RESPONSABILITATEA SOCIALĂ ŞI COMPETITIVITATEA DURABILĂ. Social Responsibility And Sustainable Competitivness

Size: px
Start display at page:

Download "RESPONSABILITATEA SOCIALĂ ŞI COMPETITIVITATEA DURABILĂ. Social Responsibility And Sustainable Competitivness"

Transcription

1 ANALELE ŞTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII ALEXANDRU IOAN CUZA DIN IAŞI Tomul LII/LIII Ştiinţe Economice 2005/2006 RESPONSABILITATEA SOCIALĂ ŞI COMPETITIVITATEA DURABILĂ ANDREI MAXIM * Social Responsibility And Sustainable Competitivness Abstract In the past, companies were expected to adapt their offer of goods and services to the quality levels demanded by their customers and to comply with the basic legal and social standards of the communities within which they performed. The economic transformations of the 90s added new requirements. In the context of the opening of the markets and of an accelerated process of globalization the expectations of various public categories changed considerably. The consumers, the investors, the local communities, the public authorities, the mass-media, and some NGOs began to pressure the companies to adopt a more responsible behavior, to account not only for what they do but also for how they conduct their economic activities. Key words: corporate social responsibility, competitiveness, marketing, sustainable development 1 Introducere În prezent, un număr din ce în ce mai mare de organizaţii constată că, într-un mediu puternic concurenţial, politica maximizării profiturilor pe termen scurt nu mai reprezintă o garanţie a succesului comercial şi că o astfel de politică ar trebui însoţită de un comportament social-responsabil. O companie care îşi desfăşoară activitatea economică în mod responsabil are în vedere nu numai satisfacerea nevoilor clienţilor şi ale acţionarilor ci şi interesele celorlalte părţi afectate, impactul social şi de mediu al acţiunilor sale. O astfel de atitudine îi poate asigura competitivitatea pe termen lung şi reprezintă contribuţia mediului de afaceri la dezvoltarea durabilă. Comisia Europeană defineşte Responsabilitatea Socială Corporativă (RSC) ca fiind un concept prin care companiile integrează preocupări sociale şi de mediu în activităţile lor comerciale şi interacţiunile cu stakeholderi 1, în mod voluntar [Comisia Europeană, 2001, 8]. O altă definiţie general acceptată este cea oferită de Dow Jones Sustainability Indexes: un mod de abordare a afacerilor care creează valoare pe termen lung pentru acţionari, prin valorificarea oportunităţilor şi managementul riscurilor ce decurg din transformările economice, sociale şi de mediu [Dow Jones Sustainability Indexes, 2005]. Iniţiativele RSC ale diferitelor organizaţii nu reprezintă o noutate la nivel european. Conceptul actual de responsabilitate socială se diferenţiază însă de iniţiativele din trecut prin gestionarea într-o manieră strategică şi dezvoltarea instrumentelor necesare în acest sens. * Doctorand, Catedra de Management-Marketing, Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iaşi, andreimaxim@yahoo.com

