România şi Strategia Europa Reforme naţionale pentru creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii la orizontul anului 2020

Transcription

1 România şi Strategia Europa 2020 Reforme naţionale pentru creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii la orizontul anului 2020 Departamentul pentru Afaceri Europene Bucureşti, martie 2011

2

3 România şi Strategia Europa 2020 Reforme naţionale pentru creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii la orizontul anului 2020 Departamentul pentru Afaceri Europene Bucureşti, martie

4 Lista de abrevieri şi termeni AGS Analiza anuală a creşterii economice (Annual Growth Survey) ANCS - Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică ANOFM - Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă Broadband internet în bandă largă CDI Cercetare, Dezvoltare, Inovare CNCIS - Cadrul Naţional al Calificărilor în Învăţământul Superior COM Comisia Europeană DAE Departamentul pentru Afaceri Europene eid identitate electronică (electronic identity) EIF Cadrul European de interoperabilitate (European Interoperability Framework) EIT - Institutul European de Inovare şi Tehnologie (European Institute of Innovation and Technology) EPSCO- Consiliul Ocuparea Forţei de Muncă, Politică Socială, Sănătate şi Consumatori Europass portofoliu personal de documente utilizat de cetăţenii europeni pentru a-şi face cunoscute calificările şi competenţele în Europa Eurostat Biroul oficial de statistică al Uniunii Europene FPC Formare profesională continuă FEDR Fondul European de Dezvoltare Regională FSE Fondul Social European GES gaze cu efect de seră IMM Întreprinderi mici şi mijlocii INS Institutul Naţional de Statistică ISCED Standardul Internaţional de Clasificare a Educaţiei (International Standard Classification of Education) MECST Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului MFP Ministerul Finanţelor Publice PIB Produs intern brut PNDR Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală PNR Programul Naţional de Reformă PO DCA - Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative POR - Programul Operaţional Regional POS DRU Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane POS M - Programul Operaţional Sectorial Mediu POS T - Programul Operaţional Sectorial Transporturi PROGRESS - Programul UE pentru ocuparea forţei de muncă şi solidaritate socială PSC Pactul de Stabilitate şi Creştere SBA Small Business Act SMA Actul privind Piaţa Unică (Single Market Act) SM stat(e) membru(e) TIC Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor UE Uniunea Europeană 04

5 uprins Cuvânt înainte... 5 Rolul departamentului pentru Afaceri Europene al Guvernului României în peisajul instituţional românesc... 6 Strategia Europa I. Priorităţile şi obiectivele strategiei Europa Cele 3 priorităţi ale strategiei Europa Cele 5 obiective principale... 8 II. Iniţiativele emblematice ale strategiei Europa A. O agendă digitală pentru Europa: valorificarea potenţialului TIC într-o Europă slăbită de criza economică... 9 B. Tineret în Mişcare C. O Uniune a inovării...13 D. O politică industrială integrată pentru era globalizării...15 E. O agendă pentru noi competenţe şi locuri de muncă: contribuţia europeană la ocuparea totală F. Platforma europeană împotriva sărăciei şi excluziunii sociale: un cadru european pentru coeziune socială şi teritorială G. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor III. Orientările integrate privind politicile economice şi piaţa muncii A. Orientările integrate privind politicile economice ale statelor membre B. Orientările integrate privind politicile de ocupare ale statelor membre Programul Naţional de Reformă I. Ţinte naţionale şi măsuri prioritare pentru atingerea acestora Ocuparea forţei de muncă Cercetare, dezvoltare, inovare Schimbări climatice şi energie Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) Surse regenerabile de energie (SRE) Eficienţă energetică Educaţie Reducerea ratei părăsirii timpurii a şcolii Creşterea ponderii populaţiei cu vârsta de ani cu nivel de educaţie terţiară Incluziunea socială/reducerea sărăciei II. Reforme prioritare pe termen scurt şi mediu la nivel naţional III. Blocajele macro-structurale în calea creşterii economice şi a ocupării forţei de muncă Semestrul European Analiza Anuală a Creşterii (Annual Growth Survey) I. Condiţii macroeconomice necesare creşterii economice II. Mobilizarea pieţelor muncii şi crearea de locuri de muncă III. Măsuri prioritare pentru favorizarea creşterii economice Lista de abrevieri şi termeni

6 Rolul departamentului pentru Afaceri Europene al Guvernului României în peisajul instituţional românesc Departamentul pentru Afaceri Europene (DAE) este autoritatea centrală de coordonare la nivel naţional în domeniul afacerilor europene subordonată direct primului ministru. Departamentul pentru Afaceri Europene a fost constituit în contextul aderării României la Uniunea Europeană pentru a asigura o pregătire cât mai bună a participării României, în noua sa calitate, la procesul decizional de la nivelul Uniunii. Obiectivele principale ale DAE vizează promovarea eficientă a intereselor naţionale la nivelul Uniunii Europene şi coordonarea îndeplinirii obligaţiilor ce revin României în calitate de stat membru al UE. Structură cu personalitate juridică, atribuţiile sale sunt stabilite prin OUG nr.133/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru Afaceri Europene în subordinea primului ministru, aprobată şi completată prin Legea nr. 102/2007. Astfel, DAE: - realizează coordonarea interministerială în vederea elaborării poziţiilor României pe problematica afacerilor europene; - avizează poziţiile pe care reprezentanţii României le susţin la nivelul instituţiilor europene, în contextul Afacerilor Generale; - are sarcina de mediere, atunci când este cazul, între diferitele instituţii sau agenţii pentru a asigura adoptarea unei poziţii unitare la nivel naţional; - monitorizează şi susţine îndeplinirea obligaţiilor prevăzute în Tratatul de Aderare a României la UE, a altor angajamente asumate pe parcursul procesului de negociere precum şi a strategiilor naţionale şi programelor elaborate în contextul politicilor europene; - coordonează elaborarea şi implementarea strategiei Europa 2020 şi a altor strategii sectoriale sau documente programatice relevante care au legătură cu politicile europene; - informează Parlamentul României şi autorităţile administraţiei publice cu privire la activitatea legislativă a Uniunii Europene; - reprezintă România la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, derulează actele de natură procedurală necesare şi coordonează împreună cu ministerele de linie, fundamentarea poziţiilor României în cadrul procedurilor precontencioasă şi contencioasă la nivel european. - organizează si coordonează Centrul Naţional SOLVIT - un mecanism informal de soluţionare a problemelor care apar în cadrul Pieţei Interne a Uniunii Europene, care nu presupune proceduri judiciare; - reprezintă punctul naţional de contact pentru problematica Pieţei Interne şi pentru Oficiul TAIEX al Comisiei Europene; - reprezintă punctul tehnic de contact şi asigură responsabilul naţional în problematica strategiei Europa

