TURISM RURAL, AGROTURISM, TURISM ECOLOGIC RURAL TOURISM, AGROTOURISM, ECOLOGICAL TOURISM

Save this PDF as:
 WORD  PNG  TXT  JPG

Size: px
Start display at page:

Download "TURISM RURAL, AGROTURISM, TURISM ECOLOGIC RURAL TOURISM, AGROTOURISM, ECOLOGICAL TOURISM"

Transcription

1 UNIVERSITY OF CRAIOVA UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA Series: Geography Seria: Geografie Vol. 7 (new series) 2004 Vol. 7 (serie nouă) 2004 TURISM RURAL, AGROTURISM, TURISM ECOLOGIC RURAL TOURISM, AGROTOURISM, ECOLOGICAL TOURISM Melinda CÂNDEA 1 Abstract: The rural areas became more and more frequent destinations when it comes for passing the leisure time in the open. The economic activities are dominated by traditional forestry and agriculture and aim at the preservation and conservation of natural resources in the framework of the natural universe and ancient lifestyle. It represents a viable alternative to the common ways of passing free time and it points out the advantages agrotouring reveals to the tourists. Key-words: agro-touring, rural tourism, destination, weekend touring Cuvinte cheie: agroturism, turism rual, destinaţie turistică, turism de sfârşit de săptămână Societatea modernă a ajuns, în prezent, să se confrunte cu o serie de probleme rezultate în urma propriei sale afirmări: poluarea mediului, urbanizarea, industrializarea, robotizarea. În aceste condiţii mulţi citadini aspiră la vacanţe sau weekend-uri în zone rurale, aproape de natură; încearcă să scape de turismul de masă, de mediile puternic artificializate ale staţiunilor litorale sau montane. Prin urmare, preocuparea pentru găsirea unor noi formule de vacanţă, a unor noi destinaţii mai puţin monotone şi mai originale s-a bucurat şi se bucură de atenţia cuvenită din partea organizatorilor de turism. Alături de vacanţele la mare, la munte sau pentru tratament s-au impus, în ultimul timp, ca noi formule de concediu: sejurul în mediul rural, la ferme, sejurul în satele de vacanţă, dar mai ales în satele turistice atât ca necesitate, cât şi ca modă turistică. Turismul în mediul rural nu mai este doar un paleativ pentru cei săraci şi nici o curiozitate, ci o alternativă, o posibilitate de recreere departe de oraşele poluate şi puternic artificializate şi de aglomeraţia marilor hoteluri. Interesul pentru petrecerea timpului liber la ţară, în unele zone rurale dominate de activităţi economice de natură agrară şi forestieră tradiţionale, care reprezintă un cadrul de conservare al unui univers natural şi a unei vieţi arhaice - a apărut, deci, ca o reacţie la stresul oraşelor industriale în expansiune şi ca una din puţinele soluţii care transferă citadinul din mediul său cotidian într-un alt mediu, asigurându-i posibilităţi reale de relaxare, confort fizic şi intelectual. 1 Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Geografie, B-dul. Nicolae Bălcescu, Nr. 1 88

2 Chiar dacă turismul în mediul rural nu atrage decât 10-15% din turişti, iar creşterea ponderii acestui tip de turism este dificil de apreciat în cifre, se vorbeşte tot mai mult despre el ca despre un sector în creştere (reprezentat prin agroturism şi turism rural), un sector care include o mare varietate de servicii turistice, acţiuni, evenimente, festivităţi toate dezvoltate într-o zonă rurală. Încă în anul 1996 Organizaţia Mondială a Turismului aprecia că turismul rural este salvarea ţărilor europene, acoperând activitatea turistică organizată şi condusă de populaţia rurală şi bazată pe potenţialul natural, antropic şi uman propriu. Turismul rural şi agroturismul sunt considerate noţiuni diferite de unii, desemnând acelaşi lucru pentru alţii. De cele mai multe ori se apelează însă la termenul de turism rural pentru a desemna doar activităţi şi structuri turistice specifice agroturismului. Iată de ce atât în programele Leader (I,II şi III), iniţiate de Comisia Europeană, cât şi în raportul Turismul Rural în cele 12 state ale CE (1987), se subliniază şi se accentueză şi asupra necesităţii unei definiri mai exacte a turismului practicat la ţară, o definiţie cu care să fie de acord toate statele membre. O definiţie mai clară a turismului rural ar uşura vânzarea acestui produs, urmând principiul că este mai uşor de vândut ceva care este bine definit pentru consumator şi, de asemenea, ar facilita conturarea strategiilor pentru dezvoltarea acestui sector în întreaga lume, deoarece managerii din turism şi din sectoarele adiacente ar lucra cu aceleaşi concepte faţă de ceea ce se înţelege prin turism rural. Trebuie, de asemenea, să se clarifice raportul dintre turismul rural şi agroturism. În anumite state europene agroturismul este definit în funcţie de profesia acelora care operează în acest domeniu; oricine care posedă o gospodărie rurală şi o pune la dispoziţia turiştilor se presupune că practică agroturism. Dar această conceptualizare îi poate include şi pe proprietarii de gospodării mari, moderne, mecanizate în care caracteristicile rurale (care reprezintă esenţa agroturismului) sunt foarte mult estompate. În mod similar, există ţări în care termenul de agroturism poate fi folosit numai pentru a desemna acele activităţi care asigură din partea turistică a afacerii mai mult de 50% din venitul total al gospodăriei, restul fiind obţinut din producţia agricolă. Toate aceste inconsecvenţe generează o serie de probleme legate de comercializarea acestui tip de produs turistic, de mesajul care îi este transmis turistului ce cumpără produsul. TURISMUL RURAL Programul LEADER defineşte turismul rural ca totalitatea acţiunilor turistice practicate în mediul rural. Pentru ca turismul rural să-şi atingă obiectivele (de prestare a unui serviciu turistic, de aducere de venituri suplimentare pentru gospodăriile ţărăneşti, de revitalizare a comunităţii rurale, de protecţie a mediului înconjurător) trebuie să corespundă unor cerinţe: localizare în arii rurale (prestaţia turistică trebuie localizată într-un han, hotel, motel, sat turistic, campinguri, camere de închiriat, etc., cu condiţia să fie amplasate la sat); să funcţioneze pe principii rurale (case şi amenajări tradiţionale, contact cu natura, societăţi tradiţionale, populaţie ocupată rural, etc. ); 89

3 să se practice la scară rurală, mică (din punct de vedere al construcţiilor şi amenajărilor); să fie, în general, plasat sub controlul autorităţii locale şi să se dezvolte astfel încât să răspundă intereselor pe termen lung ale regiunii; să fie viabil, dezvoltarea sa să ajute la menţinerea caracterului rural particular al regiunii şi să facă uz de resursele locale; turismul rural trebuie considerat ca un instrument potenţial de protejare şi durabilitate şi nu ca un instrument de urbanizare. Astfel, turismul rural este un concept care acoperă activitatea turistică desfăşurată şi condusă de populaţia locală şi bazată pe potenţialul natural şi antropic local. Această definiţie este una care ar putea fi acceptată aproape universal, ea făcând deosebire între turismul rural şi activitatea turistică clasică desfăşurată în staţiuni sau oraşe, unde numărul vizitatorilor şi natura activităţilor elimină contactul direct între turişti şi populaţia locală. În absenţa unei definiţii unanim acceptate a turismului rural, se foloseşte tot mai mult termenul de turism verde, pentru a face o distincţie faţă de turismul alb (turismul sporturilor de iarnă), de turismul albastru (vacanţe la mare) şi turismul luminilor (turismul urban). Turismul verde poate fi înţeles ca o activitate turistică practicată la ţară sau în regiuni slab populate şi poate fi caracterizat prin dorinţa vizitatorilor de a se integra în împrejurimile naturale şi umane şi prin implicarea fermă a populaţiei locale în asigurarea serviciilor pentru turişti. Ca o componentă a planificării regionale, turismul rural ar trebui să stimuleze afacerile locale, să creeze noi locuri de muncă, să fie un factor recunoscut şi înţeles în dezvoltarea regională economică şi socială, să fie clar poziţionat în termenii contribuţiei sale la diferite compartimente ale dezvoltării regionale. Localizarea afacerii în zona rurala Trasaturi rurale: pace, stil de viata, natura, traditie, recreere, aventura Servicii si produse turistice: cazare, agrement, experiente Întreprinzatorii agroturismului: taranii, managerii, comunitati -locale/organizatii Fig. 1 Conceptualizarea turismului rural Sursa: Stephen I. Page, Don Getz, International Perspectives, UK, Oxford, 1997, The business of rural tourism 90