2 Responsabilitatea socială şi competitivitatea durabilă 199 Prin abordarea strategică, RSC nu mai reprezintă o sumă de acţiuni altruiste ocazionale, ci devine o componentă a activităţii de marketing, un mod de adaptare a companiilor la noile cerinţe ale pieţei. Oferta unei firme trebuie să reflecte preferinţele clienţilor. RSC adaugă o nouă dimensiune valorii produselor, dimensiune pentru care există un număr tot mai mare de clienţi dispuşi să plătească. Situaţia este de tip win-win, obţinându-se beneficii atât pentru firmă cât şi pentru societate în ansamblu. 2 Integrarea RSC în politica de dezvoltare durabilă a Uniunii Europene Preocupările Comisiei Europene privind responsabilitatea socială corporativă sunt relativ recente. Din dorinţa de a îmbunătăţi rezultatele economice ale Uniunii, şefii de stat şi de guvern reuniţi la Lisabona în martie 2000 au expus o strategie concepută cu scopul de a face din Europa, până în anul 2010, economia cea mai competitivă şi cea mai dinamică a lumii, bazată pe cunoaştere, capabilă de creştere economică susţinută, cu mai multe locuri de muncă şi cu o mai bună coeziune socială [Consiliul European, 2000]. Subliniind importanţa contribuţiei sectorului privat în atingerea acestui obiectiv, Consiliul European s-a adresat pentru prima dată în mod direct mediului de afaceri, făcând apel la spiritul de responsabilitate socială al companiilor, cu privire la practicile pentru formarea continuă a angajaţilor, egalitatea şanselor şi dezvoltarea durabilă. În principiu, adoptarea unei atitudini RSC depinde numai de voinţa organizaţiei şi de interacţiunea acesteia cu celelalte părţi interesate. Totuşi, în prezent, companiile sunt supuse la presiuni tot mai mari din partea diferitelor categorii de public, pentru a-şi desfăşura activitatea într-o manieră responsabilă. Profitând de acest context şi înţelegând importanţa contribuţiei IMM-urilor la atingerea obiectivelor Strategiei de la Lisabona, Comisia desfăşoară o amplă campanie de informare şi promovare a RSC. Un prim pas a fost făcut în 2001 prin publicarea Cărţii Verzi a Comisiei Europene Promovarea unui program cadru european pentru Responsabilitatea Socială Corporativă. Scopul acestui document era în primul rând de a lansa o dezbatere asupra conceptului de responsabilitate socială corporativă, iar în al doilea rând de a identifica acele căi de realizare a unui parteneriat pentru dezvoltarea unui program cadru european şi promovarea RSC. În 2002 a fost publicat Comunicatul Comisiei privind responsabilitatea socială corporativă Contribuţia mediului de afaceri la dezvoltarea durabilă. Documentul face referire la rezultatele procesului de consultare iniţiat prin Cartea Verde, strategia Uniunii Europene pentru promovarea RSC, locul conceptului în contextul dezvoltării durabile şi impactul său asupra afacerilor şi a societăţii. Sunt de asemenea prezentate şi o serie de propuneri de acţiuni. Comunicatul era adresat instituţiilor europene, statelor membre, partenerilor sociali, asociaţiilor de firme sau de consumatori, companiilor şi altor părţi interesate, Comisia considerând că strategia de promovare a RSC nu poate fi dezvoltată şi implementată decât cu sprijinul acestor categorii de public. Principalul rezultat al comunicatului din 2002 a fost înfiinţarea în luna octombrie a aceluiaşi an a Forumului European Multi-Stakeholder pentru RSC (European Multi- Stakeholder Forum on CSR), având ca obiectiv promovarea inovaţiei, transparenţei şi convergenţei practicilor şi instrumentelor RSC. Forumul face parte din strategia Comisiei de promovare a RSC şi reprezintă o iniţiativă inovativă prin care sunt aduse la aceeaşi masă organizaţii sindicale reprezentative, organizaţii comerciale, reprezentanţi ai societăţii civile şi asociaţii de firme. S-a creat astfel posibilitatea ca firmele şi stakeholderii lor să coopereze constructiv pentru rezolvarea celor mai delicate aspecte ale RSC. În acest mod, Comisia nu impune soluţii ci îi invită pe cei direct interesaţi să dezvolte ei înşişi soluţiile, prin dialog şi parteneriat. Mandatul forumului a fost clar stabilit încă de la început: prezentarea către Comisie, până în vara anului 2004, a unui raport privind activitatea şi concluziile sale. După