7 Cuvânt înainte ncepând cu anul 2008, Uniunea Europeană a fost puternic afectată de criza financiară, transformată rapid într-o criză Îeconomică globală cu largi implicaţii sociale şi care a eclipsat efectele benefice aduse de Strategia Lisabona pentru creştere economică şi locuri de muncă. Uniunea a răspuns rapid acestei noi provocări, iniţial printr-un Plan European de Redresare Economică şi, ulterior, prin gândirea unei noi strategii economice mai realiste pentru orizontul anului În luna martie 2010, Comisia Europeană a lansat această nouă strategie prin comunicarea Europa 2020 O strategie europeană pentru creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, care încorporează, în chiar titlul său, trinomul de priorităţi ale strategiei în acest deceniu. Strategia Europa 2020 fixează 5 obiective asumate la nivel european, concrete şi cuantificabile în domeniile: ocupare, cercetare, mediu energie, educaţie şi combaterea sărăciei - incluziune socială. Aceste obiective sunt transpuse în ţinte naţionale suficient de ambiţioase dar şi adaptate realităţilor naţionale. Strategia ocupă deja o poziţie prioritară pe agenda instituţiilor UE şi statelor membre: Consiliul European şi formaţiunile sectoriale ale Consiliului UE oferă impulsurile necesare atingerii obiectivelor strategiei şi vor evalua atent, alături de Comisia Europeană şi în cadrul Semestrului European (calendarul de implementare şi monitorizare al strategiei), progresele înregistrate la nivel european şi naţional; Comisia Europeană a lansat deja un prim Raport Anual asupra Creşterii Economice precum şi 7 iniţiative emblematice pe domeniile strategiei. Iniţiativele emblematice propun acţiuni concrete ce vor fi 07

8 implementate sinergic la nivel european şi naţional de către Comisie şi statele membre. Acestea din urmă vor implementa strategia, la nivel naţional şi local, prin intermediul Programelor Naţionale de Reformă (PNR) elaborate în strânsă coordonare cu Programele de Stabilitate şi Creştere pentru statele din zona Euro şi Programele de Convergenţă pentru statele din zona non-euro. În anul 2010, sub coordonarea Departamentului pentru Afaceri Europene (DAE), România şi-a fixat deja ţintele naţionale corespunzătoare celor 5 obiective şi a elaborat o primă versiune a PNR Acest program, care va furniza direcţia şi acţiunile concrete de dezvoltare ale economiei româneşti în context european, va fi finalizat până la începutul lunii aprilie 2011, în urma unui larg proces de consultare publică. Lucrarea de faţă, elaborată de Direcţia Strategii UE şi Monitorizare Post-aderare a DAE, are un dublu rol: pe de-o parte, acela de a contribui ca sursă documentară în procesul de consultare şi dezbatere publică în vederea definitivării PNR şi, pe de altă parte, acela de a-i familiariza pe cei interesaţi cu rolul, priorităţile, obiectivele şi ţintele strategiei Europa 2020 la nivel european precum şi cu implicaţiile sale la nivel naţional. Bogdan Mănoiu Ministru, Şeful Departamentului pentru Afaceri Europene 08

9 Strategia Europa 2020 I. Priorităţile şi obiectivele strategiei Europa 2020 Documentul ce stă la baza strategiei este comunicarea lansată la 3 martie 2010 de către Comisia Europeană şi intitulată EUROPA 2020 O strategie 1 europeană pentru creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii. Scopul general al strategiei este acela de a ghida economia Uniunii Europene (UE) în următorul deceniu, printr-o abordare tematică unitară a reformelor în plan economic şi social, concentrată pe un număr de 3 priorităţi reprezentative, structurate în 7 iniţiative emblematice şi cuantificabile în 5 obiective principale. Cele 3 priorităţi ale strategiei Europa 2020 care definesc viziunea UE asupra economiei sociale de piaţă pentru secolul XXI vizează: a) creşterea inteligentă, prin dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare; b) creşterea durabilă, prin promovarea unei economii mai eficiente, mai ecologice şi mai competitive; c) creşterea favorabilă incluziunii prin promovarea unei economii cu un grad înalt de ocupare a forţei de muncă care să asigure coeziunea socială şi teritorială. Cele 5 obiective principale (concretizate în 8 ţinte numerice) propuse pentru atingerea celor 3 priorităţi, la nivelul UE, până în 2020 sunt: 1. o rată de ocupare a populaţiei cu vârsta între ani de 75%; 2. investiţii (publice şi private) în cercetare şi dezvoltare de 3% din PIB-ul UE; 3. atingerea obiectivului 20/20/20 în domeniul energiei şi al 2 schimbărilor climatice ; 09 1 Bruxelles COM (2010) final disponibilă la 2 Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puţin 20% faţă de nivelurile din 1990; creşterea la 20% a ponderii surselor regenerabile de energie în consumul final de energie şi o creştere cu 20% a eficienţei energetice

10 3 4. un nivel maxim de 10% al ratei părăsirii timpurii a şcolii şi un nivel 4 minim de 40% al ratei de absolvire a unei forme de învăţământ terţiar în rândul tinerilor cu vârsta între 30 şi 34 ani; 5. reducerea cu 20 de milioane a numărului de cetăţeni europeni 5 ameninţaţi de sărăcie şi excluziune socială. II. Iniţiativele emblematice ale strategiei Europa 2020 Europa a identificat noi motoare ale creşterii economice şi ocupării abordate în cadrul celor 7 iniţiative emblematice. În cadrul fiecărei iniţiative, autorităţile statelor membre şi Uniunea Europeană trebuie să-şi coordoneze sinergic eforturile pentru atingerea obiectivelor strategiei prin acţiuni întreprinse la nivel european, respectiv, naţional. 3 Conform Eurostat, rata părăsirii timpurii a şcolii cuprinde ponderea acelui segment de populaţie care îndeplineşte cumulativ trei condiţii: (1) are vârsta cuprinsă între 18 şi 24 ani; (2) are o formă de educaţie absolvită de nivel internaţional standard de clasificare în educaţie ISCED 2 sau inferior acestuia (în România ISCED 2 este echivalentul claselor IV-VIII) şi (3) nu se află cuprins în vreun curs de educaţie sau formare 4 Conform Eurostat, în învăţământul terţiar sunt incluse nivelurile ISCED 5 şi 6. În România prin învăţământ terţiar se înţelege învăţământul superior. 5 Conform Eurostat, indicatorul însumează numărul persoanelor care sunt în risc de sărăcie şi/sau supuşi privaţiunilor materiale şi/sau care locuiesc în gospodării în care intensitatea muncii este foarte redusă. Sunt excluse interacţiunile între cei 3 indicatori. 10