4 Legat de aceste particularităţi, de aceste elemente definitorii, Bernard Lane se întreabă: Are turismul rural calităţi intriseci speciale sau este simplu turism într-o localitatea rurală?. Răspunsul constă într-o listă de elemente particulare acestui gen de turism: - apropierea de natură, absenţa aglomeraţiei, existenţa liniştii şi a unor dotări nemecanizate; - contactul personal între gazdă şi turist; - antiteza anonimităţii urbane; - spiritul de continuitate şi stabilitate într-o istorie îndepărtată; - posibilitatea de a cunoaşte zona şi populaţia care locuieşte acolo; - dezvoltarea comunităţii locale prin dezvoltarea turismului rural. În literatura de specialitate românească, una din definiţiile turismului rural presupune acel tip de activitate turistică, asociată mediului rural, care gestionată într-un mod adecvat asigură perenitatea spaţiului rural şi convergenţa intereselor economice şi spirituale ale ofertanţilor şi respectiv clientelei, ce relaţionează prin mijlocirea produsului turistic. Într-un mod mai pragmatic, unii specialişti privesc turismului rural ca o ecuaţie: ecuaţia fundamentală a produsului turistic rural este: cazarea la fermă = vacanţa petrecută în sat + petrecerea timpului liber în spaţiul rural. Conform metodologiei adoptate de Ministerul Turismului, Centrul de cercetare pentru promovarea turistică internaţională şi de ANTREC (Asociaţia Naţională pentru Turism Rural, Ecologic şi Cultural) turismului rural îmbrăţişează toate activităţile turistice derulate în mediul rural, având drept scop valorificarea potenţialului natural şi uman al satelor. În comparaţie cu agroturismul, turismul rural are o sferă de cuprindere mult mai largă, are caracter permanent şi dispune de o structură de primire eteropană, reprezentată prin hoteluri rurale, hanuri, campinguri, popasuri turistice, sate de vacanţă, bungalouri sau vile grupate în jurul unor spaţii comune pentru masă, agrement, distracţii sportive etc. activitatea de bază a persoanelor implicate este prestarea unor servicii turistice, iar veniturile realizate au caracter permanent. AGROTURISMUL Putem considera agroturismul ca un concept mai restrâns, integrat în turismul rural şi care se referă la totalitatea serviciilor turistice practicate şi legate în mod direct de gospodăria ţărănească. Termenul de agroturism vizează activitatea de găzduire şi petrecere a timpului în gospodăria ţărănească, împreună cu gazdele; astfel acest concept vizează oferirea serviciilor de cazare, masă şi agrement în cadrul gospodăriei şi în strânsă legătură cu aceştia. Orice altă formă de turism practicat la sat este inclus în domeniul turismului rural. În turismul rural apare necesitatea creării unor spaţii de cazare, în timp ce în agroturism se vor utiliza gospodăriile agricole ca perimetre de desfăşurare a prestaţiei turistice. 91

5 Agroturismul, ca formă paticulară a turismului rural, trebuie să fie practicată de fermieri şi gospodari ca o activitate secundară, agricultura rămânând principala ocupaţie şi sursă de venit. Comisia Zonei Montane din România, în cadrul Programului privind organizarea şi dezvoltarea agroturismului în zona montană, defineşte agroturismul ca o formă particulară de turism rural, mai complexă, cuprinzând atât activitatea turistică propriu-zisă: cazare, pensiune, circulaţie turistică, derularea programelor, prestarea serviciilor de bază şi suplimentare, cât şi activitatea economică, de regulă agricolă, practicată de gazdele turiştilor (activităţi productive de obţinere şi de prelucrare a produselor agricole în gospodărie şi comercializarea acestora către turişti, sau prin reţele comerciale, precum şi modul de petrecere a timpului liber). În cadrul conceptului de dezvoltare durabilă, agroturismul devine factorul ce asigură păstrarea nealterată a structurilor şi modurilor de viaţă rurală, a obiceiurilor şi tradiţiilor, într-un cuvânt a unei culturi tradiţionale pusă la dispoziţia turiştilor. Această formă de turism este o activitate multifuncţională, ea reprezentând mai mult decât un sejur petrecut la o casă ţărănească. Interesul în creştere faţă de alimentaţia naturală şi raţională reprezintă un factor de atracţie ce se manifestă tot mai pregnant pe piaţa internaţională, şi în special în ţările dezvoltate. Viaţa la ţară asigură o odihnă activă, din ce în ce mai rară sau mai scumpă în mediul urban. Datorită dimensiunilor relativ mici ale firmelor implicate (de cele mai multe ori de natură familială), agroturismul este apt să satisfacă mai bine cererea turiştilor pentru calitate, intimitate, originalitate, iar elasticitatea serviciilor cumpărate asigură adaptibilitatea acestora la nevoile individuale. Agroturismul poate să ajute la diversificarea şi, deci, la stabilizarea economiei locale, la crearea unor oportunităţi de afaceri şi prin acestea la apariţia de noi locuri de muncă, promovarea şi dezvoltarea serviciilor,diversificarea modului de utilizare a forţei de muncă, atragerea de noi investiţii. Agroturismul se conturează ca o activitate capabilă să valorifice excedentul de cazare care există în numeroase gospodării, pregătite şi amenajate pentru a primi oaspeţi pe o perioadă de timp determinată. El generează motivaţia gospodarului de a amenaja interiorul şi exteriorul gospodăriei în scopul obţinerii de venituri suplimentare, îl stimulează să dezvolte activităţi complementare preocupărilor sale de bază, să fie la nivelul standardelor de calitate dorite de turişti. În esenţă, agroturismul presupune o valorificare superioară a valenţelor economice, naturale şi antropice ale unor aşezări rurale prin turism, accentul punându-se pe menţinerea componentelor tradiţionale atractive în paralel cu satisfacerea cerinţelor turismului modern, competitiv; coparticiparea şi coabitareaa reciprocă turist-musafir şi gazdă-receptor fiind elemente definitorii. Radu Rey aprecia că agroturismul nu este doar un factor de echilibru economic, care angrenează o multitudine de factori adiacenţi şi resurse reproductibile, ci devine un ambasador cultural-educaţionaal, un instrument constant şi nu foarte costisitor-de progres social. Prin prestaţia agroturistică intră în contact categorii de oameni (gazde şi turişti) care provin din medii economice şi 92

6 sociale total diferite şi care, prin această interacţiune pot determina evoluţii pozitive atât în rândul turiştilor care intră în contact cu alte mentalităţi, obiceiuri cu un alt mod de organizare a vieţii, cât şi în rândul gazdelor care pot cunoaşte o serie de caracteristici ale mediului şi locurilor din care provin turiştii. Astfel, prin schimbul de informaţii, lumea rurală iese din izolarea, dar îşi protejează dimensiunea culturală, viabilitatea şi stabilitatea prin turism. Activităţile agroturistice trebuie să fie elemente de menţinere şi de dezvoltare a activităţilor agricole şi nu un substituent al acestora, deoarece s-ar pierde esenţa agroturismului. Factorii care au stimulat şi stimulează dezvoltarea agroturismului, influenţând asupra creşterii fluxurilor turistice sunt, în principal: creşterea stresului urban, creşterea interesului pentru menţinerea sănătăţii în paralel cu creşterea nivelului de educaţie, creşterea interesului pentru autentic, tradiţional,pentru anumite specialităţi culinare, pentru linişte şi confort psihic, creşterea cererii de oferte turistice personalizate, afirmarea individualismului pe piaţa turistică. TURISMUL ECOLOGIC (ECOTURISMUL) Ecoturismul se conturează ca o nouă formă de turism, care s-a dezvoltat foarte repede în ultimul deceniu sub deviza turism al naturii, caracterstica principală fiind orientarea puternică a activităţii spre anumite principii ecologice. Este un turism practicaat de grupuri mici de oameni, sau la un nivel redus (ca afacere); contribuie la conservarea biodiversităţii şi susţine prosperitatea populaţiei săteşti; include acţiuni responsabile atât din partea turiştilor,cât şi din partea industriei turismului. Ecoturismul presupune desfăşurarea întregii activităţi turistice şi economice într-un mediu ambiant nealterat, unde restructurările economice şi ajustările tehnico-edilitare sau remodelarea managementului mediului - întreprinse pentru satisfacerea nevoilor de bunăstare a populaţiei nu trebuie să afecteze, sub nici o formă, moştenirea generaţiilor viitoare. Iată de ce acest tip de turism necesită adoptarea unui nou comportament din partea agenţilor economici şi turistici, din partea turiştilor şi populaţiei în general, din partea organizaţiilor guvernamentale şi nonguvernamentale, deziderat realizabil prin: implicarea educaţiei ecologice la nivelul tuturor categoriilor de populaţie; promovarea responsabilităţilor morale şi etice, precum şi a atitudinii îndreptate spre conservarea şi protejarea mediului natural şi cultural de către toţi agenţii; culturalizarea turiştilor şi participarea lor la experienţe directe. Ca o formă de turism bazată pe natură ecoturismul a început să fie studiată de către experţii în dezvoltare încă din anii '90, astfel în anul 1991 The International Ecotoruism Society societate non-profit având 1600 de membrii din 110 ţări defineşte ecoturismul ca fiind acele călătorii responsabile, ce conservă mediul şi susţin dezvoltarea populaţiei locale. Această definiţie se apropie mai mult de forma unui principiu, decât de explicitarea elementelor care condiţionează în practică ecoturismul. 93

