studenti a tehnicilor avansate de disciplinei analiza algoritmilor. 7.2 Obiectivele specifice Initiere in tehnicile de cautare aproximativa Prezentarea principiilor calculului paralel si insusirea de catre studenti a strategiilor algoritmice bazate pe paralelism cu aplicabilitate in: calcul numeric, geometrie computationala, sortare paralela si grafuri. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Analiza amortizata a Prelegerea - proiectie in amfiteatru, programe algoritmilor demonstrative 2. Algoritmi online si offline Prelegerea - proiectie in amfiteatru, programe demonstrative 3. Algoritmi stochastici Prelegerea - proiectie in amfiteatru, programe demonstrative 4. Programare dinamica si Prelegerea - proiectie in amfiteatru, programe optimizare combinatoriala demonstrative 5. Algoritmul Needleman- Prelegerea - proiectie in amfiteatru, programe Wunsch demonstrative 6. Algoritmul Smith-Waterman Prelegerea - proiectie in amfiteatru, programe demonstrative 7. PRAM, probleme privind Prelegerea - proiectie in amfiteatru, programe citirea si scrierea (concurent vs demonstrative paralel). Teorema lui Brent 8. Tehnica Divide et Impera in Prelegerea - proiectie in amfiteatru, programe calculul paralel 9. Randomizare. Tehnica pointerilor paraleli demonstrative Prelegerea - proiectie in amfiteatru, programe demonstrative 245

246 10. Algoritmi paraleli in grafuri Prelegerea - proiectie in amfiteatru, programe demonstrative 11. Sortare paralela Prelegerea - proiectie in amfiteatru, programe demonstrative 12. Algoritmi paraleli in Prelegerea - proiectie in amfiteatru, programe geometria computationala demonstrative Bibliografie 1. Allan Borodin & Ran El-Yaniv, Online Computation and Competitive Analysis, Cambridge University Press, Vazirani V.V., Approximation algorithms, Springer, Juraj Hromkovič, Theoretical computer science: introduction to Automata, computability, complexity, algorithmics, randomization, communication, and cryptography, Springer, Gibbons A., Ryter, W., Efficient parallel algorithms, Cambridge University Press, Akl S.G., The Design and Analysis of Parallel Algorithms, Prentice Hall, Laborator Metode de predare Observaţii 1. Cautare aproximativa (procesarea sirurilor) - I Exerciţii, aplicaţii, teme 2. Cautare aproximativa (procesarea sirurilor) - II Exerciţii, aplicaţii, teme 3. Algoritmi stochastici (cautare, optimizare) I Exerciţii, aplicaţii, teme 4. Algoritmi stochastici (cautare, optimizare) II Exerciţii, aplicaţii, teme 5. Paralelism in algoritmica grafurilor I Exerciţii, aplicaţii, teme 6. Paralelism in algoritmica grafurilor II Exerciţii, aplicaţii, teme 7. Paralelism in algoritmica grafurilor III Exerciţii, aplicaţii, teme 8. Algoritmi de sortare I Exerciţii, aplicaţii, teme 9. Algoritmi de sortare II Exerciţii, aplicaţii, teme 10. Paralelism in geometria computationala Exerciţii, aplicaţii, teme 11. Algoritmi numerici paraleli I Exerciţii, aplicaţii, teme 12. Algoritmi numerici paraleli II Exerciţii, aplicaţii, teme Bibliografie 1. Allan Borodin & Ran El-Yaniv, Online Computation and Competitive Analysis, Cambridge University Press, Vazirani V.V., Approximation algorithms, Springer, Juraj Hromkovič, Theoretical computer science: introduction to Automata, computability, complexity, algorithmics, randomization, communication, and cryptography, Springer, Gibbons A., Ryter, W., Efficient parallel algorithms, Cambridge University Press, Akl S.G., The Design and Analysis of Parallel Algorithms, Prentice Hall, Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Cunoasterea unei mari varietati de modele de rationament algoritmic bazat pe paralelizarea proceselor este conforma cu actualele progrese in informatica si cu cerintele angajatorilor. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Implicarea în prelegere cu Se înregistrează frecvenţa 20% întrebări, comentarii, şi soliditatea interacţiunii exemple Laborator Implicarea în pregătirea şi discutarea problemelor 246 la orele de curs. Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii 20%

247 la orele de laborator Evaluare finala Examen: lucrare scrisa 60% 10.7 Standard minim de performanţă Descrierea si analiza unor algoritmi paraleli pentru clase de probleme similare celor discutate Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,... Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 247

248 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea Universitatea SPIRU HARET Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii Informatică şi Geografie Calculatoare şi tehnologia informaţiei Licenţă Tehnologia informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Structura si organizarea calculatoarelor 2.2. Codul disciplinei MI/TIC/DD Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu 3 2.6Semestrul Tipul de evaluare E 2.8Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 5 din care: 3.2 curs lucrări 2/1 practice/ laborator 3.4 Total ore din planul de învăţământ 70 din care: 3.5 curs lucrări 28/14 practice/ laborator Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 23 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 23 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 28 Tutoriat 4 Examinări 2 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum nu este cazul 4.2 de competenţe nu este cazul 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a Sală de curs dotată conform cerinţelor cursului 5.2. de desfăşurare a Sală de seminar dotată conform cerinţelor seminarului/laboratorului 248

249 6. Competenţele specifice acumulate Compete nţe profesion Competenţe transversale Întreţinerea şi exploatarea sistemelor hardware, software şi de comunicaţii Identificarea, descrierea şi derularea proceselor din managementul proiectelor, cu preluarea diferitelor roluri în echipa şi descrierea clara şi concisă, verbal şi în scris, în limba româna şi într-o limba de circulatie internaţională, a rezultatelor din domeniul de activitate Demonstrarea spiritului de iniţiativă şi acţiune pentru actualizarea cunoştinţelor profesionale, economice şi de cultură organizaţională 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Insusirea conceptelor de structura si organizare a calculatoarelor 7.2 Obiectivele specifice Capacitatea de a: diferentia arhitectura calculatoarelor de organizarea calculatoarelor utilizarea algebra booleana pentru a rezolva probleme de logica construi diagrame logice pentru circuite simple descrie caracteristicile principale ale calculatoarelor binare identifica componentele principale ale calculatorului descrie funcţionarea procesorului, a memoriei, bus-ului si I / O. identifica şi explica scopul diferitelor niveluri de memorie compara seturi de instrucţiuni diferite pentru procesoare 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii Fundamentele organizarii calculatoarelor Prelegere Aritmetica calculatoarelor Prelegere Seturi de instructiuni Prelegere 4 ore Structura si functiile procesorului Prelegere 4 ore Pipelining Prelegere Memorie Prelegere 4 ore Medii de stocare, relee si alte periferice Prelegere Multiprocesoare si clustere Prelegere Asamblare si simulare, SPIMbot Prelegere 4 ore Editarea legaturilor si incarcarea programelor Prelegere Bibliografie 249

250 W. Stallings, Computer Organization and Architecture, 8th edition, Prentice Hall, Lucrări practice/laborator Metode de predare Observaţii Simulare de circuite cu Simcir Exerciţii, aplicaţii, teme 6 ore Design si implementare de circuite Exerciţii, aplicaţii, teme 6 ore Implementarea unui circuit pentru adunari pe 4 biti Exerciţii, aplicaţii, teme 6 ore Implementarea registrilor, transfer de registri Exerciţii, aplicaţii, teme 6 ore Implementarea sumatorului pe 4 biti utilizand registri Exerciţii, aplicaţii, teme 6 ore Implementarea unui decodor Exerciţii, aplicaţii, teme 6 ore Adaugarea decodorului la sumator Exerciţii, aplicaţii, teme 6 ore Bibliografie K. Arase, Simcir the circuit simulator, Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului Cursul ofera o prezentare clara si detaliata a structurii si organizarii calculatoarelor moderne. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Verificarea însuşirii Înregistrearea frecvenţei la 5% 10.5 Lucrări practice/ laborator cunoştinţelor Verificarea cunoştinţelor însuşirii orele de curs Lucrari de control, lucrări practice, teme şi proiecte de complexitate medie 10.6 Evaluare finala Examen: lucrare scrisa 60% 10.7 Standard minim de performanţă Obţinerea a 50% din punctaj la fiecare dintre cele două activităţi (curs + laborator) Prezenţa de 80% la laborator 35% Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,. Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 250

251 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea Universitatea SPIRU HARET Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii Informatică şi Geografie Calculatoare şi tehnologia informaţiei Licenţă Tehnologia informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Teoria sistemelor 2.2. Codul disciplinei MI/TIC/DD Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu Semestrul Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2 curs laborator Total ore din planul de învăţământ 42 din care: 3.5 curs laborator 14 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 14 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 15 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15 Tutoriat Examinări 4 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 3 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a sală de curs dotată corform cerinţelor cursului 5.2. de desfăşurare a sală de laborator notată conform cerinţelor seminarului/laboratorului 251

252 6. Competenţele specifice acumulate Competenţe profesionale Operarea cu fundamente ştiintifice, ingineresti si ale informaticii Proiectarea componentelor hardware, software şi de comunicaţii Solutionarea problemelor folosind instrumentele ştiinţei şi ingineriei calculatoarelor Proiectarea şi integrarea sistemelor informatice utilizând tehnologii şi medii de programare Competenţe transversale 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Introducerea noţiunilor elementare privind teoria sistemelor Prezentarea considerentelor matematice privind teoria sistemelor 7.2 Obiectivele specifice Abordarea prin instrumente matematice a principalelor categorii de sisteme 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Introducere in teoria sistemelor, Prelegere folosind video proiector şi tabla clasificarea sistemelor 2. Elemente de teoria multimilor si de Prelegere folosind video proiector şi tabla teoria numerelor folosite in teoria sistemelor 3. Centralizarea aplicatiilor Prelegere folosind video proiector şi tabla 4. Testarea aplicatiilor Prelegere folosind video proiector şi tabla 5. Fundamente matematice ale legii Prelegere folosind video proiector şi tabla conservarii 6. Aspecte de calcul la abordarea Prelegere folosind video proiector şi tabla multinivel 7. Principiul generalizat de optimalitate Prelegere folosind video proiector şi tabla 8. Generalizarea ecuatiilor fundamentale Prelegere folosind video proiector şi tabla 9. Constructii ale sistemelor generale Prelegere folosind video proiector şi tabla 10. Structurile sistemelor generale Prelegere folosind video proiector şi tabla 11. Ierarhizari ale sistemelor generale si Prelegere folosind video proiector şi tabla contrabilitatea, sisteme limita 12. Sisteme uni-relatie: transformari de Prelegere folosind video proiector şi tabla raspuns 13. Sisteme uni-relatie: Propietati de Prelegere folosind video proiector şi tabla raspuns invariant 14. Decuplarea sistemelor uni-relatie si conditii de descompunere Prelegere folosind video proiector şi tabla Bibliografie 252

253 1. Yi Lin, General Systems Theory A Mathematical Approach, Kluwer Academic Publisher, New York, E. Diatcu, Elemente fundamentale ale teoriei sistelor si calculatoarelor, Ed. Hyperion, Bucuresti, Laborator Metode de predare Observaţii 1. Exemple de sisteme si clasificarea lor Exerciţii, aplicaţii, teme 2. Exemple de centralizare si testare a aplicatiilor Exerciţii, aplicaţii, teme 3. Generalizarea ecuatiilor fundamentale pentru sisteme si Exerciţii, aplicaţii, teme optimalitatea generalizata 4. Exemple de constructii si structuri ale sistemelor Exerciţii, aplicaţii, teme generale 5. Ierarhizari ale sistemelor generale si contrabilitatea Exerciţii, aplicaţii, teme 6. Abordarea sistemelor uni-relatie Exerciţii, aplicaţii, teme 7. Decuplarea sistemelor uni-relatie si conditii de Exerciţii, aplicaţii, teme descompunere Bibliografie 1. Yi Lin, General Systems Theory A Mathematical Approach, Kluwer Academic Publisher, New York, E. Diatcu, Elemente fundamentale ale teoriei sistelor si calculatoarelor, Ed. Hyperion, Bucuresti, Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Teoria sistemelor este aplicata uzual în viaţa reală, de la domenii ale stiintelor exacte la cele sociale 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Cunoştinţe teoretice şi Lucrare scrisă 20% abilităţi de demonstrare a rezultatelor teoretice 10.5 Laborator Aplicarea cunoştinţelor în Lucrare scrisă 20% rezolvarea problemelor practice 10.6 Evaluare finala Examen: lucrare scrisa 60% 10.7 Standard minim de performanţă Posibilitatea de identificare a tipului de sistem si exprimarea unui sistem prin instrumente matematice adecvate Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,... Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 253

254 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea Universitatea SPIRU HARET Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii Informatică şi Geografie Calculatoare şi tehnologia informaţiei Licenţă Tehnologia informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Inteligenţǎ artificialǎ 2.2.Codul disciplinei MI/TIC/DD Titularul activităţilor de curs 2.3.Titularul activităţilor de seminar 2.4. Anul de studiu 3 2.5Semestrul Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs laborator Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs laborator 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 28 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 2 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 28 Tutoriat 2 Examinări 4 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Probabilităţi şi statistică (DF08), Programare orientată pe obiecte (DD07), Tehnici avansate de programare (DS03), Proiectarea algoritmilor (DD14) 4.2 de competenţe C1 Operarea cu fundamente ştiinţifice, inginereşti şi ale informaticii 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Videoproiector, calculator cu software aferent de desfăşurare a Calculator cu software aferent. seminarului/laboratorului 6. Competenţele specifice acumulate Competenţe profesionale C1 Operarea cu fundamente ştiinţifice, inginereşti şi ale informaticii C6 Utilizarea sistemelor inteligente 254

255 Competenţe transversale Nu este cazul. 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Însuşirea noţiunilor specifice inteligenţei artificiale. 7.2 Obiectivele specifice Identificarea situaţiilor în care o abordare specifică inteligenţei artificiale este mai potrivită în rezolvarea unei probleme. Identificarea mecanismelor de raţionare şi reprezentare adecvate, implementarea şi evaluarea soluţiei propuse. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observa ţii 1. Noţiuni fundamentale. Probleme, exemple, aplicaţii. Test Turing. Aspecte filozofice şi etice. Tipul mediului şi al agenţilor. 255 Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 2. Strategii de căutare: noţiuni fundamentale. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 3. Strategii de căutare: căutare neinformată. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 4. Strategii de căutare: euristici şi căutare informată. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 5. Strategii de căutare: jocuri cu doi participanţi. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 6. Strategii de căutare: satisfacerea constrângerilor. Prelegerea, proiecţie în Eficienţa căutării. amfiteatru. 7. Reprezentarea cunoştinţelor şi raţionament: logică Prelegerea, proiecţie în propoziţională şi bazată pe predicate, forme clauzale. amfiteatru. 8. Reprezentarea cunoştinţelor şi raţionament: demonstrare Prelegerea, proiecţie în automata. amfiteatru. 9. Reprezentarea cunoştinţelor şi raţionamentul: teorema Prelegerea, proiecţie în Bayes, aplicabilitate. amfiteatru. 10. Machine Learning: definiţii, exemple, clasificări Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 11. Machine Learning: învăţare inductivă. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 12. Machine Learning: tehnici statistice de învăţare. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 13. Machine Learning: stiluri de învăţare, determinarea celei Prelegerea, proiecţie în mai potrivite variante. amfiteatru. 14. Sinteză. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. Bibliografie S. Russell, P. Norvig, Artificial intelligence: a modern approach, Prentice Hall, Inc., 1995 S. Haykin, eural etworks; A Comprehensive Foundation, Prentice Hall, Inc., 1999 P. H. Winston, Inteligenţa artificială, Ed. Tehnică, 1981

256 L. State, I. Paraschiv-Munteanu, Introducere în teoria statistică a recunoaşterii formelor, Ed. Univ. Piteşti, Laborator Metode de predare Observaţii 1. Test Turing, raţionament optimal vs. raţionament Exemplificare, exerciţii, uman, descrierea de probleme specifice domeniului inteligenţei artificiale discuţii 2. Strategii de căutare: noţiuni fundamentale. Exemplificare, exerciţii, discuţii 3. Strategii de căutare: căutare neinformată. Selectarea şi implementarea algoritmului corespunzător unei probleme 4. Strategii de căutare: euristici şi căutare informată. Selectarea şi implementarea algoritmului corespunzător unei probleme 5. Strategii de căutare: jocuri cu doi participanţi. Selectarea şi implementarea algoritmului corespunzător unei probleme 6. Strategii de căutare: satisfacerea constrângerilor. Implementare, testare, Eficienţa căutării. 7. Reprezentarea cunoştinţelor şi raţionament: logică propoziţională şi bazată pe predicate, forme clauzale. evaluare Exemplificare, exerciţii, discuţii, implementări 8. Reprezentarea cunoştinţelor şi raţionament: Exemplificare, exerciţii, demonstrare automata. discuţii, implementări 9. Reprezentarea cunoştinţelor şi raţionamentul: Exemplificare, exerciţii, teorema Bayes, aplicabilitate. discuţii, implementări 10. Machine Learning: definiţii, exemple, clasificări Exemplificare, exerciţii, discuţii 11. Machine Learning: învăţare inductivă. Implementarea algoritmilor. Selectarea celei mai potrivite variante pentru o problemă data. 12. Machine Learning: tehnici statistice de învăţare. Implementarea algoritmilor. Selectarea celei mai potrivite variante pentru o problemă data. 13. Machine Learning: stiluri de învăţare, determinarea celei mai potrivite variante. Implementarea algoritmilor. Selectarea celei mai potrivite variante pentru o problemă data. 14. Sinteză. Bibliografie S. Russell, P. Norvig, Artificial intelligence: a modern approach, Prentice Hall, Inc., 1995 S. Haykin, eural etworks; A Comprehensive Foundation, Prentice Hall, Inc., 1999 P. H. Winston, Inteligenţa artificială, Ed. Tehnică, 1981 L. State, I. Paraschiv-Munteanu, Introducere în teoria statistică a recunoaşterii formelor, Ed. Univ. Piteşti,

257 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Cursul oferǎ informaţiile necesare înţelegerii principiilor de bază ale inteligenţei artificiale, precum şi tipologia problemelor a caror rezolvare tine de domeniul inteligentei artificiale 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Implicarea în prelegere cu Se înregistrează frecvenţa 20% întrebări, comentarii, şi soliditatea interacţiunii exemple de analiză Laborator Implicarea în pregătirea şi discutarea problemelor la orele de curs. Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de laborator Evaluare finala Examen: lucrare scrisa 60% 10.7 Standard minim de performanţă cunoaşterea noţiunilor şi tehnicilor de bază ale domeniului capacitatea de identificarea problemelor rezolvabile prin tehnici de inteligenţă artificială 20% Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,... Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 257

258 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea Universitatea SPIRU HARET Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii Informatică şi Geografie Calculatoare şi tehnologia informaţiei Licenţă Tehnologia informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Practică Codul disciplinei MI/TIC/DD Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu Semestrul Tipul de evaluare V 2.8 Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 6 din care: 3.2 curs lucrări practice Total ore din planul de învăţământ 84 din care: 3.5 curs lucrări practice 84 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 34 Tutoriat Examinări 2 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Disciplinele de domeniu (DD) si de specialitate (DS) din semestrele de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a Sală de curs dotată conform cerinţelor cursului 5.2. de desfăşurare a Sală de laborator dotată conform cerinţelor laboratorului/proiectului 6. Competenţele specifice acumulate 258

259 Competenţe profesionale Proiectarea componentelor hardware,software si de comunicatii Utilizarea de teorii si instrumente specifice (algoritmi, scheme, modele, protocoale etc.) pentru explicarea structurii si functionarii sistemelor hardware, software si de comunicatii Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar Competenţe transversale Comportarea onorabila, responsabila, etica, în spiritul legii pentru a asigura reputatia profesiei 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivele generale ale disciplinei Fixarea deprinderilor de realizare în grup a unui produs program şi realizarea unei documentaţii, sub coordonarea partenerilor de practică şi a cadrului didactic îndrumător Obiectivele specifice Utilizarea paradigmelor de programare studiate (modurile de proiectare procedurala, orientata pe obiecte, logica), a structurilor de date si algoritmilor de manipulare in realizarea unor proiecte de complexitate medie. Utilizarea instrumentelor software pentru proiectarea unor sisteme de complexitate medie. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare - Bibliografie 8.2 Lucrări practice Metode de predare 1. Prezentarea temei (enuntul problemei) de tratat /rezolvat Expunerea, si stabilirea task-urilor membrilor echipei. conversaţia, 2. Dezvoltarea specificatiilor detaliate ale proiectului algoritmizarea, (hardware/software). problematizarea, 3. Analiza proiectului (hardware/software): identificarea descoperirea, entitatilor (componentelor), relatiilor (interconexiunilor) studiul de caz; si scenariilor de folosire (arhitecturi posibile) cooperarea, 4. Proiectarea: modelul conceptual; modelul logic; simularea, proiectarea fluxurilor de prelucrari; modelul fizic; brainstorming-ul, interfata cu utilizatorul; arhitectura aplicatiei. studiul individual, 5. Implementarea si testarea. exerciţiul. Observaţii Observaţii 84h (6h pe saptamana) 259

260 6. Testarea aplicatiilor dezvoltate, puse la dispozitie impreuna cu documentatiile elaborate pe parcursul etapelor de dezvoltare. 7. Prezentarea proiectului de catre membrii echipei spre evaluare. Bibliografie Documente în format electronic furnizate în reţeaua informatica a departamentului sau puse la dispoziţie de partenerii de practică. 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Disciplina le oferă studenţilor oportunitatea utilizarii cunostintelor acumulate pentru proiectare hardware/software. Demonstrarea spiritului de initiativa si actiune pentru actualizarea cunostintelor profesionale, economice si de cultura organizationala 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs 10.5 Lucrări practice Calitatea proiectului, a Evaluarea va consta din 100% documentatie si a urmărirea şi notarea prezentarii activităţilor săptămânale, cu predarea la timp a fiecărei componente. Aplicaţia/Proiectul realizat/ă 10.6 Standard minim de performanţă Realizarea documentatiei si prezentarea proiectului de practica va fi demonstrată în final. Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,. Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 260

261 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea Universitatea SPIRU HARET Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii Informatică şi Geografie Calculatoare şi tehnologia informaţiei Licenţă Tehnologia informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Analiza şi optimizarea reţelelor 2.2. Codul disciplinei MI/TIC/DS Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu Semestrul Tipul de evaluare V 2.8.Regimul disciplinei A 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 5 din care: 3.2 curs lucrări 1/2 practice/laborator 3.4 Total ore din planul de învăţământ 70 din care: 3.5 curs lucrări 14/28 practice/ laborator Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 24 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 30 Tutoriat 2 Examinări Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Algoritmi si programare (DF03); Structuri de date (DD04) Proiectarea algoritmilor (DD14) Reţele de calculatoare (DD16) 4.2 de competenţe Programare în limbaje de nivel înalt Cunoştinţe de teoria grafurilor Familiaritate cu algoritmi de tip Greedy, backtracking, programare dinamică Cunoştinţe fundamentale de reţele de calculatoare 261