3 200 ANDREI MAXIM evaluarea rezultatelor, Comisia urmează să decidă dacă sunt necesare şi alte iniţiative pentru promovarea RSC şi care va fi viitorul Forumului. CSR EMS Forum şi-a prezentat raportul final la 29 iunie Concluziile şi recomandările cuprinse în acest raport vor fi analizate de Comisie şi vor sta la baza deciziilor acesteia pentru acţiuni ulterioare în domeniul RSC. Astfel, recomandările Forumului se vor constitui în premise pentru dezvoltarea viitoare a RSC în Uniunea Europeană. Comisia Europeană nu a emis până în prezent un nou comunicat cu privire la acest raport. 3 RSC din perspectiva mediului de afaceri 3.1 Factori motivatori. Beneficii Abordarea unei politici RSC în cadrul unei firme poate fi motivată de factori interni (motivul iniţial al înfiinţării organizaţiei, cultura organizaţională, strategii etc.) şi de factori externi. Principalii factori externi ţin de mediu şi de caracteristicile pieţei: schimbările climatice, poluarea, opoziţia faţă de globalizare, crizele energetice, investitorii, consumatorii, autorităţile publice, ONG-urile, sindicatele, alte companii, asociaţii de firme, furnizori. Motivaţiile interne sunt legate în mare parte de beneficiile pe care companiile le pot obţine. Literatura de specialitatea oferă rezultatele a numeroase cercetări cantitative şi calitative realizate în ultimii ani, care demonstrează că firmele obţin avantaje importante prin adoptarea unei politici social-responsabile: îmbunătăţirea performanţelor financiare, reducerea costurilor de operare, îmbunătăţirea imaginii mărcii şi a reputaţiei, creşterea vânzărilor şi a loialităţii clienţilor, creşterea productivităţii şi calităţii, creşterea capacităţii de atragere şi retenţie a angajaţilor, reducerea supravegherii organismelor de reglementare, acces la capital. 3.2 Obstacole Raportul final al CSR EMS Forum sintetizează rezultatele consultărilor, şi identifică o serie de dificultăţi în orientarea către un comportament social-responsabil. Principalele obstacole, reale sau percepute, sunt legate de a stabili dacă o abordare RSC aduce beneficii nete şi de adoptarea unei anumite practici RSC sau a unui anumit instrument [CSR EMS Forum, 2004, 9-10]: Adoptarea unei orientări RSC implică eforturi şi adaptări continue. Planificarea şi implementarea unor noi modalităţi de acţiune implică timp şi investiţii. Beneficiile aduse de o anumită practică sau instrument RSC nu este prea evident în unele cazuri, cu excepţia avantajelor de eco-eficienţă. Firmele mai mici nu au întotdeauna resursele necesare pentru implementarea RSC sau nu urmăresc astfel de obiective datorită unor presiuni sau priorităţi imediate; O curbă de învăţare abruptă un nou jargon ce trebuie tradus în limbajul afacerilor, un nou mod de a acţiona, înregistrări şi evidenţe suplimentare, un nou set de organizaţii şi persoane cu care se interacţionează, lipsa unor informaţii utile sau exemple despre ce au făcut alţii. Firmele, în special IMM-urile, nu au întotdeauna abilităţile, resursele sau experienţa de a continua în acest context;

4 Responsabilitatea socială şi competitivitatea durabilă 201 Dificultăţi în a obţine ajutor unele companii pot fi rezervate în a cere ajutor, neştiind cu exactitate la care organizaţii pot apela; RSC poate fi un domeniu complex şi nesigur, cu impact şi influenţe atât în plan social şi de mediu, cât şi în plan economic; Limite neclare, nevoia de delimitare care componente ale organizaţiei, care probleme, în ce zone geografice, cât de departe trebuie să se manifeste responsabilitatea atunci când cauzele sunt multiple şi indirecte? Trebuie identificaţi stakeholderii, stabilite mecanisme de comunicare continuă, înţelese priorităţi şi interese aflate în opoziţie; Identificarea şi dezvoltarea unor instrumente şi practici eficiente, credibile şi adaptate particularităţilor unei anumite companii, circumstanţelor ei aflate în permanentă schimbare; Colectarea informaţiilor şi stabilirea nivelului de încredere; Dificultăţi în stabilirea unei abordări RSC eficiente şi credibile datorită unei autorităţi publice slabe, neaplicării legilor, infrastructurii slab dezvoltate, stakeholderilor locali lipsiţi de resurse, posibilităţilor limitate de parteneriate; Timpul necesar alinierii activităţilor la valorile RSC, în special pentru companiile complexe. De asemenea, este posibil ca factorul reputaţie să nu fie prea relevant pentru o anumită companie; Limbajul specific RSC trebuie adaptat, concretizat, în special pentru IMM-uri. 3.3 Dezvoltarea orientării RSC la nivelul firmelor Dezvoltarea unei orientări RSC trebuie adaptată la particularităţile respectivei organizaţii şi la cele ale mediului în care acţionează. Totuşi pot fi identificate câteva etape general valabile. În primul rând, este necesară o evaluare preliminară pentru a determina poziţia organizaţiei pe curba de învăţare a RSC. După autoevaluare va fi necesară construirea unei strategii pentru umplerea golurilor şi pentru dezvoltarea altor segmente. Se recomandă realizarea unui plan prin care să se consolideze poziţia RSC în strategiile de afaceri ale companiei. Numeroase companii abordează managementul RSC într-o manieră similară managementului strategic al afacerii. Astfel, RSC nu este individualizat ca element strategic ci este inclus în celelalte elemente esenţiale ale strategiei companiei. Următoarea etapă este dezvoltarea strategiilor. Treptat, compania trece la acţiuni concrete legate de RSC, inerente strategiei generale de afaceri stabilite anterior. Succesiunea acţiunilor pleacă de la simpla introducere a RSC în activităţile companiei şi evoluează către monitorizare şi evaluare pentru o anumită perioadă. Acest proces trebuie să fie iterativ şi să conducă la îmbunătăţire continuă. Activităţile RSC cele mai des întâlnite sunt legate de domenii precum: voluntariatul corporativ, filantropia strategică, sponsorizarea, marketingul relaţionat cu o cauză, creşterea valorii resurselor umane şi protecţia mediului. O analiză detaliată a acestor domenii va face obiectul unui studiu viitor. În tot acest proces de dezvoltare a orientării RSC este esenţială implicarea stakeholderilor şi dialogul cu aceştia. RSC nu înseamnă numai afirmarea valorilor şi principiilor companiei ci şi înţelegerea valorilor celor afectaţi de activitatea sa. Stakeholderii trebuie selectaţi după criterii precum: reprezentativitatea pentru problemele relevante ale firmei, influenţa asupra firmei sau a altor stakeholderi sau potenţialul unei eventuale colaborări de a genera rezultate semnificative pe termen lung.