7 În 1996, Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii (UICN), apreciază ecoturismul prin excursiile organizate în mod responsabil faţă de mediu şi prin turiştii care se bucură şi apreciază natura, elemente peste care se suprapun măsurile de conservare, limitarea impactului negativ şi furnizarea unor beneficii socio-economice importante pentru populaţia locală. Ca un instrument ce ajută la dezvoltare, ecoturismul poate fi pus în practică prin cele trei principii ale conservării pe baza diversităţii biologice, principii enunţate sub egida UNEP (Consiliul de Administraţie al Naţiunilor Unite pentru Mediul Înconjurător): să conserve diversitatea biologică şi culturală prin întărirea sistemelor manageriale (publice şi private) şi prin creşterea valorii de ecosistem; să promoveze folosirea biodiversităţii prin generarea de venituri, locuri de muncă şi posibilităţi de afaceri în ecoturism şi în reţelele de afaceri ce ţin de ecoturism; să împartă beneficiile dezvoltării cu comunităţile locale prin atragerea şi participarea acestora la planificarea şi managementul afacerilor de ecoturism. Susţinătorii ecoturismului consideră această formă de turism ca făcând parte din aria turismului susţinut (ca şi turismul rural, sau agroturismul), care are o poziţie aparte pe piaţa turistică (Fig. 2) Fig. 2 Poziţionarea ecoturismului pe piaţa turistică Piaţa turistică Turism rural Turism natural Turism montan si de litoral Turism cultural Turism de afaceri Ecoturism Turism de aventură După Ecoturism, principles, practices & Policies for sustainability, UNEP, 2000 Deşi atât ecoturismul, cât şi turismul de aventură fac parte din turismul natural trebuie făcută o distincţie clară între aceştia. Astfel, ecoturismul are o legătură mai puternică cu turismul rural şi cultural; în ecoturism motivaţia este 94

8 aprecierea naturii şi a tot ce este legat de cultura locului, în timp ce turismul de aventură este ca un exerciţiu fizic sau ca o provocare într-un mediu natural. Pe de altă parte, din punct de vedere funcţional, ecoturismul este în mare parte individual şi practicat la scară mică, concentrându-se pe capacităţi turistice reduse (ca număr de locuri). Putem considera că un turism ecologic bine conceput ar trebui să genereze, în toate cazurile, rezultate pozitive, obţinute dintr-o dezvoltare durabilă. DEZVOLTAREA AGROTURISMULUI ŞI TURISMULUI RURAL ÎN ROMÂNIA România oferă mari oportunităţi dezvoltării turismului rural, în general, şi agroturismul, în special, dispunând de un cadru construit rural pitoresc, cu case şi gospodării confortabile, cu oameni ospitalieri ce au o tradiţie culturală şi artistică proprie, cu meşteşugari şi artizani talentaţi, cu o zestre etno-folclorică deosebită. Turismul rural în România se practică din totdeauna, dar se practică spontan, întâmplător şi neorganizat şi se materializează prin cazarea vizitatorilor ocazionali ai unei aşezări rurale la cetăţeni (fenomenul se înregistrează din anii ). Primele începuturi de a trece la un turism rural organizat s-au făcut în 1972 când, la cererea Ministerului Turismului, Centrul de cercetare pentru promovarea turistică internaţională identifică şi selectează 118 sate reprezentative pentru România care ar putea fi introduse în circuitul turistic intern şi internaţional. Un an mai târziu au fost declarate experimental 14 sate turistice: Lereşti şi Rucăr în Argeş; Fundata şi Şirnea în Braşov; Vaideeni în Vâlcea; Sfântu Gheorghe, Murighiol şi Crişan în judeţul Tulcea; Sibiel în Sibiu; Tismana în Gorj; Poiana Sărată Bacău, Racoş Timiă; Bogdan-Vodă-Maramureş; Vatra Moldoviţei - Suceava. Cu toate acestea, satele turistice au rămas nefuncţionale pentru turismul internaţional, deoarece în 1974 s-a interzis, prin decret, cazarea turiştilor străini în locuinţe particulare. Doar câteva sate care au apucat să încheie rapid contracte pe piaţa externă, prin ONT Carpaţi, Bucureşti au derulat astfel de activităţi pe plan internaţional şi doar pentru anul respectiv (Rucăr, Crişan, Murighiol, Sibiel). Interesul pentru turismul rural renaşte din nou după Un factor care a influenţat în mod evident dezvoltarea agroturismului l-a reprezentat înfiinţarea unor asociaţii ale prestatorilor de servicii turistice în mediul rural. Pe măsură ce interesul a crescut s-au înfiinţat o serie de mici firme, au luat naştere asociaţii locale, iar mai apoi cele naţionale. Acestea au avut preocupări legate de evaluarea potenţialului turistic al zonelor, identificarea potenţialului de cazare (gospodării şi pensiuni), concretizarea produselor turistice rurale, realizarea unei oferte turistice proprii. Dintre asociaţiile care au avut un rol deosebit în susţinerea şi dezvoltarea acestui domeniu amintim în mod special: FRDM, ANTREC şi CEFIDEC. 95

9 Federaţia Română pentru Dezvoltarea Montană (FRDM), înfiinţată în anul 1991, şi-a orientat acţiunile cu precădere spre dezvoltarea montană; a fost prima organizaţie care, în colaborare cu Ministerul Tineretului şi Sportului, în anul 1994 a realizat un proiect de integrare a tinerilor în mediul rural, prin pregătirea lor pentru prestarea unor servicii agroturistice. De asemenea, a pus bazele unor colaborări cu organisme specializate din UE (ex: CEBEMO Olanda, Cleconfort - Franţa) în domeniul integrării ofertei româneşti în oferta europeană, uniformizării criteriilor de clasificarea a pensiunilor, cursuri de pregătire pentru gazde, etc. În anul 1994 se înfiinţează Asociaţia Naţională pentru Turism Rural, Ecologic şi Cultural din România (ANTREC), care va juca un rol hotărâtor în tot ceea ce a însemnat dezvoltarea turismului rural, implicit a agroturismului în România. ANTREC-ul este o organizaţie neguvernamentală, apolitică, non-profit, membră a Federaţiei Europene de Turism Rural (Eurogites), care a luat fiinţă în 1994, având în prezent o reţea de 30 de filiale, în tot atâtea judeţe. Scopul ANTREC este: identificarea şi promovarea potenţialului turistic rural; organizarea cursurilor de pregătire profesională pentru gazde, agenţii de turism rural, prin seminarii, cursuri de scurtă şi lungă durată, schimburi de experienţă între ANTREC şi organizaţii similare din ţară şi străinătate; transmiterea de informaţii legate de turismul rural întregii reţele ANTREC şi instituţiilor implicate în mod direct sau indirect în promovarea şi dezvoltarea turismului rural; organizarea campaniilor de publicitate pentru unităţile clasificate şi omologate, inclusiv în reţea prin mijloace mass-media; participarea la evenimentele importante specifice, atât pe plan intern (regional şi naţional), cât şi extern (târguri şi burse de turism). Centrul de Formare şi Inovaţie pentru Dezvoltare în Carpaţi CEFIDEC Vatra Dornei este o instituţie publică, în subordinea Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, înfiinţată în 1994, având ca obiectiv dezvoltarea aşezărilor din mediul rural. Acesta poate fi luat ca un model de instituţie publică care s-a implicat în tot ceea ce înseamnă dezvoltare rurală, consilierea localnicilor pe diferite domenii, inclusiv agroturism, încheierea unor convenţii de colaborare cu diferiţi parteneri din UE, etc. După anul 1990, s-a înregistrat o tendinţă de promovare şi încurajare a turismului rural şi agroturismului, atât din partea autorităţilor locale şi naţionale, cât şi din partea asociaţiilor profesionale din domeniul turistic. Cu toate că ritmul de creştere este destul de lent, totuşi este un fenomen în dezvoltare, cu o multiplicare evidentă a bazei de cazare specifice. Un moment important în dezvoltarea turismului şi agroturismului în România a constituit-o aprobarea Ordonanţei nr. 62/1994, promulgată ulterior prin legea nr.145/1994 privind stabilirea unor facilităţi pentru dezvoltarea sistemului de turism rural în zona montană, Delta Dunării şi litoralul Mării Negre. Conform acestora pensiunile turistice sunt structuri de primire pentru găzduire şi servire a mesei, cu capacitate cuprinsă între 3 şi 20 de camere, funcţionând în locuinţele cetăţenilor sau în clădiri indepenedente şi pentru servicii de pregătire şi servire a mesei; ferma agroturistică este o structură de primire pentru găzduire şi servire a 96