262 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a Proiector şi acces la internet în sala de curs cursului 5.2. de desfăşurare a Pentru fiecare student, calculator cu acces la internet şi la aplicaţiile seminarului/laboratorului necesare desfaşurării laboratorului 6. Competenţele specifice acumulate Competenţe profesionale Proiectarea componentelor hardware, software şi de comunicaţii Solutionarea problemelor folosind instrumentele ştiinţei şi ingineriei calculatoarelor Întreţinerea şi exploatarea sistemelor hardware, software şi de comunicaţii Utilizarea sistemelor inteligente Competenţe transversale 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Însuşirea conceptelor de teoria reţelelor 7.2 Obiectivele specifice Însuşirea conceptelor de optimizare a reţelelor de transport Însuşirea conceptelor de analiză a reţelelor sociale Însuşirea conceptelor de analiză a reţelelor biologice Însuşirea conceptelor de analiză a link-urilor 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii Optimizarea reţelelor. Reţele de transport. Definiţie. Exemple. Prelegere Optimizarea reţelelor. Problema drumului cel mai scurt. Prelegere Optimizarea reţelelor. Probleme de transport. Prelegere Optimizarea reţelelor. Probleme de localizare. Prelegere Optimizarea reţelelor. Matching. Prelegere Optimizarea reţelelor. Probleme de rutare. Prelegere Optimizarea reţelelor. Metoda drumului critic. Prelegere Analiza reţelelor sociale. Introducere. Reţele complexe. Prelegere Analiza reţelelor sociale. Reţele criminale. Reţele literare. Prelegere Analiza reţelelor biologice. Modele locale într-o reţea. Prelegere Analiza link-urilor. Explorarea asocierilor dintre obiecte. Prelegere Analiza link-urilor. Robusteţea reţelelor. Prelegere Analiza link-urilor web. Algoritmi de clasificare a căutărilor Prelegere web. Măsuri de centralitate. Tipuri de centralitate. Prelegere Bibliografie 262

263 1. Ravindra K. Ahuja, Thomas L. Magnanti, and James B. Orlin. etwork Flows: Theory, Algorithms and Applications. Prentice Hall Wasserman, Stanley and Katherine Faust. Social etwork Analysis: Methods and Applications. Cambridge: Cambridge University Press Newman, M.E.J. etworks: An Introduction. Oxford University Press R. Cohen, S. Havlin. Complex etworks: Structure, Robustness and Function. Cambridge University Press Lucrări practice/laborator Metode de predare Observaţii Optimizarea reţelelor. Implementarea algoritmilor pentru Exerciţii 2L+1P fluxul maxim. Optimizarea reţelelor. Algoritmi eficienţi pentru reţele Exerciţii 2L+1P rutiere. Optimizarea reţelelor. Algoritmii Kruskal si Prim. Exerciţii 2L+1P Optimizarea reţelelor. Algoritmi eficienţi de poziţionare. Sisteme de localizare şi urmărire. Exerciţii 2L+1P Optimizarea reţelelor. Implementarea algoritmilor Exerciţii 2L+1P paraleli de matching. Heap Fibonacci. Optimizarea reţelelor. Algoritmi link-state şi cu vectori Exerciţii 2L+1P distanţă. Optimizarea reţelelor. Modelarea în reţea a activităţilor Exerciţii 2L+1P unui proiect şi determinarea drumului critic. Analiza reţelelor sociale. Software de vizualizare a Exerciţii 4L+1P datelor. NetMiner, R şi Python. Grafuri de colaborare. Analiza reţelelor biologice. Aplicaţii de integrare, analiză Exerciţii 2L+1P şi vizualizare a datelor cu Cytoscape. Analiza link-urilor. Metode de vizualizare: grafice de Exerciţii 2L+1P reţele, matrici de asociere. Analiza link-urilor web. Algoritmii PageRank, HITS, Exerciţii 4L+1P CheiRank şi TrustRank. Măsuri de centralitate. Centralitatea vectorilor proprii, a Exerciţii 2L+1P subgrafurilor, centralitatea Kats. Exemple. Prezentarea proiectului. Prezentare, discutii Bibliografie 1. Ravindra K. Ahuja, Thomas L. Magnanti, and James B. Orlin. etwork Flows: Theory, Algorithms and Applications. Prentice Hall R. Cohen, S. Havlin. Complex etworks: Structure, Robustness and Function. Cambridge University Press Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului Cursul oferă cunoştinţe de teoria reţelelor şi moduri de aplicare a acestora în reţele logistice, World Wide Web, Internet, în reţelele sociale şi metabolice. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 263

264 10.4 Curs Verificarea însuşirii Înregistrearea frecvenţei la 5% cunoştinţelor orele de curs 10.5 Lucrări practice/ Verificarea însuşirii Lucrari de control, lucrări 35% laborator cunoştinţelor practice, teme şi proiecte de complexitate medie 10.6 Evaluare finala Colocviu 60% 10.7 Standard minim de performanţă Obţinerea a 50% din punctaj la fiecare dintre cele două activităţi (curs + laborator) Prezenţa de 80% la laborator Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,... Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 264

265 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea Universitatea SPIRU HARET Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii Informatică şi Geografie Calculatoare şi tehnologia informaţiei Licenţă Tehnologia informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Arhitecturi pentru aplicaţii mobile 2.2.Codul disciplinei MI/TIC/DS Titularul activităţilor de curs 2.3.Titularul activităţilor de seminar 2.4. Anul de studiu 3 2.5Semestrul Tipul de evaluare V 2.7 Regimul disciplinei A 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs lucrări 1/2 practice /laborator 3.4 Total ore din planul de învăţământ 70 din care: 3.5 curs lucrări 14/28 practice /laborator Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 28 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 4 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 42 Tutoriat 2 Examinări 4 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Algoritmi si programare (DF03); Structuri de date (DD04) Proiectarea algoritmilor (DD14) Reţele de calculatoare (DD16) 4.2 de competenţe - 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Videoproiector, calculator cu software aferent de desfăşurare a Calculator cu software aferent. seminarului/laboratorului 6. Competenţele specifice acumulate 265

266 Competenţe profesionale Competenţe transversale Proiectarea componentelor hardware, software şi de comunicaţii Soluţionarea problemelor folosind instrumentele ştiinţei şi ingineriei calculatoarelor Întreţinerea şi exploatarea sistemelor hardware, software şi de comunicaţii Utilizarea sistemelor inteligente Nu este cazul. 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Oferirea noţiunilor specifice arhitecturii aplicaţiilor mobile 7.2 Obiectivele specifice Formarea deprinderilor necesare unei corecte abordări în conceperea arhitecturii aplicaţiilor mobile, însuşirea noţiunilor specifice 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Arhitectura aplicaţiilor mobile. Definire, componente, Prelegerea, proiecţie în scenarii de utilizare amfiteatru. 2. Design. Scenarii de functionare, consum, sincronizare. Prelegerea, proiecţie în Patternuri cheie şi considerente tehnologice amfiteatru. 3. Concepte fundamentale, principii cheie, îndrumări pentru Prelegerea, proiecţie în arhitecturi de software mobil amfiteatru. 4. Nivelul de prezentare: aplicaţii tipice, componente, etape Prelegerea, proiecţie în în design-ul nivelului de prezentare amfiteatru. 5. Nivelul de prezentare: probleme frecvente, îndrumări Prelegerea, proiecţie în cheie, patternuri şi considerente tehnologice de design amfiteatru. 6. Nivelul de business: parte a aplicaţiei, componente, etape Prelegerea, proiecţie în în design amfiteatru. 7. Nivelul de business: probleme frecvente, îndrumări Prelegerea, proiecţie în cheie, patternuri şi considerente tehnologice de design amfiteatru. 8. Nivelul de accesare a datelor: parte a aplicaţiei, Prelegerea, proiecţie în componente, etape în design amfiteatru. 9. Nivelul de accesare a datelor: probleme frecvente, Prelegerea, proiecţie în îndrumări cheie, patternuri şi considerente tehnologice de design amfiteatru. 10. Nivelul de servicii: parte a aplicaţiei, componente, etape Prelegerea, proiecţie în în design amfiteatru. 11. Nivelul de servicii: probleme frecvente, îndrumări cheie, Prelegerea, proiecţie în patternuri şi considerente tehnologice de design 12. Comunicaţii la nivel de infrastructura, respectiv de dispozitiv: interoperabilitate, performanţe, considerente de securitate; tehnologii 13. Patternuri de funcţionare: factori de influenţă, recomandări, efecte ale strategiei de funcţionare, patternuri uzuale 266 amfiteatru. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 14. Sinteză. Prelegerea, proiecţie în

267 amfiteatru. Bibliografie D. Esposito, Architecting Mobile Solutions for the Enterprise, Microsoft, 2012 T. Mikkonen, Programming mobile devices, John Willey & Sons, Ltd, 2007 J. D. Meier and al., Mobile Application Architecture Guide, Microsoft Corporation, 2008 T. Neil, Mobile Design Pattern Gallery, O Reilly, Lucrări practice/laborator Metode de predare Observaţii 1. Arhitectura aplicaţiilor mobile. Definire, Exemplificare, discuţii Alegerea componente, scenarii de utilizare. Aplicare a noţiunilor pe proiectului (3 proiectul ales ore = 2L+1P) 2. Design. Scenarii de functionare, consum, Exemplificare, discuţii 3 ore sincronizare. Patternuri cheie şi considerente Aplicare a noţiunilor pe tehnologice proiectul ales 3. Concepte fundamentale, principii cheie, îndrumări Exemplificare, discuţii 3 ore pentru arhitecturi de software mobil Aplicare a noţiunilor pe proiectul ales 4. Nivelul de prezentare: aplicaţii tipice, componente, Exemplificare, discuţii 3 ore etape în design-ul nivelului de prezentare Aplicare a noţiunilor pe proiectul ales 5. Nivelul de prezentare: probleme frecvente, Exemplificare, discuţii 3 ore îndrumări cheie, patternuri şi considerente Aplicare a noţiunilor pe tehnologice de design proiectul ales 6. Nivelul de business: parte a aplicaţiei, componente, Exemplificare, discuţii 3 ore etape în design Aplicare a noţiunilor pe proiectul ales 7. Nivelul de business: probleme frecvente, îndrumări Exemplificare, discuţii 3 ore cheie, patternuri şi considerente tehnologice de Aplicare a noţiunilor pe design proiectul ales 8. Nivelul de accesare a datelor: parte a aplicaţiei, Exemplificare, discuţii 3 ore componente, etape în design Aplicare a noţiunilor pe proiectul ales 9. Nivelul de accesare a datelor: probleme frecvente, Exemplificare, discuţii 3 ore îndrumări cheie, patternuri şi considerente Aplicare a noţiunilor pe tehnologice de design proiectul ales 10. Nivelul de servicii: parte a aplicaţiei, componente, Exemplificare, discuţii 3 ore etape în design Aplicare a noţiunilor pe proiectul ales 11. Nivelul de servicii: probleme frecvente, îndrumări Exemplificare, discuţii 3 ore cheie, patternuri şi considerente tehnologice de Aplicare a noţiunilor pe design proiectul ales 12. Comunicaţii la nivel de infrastructura, respectiv de Exemplificare, discuţii 3 ore dispozitiv: interoperabilitate, performanţe, Aplicare a noţiunilor pe considerente de securitate; tehnologii proiectul ales 13. Patternuri de funcţionare: factori de influenţă, Exemplificare, discuţii 3 ore recomandări, efecte ale strategiei de funcţionare, Aplicare a noţiunilor pe patternuri uzuale proiectul ales 14. Sinteză. Prezentare proiect 3 ore Bibliografie D. Esposito, Architecting Mobile Solutions for the Enterprise, Microsoft, 2012 T. Mikkonen, Programming mobile devices, John Willey & Sons, Ltd,

268 J. D. Meier and al., Mobile Application Architecture Guide, Microsoft Corporation, 2008 T. Neil, Mobile Design Pattern Gallery, O Reilly, Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Cursul oferǎ informaţiile necesare înţelegerii principiilor de bază ale arhitecturii aplicaţiilor mobile, îndrumări de dezvoltare, patternuri pentru fiecare nivel. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Implicarea în prelegere cu Se înregistrează frecvenţa 20% întrebări, comentarii, şi soliditatea interacţiunii 10.5 Lucrări practice/ laborator exemple de analiză. Implicarea în pregătirea şi discutarea problemelor la orele de curs. Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de laborator Evaluare finala Colocviu 60% 10.7 Standard minim de performanţă cunoaşterea noţiunilor şi tehnicilor de bază ale domeniului 20% Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,... Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 268

269 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea Universitatea SPIRU HARET Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii Informatică şi Geografie Calculatoare şi tehnologia informaţiei Licenţă Tehnologia informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Baze de date avansate 2.2. Codul disciplinei MI/TIC/DS Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu Tipul de Semestrul evaluare E 2.8 Regimul disciplinei A 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 5 din care: 3.2 curs lucrări 1/2 practice/laborator 3.4 Total ore din planul de învăţământ 70 din care: 3.5 curs lucrări 14/28 practice/laborator Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 28 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 18 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 28 Tutoriat 2 Examinări 4 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Baze de date (DD11), Retele de calculatoare (DD16), Tehnici avansate de programare (DS03), Tehnologii Web (DS06) 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a Sală de curs dotată conform cerinţelor cursului 5.2. de desfăşurare a Sală de laborator dotată conform cerinţelor laboratorului/proiectului 6. Competenţele specifice acumulate 269

270 Competenţe profesionale Proiectarea si integrarea sistemelor informatice utilizând tehnologii si medii de programare Competenţ e transversa Comportarea onorabila, responsabila, etica, în spiritul legii pentru a asigura reputatia profesiei 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivele generale ale Dobândirea principalelor cunostinţe si înţelegerea conceptelor de disciplinei bază ale bazelor de date distribuite 7.2 Obiectivele specifice Deprinderea metodelor de tratare a tranzatiilor/cererilor distribuite in conditii de maxima securitate informationala 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii Introducere in baze de date distribuite Prelegere 4 ore Modelarea bazelor de date distribuite Prelegere 4 ore Controlul semantic al datelor Prelegere 4 ore Procesarea cererilor Prelegere 4 ore Optimizarea cererilor distribuite Prelegere 4 ore Gestiunea tranzactiilor Prelegere 4 ore Controlul concurentei Prelegere 4 ore Bibliografie 1) Ceri S, Pelagatti G, Distrbuted Databases. Principles and Systems, MacGraw-Hill, New York, ) Dollinger R, Andron L, Baze de date si gestiunea tranzactiilor, Ed. Albastra, Cluj-Napoca, ) Ozsu MT, Valduriez O, Principles of Distributed Database Systems, 2 nd edition, Prentice-Hall, Lucrări practice/laborator Metode de predare Observaţii Modelarea bazelor de date distribuite Exemple, problematizare, proiect 4L +2P Controlul semantic al datelor Exemple, problematizare, proiect 4L +2P Procesarea cererilor Exemple, problematizare, proiect 4L +3P Optimizarea cererilor distribuite Exemple, problematizare, proiect 4L +3P Gestiunea tranzactiilor Exemple, problematizare, proiect 4L +3P Controlul concurentei Exemple, problematizare, proiect 4L +1P Prezentarea proiectului Prezentare, discutii 4 ore Bibliografie 1) Ceri S, Pelagatti G, Distrbuted Databases. Principles and Systems, MacGraw-Hill, New York, ) Dollinger R, Andron L, Baze de date si gestiunea tranzactiilor, Ed. Albastra, Cluj-Napoca, ) Ozsu MT, Valduriez O, Principles of Distributed Database Systems, 2 nd edition, Prentice-Hall, Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului 270

271 Cursul le oferă studenţilor noţiuni dspre bazele de date distribuite. Demonstrarea spiritului de initiativa si actiune pentru actualizarea cunostintelor profesionale, economice si de cultura organizationala 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Implicarea în prelegere cu Se înregistrează frecvenţa 10% întrebări, comentarii, şi soliditatea interacţiunii exemple de analiză. la orele de curs Lucrări practice/ Implicarea la activitatea Se înregistrează frecvenţa/ 10% + 10% laborator de laborator/realizarea Se verifica proiectul proiectului 10.6 Evaluare finala Colocviu 70% 10.7 Standard minim de performanţă studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului; studentul este capabil să dea exemple referitoare la noţiunile studiate Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,. Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 271

272 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea Universitatea SPIRU HARET Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii Informatică şi Geografie Calculatoare si tehnologia informatiei Licenta Tehnologia informatiei 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Programare distribuită 2.2. Codul disciplinei MI/TIC/DS Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu Semestrul Tipul de evaluare V 2.8.Regimul disciplinei A 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 5 din care: 3.2 curs lucrări practice/laborator 3.4 Total ore din planul de învăţământ 70 din care: 3.5 curs lucrări practice/laborat or Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 30 Tutoriat 7 Examinări 3 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 5 1/2 14/ Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Tehnici avansate de programare (DS03), Retele de calculatoare (DD16) 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Sală de curs dotată cu videoproiector 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului Sală de laborator dotată conform cerinţelor 272

273 6. Competenţele specifice acumulate Competenţe profesionale C2 Proiectarea componentelor hardware, software şi de comunicaţii C3 Solutionarea problemelor folosind instrumentele ştiinţei şi ingineriei calculatoarelor Competenţe transversale CT2 Identificarea, descrierea si derularea proceselor din managementul proiectelor, cu preluarea diferitelor roluri în echipa si descrierea clara si concisa, verbal si în scris, în limba româna si într-o limba de circulatie internationala, a rezultatelor din domeniul de activitate 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Construirea unor componente software şi de comunicaţii folosind metode de proiectare, limbaje, algoritmi, structuri de date, protocoale şi tehnologii; 7.2 Obiectivele specifice Deprinderea lucrurului cu tehnologii informationale moderne: sisteme distribuite, cloud computing, sisteme inteligente 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Introducere în tehnologia sistemelor distribuite Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 2. Arhitectura sistemelor distribuite Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 3. Comunicarea între procese în sistemele Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. distribuite 4. Sincronizarea în sisteme concurente Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 5. Sincronizarea în sisteme distribuite Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 6. Comunicare cu socket Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 7. Remote Method Invocation Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 8. Web Services, SOAP Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 9. Protocolul REST Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 10. Sisteme de tip Grid Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 11. Tehnologii Microsoft: COM-DCOM,.NET Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 12. Platforme Cloud Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 13. Arhitecturi bazate pe agenţi Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 14. Ecosisteme digitale Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. Bibliografie Cloud Computing, Principles and Paradigms, Editors: Rajkumar Buyya, James Broberg, Andrzej Goscinski, Australia Wiley, 2011 Grids, Clouds and Virtualization, Editors: Massimo Cafaro, Giovanni Aloisio, Springer, 2011 Cloud Computing Implementation, Management, and Security, John W. Rittinghouse, James F. Ransome, CRC Press Taylor & Francis Group, 2010 A. S. Tanenbaum, Maarten Van Steen, Distributed systems: principles and paradigms (second edtion), Pearson Education. Inc.,

274 Henning M., Vinoski S.: Advanced CORBA Programming with C++, Addison Wesley Longman, Inc, Lucrări practice/laborator Metode de predare Observaţii 1. Arhitectura sistemelor distribuite Exemple, aplicaţii, proiect 2L+1P 2. Comunicarea între procese Exemple, aplicaţii, proiect 2L+1P 3. Sincronizarea în sisteme concurente/distribuite Exemple, aplicaţii, proiect 2L+1P 4. Comunicare cu socket Exemple, aplicaţii, proiect 2L+1P 5. Remote Method Invocation Exemple, aplicaţii, proiect 2L+1P 6. Sisteme de tip Grid Exemple, aplicaţii, proiect 2L+1P 7. Sisteme de tip cloud Exemple, aplicaţii, proiect 2L+1P 8. Sisteme de fisiere distribuite Exemple, aplicaţii, proiect 2L+1P 9. Realizarea unui serviciu Web, SOAP Exemple, aplicaţii, proiect 2L+1P 10. Protocolul REST Exemple, aplicaţii, proiect 2L+1P 11. Tehnologii Microsoft: COM-DCOM,.NET Exemple, aplicaţii, proiect 2L+1P 12. Arhitecturi bazate pe agenţi, JADE Exemple, aplicaţii, proiect 2L+1P 13. Ecosisteme digitale Exemple, aplicaţii, proiect 2L+1P 14. Prezentarea proiectului Prezentare, discutii 3 ore 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Tematica prezintă stadiul actual de dezvoltare al sistemelor de operare, laboratoarele urmăresc să familiarizeze studenţii cu instalarea şi administrarea sistemelor distribuite. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Implicarea în prelegere cu întrebări, comentarii Lucrări practice/ laborator Se înregistrează frecvenţa implicarea în rezolvarea exerciţiilor de laborator şi a temelor. Se înregistrează frecvenţa, interacţiunea la orele de curs. Se notează solutiile propuse, rezolvarea şi prezentarea exerciţiilor şi a temelor Evaluare finala Colocviu 50% 10.7 Standard minim de performanţă Studentul este capabil să definească şi să opereze cu conceptele studiate pe parcursul semestrului. Studentul este capabil să explice şi să exemplifice noţiunile studiate. Studentul este capabil să opereze cu sistemele de operare de tip server/cloud. Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,..... Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 10% 40% 274

275 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea Universitatea SPIRU HARET Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii Informatică şi Geografie Calculatoare şi tehnologia informaţiei Licenţă Tehnologia informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Chimie computaţională 2.2 Codul disciplinei MI/TIC/FAC6 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar/laborator 2.5. Anul de studiu 3 2.6Semestrul Tipul de evaluare V 2.8Regimul disciplinei F 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs laborator Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs laborator 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 5 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 4 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 24 Tutoriat 24 Examinări 2 Alte activităţi (vizite de studiu, etc.) Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Probabilitati si statistica (DF08) 4.2 de competenţe Nu este cazul 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Sală de curs dotată conform cerinţelor 5.2. de desfăşurare a Sală de laborator dotată conform cerinţelor seminarului/laboratorului 6. Competenţele specifice acumulate 275

