UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV FACULTATEA DE DREPT ŞI SOCIOLOGIE SECŢIA DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ANUL DE STUDII I SOCIOLOGIA FAMILIEI

Size: px
Start display at page:

Download "UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV FACULTATEA DE DREPT ŞI SOCIOLOGIE SECŢIA DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ANUL DE STUDII I SOCIOLOGIA FAMILIEI"

Transcription

1 UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV FACULTATEA DE DREPT ŞI SOCIOLOGIE SECŢIA DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ANUL DE STUDII I SOCIOLOGIA FAMILIEI SUPORT DE CURS Conf.univ.dr. Angela Stan 2oo9

2 Cuvânt înainte Cineva s-ar putea întreba: îmi este necesară cunoaşterea ştiinţifică a familiei? Ştiu destul de multe despre familie, din experienţa mea şi a celor din jur. Am crescut într-o familie, am cunoscut şi alte familii şi am constatat că sunt diferite de a mea. Am citit Anna Karenina, Marile familii, Baltagul. Ce să fac? Să renunţ la toate aceste cunoştinţe şi trăiri? Cum s-ar putea integra ele într-o abordare ştiinţifică şi la ce mi-ar folosi ridicarea la un alt nivel de cunoaştere? Să identific noi strategii de abordare?, noi metode şi tehnici de cercetare care să-mi permită s-o înţeleg mai bine?, soluţii pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă numeroase familii? Răspunsul la aceste întrebări şi la altele constituie miza acestui curs. Constituind unitatea grupală fundamentală a societăţii, familia şi problemele sale au reprezentat un obiectiv central de reflecţie şi analiză a spiritualităţii umane şi a politicii sociale. Este prezentă atât în conştiinţa comună ca parte integrantă a experienţei cotidiene, cât şi în artă, filozofie, religie, ştiinţă ca expresii ale conştiinţei sistematizate. Unitatea socială numită familie, implică o instituţie larg răspândită, chiar universală, exprimată dea lungul timpului în felurite forme concrete. Dacă examinăm familia din perspectivă diacronică (pe verticala istoriei) constatăm că unele din aceste forme au dispărut ori s-au diminuat ca pondere, altele leau luat locul, ori s-au adăugat la cele existente. Fiecare societate a avut şi are un anumit sistem familial, adică un sistem de reglementare a raporturilor dintre bărbaţi şi femei şi dintre aceştia şi copiii lor. Sistemele familiale se diferenţiază între ele după: a. modalitatea acceptată social prin care două sau mai multe persoane se pot constitui ca familie; b. gradul de cuprindere a grupului familial; c. forma de transmitere a moştenirii; d. modul de exercitare a autorităţii în familie. În faţa complexităţii deconcertante de forme, relaţii şi procese prin care se exprimă familia în diferite contexte socioculturale, epoci, împrejurări s-a impus depăşirea cunoaşterii comune prin abordări ştiinţifice. Începând din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea s-au constituit şi maturizat mai multe ştiinţe care s-au ocupat de familie din diferite perspective. Fiecare dintre acestea a generat un sistem propriu de concepte, teorii, metode şi tehnici de cercetare stabilindu-şi obiective tot mai ample. În acest proces se înscrie şi sociologia familiei. Este o ramură specializată a sociologiei care studiază familia ca o structură dinamică, definită în raporturile sale cu mediul social global. Sociologia familiei a dobândit un statut distinct prin contribuţiile lui Auguste Comte (în esenţa lor teoretic 2

3 speculative, fără nici o fundamentare pe analize empirice), Frederic Le Play (s-a sprijinit în principal pe anchete extensive şi pe monografii). Emile Durkhaim prin cursul Introducere în sociologia familiei şi lucrarea Familia conjugală aduce contribuţii interesante mai ales în planul metodologiei. Pe această linie îl va avea drept continuator pe Claude Levi-Strauss. Pe de altă parte, prin analiza formelor arhaice de familie în care, din punctul său de vedere, şi-ar avea originea toate formele moderne, Durkhaim va influenţa indirect antropologia socială engleză şi sociologia americana (Radcliffe-Brown şi Talcot Parsons). Sociologia americană interbelică a familiei a reprezentat o etapă distinctă. Aceasta s-a dezvoltat sub forma unor analize structural-funcţionaliste care consideră familia un sistem de poziţii sociale şi de roluri legate prin procese funcţionale de celelalte instituţii sociale. Problematica se reduce la raporturile dintre organizarea familială şi schimbarea socială asimilată cu industrializarea şi urbanizarea. Cercetările nu depăşesc decât foarte puţin nivelul de comentare a datelor empirice şi le lipseşte dimensiunea istorică. Fac excepţie lucrările Şcolii de la Chicago, îndeosebi Ţăranul polonez în Europa şi America (W. Thomas şi Znaniecki) şi Familia neagră (Frazier). Acestea au o suprafaţă teoretică mai mare şi încorporează din plin dimensiunea istorică. Mai ales în deceniul patru sociologia americană a familie aproape se confundă cu studii ce pot fi reunite sub numele de asistenţă socială. Acestea aveau scopuri foarte practice legate de aducerea pe linie de plutire a familiilor ce se confruntau cu problemele grave ridicate de şomaj, criză, adaptare culturală. După al doilea război mondial, cercetarea sociologică privind familia din SUA îşi diversifică domeniile de analiză şi demersurile metodologice. Se conturează trei direcţii principale de studiu: 1. o orientare structurală interesată de raporturile dintre familie şi societate; 2. orientarea comportamentală centrată pe interacţiunile din cadrul familie; 3. orientare situaţională preocupată de acţiunile familie în situaţii date. După 1960 dimensiunea istorică este tot mai frecvent integrată în analizele de sociologia familiei. Neil Smelser şi William Good îşi fundamentează analizele pe un bogat material istoric şi etnologic. În altă ordine a ideilor, istoria sociologiei familiei evidenţiază o permanentă schimbare a temelor principale abordate şi a principalelor răspunsuri date cu privire la situaţia familiei. La mijlocul sec. XIX este frecvent prezentă ideea crizei familiei. Temele critice principale vizează slăbirea autorităţii paterne, condiţia morală precară a familiei căreia i se propun remedii filantropice, moraliste sau ideologice. Tema crizei morale a familie este amplificată la începutul sec. XX. 3

4 În perioada interbelică, ca reacţie la concepţia lui Malthus, se amplifică discursurile pronataliste, modelul familiei numeroase mai ales în Europa. Această temă va reveni cu obstinaţie în America postbelică. Sub influenţa psihanalizei, apar numeroase lucrări care accentuează pericolul intern care pândeşte familia, pericol rezultat din presiunea interdicţiilor practicate în familie. Aceste idei vor fi amplu dezvoltate în lucrările feministe sau inspirate de ideologia feministă. După al doilea război mondial se afirmă tot mai frecvent tema statului providenţial care ar trebui să preia tot mai mult din funcţiile tradiţionale ale familiei (educarea copiilor, îngrijirea bolnavilor, bătrânilor). Au apărut şi reacţii la aceste teze. Începând din deceniul opt tema crizei familiei este reluată în contextul dinamicii accentuate a stilurilor alternative de viaţă (cuplurile consensuale, celibatul, cuplurile homosexuale) şi a creşterii instabilităţii familiei, a divorţialităţii. Sunt şi autori care abordează optimist perspectivele familiei subliniind că timpul a dovedit că aceasta are o deosebită putere de adaptare la schimbările economice şi sociale, că este o instituţie suplă şi rezistentă, cu toate dificultăţile ce o însoţesc, că este locul privilegiat al afectivităţii celor ce o formează. Aspiraţiile teoretice şi practic-aplicative tot mai înalte ale sociologiei familiei au pus în evidenţă limitele abordărilor riguros disciplinare, necesitatea permeabilizării graniţelor prin abordări inter-, multişi trans-disciplinare, adică de tip integrativ. Acesta este mesajul explicit înscris chiar în titlul unor lucrări cu caracter didactic de exemplu Psihosociologia familiei (Florin Druţă), Sociopsihologia şi antropologia familiei (Petru Iluţ). Dar cele mai multe lucrări elaborate în ultimii 20 de ani conţin implicit acest mesaj prin recursul la cunoştinţe generate de diferite discipline, de exemplu Marrieges and famillies making choices and facing change (Marry Ann Lamanna, Agnes Riedmann). Această introducere a vrut să atragă atenţia asupra caracterului polimorf al problematicii familiei. Ori, probleme complexe cer abordări empirico-teoretice şi metodologice complexe. Aceasta echivalează cu invitaţia de a activa cunoştinţe dobândite în alte contexte disciplinare şi a le pune în slujba analizei nuanţate a problemelor legate de constituirea familiei, aşteptări şi împliniri de rol în context familial, stabilitate şi instabilitate, complexitatea raporturilor dintre familie şi societate. Sper ca la sfârşitul cursurilor, a dezbaterilor de seminar şi propriei reflexii să constataţi nu numai şi nu în primul rând că v-aţi îmbogăţim cunoştinţele despre familie ci mai ales să vă simţiţi mai pregătiţi să faceţi faţă provocărilor viitoarei activităţi profesionale şi ale vieţii personale, să înţelegeţi şi să schimbaţi în bine tot ce vă stă în putere. 4

5 Capitolul 1 Cunoaşterea familiei de la conştiinţa comună, la sociologia familiei şi disciplinele conexe Obiective: După parcurgerea acestui capitol veţi putea să: - identificaţi particularităţile cunoaşterii comune a familiei; - înţelegeţi de ce cunoaşterea comună trebuie valorificată, dar şi depăşită de cunoaşterea ştiinţifică; - să înţelegeţi de ce este benefică epistemic integrarea achiziţiilor din alte discipline care se ocupă de familie; - identificaţi temele şi orientările teoretico-metodologice actuale din sociologia familiei; - înţelegeţi de ce studierea familiei este importantă pentru viitorul specialist în sociologie şi asistenţă socială. 1. Cunoaşterea comună şi cunoaşterea ştiinţifică în problematica familiei 1.1. Particularităţile cunoaşterii comune Cunoaşterea comună este sistemul de reprezentări, cunoştinţe, explicaţii obţinute în mod spontan, pe baza activităţilor şi contextelor obişnuite (familie, muncă, cercul de prieteni, organizaţii politice şi obşteşti). Indiferent de nivelul de pregătire toţi oamenii au o concepţie despre viaţa de familie, au explicaţii şi formulează predicţii în legătură cu probleme precum: prietenia şi dragostea, înţelegerea în familie, creşterea şi educarea copiilor, comportamentele deviante. La acest nivel imaginile şi interpretările sunt rezultatul unor mecanisme psihologice şi socioculturale destul de complexe. Sunt îmbinate observaţiile proprii cu ale semenilor, se formulează ipoteze, se atribuie cauze. Aceste strategii sunt spontane, neelaborate, incomplete Virtuţile cunoaşterii comune a familiei 1 Este suportul cognitiv fundamental pentru comportamentul majorităţii indivizilor. Ei aleg parteneri, întemeiază familii, cresc copii fără să fi studiat sociologia familiei sau psihologie socială. 5