10 mesei, cu capacitatea cuprinsă între 3 şi 20 de camere, funcţionând în cadrul gospodăriilor ţărăneşti care asigură alimentaţia turiştilor cu produse proaspete din surse proprii sau locale. Tabelul. nr.1 Clasificarea unităţilor de cazare după gradul de confort Anul Tipuri de unităţi Total unităţi 5 stele 4 stele 97 3 stele 2 stele 1 stea Neclasificate 2001 Pensiuni turistice rurale 2001 Ferme agroturistice Sursa: Ministerul Turismului La nivelul anului 2001 majoritatea covârşitoare a pensiunilor din mediul rural era apreciată la 2 stele(tab. nr.1), iar ca poziţia geografică predominau unităţile de cazare prezente în zona montană, cu un potenţial turistic mai variat, cu obiceiuri şi tradiţii bine păstrate, cu un mediu ambiant mult mai relaxant. (Tab.nr.2) Tabelul.nr.2 Repartiţia pensiunilor turistice rurale şi aporturile pe zone turistice Anul/Zona turistică Pensiuni turistice rurale Pensiuni agroturistice 2001 Zona balneară 1 3 Zona litorală 3 - Zona montană Zona Delta Dunării 4 7 Zona urbană - 1 Alte localităţi şi trasee turistice Sursa: Ministerul Turismului BIBLIOGRAFIE BETEILLE, R., (1999), La valorisation touristique de l'espace rural, Univ. Poitiers. CRAIK J., (1991) Gouvernment promotion of tourism the role of the Queensland Tourist and Travel Corporation, The Centre for Australian Public Sector Managemnt, Griffith University, Brisbane. PETREA, R., PETREA, D., (2000), Turism rural, Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca. BRAN., F., MARIN., D., SIMON, T., (1997), Turismul rural. Modelul european, Ed. Economică, Bucureşti. * * * (1991), Comisia Zonei Montane din România Programul privind organizarea şi dezvoltarea agroturismului în zona montană. *** (2001)- Carpaţii Rromâniei. Dezvoltarea durabilă-calitate-tradiţii-diversitate, Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, Bucureşti.

Press review. Monitorizare presa. Programul de responsabilitate sociala. Lumea ta? Curata! TIMISOARA Page1

Press review. Monitorizare presa. Programul de responsabilitate sociala. Lumea ta? Curata! TIMISOARA Page1 Page1 Monitorizare presa Programul de responsabilitate sociala Lumea ta? Curata! TIMISOARA 03.06.2010 Page2 ZIUA DE VEST 03.06.2010 Page3 BURSA.RO 02.06.2010 Page4 NEWSTIMISOARA.RO 02.06.2010 Cu ocazia

More information

DIRECTIVA HABITATE Prezentare generală. Directiva 92/43 a CE din 21 Mai 1992

DIRECTIVA HABITATE Prezentare generală. Directiva 92/43 a CE din 21 Mai 1992 DIRECTIVA HABITATE Prezentare generală Directiva 92/43 a CE din 21 Mai 1992 Birds Directive Habitats Directive Natura 2000 = SPAs + SACs Special Protection Areas Special Areas of Conservation Arii de Protecţie

More information

GRAFURI NEORIENTATE. 1. Notiunea de graf neorientat

GRAFURI NEORIENTATE. 1. Notiunea de graf neorientat GRAFURI NEORIENTATE 1. Notiunea de graf neorientat Se numeşte graf neorientat o pereche ordonată de multimi notată G=(V, M) unde: V : este o multime finită şi nevidă, ale cărei elemente se numesc noduri

More information

Curriculum vitae Europass

Curriculum vitae Europass Curriculum vitae Europass Informaţii personale Nume / Prenume TANASESCU IOANA EUGENIA Adresă(e) Str. G. Enescu Nr. 10, 400305 CLUJ_NAPOCA Telefon(oane) 0264.420531, 0745820731 Fax(uri) E-mail(uri) ioanatanasescu@usamvcluj.ro,

More information

LABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE)

LABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE) LABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE) I. Scopul Laboratorului: Îşi propune să participe la analiza teoretică şi investigarea practică

More information

Parcurgerea arborilor binari şi aplicaţii

Parcurgerea arborilor binari şi aplicaţii Parcurgerea arborilor binari şi aplicaţii Un arbore binar este un arbore în care fiecare nod are gradul cel mult 2, adică fiecare nod are cel mult 2 fii. Arborii binari au şi o definiţie recursivă : -

More information

Comerţ şi globalizare

Comerţ şi globalizare Comerţ şi globalizare GLOBALIZARE ŞI TURISM. CAZUL ROMÂNIEI (Globalization and Tourism. Romania Case) Carmen Gerea Studentă la Universitatea Laval (Québec, Canada) gerea@sympatico.ca Rezumat Devenit cea

More information

PĂTRUNDEREA PE PIAŢA EUROPEANĂ. Phare - Asistenţă Tehnică pentru Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii

PĂTRUNDEREA PE PIAŢA EUROPEANĂ. Phare - Asistenţă Tehnică pentru Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii PĂTRUNDEREA PE PIAŢA EUROPEANĂ Phare - Asistenţă Tehnică pentru Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii CUPRINS 1. INTRODUCERE: 2. INIŢIEREA UNEI AFACERI 3. PRINCIPALELE CERINŢE PENTRU

More information

Ghid de instalare pentru program NPD RO

Ghid de instalare pentru program NPD RO Ghid de instalare pentru program NPD4758-00 RO Instalarea programului Notă pentru conexiunea USB: Nu conectaţi cablul USB până nu vi se indică să procedaţi astfel. Dacă se afişează acest ecran, faceţi

More information

Clasele de asigurare. Legea 237/2015 Anexa nr. 1

Clasele de asigurare. Legea 237/2015 Anexa nr. 1 Legea 237/2015 Anexa nr. 1 Clasele de asigurare Secţiunea A. Asigurări generale 1. accidente, inclusiv accidente de muncă şi boli profesionale: a) despăgubiri financiare fixe b) despăgubiri financiare

More information

Daniel FISTUNG Rodica MIROIU Teodor POPESCU Centrul de Economie a Industriei şi Serviciilor Daniela ANTONESCU Institutul de Prognoză Economică

Daniel FISTUNG Rodica MIROIU Teodor POPESCU Centrul de Economie a Industriei şi Serviciilor Daniela ANTONESCU Institutul de Prognoză Economică DEZVOLTARE REGIONALĂ Dezvoltarea regională durabilă, un nou concept sau o necesitate? Daniel FISTUNG Rodica MIROIU Teodor POPESCU Centrul de Economie a Industriei şi Serviciilor Daniela ANTONESCU Institutul

More information

Importanţa productivităţii în sectorul public

Importanţa productivităţii în sectorul public Importanţa productivităţii în sectorul public prep. univ. drd. Oana ABĂLUŢĂ A absolvit Academia de Studii Economice din Bucureşti, Facultatea Management, specializarea Administraţie Publică Centrală. În

More information

LESSON FOURTEEN

LESSON FOURTEEN LESSON FOURTEEN lesson (lesn) = lecţie fourteen ( fǥ: ti:n) = patrusprezece fourteenth ( fǥ: ti:nθ) = a patrasprezecea, al patrusprezecilea morning (mǥ:niŋ) = dimineaţă evening (i:vniŋ) = seară Morning

More information

ROLUL REŢELELOR DE INOVARE ÎN CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII REGIONALE

ROLUL REŢELELOR DE INOVARE ÎN CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII REGIONALE ROLUL REŢELELOR DE INOVARE ÎN CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII REGIONALE Prep. univ. drd. Alexandru Ionuţ ROJA Universitatea de Vest din Timişoara ABSTRACT. The complexity of the business envirnonment, competitition

More information

FORMULAR PENTRU ORGANIZAŢIILE CARE DESFĂŞOARĂ ACTIVITĂŢI DE CONSULTANŢĂ ÎN REGIUNEA CENTRU

FORMULAR PENTRU ORGANIZAŢIILE CARE DESFĂŞOARĂ ACTIVITĂŢI DE CONSULTANŢĂ ÎN REGIUNEA CENTRU Str. Decebal 12, 510093 Alba Iulia Tel.: (+ 40) 258-818616 (+ 40) 258-815622 Fax: (+ 40) 258-818613 Internet: www.adrcentru.ro e-mail: office@adrcentru.ro FORMULAR PENTRU ORGANIZAŢIILE CARE DESFĂŞOARĂ

More information

DEZVOLTAREA LEADERSHIP-ULUI ÎN ECONOMIA BAZATĂ PE CUNOAŞTERE LEADERSHIP DEVELOPMENT IN KNOWLEDGE BASED ECONOMY

DEZVOLTAREA LEADERSHIP-ULUI ÎN ECONOMIA BAZATĂ PE CUNOAŞTERE LEADERSHIP DEVELOPMENT IN KNOWLEDGE BASED ECONOMY DEZVOLTAREA LEADERSHIP-ULUI ÎN ECONOMIA BAZATĂ PE CUNOAŞTERE LEADERSHIP DEVELOPMENT IN KNOWLEDGE BASED ECONOMY Conf. univ. dr. Marian NĂSTASE Academia de Studii Economice, Facultatea de Management, Bucureşti

More information

GEOGRAFIA TURISMULUI (Note de curs)

GEOGRAFIA TURISMULUI (Note de curs) Academia de Studii Economice a Moldovei Catedra de Gândire Economică, Demografie şi Geoeconomie PETRU BACAL, IACOB COCOŞ GEOGRAFIA TURISMULUI (Note de curs) Editura ASEM Chişinău, 2012 CZU: 911.3:338.48(075.8)

More information

ANALIZA DIAGNOSTIC UNIVERSITĂŢILE ŞI DEZVOLTAREA CAPITALULUI UMAN

ANALIZA DIAGNOSTIC UNIVERSITĂŢILE ŞI DEZVOLTAREA CAPITALULUI UMAN WP1 VIZIUNE ŞI STRATEGIE ANALIZA DIAGNOSTIC UNIVERSITĂŢILE ŞI DEZVOLTAREA CAPITALULUI UMAN PANELUL NR. 1 Coordonator: Prof. Dr. Ion Gh. ROŞCA Raportor: Prof. Dr. Carmen PĂUNESCU Autori: Prof. dr. Ion Gh.