276 Competenţe profesionale Competenţe transversale 1. Solutionarea problemelor folosind instrumentele ştiinţei şi ingineriei calculatoarelor; 2. Proiectarea şi integrarea sistemelor informatice utilizând tehnologii şi medii de programare; Nu este cazul. 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei * Însuşirea cunoştinńelor teoretice şi practice necesare înţelegerii structurii chimice, proprietăţilor chimice ale materiei vii şi a sistemelor biochimice. * Cunoaşterea principalelor procese şi fenomene chimice care se regăsesc în lumea vie, precum şi a legilor care le guvernează. *Studierea tehnicilor şi metodelor chimice de analiză a organismelor vii, precum şi aplicaţiile corespunzătoare în domeniul ştiinńelor inginereşti. 7.2 Obiectivele specifice * Însuşirea aspectelor legate de o serie de fenomene chimice (din domeniul chimiei computańionale, al termodinamicii statistice, etc.) la diferite nivele de organizare a materiei vii). * Cunoaşterea modulului de generare sub aspect chimic al funcţiilor specifice de reglare şi control al sistemelor chimice, precum şi modul de desfăşurare al proceselor de transport de substanţă la nivel termodinamic statistic. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii Mecanică moleculară În scopul atingerii obiectivelor cursului se vor utiliza Suprafeţe de energie potenţială metode didactice specifice: prelegere, dezbatere, deducţie logică, studiul materialelor curriculare şi al bibliografiei, măsurări experimentale ale parametrilor biofizici investigaţi. Prezentarea temelor se va realiza cu ajutorul mijloacelor clasice sau multimedia (computer şi video-proiector), în funcţie de profilul tematicii cursului sau a lucrărilor de laborator. Tehnici de optimizare Idem Dinamică moleculară Vibraţii moleculare Idem Metoda Monte Carlo Dinamică de reacţie Idem Coordonate de reacţie Structuri de tranziţie Viteze de reacţie Idem 276

277 Elemente de QSAR Idem Calculul descriptorilor de structură Solide şi suprafeţe Energia liberă a solidelor Idem Calculul proprietăţilor Idem termodinamice Funcţii de partiţie Teoria cinetică a gazelor Idem Dinamică de reacţie în fază gazoasă Teoria cinetico-moleculară a Idem solidelor Fenomene de transport Metode implicite pentru faze Idem condensate Metode explicite pentru faze Idem condensate Metode de analiză a datelor Idem experimentale Fitarea datelor experimentale Idem Bibliografie A.BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE/MI IMALĂ: 1. E. Lewars, Computational Chemistry, Kluwer Academic Publishers, NY, F. Jensen, Introduction to Computational Chemistry, Wiley, Chichester, J. Gasteiger, T. Engel, Chemoinformatics, Wiley, Weinheim, D.W. Rogers, Computational Chemistry Using the PC, Wiley, Hoboken, NJ, C.J. Cramer, Essentials of Computational Chemistry, Wiley, Chichester, Fitarea datelor experimentale B. BIBLIOGRAFIE FACULTATIVĂ: 1. D.A. McQuarrie, Molecular Thermodynamics, University Science Books, Sausalito, CA, D.A. McQuarrie, J.D. Simon, Physical Chemistry A Molecular Approach, University Science Books, Sausalito, CA, J.I. Steinfeld, J.S. Francisco, W.L. Hase, Chemical Kinetics and Dynamics, Prentice Hall, Englewood Cliffs, NJ, C. BIBLIOGRAFIE SUPLIME TARĂ: 1. K.A. Dill, S. Bromberg, Molecular driving forces: statistical thermodynamics in chemistry and biology, Garland Science, NY, A. Onu, M.O. Apostu, Chimia fizică a stărilor de agregare, MatrixROM, Bucureşti, Laborator Metode de predare Observaţii Vectori şi valori proprii În scopul atingerii obiectivelor lucrărilor practice se vor utiliza: explicaţia, execuţia, observaţia, comparaţia şi deducţia logică. Vibraţii moleculare -expunerea (prelegerea,explicatia); -observaţia; -conversaţia; 277

278 -observarea independentă; -comparaţia; -deducţia logică; Metoda Monte Carlo Idem Distribuţia Maxwell-Boltzmann Idem Relaţii cantitative structură-activitate Idem (QSAR) Calculul entalpiilor de formare Idem Calculul entalpiilor de legătură pentru Idem hidrocarburi Calculul energiei libere Idem Proprietăţi de transport în lichide Idem Adsorbţie şi difuzie în medii poroase Idem Integrarea ecuaţiilor cinetice în sisteme cu Idem agitare perfectă Integrarea ecuaţiilor cu reacţie-difuzie Idem Metode iterative Integrare şi diferenţiere numerică folosind seturi de date experimentale Verificare A. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE/MI IMALĂ: 1. E. Lewars, Computational Chemistry, Kluwer Academic Publishers, NY, F. Jensen, Introduction to Computational Chemistry, Wiley, Chichester, J. Gasteiger, T. Engel, Chemoinformatics, Wiley, Weinheim, D.W. Rogers, Computational Chemistry Using the PC, Wiley, Hoboken, NJ, C.J. Cramer, Essentials of Computational Chemistry, Wiley, Chichester, B. BIBLIOGRAFIE FACULTATIVĂ: 1. D.A. McQuarrie, Molecular Thermodynamics, University Science Books, Sausalito, CA, D.A. McQuarrie, J.D. Simon, Physical Chemistry A Molecular Approach, University Science Books, Sausalito, CA, J.I. Steinfeld, J.S. Francisco, W.L. Hase, Chemical Kinetics and Dynamics, Prentice Hall, Englewood Cliffs, NJ, Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Continutul disciplinei este în concordantă cu ceea ce se deruleaza pentru cunoastere reprezentativa in domeniu în alte centre universitare din tară si din străinătate. Pentru o mai bună adaptare la cerintele pietei muncii, a continutului disciplinei au loc întâlniri atât cu reprezentanti ai mediului de afaceri, practicieni cât si cu cadre didactice din universitate, specialisti si din alte universităti si institutii de cercetare. 10. Evaluare Tip 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere activitate din nota finală 10.4 Verificare finală Verificare - scris, tip 80% Curs grilă cu mai multe 278

279 variante de itemi (40 întrebări). Frecvenţă Lista de prezenńă la curs 10% Participare la activităţile ştiinţifice şi de cercetare ale disciplinei. Participarea la activităńile de cercetare ale disciplinei, sesiunea de comunicări ştiinńifice, proiecte în cadrul cercului studenńesc Colocviu Promovarea probei 100% Laborator practice (obligatorie) 10.6 Standard minim de performanţă Pentru promovarea examenului (nota 5): promovarea probei practice (criteriu obligatoriu), acumularea la examenul scris a minim 5 puncte. 10% Data completării: Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de laborator, Data avizării în departament Semnătura directorului de departament, 279

280 Anul 4 280

281 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea Universitatea SPIRU HARET Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii Informatică şi Geografie Calculatoare şi tehnologia informaţiei Licenţă Tehnologia informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Paradigme de programare 2.2. Codul disciplinei MI/TIC/DD Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu Semestrul Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs laborator Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs laborator 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 30 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 30 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 30 Tutoriat Examinări 4 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Programare orientata pe obiecte (DD07) 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a Sală de curs dotată conform cerinţelor cursului 5.2. de desfăşurare a Sală de laborator dotată conform cerinţelor seminarului/laboratorului 281

282 6. Competenţele specifice acumulate Competenţe profesionale Proiectarea componentelor hardware, software şi de comunicaţii Solutionarea problemelor folosind instrumentele ştiinţei şi ingineriei calculatoarelor Proiectarea şi integrarea sistemelor informatice utilizând tehnologii şi medii de programare Întreţinerea şi exploatarea sistemelor hardware, software şi de comunicaţii Utilizarea sistemelor inteligente Competenţe transversale 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Prezentarea principalelor tipuri de paradigme de programare Cunoasterea detaliata a principiile programarii logice si functionale 7.2 Obiectivele specifice Se urmăreste insuşirea principalelor elemente care definesc paradigmele legate de mediile de programare 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii Consideraţii Generale privind paradigmele de Prelegere folosind video programare. proiector şi tabla Programare imperativa Prelegere folosind video proiector şi tabla Aspecte principale ale programarii declarative Prelegere folosind video proiector şi tabla Programare asociativa Prelegere folosind video proiector şi tabla Programare logica Prelegere folosind video proiector şi tabla Programare orientate pe obiecte Prelegere folosind video proiector şi tabla Programare paralela Prelegere folosind video proiector şi tabla Programare concurenta Prelegere folosind video proiector şi tabla Programare bazata pe constrangeri Prelegere folosind video proiector şi tabla Programare bazata pe evenimente Prelegere folosind video proiector şi tabla Programare functionala principii generale Prelegere folosind video proiector şi tabla Codificarea datelor in λ-calcul Prelegere folosind video proiector şi tabla 282

283 Recursivitate prin λ-calcul Prelegere folosind video proiector şi tabla Evaluare λ-calcul prin instrumente combinatoriale Prelegere folosind video proiector şi tabla Bibliografie 1. GREGORY R. ANDREWS,FRED B. SCHNEIDER, Concepts and otations for Concurrent Programming, Computing Surveys, Vol. 15, nr.1, Lawrence C Paulson, Foundations of Functional Programming, Grigore Rosu. Cs322, fall programming language design: Lecture notes. Technical Report UIUCDCS-R , University of Illinois at Urbana-Champaign, Department of Computer Science, December E. Pruteanu, Paradigme de programare, Ed. Alma Mater, Bacau, Czibula, G., Pop, H.F., Elemente avansate de programare în Lisp şi Prolog. Aplicaţii în Inteligenţa Artificială., Ed. Albastră, Cluj-Napoca, Laborator Metode de predare Observaţii Consideraţii Generale privind paradigmele de Exerciţii,aplicaţii, teme programare. Programare imperatriva Exerciţii,aplicaţii, teme Aspecte principale ale programarii declarative Exerciţii,aplicaţii, teme Programare asociativa Exerciţii,aplicaţii, teme Programare logica Exerciţii,aplicaţii, teme Programare orientate pe obiecte Exerciţii,aplicaţii, teme Programare paralela Exerciţii,aplicaţii, teme Programare concurenta Exerciţii,aplicaţii, teme Programare bazata pe constrangeri Exerciţii,aplicaţii, teme Programare pe evenimente Exerciţii,aplicaţii, teme Programare functionala principii generale Exerciţii,aplicaţii, teme Codificarea datelor in λ-calcul Exerciţii,aplicaţii, teme Recursivitate prin λ-calcul Exerciţii,aplicaţii, teme Evaluare λ-calcul prin instrumente combinatoriale Exerciţii,aplicaţii, teme Bibliografie 1. GREGORY R. ANDREWS,FRED B. SCHNEIDER, Concepts and otations for Concurrent Programming, Computing Surveys, Vol. 15, nr.1, Lawrence C Paulson, Foundations of Functional Programming, Grigore Rosu. Cs322, fall programming language design: Lecture notes. Technical Report UIUCDCS-R , University of Illinois at Urbana-Champaign, Department of Computer Science, December E. Pruteanu, Paradigme de programare, Ed. Alma Mater, Bacau, Czibula, G., Pop, H.F., Elemente avansate de programare în Lisp şi Prolog. Aplicaţii în Inteligenţa Artificială., Ed. Albastră, Cluj-Napoca, Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Se ofera notiuni necesare utilizarii unor tehnici speciale din mediile de programare in realizarea produselor informatice 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 283

284 10.4 Curs Cunoştinţe teoretice şi Lucrare scrisă 20% abilităţi de demonstrare a rezultatelor teoretice 10.5 Laborator Aplicarea cunoştinţelor în Lucrare scrisă 20% rezolvarea problemelor practice 10.6 Evaluare finala Examen: lucrare scrisa 60% 10.7 Standard minim de performanţă - Cunoasterea principalelor notiuni legate de programarea logica, pe evenimente si functionala Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,... Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 284

285 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea Universitatea SPIRU HARET Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii Informatică şi Geografie Calculatoare şi tehnologia informaţiei Licenţă Tehnologia informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Ingineria programelor 2.2. Codul disciplinei MI/TIC/DD Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu Tipul de Semestrul evaluare E 2.8 Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 5 din care: 3.2 curs seminar/ 2/1 lucrări practice 3.4 Total ore din planul de învăţământ 70 din care: 3.5 curs seminar/ 28/14 lucrări practice Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 31 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 31 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 42 Tutoriat 2 Examinări 4 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 6 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Programare orientata pe obiecte (DD07), Teoria sistemelor (DD19) 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a Sală de curs dotată conform cerinţelor cursului 5.2. de desfăşurare a Sală de laborator dotată conform cerinţelor laboratorului/proiectului 6. Competenţele specifice acumulate 285

286 Competenţe profesionale Proiectarea componentelor hardware, software şi de comunicaţii Proiectarea şi integrarea sistemelor informatice utilizând tehnologii şi medii de programare Competenţe transversale 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivele generale ale disciplinei Metodologia realizarii sistemelor software Analiza, proiectarea, implementarea, testare si documentarea sistemelor software Sabloane de proiectare obiectuala 7.2 Obiectivele specifice 1. Cunoastere si înţelegere: Familiarizarea cu sistemele informatice actuale, cu problemele majore care stau in fata realizarii si mentinerii unor sisteme complexe, a modului de abordare a acestora 2. Explicare si interpretare: Explicarea si în elegerea conceptelor care stau la baza proiectarii sitemelor obiectuale 3. Instrumental aplicative: Disponibilitate totală în lucrul cu sistemele informatice de complexitate ridicata; Capacitate sporită de învătare intuitivă, bazată pe analogii, exemple diverse si similitudini; Dezvoltarea aptitudinilor de operare cu notiuni abstracte; preluarea si implementarea cu ajutorul acestora, a unor aspecte ale realităii în cadrul unor aplicatii formale 4. Atitudinale: Manifestarea unor atitudini pozitive si responsabile fată de domeniul stiintific si tehnic; Valorificare optimă si creativă a propriului potential în activitătile stiintifice si tehnice; Implicarea în promovarea si dezvoltarea inovatiilor stiintifice si tehnice; Participarea la propria dezvoltare profesională si stiintifica. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de Observaţii predare Fundamente: rolul si locul ingineriei software Prelegere Modelarea proceselor. Metodologii de dezoltare a Prelegere 4 ore aplicatiilor 286

287 Modelarea cerintelor aplicatiilor Prelegere 4 ore Analiza sistemelor. Notatii UML Prelegere 4 ore Tranzitia de la analiza la proiectare Prelegere Sabloane de proiectare Prelegere 4 ore Implementare Prelegere Testarea si verificarea sistemelor Prelegere Documentarea si testarea sistemelor Prelegere Planificarea si controlul proiectelor Prelegere Bibliografie P. Jalote, An Integrated Approach to Software Engineering, Springer, R.Niculescu, Modelarea sistemelor software Visio, UML, Editura Universităţii din Bucureşti, R. Pressman, Software Engineering: A Practitioner's Approach, 5th Edition, McGraw-Hill, K. Hamilton, R. Miles, Learning UML 2.0, O'Reilly, Grady Booch, James Rumbaugh, Ivar Jacobson - The User Guide of Unified Modeling Language, Addison Wesley, Seminar/ lucrări practice Metode de predare Observaţii Specificarea cerintelor. UML (cazuri de utilizare) Exemple, problematizare, 4S+2P proiect Realizarea documentelor standard de specificare Exemple, problematizare, 4S+2P proiect Proiectare. Utilizare carduri CRC Exemple, problematizare, 4S+2P proiect Detaliere design. Diagrame UML specifice Exemple, problematizare, 4S+2P proiect Implementare: facilitati oferite de diferite IDE-uri Exemple, problematizare, 4S+2P proiect Analiza arhitecturii sistemului, restructurare sistem Exemple, problematizare, 4S+2P proiect Testare, documentare. Livrarea si intretinerea Exemple, problematizare, 4S+2P sistemelor proiect Bibliografie P. Jalote, An Integrated Approach to Software Engineering, Springer, R.Niculescu, Modelarea sistemelor software Visio, UML, Editura Universităţii din Bucureşti, R. Pressman, Software Engineering: A Practitioner's Approach, 5th Edition, McGraw-Hill, K. Hamilton, R. Miles, Learning UML 2.0, O'Reilly, Grady Booch, James Rumbaugh, Ivar Jacobson - The User Guide of Unified Modeling Language, Addison Wesley, Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Cursul le oferă studenţilor noţiuni despre ingineroa programarii. Demonstrarea spiritului de initiativa si actiune pentru actualizarea cunostintelor profesionale, economice si de cultura organizationala 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Implicarea în prelegere cu Se înregistrează frecvenţa 10% 287

288 întrebări, comentarii, şi soliditatea interacţiunii exemple de analiză. la orele de curs Seminar/lucrări Implicarea la activitatea Se înregistrează 20% /20% practice de seminar/ Realizarea frecvenţa./se verifica proiectului realizarea proiectului 10.6 Evaluare finala Examen: lucrare scrisa 50% 10.7 Standard minim de performanţă studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului; studentul este capabil să dea exemple referitoare la noţiunile studiate Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,. Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 288

289 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea Universitatea SPIRU HARET Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii Informatică şi Geografie Calculatoare şi tehnologia informaţiei Licenţă Tehnologia informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Testarea sistemelor de calcul 2.2. Codul disciplinei MI/TIC/DD Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu Semestrul Tipul de evaluare E 2.8 Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs laborator Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs laborator 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 17 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 18 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 23 Tutoriat 2 Examinări 4 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Structura si organizarea calculatoarelor (DD18) 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a Sală de curs dotată conform cerinţelor cursului 5.2. de desfăşurare a Sală de laborator dotată conform cerinţelor laboratorului/proiectului 6. Competenţele specifice acumulate 289

290 Competenţe profesionale Proiectarea componentelor hardware, software şi de comunicaţii Soluţionarea problemelor folosind instrumentele ştiinţei şi ingineriei calculatoarelor Întreţinerea şi exploatarea sistemelor hardware, software şi de comunicaţii Competenţe transversale 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivele generale ale disciplinei Initiere in tehnica testarii sistemelor digitale. Initiere in procedeele de diagnosticare si depanare a sistemelor digitale 7.2 Obiectivele specifice 1. Cunoastere si înţelegere: Cunoasterea algoritmilor de testare/diagnosticare. Intelegerea principiilor functionale ale echipamentelor de testare. Cunoasterea tehnicilor specifice de depanare. 2. Explicare si interpretare: Structura echipamentului specific de testare/diagnosticare. Elaborarea sistematica a scenariilor de testare. Inregistrarea datelor de test. Interpretarea datelor de test. 3. Instrumental aplicative: Utilizarea analizoarelor logice in testarea si diagnosticarea echipamentelor digitale. Echipamente de testare/diagnosticare dedicate unor aplicatii specifice. Sisteme integrate de testare a conexiunilor (boundary scan). Tehnici de depanare specifice sistemelor digitale. 4. Atitudinale: Abordarea sistematica a operatiilor de testare/diagnosticare. Alegerea echipamentului de testare adecvat. Alegerea metodei optime de depanare. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii Modele de defecte logice Defecte structurale Defecte functionale Detectia defectelor si redundanta Prelegere 4 ore 290

291 Echivalenta defectelor si localizarea Dominanta defectelor Simularea defectelor Tehnici generale de simulare a defectelor Simularea defectelor in circuitele combinationale Esantionarea defectelor Analiza statistică a defectelor Generarea testelor Generarea testelor structurale o orientate pe defecte o independente de defecte o aleatoare o sisteme de generare automată a testelor Generarea testelor functionale o testarea fără modele de defecte o testarea exhaustivă si pseudoexhaustivă o testarea cu modele de defecte specifice Prelegere Prelegere Proiectarea pentru testabilitate Prelegere 4 ore Controlabilitatea si observabilitatea Tehnici DFT ad-hoc Tehnici de scanare Autotestarea si autocontrolul Prelegere 6 ore Coduri corectoare si detectoare de erori Arhitecturi BIST off-line Arhitecturi BIST on-line Metrici software Prelegeri 6 ore - Bazele masurarii/evaluarii sistemelor - Colectarea metricilor - Analiza datelor colectate - Predictia proceselor software Bibliografie 1) Marnie L. Hutcheson, Software Testing Fundamentals: Methods and Metrics, John Wiley & Sons, ) Abramovici, M., Breuer, M., Friedman, A., Digital System Testing and Testable Design, Computer Science press, ) Cătuneanu, V., et co., "Structuri electronice de inalta fiabilitate", Ed. Militara, ) Patton R.J., Frank P.M., Clark R.N., Fault Diagnosis in Dynamic Systems, Theory and Application, Prentice Hall, Laborator Metode de predare Observaţii Defecte logice specifice circuitelor bipolare, MOS si CMOS Exemple, problematizare Detectia conexiunilor blocate in circuitele combinationale Exemple, problematizare Echivalenta si dominanta defectelor Exemple, problematizare Initializarea circuitelor secventiale Exemple, problematizare Generarea pseudoaleatoare a testelor Exemple, problematizare 4 ore 6 ore 291

292 Testarea pseudoexhaustivă Exemple, problematizare Testarea programelor Exemple, 6 ore problematizare Colectarea metricilor Exemple, 4 ore problematizare Analiza si predictia caracteristicilor software Exemple, 4 ore problematizare Bibliografie 1) Marnie L. Hutcheson, Software Testing Fundamentals: Methods and Metrics, John Wiley & Sons, ) Abramovici, M., Breuer, M., Friedman, A., Digital System Testing and Testable Design, Computer Science press, ) Cătuneanu, V., et co., "Structuri electronice de inalta fiabilitate", Ed. Militara, ) Patton R.J., Frank P.M., Clark R.N., Fault Diagnosis in Dynamic Systems, Theory and Application, Prentice Hall, Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Cursul le oferă studenţilor noţiuni despre testarea sistemelor de calcul. Demonstrarea spiritului de initiativa si actiune pentru actualizarea cunostintelor profesionale, economice si de cultura organizationala 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Implicarea în prelegere cu întrebări, comentarii, exemple de analiză. Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de curs Laborator Implicarea la activitatea de Se înregistrează 20% laborator frecvenţa Evaluare finala Examen: lucrare scrisa 70% 10.7 Standard minim de performanţă studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului; studentul este capabil să dea exemple referitoare la noţiunile studiate 10% Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,. Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 292

293 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea Universitatea SPIRU HARET Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii Informatică şi Geografie Calculatoare şi tehnologia informaţiei Licenţă Tehnologia informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Securitatea informaţiei 2.2. Codul disciplinei MI/TIC/DS Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu Semestrul Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână din care: curs laborator Total ore din planul de învăţământ din care: curs laborator 28 Distribuţia fondului de timp Ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 30 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 30 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 28 Tutoriat 2 Examinări 4 Alte activităţi: Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Arhitectura sistemelor de calcul (DD01), Sisteme de operare (DD03), Retele de calculatoare (DD16) 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului Sală de curs dotată conform cerinţelor Sală de laborator dotată conform cerinţelor 293