6 2. Este materia primă pentru investigaţiile sistematice de anvergură de psihologie socială, sociologie, antropologie socială şi culturală. Datele despre conţinutul conştiinţei comune pentru o anumită problemă şi într-un areal sunt culese prin metode cantitative şi calitative. 3 Este o realitate puternic diferenţiată pe un continuum ce porneşte de la constatări simple, clişee şi prejudecăţi, până la observaţii şi raţionamente profunde, explicaţii şi interpretări subtile (cazuri elocvente sunt scriitorii dar şi alte categorii de intelectuali. Situarea pe acest continuum depinde de inteligenţă, nivel de cultură, multitudinea şi varietatea experienţei. Dacă avem în vedere vârfurile vom depista explicaţii care au corespondent în psihosociologie. Adesea diferenţa este doar de limbaj Neajunsuri şi limite ale cunoaşterii comune 1. În descrierea, explicarea şi interpretarea fenomenelor psihosociale intervine subiectivitatea (interese, aspiraţii, valori individuale sau de grup). Aceasta poate deforma percepţia realităţii. În anumite împrejurări şi pentru anumite date, imaginile pot fi adecvate dar, în absenţa controlului prin metode ştiinţifice, nu ştim când sunt astfel. Ex.: părerile soţului şi ale soţiei despre cauzele tensiunilor din propria familie pot fi semnificativ diferite. 2. Percepţiile sunt întotdeauna particulare, rezultate ale unui context specific. Simţul comun are tendinţa de a transforma caracteristicile unui fragment al realităţii sociale imediate în caracteristici universale. 3. Datorită registrului restrâns de cazuri cu care operează prezintă pericolul de a înregistra doar legăturile aparente dintre factori. 4. Constatărilor simţului comun le lipseşte precizia, sunt formulate în termeni vagi deoarece nu se bazează pe măsurare. 5. Are ca sursă importantă clişeele şi stereotipiile sociale, judecăţi în primul rând apreciative care sunt însuşite şi practicate ca atare fără a fi trecute prin filtrul experienţei şi gândirii proprii Necesitatea depăşirii cunoaşterii comune prin demersuri ştiinţifice 1. Funcţia explicită a cercetării ştiinţifice este producerea de cunoaştere. Prima condiţie este precizia, exactitatea, în organizarea şi desfăşurarea ei. Cercetătorul alege o anumită desfăşurare logică. Ştiinţele socioumane au un obiect diferit de cel al ştiinţelor naturii. E vorba deci, de a cunoaşte altceva, cu alte mijloace şi, pe cale de consecinţă, evaluarea acestei cunoaşteri după alte criterii. Există două logici care caracterizează investigaţiile în ştiinţele sociale; sunt două strategii (stiluri) ale cercetării, corespunzând metodologiilor cantitativă respectiv calitativă: 6

7 - strategia deductivă este caracteristică cercetării cantitative. Este un proces linear: teorie ipoteze operaţionalizare eşantionare colectarea datelor validarea; - strategia inductivă, specifică cercetării calitative. Este un proces circular: presupoziţii colectare şi interpretare caz eşantionare colectare şi interpretare caz teorie (după Florentina Scârneci, 2006, pg. 15, 17). 2. Rândurile de mai sus atestă că subiectivitatea este prezentă şi în cercetarea ştiinţifică. Dar prezenţa ei este mai restrânsă, în principiu poate fi circumscrisă, dar este întotdeauna asumată de cercetători. Saltul spre cunoaşterea ştiinţifică s-a produs prin elaborarea unor metode de testare a ipotezelor, de control al variabilelor ce intervin în descrierea şi explicarea fenomenelor. 3. Cunoaşterea ştiinţifică a socioumanului înseamnă cercetare ştiinţifică în care este cuprinsă - e adevărat că de cele mai multe ori pe bază de eşantion - întreaga populaţie la care se referă. 4. În abordarea ştiinţifică, prin luarea în consideraţie a unui complex de factori (variabile), sunt puse în lumină legături mai profunde, nesesizabile cu ochiul liber. Sinteză a paragrafului 1. Abordarea ştiinţifică a familiei, având în mentalitatea cotidiană o sursă esenţială de informaţii, inspirându-se din ea şi în privinţa ipotezelor şi teoriilor, urmăreşte depăşirea nivelului cunoaşterii comune prin asumarea următoarelor deziderate principale: 1. Dobândirea de date cât mai exacte despre multitudinea dimensiunilor, a dinamicii şi a funcţiilor grupului familial. 2. Tendinţa spre o abordare globală, inclusiv prin comparaţii pe verticala timpului şi pe orizontala socioculturală. Ipotezele şi teoriile sunt astfel elaborate încât să poată fi verificate (confirmate sau nu) şi, prin aceasta, să aibă forţă predictivă, să poată fi utilizate ca bază pentru intervenţii practice. 3. Varietatea, fluiditatea şi inseparabilitatea socialului şi umanului, în parte, şi a familialului şi nonfamilialului, au efecte importante asupra disciplinelor ce se ocupă de studierea familiei: - acestea nu au atins şi cred că nici nu pot atinge rigoarea descriptivă, explicativă şi predictivă a ştiinţelor naturii; - disciplinele socioumane pot ajunge la generalizări de nivele diferite şi cu durate diferite de valabilitate dar nu şi la enunţuri cu valoare universală. Şi totuşi, prin rafinarea strategiilor de investigare, a metodelor, tehnicilor şi instrumentelor cantitative şi calitative de cercetare, culegere, şi prelucrare a unui număr 7

8 tot mai mare de date relevante aceste discipline îşi pot asigura creşterea gradului de ştiinţificitate. Pentru descifrarea unor fenomene precum alegerea partenerului de cuplu, ritualurile în familia românească, relaţiile inter - generaţionale în familie, violenţa domestică pot fi mai bine cunoscute prin punerea împreună a rezultatelor dobândite prin cercetarea cantitativă şi calitativă. 1.2 Abordarea complexă a familiei. Conexiuni şi interferenţe disciplinare Familia şi problemele sale focalizează atenţia mai multor discipline ştiinţifice situate pe paliere diferite: - la primul nivel se situează ştiinţele juridice (dreptul familiei); economice ( se referă la bugetele familiale); demografia (studiază nupţialitatea, fertilitatea); psihiatria ( cu accent pe familie ca mediu potenţator şi terapizant al maladiilor psihice); istoria culturii şi civilizaţiei; - la al doilea nivel se situează sociologia familiei, psihologia socială, antropologia culturală şi socială. Viziunile şi preocupările acestor discipline se diferenţiază în funcţie de mai multe coordonate: - de la macrosocial la microsocial; - de la formal - normativ la descriptiv - informal. Aceste delimitări reflectă etapa dezvoltării disciplinare a ştiinţei. Treptat s-a trecut la dezvoltarea inter - şi multidisciplinară, accentul mutându-se pe interferenţe şi suprapuneri între disciplinele care studiază familia. Cele mai importante conexiuni şi interferenţe: 1. Între sociologia familiei şi psihologia socială. În calitate de microsociologie, sociologia familiei se suprapune aproape în totalitate cu psihologia socială. Alegerea partenerului, statusurile şi rolurile din familie, afectivitate şi cooperare, tensiuni şi strategii de rezolvare a lor, socializare şi educaţie, realitatea de ansamblu a grupului familial sunt obiect de explorare deopotrivă pentru sociologia familiei şi psihologia socială. 2. Între demografie şi psihologia socială. Când s-a înţeles că demografia nu poate rămâne doar la nivelul constatărilor cifrice, că trebui sa-şi sporească utilitatea socială prin explicaţii şi predicţii cu privire la concepţia şi comportamentul natalist al populaţiei s-a ajuns la concepte şi teorii fundamentale din psihologia socială: valori, atitudini, intenţii; teorii ale învăţării sociale; factorii motivaţionali şi luarea deciziilor. 3. Între istorie şi sociologia familiei. Istoria ca ştiinţă şi-a extins preocupările dincolo de evenimentele politice, ocupându-se tot mai intens de viaţa cotidiană, de instituţii şi mentalităţi, deci şi de familie care le condensează. Pentru aceasta a apelat la achiziţiile 8

9 psihosociologiei legate de dinamica rolurilor în familie, socializare, teoria schimbului social. Prin apel la istorie sociologia poate elabora tipologii, teorii despre structura, funcţiile şi dinamica familiei. 4. Sociologia familiei şi antropologia culturală. Ambele năzuiesc spre globalitate. Au evoluat separat câteva decenii: - sociologia utiliza în cercetările complexe aproape exclusiv metode cantitativ - statistice, iar antropologia metode calitativ intensive; - antropologia culturală s-a ocupat de societăţile simple, omogene, iar sociologia de societăţile complexe, puternic stratificate. În ultimele decenii s-au apropiat tot mai mult: - sociologia practică tot mai consistent metode calitative (etno metodologia); - studiile antropologice cercetează şi societăţile complexe industrial - urbane. Există totuşi o diferenţă marcantă: sociologia integrează mai substanţial date din psihologia socială în timp ce antropologia e saturată într-o mai mare măsură cu date cultural - comparative. Antropologia culturală a constatat marea diversitate a tipurilor de familie (monogamă, poligamă, matrilocală, patrilocală, neolocală), a studiat caracteristicile relaţiilor de rudenie, modurile diferite de descendenţă şi de creştere a copiilor. Prin toate acestea a contribuit la consolidarea concepţiei relativismului cultural, la clarificarea distincţiei între optica de interior (emică) şi cea de exterior (etică). Optica de exterior (a cercetătorului) nu trebuie considerată automat ca obiectivă. Interacţiunile între discipline au consolidat convingerea eficienţei cognitive a cercetărilor inter - şi multidisciplinare Teme în actualitate 1.3 Tendinţe actuale în sociologia familiei S-au impus ca urmare a: 1. Schimbărilor în poziţia şi rolul familiei în societate; 2. Achiziţiilor din disciplinele conexe. În deceniul 8 al secolului trecut, evoluţia studiilor despre familie a fost marcată de : - un nou val al mişcării feministe care a concentrat atenţia asupra variabilei statutul femeii în familie ; - impunerea unor noi date şi metode. Demografia istorică şi Sociologia istorică au dezvăluit interdependenţa la scară macrosocială între industrializare pe deoparte, structura şi comportamentul familial, pe altă parte. Aceste evenimente, întreţesute cu alte cauze au determinat următoarele direcţii tematice: 9

10 Diacronia familiei, ciclul vieţii familiale (de la perioada premaritală până la bătrâneţe şi văduvie). Este analizat la scară micro şi macrosocială. 1. Relaţia dintre caracteristicile civilizaţiei materiale şi modelele de familie, tipul de distribuţie a rolurilor în diferite etape ale istoriei civilizaţiei; 2. Divorţialitate şi recăsătorie. Sunt căutate variabilele relevante pentru disoluţia mariajului. A crescut interesul pentru consecinţele divorţului cu deplasarea accentului de la microcercetări spre cercetări la scară macrosocială, vizând efectele socioeconomice pe termen lung. 3. Stilurile de viaţă alternative familiei clasice: uniunea liberă, familia monoparentală, celibatul, coabitările homosexuale, cu accent pe particularităţile şi consecinţele acestora. 4. Relaţiile părinţi copii privite ca relaţii bilaterale analizate în diacronie. Se scrie tot mai mult despre socializarea părinţilor de către copii, despre relaţia dintre copii maturi şi părinţii lor în vârstă Orientări teoretico-metodologice Demersurile actuale în sociologia familiei tind spre o abordare care să fie în acelaşi timp globală şi cu un grad tot mai mare de exactitate. Cele mai importante orientări în sociologia actuală a familiei sunt: 1. Paradigma structural - funcţionalistă, mai ales cea sistemică este încă actuală, prin sugestiile pe linia sistem - subsistem, intrări - ieşiri. În studierea relaţiilor dintre membrii familiei între grupurile restrânse sau lărgite de familii se foloseşte analiza de reţea; 2. Teoria conflictualistă. Se disting două variante: - una tare, de sorginte marxistă, conform căreia familia este micromediul ce reflectă în formă concentrată exploatarea omului şi conflictul inerent societăţilor bazate pe clase cu interese opuse. Femeile sunt exploatate de bărbaţi, copii de părinţi iar femeia este dublu victimizată; - o variantă atenuată, amarxistă, şi apolitică. În conformitate cu aceasta tensiunile între membrii familiei sunt inevitabile deoarece aceştia au profiluri psihocomportamentale diferite, aspiraţii neconsensuale şi adesea, interese opuse. Deşi în familia contemporană deciziile sunt luate într-o manieră mai democratică, puterea membrilor săi nu este egală, resursele acestei inegalităţi sunt de natură economică, fizică, socială, etc. Perspectiva feministă este inspirată de conflictualism, s-au formulează în paralel cu acesta critici privind distribuţia rolurilor în societate şi familie, regulile de viaţă din familia tradiţională şi contemporană. 10