5 202 ANDREI MAXIM O bună evaluare a rezultatelor va sta la baza dezvoltării ulterioare a activităţilor RSC. Evaluarea performanţelor economice, sociale şi de mediu este de asemenea necesară pentru elaborarea rapoartelor RSC, solicitate de diverse categorii de public. Măsurarea acestor trei dimensiuni ale responsabilităţii sociale corporative este cunoscută sub denumirea de triple bottom line (TBL). În 1997 s-a înfiinţat Global Reporting Initiative (GRI), o instituţie independentă de tip multi-stakeholder având ca obiectiv îmbunătăţirea calităţii, rigurozităţii şi utilităţii raportărilor privind dezvoltarea durabilă [GRI, 1997]. GRI oferă un standard, internaţional acceptat, pentru TBL. Diferite organizaţii au dezvoltat modele de evaluare pentru anumite tipuri de acţiuni RSC. Un exemplu este modelul London Benchmarking Group [LBG, 2004] pentru măsurarea eficacităţii iniţiativelor corporative pentru comunitate. Modelul poate fi aplicat pentru toate companiile, indiferent de mărime, sector de activitate sau ţară. Folosindu-l, companiile pot învăţa unele de la altele, pot planifica strategic şi pot raporta cu mai multă acurateţe şi credibilitate. Pentru a furniza rezultate corecte şi comparabile, cei care îl utilizează trebuie să respecte câteva principii de bază: motivaţia contează şi afectează măsurarea; contribuţia trebuie să fie caritabilă, în caz de dubiu, contribuţia nu trebuie inclusă; contribuţia trebuie evaluată la nivelul costurilor pentru companie şi nu la nivelul preţului pe care beneficiarii l-ar fi plătit în alte condiţii; claritatea obiectivului proiectului (ce anume se încearcă să se obţină?): ce cumpără această investiţie?; în final, în ce fel este lumea mai bună ca rezultat al acestui proiect? O ultimă etapă este comunicarea rezultatelor şi iniţiativelor RSC către publicul larg. Acest pas este însă ignorat de numeroase companii, în special de către IMM-uri, din diverse motive, variind de la lipsa resurselor financiare şi de timp pentru a elabora rapoarte şi strategii de comunicare până la neînţelegerea importanţei comunicării. Dar acţiunile RSC, abordate în mod strategic, reprezintă tehnici de marketing, o modalitate de adaptare a companiilor la noile cerinţe ale pieţei. Din acest motiv, majoritatea beneficiilor asociate comportamentului social-responsabil nu pot fi obţinute decât dacă publicul este informat asupra activităţilor firmei. După cum remarcau autorii unui articol din revista Regulation, dacă o firmă face o donaţie anonimă pentru o cauză caritabilă e ca şi cum ar cumpăra 30 de secunde de linişte la radio [Coors, Andrew C, 2005, 10]. Un studiu Globescan [Globescan, 2005] arată că publicul este destul de slab informat asupra performanţelor de responsabilitate socială ale companiilor. Fiind rugaţi să menţioneze numele unei companii social-responsabile, majoritatea oamenilor intervievaţi (din 21 de ţări din întreaga lume) nu au putut să dea un răspuns. Cei care au răspuns, au menţionat deseori companii cu o reputaţie deosebită a brandului şi nu companiile foarte active în domeniul RSC. În cadrul campaniei de promovare a responsabilităţii sociale responsabile Direcţia Generală pentru Întreprinderi a Comisiei europene a elaborat un ghid de comunicare destinat în special IMM-urilor implicate în activităţi RSC. Printre instrumentele de comunicare RSC se numără: etichetele produselor, ambalajul, relaţiile cu presa, buletine informative, evenimente legate de o anumită chestiune, rapoarte, afişe, fluturaşi, pliante, broşuri, situri web, reclame, mape informaţionale sau chiar transmiterea orală. Alegerea unui anumit instrument depinde de mesajul care trebuie transmis şi de publicul ţintă.