294 6. Competenţele specifice acumulate Competenţe profesionale Operarea cu fundamente ştiintifice, inginereşti şi ale informaticii Soluţionarea problemelor folosind instrumentele ştiinţei şi ingineriei calculatoarelor Utilizarea sistemelor inteligente Competenţe transversale Comportarea onorabilă, responsabilă, etică, în spiritul legii pentru a asigura reputaţia profesiei 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Aprofundarea modelelor, metodelor, mecanismelor si instrumentelor de dezvoltare si gestiune a sistemelor sigure. Formarea deprinderilor de securizare a informatiei, accesului la informatie, autorizare a accesului. 7.2 Obiectivele specifice 1. Studierea problemelor actuale în domeniul gestiunii securitatii informatiei in sisteme de calcul si retele de calculatoare. 2. Proiectarea, implementarea si evaluarea unor componente de securitate ale sistemelor de calcul. 3. Asigurarea compatibilitatii in cadrul invatamantului de excelenta : University of Massachusetts Boston ( pdf), Princeton University ( San Jose State University ( tml), Stanford University ( 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Introducere Prelegere, proiectie in Atacuri, politici si mecanisme, asigurare, aspecte amfiteatru, programe operationale, aspecte umane. Fundamentele securitatii informatiei: modele de securitate si principalele rezultate. demonstrative 2. Politici de securitate Prelegere, proiectie in Confidentialitate, integritate, protectia datelor amfiteatru, programe personale, autentificare, incredere demonstrative 3. Protocoale de autentificare Prelegere, proiectie in 294

295 3.1 Parole amfiteatru, programe 3.2 Aspecte biometrice demonstrative 4. Protocoale de autentificare Prelegere, proiectie in Chei simetrice, Chei publice, etichetare amfiteatru, programe demonstrative 5. Autorizarea accesului Prelegere, proiectie in 5.1. Matricea de control a accesului amfiteatru, programe 5.2. Modele de securitate multinivel demonstrative 6. Securitatea retelelor de calculatoare Prelegere, proiectie in Firewalls, Proxies, DMZ: mail server, WWW server, amfiteatru, programe DNS server, log server; demonstrative 7. Securitatea retelelor de calculatoare Prelegere, proiectie in Network flooding, Intermediate hosts, CP state and amfiteatru, programe memory allocations demonstrative. 8. Securitatea retelelor de calculatoare Prelegere, proiectie in Protocoale de securitate Internet (PEM, S/MIME, amfiteatru, programe PEM-MIME, MOSS, S-HTTP) demonstrative 9. Securitatea retelelor de calculatoare Prelegere, proiectie in Protocoale de securitate Internet (SSL, PCT, S/WAN, amfiteatru, programe IPSec, GSM) demonstrative 10. Vulnerabilitati software Prelegere, proiectie in Buffer overflow amfiteatru, programe Race conditions demonstrative 11. Vulnerabilitati software Prelegere, proiectie in Tehnici de programare a aplicatiilor sigure amfiteatru, programe demonstrative 12. Malware Prelegere, proiectie in Virusi, viermi, troieni, etc. amfiteatru, programe demonstrative 13. Malware Prelegere, proiectie in Identificare, eliminare, recuperarea sistemului amfiteatru, programe demonstrative 14. Protectia programelor Prelegere, proiectie in Aspecte legale amfiteatru, programe demonstrative Bibliografie 1. Charles P. Pfleeger, Shari L. Pfleeger, Security in Computing, ISBN Mark Stamp, Information Security: Principles and Practice, Wiley InterScience, 2005, ISBN Russell, Debirah, Gangemi, G.T., Computer Security, O'Reilly Peter G. Smith, Linux Network Security, 2005 Charles River Media. ISBN: Stallings W., Network Security Essentials, Prentice Hall, Charlie Kaufman, Radia Perlman, and Mike Speciner, Network Security: PRIVATE Communication in a PUBLIC World, Prentice Hall, ISBN Dafydd Stuttard, Marcus Pinto, The Web Application Hacker's Handbook: Discovering and Exploiting Security Flaws, Wiley, ISBN-13: Scambray J., Hacking Exposed Windows: Microsoft Windows Security Secrets and Solutions, Third Edition, McGraw-Hill Osborne Media, Online references: 295

296 SANS, Laborator Metode de predare Observaţii 1. Dezvoltarea unei politici de securitate in retea Prelegerea, dezbaterea 2. Securizarea unui sistem de operare Prelegerea, dezbaterea (Windows/Linux) 3. Testarea securitatii unui sistem de operare Experimentare 4. Configurarea serviciilor de audit si jurnalizare la Prelegerea, dezbaterea, sistemele de operare (Windows/Linux) I expunerea 5. Configurarea serviciilor de audit si jurnalizare la Prelegerea, dezbaterea, sistemele de operare (Windows/Linux) II expunerea 6. Monitorizarea traficului si detectarea atacurilor I Prelegerea, dezbaterea, expunerea 7. Monitorizarea traficului si detectarea atacurilor II Prelegerea, dezbaterea, expunerea 8. Instalarea şi configurarea firewallului Prelegerea, dezbaterea, expunerea 9. Standarde de securitate pentru reţelele wireless Prelegerea, dezbaterea, expunerea 10. Configurarea unei reţele wireless Prelegerea, dezbaterea, expunerea 11. Tipuri de atacuri informatice. Prelegerea, dezbaterea, expunerea 12. Mijloace şi metode de protecţie privind frauda pe Prelegerea, dezbaterea, internet expunerea 13. Utilizarea protocoale de securitate in diferite Prelegerea, dezbaterea, situatii I 14. Utilizarea protocoale de securitate in diferite situatii II 296 expunerea Prelegerea, expunerea dezbaterea, 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Conţinutul disciplinei este în concordanţă cu conţinuturile disciplinei din alte centre universitare din ţară şi din străinătate. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Implicarea în timpul cursurilor cu intrebări, comentarii Laborator Implicarea în pregătirea şi discutarea problemelor Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de curs. Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de laborator Evaluare finala Examen: lucrare scrisa 60% 10.7 Standard minim de performanţă - studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului - studentul este capabil să securizeze un sistem de operare - studentul este capabil să identifice vulnerabilităţi software - studentul este capabil să aplice tehnici de programare sigure 20% 20%

297 - studentul este capabil să identifice, să elimine si să recupereze un sistem infectat cu malware Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,,.... Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 297

298 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea Universitatea SPIRU HARET Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii Informatică şi Geografie Calculatoare şi tehnologia informaţiei Licenţă Tehnologia informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Prelucrarea digitală a semnalelor 2.2. Codul disciplinei MI/TIC/DS Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu Semestrul Tipul de evaluare V 2.8 Regimul disciplinei A 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 5 din care: 3.2 curs 3.4 Total ore din planul de învăţământ 70 din care: 3.5 curs seminar/lucrări practice seminar/lucrări practice Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 30 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 40 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 34 Tutoriat 2 Examinări 4 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 6 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Achizitia si prelucrarea datelor (DD08) 4.2 de competenţe - 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a Sală de curs dotată conform cerinţelor cursului 5.2. de desfăşurare a Sală de laborator dotată conform cerinţelor laboratorului/proiectului 6. Competenţele specifice acumulate 2/1 28/14 298

299 Competenţe profesionale Proiectarea componentelor hardware, software şi de comunicaţii Soluţionarea problemelor folosind instrumentele ştiinţei şi ingineriei calculatoarelor Proiectarea şi integrarea sistemelor informatice utilizând tehnologii şi medii de programare Întreţinerea şi exploatarea sistemelor hardware, software şi de comunicaţii Competenţe transversale 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivele generale ale disciplinei Dobândirea principalelor cunostinţe si înţelegerea conceptelor de bază ale procesării numerice a semnalelor atât în domeniul timp cât si în domeniul frecvenţă. Deprinderea implementării algoritmilor de procesare numerică pentru sisteme în timp real. Deprinderea de a utiliza sisteme de calcul bazate pe procesorul numeric de semnal. 7.2 Obiectivele specifice 1. Cunoastere si înţelegere: Cunoasterea profundă a relaţiei dintre semnalele analogice si cele digitale. Cunoasterea si utilizarea adecvată a noţiunilor specifice. Cunoasterea bazelor matematice ale filtrării numerice: Analiză spectrală Filtre nerecursive Filtre recursive. Cunoasterea performanţelor tehnice si a limitelor sistemelor de procesare digitala a semnalelor. Cunoasterea procesoarelor numerice de semnal (DSP). 2. Explicare si interpretare: Explicarea si interpretarea principiilor reprezentării numerice a unui semnal analogic real. Explicarea si interpretarea principiilor procesării numerice a unui semnal în comparaţie cu procesarea analogică. Interpretarea cunostinţelor de procesare numerică în contextul implicării metodelor de procesare numerică în sisteme de calcul în timp real, încorporate în echipamnete tehnice. 3. Instrumental aplicative: Formarea unor aptitudini specifice prelucrării numerice a semnalelor. 299

300 Crearea deprinderilor de folosire a programelor existente din domeniul procesării numerice: o Utilizarea mediului Matlab. o Utilizarea de produse similare pentru proiectarea filtrelor numerice. o Familiriazarea cu aplicaţii concrete de prelucrare a semnalolor biomedicale. Proiectarea unor aplicaţii de procesare a semnalelor unidimensionale si bidimensionale folosind ca exemple semnale audio sau video. Formarea de competenţe privind utilizarea procesorului numeric (DSP). 4. Atitudinale: Promovarea unei atitudini ingineresti, centrată pe înţelegerea fenomenelor fizice si gândire logică. Promovarea atitudinii reale de reusită si progres personal bazat pe effort individual. Promovarea atitudinii de investigare, căutare, cercetare, cheia cresterii valorice individuale. Constientizarea necesităţii depăsirii procesului de acumulare de cunostinţe si ajungerea la cel de cunoastere. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii oţiuni esenţiale sisteme liniare în timp continuu (analogice) Prelegere 4 ore Teorema Fourier. Teorema Fourier în complex. Transformata Fourier Analiza spectrală a semnalelor analogice. Sisteme de achiziţie de date. Prelegere 4 ore Teorema esantionării. Fenomenul de aliere. Cuantizarea Reconstrucţia semnalului. Procesarea numerică în domeniul timp. Prelegere 4 ore Derivarea. Corelaţia. Autocorelaţia. Convoluţia. Histograma. Procesarea numerică în domeniul frecvenţă Prelegere 4 ore Transformata Fourier Discretă. Transformata Fourier Rapidă. Analiza spectrală a semnalelor discrete. Filtre numerice nerecursive. Prelegere 4 ore Proiectarea Filtrelor nerecursive folosind transformata Forier. Proiectarea Filtrelor nerecursive folosind transformata Forier Discretă. Filtre numerice recursive. Transformata Z. Ecuaţii cu diferenţe finite. Proiectarea Prelegere 4 ore 300

301 filtrelor recursive folosind metoda poli-zerouri.. Procesoare numerice de semnal. Arhitectură. Instrucţiuni. Prelegere 4 ore Aplicaţie cu Procesorul DSPIC Bibliografie 1) Oppenheim A. V., Schafer R. W. "Digital Signal Processing", Prentice-Hall, ) Mihu I. P. Procesarea umerică a semnalelor - oţiuni Esenţiale, Ed. Alma Mater, Sibiu, 2005, ISBN ) Proakis G., Manolakis D. G., "Digital Signal Processing: Principles, Algorithms and Applications", 3rd Edition, Prentice-Hall, ) Porat B. "A course in Digital signal Processing", Prentice-Hall ) Kamen E. W., Heck B. S. "Fundamentals of Signals and Systems Using the Web and Matlab", Second Edition, Prentice Hall, Incorporated, Seminar/lucrări practice Metode de predare Observaţii Generarea soft de semnale numerice: semnale sinusoidale, impuls unitar, etc Exemple, problematizare, 2S+1P Afisare grafică (off-line) a semnalelor unidimensionale. Formate standard de fisiere Operaţii cu semnale numerice Teorema Fourier. Spectrul semnalelor periodice continue. Transformata Fourier Discreta. Spectrul semnalelor numerice. Principii ale achiziţiei de date. Fenomenul de aliere. Procesări în domeniul timp: medierea derivare. Corelaţia si convoluţia semnalelor numerice Transformata Fourier. Spectrul unei secvenţe discrete. Proiectarea filtrelor nerecursive. Proiectarea filtrelor recursive folosind transformata Z. Aplicaţia a procesării numerice de semnale audio cu procesorul de semnal DSPIC Detecţia miscării folosind tehnica blob-urilor. 301 proiect Exemple, problematizare, proiect Exemple, problematizare, proiect Exemple, problematizare, proiect Exemple, problematizare, proiect Exemple, problematizare, proiect Exemple, problematizare, proiect Exemple, problematizare, proiect Exemple, problematizare, proiect Exemple, problematizare, proiect Exemple, problematizare, proiect Exemple, problematizare, proiect Prezentarea proiectului Prezentare, discutii 2P 2S+1P 2S+1P 2S+1P 2S+1P 2S+1P 2S+1P 2S+1P 4S+1P 4S+1P 2S+1P 2S+1P

302 Bibliografie 1) Oppenheim A. V., Schafer R. W. "Digital Signal Processing", Prentice-Hall, ) Mihu I. P. Procesarea umerică a semnalelor - oţiuni Esenţiale, Ed. Alma Mater, Sibiu, 2005, ISBN ) Proakis G., Manolakis D. G., "Digital Signal Processing: Principles, Algorithms and Applications", 3rd Edition, Prentice-Hall, ) Porat B. "A course in Digital signal Processing", Prentice-Hall ) Kamen E. W., Heck B. S. "Fundamentals of Signals and Systems Using the Web and Matlab", Second Edition, Prentice Hall, Incorporated, Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Cursul le oferă studenţilor noţiuni despre prelurarea digitala a semnalelor. Demonstrarea spiritului de initiativa si actiune pentru actualizarea cunostintelor profesionale, economice si de cultura organizationala 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Implicarea în prelegere cu Se înregistrează frecvenţa şi 10% întrebări, comentarii, soliditatea interacţiunii la exemple de analiză. orele de curs Seminar/ lucrări Implicarea la activitatea Se înregistrează 20%/20% practice de seminar/ realizarea frecvenţa/sustinerea proiectului proiectului Evaluare finala 50% 10.7 Standard minim de performanţă studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului; studentul este capabil să dea exemple referitoare la noţiunile studiate Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,. Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 302

303 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea Universitatea SPIRU HARET Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii Informatică şi Geografie Calculatoare şi tehnologia informaţiei Licenţă Tehnologia informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Tehnici de compresie audio-video 2.2.Codul disciplinei MI/TIC/DS Titularul activităţilor de curs 2.3.Titularul activităţilor de seminar 2.4. Anul de studiu 4 2.5Semestrul Tipul de evaluare V 2.7Regimul disciplinei A 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 3.4 Total ore din planul de învăţământ 70 din care: 3.5 curs seminar/lucrări practice seminar/ lucrări practice Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 28 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 38 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 38 Tutoriat 2 Examinări 4 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 6 2/1 28/14 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Achizitia si prelucrarea datelor (DD08) 4.2 de competenţe Operarea cu fundamente ştiinţifice, inginereşti şi ale informaticii 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Videoproiector, calculator cu software aferent de desfăşurare a Calculator cu software aferent. seminarului/laboratorului 6. Competenţele specifice acumulate 303

304 Competenţe profesionale Competenţe transversale Proiectarea componentelor hardware, software şi de comunicaţii Soluţionarea problemelor folosind instrumentele ştiinţei şi ingineriei calculatoarelor Proiectarea şi integrarea sistemelor informatice utilizând tehnologii şi medii de programare Întreţinerea şi exploatarea sistemelor hardware, software şi de comunicaţii Nu este cazul. 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Prezentarea noţiunilor fundamentale şi a tehnicilor de compresie audio-video 7.2 Obiectivele specifice Înţelegerea şi însuşirea specificităţii diferitelor tehnici de compresie audio-video, a diferitelor formate audio-video, utilizarea şi programarea lor 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Introducere. Clasificarea algoritmilor de compresie Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 2. Compresii cu suprimarea secvenţei repetitive. Compresii Prelegerea, proiecţie în cu substituirea patternurilor amfiteatru. 3. Codificarea entropiei: noţiuni de bază, algoritmul Shannon-Fano, codificare aritmetică Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 4. Codificarea entropiei: Huffman, Huffman pentru Prelegerea, proiecţie în imagini, Huffman adaptiv amfiteatru. 5. Codificarea sursei: transformata, metodele domeniului de Prelegerea, proiecţie în frecvenţă amfiteatru. 6. Codificarea sursei: teorie Fourier Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 7. Codificarea sursei: transformata cosinus discrete, Prelegerea, proiecţie în codificare diferenţială, cuantificarea vectorilor amfiteatru. 8. Compresii de imagini: utilizare, design, programare Prelegerea, proiecţie în BMP, GIF, PNG amfiteatru. 9. Compresii de imagini: utilizare, design, programare Prelegerea, proiecţie în JPEG amfiteatru. 10. Compresii video: utilizare, design, programare MPEG1,2, NTSC Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 11. Compresii video obiectuale: utilizare, design, Prelegerea, proiecţie în programare MPEG4 amfiteatru. 12. Compresii audio: utilizare, design, programare - MP3, Prelegerea, proiecţie în Vorbis amfiteatru. 13. Compresii audio: utilizare, design, programare CD, Dolby Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 14. Sinteză. Prelegerea, proiecţie în 304

305 amfiteatru. Bibliografie G. Roelofs, PNG. The Definitive Guide, O Reilly, 1999 K. Sayood, Introduction to Data Compression, 4 th Ed, Elsevier / Morgan Kaufmann, Seminar/lucrări practice Metode de predare Observaţii 1. Introducere. Clasificarea algoritmilor de compresie Exemplificare, exerciţii, 2S+1P discuţii Alegere proiect 2. Compresii cu suprimarea secvenţei repetitive. Exemplificare, exerciţii, 2S+1P Compresii cu substituirea patternurilor discuţii Aplicare pe proiect şi/sau 3. Codificarea entropiei: noţiuni de bază, algoritmul Shannon-Fano, codificare aritmetică 4. Codificarea entropiei: Huffman, Huffman pentru imagini, Huffman adaptiv 5. Codificarea sursei: transformata, metodele domeniului de frecvenţă 305 implementare Exemplificare, exerciţii, discuţii Aplicare pe proiect şi/sau implementare Exemplificare, exerciţii, discuţii Aplicare pe proiect şi/sau implementare Exemplificare, exerciţii, discuţii Aplicare pe proiect şi/sau implementare 6. Codificarea sursei: teorie Fourier Exemplificare, exerciţii, discuţii Aplicare pe proiect şi/sau implementare 7. Codificarea sursei: transformata cosinus discrete, codificare diferenţială, cuantificarea vectorilor 8. Compresii de imagini: utilizare, design, programare BMP, GIF, PNG 9. Compresii de imagini: utilizare, design, programare JPEG 10. Compresii video: utilizare, design, programare MPEG1,2, NTSC 11. Compresii video obiectuale: utilizare, design, programare MPEG4 Exemplificare, exerciţii, discuţii Aplicare pe proiect şi/sau implementare Exemplificare, exerciţii, discuţii Aplicare pe proiect şi/sau implementare Exemplificare, exerciţii, discuţii Aplicare pe proiect şi/sau implementare Exemplificare, exerciţii, discuţii Aplicare pe proiect şi/sau implementare Exemplificare, exerciţii, discuţii Aplicare pe proiect şi/sau 2S+1P 2S+1P 2S+1P 2S+1P 2S+1P 2S+1P 2S+1P 2S+1P 2S+1P

306 implementare 12. Compresii audio: utilizare, design, programare - Exemplificare, exerciţii, 2S+1P MP3, Vorbis discuţii Aplicare pe proiect şi/sau implementare 13. Compresii audio: utilizare, design, programare CD, Exemplificare, exerciţii, 2S+1P Dolby discuţii Aplicare pe proiect şi/sau implementare 14. Prezentare proiect Prezentare, discutii 3 ore Bibliografie D. Gouveia, Getting Started with C++ Audio Programming for Game Development, Packt Publishing, 2013 G. Roelofs, PNG. The Definitive Guide, O Reilly, 1999 K. Sayood, Introduction to Data Compression, 4 th Ed, Elsevier / Morgan Kaufmann, Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Cursul oferǎ informaţiile necesare înţelegerii principiilor de bază ale compresiei audio-video. Tematica se actualizeaza in functie de evolutia domeniului la recomandarea consilierilor din domeniu. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Implicarea în prelegere cu Se înregistrează frecvenţa şi 10% întrebări, comentarii, soliditatea interacţiunii la orele exemple de analiză. de curs Seminar/ lucrări Implicarea în pregătirea şi Se înregistrează frecvenţa şi 20%/20% practice discutarea problemelor soliditatea interacţiunii la orele de seminar/ prezentarea proiectului Evaluare finala Colocviu 50% 10.7 Standard minim de performanţă cunoaşterea noţiunilor şi tehnicilor de bază ale domeniului capacitatea de identificare a tehnicilor corespunzătoare în utilizarea şi programarea semnalelor audio / video Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,... Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 306

307 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea Universitatea SPIRU HARET Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii Informatică şi Geografie Calculatoare şi tehnologia informaţiei Licenţă Tehnologia informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Managementul proiectelor informatice 2.2. Codul disciplinei MI/TIC/DS Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu Semestrul Tipul de evaluare V 2.8 Regimul disciplinei A 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs laborator Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs laborator 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 20 Tutoriat Examinări 4 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Majoritatea disciplinelor studiate pana in anul IV 4.2 de competenţe Operarea cu fundamente stiintifice, ingineresti si ale informaticii 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a Sală de curs dotată conform cerinţelor cursului 5.2. de desfăşurare a Sală de laborator dotată conform cerinţelor seminarului 6. Competenţele specifice acumulate 307