11 3. Perspectiva interacţionistă, conform căreia familia este o entitate dinamică în care oamenii îşi modelează tot timpul relaţiile şi construiesc o existenţă de grup. Interacţionismul simbolic explicitează aceste procese insistând pe ideea că interacţiunile se construiesc pe baza simbolurilor şi aşteptărilor de rol dintre membrii săi. 4. Paradigma costuri - beneficii pare astăzi cea mai importantă şi eficientă epistemic (Petru Iluţ). Teza de bază (formulată de G. Becker) este că aproape toate aspectele legate de familie pot fi descrise şi explicate în termen de capital, costuri, beneficii, strategii raţionale; cu condiţia introducerii şi a capitalului informaţional deţinut de indivizi. 5. Teoria schimbului social este o variantă mai slabă a paradigmei costuri - beneficii deşi i-a premers. Teza ei fundamentală este: interacţiunile dintre oameni, asocierile lor se fac în virtutea unui schimb de bunuri şi servicii materiale sau simbolice. Conform acestei teorii în viaţa contemporană funcţionează legea reciprocităţii ( ţi-am dat - mă aştept să-mi dai ). Pornind de aici s-a ajuns la teoria echităţii, conform căreia actorii aflaţi într-un context de coparticipare (cum este şi cel familial), judecă dreptatea după egalitatea dintre cât dau - cât primesc şi cât dai cât primeşti. Inegalitatea percepută dintre cei doi termeni s-a dovedit o cauză majoră a disoluţiei maritale. 6. Orientarea socio - biologistă. S-a născut din întrebarea daca dincolo de calcule privind costurile şi beneficiile vieţii de familie, ale creşterii şi educării copiilor, există vreun factor înnăscut care să determine reproducerea indiferent de dificultăţi? Este acest factor suficient de puternic? răspunsul este da. Mai mult, adepţii acestei orientări încearcă să dovedească faptul că şi alte comportamente, pe care le considerăm efecte ale socializării, sunt de natură biologică (egoismul, altruismul) Relevanţa teoretică şi practic - aplicativă a studierii familiei Din punctul de vedere al cercetării fundamentale, familia este un subiect predilect pentru sociologie şi disciplinele conexe deoarece: - este o unitate socială destul de bine circumscrisă şi relativ stabilă. Poate fi considerată un cvasilaborator, prezintă avantajele rigorii apropiate de experiment. Datorită numărului mic de membri se pot urmări şi înregistra, cu destul de mare precizie date, mecanisme, determinări cauzale; - tot datorită dimensiunilor reduse cercetătorii pot aspira să realizeze o imagine globală; - datele complexe şi precise despre familie au semnificaţie deosebită pentru înţelegerea societăţii în ansamblu. Studierea familiei are şi raţiuni practic aplicative; patru dintre ele par mai importante: 11

12 - orice prognoză şi politică socială demografică poate fi corect realizată numai ţinând seama de concepţia şi comportamentul natalist al cuplurilor, de planificarea familială; - familia rămâne instanţa socializatoare şi educaţională cea mai importantă, inclusiv în transmiterea structurilor axiologice. Societatea nu poate fi indiferentă la ce vor fi şi vor face viitorii săi membri. Or, familia este mediul în care se cristalizează opţiunile şcolare şi profesionale, se formează caractere; - se vorbeşte tot mai mult nu numai de terapia familiei, (intervenţia unor instituţii specializate în diminuarea conflictelor, a disfuncţionalităţilor ce apar în familie ) ci şi despre terapia prin familie (se consideră că familia rămâne cel mai important grup de suport în boli psihice şi fizice grave); - descifrarea unor structuri, regularităţi din universul familial are semnificaţie pentru marele public, pentru oricine doreşte să-şi aleagă cel mai potrivit partener conjugal care să-i fie prieten, iubit, părinte al copiilor săi, să aibă satisfacţii în viaţa de familie. Teme de reflecţie 1. Care este raportul dintre cunoaşterea comună şi cunoaşterea ştiinţifică a familiei. 2. Identificaţi marile direcţii tematice ale sociologiei familiei şi domeniile conexe cu aceasta. 3. Cum au evoluat raporturile dintre sociologia familiei şi antropologia culturală. 4. Este utilă cunoaşterea ştiinţifică a familiei de către viitorii specialişti în sociologie şi în asistenţa socială a familiei? Dacă Da argumentaţi. 12

13 Capitolul 2 Tipuri şi structuri maritale şi familiale. Grupul domestic Obiective: După parcurgerea acestui capitol veţi putea: - înţelege de ce s-au elaborat mai multe definiţii (definiri) ale familiei; - descifra continuitatea şi discontinuitatea între familia din lumea biologică şi familia umană; - înţelege de ce mariajul este universal, care sunt tipurile de mariaj şi care este cea mai veche reglementare privind întemeierea unei familii; - înţelege care sunt tipurile de familii cu relevanţă generală pentru Sociologia familiei Familia şi apariţia ei Definirea familiei Înregistrăm o mare varietate de conţinut a termenului familie, mergând de la înţelesurile mai vagi atribuite de simţul comun, până la definiţii exacte cu care operează juriştii. Abordarea sociologică vizează interacţiunea formal - informal în viaţa socială cu accent pe ultimul. De aceea, în cazul noţiunilor care-şi propun să organizeze pentru mintea noastră spaţiul social (este şi cazul familiei) nu pot fi date, mai exact nu sunt foarte utile, definiţiile de tip sintetic, aristotelian. Ele ar lăsa în afară o multitudine de configuraţii care se găsesc într-un număr semnificativ în societatea reală. Or, societatea gândită trebuie să se apropie din ce în ce mai nuanţat de societatea reală. Această exigenţă cere elaborarea unor definiri ale familiei, prin discutarea mai largă a caracteristicilor şi funcţiile ei în diferite contexte istorice şi socioculturale. Iată două exemple de definiri: 13

14 1. Familia este un grup social caracterizat prin rezidenţă comină, cooperare economică şi reproducţie. Ea include adulţi de ambele sexe, din care cel puţin doi au relaţii sexuale recunoscute social şi au unul sau mai mulţi copii proprii s-au adoptaţi, pe care îi cresc şi îngrijesc (G.Murdock, 1949). Observaţii: - Formularea relaţii sexuale recunoscute social sugerează că nu este vorba exclusiv de recunoaşterea juridică. - Formularea cel puţin doi trimite la familia nucleară dar şi la cea extinsă completă sau incompletă. 2. Ce este familia? Vom folosi următoarea definiţie : este orice relaţie exprimată sexual sau ca relaţie copil-părinte în care oamenii - de obicei legaţi de legături de rudenie, căsătorie sau adopţie 1.locuiesc împreună pe baza unui angajament, 2. formează o unitate economică şi au grijă de cei tineri, 3. îşi găsesc identitatea ca membri importanţi ai grupului (M. A. Lamanna, A.Riedmann, 1991, p.7). Această definire are o flexibilitate mai mare decât prima, deci mai multe valenţe descriptive şi explicative. Cele mai importante sunt următoarele: 1. Expresia vom folosi sugerează că este vorba de o opţiune bazată pe constatarea că în societatea americană contemporană există o mare diversitate de configuraţii care trebuie considerate familii. 2. De obicei legaţi spune că membrii unei familii nu sunt în mod necesar legaţi prin căsătorie, sânge sau adopţie. 3. Se sugerează că pentru a fi o familie nu toate rolurile (soţ, soţie, copil) trebuie incluse în definiţie deoarece există familii monoparentale şi familii fără copii. 4. Sociologii nu mai consideră că o familie trebuie să aibă un tată aducător de venit şi o mamă casnică. Nu poate fi ignorată existenţa familiilor cu dublă carieră, nici a celor cu roluri inversate (soţia lucrează, soţul face gospodărie). Distribuţia rolurilor a devenit o problemă de eficienţă nu de respectare a tradiţiei. 5. Se subliniază ideea că în societăţile avansate o comunicare intrafamilială semnificativă nu este neapărat încorsetată de roluri sociale prescrise. Sigur, în anumite probleme soţul, soţia alţi membri maturi ai familiei comunică în conformitate cu rolul tradiţional (când se discută situaţia şcolară, comportamentul, starea de sănătate a copiilor). Dar părinţii şi copii pot comunica la un nivel mai intim, 14

15 pot sa-şi împărtăşească speranţe, temeri, bucurii. Această comunicare nu decurge în mod necesar din statusuri şi roluri prestabilite. 6. Toţi membrii familiei se consideră şi sunt consideraţi componenţi esenţiali ai unui grup particular şi distinct. 7. Familia poate fi văzută ca un grup primar ideal (oamenii comunică unul cu celălalt ca fiinţe umane în toată integritatea lor), astfel de grupuri pot oferi sentimentul că eşti acceptat aşa cum eşti Principalele funcţii sociale ale familiei Fără a miza totul pe teza că grupul familial a apărut din anumite nevoi funcţionale, nu este recomandabil să se renunţe la sintagma funcţiile familiei. Indiferent de cauzele genezei familiei, o dată apărută şi legitimată ea îndeplineşte importante funţii sociale. Expresia funcţii sociale indică faptul că, fiind vorba de sociologie ne concentrăm asupra aspectelor sociale, fără a le neglija pe cele biologice. Pe de altă parte sugerează faptul că naturalul, biologicul, psihologicul sunt indisolubil legate de social şi cultural, chiar asimilate de acesta până la indistincţie. Care sunt aceste funcţii? 1. Regularizarea comportamentului sexual - aceasta înseamnă că, aproape fără excepţie, pe tot globul se practică tabu-ul incestului (sunt interzise relaţiile sexuale între rude apropiate). Mijlocul formal de control este interzicerea căsătoriei între părinţi şi copii, fraţi - surori, unchi nepoţi. Mariajul poate fi supravegheat nu însă şi celelalte relaţii efective. 2. Reglementarea modelelor de reproducere - societatea permite sau interzice anumite forme de căsătorie (monogamă sau poligamă). Pe de altă parte, prin promovarea unei anumite concepţii despre divorţ şi recăsătorie, societatea încurajează sau nu reproducerea. 3. Funcţia economică - organizarea producţiei şi a consumului. În societăţile preindustriale sistemele economico-sociale depind esenţial de funcţia productivă a familiei. În societatea industrială şi postindustrială funcţia economică principală a familiei este consumul, dar acesta presupune organizarea bugetului adică repartiţia cheltuielilor. 4. Socializarea copiilor familia este contextul propice pentru îndeplinirea acestei funcţii deoarece dispune de mijloace eficiente de control şi de cunoaşterea personalităţii copilului. Societatea trebuie să asigure condiţii (inclusiv pentru familie) astfel încât viitorii ei membri să-şi însuşească valorile sociale dezirabile. 15