11 6 A. O agendă digitală pentru Europa: valorificarea potenţialului TIC într-o Europă slăbită de criza economică 7 În comunicarea O Agenda digitală pentru Europa din 28 august 2010, Comisia Europeană face o evaluare preliminară a principalelor priorităţi, obiective politice şi măsuri în domeniul TIC, grupate pe 6 domenii majore de acţiune, după cum urmează: 1. Asigurarea accesului la internet de mare viteză prin: - stimularea investiţiilor în reţelele de acces de generaţie următoare (NGA) şi stabilirea unor măsuri clare şi eficiente de reglementare; - implementarea unei Strategii europene privind spectrul de frecvenţe radio şi a strategiilor naţionale de broadband (internet în bandă largă) etc. 2. Crearea pieţei unice digitale prin: - stabilirea unui sistem european online pentru soluţionarea litigiilor legate de tranzacţiile din domeniul comerţului electronic; - consolidarea normelor europene privind drepturile de autor etc. 3. Dezvoltarea societăţii digitale sustenabile, prin: - includerea alfabetizării digitale pe lista priorităţilor strategiei Europa 2020 şi Regulamentului privind Fondul Social European ( ); - monitorizarea punerii în aplicare a noului cadru de reglementare în domeniul telecomunicaţiilor ( Pachetul Telecom ), cu accent pe managementul reţelei şi neutralitatea internetului etc. 4. Consolidarea măsurilor în domeniul securităţii şi al încrederii în tehnologiile online prin: - elaborarea unui cadru general de reguli şi proceduri pentru implementarea dispoziţiilor privind notificarea încălcărilor de securitate; - implementarea unor instrumente juridice care să faciliteze recunoaşterea transfrontalieră a identităţii electronice (eid), autentificarea şi semnătura electronică etc. 5. Dezvoltarea cercetării şi inovării în domeniu prin: - simplificarea normelor legate de finanţările UE în domeniul cercetării în TIC, pentru a oferi scheme rapide şi uşoare, în special pentru IMM-uri; 11 6 Tehnologia Informaţiilor şi Comunicaţiilor 7 Bruxelles, COM(2010) 245 final/2 8 (COM (2010) 477) -

12 - promovarea centrelor de inovare şi a infrastructurilor comune etc. 6. Dezvoltarea de standardelor deschise şi a interoperabilităţii prin: - actualizarea Cadrului European de Interoperabilitate (EIF), pentru a promova o abordare deschisă faţă de tehnologie şi interoperabilitate; - promovarea dezvoltării standardelor deschise pentru noi aplicaţii şi servicii, în vederea sprijinirii industriei de specialitate prin intermediul programelor finanţate de UE etc. B. Tineret în Mişcare La 15 septembrie 2010, Comisia Europeană a lansat iniţiativa 8 emblematică Tineret în mişcare. Iniţiativa trasează direcţiile de acţiune pe care UE şi SM ar trebui să se axeze în viitor în dezvoltarea unor sisteme de educaţie şi formare moderne, adaptate economiei cunoaşterii şi care să asigure mobilitatea elevilor, studenţilor şi cadrelor didactice. Ea este structurată pe 4 direcţii de acţiune şi 28 de acţiuni, dintre care menţionăm: 1. Dezvoltarea unor sisteme de educaţie şi formare moderne pentru asigurarea de competenţe şi excelenţă educaţională prin: - propunerea de către Comisia Europeană a unor Recomandări cu privire la reducerea părăsirii timpurii a şcolii, lansate deja la 31 9 ianuarie 2011 ; - propunerea unor Recomandări cu privire la promovarea şi validarea formelor non-formale şi informale de educaţie pentru a stimula acţiunea statelor membre de recunoaştere şi promovare a competenţelor etc. 9 Bruxelles, COM(2011) 19 final 12

13 2. Promovarea atractivităţii învăţământului superior pentru adaptarea la economia cunoaşterii prin: - sprijinirea reformei şi modernizării învăţământului superior prin prezentarea unei Comunicări asupra agendei consolidate în domeniu; - dezvoltarea unui sistem de ierarhizare global şi multi-criterial al universităţilor la nivel european etc. 3. Promovarea educaţiei transnaţionale şi a mobilităţii ocupaţionale pentru tineri prin: - dezvoltarea de către Comisia Europeană a cardului Tineret în mişcare care să sprijine integrarea tinerilor care doresc să studieze în străinătate; - lansarea, la propunerea Comisiei Europene, a unui Paşaport 10 european al competenţelor, pe baza Europass etc. 4. Crearea cadrului pentru ocuparea tinerilor prin: - încurajarea de către Comisia Europeană a utilizării într-o mai mare 11 măsură a instrumentului european de micro-finanţare Progress pentru acordarea de finanţare tinerilor antreprenori; 10 CV-ul european, Paşaportul lingvistic, Documentul de mobilitate, Suplimentul la diplomă şi Suplimentul la 13 certificatul profesional 11 PROGRESS este programul UE pentru ocuparea forţei de muncă şi solidaritate socială. A fost creat pentru a sprijini financiar punerea în aplicare a obiectivelor Uniunii Europene privind ocuparea forţei de muncă, afacerile sociale şi egalitatea de şanse, conform prevederilor din Agenda socială