308 Competenţe profesionale Competenţe transversale 1. Comportarea onorabilă, responsabilă, etică, în spiritul legii pentru a asigura reputaţia profesiei 2. Identificarea, descrierea şi derularea proceselor din managementul proiectelor, cu preluarea diferitelor roluri în echipa şi descrierea clara şi concisă, verbal şi în scris, în limba româna şi într-o limba de circulatie internaţională, a rezultatelor din domeniul de activitate 3. Demonstrarea spiritului de iniţiativă şi acţiune pentru actualizarea cunoştinţelor profesionale, economice şi de cultură organizaţională 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Studenţi vor cunoaşte planul de activităţi pentru realizarea unui proiect software 7.2 Obiectivele specifice Studenţii vor putea estima durata globală a proiectului, vor fi în măsură să identifice resursele, riscurile probabile si vor putea identifica metode potrivite pentru eliminarea efectelor riscurilor. Vor cunoaşte elemente de management al contractelor si de management al resurselor umane, vor defini calitatea, vor identifica standarde şi metrici ale calităţii, vor putea elabora teste functionale ale produselor software. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Introducere in managementul proiectelor software: ce este Prelegere un proiect software, proiect software versus alt tip de proiect, ce presupune managementul, activităţi necesare pentru managementul proiectelor software, clasificarea proiectelor software, probleme cu proiectele software. Introducerea în planificarea proiectelor software: selectarea Prelegere proiectului, identificarea obiectivelor, identificarea infrastructurii proiectului, analizarea caracteristicilor proiectului. Identificarea activităţilor, estimarea costurilor, estimarea Prelegere riscurilor, alocarea resurselor, revizuirea planului, executarea planului. Estimarea efortului software: baza estimărilor software, probleme cu supra- si sub- aprecierea, estimarea proiectului utilizând abordarea bottom-up, estimarea efortului necesar pentru implementarea software utilizând un limbaj de Prelegere Observaţii 308

309 programare procedurală. Planificarea activităţilor: elaborarea unui plan de activităţi Prelegere pentru proiect, estimarea duratei proiectului, crearea unui drum critic si a unei reţele de precedenţă pentru proiect, calcularea timpilor de completare (folosind diagrame PERT). Managementul riscurilor: identificarea factorilor ce pun în pericol proiectul, clasificarea si determinarea activităţilor Prelegere prioritare pentru eliminarea riscurilor, cuantificarea efectelor riscurilor pe scara temporală. Monitorizarea si controlul: crearea cadrului, colectarea Prelegere datelor, monitorizarea costurilor Managementul contractelor: tipuri de contract, termenii Prelegere specifici ai unui contract, acceptarea. Managementul personalului uman si a echipelor de lucru: Prelegere selectarea persoanelor potrivite, instruirea cu cele mai bune metode, motivarea, lucrul în echipă, conducerea proiectului, structuri organizatorice. Calitatea software-ului: definirea calitătii, metode de design Prelegere pentru măsurarea calităţii, monitorizarea calităţii proceselor, dezvoltarea sistemelor folosind proceduri care vor creste calitatea. Testarea produselor software: principii, tipuri de teste. Prelegere Bibliografie 1. B. Hughes, M.Cotterell, Software Project Management, McGraw-Hill, D.Leffingwell, D.Widrig, Managing Software Requirements: A Use Case Approach, second edition, Addison Wesley, R.Niculescu, Modelarea sistemelor software Visio, UML, Editura Universităţii din Bucuresti, I. Somerville, Software Engineering, Addison-Wesley, Laborator Metode de predare Observaţii Tipuri de proiecte Exemple, problematizare Proiecte software versus alte proiecte. Exemple, problematizare Activităţi necesare în managementul proiectelor software. Exemple, problematizare Estimarea costurilor. Exemple, problematizare Planificarea resurselor Exemple, problematizare Estimarea riscurilor. Metode de reducere a riscurilor. Exemple, problematizare Planificarea activităţilor. Exemple, problematizare Diagrame PERT. Exemple, problematizare Managementul contractelor. Exemple, problematizare Managementul persoanelor. Exemple, problematizare 309

310 Monitorizarea şi controlul. Exemple, problematizare Metode pentru estimarea calităţii proiectului software. Exemple, problematizare Crearea de teste pentru proiectul software. Exemple, problematizare Managementul proiectelor mici. Exemple, problematizare Bibliografie 1.B. Hughes, M.Cotterell, Software Project Management, McGraw-Hill, D.Leffingwell, D.Widrig, Managing Software Requirements: A Use Case Approach, second edition, Addison Wesley, R.Niculescu, Modelarea sistemelor software Visio, UML, Editura Universităţii din Bucuresti, I. Somerville, Software Engineering, Addison-Wesley, C.Chatfield, T.Johnson, Microsoft Project 2010 Step by Step, Microsoft Press, Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Cursul le oferă studenţilor noţiuni sintetizează principii de management în domeniul proiectelor software. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Implicarea în prelegere cu Se înregistrează frecvenţa şi 10% întrebări, comentarii, soliditatea interacţiunii la exemple de analiză. orele de curs Laborator Implicarea la activitatea Se înregistrează frecvenţa si 20% de laborator participarea la lucrari 10.6 Evaluare finala Colocviu 70% 10.7 Standard minim de performanţă studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului; studentul este capabil să dea exemple referitoare la noţiunile studiate Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,. Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 310

311 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea Universitatea SPIRU HARET Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii Informatică şi Geografie Calculatoare şi tehnologia informaţiei Licenţă Tehnologia informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Comerţ electronic 2.2. Codul disciplinei MI/TIC/DS Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu Semestrul Tipul de evaluare V 2.8.Regimul disciplinei A 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs laborator Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs laborator 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 15 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 28 Tutoriat 2 Examinări 4 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Tehnologii Web (DS06), Baze de date (DD11) 4.2 de competenţe Operarea cu fundamente stiintifice, ingineresti si ale informaticii 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Sală de curs dotată cu videoproiector 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului Sală de laborator dotată conform cerinţelor 6. Competenţele specifice acumulate 311

312 Competenţe profesionale Competenţe transversale C4 Proiectarea şi integrarea sistemelor informatice utilizând tehnologii şi medii de programare Comportarea onorabilă, responsabilă, etică, în spiritul legii pentru a asigura reputaţia profesiei Identificarea, descrierea şi derularea proceselor din managementul proiectelor, cu preluarea diferitelor roluri în echipa şi descrierea clara şi concisă, verbal şi în scris, în limba româna şi într-o limba de circulatie internaţională, a rezultatelor din domeniul de activitate Demonstrarea spiritului de iniţiativă şi acţiune pentru actualizarea cunoştinţelor profesionale, economice şi de cultură organizaţională 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general Introducerea studentului in teoria si practicile din domeniului comert al disciplinei electronic, din perspectiva informaticii. Analiza şi însuşirea de către studenţi a tehnologiilor şi strategiilor de implementare a afacerilor electronice, abordându-se aspectele de natură 7.2 Obiectivele specifice tehnică şi operaţională ale comerţului electronic. Cunoaştere şi înţelegere (cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice disciplinei) dezvoltarea capacităţilor de cunoaştere, apreciere a diferitelor forme de comerţ electronic; Utilizarea corectă a noţiunilor, categoriilor, conceptelor comerţului electronic, dezvoltarea aplicaţiilor de comerţ electronic. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Introducere. Evoluţia comerţului electronic Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 2. Infrastructura tehnologică pentru comerţ Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. electronic. 3. Dezvoltarea de aplicaţii Web pentru comerţ Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. electronic. 4. Construirea unui catalog de produse. Afisarea Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. produselor. Cautarea produselor. 5. Securitatea în comerţul electronic Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 6. Securitatea serverelor Web şi a site-urilor de Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. comerţ electronic 7. Protocolul SSL/TLS Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 8. Protocolul SET (Secure Electronic Transaction) Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 9. Servicii web Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 10. Protocolul SOAP, REST Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 11. Ecosisteme digitale pentru afaceri Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 12. Mediul legal al comerţului electronic Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 13. Sisteme de plată pentru comerţul electronic Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 14. Studii de caz. Licitaţii online. E-banking Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. Bibliografie 312

313 1. Victor Valeriu Patriciu, Monica Ene, Securitatea comertului electronic, Ed. All, Bucuresti, Schneider, G., Electronic Commerce, 7th Edition, Thomson Course Technology, International Edition, Tawfik Jelassi, Albrecht Enders, Strategies for E-businessCreating Value through Electronic and Mobile Commerce, Daniel A. Menasce, Virgilio A.F. Almeida, Scaling for E-Business: Technologies, Models, Performance, and Capacity Planning, Publisher: Prentice Hall, Barefoot, Coy, Revoluţia comerţului electronic, Ed. Amaltea, Bucureşti, Gates, B. Afaceri cu viteza gândului. Editura Amaltea, Bucureşti, Laborator Metode de predare Observaţii 1. Dezvoltarea de aplicaţii Web pentru comerţ electronic Exemple, aplicaţii, teme B2C. 2. Construirea unui catalog de produse. Exemple, aplicaţii, teme 3. Administrarea magazinului electronic. Exemple, aplicaţii, teme Generarea rapoartelor. 4. Utilizarea postei electronice în comerţul electronic. Exemple, aplicaţii, teme 5. Securitatea serverelor Web şi a site-urilor de comerţ Exemple, aplicaţii, teme electronic Tranzactii cu produse. 6. Certificate digitale Exemple, aplicaţii, teme 7. Servicii web Exemple, aplicaţii, teme 8. Protocolul SOAP Exemple, aplicaţii, teme 9. Protocolul REST Exemple, aplicaţii, teme 10. Implemnetarea unui serviciu web in Java Exemple, aplicaţii, teme 11. Comunităţi virtuale Exemple, aplicaţii, teme 12. Ecosisteme digitale pentru afaceri Exemple, aplicaţii, teme 13. Promovarea site-ului si publicitatea Exemple, aplicaţii, teme 14. Social marketing Exemple, aplicaţii, teme 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Tematica prezintă stadiul actual de dezvoltare al tehnologiilor care stau la baza comerţului electronic. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Implicarea în prelegere cu întrebări, comentarii Laborator Se înregistrează frecvenţa implicarea în rezolvarea exerciţiilor de laborator şi a temelor. Se înregistrează frecvenţa, interacţiunea la orele de curs. Se notează solutiile propuse, rezolvarea şi prezentarea exerciţiilor şi a temelor Evaluare finala Colocviu 50% 10.7 Standard minim de performanţă Studentul este capabil să definească şi să opereze cu conceptele studiate pe parcursul semestrului. Studentul este capabil să explice şi să exemplifice noţiunile studiate. 10% 40% 313

314 Studentul este capabil să înteleaga avantajele comertului electronic, atat din punct de vedere al companiilor care ofera aceste servicii, cat si din cel al consumatorilor. Studentul este capabil să dezvolte aplicaţii pentru comerţul electronic. Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,..... Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 314

315 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea Universitatea SPIRU HARET Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii Informatică şi Geografie Calculatoare şi tehnologia informaţiei Licenţă Tehnologia informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Dezvoltarea aplicaţiilor pentru platforme mobile 2.2. Codul disciplinei MI/TIC/FAC7 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu 4 2.6Semestrul Tipul de evaluare V 2.8Regimul disciplinei F 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs laborator Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs laborator 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 15 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 28 Tutoriat 4 Examinări 2 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum nu este cazul 4.2 de competenţe nu este cazul 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a Sală de curs dotată conform cerinţelor cursului 5.2. de desfăşurare a Sală de seminar dotată conform cerinţelor seminarului/laboratorului 6. Competenţele specifice acumulate 315

316 Competenţe profesionale Competen ţe transversa Proiectarea componentelor hardware, software şi de comunicaţii Soluţionarea problemelor folosind instrumentele ştiinţei şi ingineriei calculatoarelor Proiectarea şi integrarea sistemelor informatice utilizând tehnologii şi medii de programare Comportarea onorabilă, responsabilă, etică, în spiritul legii pentru a asigura reputaţia profesiei 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Dezvoltarea aplicaţiilor grafice pentru platforme mobile 7.2 Obiectivele specifice Înţelegerea conceptelor de grafică modernă şi utilizarea API-ului pentru grafica OpenGL ES Implementarea şi explicarea algoritmilor grafici 2D şi 3D Crearea de modele geometrice pentru imagini 2D şi 3D, utilizarea de transformări şi proiectii Înţelegerea şi aplicarea conceptelor de culoare, iluminat, aplicare de texturi şi ray-tracing 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii Istoria aplicaţiilor Android Prelegere Arhitectura Android Prelegere Emulatorul Android Android Virtual Device Prelegere Designul şi dezvoltarea jocurilor Prelegere Dezvoltarea jocurilor in Android, ecrane şi Prelegere tranziţii, sunet şi grafica, evenimente, I/O Jocuri puzzle, arcade/de actiune, sociale Prelegere Introducere in OpenGL, proiecţii, matrici, Prelegere specificarea varfurilor, rotaţie, scalare, traslaţie, texturi, efecte Trucuri de programare 2D vectori, trigonometrie, Prelegere obiecte, detectarea coliziunilor, camera, texturi, animatie Crearea unui joc complet 2D in OpenGL Prelegere Tranziţia la jocuri OpenGL 3D Prelegere Programare 3D proiecţia perspectiva, Z-buffer, Prelegere matrici, transformari Trucuri de programare 3D lumina, modelare 3D, Prelegere reprezentarea obiectelor Crearea unui joc complet 3D scenariul şi stilul de arta, ecrane şi tranziţii, lumea jocului, elementele jocului Prelegere 316

317 Crearea unui joc complet 3D planul de atac, clasele de simulare Bibliografie Prelegere Robert Green, Mario Zechner, Beginning Android Games, Second edition, Apress, Laborator Metode de predare Observaţii Mediul de dezvoltare Android, Android SDK şi Exerciţii, rezolvări de JDK probleme Mediul de dezvoltare Eclipse, plugin-uri, crearea Exerciţii, rezolvări de unui proiect in Eclipse probleme Crearea unui emulator, rularea unei aplicaţii pe un Exerciţii, rezolvări de dispozitiv sau emulator, debugging probleme Crearea unui set de clase abstracte şi de interfeţe Exerciţii, rezolvări de pentru un joc 2D probleme Crearea unui framework extensibil pentru Exerciţii, rezolvări de dezvoltarea de jocuri Android 2D probleme Implementarea unui joc complet 2D bazat pe Exerciţii, rezolvări de framework-ul creat probleme Crearea unui triunghi, adaugarea de efecte : Exerciţii, rezolvări de culoare, texturi probleme Detectarea coliziunilor şi reprezentarea obiectelor Exerciţii, rezolvări de in 2D, adaugarea unui observator, lucrul cu regiuni de textura, adaugarea de animaţie probleme Implementarea jocului Super Jumper in OpenGL in Exerciţii, rezolvări de 2D probleme Crearea unui cub 3D cu textura şi a unei scene cu Exerciţii, rezolvări de lumina globala ambientala probleme Crearea unui sistem de observatie şi a unei camere Exerciţii, rezolvări de Euler probleme Reprezentarea obiectelor in 3D şi a coliziunilor Exerciţii, rezolvări de intre obiecte Implementarea unui joc de acţiune 3D clase pentru ecrane, tranziţii, incarcarea elementelor şi salvarea setarilor Implementarea unui joc de actiune 3D clase pentru redarea obiectelor şi a lumii jocului Bibliografie probleme Exerciţii, rezolvări de probleme Exerciţii, rezolvări de probleme Robert Green, Mario Zechner, Beginning Android Games, Secondnd edition, Apress, Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Cursul oferă cunoştinţe necesare pentu dezvoltarea aplicaţiilor pe platforme mobile Android. La sfarşitul cursului studenţii vor fi capabili sa dezvolte un joc complet 3D pentru platforme mobile. 10. Evaluare 317

318 Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Verificarea însuşirii Înregistrarea frecvenţei la 5% cunoştinţelor orele de curs 10.5 Laborator Verificarea însuşirii Lucrări de control, lucrări 35% cunoştinţelor practice, teme şi proiecte de complexitate medie 10.6 Evaluare finala Colocviu 60% 10.7 Standard minim de performanţă Obţinerea a 50% din punctaj la fiecare dintre cele două activităţi (curs + laborator) Prezenţa de 80% la laborator Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,. Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 318

319 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea Universitatea SPIRU HARET Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii Informatică şi Geografie Calculatoare şi tehnologia informaţiei Licenţă Tehnologia informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Modelare şi simulare 2.2. Codul disciplinei MI/TIC/DD Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu Semestrul Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs laborator Total ore din planul de învăţământ 48 din care: 3.5 curs laborator 24 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 22 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 24 Tutoriat 2 Examinări 4 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Probabilităţi şi statistică (DF08), Teoria sistemelor (DD19) 4.2 de competenţe Operarea cu fundamente ştiintifice, ingineresti si ale informaticii 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a sală de curs dotată conform cerinţelor cursului 5.2. de desfăşurare a sală de laborator dotată conform cerinţelor seminarului/laboratorului 6. Competenţele specifice acumulate 319

320 Competenţe profesionale Operarea cu fundamente ştiintifice, ingineresti si ale informaticii Solutionarea problemelor folosind instrumentele ştiinţei şi ingineriei calculatoarelor Competenţe transversale u este cazul 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Cursul are drept scop familiarizarea cu statisticile aplicate si introducerea in sistemul R. Acesta oferă un limbaj de programare şi grafică de nivel înalt pentru calcule statistice 7.2 Obiectivele specifice La sfârşitul cursului studenţii vor fi capabili de a defini termeni si sa demonstreze rezultatele prezentate de-a lungul semestrului. Se intenţionează ca studentul sa ştie cum să se aplice strategii pentru rezolvarea problemelor aplicative folosind cele mai bune tehnici şi metode prezentate în curs şi laborator: instrumente de programare în R, statistici descriptive, utilizând funcţii şi proceduri de grafică în R. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Introducere în R: Noţiuni de bază, Spaţiul de lucru, Date Prelegere folosind video de intrare si iesire; Pachete. proiector şi tabla 2. Introducere în R: prelucrarea pe serii, folosirea datelor de Prelegere folosind video ieşire ca rezultate prin reutilizarea datelor de intrare; lucrul proiector şi tabla cu seturi de date de mari dimensiuni 3. Crearea unui set de date: Înţelegerea notiunilor de seturi Prelegere folosind video de date; Structuri de date: vectori; matrice; tablouri; liste. 4. Crearea unui set de date: date de intrare; Introducerea datelor de la tastatura, Importul datelor dintr-un fişier text delimitat; Importul datelor din Excel, Importul datelor din XML, Webscraping. 5. Noţiuni de bază cu grafice: Lucrul cu grafice, parametri grafici, simboluri si linii, culori, caracteristici de text. 6. Noţiuni de bază cu grafice: Adăugarea de text, axe personalizate, legende, titluri, axe, linii de referinţă, Legenda; adnotări text; Combinarea de grafice. 7. Notiuni de gestionare a datelor: Crearea de noi variabile. Variabile de inregistrare. 8. Notiuni de gestionare a datelor: redenumirea variabilelor; valori lipsă; valori de date. 9. Notiuni de gestionare a datelor: conversii, sortarea datelor; fuzionarea de seturi de date. 10. Date de management avansate: gestionare a datelor, funcţii numerice şi caractere; funcţii matematice; funcţii 320 proiector şi tabla Prelegere folosind video proiector şi tabla Prelegere folosind video proiector şi tabla Prelegere folosind video proiector şi tabla Prelegere folosind video proiector şi tabla Prelegere folosind video proiector şi tabla Prelegere folosind video proiector şi tabla Prelegere folosind video proiector şi tabla

321 statistice; funcţii de probabilitate; funcţii de caractere; alte funcţii utile; aplicarea funcţiilor la matrice şi la structuri de date; o soluţie pentru abordarea de gestionare a datelor. 11. Date de management avansate: flux control; executarea condiţionată; utilizarea funcţiilor definite, agregare şi restructurare. 12. Statistici de populaţii finite: populaţii finite complexe. Generare, realizarea unui sondaj, estimarea parametrilor, 321 Prelegere folosind video proiector şi tabla Prelegere folosind video proiector şi tabla statistici multivariate. Bibliografie 6. Văduva I. - Modele de simulare, Editura Universităţii Bucureşti, Bucureşti, M. Dumitrescu, A. Batatorescu- Applied statistics using the R-system, Ed Univ. Bucuresti, R. Kabacoff- R in Action. Data analysis and graphics with R, Manning Publications Co., R. Trandafir, R. Ioan, M. Ghica Teoria probabilitatilor, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, ***R-project home page: Văduva I., Odăgescu I., Stoica M. - Simularea Proceselor Economice. Editura Tehnică, Bucureşti, Laborator Metode de predare Observaţii 1. Introducere în R: instrumente de programare in R, clase de Exerciţii, aplicaţii, teme date, tipuri de R - obiecte. 2. Introducere în R: Utilizarea de funcţii în R. Exerciţii, aplicaţii, teme 3. Statistici descriptive ( I ): Grafic Bar; distribuţia frecvenţei Exerciţii, aplicaţii, teme cumulative; graficul frecvenţei cumulative; histograma; medie; median; cuartile. 4. Statistici descriptive (II): percentile de ordin n. Interval de variaţie, variaţie, deviatie standard. Covarianţă. Coeficient de corelaţie. Asimetrie. Excess 5. Generarea de valori aleatoare ( I). Distribuţia normală, distribuţia binomial. 6. Generarea de valori aleatoare ( II ) Repartitia hipergeometrică, repartitia Poisson, repartitia multinomiala. 7. Repartitia statisticilor ( I ) repartitia Poisson, repartitia binomial, repartitia uniforma, repartitia exponential, repartitia normala. 8. Repartitia statisticilor ( II ) repartitia Chi-pătrat. repartitia Student, repartitia.fisher. 9. Estimări pe baza de interval de incredere cu media populaţiei cunoscuta ( sau necunoscuta) pentru dispersia şi proporţiei unei populaţiei. Exerciţii, aplicaţii, teme Exerciţii, aplicaţii, teme Exerciţii, aplicaţii, teme Exerciţii, aplicaţii, teme Exerciţii, aplicaţii, teme Exerciţii, aplicaţii, teme 10. Testarea de Ipoteze - test pentru media populaţiei cu Exerciţii, aplicaţii, teme dispersie cunoscuta/necunoscuta; eroarea de tip Inferenţa a două populaţii Exerciţii, aplicaţii, teme 12. Analiza de varianţă Exerciţii, aplicaţii, teme Bibliografie 1. Văduva I. - Modele de simulare, Editura Universităţii Bucureşti, Bucureşti, M. Dumitrescu, A. Batatorescu- Applied statistics using the R-system, Ed Univ. Bucuresti, G. Popovici-Statistical Lab Using the R-System, Ed Univ. Bucuresti, R. Kabacoff- R in Action. Data analysis and graphics with R, Manning Publications Co., 2011

322 5. J. Verzani, Simple R-Using R for Introductory Statistics, Chapman&Hall, London R project home page :// 7. Văduva I., Odăgescu I., Stoica M. - Simularea Proceselor Economice. Editura Tehnică, Bucureşti, Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Problemele de modelare si simulare se folosesc uzual în viaţa reală iar rezolvarea lor este un deziderat pentru orice angajator 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Implicarea în timpul cursurilor cu intrebări, comentarii Laborator Implicarea în pregătirea şi discutarea problemelor Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de curs. Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de laborator Evaluare finala Examen: lucrare scrisa 60% 10.7 Standard minim de performanţă Studentul este capabil de a defini, aplica şi de a folosi concepte, funcţiile şi procedurile din sistemul R studiate în timpul semestrului; Studentul este capabil de a rezolva probleme, de a efectua analiza datelor şi reprezentări de grafice utilizând comenzile din sistemul R (histograma, distribuţia frecvenţelor cumulativă, grafic de frecvenţe cumulate, medie, mediana, quartilele, dispersie, dispersie standard, covarianţă, coeficientul de corelaţie, asimetrie, exces) 20% 20% Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,... Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 322