16 5. Crearea unui climat socio-afectiv propice pentru membrii săi fiinţa umană are nevoie nu numai de hrană şi locuinţă ci şi de căldură sufletească, protecţie, ajutor în momentele dificile. Familia întruneşte cel mai adesea şi în cel mai înalt grad capacitatea de a le oferi. 6. Acordarea directă şi indirectă a statusului social prin faptul că te naşti într-o anumită familie, cu un anumit statut social şi istorie ţi se asigură premisele viitoarei tale integrări, iar prin nivelul de şcolaritate pe care ţi-l asigură, familia îţi acordă indirect şansele unui status social superior Originea grupului familial Oamenii au caracteristici comune cu alte primate. Acestea fac posibilă şi necesară viaţa în grupuri restrânse. Este vorba de următoarele caracteristici : - naşterea puilor într-o fază timpurie a dezvoltării lor, ceea ce determină o mai îndelungată dependenţă de părinţi; - sexualitatea pe tot parcursul anului, adică interacţiunea continuă între masculi şi femele; - preferinţa femelelor pentru masculi cooperanţi, mai puţin agresivi; - diviziunea muncii bazată pe sexe: femelele angajate mai ales în îngrijirea copiilor, masculii în protecţia lor. Oamenii au şi alte caracteristici bio- psihologice care le-au permis să instituie forme stabile de familie. Caracteristicile esenţiale sunt: - limbajul articulat; - capacitatea de autocontrol; - abilitatea de a planifica în colectiv şi de a învăţa noi forme de comportament. Conform perspectivei funcţionaliste, oamenii au descoperit necesitatea de a reglementa relaţiile dintre membrii comunităţii (tribului) pentru a reduce competiţia sexuală, făcându-i astfel mai puternici în raport cu ameninţările din afară. Aceasta a dus la apariţia familiei. Iar necesitatea reducerii conflictelor din interiorul familiei au dus la tabu-ul incestului. În acelaşi context teoretic se înscrie şi Principiul legitimităţii, formulat de B. Malinowski. Conform acestui principiu, funcţia mariajului şi a familiei este de a identifica bărbatul răspunzător de protecţia femeii şi a copiilor, precum şi plasarea acestora în societate. Prin Teoria cooperării şi a schimbului, Cl. Levi Strauss insistă asupra faptului că mariajul în afara familiei sau a tribului a fost cel mai eficient mijloc de a încheia alianţe. Schimbul de miri şi mirese sunt primele relaţii sociale serioase. 16

17 Probabil, familia a apărut, prin încercări îndelungate, ca strategia instituţională optimă de răspuns la diferite cerinţe legate de supravieţuirea grupurilor umane Mariajul şi formele sale Universalitatea mariajului, tabu-ul incestului Mariajul este uniunea dintre indivizi de sex opus, recunoscută şi legitimată social. Este o instituţie pe care o regăsim în orice societate şi cultură. Diferă de alte uniuni interindividuale prin: - se desfăşoară în manieră publică (de obicei formală); - contactele sexuale dintre parteneri funcţionează ca element explicit al relaţiei; - constituie condiţia legitimizării urmaşilor cărora le conferă un statut social acceptat; - are tendinţa (cel puţin ca aspiraţie) de a fi o relaţie stabilă şi de durată. Deşi în cele mai multe ţări divorţul este acceptat, în nici una nu este încurajat. Definirea de mai sus are o valoare orientativă, caracteristicile menţionate se regăsesc dor ca tendinţă statistică. Criteriul indivizi de sex diferit e încălcat de căsătoriile homosexuale ca şi de mariajele între două femei ce se întâlneşte în Dahomei. Tabu-ul incestului ca normă este aproape universal. Există şi excepţii, dar acestea sunt selective (numai frate-soră) şi sunt permise doar familiilor regale. Din perspectiva simţului comun, nepracticarea relaţiilor sexuale între rudele apropiate este un lucru firesc şi constituie o normă prescrisă de creştinism. Dar sociologii, antropologii s-au întrebat care sunt cauzele interdicţiei explicite a acestui gen de relaţii sexuale. Explicaţii date: 1.suprasaturarea de stimuli 2.necesitatea eliminării conflictelor în familia nucleară şi extinsă şi menţinerea în limite normale a relaţiilor de rudenie; 3. cea mai consistentă explicaţie este teama de degenerarea biologică Tipuri de mariaj 17

18 1. După numărul de parteneri: monogam şi poligam. Forma monogamă: este aceea în care pe un interval de timp dat, o persoană este căsătorită cu o singură altă persoană. Daca avem în vedere posibilitatea mai multor căsătorii de-a lungul vieţii vorbim de monogamie serială. Forma poligamă se poate manifesta ca : poliginie ( un bărbat căsătorit cu mai multe femei) şi poliandrie (o femeie căsătorită cu mai mulţi bărbaţi, mult mai rar întâlnită). Formele acestea sunt determinate de condiţii economice, cultural-religioase sau ecologice. 2. După criteriul rezidenţial (locul în care se va stabili noua familie). Are multiple semnificaţii în plan economic, psihosocial al socializării copiilor. Antropologia culturală a identificat: - rezidenţa patrilocală - tinerii se stabilesc la familia soţului; - rezidenţă matrilocală tinerii se stabilesc la familia soţiei; - rezidenţa ambilocală este indiferent unde se stabilesc sau locuiesc succesiv la cele două familii consangvine; - rezidenţa avuncolocală tinerii locuiesc cu unul din unchii soţului sau soţiei; - rezidenţă neolocală tânărul cuplu se stabileşte într-o locuinţă proprie. Este modelul rezidenţial cel mai popular, care se impune tot mai mult. 3. După regulile de căsătorie : endogam şi exogam. Mariajul endogam are loc între membrii aceluiaşi grup - asigură stabilitatea şi reproducerea specificului sociocultural. Mariajul exogam are loc între persoane aparţinând unor grupuri diferite asigură legăturile şi schimburile cu alte populaţii sau segmente populaţionale, şi creşterea vigorii grupului care îl practică. În societăţile complexe unde se intersectează multiple criterii de grupare (etnia, religia, vârsta, statutul socioprofesional), binomul interior-exterior e mai vag. De aceea a fost înlocuit cu unul mai flexibil : homogam-heterogam Modele teoretice de familie Se bazează pe distincţia dintre domeniul privat al familiei, asociat naturii şi sfera publică, cu instituţiile şi dezideratele ei, în intenţia de a identifica modalităţile de coroborare a celor două aspecte şi explicarea unor fenomene noi apărute în sfera familiei. 1. Modelul tradiţional european. Conform acestui model familia este considerată o asociere naturală cu caracter privat. Este alcătuită dintr-un bărbat, o femeie şi copii lor naturali. 18

19 Soţul este capul familiei, este responsabil cu asigurarea mijloacelor economice necesare acesteia. Fiind soţ şi tată este recunoscut ca autoritatea centrală în raport cu ceilalţi membri ai familiei, deţine controlul asupra modului de alocare a resurselor în interiorul şi în afara familiei, este reprezentantul familiei în sfera publică. Soţia răspunde de organizarea vieţii domestice, conduce gospodăria, îngrijeşte şi educă copiii, ea nu este implicată în deciziile majore ale familiei. Modelul se bazează pe o diviziune strictă a rolurilor domestice, pe subordonarea femeii. 2. Modelul contractualist - are ca punct de plecare individul autonom, stăpân pe viaţa sa. Consideră relaţiile interumane ca opţionale, selective şi susceptibile de a fi negociate şi tratate ca subiecte ale unor înţelegeri de tip contractual. Căsătoria este considerată un parteneriat încheiat conform voinţei părţilor. Soţii pot decide prin contract modul de administrare a relaţiilor personale şi financiare în timpul căsătoriei şi în eventualitatea unui divorţ. Statul nu se amestecă în încheierea contractelor maritale, astfel încât libertatea oricărui om este limitate doar de obligaţiile autoasumate. Adepţii acestui model identifică următoarele avantaje: - manifestarea pluralismului şi a diversităţii în viaţa de familie; - contractul este o modalitate de detaşare de stereotipiile de gen; - ar putea facilita diverse căi de introducere a copiilor în familie, inclusiv prin sarcini contractuale (mame surogate); - ar permite cuplurilor homosexuale şi persoanelor singure să devină părinţi. Criticii acestui model consideră că: - teoria contractualistă promovează libertatea individuală dar neglijează valorile sociale: - reglementările contractualiste nu modifică mediul economic şi condiţiile sociale care creează relaţiile de subordonare dintre bărbaţi şi femei. 3. Modelul comunitar - se fundamentează pe ideea că familia este expresia unor relaţionări personale şi sociale mai ample decât cele individuale. În primul rând orice persoană devine autonomă după ce a parcurs o perioadă îndelungată de dependenţă, în care a fost modelată de apartenenţa la o comunitate etnică, religioasă, socială, regională. În al doilea rând familia este precondiţia oricărei forme de viaţă socială, iar mariajul nu este în primul rând o relaţie între doi oameni, ci posibilitatea perpetuării generaţiilor. În consecinţă, rolurile şi îndatoririle sociale sunt o sarcină politică, ceea ce implică opţiuni şi valori. În consecinţă, problema căsătoriei între persoane de acelaşi sens aparţine domeniului decizional comunitar care operează pe baza sistemelor colective de 19

20 judecată, după principiul: cei mulţi au dreptate. Acest model articulează valorile comune, dar limitează libertatea individuală şi pluralismul social. 4. Modelul bazat pe drepturi. Abordarea legislaţiei familiei din perspectiva drepturilor subliniază importanţa privatităţii familiei. Recunoaşte natura politică dar şi caracterul negociabil al normelor şi valorilor sociale. Există două poziţii distincte privind drepturile: - concepe familia ca entitate unitară îndreptăţită să fie ocrotită de amestecul din partea statului; - atribuie drepturile fiecărui individ care trebuie protejat de prejudiciile pe care statul le-ar putea aduce opţiunilor şi comportamentelor sale intime. Se conturează conflictul dintre drepturile individuale şi drepturile familiei. Ex: violenţa domestică necesită intervenţia statului pentru protejarea victimei, dar sunt stabilite condiţiile legale ale intervenţiei, dreptul la contracepţie este un drept al cuplului dar şi al soţiei sau soţului chiar împotriva deciziilor partenerului. 5. Modelul bazat pe drepturi şi responsabilităţi relaţionale. Consideră individul o entitate distinctă dar şi o persoană puternic implicată în relaţii de dependenţă, îngrijire, responsabilitate, iar familiile ca asociaţii cu caracter privat, entităţi modelate de ordinea politică şi juridică. Ex: respectarea gradelor de rudenie prohibite de la relaţii sociale şi căsătorie; adopţiile legale care permit alcătuirea unei familii, măsura în care nelegitimitatea unui copil duce la ignorarea legală a relaţiilor tată-copil. Drepturile nu mai sunt privite ca aparţinând indivizilor ci, mai curând, ca revendicări fundamentale ce decurg din relaţii umane de diferite grade de privatitate. Această teorie are în vedere atât libertăţile individuale, dar şi drepturile de a întemeia şi menţine asocieri private compatibile cu concepţiile publice asupra responsabilităţilor pe care acele asocieri le atrag după ele. (după O. Dragomir, M. Miroiu, 2002, pg ) Tipologia familiei Taxonomia familiei poate cuprinde o varietate impresionantă: 1. Clasificări conjuncturale utile doar la gruparea unor date statistice sub sintagme ale limbajului cotidian (bogate sărace, tinere bătrâne, active - pasive). 2. Clasificări care au fost elaborate în contextul, şi pentru necesităţile unor cercetări sociologice concrete, pe anumite teme privind familia (agrare non-agrare mixte, muncitoreşti ţărăneşti intelectuale, tradiţionale moderne, reprimatoare - liberale). 20