More information

CONTRIBUŢIA FACTORULUI NATURAL ŞI A DECIZIEI DE VALORIFICARE EFICIENTĂ A MATERIILOR PRIME ŞI RESURSELOR LA CREŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA ECONOMICĂ

CONTRIBUŢIA FACTORULUI NATURAL ŞI A DECIZIEI DE VALORIFICARE EFICIENTĂ A MATERIILOR PRIME ŞI RESURSELOR LA CREŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA ECONOMICĂ Lucrări Ştiinţifice vol. 51, seria Agronomie CONTRIBUŢIA FACTORULUI NATURAL ŞI A DECIZIEI DE VALORIFICARE EFICIENTĂ A MATERIILOR PRIME ŞI RESURSELOR LA CREŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA ECONOMICĂ Alina-Petronela

More information

TURISMUL RURAL ÎN MARAMUREŞ

TURISMUL RURAL ÎN MARAMUREŞ UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE GEOGRAFIE REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT TURISMUL RURAL ÎN MARAMUREŞ Coordonator ştiinţific Prof. univ. dr. SURD VASILE Doctorand SIMION SIMONA ALINA Cluj-Napoca

More information

Planificare strategică

Planificare strategică 2014 Strategia de dezvoltare socio-economică a județului Iași pentru perioada 2014-2020 Planificare strategică GEA Strategy&Consulting SA 0 Strategia de dezvoltare socio-economică a județului Iași pentru

More information

CALITATEA FORMĂRII ASISTENTULUI SOCIAL, CERINŢĂ A SERVICIILOR SOCIALE SPECIALIZATE

CALITATEA FORMĂRII ASISTENTULUI SOCIAL, CERINŢĂ A SERVICIILOR SOCIALE SPECIALIZATE CALITATEA FORMĂRII ASISTENTULUI SOCIAL, CERINŢĂ A SERVICIILOR SOCIALE SPECIALIZATE ELENA ZAMFIR ezamfir@gmail.com Abstract: In a world of globalization and growing competition, international and regional

More information

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI SERGIU BACIU PARADIGMA MANAGEMENTULUI CALITĂŢII ÎN INSTITUŢIILE DE ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI SERGIU BACIU PARADIGMA MANAGEMENTULUI CALITĂŢII ÎN INSTITUŢIILE DE ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI SERGIU BACIU PARADIGMA MANAGEMENTULUI CALITĂŢII ÎN INSTITUŢIILE DE ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR Editura ASEM Chişinău 2014 CZU 378:005.6 B 13 Recomandată pentru editare de

More information

RELAŢIA RESPONSABILITATE SOCIALĂ SUSTENABILITATE LA NIVELUL ÎNTREPRINDERII

RELAŢIA RESPONSABILITATE SOCIALĂ SUSTENABILITATE LA NIVELUL ÎNTREPRINDERII RELAŢIA RESPONSABILITATE SOCIALĂ SUSTENABILITATE LA NIVELUL ÎNTREPRINDERII Ionela-Carmen, Pirnea 1 Raluca-Andreea, Popa 2 Rezumat: În contextual crizei actuale şi a evoluţiei economice din ultimii ani

More information

RESPONSABILITATEA SOCIALĂ ŞI COMPETITIVITATEA DURABILĂ. Social Responsibility And Sustainable Competitivness

RESPONSABILITATEA SOCIALĂ ŞI COMPETITIVITATEA DURABILĂ. Social Responsibility And Sustainable Competitivness ANALELE ŞTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII ALEXANDRU IOAN CUZA DIN IAŞI Tomul LII/LIII Ştiinţe Economice 2005/2006 RESPONSABILITATEA SOCIALĂ ŞI COMPETITIVITATEA DURABILĂ ANDREI MAXIM * Social Responsibility

More information

Repartizarea cifrei de scolarizare pentru studii universitare de master in anul universitar

Repartizarea cifrei de scolarizare pentru studii universitare de master in anul universitar Repartizarea cifrei de pentru studii universitare de master in anul universitar 01-013 Universitatea Lucian Blaga din Sibiu Nr. Crt. Domeniul Program de studii universitare de master (locatia geografica

More information

"Twinning for Tomorrow s World» - PRE-DRAFT DECLARATION -

Twinning for Tomorrow s World» - PRE-DRAFT DECLARATION - CEMR COUNCIL OF EUROPEAN MUNICIPALITIES AND REGIONS EUROPEAN SECTION OF UNITED CITIES AND LOCAL GOVERNMENTS 23.4.2007/nh h:\jumelages\2007.05 rhodes\déclaration\avant-projet declaration rhodes_an.doc CONFERENCE

More information

Dezvoltarea durabilă şi marketingul produselor organice în UE

Dezvoltarea durabilă şi marketingul produselor organice în UE Dezvoltarea durabilă şi marketingul produselor organice în UE Drd. Dumea Andrei - Cosmin Drd. Nistor George Cristian Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor

More information

Standardele pentru Sistemul de management

Standardele pentru Sistemul de management Standardele pentru Sistemul de management Chişinău, 2016 Ce este Sistemul de management al calităţii? Calitate: obţinerea rezultatelor dorite prin Management: stabilirea politicilor şi obiectivelor şi

More information

Dezvoltarea economică locală

Dezvoltarea economică locală Dezvoltarea economică locală Irina POPESCU Cadru didactic universitar la Catedra de Management din A.S.E. Bucureşti (2001 2003). Din februarie 2003, cadru didactic la Catedra de Administraţie şi Management

More information

Egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi

Egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi Egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi Prin egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi în relaţiile de muncă se înţelege accesul nediscriminatoriu la: - alegerea ori

More information

Modele social-economice în perioada de criză

Modele social-economice în perioada de criză Economie teoretică şi aplicată Volumul XVIII (2011), No. 9(562), pp. 129-136 1 Modele social-economice în perioada de criză Elena MANOLESCU Asociaţia culturală BEST ART ileana.manolescu@gmail.com Rezumat.

More information

RAPORT TEHNIC. Investeşte în oameni!

RAPORT TEHNIC. Investeşte în oameni! Investeşte în oameni! Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară: 1 - Educaţia şi formarea profesională în

More information

EMITENT: GUVERNUL PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 845 din 30 decembrie 2013 Data intrarii in vigoare : 1 ianuarie 2014

EMITENT: GUVERNUL PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 845 din 30 decembrie 2013 Data intrarii in vigoare : 1 ianuarie 2014 HOTĂRÂRE nr. 1.165 din 23 decembrie 2013 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 72/2013 privind aprobarea normelor metodologice pentru determinarea costului standard per elev/preşcolar şi stabilirea

More information

Serviciile Urbane pentru Apă şi Sanitaţie; O abordare IWRM

Serviciile Urbane pentru Apă şi Sanitaţie; O abordare IWRM TEC - DOCUMENTE INFORMATIVE NR. 11 Serviciile Urbane pentru Apă şi Sanitaţie; O abordare IWRM De JUDITH A. REES Parteneriatul Global al Apei Comitetul tehnic (TEC) Parteneriatul Global al Apei (GWP), fondat

More information

FIȘA DISCIPLINEI Anul universitar

FIȘA DISCIPLINEI Anul universitar FIȘA DISCIPLINEI Anul universitar 2017-2018 1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea Babeş-Bolyai 1.2. Facultatea Business 1.3. Departamentul Servicii de Ospitalitate

More information

PROBLEME DE TEORIA NUMERELOR LA CONCURSURI ŞI OLIMPIADE

PROBLEME DE TEORIA NUMERELOR LA CONCURSURI ŞI OLIMPIADE PROBLEME DE TEORIA NUMERELOR LA CONCURSURI ŞI OLIMPIADE Corneliu Mănescu-Avram Nicuşor Zlota Lucrarea prezentata la Conferinta Anuala a SSMR din Romania, Ploiesti, 19-21 octombrie 2012 Abstract. This paper

More information

M ANAGEMENTUL INOVARII

M ANAGEMENTUL INOVARII M ANAGEMENTUL INOVARII 2016 M aria Popescu ISBN 978-606-19-0759-5 Maria POPESCU MANAGEMENTUL INOVĂRII 2016 Cuprins Introducere 1. Noţiuni de bază 1.1- Conceptul de inovare 1.2. Tipologia inovării 1.3.