323 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea Universitatea SPIRU HARET Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii Informatică şi Geografie Calculatoare şi tehnologia informaţiei Licenţă Tehnologia informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Prelucrarea imaginilor 2.2. Codul disciplinei MI/TIC/DD Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu Semestrul Tipul de evaluare E 2.8 Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs laborator Total ore din planul de învăţământ 48 din care: laborator 24 curs Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 18 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 28 Tutoriat 2 Examinări 4 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Analiza matematica 2 (DF07), Probabilitati si statistica (DF08) 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a Sală de curs dotată conform cerinţelor cursului 5.2. de desfăşurare a Sală de laborator dotată conform cerinţelor laboratorului/proiectului 6. Competenţele specifice acumulate 323

324 Competenţe profesionale Proiectarea componentelor hardware, software şi de comunicaţii; Soluţionarea problemelor folosind instrumentele ştiinţei şi ingineriei calculatoarelor; Proiectarea şi integrarea sistemelor informatice utilizând tehnologii şi medii de programare. Competenţe transversale 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Pregătirea teoretica şi practică a studenţilor în domeniul procesării digitale a imaginilor şi al viziunii artificiale. 7.2 Obiectivele specifice 1. Cunoastere si înţelegere: Cunoaşterea metodelor de baza din procesarea de imagine Cunoaşterea metodelor clasice de recunoastere a formelor Cunoaşterea tendinţelor actuale în viziunea artificiala Prezentarea aplicaţiilor în industrie 2. Explicare si interpretare: Aprecierea modului de lucru la nivel de pixel şi regiune în vederea extragerii de informaţie 3. Instrumental aplicative: Implementarea de tehnici de procesare a imaginilor pe un program cadru 4. Atitudinale: Reacţia pozitivă la sugestii, cerinţe, sarcini didactice, satisfacţia de a răspunde Implicarea în activităţi stiinţifice în legătură cu disciplina Acceptarea unei valori atribuite unui obiect, fenomen, comportament etc. Abilitatea de a colabora cu specialiştii din alte domenii 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii Tendinţe actuale in procesarea imaginilor. Prelegere Modificarea de histogramă. Modificarea ne-adaptivă a Prelegere histogramei. Modificarea adaptivă a histograme. Îmbunătăţirea adaptivă cu respectarea direcţiilor formelor. Curăţirea zgomotului. Procesare Fourier. Prelegere Accentuarea contururilor. Accentuarea liniară a marginilor. Prelegere Accentuare prin diferenţiere statistică. Metode actuale de detecţie de contur. Generarea derivatei Prelegere de ordinul al doilea direcţională. Detecţia de contur bazată pe filtrul Gabor. Alte metode de detecţie de contur. Metode moderne de segmentare a imaginilor. Introducere. Prelegere Segmentare prin thresholding. Fixarea pragului de binarizare. Praguri multiple de binarizare. Metode adaptive 324

325 de binarizare. Criteriul entropiei maxime. Criteriul corelaţiei maxime. Alte metode de thresholding. Contururi active - snakes. Algoritmul clasic. Prelegere Dezvoltări ale metodei contururilor active. Tehnici moderne de segmentare folosind contururi active. Segmentarea bazată pe region growing. Uniunea regiunilor. Prelegere Divizarea si uniunea regiunilor. Region Growing. Transformata Ahuja pentru segmentarea imaginilor Prelegere Analiza miscării. Fazele analizei miscării. Elemente ale Prelegere analizei miscării. Metode de analiză a miscării Fluxul optic. Câmpul de viteză bidimensional si fluxul Prelegere optic. Modelul fotometric. Modelul geometric. Estimarea globală si locală a fluxului optic. Tehnici de estimare locală a miscării. Tehnici bazate pe Prelegere region matching. Tehnici bazate pe gradient. Calculul fluxului optic prin metoda relaxării dintr-o pereche de imagini. Calculul fluxului optic dintr-o secvenţă de imagini. Algoritmi iterativi. Metode bazate pe analiza frecvenţelor. Tehnici bazate pe urmărirea trăsăturilor. Block matching. Algoritm block matching ierarhic. Prelegere Algoritmi de reducere a complexităţii căutării. Căutarea în trei pasi. Căutarea logaritmică 2-D. Căutare cu cresterea acurateţii. Căutarea ortogonală. Căutarea în X sau în cruce. Noua căutare în trei pasi. Căutare în patru pasi. Căutarea gradient descent. Bibliografie 1) Remus Brad, Procesarea imaginilor si elemente de computer vision, Editura Universităţii Lucian Blaga, Sibiu 2003, ISBN X. 2) Sergiu Nedevschi, Procesare de imagine si recunoasterea formelor, Editura Albastra, Cluj- Napoca ) Aurel Vlaicu, Procesarea imaginilor, Editura Albastra, Cluj-Napoca, Laborator Metode de predare Observaţii Prezentarea aplicaţiei. Realizarea unei achiziţii si prelucrări Exemple, de imagine. problematizare Realizarea unui program de modificare de histograma. Exemple, problematizare Dezvoltarea unei aplicaţii de filtrare de zgomot. Exemple, problematizare Accentuarea contururilor. Realizarea unui modul de Exemple, accentuare prin diferentiere statistica. problematizare Metode de detecţie de contur. Filtre de convoluţie de Exemple, ordinul întâi. problematizare Filtrul lui Gabor. Dezvoltarea unui modul in programul Exemple, cadru. problematizare Tehnici de segmentare. Fixarea pragului de segmentare. Exemple, Metode adaptive. problematizare Segmentarea prin region growing. Algoritm recursiv de Exemple, segmentare. Tehnici de segmentare bazate pe fluxul optic. 325 problematizare Exemple, problematizare

326 Detecţia miscării prin block matching. Dezvoltarea de algoritmi pentru reducerea complexitatii de căutare. Detecţia miscării folosind tehnica blob-urilor. Exemple, problematizare Exemple, problematizare Exemple, problematizare Bibliografie 1) M. Sonka, V. Hlavac and R. Boyle, Image Processing, Analysis and Computer Vision, International Thomson Computer Press, ) R.C. Gonzalez and R.E. Woods, Digital Image Processing, Addison-Wesley Publishing, Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Cursul le oferă studenţilor noţiuni de baza despre prelucrarea imaginilor. Demonstrarea spiritului de initiativa si actiune pentru actualizarea cunostintelor profesionale, economice si de cultura organizationala 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Implicarea în prelegere cu întrebări, comentarii, exemple de analiză. Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de curs Laborator Implicarea la activitatea de Se înregistrează frecvenţa. 20% laborator 10.6 Evaluare finala Examen: lucrare scrisa 70% 10.7 Standard minim de performanţă studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului; studentul este capabil să dea exemple referitoare la noţiunile studiate 10% Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,. Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 326

327 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea Universitatea SPIRU HARET Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii Informatică şi Geografie Calculatoare şi tehnologia informaţiei Licenţă Tehnologia informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Sisteme tolerante la defecte 2.2. Codul disciplinei MI/TIC/DS Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu Semestrul Tipul de evaluare E 2.8 Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs laborator Total ore din planul de învăţământ 4 din care: 3.5 curs laborator Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 18 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 28 Tutoriat 2 Examinări 4 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Probabilitati si statistica (DF08), Testarea sistemelor de calcul (DD24) 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a Sală de curs dotată conform cerinţelor cursului 5.2. de desfăşurare a Sală de laborator dotată conform cerinţelor laboratorului/proiectului 6. Competenţele specifice acumulate 327

328 Competenţe profesionale Proiectarea componentelor hardware, software şi de comunicaţii Proiectarea şi integrarea sistemelor informatice utilizând tehnologii şi medii de programare Utilizarea sistemelor inteligente Competenţe transversale 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Insusirea noţiunilor fundamentale de modelare si simulare a proceselor aleatoare. 7.2 Obiectivele specifice 1. Cunoastere si înţelegere: Cunosterea si înţelegerea principiilor generale ale disciplinei Cunosterea si operarea adecvată cu noţiunile specifice disciplinei Dobândirea capacităţii de a integra cunostinţe dobândite la alte cursuri Identificarea principalelor surse de informare 2. Explicare si interpretare: Analiza critică a modelelor teoretice, ideilor si a abordărilor consacrate Aptitudini de realizare a unei teme si a unui raport aferent Dezvoltarea abilităţilor de cercetare individuală 3. Instrumental aplicative: Cunosterea si stăpânirea mediilor de dezvoltare consacrate Proiectarea pe diverse niveluri ale aplicaţiilor Utilizarea unei game variate de strategii, metode, tehnici de proiectare, implementare si evaluare Antrenarea abilităţilor de comunicare orală 4. Atitudinale: Stimularea atitudinilor morale de cinste si corectitudine în evaluare si autoevaluare, în paralel cu pedepsirea atitudinilor negative specifice unei anumite subculturi Renunţarea la atitudinea de dezinteres faţă de scoală Dobândirea unei atitudini pozitive faţă de activitatea de cercetare Aprecierea muncii în echipă, responsabilizarea faţă de rezultatele echipei Dobândirea unei atitudini pozitive faţă de (necesitatea validării aspectelor teoretice prin) aplicaţia practică 328

329 Constientizarea necesităţii participării la propria dezvoltare profesională 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Conformitatea produselor. Noţiunea de calitate si laturile Prelegere ei. Indicatori de conformitate. Estimarea si verificarea indicatorilor. 2. Controlul statistic de recepţie. Principiile controlului Prelegere statistic de recepţie. Planuri de control atributiv. 3. Caracteristica operativă a planurilor de control. Calitatea Prelegere medie la iesire. 4. Standardizarea controlului de recepţie prin atribute. Prelegere Controlul de recepţie prin măsurare. Controlul în timpul fabricaţiei. Procese tehnologice. Verificarea reglajului. 5. Verificarea preciziei. Stabilitatea proceselor tehnologice Prelegere 6. Modele statistice ale fiabilităţii sistemelor. Indicatori de Prelegere fiabilitate. Estimarea neparametrică a indicatorilor de fiabilitate. Estimarea parametrică a indicatorilor de fiabilitate 7. Controlul statistic al fiabilităţii. Prelegere 8. Fiabilitatea structurală a sistemelor. Modelul funcţional. Prelegere Modelul logic 9. Modelul proceselor Markov. Prelegere 10. Fiabilitatea software Prelegere 11. Sistemele ISO 9000 Prelegere 12. Managementul calitatii totale. Abordari japoneze in Prelegere domeniu. Bibliografie 1) Volovici, D. Fiabilitatea hardware si software Editura Universităţii din Sibiu, Sibiu, ) Cătuneanu, V.M.; Mihalache, A. Realiability Fundamentals (Fundamental Studies in Engineering: 10 Elsevier; Amsterdam, Oxford, New York; 1989; 3) Târcolea, C.; Filipoiu, A.; Bontas, S. Tehnici actuale în teoria fiabilităţii Editura stiinţifică si enciclopedică, Bucuresti, 1989; 4) Mihoc, Gh.; Muja, A.; Diatcu, E. Bazele matematice ale teoriei fiabilităţii - Ed. Dacia; Cluj- Napoca, 1976; 8.2 Laborator Metode de predare Observaţii Generarea numerelor aleatoare uniform distribuite Exemple, 4 ore problematizare Teste de verificare a caracterului aleator Exemple, 4 ore problematizare Generarea numerelor aleatoare neuniform distribuite Exemple, 4 ore problematizare Estimarea ratei de defectare Exemple, 4 ore problematizare Estimarea parametrilor repartiţiei Weibull Exemple, 4 ore problematizare Modele stochastice ale fiabilitatii. Estimarea parametrilor. Exemple, problematizare 4 ore Bibliografie 329

330 1) Volovici, D. - "Fiabilitatea hardware si software" - Editura Universităţii din Sibiu, Sibiu, ) Cătuneanu, V.M.; Mihalache, A. - "Realiability Fundamentals" - (Fundamental Studies in Engineering: 10 - Elsevier; Amsterdam, Oxford, New York; 1989; 3) Târcolea, C.; Filipoiu, A.; Bontas, S. - "Tehnici actuale în teoria fiabilităţii" - Editura stiinţifică si enciclopedică, Bucuresti, 1989; 4) Mihoc, Gh.; Muja, A.; Diatcu, E. -"Bazele matematice ale teoriei fiabilităţii"- Ed. Dacia; Cluj-Napoca, 1976; 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Cursul le oferă studenţilor noţiuni modelarea si simularea proceselor aleatoare. Demonstrarea spiritului de initiativa si actiune pentru actualizarea cunostintelor profesionale, economice si de cultura organizationala 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Implicarea în prelegere cu Se înregistrează frecvenţa 10% întrebări, comentarii, şi soliditatea interacţiunii exemple de analiză. la orele de curs Laborator Implicarea la activitatea Se înregistrează frecvenţa. 20% de laborator 10.6 Evaluare finala Examen: lucrare scrisa 70% 10.7 Standard minim de performanţă studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului; studentul este capabil să dea exemple referitoare la noţiunile studiate Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,. Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 330

331 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea Universitatea SPIRU HARET Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii Informatică şi Geografie Calculatoare şi tehnologia informaţiei Licenţă Tehnologia informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Sisteme avansate de comunicaţii 2.2.Codul disciplinei MI/TIC/DS Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu Semestrul Tipul de evaluare E 2.8 Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2 curs laborator Total ore din planul de 36 din care: 3.5 curs laborator 12 învăţământ Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 25 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 25 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 3 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Parcurgerea următoarelor disciplinelor din anii anteriori de studii de licenţă: - Teoria informaţiei / Coduri şi criptografie (se alege una din două); - Reţele de calculatoare (DD16); - Analiza şi optimizarea reţelelor/arhitecturi pentru aplicaţii mobile (se alege una din două); - Securitatea informaţiei (DS13); - Prelucrarea digitală a semnalelor/tehnici de compresie audio-video (se alege una din două). 4.2 de competenţe - 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 331

332 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului Săli cu echipament de predare multimedia Studentul foloseşte notele de curs pentru disciplina SISTEME AVANSATE DE COMUNICAŢII. Săli cu echipament de predare multimedia 6. Competenţele specifice acumulate Competen ţe profesiona Proiectarea şi integrarea sistemelor informatice utilizând tehnologii şi medii de programare Întreţinerea şi exploatarea sistemelor hardware, software şi de comunicaţii Utilizarea sistemelor inteligente Competenţe transversale 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Obiectivul general al disciplinei Sisteme avansate de comunicaţii (SAC) este reprezentat de continuarea formării gândirii inginereşti a studentului (după parcurgerea disciplinelor de inginerie din semestrele anterioare de studii universitare de licenţă) prin cunoaşterea şi însuşirea raţională a unor probleme teoretice şi câştigarea unor deprinderi practice privind sistemele avansate de comunicaţii. În fiecare situaţie se analizează arhitectura reţelelor, serviciilor şi aplicaţiilor specifice. Se acordă o atenţie deosebită serviciilor de transmitere de date oferite de reţelele de comunicaţii, protocoalelor utilizate, componentelor de securitate informatică, echipamentelor de laborator, precum şi tehnicilor de protecţie împotriva erorilor. 7.2 Obiectivele specifice Obiectivele specifice ale disciplinei Sisteme avansate de comunicaţii (SAC) se concretizează în: Revederea şi aprofundarea conceptelor fundamentale ale sistemelor de comunicaţii (SC); Cunoaşterea şi înţelegerea sistemelor avansate de comunicaţii optice şi a sistemelor de comunicaţii mobile de ultimă generaţie; Înţelegerea metodologiilor de concepere şi realizare şi a mecanismelor de lucru ale componentelor SAC, ale subsistemelor de asigurare a securităţii fizice a SAC. Cunoaşterea şi înţelegerea serviciilor cu valoare adăugată din compunerea SAC; Aprofundarea conectivităţiii SAC; Cunoaşterea şi înţelegerea subsistemelor OSS/BSS ale SAC. 8. Conţinuturi 332

333 8.1 Curs Metode de predare Observaţii Tema 1. Revederea noţiunilor fundamentale privind Prelegerea. Laptop şi Cursuri 1 şi 2, 4 ore, sistemele de comunicaţii (4 ore): proiector Transmiterea datelor digitale; Modulaţia şi demodulaţia; bandă largă şi bandă îngustă; medii de comunicaţie; Structuri de transmisie (OFDM de ex.); Probleme ale interferenţelor intersimbol; Tehnici de acces (TDMA; FDMA, CDMA, DS CDMA etc.); Blocuri (subsisteme) ale sistemelor de comunicaţii. Tema 2 Sisteme avansate de comunicaţii optice (4 ore): Formate avansate de modulaţie; OFDM; Tehnici de modulaţie a codului pentru canale optice fără fir; Corecţia erorilor înainte (FEC); Sisteme OCDMA; Tehnici cu intrări multiple şi ieşiri multiple; Capacitatea canalelor; Sisteme cu canale de comunicaţii cu împrăştiere în UV; Sisteme cu comunicaţii optice sub apă; Sisteme cu comunicaţii hibride RF/FSO. Tema 3. Componente de bază ale infrastructurii SAC (4 ore): Reţeaua de bază; Centre de date (Data Centers); Servere and memorare (Servers and Storage); Echipamente specializate de laborator pentru managementul SAC; Radare şi sateliţi. Tema 4. Subsisteme pentru asigurarea securităţii fizice a SAC (): Centre de comandă şi control (Command & Control Centers), subsisteme CCTV, VMS, Storage & Analytics, Smart Building & Campus Solutions, Senzori de securitate (Security Sensors), Subsisteme pentru biometrie şi controlul accesului (Access Control and Biometrics). Tema 5. Conectivitatea SAC (): Subsisteme GSM/3G/4G; Reţele IP (IP Networks); subsisteme de videoconferinţă; Subsisteme Tetra / WiFi / Fiber; Subsisteme de televiziune şi IPTV. Tema 6. Servicii cu valoare adăugată (Value Added Services) din compunerea SAC Soluţii de mesagerie îmbunătăţită (Enhanced Messaging Solutions), Serviciul SMS-CB (Cell Broadcasting), Servicii multimedia şi asupra conţinutului (Multimedia and Content Services), Platforme pentru servicii de voce (Voice Service Platforms), Soluţii de tip Enterprise şi SMB (Enterprise and SMB solutions). Tema 7. Sisteme avansate de comunicaţii mobile de ultimă generaţie (4 ore): Caracteristici şi obiective ale sistemelor de Prelegerea. Laptop şi proiector Prelegerea. Laptop şi proiector Prelegerea. Laptop şi proiector Prelegerea. Laptop şi proiector Prelegerea. Laptop şi proiector Prelegerea. Laptop şi proiector Cursuri 3 şi 4, 4 ore, Cursuri 5 şi 6, 4 ore, Curs 7,, Curs 8,, Curs 9,, Cursuri 10 şi 11, 4 ore, 333

334 comunicaţii mobile de ultimă generaţie. Sistem, parametri globali, aspecte generale privind standardele folosite. Tipuri de reţele de acces. Clase de servicii. Parametrii QoS specifici. Arhitecturi funcţionale şi arhitecturi ierarhice. Canale logice şi fizice. Direcţii de dezvoltare pentru sistemele avansate de comunicaţii mobile ale următoarei generaţii. Tema 8. Subsisteme OSS/BSS ale SAC (): Subsisteme pentru managementul reţelelor (Network Management); Subsisteme pentru monitorizarea şi optimizarea performanţelor (Performance Monitoring and Optimization); Centre de contact şi ajutorare a clientului (Customer Care and Contact Center). Prelegerea. Laptop şi proiector Curs 12,, 8.2 Laborator Metode de predare Observaţii 1. Revederea noţiunilor fundamentale specifice Laborator 1,, sistemelor de comunicaţii Metode explicative şi 2. Analiză comparativă a tehnicilor de modulare utlizate în sistemele de comunicaţii optice avansate. 3. Cunoaşterea şi înţelegerea unei soluţii integrate de securitate a SAC 4. Evaluarea serviciilor cu valoare adăugată din compunerea SAC 5. Analiza comparativă, din punct de vedere al capacităţii radio, a sistemelor avansate de comunicaţii mobile de ultimă generaţie 6. Studiu de caz- Monitorizarea şi optimizarea performanţelor unui SAC Bibliografie obligatorie interactive Laborator 2,, Metode explicative şi interactive Laborator 3,, Metode explicative şi interactive Laborator 4,, Metode demonstrative şi interactive Laborator 5,, Metode demonstrative şi interactive Laborator 6,, Metode demonstrative şi interactive 1. Gherasim, Zenovic (2014), Sisteme avansate de comunicaţii, Note de curs, Biblioteca virtuală a Universităţii Spiru Haret. 2. Marghescu, I., icolaescu, Şt., Coţanis,., (1999), Comunicaţii mobile terestre, Editura Tehnică, Bucureşti. 3. Mateescu, A., Bãnicã, I., Borcoci, E., Marghescu, I., Rãdulescu, T., egrescu, C., Zoican, Z., Zoican, R., Dragu, I., (1999), Sisteme şi reţele GSM, Editura Tehnicã, Bucureşti. 4. Zoican, R., (2003), Sisteme celulare de telecomunicaţii, Editura MATRIX ROM, Bucureşti. Bibliografie suplimentară 5. Arnon, S., Barry, J., Karagionnidis, G., Schober, R., Uysal, M. (Editors), (2012), Advanced Optical Wireless Communication Systems, Cambridge University Press. 6. Cvijetic, M., Djordjevic, I.B., (2012), Advanced Optical Communications Systems and etworks, Artech House. 334

335 7. Turban, E., Aronson, J.E., Liang, T.P., Sharda, R., (2007), Decision Support and Business Intelligence Systems, Pearson, Prentice Hall, New Jersey. 8. Proakis, J., (2007), Digital Communications, McGraw Hill, 4th Edition. 9. Carlson, B., Crilly, P.B., Rutledge, J.C., (2008), Communication Systems, McGraw Hill. 10. Sklar, B., (2001), Digital Communications: Fundamentals and Applications, Pearson. 11. Wozencraft, J.M., Reiffen, B., Stratton, A, (2013), Sequential Decoding: Technology Press Research Monograph, Madhow, U., (2008), Fundamentals of Digital Communication, Cambridge University Press. 13. Wyglinski, A.M., Di Pu (2013), Digital Communications Systems Engineering with Software-Defined Radio, Artech House. 14. Tomasi, W. (2008), Advanced Electronic Communication Systems, Prentice Hall Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Continutul disciplinei este conform noilot tendinte in realizarea curriculumului pentru domeniul Calculatoare si tehnologia informatiei. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Notele obţinute la testele periodice sau parţiale Lucrare scrisă 10% 10.5 Laborator Implicarea la activitatea de laborator Se frecvenţa. înregistrează 10.6 Evaluare finala Nota acordată la Examen: Proiect 80% examinarea finală 10.7 Standard minim de performanţă (pentru nota 5): Cunoaşterea principalelor noţiuni şi concepte din cursul SAC. PROIECTUL conţine elementele de bază privind proiectarea unui sistem avansat de 10% comunicaţii (schema-bloc şi componentele funcţionale). Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularilor de seminar, Data avizării în Departament Semnătura Directorului de Departament, 335