21 3. Cu valoare generală pentru sociologia familiei (nucleară extinsă, consangvină conjugală, patriarhală matriarhală, biparentală - monoparentală). Ne vom ocupa doar de cea de-a treia categorie. Începem cu binomul nuclear - extins: - familia nucleară sau simplă este unitatea compusă dintr-o pereche maritală şi copiii dependenţi de ei care locuiesc şi gospodăresc împreună. Este considerată unitatea pan - umană minimală, este tipică pentru societăţile industriale şi post industriale; - familia extinsă, lărgită sau compusă - cuprinde pe lângă un nucleu familial şi alte rude sau generaţii (de regulă trei). Este tipică, fără a fi exclusiv prezentă,în societăţile tradiţionale rurale. Familia nucleară şi extinsă, aşa cum au fost prezentate sunt tipuri ideale; cazurile concrete fiind abateri, mai mult sau mai puţin semnificative, de la modelul teoretic. În ambele tipuri identificăm familii complete şi incomplete. Dacă examinăm tipurile de familie din diferite contexte socioculturale, ca şi cazurile concrete de structuri familiale din interiorul acestor contexte, constatăm un continuu, nuclear ( ideal ) extins ( ideal). Între ele întâlnim mai multe variante intermediare. Cele mai semnificative sunt: - familia tulpină reuneşte trei generaţii: tată, mamă, unul dintre copii cu soţia şi copiii lor precum şi copiii rămaşi celibatari. Toţi aceştia formează o casă. - familia extinsă modificată - conceptul sugerează un fenomen mai des întâlnit în lumea contemporană şi constă în următoarele: deşi noile cupluri devin independente se separă teritorial de părinţi, familia continuă să se manifeste ca extinsă. Între părinţi şi copii, între fraţi, între bunici şi nepoţi se menţin puternice relaţii socioafective dar şi economice. Toate deciziile şi evenimentele importante sunt trăite împreună. În continuare vom analiza binomul familie consangvină familie conjugală. - familia consangvină este familia din care provin indivizii - mamă, tată, fraţi, surori, bunici, unchi, veri. Este principala sursă de socializare primară, de aceea mai este numită şi familie de orientare; - familia conjugală este constituită de regulă prin căsătorie alcătuită din soţ / soţie, copii, socri, cumnaţi. Mai este numită familia de procreare. Cei mai mulţi adulţii (bărbaţi şi femei) aparţin simultan celor două tipuri. Acest fapt aduce beneficii dar şi costuri importante. Familia matriarhală şi patriarhală: - în familia patriarhală relaţii economice, sociale şi politice sunt dominate de bărbaţi. În unele societăţi este admisă poligamia. Sunt legate de descendenţa pe linie paternă şi rezidenţa patrilocală; - în familia matriarhală relaţiile sunt dominate de femei; e mai puţin prezentă azi în forma clasică. Este tipică pentru societăţile matrilineare şi matrilocale. 21

22 În societatea contemporană se înregistrează un număr tot mai mare de configuraţii centrate pe mamă din care cele mai multe sunt monoparentale Familia şi gospodăria. Grupul domestic Grupul domestic este un ansamblu de persoane care împart acelaşi spaţiu de viaţă. Aici sunt esenţiale noţiunile de coabitare şi rezidenţă comună. Spaţiul comun de viaţă poate fi: - un context de muncă sau producţie (o fermă agricolă sau un atelier meşteşugăresc) - un spaţiu de odihnă şi consum, de interacţiuni psiho afective. De regulă grupul domestic este structurat în jurul grupului de menaj (spaţiul de viaţă şi activitate al familiei conjugale). Anumite grupuri domestice sunt doar grupuri de menaj, altele înglobează mai multe grupuri menajere sau mai multe rude consangvine ori prin alianţă. Mai ales în activităţile de producţie pot include şi nonrude (angajaţi, ucenici, servitori). Termenul gospodărie este înţeles în cultura noastră ca o locuinţă cu anexele sale, în care se desfăşoară activităţi de tip agrar sau de prelucrare a produselor agricole. În DEX, 1975, gospodăria mai este definită şi ca unitatea formată dintr-o locuinţă şi din persoanele înrudite care o locuiesc, trăind în comun. Pentru descrierea realităţii din ţara noastră sunt suficienţi termenii de familie, gospodărie şi menaj. Teme de reflecţie 1. Identificaţi în bibliografie alte definiri ale familiei şi analizaţi valenţele lor descriptive şi explicative. 2. De ce fiecare cercetător al familiei a elaborat ori a optat pentru o anumită definire a familiei? 3.De ce sunt importante pentru un viitor sociolog şi asistent social modelele teoretice de familie? 4.Identificaţi beneficiile şi costurile posibile ale apartenenţei simultane la familia consangvină şi la cea conjugală. 22

23 Capitolul 3 Social şi psihosocial în alegerea partenerului de viaţă. Piaţa maritală Obiective: După parcurgerea acestui capitol veţi înţelege: - Ce schimbare fundamentală s-a produs în ce priveşte instanţa care alege viitorul partener conjugal al unui tânăr/tânără; - care sunt factorii socio-demografici care s-au dovedit (statistic) semnificativi pentru alegerea partenerului de cuplu; - ce mecanisme psihosociale intervin în selecţia viitorului partener; - unde îşi etalează calităţile cei ce doresc să-şi găsească un partener; - de ce căsătoria este un proces multifactorial. Oamenii sunt fiinţe sociale programate genetic pentru afilierea cu ceilalţi. Ei încep cu ataşamentul faţă de părinţi, continuă cu prietenia şi dragostea, cu întemeierea unei relaţii stabile cu un bărbat/femeie Dragostea şi căsătoria. De la opţiunea altora la opţiunea proprie. Dragostea romantică. O mare parte din iubirile şi coabitările premaritale se finalizează în căsătorii, altele nu. În legătură cu raportul dintre dragoste şi căsătorie pot fi întâlnite două afirmaţii: 1. E greu de conceput o iubire adevărată fără măcar gândul la căsătorie. 2. Un mariaj neîntemeiat pe dragoste este ceva aproape imoral. 23

GRAFURI NEORIENTATE. 1. Notiunea de graf neorientat

GRAFURI NEORIENTATE. 1. Notiunea de graf neorientat GRAFURI NEORIENTATE 1. Notiunea de graf neorientat Se numeşte graf neorientat o pereche ordonată de multimi notată G=(V, M) unde: V : este o multime finită şi nevidă, ale cărei elemente se numesc noduri

More information

LABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE)

LABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE) LABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE) I. Scopul Laboratorului: Îşi propune să participe la analiza teoretică şi investigarea practică

More information

Aplicatii ale programarii grafice in experimentele de FIZICĂ

Aplicatii ale programarii grafice in experimentele de FIZICĂ Aplicatii ale programarii grafice in experimentele de FIZICĂ Autori: - Ionuț LUCA - Mircea MIHALEA - Răzvan ARDELEAN Coordonator științific: Prof. TITU MASTAN ARGUMENT 1. Profilul colegiului nostru este

More information

Press review. Monitorizare presa. Programul de responsabilitate sociala. Lumea ta? Curata! TIMISOARA Page1

Press review. Monitorizare presa. Programul de responsabilitate sociala. Lumea ta? Curata! TIMISOARA Page1 Page1 Monitorizare presa Programul de responsabilitate sociala Lumea ta? Curata! TIMISOARA 03.06.2010 Page2 ZIUA DE VEST 03.06.2010 Page3 BURSA.RO 02.06.2010 Page4 NEWSTIMISOARA.RO 02.06.2010 Cu ocazia

More information

Criterii pentru validarea tezelor de doctorat începute în anul universitar 2011/2012

Criterii pentru validarea tezelor de doctorat începute în anul universitar 2011/2012 CNATCDU - Panel 4 - Stiinte juridice Criterii pentru validarea tezelor de doctorat începute în anul universitar 2011/2012 1. Între temă, titlu şi conţinutul tezei există concordanţă. 2. Tema tezei este

More information

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru Proiect nr. 154/323 cod SMIS 4428 cofinanțat de prin Fondul European de Dezvoltare Regională Investiții pentru viitorul dumneavoastră. Programul Operațional

More information

Pasul 2. Desaturaţi imaginea. image>adjustments>desaturate sau Ctrl+Shift+I

Pasul 2. Desaturaţi imaginea. image>adjustments>desaturate sau Ctrl+Shift+I 4.19 Cum se transformă o faţă în piatră? Pasul 1. Deschideţi imaginea pe care doriţi să o modificaţi. Pasul 2. Desaturaţi imaginea. image>adjustments>desaturate sau Ctrl+Shift+I Pasul 3. Deschideţi şi

More information

DIRECTIVA HABITATE Prezentare generală. Directiva 92/43 a CE din 21 Mai 1992

DIRECTIVA HABITATE Prezentare generală. Directiva 92/43 a CE din 21 Mai 1992 DIRECTIVA HABITATE Prezentare generală Directiva 92/43 a CE din 21 Mai 1992 Birds Directive Habitats Directive Natura 2000 = SPAs + SACs Special Protection Areas Special Areas of Conservation Arii de Protecţie

More information

VISUAL FOX PRO VIDEOFORMATE ŞI RAPOARTE. Se deschide proiectul Documents->Forms->Form Wizard->One-to-many Form Wizard

VISUAL FOX PRO VIDEOFORMATE ŞI RAPOARTE. Se deschide proiectul Documents->Forms->Form Wizard->One-to-many Form Wizard VISUAL FOX PRO VIDEOFORMATE ŞI RAPOARTE Fie tabele: create table emitenti(; simbol char(10),; denumire char(32) not null,; cf char(8) not null,; data_l date,; activ logical,; piata char(12),; cap_soc number(10),;

More information

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Proiect nr. 154/323 cod SMIS 4428 cofinanțat de prin Fondul European de Dezvoltare Regională Investiții pentru viitorul

More information

Parcurgerea arborilor binari şi aplicaţii

Parcurgerea arborilor binari şi aplicaţii Parcurgerea arborilor binari şi aplicaţii Un arbore binar este un arbore în care fiecare nod are gradul cel mult 2, adică fiecare nod are cel mult 2 fii. Arborii binari au şi o definiţie recursivă : -

More information

Marketing politic. CURS (tematică & bibliografie) Specializarea Ştiinţe Politice, anul III

Marketing politic. CURS (tematică & bibliografie) Specializarea Ştiinţe Politice, anul III Marketing CURS (tematică & bibliografie) Specializarea Ştiinţe Politice, anul III Lect.dr. Corina Barbaros (corina.barbaros@uaic.ro) Obiectivele cursului: 1. Familiarizarea studenţilor cu modelele clasice

More information

SUBIECTE CONCURS ADMITERE TEST GRILĂ DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR FILIERA DIRECTĂ VARIANTA 1

SUBIECTE CONCURS ADMITERE TEST GRILĂ DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR FILIERA DIRECTĂ VARIANTA 1 008 SUBIECTE CONCURS ADMITERE TEST GRILĂ DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR FILIERA DIRECTĂ VARIANTA 1 1. Dacă expresiile de sub radical sunt pozitive să se găsească soluţia corectă a expresiei x x x 3 a) x

More information

LESSON FOURTEEN

LESSON FOURTEEN LESSON FOURTEEN lesson (lesn) = lecţie fourteen ( fǥ: ti:n) = patrusprezece fourteenth ( fǥ: ti:nθ) = a patrasprezecea, al patrusprezecilea morning (mǥ:niŋ) = dimineaţă evening (i:vniŋ) = seară Morning

More information

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 16 - Criptografia asimetrică Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Limitările criptografiei

More information

Application form for the 2015/2016 auditions for THE EUROPEAN UNION YOUTH ORCHESTRA (EUYO)

Application form for the 2015/2016 auditions for THE EUROPEAN UNION YOUTH ORCHESTRA (EUYO) Application form for the 2015/2016 auditions for THE EUROPEAN UNION YOUTH ORCHESTRA (EUYO) Open to all born between 1 January 1990 and 31 December 2000 Surname Nationality Date of birth Forename Instrument

More information

Alexandrina-Corina Andrei. Everyday English. Elementary. comunicare.ro

Alexandrina-Corina Andrei. Everyday English. Elementary. comunicare.ro Alexandrina-Corina Andrei Everyday English Elementary comunicare.ro Toate drepturile asupra acestei ediţii aparţin Editurii Comunicare.ro, 2004 SNSPA, Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice David

More information

Precizări metodologice cu privire la evaluarea inińială/ predictivă la disciplina limba engleză, din anul şcolar

Precizări metodologice cu privire la evaluarea inińială/ predictivă la disciplina limba engleză, din anul şcolar Precizări metodologice cu privire la evaluarea inińială/ predictivă la disciplina limba engleză, din anul şcolar 11-1 Pentru anul şcolar 11-1, la disciplina limba engleză, modelul de test inińial/ predictiv