6 4 Perspective Responsabilitatea socială şi competitivitatea durabilă Voluntariat sau reglementare În Uniunea Europeană, adoptarea RSC ţine exclusiv de dorinţa companiilor, aspect clar precizat în definiţia pe care Comisia o dă RSC. Importanţa naturii voluntare a reieşit şi din discuţiile din cadrul CSR EMS Forum. Rolul Comisiei este doar de a promova şi încuraja RSC şi de a construi un cadru adecvat pentru adoptarea sa. În literatura de specialitate există însă şi exemple de stakeholderi care susţin reglementarea prin lege a domeniului. Un raport publicat în ianuarie 2004 de Christian Aid Behind the Mask: the Real Face of Corporate Social Responsibility face o prezentare a evoluţiei RSC până în prezent, după care autorii se întreabă dacă mişcarea RSC mai poate înainta fără a transpune lecţiile învăţate până acum în legi. Alţi autori se opun reglementării domeniului şi consideră chiar că firmele nu ar trebui să adopte RSC decât pe piaţă se manifestă o cerere relevantă în acest sens [Coors, Andrew C, 2005, 10]. Autorii oferă exemplul ipotetic a două firme care produc bunuri similare, una centrată doar pe profit, iar cealaltă angajată în acţiuni RSC precum donaţiile caritabile. Dacă atitudinea responsabilă a celei de-a doua companii nu vine ca răspuns la o cerinţă a pieţei, atunci ea se reflectă în scăderea profitului. Prima companie va avea capacitatea de a reinvesti şi de a creşte într-un ritm mai rapid decât cea responsabilă. Treptat, va avea o cotă de piaţă mai mare, datorită economiilor de scară, şi va elimina compania responsabilă. 4.2 Tendinţe Un studiu Globescan [Globescan, 2005] relevă un trend crescător accentuat al aşteptărilor publicului cu privire la comportamentul social-responsabil. În aceeaşi perioadă, aprecierile privind performanţele RSC ale companiilor au înregistrat scăderi semnificative, cetăţenii ţărilor dezvoltate fiind extrem de critici la adresa mediului de afaceri. Adâncirea acestei falii, între aşteptările publicului şi performanţele percepute, va crea în viitor o presiune şi mai mare asupra companiilor pentru a adopta un comportament socialresponsabil. Sursa: [Globescan, 2005] Fig. 1 Evoluţia comparativă a aşteptărilor publicului şi a performanţelor percepute ale firmelor în domeniul RSC în perioada