More information

Similaritatea mărcilor în procedura de opoziţie

Similaritatea mărcilor în procedura de opoziţie Similaritatea mărcilor în procedura de opoziţie - Studii de caz - Eugenia Dumitru Dan Petcu Serviciul Marci Cap Aurora August 2012 Similaritatea mărcilor în procedura de opoziţie Cap Aurora, august 2012

More information

Gheorghe I. RADU. 4 martie prezent Ministerul Apărării Naţionale / Academia Forţelor Aeriene Henri

Gheorghe I. RADU. 4 martie prezent Ministerul Apărării Naţionale / Academia Forţelor Aeriene Henri Gheorghe I. RADU INFORMAŢII PERSONALE Nume Gheorghe I. Radu Adresă Telefon e-mail gh.radu@gmail.com, gh_radu@hotmail.com Naţionalitate română Data naşterii 24 iunie 1951 EXPERIENŢĂ PROFESIONALĂ Perioada

More information

România - Construind puntea între cererea de energie din Vest şi oferta de resurse din Est

România - Construind puntea între cererea de energie din Vest şi oferta de resurse din Est România - Construind puntea între cererea de energie din Vest şi oferta de resurse din Est Dinu Patriciu, CEO The Rompetrol Group Bucureşti, 22 noiembrie, 2006 European şi Regional Resursele energetice

More information

Clasificarea internaţională a funcţionării, dizabilităţii şi sănătăţii

Clasificarea internaţională a funcţionării, dizabilităţii şi sănătăţii CIF Clasificarea internaţională a funcţionării, dizabilităţii şi sănătăţii Organizaţia Mondială a Sănătăţii Geneva WHO Library Cataloguing-in-Publication data Clasificarea internaţională a funcţionării,

More information

RISC, HAZARD ŞI VULNERABILITATE NOŢIUNI GENERALE

RISC, HAZARD ŞI VULNERABILITATE NOŢIUNI GENERALE RISC, HAZARD ŞI VULNERABILITATE NOŢIUNI GENERALE OBIECTIV: Conştientizarea si înţelegerea procesului managementului dezastrelor, a deciziilor administrative si a activităţilor operaţionale care sunt legate

More information

De ce ar trebui autorităţile regionale şi locale să implementeze sistemul integrat de management pentru dezvoltare sustenabilă??

De ce ar trebui autorităţile regionale şi locale să implementeze sistemul integrat de management pentru dezvoltare sustenabilă?? De ce ar trebui autorităţile regionale şi locale să implementeze sistemul integrat de management pentru dezvoltare sustenabilă?? Şase argumente în favoarea implementării sistemului de management al sustenabilității

More information

CAPITOLUL I: Dispoziţii generale

CAPITOLUL I: Dispoziţii generale ORDONANŢĂ nr. 21 din 31 ianuarie 2007 privind instituţiile şi companiile de spectacole sau concerte, precum şi desfăşurarea activităţii de impresariat artistic În temeiul art. 108 din Constituţia României,

More information

PLAN STRATEGIC UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA

PLAN STRATEGIC UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA PLAN STRATEGIC 2016-2020 UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA CUPRINS I. Universitatea şi mediul ei de inserţie o analiză de context... 1 1. Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca în prezent... 1 2. Context

More information

SDSC Schema de dezvoltare a spaţiului comunitar

SDSC Schema de dezvoltare a spaţiului comunitar SDSC Schema de dezvoltare a spaţiului comunitar Spre o dezvoltare spaţială echilibrată şi durabilă a teritoriului Uniunii Europene Aprobat la Consiliul informal al Miniştrilor responsabili de amenajarea

More information

Strategia Dezvoltării Învăţământului Preuniversitar în perioada reactualizare 2002

Strategia Dezvoltării Învăţământului Preuniversitar în perioada reactualizare 2002 Strategia Dezvoltării Învăţământului Preuniversitar în perioada 2001 2004 reactualizare 2002 Planificare prospectivă până în 2010 NOTĂ INTRODUCTIVĂ Comisia Europeană a adresat în anul 2002 tuturor statelor

More information

Directive şi Regulamente cu standarde europene armonizate

Directive şi Regulamente cu standarde europene armonizate Directive şi Regulamente cu standarde europene armonizate Nr.Crt. Reglementarea comunitară Actul normativ naţional 1 Directiva 2000/9/CE Instalaţii de transport pe cablu pentru persoane HG 1009/25.06.2004

More information

PREZENTARE INTERFAŢĂ MICROSOFT EXCEL 2007

PREZENTARE INTERFAŢĂ MICROSOFT EXCEL 2007 PREZENTARE INTERFAŢĂ MICROSOFT EXCEL 2007 AGENDĂ Prezentarea aplicaţiei Microsoft Excel Registre şi foi de calcul Funcţia Ajutor (Help) Introducerea, modificarea şi gestionarea datelor în Excel Gestionarea

More information

Anexa nr.1. contul 184 Active financiare depreciate la recunoașterea inițială. 1/81

Anexa nr.1. contul 184 Active financiare depreciate la recunoașterea inițială. 1/81 Anexa nr.1 Modificări și completări ale Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, aplicabile instituțiilor de credit, aprobate prin Ordinul Băncii Naționale

More information

C A L E N D A R U L mişcării personalului didactic din învăţământul preuniversitar pentru anul şcolar

C A L E N D A R U L mişcării personalului didactic din învăţământul preuniversitar pentru anul şcolar Anexă la ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5615/11.11.2010 C A L E N D A R U L mişcării personalului didactic din învăţământul preuniversitar pentru anul şcolar 2011-2012

More information

LOGISTICA - SURSĂ DE COMPETITIVITATE

LOGISTICA - SURSĂ DE COMPETITIVITATE LOGISTICA - SURSĂ DE COMPETITIVITATE Prof. univ. dr. Liviu Ilieş Universitatea Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca Abstract. The paper presents the role and the importance of logistics for products and services

More information

BENEFICIILE PRACTICĂRII ACTIVITĂŢILOR DE TIMP LIBER

BENEFICIILE PRACTICĂRII ACTIVITĂŢILOR DE TIMP LIBER BENEFICIILE PRACTICĂRII ACTIVITĂŢILOR DE TIMP LIBER Lect. univ. dr. Sorin BRÎNDESCU Universitatea de Vest Timişoara Abstract One of the basic ideas of the present work is that everyone, regardless of gender,

More information

Register your product and get support at www.philips.com/welcome Wireless notebook mouse SPM9800 RO Manual de utilizare a c b d e f g RO 1 Important Câmpurile electronice, magnetice şi electromagnetice

More information

Direcţii strategice ale dezvoltării durabile în România

Direcţii strategice ale dezvoltării durabile în România STUDIUL III INSTITUTUL EUROPEAN DIN ROMÂNIA 2006 Direcţii strategice ale dezvoltării durabile în România Colectiv autori: Constantin Ciupagea coordonator studiu Dan Manoleli Viorel Niţă Mariana Papatulică

More information

IMPACTUL ADERĂRII LA UE ASUPRA MEDIULUI DE AFACERI DIN ROMÂNIA MANUAL DE INSTRUIRE PENTRU ASISTENŢĂ. ROCA February

IMPACTUL ADERĂRII LA UE ASUPRA MEDIULUI DE AFACERI DIN ROMÂNIA MANUAL DE INSTRUIRE PENTRU ASISTENŢĂ. ROCA February IMPACTUL ADERĂRII LA UE ASUPRA MEDIULUI DE AFACERI DIN ROMÂNIA MANUAL DE INSTRUIRE PENTRU ASISTENŢĂ ROCA February 2006 1 CONŢINTUTUL CURSULUI DE INSTRUIRE Loc: Data: Hotel Anda, Sinaia Cursul 1 12-16 iunie

More information

MANAGEMENT ADMINISTRATIV

MANAGEMENT ADMINISTRATIV 1. NOŢIUNI GENERALE 1.1. Management Managementul este ansamblul tehnicilor de organizare şi administrare, de previzionare şi modernizare a structurilor organizaţionale, acceptând noile provocări privind

More information

ANTREPRENORIATUL: CONCEPTE, CULTURI, METODE ŞI TEHNICI

ANTREPRENORIATUL: CONCEPTE, CULTURI, METODE ŞI TEHNICI ANTREPRENORIATUL: CONCEPTE, CULTURI, METODE ŞI TEHNICI Modul 3 PROF.UNIV.DR. HORAŢIU ŞOIM Promovarea culturii antreprenoriale şi formare antreprenorială în mediul de afaceri din judeţul Sălaj Proiect cofinanţat

More information

Oportunităţi de finanţare pentru start-up-uri în domeniul turistic şi/sau dezvoltarea activităţilor turistice

Oportunităţi de finanţare pentru start-up-uri în domeniul turistic şi/sau dezvoltarea activităţilor turistice Oportunităţi de finanţare pentru start-up-uri în domeniul turistic şi/sau dezvoltarea activităţilor turistice CUPRINS 1. Surse de finanţare publice (fonduri guvernamentale, fonduri structurale, alte fonduri

More information

Maria plays basketball. We live in Australia.