More information

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ,

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ, CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ, COMUNICARE ŞI DEONTOLOGIE Seminar SELECTAREA ŞI VALORIFICAREA SURSELOR INFORMATICE / BIBLIOGRAFICE IN CERCETAREA DOCTORALĂ Alexandru Nichici /2014-2015 1. CARE SUNT PROBLEMELE CU

More information

Curriculum vitae Europass

Curriculum vitae Europass Curriculum vitae Europass Informaţii personale Nume / Prenume TANASESCU IOANA EUGENIA Adresă(e) Str. G. Enescu Nr. 10, 400305 CLUJ_NAPOCA Telefon(oane) 0264.420531, 0745820731 Fax(uri) E-mail(uri) ioanatanasescu@usamvcluj.ro,

More information

Clasele de asigurare. Legea 237/2015 Anexa nr. 1

Clasele de asigurare. Legea 237/2015 Anexa nr. 1 Legea 237/2015 Anexa nr. 1 Clasele de asigurare Secţiunea A. Asigurări generale 1. accidente, inclusiv accidente de muncă şi boli profesionale: a) despăgubiri financiare fixe b) despăgubiri financiare

More information

CALITATEA VIEŢII LA PERSOANELE CU DIZABILITĂŢI. ANALIZA MEDIULUI EXISTENŢIAL ŞI INTERVENŢII PSIHOSOCIALE

CALITATEA VIEŢII LA PERSOANELE CU DIZABILITĂŢI. ANALIZA MEDIULUI EXISTENŢIAL ŞI INTERVENŢII PSIHOSOCIALE CALITATEA VIEŢII LA PERSOANELE CU DIZABILITĂŢI. ANALIZA MEDIULUI EXISTENŢIAL ŞI INTERVENŢII PSIHOSOCIALE Studiul de faţă prezintă, în prima parte, câteva modele explicative ale calităţii vieţii, cu referire

More information

TTX260 investiţie cu cost redus, performanţă bună

TTX260 investiţie cu cost redus, performanţă bună Lighting TTX260 investiţie cu cost redus, performanţă bună TTX260 TTX260 este o soluţie de iluminat liniară, economică şi flexibilă, care poate fi folosită cu sau fără reflectoare (cu cost redus), pentru

More information

Cuprins zone.com sagner.de

Cuprins zone.com sagner.de Cuprins 1. www.books zone.com... 2 2. www.istoria.md... 7 3. www.kubon sagner.de... 12 4. www.valorebooks.com... 17 Search Books http://www.books-zone.com/search.php?action=cauta&titlu=&autor=&e_id=397&ca_id=...

More information

PROIECT DE PROGRAMĂ PENTRU OPŢIONAL. Denumirea opţionalului: PREVENIREA ABANDONULUI ŞCOLAR. ESTE PROFESIA MEA! CUPRINS. Argument

PROIECT DE PROGRAMĂ PENTRU OPŢIONAL. Denumirea opţionalului: PREVENIREA ABANDONULUI ŞCOLAR. ESTE PROFESIA MEA! CUPRINS. Argument PROIECT DE PROGRAMĂ PENTRU OPŢIONAL Denumirea opţionalului: PREVENIREA ABANDONULUI ŞCOLAR. ESTE PROFESIA MEA! Tipul: C.D.S., construit; aria curriculară OM ŞI SOCIETATE Clasa: a VIII-a, a IX-a Număr de

More information

Split Screen Specifications

Split Screen Specifications Reference for picture-in-picture split-screen Split Screen-ul trebuie sa fie full background. The split-screen has to be full background The file must be exported as HD, following Adstream Romania technical

More information

COSTUL DE OPORTUNITATE AL UNUI STUDENT ROMÂN OPPORTUNITY COST OF A ROMANIAN STUDENT. Felix-Constantin BURCEA. Felix-Constantin BURCEA

COSTUL DE OPORTUNITATE AL UNUI STUDENT ROMÂN OPPORTUNITY COST OF A ROMANIAN STUDENT. Felix-Constantin BURCEA. Felix-Constantin BURCEA COSTUL DE OPORTUNITATE AL UNUI STUDENT ROMÂN Felix-Constantin BURCEA Abstract A face compromisuri implică întotdeauna a compara costuri şi beneficii. Ce câştigi reprezintă beneficiul, care de obicei depinde

More information

Click pe More options sub simbolul telefon (în centru spre stânga) dacă sistemul nu a fost deja configurat.

Click pe More options sub simbolul telefon (în centru spre stânga) dacă sistemul nu a fost deja configurat. 1. Sus în stânga, click pe Audio, apoi pe Audio Connection. 2. Click pe More options sub simbolul telefon (în centru spre stânga) dacă sistemul nu a fost deja configurat. 3. 4. Alegeți opțiunea favorită:

More information

Teoreme de Analiză Matematică - II (teorema Borel - Lebesgue) 1

Teoreme de Analiză Matematică - II (teorema Borel - Lebesgue) 1 Educaţia Matematică Vol. 4, Nr. 1 (2008), 33-38 Teoreme de Analiză Matematică - II (teorema Borel - Lebesgue) 1 Silviu Crăciunaş Abstract In this article we propose a demonstration of Borel - Lebesgue

More information

Maria plays basketball. We live in Australia.

Maria plays basketball. We live in Australia. RECAPITULARE GRAMATICA INCEPATORI I. VERBUL 1. Verb to be (= a fi): I am, you are, he/she/it is, we are, you are, they are Questions and negatives (Intrebari si raspunsuri negative) What s her first name?

More information

Paradoxuri matematice 1

Paradoxuri matematice 1 Educaţia Matematică Vol. 3, Nr. 1-2 (2007), 51-56 Paradoxuri matematice 1 Ileana Buzatu Abstract In this paper we present some interesting paradoxical results that take place when we use in demonstration

More information

Egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi

Egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi Egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi Prin egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi în relaţiile de muncă se înţelege accesul nediscriminatoriu la: - alegerea ori

More information

Evoluţii în domeniul protecţiei persoanelor cu handicap, la 30 septembrie 2010

Evoluţii în domeniul protecţiei persoanelor cu handicap, la 30 septembrie 2010 Evoluţii în domeniul protecţiei persoanelor cu handicap, la 30 2010 La 30 2010 numărul total de persoane cu handicap comunicat Direcţiei Generale Protecţia Persoanelor cu Handicap din cadrul Ministerului

More information

ENVIRONMENTAL MANAGEMENT SYSTEMS AND ENVIRONMENTAL PERFORMANCE ASSESSMENT SISTEME DE MANAGEMENT AL MEDIULUI ŞI DE EVALUARE A PERFORMANŢEI DE MEDIU

ENVIRONMENTAL MANAGEMENT SYSTEMS AND ENVIRONMENTAL PERFORMANCE ASSESSMENT SISTEME DE MANAGEMENT AL MEDIULUI ŞI DE EVALUARE A PERFORMANŢEI DE MEDIU SISTEME DE MANAGEMENT AL MEDIULUI ŞI DE EVALUARE A PERFORMANŢEI DE MEDIU Drd. Alexandru TOMA, ASEM, (Bucureşti) Acest articol vine cu o completare asupra noţiunii de sistem de management al mediului, în

More information

ZOOLOGY AND IDIOMATIC EXPRESSIONS

ZOOLOGY AND IDIOMATIC EXPRESSIONS ZOOLOGY AND IDIOMATIC EXPRESSIONS ZOOLOGIA ŞI EXPRESIILE IDIOMATICE 163 OANA BOLDEA Banat s University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, Timişoara, România Abstract: An expression is an

More information

METODE DE CERCETARE UTILIZATE ÎN EVALUARE

METODE DE CERCETARE UTILIZATE ÎN EVALUARE METODE DE CERCETARE UTILIZATE ÎN EVALUARE Raluca GÂRBOAN Raluca GÂRBOAN Doctor, Departamentul de Administraţie Publică Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, Universitatea Babeş-Bolyai,

More information

Ghid de instalare pentru program NPD RO

Ghid de instalare pentru program NPD RO Ghid de instalare pentru program NPD4758-00 RO Instalarea programului Notă pentru conexiunea USB: Nu conectaţi cablul USB până nu vi se indică să procedaţi astfel. Dacă se afişează acest ecran, faceţi

More information

Fall Spring. PPVT EVT SSRS - Parents. SSRS - Teachers. Acest studiu a fost realizat de Național Institute on Out-of- School Time (NIOST)

Fall Spring. PPVT EVT SSRS - Parents. SSRS - Teachers. Acest studiu a fost realizat de Național Institute on Out-of- School Time (NIOST) O cercetare de evaluare independentă, bazată pe rezultatele copiilor de la FasTracKids şi pe cele ale unor copii între trei şi şase ani din diverse centre educaţionale din Statele Unite: 72 74 68 58 56

More information

DUMITRU BATÂR SOCIOLOGIA DEVIANŢEI SIBIU

DUMITRU BATÂR SOCIOLOGIA DEVIANŢEI SIBIU DUMITRU BATÂR SOCIOLOGIA DEVIANŢEI SIBIU - 2009 CUPRINS CAPITOLUL 1 SOCIOLOGIA ŞTIINŢĂ A SOCIETĂŢII... 7 1.1 Concepţii despre societate şi apariţia sociologiei ca ştiinţă... 7 1.2 Societatea umană obiect

More information

ACTION LEARNING UN PROGRAM DE DEZVOLTARE MANAGERIALĂ

ACTION LEARNING UN PROGRAM DE DEZVOLTARE MANAGERIALĂ Centre for Development in Management B-dul Titulescu 34/5 3400 Cluj-Napoca România tel. +4-0264-41.89.41 ; +4-0264-41.89.42 fax. 41.89.43 Email: office@cdm.ro Web page: www.cdm.ro ACTION LEARNING UN PROGRAM

More information

Predarea drepturilor copilului în cadrul disciplinei Educaţia civică

Predarea drepturilor copilului în cadrul disciplinei Educaţia civică Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova Predarea drepturilor copilului în cadrul disciplinei Educaţia civică material de suport Chişinău 2012 Aprobat în Şedinţa Consiliului Naţional pentru Curriculum,

More information

FIŞA DISCIPLINEI. II 2.5 Semestrul Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei

FIŞA DISCIPLINEI. II 2.5 Semestrul Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea de Vest din Timişoara 1.2 Facultatea / Departamentul Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie 1.3 Catedra Colectivul

More information

Modalităţi de redare a conţinutului 3D prin intermediul unui proiector BenQ:

Modalităţi de redare a conţinutului 3D prin intermediul unui proiector BenQ: Modalităţi de redare a conţinutului 3D prin intermediul unui proiector BenQ: Proiectorul BenQ acceptă redarea conţinutului tridimensional (3D) transferat prin D-Sub, Compus, HDMI, Video şi S-Video. Cu

More information

SORIN CERIN STAREA DE CONCEPŢIUNE ÎN COAXIOLOGIA FENOMENOLOGICĂ

SORIN CERIN STAREA DE CONCEPŢIUNE ÎN COAXIOLOGIA FENOMENOLOGICĂ SORIN CERIN STAREA DE CONCEPŢIUNE ÎN COAXIOLOGIA FENOMENOLOGICĂ EDITURA PACO Bucureşti,2007 All right reserved.the distribution of this book without the written permission of SORIN CERIN, is strictly prohibited.