14 - introducerea de către statele membre a unei garanţii pentru tineri în sensul asigurării că toţi tinerii vor putea beneficia de un loc de muncă, o formare sau o experienţă profesională în termen de patru luni de la terminarea şcolii etc. C. O Uniune a inovării Iniţiativa emblematică O Uniune a inovării, publicată la data de 6 octombrie 2010, reprezintă o componentă esenţială a strategiei Europa 2020, pentru toate cele trei priorităţi ale acesteia: creşterea inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii. Iniţiativa oferă o viziune amplă şi incluzivă asupra inovării în Uniunea Europeană, plasând inovarea în centrul intervenţiilor şi interconectând multiple domenii de politici publice (de la cercetaredezvoltare, la educaţie, întreprinderi, coeziune socială, ajutor de stat, standardizare, achiziţii publice, proprietate intelectuală). Prin distribuţia clară a acţiunilor propuse la nivelul statelor membre şi al Uniunii, precum şi prin procedurile solide de monitorizare pe care le prevede, documentul comunitar poate fi asimilat unei foi de parcurs pentru o abordare strategică a inovării. Iniţiativa propune 10 direcţii de acţiune: 1. Promovarea excelenţei în educaţie şi dezvoltarea competenţelor 2. Definitivarea Spaţiului European al Cercetării 3. Focalizarea instrumentelor de finanţare ale UE pe priorităţile Uniunii inovării 4. Promovarea Institutului European de Inovare şi Tehnologie 5. Îmbunătăţirea accesului întreprinderilor inovative la finanţare 6. Crearea unei pieţe unice a inovării 7. Promovarea deschiderii şi capitalizarea potenţialului creator european 8. Difuzarea beneficiilor inovării în întreaga Uniune 9. Creşterea beneficiilor sociale ale inovării 10. Lansarea parteneriatelor europene pentru inovare 14

15 Fiecare direcţie de acţiune este detaliată prin măsuri concrete, cu precizarea responsabilităţilor şi a termenelor de realizare. Din multitudinea acţiunilor şi soluţiilor pe care le recomandă iniţiativa emblematică, lansarea parteneriatelor europene pentru inovare se distinge prin conceptul novator propus, bazat pe crearea unei mase critice a expertizei din cercetare şi inovare. Parteneriatele europene pentru inovare se vor focaliza pe abordarea marilor provocări, depăşind sfera tehnologică a actualelor instrumente (cum ar fi, de exemplu, iniţiativele tehnologice comune), şi acţionând asupra întregului lanţ al cercetării şi inovării. Concomitent cu simplificarea şi mai buna coordonare a instrumentelor existente, parteneriatele vor asigura, acolo unde va fi necesar, complementaritatea acţiunii acestora. Datorită noutăţii acestui tip de parteneriat, în anul în curs, COM testează conceptul de parteneriat pentru inovare cu ajutorul unui parteneriat pilot privind îmbătrânirea activă şi în condiţii bune de sănătate. Principalul obiectiv al acestui parteneriat este ca până în 2020 să se adauge 2 ani la durata medie de viaţă în condiţii bune de sănătate. 15

16 D. O politică industrială integrată pentru era globalizării 12 Comunicarea publicată în data de 28 octombrie 2010, contribuie la creşterea durabilă şi are ca obiectiv susţinerea şi consolidarea unei baze industriale puternice, diversificate, competitive şi eficiente din punct de vedere energetic şi al utilizării resurselor. Iniţiativa este structurată pe 6 priorităţi: 1. Îmbunătăţirea condiţiilor cadru pentru industrie prin: - efectuarea unei analize de impact consolidate pentru toate propunerile de politici cu efecte semnificative asupra industriei şi de verificări ale adecvării legislaţiei UE asupra competitivităţii industriale; 13 - revizuirea Small Business Act (SBA) şi susţinerea accesului la finanţare, în special a IMM-urilor, prin adecvarea instrumentelor financiare europene pentru viitoare perioadă de programare etc. 2. Consolidarea Pieţei unice prin: - elaborarea Planului de acţiune multi-anual, la nivel european, pentru 14 supravegherea pieţei, crearea Observatorului European pentru contrafacere şi piraterie şi adoptarea Strategiei de promovare a unui rol mai puternic al UE în domeniul standardizării; - dezvoltarea infrastructurii pentru deservirea mai eficientă a 15 industriei europene etc. 3. O nouă politică de inovare industrială prin: - lansarea Iniţiativei de promovare a introducerii rapide şi extinse, a preluării şi a comercializării de tehnologii generice esenţiale 16 competitive ; - adoptarea Strategiei privind clusterele şi reţelele de clustere globale competitive în industriile tradiţionale şi industriile emergente etc. 4. Răspunsul la provocarările globalizării în industire şi serviciile conexe prin: - adoptarea Strategiei pentru susţinerea internaţionalizării IMM-urilor 17 şi a Strategiei privind materiile prime în vederea creşterii accesului 12 COM (2010) 614/28 octombrie Review of the "Small Business Act" for Europe, COM (2011) 78 final din 23 februarie Elaborarea de ghiduri de bună practică privind supravegherea la vamă în domeniul securităţii produselor şi asigurarea cooperării cu autorităţile vamale din SM 15 Prin adoptarea Pachetului privind dezvoltarea pieţei unice a energiei, revizuirea orientărilor TEN-T în vederea creării unei reţele centrale şi adoptarea Strategiei de finanţare a infrastructurii bazată pe utilizarea de obligaţiuni şi Parteneriatul Public-Privat (PPP) 16 În baza comunicării Key enabiling technologies (KET), COM (2009)

17 la materiile prime prioritare pentru industrie existente pe terţe pieţe etc. 5. Promovarea modernizării industriale prin: 18 - elaborarea de strategii şi politici sectoriale pe termen lung ; revizuirea Politicii industriale durabile / consumului şi producţiei 19 durabile ; lansarea Planului de acţiune privind eco-inovarea şi promovarea Iniţiativei privind amprenta ecologică a produselor - adecvarea instrumentelor de restructurare a industriei, prin revizuirea cadrului de reglementare privind Fondul European de Ajustare la Globalizare şi a ajutorului stat de salvare şi restructurare etc Tackling the challenges in commodity markets and on raw materials COM(2011) 25 final, În conformitate cu foaia de parcurs privind reducerea emisiilor de carbon până în Inclusiv prin extinderea directivei privind eco-design-ul la noi produse