Maria plays basketball. We live in Australia. RECAPITULARE GRAMATICA INCEPATORI I. VERBUL 1. Verb to be (= a fi): I am, you are, he/she/it is, we are, you are, they are Questions and negatives (Intrebari si raspunsuri negative) What s her first name?

More information

INFORMATICĂ MARKETING

INFORMATICĂ MARKETING CONSTANTIN BARON AUREL ŞERB CLAUDIA IONESCU ELENA IANOŞ - SCHILLER NARCISA ISĂILĂ COSTINELA LUMINIŢA DEFTA INFORMATICĂ ŞI MARKETING Copyright 2012, Editura Pro Universitaria Toate drepturile asupra prezentei

More information

Liliana DOGOTARI Mihail LUPU Anatolie PESCHIN MARKETING FARMACEUTIC

Liliana DOGOTARI Mihail LUPU Anatolie PESCHIN MARKETING FARMACEUTIC Liliana DOGOTARI Mihail LUPU Anatolie PESCHIN MARKETING FARMACEUTIC Firma editorial-poligrafică Tipografia Centrală Chişinău, 2013 Aprobat la ședința catedrei Farmacie Socială Vasile Procopişin (proces

More information

Material de sinteză privind conceptul de intreprindere virtuală şi modul de implementare a mecanismelor care susţin funcţionarea acesteia

Material de sinteză privind conceptul de intreprindere virtuală şi modul de implementare a mecanismelor care susţin funcţionarea acesteia Investeşte în oameni! Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară 2 Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii

More information

lindab we simplify construction LindabTopline Țiglă metalică Roca Întoarcerea la natură

lindab we simplify construction LindabTopline Țiglă metalică Roca Întoarcerea la natură LindabTopline Țiglă metalică Roca Întoarcerea la natură Tradiţia ne inspiră Lindab Roca este un sistem complet de învelitori, dezvoltat de-a lungul a multor ani de cercetări, prin perfecţionarea continuă

More information

Universitatea Babeş-Bolyai Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării Anul universitar Semestrul I

Universitatea Babeş-Bolyai Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării Anul universitar Semestrul I Universitatea Babeş-Bolyai Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării Anul universitar 2015-2016 Semestrul I I. Informaţii generale despre curs Titlul disciplinei: Responsabilitate

More information

ComunitĂŢi Virtuale. Proiecte europene din domeniul educaţiei

ComunitĂŢi Virtuale. Proiecte europene din domeniul educaţiei ComunitĂŢi Virtuale. Proiecte europene din domeniul educaţiei Mihaela Brut Facultatea de Informatică Universitatea «AL. I Cuza» Iaşi, România, mihaela@infoiasi.ro http://www.infoiasi.ro/~mihaela CSCS14

More information

QUALITY MANAGEMENT IN TECHNICAL AND VOCATIONAL EDUCATION AND TRAINING. FARKAS Zoltán-Béla, PhD Candidate, Politehnica University, Timişoara

QUALITY MANAGEMENT IN TECHNICAL AND VOCATIONAL EDUCATION AND TRAINING. FARKAS Zoltán-Béla, PhD Candidate, Politehnica University, Timişoara QUALITY MANAGEMENT IN TECHNICAL AND VOCATIONAL EDUCATION AND TRAINING FARKAS Zoltán-Béla, PhD Candidate, Politehnica University, Timişoara Abstract: In this work I discuss the general topic of educational

More information

Utilizarea eficientă a factorilor de producţie

Utilizarea eficientă a factorilor de producţie Utilizarea eficientă a factorilor de producţie Prof. univ. dr. Alina Costina BĂRBULESCU TUDORACHE Ec. Mădălin BĂRBULESCU TUDORACHE Abstract Economic efficiency expresses the quality of human life concretized

More information

10 Matematică 30 Chimie şi 10 Chimie 30 Chimie 10 Chimie 180 şi ştiinţe inginerie ale naturii chimică 20 Biochimie 180 tehnologică. 30 Radiochimie 180

10 Matematică 30 Chimie şi 10 Chimie 30 Chimie 10 Chimie 180 şi ştiinţe inginerie ale naturii chimică 20 Biochimie 180 tehnologică. 30 Radiochimie 180 HOTĂRÂRE Nr. 654/2016 din 14 septembrie 2016 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 376/2016 privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor şi al specializărilor/programelor de studii

More information

TINERII GRUP EXPUS RISCULUI DE EXCLUZIUNE SOCIALĂ: ANALIZAREA FACTORILOR CARE LE ÎNGREUNEAZĂ SITUAŢIA PE PIAŢA MUNCII ŞI ÎN EDUCAŢIE 1

TINERII GRUP EXPUS RISCULUI DE EXCLUZIUNE SOCIALĂ: ANALIZAREA FACTORILOR CARE LE ÎNGREUNEAZĂ SITUAŢIA PE PIAŢA MUNCII ŞI ÎN EDUCAŢIE 1 TINERII GRUP EXPUS RISCULUI DE EXCLUZIUNE SOCIALĂ: ANALIZAREA FACTORILOR CARE LE ÎNGREUNEAZĂ SITUAŢIA PE PIAŢA MUNCII ŞI ÎN EDUCAŢIE 1 IONELA IONESCU Articolul de faţă se concentrează pe prezentarea/analizarea

More information

DEZVOLTARE ORGANIZAŢIONALĂ ŞI MANAGEMENTUL SCHIMBĂRII

DEZVOLTARE ORGANIZAŢIONALĂ ŞI MANAGEMENTUL SCHIMBĂRII UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI, CLUJ-NAPOCA Centrul de formare continuă, învățământ la distanță și cu frecvență redusă Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării Specializarea: Administraţie

More information

SORIN CERIN STAREA DE CONCEPŢIUNE ÎN COAXIOLOGIA FENOMENOLOGICĂ

SORIN CERIN STAREA DE CONCEPŢIUNE ÎN COAXIOLOGIA FENOMENOLOGICĂ SORIN CERIN STAREA DE CONCEPŢIUNE ÎN COAXIOLOGIA FENOMENOLOGICĂ EDITURA PACO Bucureşti,2007 All right reserved.the distribution of this book without the written permission of SORIN CERIN, is strictly prohibited.

More information

Curriculum pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

Curriculum pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI Unitatea de Management al Proiectelor pentru Învăţământul Preuniversitar Curriculum pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani MINISTERUL EDUCAŢIEI,

More information

2. COMERŢUL ELECTRONIC DEFINIRE ŞI TIPOLOGIE

2. COMERŢUL ELECTRONIC DEFINIRE ŞI TIPOLOGIE 2. COMERŢUL ELECTRONIC DEFINIRE ŞI TIPOLOGIE De-a lungul istoriei omenirii, schimbul a cunoscut mai multe forme. Dacă la început, în condiţiile economiei naturale, schimbul lua forma trocului prin care

More information

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC (PLAI) JUDEŢUL NEAMŢ

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC (PLAI) JUDEŢUL NEAMŢ PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC (PLAI) JUDEŢUL NEAMŢ 2011 2020 Document elaborat de Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social al judeţului Neamţ,

More information

I NTRODUCERE SĂNĂTATEA 2020 SĂNĂTATE ŞI DEZVOLTARE ÎN EUROPA DE AZI INTERVIU. Zsuzsanna JAKAB 1 şi Agis D. TSOUROS 2

I NTRODUCERE SĂNĂTATEA 2020 SĂNĂTATE ŞI DEZVOLTARE ÎN EUROPA DE AZI INTERVIU. Zsuzsanna JAKAB 1 şi Agis D. TSOUROS 2 SĂNĂTATEA 2020 SĂNĂTATE ŞI DEZVOLTARE ÎN EUROPA DE AZI Zsuzsanna JAKAB 1 şi Agis D. TSOUROS 2 1 Director regional OMS pentru Europa, 2 Director, Divizia de politici şi gestionare pentru sănătate şi bunăstare,

More information

2011-prezent conf. univ. dr., membru în Consiliul Departamentului de Economie

2011-prezent conf. univ. dr., membru în Consiliul Departamentului de Economie Curriculum vitae Europass Informaţii personale Nume / Prenume BAN, Olimpia-Iuliana Adresă(e) Telefon(oane) Personal: 0359422506 Serviciu: 0259408410 E-mail(uri) oban@uoradea.ro, olimpiaban2008@gmail.com,

More information

Marketingul strategic în bibliotecă

Marketingul strategic în bibliotecă Marketingul strategic în bibliotecă Conf. univ. dr. Ionel ENACHE În ultimii ani marketingul a câştigat o importanţă din ce în ce mai mare în bibliotecile din întreaga lume. Creşterea autonomiei, amplificarea