More information

STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 120 CADRUL GENERAL AL STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT CUPRINS

STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 120 CADRUL GENERAL AL STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT CUPRINS 1 P a g e STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 120 CADRUL GENERAL AL STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT CUPRINS Paragrafele Introducere 1-2 Cadrul general de raportare financiară 3 Cadrul general pentru

More information

Relaţia părinte copil în contextul separării partenerilor conjugali

Relaţia părinte copil în contextul separării partenerilor conjugali Universitatea Babeş Bolyai Cluj Napoca Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială Relaţia părinte copil în contextul separării partenerilor conjugali Rezumatul tezei de doctorat Îndrumător: Profesor

More information

Cum să iubeşti pentru a fi iubit

Cum să iubeşti pentru a fi iubit Cum să iubeşti pentru a fi iubit PSIHOLOGIA VIEŢII COTIDIENE Colecţie coordonată de Alexandru Szabo Coperta: Silvia Muntenescu Traducerea realizată după volumul Dr Paul Hauck, HOW TO LOVE AND BE LOVED,

More information

Curriculum vitae Europass

Curriculum vitae Europass Curriculum vitae Europass Informaţii personale Nume / Prenume Adresă(e) Foia Liliana Georgeta Str. Toma-Cozma Nr. 12, RO- 700555, Iasi, Romania Telefon(oane) +40 232301808 (office) Mobil: +40 744704452

More information

Conf.univ.dr. Lucian CERNUŞCA Universitatea Aurel Vlaicu, Arad Rezumat Există lideri... şi există manageri... dar ce face dintr-un om lider?

Conf.univ.dr. Lucian CERNUŞCA Universitatea Aurel Vlaicu, Arad Rezumat Există lideri... şi există manageri... dar ce face dintr-un om lider? LEADERSHIP ARTÃ SAU ŞTIINŢÃ? Conf.univ.dr. Lucian CERNUŞCA Universitatea Aurel Vlaicu, Arad Rezumat Există lideri... şi există manageri... dar ce face dintr-un om lider? Este leadershipul (actul de a conduce)

More information

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program Universitatea Babeș-Bolyai Facultatea de Psihologie și Științele Educației Departamentul Psihologie

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program Universitatea Babeș-Bolyai Facultatea de Psihologie și Științele Educației Departamentul Psihologie FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Babeș-Bolyai 1.2 Facultatea Facultatea de Psihologie și Științele Educației 1.3 Departamentul Departamentul Psihologie

More information

LUPTA PENTRU IDENTITATEA OMULUI. MEMORIE ŞI IDENTITATE COLECTIVĂ THE BATTLE FOR THE HUMAN BEING S IDENTITY. MEMORY AND COLLECTIVE IDENTITY

LUPTA PENTRU IDENTITATEA OMULUI. MEMORIE ŞI IDENTITATE COLECTIVĂ THE BATTLE FOR THE HUMAN BEING S IDENTITY. MEMORY AND COLLECTIVE IDENTITY LUPTA PENTRU IDENTITATEA OMULUI. MEMORIE ŞI IDENTITATE COLECTIVĂ THE BATTLE FOR THE HUMAN BEING S IDENTITY. MEMORY AND COLLECTIVE IDENTITY Dr. Simona MITROIU Departamentul de Ştiinţe Umaniste Universitatea

More information

CALITATEA FORMĂRII ASISTENTULUI SOCIAL, CERINŢĂ A SERVICIILOR SOCIALE SPECIALIZATE

CALITATEA FORMĂRII ASISTENTULUI SOCIAL, CERINŢĂ A SERVICIILOR SOCIALE SPECIALIZATE CALITATEA FORMĂRII ASISTENTULUI SOCIAL, CERINŢĂ A SERVICIILOR SOCIALE SPECIALIZATE ELENA ZAMFIR ezamfir@gmail.com Abstract: In a world of globalization and growing competition, international and regional

More information

FISA DE EVIDENTA Nr 1/

FISA DE EVIDENTA Nr 1/ Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare -COMOTI Bdul Iuliu Maniu Nr. 220D, 061126 Bucuresti Sector 6, BUCURESTI Tel: 0214340198 Fax: 0214340240 FISA DE EVIDENTA Nr 1/565-236 a rezultatelor

More information

DEZVOLTAREA LEADERSHIP-ULUI ÎN ECONOMIA BAZATĂ PE CUNOAŞTERE LEADERSHIP DEVELOPMENT IN KNOWLEDGE BASED ECONOMY

DEZVOLTAREA LEADERSHIP-ULUI ÎN ECONOMIA BAZATĂ PE CUNOAŞTERE LEADERSHIP DEVELOPMENT IN KNOWLEDGE BASED ECONOMY DEZVOLTAREA LEADERSHIP-ULUI ÎN ECONOMIA BAZATĂ PE CUNOAŞTERE LEADERSHIP DEVELOPMENT IN KNOWLEDGE BASED ECONOMY Conf. univ. dr. Marian NĂSTASE Academia de Studii Economice, Facultatea de Management, Bucureşti

More information

Consideraţii statistice Software statistic

Consideraţii statistice Software statistic Consideraţii statistice Software statistic 2014 Tipuri de date medicale Scala de raţii: se măsoară în funcţie de un punct zero absolut Scale de interval: intervalul (sau distanţa) dintre două puncte pe

More information

FISA DE EVIDENTA Nr 2/

FISA DE EVIDENTA Nr 2/ Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare -COMOTI Bdul Iuliu Maniu Nr. 220D, 061126 Bucuresti Sector 6, BUCURESTI Tel: 0214340198 Fax: 0214340240 FISA DE EVIDENTA Nr 2/565-237 a rezultatelor

More information

Organismul naţional de standardizare. Standardizarea competenţelor digitale

Organismul naţional de standardizare. Standardizarea competenţelor digitale Organismul naţional de standardizare Standardizarea competenţelor digitale Legea 163/2015 OSS Oficiul de Stat de Standardizare 1953 IRS Institutul Român de Standardizare 1970 ASRO Asociaţia de Standardizare

More information

FIŞA DISCIPLINEI. 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai

FIŞA DISCIPLINEI. 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai superior 1.2 Facultatea Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei 1.3 Departamentul Psihologie 1.4 Domeniul de

More information

Comunicarea în grupurile organizaţionale

Comunicarea în grupurile organizaţionale 82 Management Comunicarea în grupurile organizaţionale Ec. Monica RADU Abstract Organizational group can be defined as some persons between who exist interactive connections (functional, communication,

More information

Ghid de prevenire a consumului de droguri în rândul adolescenþilor ºi tinerilor

Ghid de prevenire a consumului de droguri în rândul adolescenþilor ºi tinerilor Ghid de prevenire a consumului de droguri în rândul adolescenþilor ºi tinerilor Autori: psih. Daniela GEORGESCU psih. Ana Maria MOLDOVAN dr. Gabriel CICU Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale: Autori:

More information

Coeziunea socială o analiză post-criză

Coeziunea socială o analiză post-criză Economie teoretică şi aplicată Volumul XIX (2012), No. 11(576), pp. 111-118 Coeziunea socială o analiză post-criză Alina Magdalena MANOLE Academia de Studii Economice din Bucureşti magda.manole@economie.ase.ro

More information

TEORII CONTEMPORANE DESPRE INTELIGENŢĂ CONTEMPORARY APPROACHES TO INTELLIGENCE

TEORII CONTEMPORANE DESPRE INTELIGENŢĂ CONTEMPORARY APPROACHES TO INTELLIGENCE TEORII CONTEMPORANE DESPRE INTELIGENŢĂ CONTEMPORARY APPROACHES TO INTELLIGENCE Lect. univ. dr. Sorin-Avram VÎRTOP Universitatea Constantin Brâncuşi din Târgu-Jiu Ph.D., Sorin-Avram VÎRTOP Constantin Brâncuşi

More information

FIŞA DISCIPLINEI. 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca

FIŞA DISCIPLINEI. 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca superior 1.2 Facultatea Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei 1.3 Departamentul Psihologie 1.4

More information

4 Caracteristici numerice ale variabilelor aleatoare: media şi dispersia

4 Caracteristici numerice ale variabilelor aleatoare: media şi dispersia 4 Caracteristici numerice ale variabilelor aleatoare: media şi dispersia Media (sau ) a unei variabile aleatoare caracterizează tendinţa centrală a valorilor acesteia, iar dispersia 2 ( 2 ) caracterizează

More information

Cuprins. Cuvânt-înainte... 11

Cuprins. Cuvânt-înainte... 11 Cuprins Cuvânt-înainte... 11 Capitolul 1. Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare a întreprinderii... 13 1.1. Necesitatea analizei economico-financiare şi utilizatorii rezultatelor

More information

Cu ce se confruntă cancerul de stomac? Să citim despre chirurgia minim invazivă da Vinci

Cu ce se confruntă cancerul de stomac? Să citim despre chirurgia minim invazivă da Vinci Cu ce se confruntă cancerul de stomac? Să citim despre chirurgia minim invazivă da Vinci Opţiunile chirurgicale Cancerul de stomac, numit şi cancer gastric, apare atunci când celulele normale ies de sub

More information

FACULTATEA JURNALISM ŞI ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII FACULTY JOURNALISM AND COMMUNICATION SCIENCES PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT PLAN OF STUDY

FACULTATEA JURNALISM ŞI ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII FACULTY JOURNALISM AND COMMUNICATION SCIENCES PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT PLAN OF STUDY FACULTATEA JURNALISM ŞI ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII FACULTY JOURNALISM AND COMMUNICATION SCIENCES Nivelul calificării conform ISCED Level of classification by ISCED PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT PLAN OF STUDY Domeniul

More information

Ministerul Educaţiei Naţionale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Ministerul Educaţiei Naţionale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare Examenul de bacalaureat naţional 2014 Proba C de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională studiată pe parcursul învăţământului liceal Proba scrisă la Limba engleză

More information

12.Paralelă între stocarea datelor pe suporturi magnetice şi optice şi transmisia serială

12.Paralelă între stocarea datelor pe suporturi magnetice şi optice şi transmisia serială 12.Paralelă între stocarea datelor pe suporturi magnetice şi optice şi transmisia serială Sursa fotografiei: http://www.stereophile.com/reference/590jitter/ Cuprins şi obiective 1.Introducere 1.Introducere

More information

Ina Curic Lorena Văetişi. Inegalitatea de gen: violenţa invizibilă

Ina Curic Lorena Văetişi. Inegalitatea de gen: violenţa invizibilă Ina Curic Lorena Văetişi Inegalitatea de gen: violenţa invizibilă Editarea acestei publicaţii s-a realizat în cadrul unui proiect desfăşurat de: Institutul Român pentru Acţiune, Instruire şi Cercetare

More information

PREZENTARE INTERFAŢĂ MICROSOFT EXCEL 2007

PREZENTARE INTERFAŢĂ MICROSOFT EXCEL 2007 PREZENTARE INTERFAŢĂ MICROSOFT EXCEL 2007 AGENDĂ Prezentarea aplicaţiei Microsoft Excel Registre şi foi de calcul Funcţia Ajutor (Help) Introducerea, modificarea şi gestionarea datelor în Excel Gestionarea

More information

Raionul Şoldăneşti la 10 mii locuitori 5,2 4,6 4,4 4,8 4,8 4,6 4,6 Personal medical mediu - abs,

Raionul Şoldăneşti la 10 mii locuitori 5,2 4,6 4,4 4,8 4,8 4,6 4,6 Personal medical mediu - abs, Indicatorii de bază privind sănătatea populaţiei raionului şi rezultatele de activitate a instituţiilor medico - sanitare publice Reţeaua instituţiilor medicale: -spitale republicane 17 - - - - - - -spitale

More information

ABORDAREA SISTEMICĂ A MANAGEMENTULUI ORGANIZAŢIILOR SPORTIVE SYSTEMIC APPROACH ON SPORTS ORGANIZATIONS MANAGEMENT

ABORDAREA SISTEMICĂ A MANAGEMENTULUI ORGANIZAŢIILOR SPORTIVE SYSTEMIC APPROACH ON SPORTS ORGANIZATIONS MANAGEMENT ABORDAREA SISTEMICĂ A MANAGEMENTULUI ORGANIZAŢIILOR SPORTIVE SYSTEMIC APPROACH ON SPORTS ORGANIZATIONS MANAGEMENT Marcu Vasile 1, Buhaş Sorin 2 Rezumat Conceptul de sistem scoate în evidenţă interacţiunea,

More information

GRAŢIELA SION PSIHOLOGIA VÂRSTELOR

GRAŢIELA SION PSIHOLOGIA VÂRSTELOR GRAŢIELA SION PSIHOLOGIA VÂRSTELOR Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României SION, GRAŢIELA Psihologia vârstelor / Graţiela Sion, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2003 Bibliogr. 256 p.; 20,5

More information

SOCIOLOGIE ORGANIZATIONALA

SOCIOLOGIE ORGANIZATIONALA SOCIOLOGIE ORGANIZATIONALA UNITATEA I... 2 1. ORGANIZATIA: DEFINITII, TEORII SI MODELE... 2 1.1.DEFINIŢIA ORGANIZAŢIEI... 3 1. 2. TEORIA CICLULUI VIEŢII... 12 4.3. STRUCTURA ORGANIZATIONALA... 18 1. Complexitatea....