18 6. Abordarea focalizată a dimensiunii sectoriale prin: - iniţiative strategice pentru promovarea tehnologiilor şi vehiculelor verzi în transporturi şi în construcţii; - iniţiative de deblocarea a potenţialului industriilor creative, a industriei de securitate, a medicamentelor şi promovarea unei pieţe a produselor bio şi de susţinere a transformării industriilor energo- 20 intensive etc. E. O agendă pentru noi competenţe şi locuri de muncă: contribuţia europeană la ocuparea totală 21 Comunicarea, lansată la data de 23 noiembrie 2010, reprezintă propunerea COM în vederea atingerii, până în anul 2020, a unei rate de ocupare a forţei de muncă de 75% pentru femei şi bărbaţi (pentru grupa de vârstă de ani), fiind structurată pe 4 priorităţi, după cum urmează: 1. Un nou moment pentru implementarea flexisecurităţii prin: - lansarea consultărilor publice privind Cadrul european pentru restructurarea componentelor flexisecurităţii şi a Comunicării privind flexisecuritarea; - lansarea Comunicării privind implementarea strategiilor de învăţare pe tot parcursul vieţii şi de dezvoltare a competenţelor, a manualului privind Cadrul european de implementare a politicilor de învăţare pe tot parcursul vieţii şi a Planului de acţiune pentru formarea profesională a adulţilor. 2. Asigurarea competenţelor necesare cetăţenilor în vederea ocupării unui loc de muncă prin: - elaborarea, la nivel comunitar, a unui instrument online ce va conţine previziuni privind oferta de competenţe şi cerinţele pieţei 22 muncii şi completarea clasificării ESCO ; - prezentarea propunerii privind reformarea sistemelor de recunoaştere a calificărilor profesionale; - lansarea unei noi Agende privind Integrarea Imigranţilor şi rezentarea unor propuneri de îmbunătăţire a drepturilor lucrătorilor migranţi, conform principiului liberei circulaţii. 20 Schema privind industria durabilă cu conţinut scăzut de carbon (SILC) în vederea dezvoltării şi adoptării tehnologiilor cu emisii reduse de carbon. 21 COM (2010) 682/3, 23 noiembrie European Skilss, Competences and Occupations - Clasificarea europeană a ocupaţiilor, competenţelor, aptitudinilor şi a calificărilor. Se doreşte a deveni un standard al grupurilor ocupaţionale şi va înlocui actualele clasificări ocupaţionale sectoriale existente la nivel naţional. 18

19 3. Îmbunătăţirea calităţii locurilor de muncă şi a condiţiilor de muncă prin: - revizuirea Directivei timp de lucru şi a Directivei privind detaşarea lucrătorilor; - evaluarea finală a Strategiei Europene privind Sănătatea şi Securitatea în muncă şi prezentarea unei noi strategii pentru perioada ; - analizarea eficienţei legislaţiei în domeniul consultării lucrătorilor, a directivelor privind munca part-time şi a celei privind contractele pe durată determinată şi a impactului lor asupra participării femeilor la piaţa muncii şi a dreptului de remuneraţie egală; - revizuirea legislaţiei privind sănătatea şi securitatea în muncă. 4. Sprijin pentru crearea de noi locuri de muncă prin: - elaborarea principiilor orientative referitoare la condiţiile pentru crearea de locuri de muncă prin îndepărtarea obstacolelor de natură administrativă şi legislativă la angajarea şi concedierea lucrătorilor; reducerea costurilor non-salariale cu forţa de muncă; tranziţia de la munca informală şi nedeclarată la munca cu forme legale. 19

20 F. Platforma europeană împotriva sărăciei şi excluziunii sociale: un cadru european pentru coeziune socială şi teritorială Complementară şi strâns legată de iniţiativele emblematice privitoare la creşterea ocupării forţei de muncă şi îmbunătăţirea educaţiei şi competenţelor, Platforma Europeană pentru combaterea sărăciei şi a 23 excluziunii sociale: un cadru european pentru coeziune socială şi teritorială, lansată de către COM la data de 16 decembrie 2010, constituie instrumentul de sprijin pentru obiectivele sociale ale UE şi strategiei Europa 2020, având ca scop promovarea şi concentrarea acţiunilor în jurul ţintei europene de combatere a sărăciei, mobilizarea de noi actori şi consolidarea angajamentului politic. Documentul promovează o abordare integrată a luptei împotriva sărăciei, bazate pe 5 domenii de acţiune, după cum urmează: 1. Abordarea integrată a politicilor de incluziune pentru: - creşterea accesului la ocupare şi asigurarea protecţiei sociale şi accesului la serviciile esenţiale; - elaborarea de politici educaţionale pentru tineri şi integrarea migranţilor etc. 2. Utilizarea mai eficientă a fondurilor structurale (în special a FSE) prin : - ghidarea resurselor necesare către incluziunea socială; - facilitarea accesului la finanţare (inclusiv din fonduri structurale), pentru organizaţiile mici şi grupurile care se confruntă cu dezavantaje multiple etc. 3. Promovarea inovării sociale în scopul asigurării unei expertize europene în: - definirea de principii comune în elaborarea, implementarea şi evaluarea experimentelor sociale; - utilizarea instrumentelor financiare existente (FSE şi programul PROGRESS), pentru a sprijini inovarea şi experimentarea socială etc. 4. Realizarea de parteneriate efective cu societatea civilă şi sprijin pentru economia socială, prin: - adaptarea cadrului legal şi administrativ al UE în vederea consolidării potenţialului economiei sociale; 23 COM (2010) 553 final 20

21 - susţinerea sectorului economiei sociale pentru stimularea implicării societăţii civile în principalele iniţiative ale Platformei, cooperarea cu partenerii sociali şi sprijinirea dezvoltării economiei sociale etc. 5. Accelerarea procesului de coordonare a politicilor la nivelul statelor membre prin: - asumarea ţintei de reducere a sărăciei care va îmbunătăţi angajamentul politic şi va responsabiliza statele membre în acest sens. 21

22 G. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor 24 Ultima iniţiativă emblematică a strategiei propune un cadru integrat de acţiune pentru domeniile: schimbări climatice, energie, transport, industrie, materii prime, agricultură, pescuit, biodiversitate şi dezvoltare regională. Obiectivul acestei iniţiative îl constituie asigurarea unui echilibru între toate politicile europene cu impact asupra eficienţei resurselor şi stabilirea unui acord privind viziunea pe termen lung în această privinţă. În acest sens, Comisia Europeană prezintă o serie de măsuri pe termen mediu şi lung. Măsurile pe termen mediu vizează: - elaborarea unui plan de eficienţă energetică la orizontul anului 2020, cu măsuri de realizare a unor economii de energie de 20%; - reformarea politicii agricole comune, a politicii comune în domeniul pescuitului, a politicii de coeziune, a infrastructurii energetice şi a reţelelor transeuropene de transport, în contextul viitorului buget UE; - elaborarea unei noi strategii europene privind biodiversitatea; - abordarea provocărilor existente în ceea ce priveşte pieţele de mărfuri şi materiile prime prin evaluarea periodică a situaţiei materiilor prime esenţiale şi definirea unei politici comerciale menite să asigure aprovizionarea durabilă cu materii prime de pe pieţele mondiale; 24 COM (2011)