336 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea Universitatea SPIRU HARET Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii Informatică şi Geografie Calculatoare şi tehnologia informaţiei Licenţă Tehnologia informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Practică pentru elaborarea proiectului de diplomă 2.2. Codul disciplinei MI/TIC/DS Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu Semestrul Tipul de evaluare V 2.8 Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 6 din care: 3.2 curs lucrări practice Total ore din planul de 72 din care: 3.5 curs lucrări practice 72 învăţământ Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 48 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a Sală de laborator dotată conform cerinţelor laboratorului/proiectul ui 336

337 6. Competenţele specifice acumulate Competenţe profesionale Competenţe transversale Operarea cu fundamente ştiintifice, inginereşti şi ale informaticii; Proiectarea componentelor hardware, software şi de comunicaţii; Soluţionarea problemelor folosind instrumentele ştiinţei şi ingineriei calculatoarelor; Proiectarea şi integrarea sistemelor informatice utilizând tehnologii şi medii de programare; Utilizarea sistemelor inteligente. Comportarea onorabilă, responsabilă, etică, în spiritul legii pentru a asigura reputaţia profesiei Identificarea, descrierea şi derularea proceselor din managementul proiectelor, cu preluarea diferitelor roluri în echipa şi descrierea clara şi concisă, verbal şi în scris, în limba româna şi într-o limba de circulatie internaţională, a rezultatelor din domeniul de activitate Demonstrarea spiritului de iniţiativă şi acţiune pentru actualizarea cunoştinţelor profesionale, economice şi de cultură organizaţională 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivele generale ale disciplinei Realizarea proiectului de diploma. Proiectul de diplomă trebuie sa ateste maturitatea profesionala a absolventului, trebuind să îndeplinească anumite cerinţe minimale de conţinut, formă şi nivel ştiinţific 7.2 Obiectivele specifice 1. Alegerea proiectului pe baza autoevaluarii capacitatii de asimilare, adaptabilitate si efort profesional 2. Stimularea studentilor pentru analiza stadiului cunoasterii privind tema aleasa 3. Aplicarea in conditii date a mecanismelor de gestiune a proiectelor hardware/software 4. Utilizarea dispozitivelor, algoritmilor, a limbajelor de programare si a tehnologiilor informatiei in vederea implementarii, testarii si validarii proiectului. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii Bibliografie 8.2 Structura lucrarii Stilul de redactare Observaţii Lucrarea de diplomă este structurată pe capitole şi Este standardizat si Se vor respecta include următoarele elemente obligatorii: a) Coperta si pagina de titlul vor conţine următoarele specificat in ghidul de redactare. standardele ingineresti in informaţii: universitatea, facultatea, programul de studii, ceea ce mentiunea LUCRARE DE DIPLOMA, respectiv Titlul lucrarii, numele şi gradul didactic al coordonatorului ştiinţific, numele absolventului, anul realizării lucrării. priveste desenele, tabelele, etc. b) Continutul lucrarii reprezentat de: Cuprins, Introducere, Continutul lucrarii, Bibliografia si anexe. 337

338 Bibliografie: Ghidul de redactare si evaluare a lucrarii este publicat pe site, in sectiunea examen de licenta: Bibliografia, specifica temei proiectului de diploma este specificata si disponibila prin intermediul infrastructurii informatice a Universitatii Spiru Haret. 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Temele sunt propuse de specialisti din facultate, dar si de reprezentanti ai angajatorilor in baza parteneriatului cu facultatea. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs 10.5 Lucrări practice Evaluarea ia in 100% considerare respectarea structurii, stilului de redactare si nivelul contributiei stiintifice 10.6 Standard minim de performanţă Lucrarea este structurata si redactata conform ghidului, este corecta stiintific si contribuie la dezvoltarea domeniului studiat prin analize, experimente, studii comparative, implementari software etc.. Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,. Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 338

339 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea Universitatea SPIRU HARET Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii Informatică şi Geografie Calculatoare şi tehnologia informaţiei Licenţă Tehnologia informaţiei 2. Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Învăţare automată 2.2. Codul disciplinei MI/TIC/DS Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu 4 2.6Semestrul Tipul de evaluare V 2.8Regimul disciplinei A 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs laborator Total ore din planul de 48 din care: 3.5 curs laborator 24 învăţământ Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 21 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 21 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 24 Tutoriat 4 Examinări 2 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Inteligenta artificiala (DD20) 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a Sala de curs dotata cu videoproiector si conexiune la Internet cursului 5.2. de desfăşurare a Sala de laborator cu videoproiector si conexiune la Internet seminarului/laboratorul ui 339

340 6. Competenţele specifice acumulate Competenţe profesionale Utilizarea sistemelor inteligente Competenţ e transversal e 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Insusirea de catre studenti a calculului neuronal cu aplicatii in programare, in abordarea si rezolvarea de probleme practice, in proiectarea algoritmilor si a aplicatiilor software. 7.2 Obiectivele specifice Acumularea cunostintelor specifice disciplinei, Aplicarea notiunilor studiate in rezolvarea de probleme, Transfereul notiunile de inteligenta artificiala acumulate. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Arhitecturi feed-forward multistrat: Prelegere, dialog euristic, Modele de neuroni artificiali; programe demonstrative Topologia conexiunilor arhitecturilor neuronale; Arhitecturi feed-forward cu / fără straturi ascunse; 2. Modele de instruire adaptivă pentru un singur neuron: Metode MSE de instruire pe bază de exemple; Metode de coborâre pe gradient; 340 Prelegere, dialog euristic, programe demonstrative 3. Algoritmi batch şi bazaţi pe gradientul stochastic; Prelegere, dialog euristic, programe demonstrative 4. Regresie logistică; ADALINE; Widrow-Hoff Prelegere, dialog euristic, Perceptron; programe demonstrative 5. Modele de instruire adaptivă pentru arhitecturi feedforward Prelegere, dialog euristic, fără straturi ascunse: programe demonstrative Elemente de regresie lineară multidimensională; 6. Metode de tip gradient în clasificare şi regresie logistică; Algoritmii MADALINE şi MLP; 7. Modele de instruire adaptivă pentru arhitecturi feedforward cu straturi ascunse: Variane ale algoritmului Back-Propagation;. 8. Arhitecturi recurente uni-strat şi bi-strat: Modelele cu reactualizare în regim asincron (Hopfield), sincron (Little), bloc-secvenţială; Prelegere, dialog euristic, programe demonstrative Prelegere, dialog euristic, programe demonstrative Prelegere, dialog euristic, programe demonstrative

341 Modele pentru arhitecturi bi-strat BAM; 9. Analiza convergenţei şi stabilităţii arhitecturilor recurente; Metode de instruire pe bază de exemple; 10. Arhitecturi specializate pentru compresie / decompresie (PCA): Arhitecturi pentru compresie/ decompresie linear; Teorema Karhunen-Loeve; 11. Algoritmi adaptivi de instruire pentru determinarea componentelor principale ; 12. Arhitecturi specializate pentru instruire nesupervizată: Modelul SOM (Self Organizing Maps), proiectare şi implementare Prelegere, dialog euristic, programe demonstrative Prelegere, dialog euristic, programe demonstrative Prelegere, dialog euristic, programe demonstrative Prelegere, dialog euristic, programe demonstrative Bibliografie 1. Luminiţa State; Iuliana Paraschiv-Munteanu, Introducere în teoria statistică a recunoaşterii formelor, Editura Universităţii din Piteşti, Haykin, S. Neural Networks; A Comprehensive Foundation, Prentice Hall, Inc., 9 th Edition, Du,K.L., Swamy,M.N.S. Neural Networks ina Softcomputing Framework, Springer Verlag, JHassoun, M.H. Fundamentals of Artificial Neural Networks, MIT Press, L.Fausett, Fundamentals of Neural Networks: Architectures, Algorithms and Applications, Prentice Hall, Principe,N.Euliano, C. Lefebre, Neural and Adaptive Systems: Fundamentals Through Simulations, Wiley, L.R.Medsker, L.C. Jain Recurrent Neural Networks:Design and Applications CRC Press LLC, Heaton, J., Introduction to Neural Networks for Java, Heaton Research, 2nd ed., Laborator Metode de predare Observaţii 1. Arhitecturi feed-forward multistrat: Modele de neuroni artificiali; Topologia conexiunilor arhitecturilor neuronale; Arhitecturi feed-forward cu / fără straturi ascunse; 2. Modele de instruire adaptivă pentru un singur neuron: Metode MSE de instruire pe bază de exemple; Metode de coborâre pe gradient; 341 Lucrari de laborator, exercitii, dezbateri Lucrari de laborator, exercitii, dezbateri 3. Algoritmi batch şi bazaţi pe gradientul stochastic; Lucrari de laborator, exercitii, dezbateri 4. Regresie logistică; ADALINE; Widrow-Hoff Lucrari de laborator, Perceptron; exercitii, dezbateri 5. Modele de instruire adaptivă pentru arhitecturi feedforward Lucrari de laborator, fără straturi ascunse: exercitii, dezbateri Elemente de regresie lineară multidimensională; 6. Metode de tip gradient în clasificare şi regresie logistică; Algoritmii MADALINE şi MLP; 7. Modele de instruire adaptivă pentru arhitecturi feedforward cu straturi ascunse: Variante ale algoritmului Back- Propagation;. 8. Arhitecturi recurente uni-strat şi bi-strat: Modelele cu reactualizare în regim asincron (Hopfield), Lucrari de laborator, exercitii, dezbateri Lucrari de laborator, exercitii, dezbateri Lucrari de laborator, exercitii, dezbateri

342 sincron (Little), bloc-secvenţială; Modele pentru arhitecturi bi-strat BAM; 9. Analiza convergenţei şi stabilităţii arhitecturilor recurente; Metode de instruire pe bază de exemple; 10. Arhitecturi specializate pentru compresie / decompresie (PCA): Arhitecturi pentru compresie/ decompresie linear; Teorema Karhunen-Loeve; 11. Algoritmi adaptivi de instruire pentru determinarea componentelor principale ; 12. Arhitecturi specializate pentru instruire nesupervizată: Modelul SOM (Self Organizing Maps), proiectare şi implementare Lucrari de laborator, exercitii, dezbateri Lucrari de laborator, exercitii, dezbateri Lucrari de laborator, exercitii, dezbateri Lucrari de laborator, exercitii, dezbateri Bibliografie 1. Haykin, S. Neural Networks; A Comprehensive Foundation, Prentice Hall, Inc., 9 th Ed., Heaton, J., Introduction to Neural Networks for Java, Heaton Research, 2 nd Ed., Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Invatarea automata este un domeniu actual fiind supus unei dinamici sporite. Continutul disciplinei este actualizat anual conform metodologiei si pe baza evolutiei domeniului. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Implicarea în prelegere cu Se înregistrează frecvenţa 10% întrebări, comentarii, şi soliditatea interacţiunii exemple de analiză Laborator Implicarea în pregătirea şi discutarea problemelor la orele de curs. Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de laborator Evaluare finala Colocviu 60% 10.7 Standard minim de performanţă studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului; studentul este capabil să dea exemple referitoare la noţiunile studiate; studentul este capabil să utilizeze modelele si algoritmii studiati Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,... Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 30% 342

343 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea Universitatea SPIRU HARET Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii Informatică şi Geografie Calculatoare şi tehnologia informaţiei Licenţă Tehnologia informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Sisteme expert 2.2.Codul disciplinei MI/TIC/DS Titularul activităţilor de curs 2.3.Titularul activităţilor de seminar 2.4.Anul de studiu 4 2.5Semestrul Tipul de evaluare V 2.7Regimul disciplinei A 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs laborator Total ore din planul de învăţământ 48 din care: 3.5 curs laborator 24 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 24 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 18 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 24 Tutoriat 2 Examinări 4 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Inteligenta artificiala (DD20) 4.2 de competenţe 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Videoproiector, calculator cu software aferent de desfăşurare a Calculator cu software aferent. seminarului/laboratorului 6. Competenţele specifice acumulate C6 Utilizarea sistemelor inteligente Competenţe profesionale 343

344 Competenţe transversale Nu este cazul. 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Însuşirea noţiunilor şi principiilor specifice tehnicilor utilizate în sistemele expert. 7.2 Obiectivele specifice Oferirea unei baze solide de cunoştinţe pentru conceperea, proiectarea şi implementarea sistemelor expert. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii Funcţiile şi structura unui sistem expert. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. Sisteme bazate pe reguli. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. Incertitudine, încredere, reţele semantice. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. Prolog. Sintaxă, concept, tehnici de programare. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. Inteligenţă artificială. Strategii de rezolvare a Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. problemelor. Descompunerea problemelor. Strategii de căutare. Eficienţa căutării Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. Reprezentarea cunoştinţelor. Raţionament logic. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. Demonstrare automată. Machine Learning. Tehnici de învăţare. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. Stiluri de învăţare, determinarea celei mai Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. potrivite variante. Data minig. Problematica. Tehnici. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. Motoare de căutare. Tehnici. Clasificări. Căutare Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. web. Sinteză. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. Bibliografie S. Russell, P. Norvig, Artificial intelligence: a modern approach, Prentice Hall, Inc., 1995 S. Haykin, eural etworks; A Comprehensive Foundation, Prentice Hall, Inc., 1999 P. H. Winston, Inteligenţa artificială, Ed. Tehnică, 1981 L. State, I. Paraschiv-Munteanu, Introducere în teoria statistică a recunoaşterii formelor, Ed. Univ. Piteşti, S. Sayad, An Introduction to Data Mining, Univ. Toronto, 2010, Laborator Metode de predare Observaţii Funcţiile şi structura unui sistem expert. Exemplificare, exerciţii, discuţii Sisteme bazate pe reguli. Exemplificare, exerciţii, discuţii Incertitudine, încredere, reţele semantice. Exemplificare, exerciţii, discuţii Prolog. Sintaxă, concept, tehnici de Implementări exemple programare. Inteligenţă artificială. Strategii de rezolvare Exemplificari, implementări, discuţii a problemelor. Descompunerea problemelor. Strategii de căutare. Eficienţa căutării. Exemplificari, implementări, discuţii Reprezentarea cunoştinţelor. Raţionament Exemplificari, implementări, discuţii 344

345 logic. Demonstrare automată. Raţionament calitativ. Sisteme statice, Exemplificari, implementări, discuţii sisteme dinamice. Machine Learning. Tehnici de învăţare. Exemplificare, exerciţii, discuţii Stiluri de învăţare, determinarea celei mai Exemplificari, implementări, discuţii potrivite variante. Data minig. Problematica. Tehnici. Exemplificari, implementări, discuţii Motoare de căutare. Tehnici. Clasificări. Exemplificari, implementări, discuţii Căutare web. Bibliografie S. Russell, P. Norvig, Artificial intelligence: a modern approach, Prentice Hall, Inc., 1995 S. Haykin, eural etworks; A Comprehensive Foundation, Prentice Hall, Inc., 1999 P. H. Winston, Inteligenţa artificială, Ed. Tehnică, 1981 L. State, I. Paraschiv-Munteanu, Introducere în teoria statistică a recunoaşterii formelor, Ed. Univ. Piteşti, S. Sayad, An Introduction to Data Mining, Univ. Toronto, 2010, 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Cursul oferǎ noţiunile corespunzătoare principiilor şi tehnicilor folosite în sistemele expert, oferind exemple şi trimiteri către cazuri reale. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.4 Curs Implicarea în prelegere cu întrebări, comentarii, exemple de analiză Laborator Implicarea în pregătirea şi discutarea problemelor Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de curs. Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de laborator Evaluare finala Colocviu 60% 10.7 Standard minim de performanţă cunoaşterea noţiunilor şi tehnicilor de bază ale domeniului 10.3 Pondere din nota finală 20% 20% Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,... Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 345

346 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea Universitatea SPIRU HARET Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii Informatică şi Geografie Calculatoare şi tehnologia informaţiei Licenţă Tehnologia informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Programarea aplicaţiilor multimedia 2.2. Codul disciplinei MI/TIC/DS Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu 4 2.6Semestrul Tipul de evaluare V 2.8Regimul disciplinei A 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs laborator Total ore din planul de învăţământ 48 din care: 3.5 curs laborator 24 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 21 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 21 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 24 Tutoriat 4 Examinări 2 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Tehnologii multimedia (DS05) 4.2 de competenţe nu este cazul 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a Sală de curs dotată conform cerinţelor cursului 5.2. de desfăşurare a Sală de laborator dotată conform cerinţelor seminarului/laboratorului 6. Competenţele specifice acumulate 346

347 Competen ţe profesiona Utilizarea sistemelor inteligente Competen ţe transversa 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Utilizarea metodologiilor, mecanismelor de specificare şi a mediilor de dezvoltare pentru realizarea aplicaţiilor multimedia. Elaborarea unor proiecte interdisiciplinare multimedia. 7.2 Obiectivele specifice Cunoaşterea terminologiei, a conceptelor specifice şi a principiilor de funcţionare aplicaţiilor multimedia. Înţelegerea şi explicarea modului de funcţionare a unor paradigme de programare, pe evenimente, pe obiecte. După absolvirea acestui curs studenţii vor fi capabili să creeze aplicaţii multimedia. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Introducere în programarea aplicaţiilor multimedia Prelegere 2. Medii de dezvoltare a aplicaţiilor Prelegere interactive 3. Object component model - COM Prelegere 4. Aplicaţii Direct2D Prelegere 5. Randarea textului cu DirectWrite Prelegere 6. Manipularea imaginilor cu WIC Prelegere 7. Microsoft Media Foundation Prelegere 8. Aplicaţii de redare a conţinutului audio Prelegere 9. Aplicaţii de redare a conţinutului video Prelegere 10. Audio streaming Prelegere 11. Video streaming Prelegere 12. Aplicaţii multimedia pentru platforme Prelegere mobile Bibliografie 5. Anton Polinger, Developing Microsoft Media Foundation Applications, Ed. O Reilly, Charles Petzold, Programming Windows, 5th ed. Microsoft Press, Bruce Eckel, Thinking in Java (4th ed.), Prentice Hall, Erich Gamma, Richard Helm, Ralph Johnson, John M. Vlissides, Design Patterns: Elements of Reusable Object-Oriented Software, Addison- Wesley, Laborator Metode de predare Observaţii 1. Medii de dezvoltare a aplicaţiilor interactive Exerciţii, rezolvări de probleme 347

348 2. Object component model - COM Exerciţii, rezolvări de probleme 3. Aplicaţii Direct2D Exerciţii, rezolvări de probleme 4. Randarea textului cu DirectWrite Exerciţii, rezolvări de probleme 5. Manipularea imaginilor cu WIC Exerciţii, rezolvări de probleme 6. Microsoft Media Foundation Exerciţii, rezolvări de probleme 7. Aplicaţii de redare a conţinutului audio Exerciţii, rezolvări de probleme 8. Aplicaţii de redare a conţinutului video Exerciţii, rezolvări de probleme 9. Audio streaming Exerciţii, rezolvări de probleme 10. Video streaming Exerciţii, rezolvări de probleme 11. Aplicaţii multimedia pentru platforme mobile Exerciţii, rezolvări de probleme 12. Prezentare proiect Exerciţii, rezolvări de probleme Bibliografie 1. Anton Polinger, Developing Microsoft Media Foundation Applications, Ed. O Reilly, Charles Petzold, Programming Windows, 5th ed. Microsoft Press, Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Tematica prezintă tehnologiile actuale de dezvoltare a aplicaţiilor multimedia pe sisteme de operare Windows, Windows Phone, Android. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Implicarea în prelegere cu Se înregistrează frecvenţa 20% întrebări, comentarii, şi soliditatea interacţiunii exemple de analiză Laborator Implicarea în pregătirea şi discutarea problemelor la orele de curs. Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de laborator Evaluare finala Colocviu 60% 10.7 Standard minim de performanţă studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului; studentul este capabil să dea exemple referitoare la noţiunile studiate; studentul este capabil să creeze aplicaţii multimedia simple în Windows/Windows Phone, Android. 20% Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,. Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 348

349 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea Universitatea SPIRU HARET Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii Informatică şi Geografie Calculatoare şi tehnologia informaţiei LicenŃă Tehnologia informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Metode ale inteligentei artificiale in dezvoltarea jocurilor electronice 2.2. Codul disciplinei MI/TIC/DS Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu 4 2.6Semestrul Tipul de evaluare V 2.8Regimul disciplinei A 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs laborator Total ore din planul de învăţământ 48 din care: 3.5 curs laborator 24 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 21 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 21 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 24 Tutoriat 4 Examinări 2 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum nu este cazul 4.2 de competenţe nu este cazul 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a Sală de curs dotată conform cerinţelor cursului 5.2. de desfăşurare a Sală de seminar dotată conform cerinţelor seminarului/laboratorului 349

350 6. Competenţele specifice acumulate Competen ţe profesiona Utilizarea sistemelor inteligente Competen ţe transversa 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Insusirea metodelor inteligentei artificiale pentru dezvoltarea jocurilor electronice 7.2 Obiectivele specifice Identificarea aspectelor jocurilorpe calculator care pot beneficia de inteligenta artificiala Evaluarea beneficiilor si a dezavantajelor diferitelor tehnici de inteligenta artificiala care pot fi folosite pentru a rezolva probleme in jocurile pe calculator Implementarea unor tehnici variate de inteligenta artificiala pentru jocuri traditionale si moderne 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii Modele de jocuri cu Inteligenta Artificiala Prelegere Structuri de date, reprezentari, complexitate si Prelegere restrictii Miscare, miscare coordonata, miscare controlata Prelegere 4 ore Problema cautarii unui drum: grafuri, cautare Prelegere 4 ore ierarhica, planificarea miscarii Probleme de decizie: arbori de decizie, automate, Prelegere 4 ore arbori de comportament, scripting Tactici si strategii Prelegere 4 ore Invatare: invatarea unui arbore de decizie, Prelegere 4 ore clasificatorul bayesian naiv, invatare cu intarire, retele neurale Jocuri: teoria jocurilor, minimax, tabele de Prelegere 4 ore transport, jocuri de strategie Bibliografie I. Millington, Artificial Intelligence for Games, CRC Press, Laborator Metode de predare Observaţii Limbajul de programare Processing Exerciţii, rezolvări de probleme Implementarea unor algoritmi kinematici si de Exerciţii, rezolvări de 4 ore miscare dinamica probleme 350