More information

REFLECŢII ASUPRA DIRECŢIILOR ACTUALE ÎN STUDIILE PRIVIND EDUCAŢIEA TIMPURIE REFLECTIONS ON CURRENT DIRECTIONS IN STUDIES OF EARLY EDUCATION

REFLECŢII ASUPRA DIRECŢIILOR ACTUALE ÎN STUDIILE PRIVIND EDUCAŢIEA TIMPURIE REFLECTIONS ON CURRENT DIRECTIONS IN STUDIES OF EARLY EDUCATION STUDII REFLECŢII ASUPRA DIRECŢIILOR ACTUALE ÎN STUDIILE PRIVIND EDUCAŢIEA TIMPURIE REFLECTIONS ON CURRENT DIRECTIONS IN STUDIES OF EARLY EDUCATION Ecaterina Vrasmas Universitatea din Bucuresti Rezumat:

More information

Facultatea Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei

Facultatea Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei MINISTRY OF EDUCATION OF THE REPUBLIC OF MOLDOVA UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA COORDINATED: 2017 No. of registration of the study programme APPROVED: MSU SENATE from 2017 Minutes no. Facultatea Psihologie

More information

RELAŢIA RESPONSABILITATE SOCIALĂ SUSTENABILITATE LA NIVELUL ÎNTREPRINDERII

RELAŢIA RESPONSABILITATE SOCIALĂ SUSTENABILITATE LA NIVELUL ÎNTREPRINDERII RELAŢIA RESPONSABILITATE SOCIALĂ SUSTENABILITATE LA NIVELUL ÎNTREPRINDERII Ionela-Carmen, Pirnea 1 Raluca-Andreea, Popa 2 Rezumat: În contextual crizei actuale şi a evoluţiei economice din ultimii ani

More information

10 Estimarea parametrilor: intervale de încredere

10 Estimarea parametrilor: intervale de încredere 10 Estimarea parametrilor: intervale de încredere Intervalele de încredere pentru un parametru necunoscut al unei distribuţii (spre exemplu pentru media unei populaţii) sunt intervale ( 1 ) ce conţin parametrul,

More information

FACULTATEA JURNALISM ŞI ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII FACULTY JOURNALISM AND COMMUNICATION SCIENCES PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT PLAN OF STUDY

FACULTATEA JURNALISM ŞI ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII FACULTY JOURNALISM AND COMMUNICATION SCIENCES PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT PLAN OF STUDY FACULTATEA JURNALISM ŞI ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII FACULTY JOURNALISM AND COMMUNICATION SCIENCES Nivelul calificării conform ISCED Level of classification by ISCED PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT PLAN OF STUDY Domeniul

More information

CONCEPTE MANAGERIALE DE RELAŢII PUBLICE

CONCEPTE MANAGERIALE DE RELAŢII PUBLICE Concepte manageriale de relaţii publice 59 CONCEPTE MANAGERIALE DE RELAŢII PUBLICE M. Forfolea Universitatea Liberă Internaţională din Republica Moldova 1. EVOLUŢIA CONCEPTULUI DE RELAŢII PUBLICE Societatea

More information

Pro-active environmental strategies, main source of competitive advantage within economic organizations

Pro-active environmental strategies, main source of competitive advantage within economic organizations 271 Pro-active environmental strategies, main source of competitive advantage within economic organizations Strategiile de mediu pro-active, sursă principală de avantaj competitiv la nivelul organizaţiilor

More information

Clasificarea internaţională a funcţionării, dizabilităţii şi sănătăţii

Clasificarea internaţională a funcţionării, dizabilităţii şi sănătăţii CIF Clasificarea internaţională a funcţionării, dizabilităţii şi sănătăţii Organizaţia Mondială a Sănătăţii Geneva WHO Library Cataloguing-in-Publication data Clasificarea internaţională a funcţionării,

More information

CONTEXTUALIST-HUMANISTIC SOCIOLOGICAL PARADIGMS FOR A SOCIAL WORK OF CRISIS AND POST-CRISIS. HUMANISTIC SOCIAL WORK

CONTEXTUALIST-HUMANISTIC SOCIOLOGICAL PARADIGMS FOR A SOCIAL WORK OF CRISIS AND POST-CRISIS. HUMANISTIC SOCIAL WORK Petru Stefaroi CONTEXTUALIST-HUMANISTIC SOCIOLOGICAL PARADIGMS FOR A SOCIAL WORK OF CRISIS AND POST-CRISIS. HUMANISTIC SOCIAL WORK Section 1 Introduction Section 2 The contextualist sociological paradigm

More information

SISTEMUL INFORMATIONAL-INFORMATIC PENTRU FIRMA DE CONSTRUCTII

SISTEMUL INFORMATIONAL-INFORMATIC PENTRU FIRMA DE CONSTRUCTII INFORMATIONAL-INFORMATIC PENTRU FIRMA DE CONSTRUCTII Condurache Andreea, dr. ing., S.C. STRATEGIC REEA S.R.L. Abstract: The construction company information system represents all means of collection, processing,

More information

PROBLEME DE TEORIA NUMERELOR LA CONCURSURI ŞI OLIMPIADE

PROBLEME DE TEORIA NUMERELOR LA CONCURSURI ŞI OLIMPIADE PROBLEME DE TEORIA NUMERELOR LA CONCURSURI ŞI OLIMPIADE Corneliu Mănescu-Avram Nicuşor Zlota Lucrarea prezentata la Conferinta Anuala a SSMR din Romania, Ploiesti, 19-21 octombrie 2012 Abstract. This paper

More information

6. MPEG2. Prezentare. Cerinţe principale:

6. MPEG2. Prezentare. Cerinţe principale: 6. MPEG2 Prezentare Standardul MPEG2 VIDEO (ISO/IEC 13818-2) a fost realizat pentru codarea - în transmisiuni TV prin cablu/satelit. - în televiziunea de înaltă definiţie (HDTV). - în servicii video prin

More information

DEZVOLTARE ORGANIZAŢIONALĂ ŞI MANAGEMENTUL SCHIMBĂRII

DEZVOLTARE ORGANIZAŢIONALĂ ŞI MANAGEMENTUL SCHIMBĂRII UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI, CLUJ-NAPOCA Centrul de formare continuă, învățământ la distanță și cu frecvență redusă Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării Specializarea: Administraţie

More information

Biraportul în geometria triunghiului 1

Biraportul în geometria triunghiului 1 Educaţia Matematică Vol. 2, Nr. 1-2 (2006), 3-10 Biraportul în geometria triunghiului 1 Vasile Berghea Abstract In this paper we present an interesting theorem of triangle geometry which has applications

More information

SOCIALIZATION AND FUNCTIONALITY OF SOCIETY. Aurora Lupas Lecturer, PhD.,,,Vasile Goldiș Western University of Arad

SOCIALIZATION AND FUNCTIONALITY OF SOCIETY. Aurora Lupas Lecturer, PhD.,,,Vasile Goldiș Western University of Arad SOCIALIZATION AND FUNCTIONALITY OF SOCIETY Aurora Lupas Lecturer, PhD.,,,Vasile Goldiș Western University of Arad Abstract:Social deficiencies are the result of the malfunctioning or inexistence of a certain

More information

Referinţe în era digitală: marketing şi servicii în lumi virtuale

Referinţe în era digitală: marketing şi servicii în lumi virtuale Referinţe în era digitală: marketing şi servicii în lumi virtuale Dr. Octavia-Luciana Porumbeanu Catedra de Ştiinţele Informării şi Documentării, Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti E-mail:

More information

COMMON MISTAKES IN SPOKEN ENGLISH MADE BY ROMANIAN SPEAKERS

COMMON MISTAKES IN SPOKEN ENGLISH MADE BY ROMANIAN SPEAKERS COMMON MISTAKES IN SPOKEN ENGLISH MADE BY ROMANIAN SPEAKERS ANDREEA MACIU Abstract. The present paper aims at presenting several frequent mistakes that occur in spoken English on the grounds of either

More information

Importanţa productivităţii în sectorul public

Importanţa productivităţii în sectorul public Importanţa productivităţii în sectorul public prep. univ. drd. Oana ABĂLUŢĂ A absolvit Academia de Studii Economice din Bucureşti, Facultatea Management, specializarea Administraţie Publică Centrală. În

More information

Page 1 of 6 Motor - 1.8 l Duratorq-TDCi (74kW/100CP) - Lynx/1.8 l Duratorq-TDCi (92kW/125CP) - Lynx - Curea distribuţie S-MAX/Galaxy 2006.5 (02/2006-) Tipăriţi Demontarea şi montarea Unelte speciale /

More information

FIŞA DISCIPLINEI. Anul universitar

FIŞA DISCIPLINEI. Anul universitar FIŞA DISCIPLINEI Anul universitar 2015-2016 1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea Babes-Bolyai 1.2. Facultatea Facultatea de Business 1.3. Departamentul Departamentul

More information

lindab we simplify construction LindabTopline Țiglă metalică Roca Întoarcerea la natură

lindab we simplify construction LindabTopline Țiglă metalică Roca Întoarcerea la natură LindabTopline Țiglă metalică Roca Întoarcerea la natură Tradiţia ne inspiră Lindab Roca este un sistem complet de învelitori, dezvoltat de-a lungul a multor ani de cercetări, prin perfecţionarea continuă

More information

Delimitări teoretice şi dimensiuni transformatoare ale culturii

Delimitări teoretice şi dimensiuni transformatoare ale culturii Delimitări teoretice şi dimensiuni transformatoare ale culturii Col.prof.univ.dr. Mircea COSMA Intrarea României în NATO şi deschiderile favorabile pentru finalizarea acesteia în cadrul Uniunii Europene

More information

Transforma -te! Steve Andreas. Editura EXCALIBUR Bucureşti Traducere: Carmen Ciocoiu

Transforma -te! Steve Andreas. Editura EXCALIBUR Bucureşti Traducere: Carmen Ciocoiu Transforma -te! ) Cum să devii ceea ce îţi doreşti! Steve Andreas Traducere: Carmen Ciocoiu Editura EXCALIBUR Bucureşti 2008 CUPRINS Mulţumiri... Introducere... Elemente de bază 1 Concepţia despre sine,

More information

Soluţii complete. Găsim soluţia potrivită pentru afacerea ta. contabilitate, consultanţă, evaluări. Sibiu, Cluj Napoca, Rm. Vâlcea

Soluţii complete. Găsim soluţia potrivită pentru afacerea ta. contabilitate, consultanţă, evaluări. Sibiu, Cluj Napoca, Rm. Vâlcea contabiliţăţi complete, evaluări Găsim soluţia potrivită pentru afacerea ta. Soluţii complete contabilitate, consultanţă, evaluări Sibiu, Cluj Napoca, Rm. Vâlcea http://www.financiargrup.ro contact@financiargrup.ro

More information

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI Ţinta producătorului de bunuri şi servicii este de a obţine un profit cât mai mare. Acest deziderat este atins numai dacă produce bunul sau serviciul cu cheltuieli mai mici

More information