23 - definirea unei strategii bazată pe o cultură a reciclării, care să ducă la reducerea cantităţii de deşeuri produse şi care să folosească deşeurile drept resursă (transformarea Europei într-o economie circulară ); - adaptarea la schimbările climatice pentru minimizarea pericolelor care planează asupra ecosistemelor şi a sănătăţii umane, pentru susţinerea dezvoltării economice şi pentru adaptarea infrastructurilor; - economisirea apei şi utilizarea mai eficientă a acesteia, pentru a garanta că apa este disponibilă în cantitate suficientă, este de bună calitate, este utilizată în mod durabil şi necesită resurse minime iar, în final, are o calitate acceptabilă atunci când se întoarce în natură. Măsurile pe termen lung (până în 2050) vor conduce la: - o economie cu emisii scăzute de carbon, ameliorând, în acelaşi timp, securitatea energetică şi promovând creşterea durabilă şi crearea de locuri de muncă; - un sistem energetic şi, respectiv, un sistem de transport la nivel european, cu emisii scăzute de carbon, eficiente din punct de vedere al utilizării resurselor, sigure şi competitive; - o creştere economică decuplată de utilizarea resurselor şi de impactul acesteia asupra mediului. 23

24 III. Orientările integrate privind politicile economice şi piaţa muncii La data de 27 aprilie 2010, ca urmare a solicitării Consiliului European de primăvară, Comisia Europeană a publicat un set de recomandări constând în 10 orientări integrate pentru Strategia Europa 2020, din care 6 orientări integrate pentru politica economică şi, respectiv, 4 privind ocuparea forţei de muncă. Orientările integrate reflectă concluziile Consiliului European şi ghidează statele membre în vederea elaborării viitoarelor Programe Naţionale de Reformă (PNR). A. Orientările integrate privind politicile economice ale statelor membre La data de 13 iulie 2010, Consiliul Uniunii Europene a aprobat recomandarea Orientările generale privind politicile economice ale statelor 25 membre şi ale Uniunii Orientarea integrată 1: Asigurarea calităţii şi sustenabilităţii finanţelor publice Statele membre trebuie să aplice strategii de consolidare bugetară (SCB) pe termen lung, începând cu 2011, în conformitate cu obiectivele Pactului de Stabilitate şi Creştere (PSC) şi cu recomandările adresate în cadrul procedurii de deficit excesiv şi/sau prin Memorandumurile de înţelegere pentru susţinerea balanţei de plăţi. Indicatorul de referinţă trebuie să ajungă la 0,5% din PIB-ul anual, iar datoria externă trebuie să înregistreze o tendinţă de descreştere. Obiectivele prioritare urmărite în cadrul SCB: stimularea creşterii economice şi a ocupării forţei de muncă; asigurarea durabilităţii finanţelor publice, contracararea efectelor îmbătrânirii populaţiei, adoptarea unui ritm alert de scădere a datoriilor. Trebuie asigurate: limitarea/eficientizarea/ orientarea cheltuielilor publice către creştere şi rezolvarea problemelor legate de îmbătrânirea populaţiei (asistenţă medicală, creşterea efectivă a vârstei de pensionare), şi reformarea sistemelor fiscale şi de protecţie socială concomitent cu măsuri de creştere a impozitelor în situaţiile care se impun. Orientarea integrată 2: Abordarea dezechilibrelor macroeconomice Statele membre trebuie să gestioneze dezechilibrele nesustenabile prin măsuri în domeniul politicilor fiscale, reforme structurale adresate pieţelor de servicii financiare şi de produse (inclusiv fluxul de productivitate care majorează capitalul şi cererea internă de produse), precum şi pieţelor muncii. Statele membre trebuie să încurajeze crearea unor condiţii cadru adecvate pentru sistemele de negociere a salariilor (inclusiv a salariilor minime), în 25 (2010/410/UE) 24

25 concordanţă cu evoluţia costului muncii, stabilitatea preţurilor, tendinţele productivităţii muncii şi nevoia de reducere a dezechilibrelor externe. Acestea trebuie să răspundă disparităţilor regionale în termeni de creştere a performanţelor economice ale regiunilor. Orientarea integrată 3: Reducerea dezechilibrelor în zona Euro Dezechilibrele macro-economice din zona euro trebuie tratate într-o manieră unitară şi monitorizate periodic în cadrul Euro-grupului. Statele membre ar trebui să elimine barierele instituţionale pentru a permite ajustări flexibile ale preţurilor şi salariilor în conformitate cu condiţiile de pe piaţă. Orientarea integrată 4: Optimizarea sprijinului pentru cercetare-dezvoltare şi inovare, consolidarea triunghiului cunoaşterii şi eliberarea potenţialului economiei digitale Statele membre trebuie să asigure investiţii publice adecvate şi eficiente orientate către stimularea CDI în sectorul privat, rezolvarea aspectelor societale şi eficientizarea sistemelor naţionale de CDI. Reforma în CDI trebuie să promoveze excelenţa, specializarea inteligentă, integritatea ştiinţifică, să c o n s o l i d e z e c o o p e r a r e a î n t r e u n i v e r s i t ă ţ i / i n s t i t u t e d e cercetare/întreprinderi şi să dezvolte reţele de difuzare a cunoştinţelor. Politicile CDI trebuie plasate în contextul UE de eliminare a fragmentării pieţei. Astfel sistemele naţionale de finanţare şi de achiziţii publice trebuie simplificate pentru a contribui la facilitarea cooperării transfrontaliere, transferului de cunoştinţe şi la mobilitatea cercetătorilor şi studenţilor, iar inovarea trebuie plasată în centrul tuturor politicilor sectoriale. Pentru stimularea CDI în sectorul privat, statele membre trebuie să îmbunătăţească condiţiile-cadru pentru mediul de afaceri, să combine stimulentele fiscale şi alte instrumente financiare pentru creşterea accesului la finanţare, să încurajeze cererea pentru eco-inovare, să asigure protecţia drepturilor de proprietate intelectuală, să promoveze difuzarea şi utilizarea internetului de mare viteză şi să pregătească forţă de muncă înalt calificată. Orientarea integrată 5: Utilizarea mai eficientă a resurselor şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră Statele membre trebuie să utilizeze instrumente de piaţă (pe principiul internalizării costurilor, precum impozitarea), pentru reducerea emisiilor cu efect de gaz de seră şi pentru adaptarea la schimbările climatice, utilizarea eficientă a resurselor, stimularea utilizării energiei regenerabile, a tehnologiilor ecologice şi a eco-inovării. Vor trebui eliminate treptat subvenţiile dăunătoare mediului, iar asigurarea creşterii ecologice se va face 25