More information

C U R R I C U L U M V I T A E

C U R R I C U L U M V I T A E C U R R I C U L U M V I T A E INFORMAŢII PERSONALE Nume Adresă Telefon Fax E-mail Naţionalitate Data naşterii ISTRATE OLIMPIUS EXPERIENŢĂ PROFESIONALĂ Perioada angajatoare Sector de activitate Ocupaţia

More information

Valorificarea noilor tehnologii pentru parteneriate şcolare

Valorificarea noilor tehnologii pentru parteneriate şcolare INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI Laboratorul Teoria Educaţiei Valorificarea noilor tehnologii pentru parteneriate şcolare etwinning Ghid pentru profesori Bucureşti 2009 Autori: Simona Velea (coord.),

More information

ABORDAREA STRATEGICĂ A MARKETINGULUI INTEGRAT. Strategic Opportunities Afforded by Integrated Marketing

ABORDAREA STRATEGICĂ A MARKETINGULUI INTEGRAT. Strategic Opportunities Afforded by Integrated Marketing ANALELE ŞTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII ALEXANDRU IOAN CUZA DIN IAŞI Tomul LII/LIII Ştiinţe Economice 2005/2006 ABORDAREA STRATEGICĂ A MARKETINGULUI INTEGRAT CONSTANTIN SASU* Strategic Opportunities Afforded

More information

Politica de coeziune

Politica de coeziune Uniunea Europeană Politica de coeziune Politica de coeziune 2014 2020 Investiţii în creştere economică şi ocuparea forţei de muncă http://ec.europa.eu/inforegio Cuprins 1 Propunerile legislative privind

More information

INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI. Studiu documentar pentru elaborarea strategiei naţionale în domeniul politicii de tineret

INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI. Studiu documentar pentru elaborarea strategiei naţionale în domeniul politicii de tineret INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI Studiu documentar pentru elaborarea strategiei naţionale în domeniul politicii de tineret Bucureşti Decembrie 2011 Cuprins Introducere... 6 I. Istoric (Carta Albă 2001,

More information

Ghid. cluster inovativ. pentru implementarea în România a conceptului de

Ghid. cluster inovativ. pentru implementarea în România a conceptului de Proiect solicitat şi finanţat de MINISTERUL ECONOMEI Direcţia Generală Politică Industrială şi Competitivitate prin Planul Sectorial în domeniul Cercetării-Dezvoltării din Industrie Ghid pentru implementarea

More information

SOLUŢII DE AFACERI PENTRU COMBATEREA SĂRĂCIEI

SOLUŢII DE AFACERI PENTRU COMBATEREA SĂRĂCIEI Rezumat executiv SOLUŢII DE AFACERI PENTRU COMBATEREA SĂRĂCIEI Cum creează modelele de afaceri incluzive oportunităţi pentru toţi în statele emergente din Europa şi Asia Centrală Growing Inclusive Growing

More information

STRATEGIA ACADEMIEI DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI

STRATEGIA ACADEMIEI DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI STRATEGIA ACADEMIEI DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI 2014-2020 ECHIPA DE ELABORARE: - prof. dr. Ion Popa coordonator; - prof. dr. Armenia Androniceanu; - prof. dr. Iulian Braşoveanu; - prof. dr. Constantin

More information

MANAGEMENTUL PROIECTELOR EUROPENE

MANAGEMENTUL PROIECTELOR EUROPENE SUPORT CURS MANAGEMENTUL PROIECTELOR EUROPENE Titular disciplină: Prof. univ. dr. Dumitru OPREA Suport lucrări practice: Prof. univ. dr. Gabriela MEŞNIŢĂ Lect. univ. dr. Daniela POPESCUL Copyright 2011

More information

ABORDAREA SISTEMICĂ A MANAGEMENTULUI ORGANIZAŢIILOR SPORTIVE SYSTEMIC APPROACH ON SPORTS ORGANIZATIONS MANAGEMENT

ABORDAREA SISTEMICĂ A MANAGEMENTULUI ORGANIZAŢIILOR SPORTIVE SYSTEMIC APPROACH ON SPORTS ORGANIZATIONS MANAGEMENT ABORDAREA SISTEMICĂ A MANAGEMENTULUI ORGANIZAŢIILOR SPORTIVE SYSTEMIC APPROACH ON SPORTS ORGANIZATIONS MANAGEMENT Marcu Vasile 1, Buhaş Sorin 2 Rezumat Conceptul de sistem scoate în evidenţă interacţiunea,

More information

lindab we simplify construction Lindab Topline Ţiglă Metalică Roca Întoarcerea la natură

lindab we simplify construction Lindab Topline Ţiglă Metalică Roca Întoarcerea la natură Lindab Topline Ţiglă Metalică Roca Întoarcerea la natură Tradiţia ne inspiră Lindab Roca este un sistem complet de învelitori, dezvoltat de-a lungul a multor ani de cercetări, prin perfecţionarea continuă

More information

Predarea drepturilor copilului în cadrul disciplinei Educaţia civică

Predarea drepturilor copilului în cadrul disciplinei Educaţia civică Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova Predarea drepturilor copilului în cadrul disciplinei Educaţia civică material de suport Chişinău 2012 Aprobat în Şedinţa Consiliului Naţional pentru Curriculum,

More information

Manual. politicilor sociale adresat personalului de specialitate. pentru implementarea

Manual. politicilor sociale adresat personalului de specialitate. pentru implementarea UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse Acest material este publicat în cadrul proiectului Întărirea capacităţii Ministerului Muncii, Familiei şi

More information

Delta ~ Dunării. Peisajul Anului

Delta ~ Dunării. Peisajul Anului Delta ~ Dunării Peisajul Anului 2007 2009 1 Cuprins Delta Dunării privire de ansamblu... 4 Introducere: Peisajul Anului diversitatea Europei.. 5 Obiectivele noastre... 6 Primii paşi (activităţi 2006)...

More information

I.S.E Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei.

I.S.E Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei. I.S.E. 2009. Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei. EDP 2009 EDITURA DIDACTICĂ ŞI PEDAGOGICĂ, R.A., Str. Spiru Haret, nr. 12, sectorul 1, cod 010176,

More information

Promovarea performanţei şi a creşterii eficienţei entităţilor publice, management prin obiective

Promovarea performanţei şi a creşterii eficienţei entităţilor publice, management prin obiective Promovarea performanţei şi a creşterii eficienţei entităţilor publice, management prin obiective Drd. Rodica IVORSCHI Academia de Studii Economice București Abstract Stabilirea ierarhiei obiectivelor,

More information

Sisteme de management al calităţii PRINCIPII FUNDAMENTALE ŞI VOCABULAR

Sisteme de management al calităţii PRINCIPII FUNDAMENTALE ŞI VOCABULAR STANDARD ROMÂN ICS 00. 004.03 SR EN ISO 9000 Februarie 2001 Indice de clasificare U 35 Sisteme de management al calităţii PRINCIPII FUNDAMENTALE ŞI VOCABULAR Quality management systems - Fundamentals and

More information

CARTA UNIVERSITĂŢII DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE DIN CRAIOVA

CARTA UNIVERSITĂŢII DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE DIN CRAIOVA RECTORAT CARTA UNIVERSITĂŢII DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE DIN CRAIOVA Craiova, 2011 Carta Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova 3 Reglementări generale... 4 Preambul... 4 Definiţii şi prescurtări...

More information

ABORDĂRI ŞI SOLUŢII SPECIFICE ÎN MANAGEMENTUL, GUVERNANŢA ŞI ANALIZA DATELOR DE MARI DIMENSIUNI (BIG DATA)

ABORDĂRI ŞI SOLUŢII SPECIFICE ÎN MANAGEMENTUL, GUVERNANŢA ŞI ANALIZA DATELOR DE MARI DIMENSIUNI (BIG DATA) ABORDĂRI ŞI SOLUŢII SPECIFICE ÎN MANAGEMENTUL, GUVERNANŢA ŞI ANALIZA DATELOR DE MARI DIMENSIUNI (BIG DATA) Vladimir Florian Gabriel Neagu vladimir@ici.ro gneagu@ici.ro Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare

More information

SOCIOLOGIE ORGANIZATIONALA

SOCIOLOGIE ORGANIZATIONALA SOCIOLOGIE ORGANIZATIONALA UNITATEA I... 2 1. ORGANIZATIA: DEFINITII, TEORII SI MODELE... 2 1.1.DEFINIŢIA ORGANIZAŢIEI... 3 1. 2. TEORIA CICLULUI VIEŢII... 12 4.3. STRUCTURA ORGANIZATIONALA... 18 1. Complexitatea....

More information

508/ /2003, (CE) 861/2006, (CE)

508/ /2003, (CE) 861/2006, (CE) REGULAMENTUL (UE) NR. 508/2014 din 15 mai 2014 privind Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime şi de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2328/2003, (CE) nr. 861/2006, (CE) nr. 1198/2006 şi (CE)

More information