351 Implementarea algoritmilor Dijkstra si A* Exerciţii, rezolvări de probleme Adaugarea de decizii la sistemul de miscare si de Exerciţii, rezolvări de gasire a drumului crearea unui model cu arbori probleme de comportament Implementarea de algoritmi de detectie a coliziunilor si evitare a obstacolelor pentru sistemul de miscare anterior Exerciţii, rezolvări de probleme Implementarea unui algoritm cu arbori de decizie Exerciţii, rezolvări de probleme Modelarea mediului ca proces Markov Exerciţii, rezolvări de probleme Invatarea unui arbore de decizie prin executia Exerciţii, rezolvări de codului pentru procesul Markov probleme Crearea unui proces Markov de decizie pe baza Exerciţii, rezolvări de starilor procesului Markov anterior probleme Bibliografie M. Buckland, Programming Game AI by Example, Wordware Publishing, ore 4 ore 4 ore 4 ore 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului La finalul cursului studentii vor fi capabili sa implementeze o varitate de tehnici de inteligenta artificiala atat in jocurile traditionale cat si in cele moderne. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.4 Curs Verificarea însuşirii cunoştinţelor 10.5 Laborator Verificarea însuşirii cunoştinţelor 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală Înregistrearea frecvenţei 5% la orele de curs Lucrari de control, lucrări 35% practice, teme şi proiecte de complexitate medie 10.6 Evaluare finala Colocviu 60% 10.7 Standard minim de performanţă Obţinerea a 50% din punctaj la fiecare dintre cele două activităţi (curs + laborator) Prezenţa de 80% la laborator Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,. Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 351

352 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea Universitatea SPIRU HARET Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii Informatică şi Geografie Calculatoare şi tehnologia informaţiei Licenţă Tehnologia informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Calitate şi fiabilitate 2.2. Codul disciplinei MI/TIC/DS Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu Tipul de evaluare V 2.8 Regimul Semestrul disciplinei A 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2 curs seminar Total ore din planul de învăţământ 36 din care: 3.5 curs seminar 12 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 15 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 18 Tutoriat 2 Examinări 4 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 3 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Testarea sistemelor de calcul (DD24) 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a Sală de curs dotată conform cerinţelor cursului 5.2. de desfăşurare a Sală de seminar dotată conform cerinţelor seminarului 6. Competenţele specifice acumulate 352

353 Competenţe profesionale Competenţe transversale Soluţionarea problemelor folosind instrumentele ştiinţei şi ingineriei calculatoarelor Comportarea onorabilă, responsabilă, etică, în spiritul legii pentru a asigura reputaţia profesiei Identificarea, descrierea şi derularea proceselor din managementul proiectelor, cu preluarea diferitelor roluri în echipa şi descrierea clara şi concisă, verbal şi în scris, în limba româna şi într-o limba de circulatie internaţională, a rezultatelor din domeniul de activitate Demonstrarea spiritului de iniţiativă şi acţiune pentru actualizarea cunoştinţelor profesionale, economice şi de cultură organizaţională 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivele generale ale Formarea unei culture a calitatii in domeniul stiintelor disciplinei ingineresti 7.2 Obiectivele specifice 1. Insusirea notiunilor cu care opereaza domeniul calitatii 2. Insusirea si deprinderea aplicarii procedurilor de colectare a datelor si a mecanismelor de modelare si predictia a cresterii fiabilitatii sistemelor. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de Observaţii predare Calitatea si laturile ei: conformitatea si siguranta in Prelegere functionare (fiabilitate, mentenabilitate, securitate). Definitii si modele matematice. Controlul statistic de receptie al conformitatii. Prelegere Indicatori generali de fiabilitate si relatiile intre ei. Prelegere Estimarea neparametrica si parametrica a indicatorilor de fiabilitate. Fiabilitatea sistemelor. Evaluarea fiabilitatii sistemelor cu Prelegere structura fiabilistica serie, paralel si nedecompozabila. Fiabilitatea sistemelor cu restabilire. Modele Markov pentru evaluarea fiabilitatii sistemelor reparabile. Prelegere Fiabilitatea componentelor electronice. Variatia ratei Prelegere defectorilor in functie de solicitari. Fiabilitatea retelelor de comunicatii. Modele matematice. Prelegere 4 ore Fiabilitatea programelor Prelegere 6 ore Ingineria fiabilitatii sistemelor Prelegere Bibliografie V. Cătuneanu, A. Mihalache, Bazele teoretice ale fiabilităţii, Ed. Academiei, Bucureşti, V. Cătuneanu, I.C. Bacivarov, Fiabilitatea sistemelor de telecomunicaţii, Ed. Militară, Bucureşti, Florin Popentiu-Vladicescu, Software Reliability Engineering, Course book of Series of Advanced Mechatronics Systems, Debrecen, T. Baron, s.a., Calitate si fiabilitate, Manual practice, Vol I, II, Ed. Tehnica,

354 8.2 Seminar Metode de predare Observaţii Modelele Weibul si Shooman Exemple, problematizare Modele Jelinski-Moranda (de baza si geometric) Exemple, problematizare Modele Poisson (Geometric si Schneidewind) Exemple, problematizare Modele NHPP Exemple, problematizare Calitatea modelelor Exemple, problematizare Ingineria fiabilitatii asistata de calculator: CASRE, Exemple, problematizare Frestimate Bibliografie 1. Florin Popentiu-Vladicescu, Software Reliability Engineering, Course book of Series of Advanced Mechatronics Systems, Debrecen, Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Cursul le oferă studenţilor concepte si metode de evaluare si imbunatatire a performantelor unor modele de calitate, respectiv fiabilitate.. Demonstrarea spiritului de initiativa si actiune pentru actualizarea cunostintelor profesionale, economice si de cultura organizationala 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Implicarea în prelegere cu întrebări, comentarii, exemple de analiză. Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de curs. 10% 10.5 Seminar Implicarea la activitatea Se înregistrează 20% de seminar frecvenţa 10.6 Evaluare finala Colocviu 70% 10.7 Standard minim de performanţă studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului; studentul este capabil să dea exemple referitoare la noţiunile studiate Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,. Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 354

355 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea Universitatea SPIRU HARET Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii Informatică şi Geografie Calculatoare şi tehnologia informaţiei Licenţă Tehnologia informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Auditul şi securitatea sistemelor informatice 2.2. Codul disciplinei MI/TIC/DS Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu Tipul de evaluare V 2.8 Regimul Semestrul disciplinei A 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2 curs seminar Total ore din planul de învăţământ 36 din care: 3.5 curs seminar 12 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 15 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 18 Tutoriat 2 Examinări 4 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 3 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Securitatea informatiei (DS13) 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a Sală de curs dotată conform cerinţelor cursului 5.2. de desfăşurare a Sală de seminar dotată conform cerinţelor seminarului 355

356 6. Competenţele specifice acumulate Competenţe profesionale Competenţe transversale 1. Soluţionarea problemelor folosind instrumentele ştiinţei şi ingineriei calculatoarelor; 1. Comportarea onorabilă, responsabilă, etică, în spiritul legii pentru a asigura reputaţia profesiei; 2. Identificarea, descrierea şi derularea proceselor din managementul proiectelor, cu preluarea diferitelor roluri în echipa şi descrierea clara şi concisă, verbal şi în scris, în limba româna şi într-o limba de circulatie internaţională, a rezultatelor din domeniul de activitate; 3. Demonstrarea spiritului de iniţiativă şi acţiune pentru actualizarea cunoştinţelor profesionale, economice şi de cultură organizaţională. 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul Familiarizarea studentilor cu problemele securitatii informatiei. general al disciplinei 7.2 Obiectivele 1. Cunoastere si înţelegere: specifice Aprofundarea modelelor, metodelor, mecanismelor si instrumentelor de dezvoltare si gestiune a sistemelor sigure. Formarea deprinderilor de securizare a informatiei, accesului la informatie, autorizare a accesului. 2. Explicare si interpretare: Studierea problemelor actuale în domeniul gestiunii securitatii informatiei in sisteme de calcul si retele de calculatoare 3. Instrumental aplicative: Proiectarea, implementarea si evaluarea unor componente de securitate ale sistemelor de calcul. 4. Atitudinale: Asigurarea compatibilitatii in cadrul invatamantului de excelenta : University of Massachusetts Boston ( Princeton University ( San Jose State University ( Stanford University ( 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Introducere. Atacuri, politici si mecanisme, asigurare, aspecte operationale, Prelegere aspecte umane. Fundamentele securitatii informatiei: modele de securitate si principalele rezultate. Politici de securitate. Confidentialitate, integritate, protectia datelor Prelegere Observaţii 356

357 personale, autentificare, incredere Protocoale de autentificare. Prelegere Parole Aspecte biometrice Chei simetrice, Chei publice, etichetare Autorizarea accesului. Prelegere Matricea de control a accesului Modele de securitate multinivel Firewalls Detectarea intrusilor Securitatea retelelor de calculatoare. Firewalls, Proxies, DMZ: mail server, Prelegere 4 ore WWW server, DNS server, log server; Network flooding, Intermediate hosts, CP state and memory allocations, Anticipating attacks, Protocoale de securitate Internet (PEM, S/MIME, PEM-MIME, MOSS, S-HTTP, SSL, PCT, S/WAN, IPSec, GSM) Vulnerabilitati software. Prelegere 4 ore Buffer overflow Race conditions Tehnici de programare a aplicatiilor sigure Malware. Virusi, viermi, troieni, etc. Identificare, eliminare, recuperarea Prelegere sistemului Protectia programelor. Aspecte legale. Prelegere Standarde internationale privind managementul securitatii Prelegere Certificarea managementului de securitate Prelegere Bibliografie 1. Charles P. Pfleeger, Shari L. Pfleeger, Security in Computing, ISBN Mark Stamp, Information Security: Principles and Practice, Wiley InterScience, 2005, ISBN Russell, Debirah, Gangemi, G.T., Computer Security, O'Reilly Peter G. Smith, Linux Network Security, 2005 Charles River Media. ISBN: Stallings W., Network Security Essentials, Prentice Hall, Charlie Kaufman, Radia Perlman, and Mike Speciner, Network Security: PRIVATE Communication in a PUBLIC World, Prentice Hall, ISBN Dafydd Stuttard, Marcus Pinto, The Web Application Hacker's Handbook: Discovering and Exploiting Security Flaws, Wiley, ISBN-13: Scambray J., Hacking Exposed Windows: Microsoft Windows Security Secrets and Solutions, Third Edition, McGraw-Hill Osborne Media, Online references: SANS, Seminar Metode de predare Observaţii Dezvoltarea unei politici de securitate in retea, Securizarea unui sistem de operare (Windows/Linux). Testarea securitatii Configurarea serviciilor de audit si jurnalizare la sistemele de operare (Windows/Linux). Monitorizarea traficului si detectarea atacurilor Instalarea şi configurarea firewallului 357 Exemple, problematizare Exemple, problematizare Exemple, problematizare

358 Standarde de securitate pentru reţelele wireless, Configurarea unei reţele wireless, Testarea securităţii unei reţele de tip wireless Tipuri de atacuri informatice. Mijloace şi metode de protecţie privind frauda pe internet Utilizarea protocoale de securitate in diferite situatii Exemple, problematizare Exemple, problematizare Exemple, problematizare Bibliografie 1. Charles P. Pfleeger, Shari L. Pfleeger, Security in Computing, ISBN Mark Stamp, Information Security: Principles and Practice, Wiley InterScience, 2005, ISBN Russell, Debirah, Gangemi, G.T., Computer Security, O'Reilly Peter G. Smith, Linux Network Security, 2005 Charles River Media. ISBN: Stallings W., Network Security Essentials, Prentice Hall, Charlie Kaufman, Radia Perlman, and Mike Speciner, Network Security: PRIVATE Communication in a PUBLIC World, Prentice Hall, ISBN Dafydd Stuttard, Marcus Pinto, The Web Application Hacker's Handbook: Discovering and Exploiting Security Flaws, Wiley, ISBN-13: Scambray J., Hacking Exposed Windows: Microsoft Windows Security Secrets and Solutions, Third Edition, McGraw-Hill Osborne Media, Online references: SANS, 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Cursul le oferă studenţilor noţiuni de baza in domeniul securitatii informatiei. Demonstrarea spiritului de initiativa si actiune pentru actualizarea cunostintelor profesionale, economice si de cultura organizationala 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Implicarea în prelegere cu Se înregistrează frecvenţa 10% întrebări, comentarii, şi soliditatea interacţiunii exemple de analiză. la orele de curs Seminar Implicarea la activitatea Se înregistrează frecvenţa 20% de seminar 10.6 Evaluare finala Colocviu 70% 10.7 Standard minim de performanţă studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului; studentul este capabil să dea exemple referitoare la noţiunile studiate Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,. Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 358

359 FIŞA DISCIPLI EI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea Universitatea SPIRU HARET Matematică, Informatică şi Ştiinţele aturii Informatică şi Geografie Calculatoare şi tehnologia informaţiei Licenţă Tehnologia informaţiei 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Etica tehnologiei informaţiei 2.2. Codul disciplinei MI/TIC/FAC8 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu 4 2.6Semestrul Tipul de evaluare V 2.8Regimul disciplinei F 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs seminar Total ore din planul de învăţământ 48 din care: 3.5 curs seminar 24 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 22 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 22 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 22 Tutoriat 2 Examinări 4 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru umăr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a Sală de curs dotată conform cerinţelor cursului 5.2. de desfăşurare a Sală de seminar dotată conform cerinţelor seminarului/laboratorului 6. Competenţele specifice acumulate 359

360 Competenţe profesionale Competenţe transversale nu este cazul Comportarea onorabilă, responsabilă, etică, în spiritul legii pentru a asigura reputaţia profesiei 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Crearea deprinderilor de a identifica vulnerabilităţi care favorizează interceptări ilegale sau scurgeri accidentale de informaţii digitale 7.2 Obiectivele specifice Crearea deprinderilor de folosire a măsurilor de protecţie împotriva interceptării ilegale a comunicaţiilor digitale 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii Vulnerabilităţi care favorizează interceptări ilegale Prelegere Vulnerabilităţi care favorizează scurgeri accidentale de Prelegere informaţii Taxonomie. Exemple de vulnerabilităţi software Prelegere Viruşii calculatoarelor (model matematic, clasificarea Prelegere viruşilor, măsuri de protecţie împotriva viruşilor) Hackeri şi crackeri. Prelegere Securitatea informaţiei (necesitatea securizării Prelegere informaţiilor) Securitatea informaţiei (legislaţie şi bune practici Prelegere privind securitatea informaţiei digitale) Infracţionalitatea informatică (clasificarea delictelor informatice). Prelegere Infracţionalitatea informatică (fraude informatice Prelegere autohtone, instrumente folosite de hackeri). Legislaţia privind fraudele informatice Prelegere Măsuri de protecţie împotriva interceptării Prelegere comunicaţiilor digitale (organizarea sistemului de protectie, protectia retelelor telefonice fixe). Măsuri de protecţie împotriva interceptării Prelegere comunicaţiilor digitale (protectia comunicatiilor din telefonia mobila, protectia comunicatiilor radio, a sistemelor informatice). Bibliografie 1. G. Albeanu, A. Averian, I. Duda. Web Software Reliability Engineering. R & RATA, Electronic Journal of International Group on Reliability, ISSN , 2(4), pp , G.Albeanu, Madsen H, Averian A. On the influence of software vulnerabilities on software reliability. The case of open source component based software. In R. Bris, C. Guedes Soares, S. Martorell (eds.), Reliability, Risk and Safety: Theory and Applications, Proceedings of ESREL 360

361 Conference, Prague, 7-10 September 2009, Vol. 2, pp CRC Press/Balkema, Taylor and Francis Group, London, UK, ISBN: , G.Albeanu, Averian A., I. Duda. Towards web applications reliability engineering. In Krzysztof Kolowrocki & Enrico Zio (ed.), Proceedings of SSARS, 1, pp Polish Safety and Reliability Association (ISBN: ), J. Aycock, Computer Viruses and Malware (Springer, 2006) 5. T. Bradley, H. Carvey, Esential Computer Security (Syngress, 2006) 6. E. Casey, Digital Evidence and Computer Crime: Forensic Science, Computers, and the Internet (2nd ed., Academic Press, 2004) 7. J. J. Champlain, Auditing Information Systems (2nd ed, Wiley, 2003) 8. A.M. Colarik, Cyber terrorism - Political and Economical Implications (IDEA Group, 2006) 9. M. Dobrinoiu, Infracţiunea de interceptare ilegală a unei transmisii de date informatice, J.L.Hennessy, D.A.Patterson,H.S.Lin(eds), Information Technology for Counterterrorism (National Academies, 2003) 11. R.Lehtinen, Computer Security Basics (O'Reilly, 2nd Edition, 2006) 12. A.J. Marcella, R.S. Greenfield, Cyber Forensics (Auerbach, 2002) 13. MCTI, Ghid introductiv pentru aplicarea dispoziţiilor legale referitoare la criminalitatea informatică, 2004, D. Oprea, Globalizarea şi riscul securităţii informaţiilor, P. Rau, Infractionalitatea pe calculator, M.Stamp, Information Security - Principles and Practice (Wiley, 2006) 17. P.Szor, The art of computer virus research and defence (Addison Wesley Professional, 2005). 18. H.F. Tipton, M. Krause, Information Security Management Handbook (5th ed, CRC Press, 2004) 19. L.Vasiu, I.Vasiu, Riscul de atac electronic asupra sistemelor de informaţii, J. Wilder (ed), Strategic Information Security (Auerbach, 2004) 21. ***, Strategia guvernamentală în domeniul securităţii informatice, MCTI, Stuard McClure, Joel Scambray, George Kurtz, Securitatea Retelelor,Teora, OGLETREE, Terry William. Firewalls. Protectia retelelor conectate la Internet./ Terry William Ogletree; trad. de Moraru Florin si Mocanu Cristian./ Bucuresti, Teora, Seminar Metode de predare Observaţii Vulnerabilitatile sistemelor informatice (clasificare, Lucrare de laborator analiza) Identificarea vulnerabilităţilor hardware şi software Lucrare de laborator Identificarea de viruşi ai calculatoarelor Lucrare de laborator Securizarea informaţiilor digitale Lucrare de laborator 4 ore Protecţia împotriva interceptării comunicaţiilor Lucrare de laborator Bibliografie 1. G. Albeanu, A. Averian, I. Duda. Web Software Reliability Engineering. R & RATA, Electronic Journal of International Group on Reliability, ISSN , 2(4), pp , G.Albeanu, Madsen H, Averian A. On the influence of software vulnerabilities on software reliability. The case of open source component based software. In R. Bris, C. Guedes Soares, S. Martorell (eds.), Reliability, Risk and Safety: Theory and Applications, Proceedings of ESREL Conference, Prague, 7-10 September 2009, Vol. 2, pp CRC Press/Balkema, Taylor and Francis Group, London, UK, ISBN: , G.Albeanu, Averian A., I. Duda. Towards web applications reliability engineering. In Krzysztof 361

362 Kolowrocki & Enrico Zio (ed.), Proceedings of SSARS, 1, pp Polish Safety and Reliability Association (ISBN: ), J. Aycock, Computer Viruses and Malware (Springer, 2006) 5. T. Bradley, H. Carvey, Esential Computer Security (Syngress, 2006) 6. E. Casey, Digital Evidence and Computer Crime: Forensic Science, Computers, and the Internet (2nd ed., Academic Press, 2004) 7. J. J. Champlain, Auditing Information Systems (2nd ed, Wiley, 2003) 8. A.M. Colarik, Cyber terrorism - Political and Economical Implications (IDEA Group, 2006) 9. M. Dobrinoiu, Infracţiunea de interceptare ilegală a unei transmisii de date informatice, J.L.Hennessy, D.A.Patterson,H.S.Lin(eds), Information Technology for Counterterrorism (National Academies, 2003) 11. R.Lehtinen, Computer Security Basics (O'Reilly, 2nd Edition, 2006) 12. A.J. Marcella, R.S. Greenfield, Cyber Forensics (Auerbach, 2002) 13. MCTI, Ghid introductiv pentru aplicarea dispoziţiilor legale referitoare la criminalitatea informatică, 2004, D. Oprea, Globalizarea şi riscul securităţii informaţiilor, P. Rau, Infractionalitatea pe calculator, M.Stamp, Information Security - Principles and Practice (Wiley, 2006) 17. P.Szor, The art of computer virus research and defence (Addison Wesley Professional, 2005). 18. H.F. Tipton, M. Krause, Information Security Management Handbook (5th ed, CRC Press, 2004) 19. L.Vasiu, I.Vasiu, Riscul de atac electronic asupra sistemelor de informaţii, J. Wilder (ed), Strategic Information Security (Auerbach, 2004) 21. ***, Strategia guvernamentală în domeniul securităţii informatice, MCTI, Stuard McClure, Joel Scambray, George Kurtz, Securitatea Retelelor,Teora, OGLETREE, Terry William. Firewalls. Protectia retelelor conectate la Internet./ Terry William Ogletree; trad. de Moraru Florin si Mocanu Cristian./ Bucuresti, Teora, Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Cursul dezvolta studenţilor un comportament onorabil, responsabil, etic, în spiritul legii pentru a le asigura reputaţia profesiei. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Implicarea în prelegere cu Se înregistrează frecvenţa 20% întrebări, comentarii, şi soliditatea interacţiunii exemple de analiză Seminar Implicarea în pregătirea şi discutarea problemelor la orele de curs. Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de seminar Evaluare finala Colocviu 60% 10.7 Standard minim de performanţă 20% 362

363 studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului; studentul este capabil să dea exemple referitoare la noţiunile studiate; studentul are deprinderea de a identifica vulnerabilităţi care favorizează interceptări ilegale sau scurgeri accidentale de informaţii digitale Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,. Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament 363

364 5.5 Organizarea şi desfăşurarea examenelor de licenţă Finalizarea studiilor universitare de licenţă se face prin susţinerea examenului de finalizare a studiilor constând din două probe: evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate si prezentarea şi susţinerea lucrării de licenta/diploma, cărora li se atribuie câte 5 CST (credite de studiu transferabile), adica 10 CST in total, peste cele 240 CST ale ciclului de licenţă. La absolvirea studiilor universitare de licenţă si promovarea examenului de licenta, se eliberează diploma de licenţă în domeniul Calculatoare si tehnologia informatiei, însoţită de un supliment la diplomă, în care se menţionează specializarea Tehnologia informatiei. 364