26 prin instrumente fiscale şi normative precum: standarde de performanţă energetică pentru produse şi clădiri, etichetarea şi achiziţiile ecologice. Statele membre trebuie să dezvolte infrastructuri de transport şi energie inteligente şi interconectate, în contextul mobilizării fondurilor UE în vederea asigurării creşterii productivităţii. Orientarea integrată 6: Îmbunătăţirea mediului de afaceri şi de consum şi modernizarea bazei industriale În contextul pieţei unice, statele membre trebuie să dezvolte infrastructura, comerţul şi investiţiile pe pieţele terţe şi să asigure furnizarea serviciilor publice de interes general. Ele trebuie să continue să îmbunătăţească mediul de afaceri prin: asigurarea unor pieţe financiare stabile şi integrate, modernizarea administraţiilor publice şi promovarea de servicii de e-guvernare, protejarea drepturilor de proprietate intelectuală, reducerea sarcinilor administrative, eliminarea obstacolelor fiscale, sprijinirea IMM-urilor prin aplicarea Small Business Act, în special a principiului Gândiţi mai întâi la scară mică (Think small first) şi facilitarea accesului la finanţare. Statele membre, să dezvolte o bază industrială modernă, inovatoare, diversificată şi competitivă, care să contribuie la creşterea durabilă în cooperare cu părţile interesate, să identifice blocajele şi să asigure transformarea/restructurarea industriei, inclusiv prin utilizarea eficientă a fondurilor structurale alocate. 26

27 B. Orientările integrate privind politicile de ocupare ale statelor membre La data de 21 octombrie 2010, Consiliul EPSCO a adoptat Orientările Integrate privind politicile de ocupare ale statelor membre, care definesc reformele necesare la nivelul statelor membre din perspectiva educaţiei, formării profesionale, incluziunii sociale şi a pieţei muncii. Orientarea integrată 7: Creşterea participării la piaţa muncii pentru femei şi bărbaţi, reducerea şomajului structural şi promovarea calităţii locurilor de muncă Statele membre vor urmări combaterea angajărilor temporare, subocuparea şi munca nedeclarată şi vor adopta măsuri în favoarea creşterii mobilităţii profesionale şi revizuirii sistemului fiscal şi cel de protecţie şi asistenţă socială prin, integrarea şi implementarea principiilor flexisecurităţii în politicile naţionale de ocupare, combaterea segmentării pieţei muncii şi implementarea unor măsuri care să prevină ocuparea temporară, munca nedeclarată şi ratele reduse de ocupare, îmbunătăţirea competitivităţii şi a ratei de participare la piaţa muncii pentru persoanele cu nivel scăzut de calificare. Orientarea integrată 8: Dezvoltarea unei forţe de muncă calificată care să răspundă cerinţelor pieţei muncii şi promovarea învăţării pe tot parcursul vieţii Statele membre trebuie să urmărească eliminarea barierelor în calea mobilităţii lucrătorilor, crească gradul de ocupare a lucrătorilor slab calificaţi şi a vârstnicilor şi să implementeze sisteme de sprijinire a tinerilor absolvenţi în găsirea primului loc de muncă. Pentru aceasta SM trebuie să: asigure competenţele necesare cetăţenilor care să răspundă cerinţelor pieţei muncii; îmbunătăţească accesul la formare profesională şi să consolideze sistemul de educaţie şi consiliere profesională prin anticiparea necesarului de competenţe. Orientarea integrată 9: Îmbunătăţirea calităţii şi a performanţei sistemelor de educaţie şi formare la toate nivelurile şi creşterea participării la învăţământul terţiar sau cel echivalent Pentru a asigura accesul tuturor la o educaţie şi formare de calitate şi pentru a îmbunătăţi rezultatele educaţionale, statele membre ar trebui să investească în mod eficient în sistemele de educaţie şi formare, în special pentru a ridica nivelul de competenţă al forţei de muncă, permiţând acesteia să răspundă nevoilor aflate în procesul de schimbare rapidă de pe pieţele moderne ale muncii şi societatea în ansamblul său. În conformitate cu 27

28 principiile învăţării pe tot parcursul vieţii, acţiunile ar trebui să acopere toate sectoarele şi nivelurile educaţiei, ţinându-se seama de învăţarea în contexte informale şi non-formale. Reformele educaţionale trebuie să vizeze garantarea dobândirii competenţelor-cheie de care are nevoie fiecare persoană pentru a reuşi în contextul unei economii bazate pe cunoaştere. SM trebuie să asigure mobilitatea educaţională a tinerilor şi a profesorilor şi să îmbunătăţească relevanţa sistemelor de educaţie şi formare. Învăţământul superior trebuie să fie mai deschis către beneficiari non-tradiţionali, iar rata de participare la formele de educaţie terţiară trebuie să crească. SM trebuie să întreprindă toate măsurile necesare pentru prevenirea părăsirii timpurii a şcolii. Orientarea integrată 10: Promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei Statele membre trebuie să-şi îmbunătăţească sistemele de protecţie socială, de securitate socială şi pensii, precum şi politicile de incluziune activă, în condiţiile asigurării sustenabilităţii financiare în scopul creşterii participării cetăţenilor în societate, economie şi a extinderii oportunităţilor de angajare prin utilizarea FSE. 28

29 Programul Naţional de Reformă La nivel naţional, au fost stabilite ţintele valorice pentru toate obiectivele strategiei Europa Sub coordonarea DAE, a fost elaborat proiectul Programului Naţional de Reformă (PNR) în care au fost abordate: cadrul macro-economic, ţintele naţionale şi principalele măsuri pentru atingerea acestora, reformele prioritare precum şi blocajele în calea creşterii economice şi a ocupării forţei de muncă. În perioada martie - aprilie 2011 va avea loc, în urma unor consultări şi dezbateri publice, finalizarea PNR şi transmiterea sa la Comisia Europeană. I. Ţinte naţionale şi măsuri prioritare pentru atingerea acestora 1. Ocuparea forţei de muncă Rata de ocupare asumată de România trebuie să ajungă la 70% pentru grupa de vârstă la orizontul anului Măsurile prioritare vizate în acest sens sunt grupate pe 4 direcţii de acţiune: a) Îmbunătăţirea funcţionării pieţei muncii prin: - flexibilizarea relaţiilor de muncă în contextul abordării naţionale a principiilor flexisecurităţii - flexibilizarea relaţiilor de muncă, a sistemului de negociere a contractelor colective, elaborarea Codului Dialogului Social, modificarea legislaţiei privind sindicatele şi patronatele şi cea privind soluţionarea conflictelor de muncă; - dezvoltarea sistemelor complementare de pensii private - constituirea Fondului de garantare a pensiilor private, organizarea şi funcţionarea sistemului de plată a pensiei pentru pilonii II şi III administraţi privat, introducerea pensiilor în regim ocupaţional. b) Facilitarea tranziţiilor de la şomaj sau inactivitate către ocupare prin: - asigurarea tranziţiei rapide de la perioadele de şomaj sau inactivitate către ocuparea unui loc de muncă - modificarea cadrului legal privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă şi a Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă pentru a facilita inserţia tinerilor pe piaţa muncii, focalizarea pachetului de măsuri de stimulare a ocupării pe consolidarea capacităţii individuale de a căuta un loc de muncă, operaţionalizarea sistemului de investigare periodică a pieţei muncii; - dezvoltarea capacităţii instituţionale a Serviciului Public de Ocupare - creşterea calităţii serviciilor de ocupare, dezvoltarea parteneriatelor cu instituţii de învăţământ, furnizori de servicii de 29

30 ocupare şi formare, mediul asociativ, modernizarea sistemului informatic al ANOFM; - asigurarea unei interacţiuni eficiente între sistemul de asistenţă socială şi cel de ocupare - condiţionarea mai fermă a acordării ajutoarelor sociale de disponibilitatea beneficiarilor de a ocupa un loc de muncă şi de a participa la programe de dezvoltare a competenţelor profesionale; întărirea controlului cu privire la acordarea ajutoarelor sociale. c) Consolidarea competenţelor profesionale ale forţei de muncă prin: - dezvoltarea instrumentelor în domeniul calificărilor - definitivarea Cadrului Naţional al Calificărilor; revizuirea Clasificării Ocupaţiilor din România; elaborarea analizelor ocupaţionale, standardelor şi calificărilor; - stimularea formării profesionale continue (FPC) - sprijinirea formării profesionale a angajaţilor, facilitarea accesului persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile la FPC, implicarea partenerilor sociali în planificarea ofertelor de educaţie şi formare pentru a realiza convergenţa între sistemul educaţional şi cerinţele pieţei muncii. d) Integrarea pe piaţa muncii a persoanelor rezidente în mediul rural, a tinerilor şi a femeilor prin: - diversificarea activităţilor economice în mediul rural şi modernizarea sectorului agricol - dezvoltarea activităţilor economice, îmbunătăţirea infrastructurii fizice în spaţiul rural şi a accesului populaţiei la serviciile publice de bază; - promovarea antreprenoriatului în rândul tinerilor şi femeilor - dezvoltarea infrastructurilor de afaceri, înfiinţarea de întreprinderi de către tineri şi promovarea antreprenoriatului în rândul femeilor. 2. Cercetare, dezvoltare, inovare Asumarea obiectivelor strategiei Europa 2020 implică, pentru România, recuperarea decalajelor faţă de actualul nivel mediu atins în UE pentru 26 investiţiile în CDI. Nivelul investiţiilor în cercetare şi dezvoltare (sectoarele public şi privat) trebuie să atingă 2% din PIB în anul Pentru atingerea ţintei asumate au fost identificate 3 direcţii principale de acţiune corespunzătoare perioadei : a) Întărirea capacităţii şi a performanţelor sistemului CDI prin: 26 Media actuală a cheltuielilor totale CDI în UE este de cca. 2% (1,92%) din PIB-ul corespunzător anului

31 - dezvoltarea numerică şi calitativă a resurselor umane pentru cercetare; - elaborarea unei strategii naţionale în domeniul inovării; - accelerarea reformelor care vizează îmbunătăţirea structurii şi a performanţelor sistemului CDI, prin revizuirea cadrului legislativ specific. b) Stimularea creşterii investiţiilor CDI în sectorul privat prin: - susţinerea proiectelor CDI iniţiate şi conduse de întreprinderile din sectorul privat; - susţinerea dezvoltării infrastructurii CDI şi a transferului de tehnologie în cadrul firmelor. c) Dezvoltarea dimensiunii europene a politicilor şi programelor CDI prin participarea activă a României la iniţiativele majore din cadrul Spaţiului European de Cercetare (programarea comună, iniţiativele tehnologice şi infrastructurile CD pan-europene). 3. Schimbări climatice şi energie 3.1. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) Se ţinteşte o reducere cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) până în anul 2020 faţă de nivelurile înregistrate în anul de referinţă Pentru atingerea ţintei asumate vor fi întreprinse următoarele 5 măsuri integrate: a) Reducerea emisiilor de GES din sectorul energetic, prin retehnologizarea unor instalaţii mari de ardere, investiţii pentru grupuri noi cu emisii reduse de GES şi stimularea producerii de energie din surse regenerabile - finanţare prin Programul Operaţional Sectorial Mediu şi Programul Operaţional Sectorial Competitivităţii Economice; b) Reducerea emisiilor de GES din domeniul transporturilor, prin creşterea gradului de utilizare a transportului public, îmbunătăţirea infrastructurii şi a echipamentelor din domeniul feroviar şi prin programul anual de stimulare a înnoirii parcului auto şi retragerea din uz a vehiculelor poluante- finanţare prin Administraţia Fondului de Mediu-AFM (Programul RABLA) şi Programul Operaţional Sectorial Transporturi (POS T); c) Captarea şi stocarea carbonului (CCS), prin elaborarea Programului Naţional pentru captarea şi stocarea carbonului, cu orizont de timp 2020, care are ca principal obiectiv evaluarea potenţialului de stocare a carbonului şi dezvoltarea tehnologiilor CCS, precum şi prin Creşterea 31