7 204 ANDREI MAXIM Studiul se bazează pe cercetările efectuate în 21 de ţări din întreaga lume, printre care şi Franţa, Germania, Marea Britanie, Italia, Spania şi Elveţia. 5 Concluzii În mediul puternic concurenţial din prezent şi în contextul accelerării procesului de globalizare, companiile sunt obligate să dezvolte noi strategii pentru a rămâne competitive pe termen lung. Creşterea calităţii bunurilor şi serviciilor oferite şi maximizarea profiturilor pe termen scurt nu mai sunt suficiente. Adoptând un comportament social-responsabil, firmele obţin numeroase avantaje, se diferenţiază de concurenţi şi îşi aduc contribuţia la dezvoltarea durabilă. Diferite categorii de public exercită presiuni tot mai mari pentru desfăşurarea activităţilor economice în mod responsabil. Aceste tendinţe se vor manifesta din ce în ce mai puternic şi în România, în special după momentul integrării în Uniunea Europeană. Vor fi avantajate acele organizaţii care vor înţelege importanţa noilor cerinţe şi vor acţiona din timp în sensul dezvoltării unei orientări RSC. Există încă numeroase dificultăţi în adoptarea unui comportament responsabil. Faptul că beneficiile apar în general doar pe termen lung, descurajează multe firme. Acest efect ar putea fi contracarat prin măsuri administrative la nivelul Uniunii. În Statele Unite de exemplu, agenţiile federale care supraveghează respectarea normelor privind mediul şi condiţiile la locul de muncă au programe formale prin care recunosc şi răsplătesc companiile care au luat măsuri proactive pentru reducerea impactului negativ asupra mediului, sănătăţii sau siguranţei. În multe cazuri, astfel de companii sunt supuse la mai puţine controale şi se bucură de tratament preferenţial sau de un proces mai rapid şi mai puţin birocratic atunci când solicită diverse aprobări. Alte probleme sunt lipsa know-how-ului sau insuficienţa resurselor financiare şi umane. Identificarea principalelor modalităţi în care o firmă poate acţiona în domeniul RSC va face obiectul unei cercetări viitoare. Vor fi analizate direcţii precum voluntariatul corporativ, filantropia strategică, sponsorizarea, marketingul relaţionat cu o cauză, creşterea valorii resurselor umane sau protecţia mediului. Bibliografie Coors, A. C.; Winegarden, W., Corporate Social Responsibility Or Good Advertising?, Regulation, Vol. 28, Issue 1, primăvara Crawford, D.; Scaletta, T., The Balanced Scorecard and Corporate Social Responsibility: Aligning Values for Profit, CMA Management, Vol. 79 Issue 6, octombrie de Man, F., Corporate Social Responsibility and its Impact on Corporate Reputation, Brand Strategy, Issue 195, septembrie European Commission, Promoting a European framework for corporate social responsibility Green Paper, Office for Official Publications of the European Communities, Luxembourg, Pendleton, A., The real face of corporate social responsibility, Consumer Policy Review, Vol. 14 Issue 3, mai/iunie ***, 2005 CSR Monitor, Globescan, la accesat în ianuarie 2006 ***, A guide to communicating about CSR, European Commision, Directorate-General for Enterprise, la documentation/index_en.htm, accesat în ianuarie ***, Corporate social responsibility: making good business sense, World Business Council for Sustainable Development, la accesat în ianuarie 2006.

8 Responsabilitatea socială şi competitivitatea durabilă 205 ***, Measure for Measure, London Benchmarking Group, la accesat în ianuarie ***, Overview of corporate social responsibility, Business for Social Responsibility, la accesat în ianuarie Notă 1. stakeholder (engl.) = persoană sau grup direct interesat sau implicat în activităţile unei firme sau care a investit în acea firmă; ex: angajaţii, acţionarii, clienţii, comunitatea locală etc. (Encarta Dictionary)

Press review. Monitorizare presa. Programul de responsabilitate sociala. Lumea ta? Curata! TIMISOARA Page1

Press review. Monitorizare presa. Programul de responsabilitate sociala. Lumea ta? Curata! TIMISOARA Page1 Page1 Monitorizare presa Programul de responsabilitate sociala Lumea ta? Curata! TIMISOARA 03.06.2010 Page2 ZIUA DE VEST 03.06.2010 Page3 BURSA.RO 02.06.2010 Page4 NEWSTIMISOARA.RO 02.06.2010 Cu ocazia

More information

RELAŢIA RESPONSABILITATE SOCIALĂ SUSTENABILITATE LA NIVELUL ÎNTREPRINDERII

RELAŢIA RESPONSABILITATE SOCIALĂ SUSTENABILITATE LA NIVELUL ÎNTREPRINDERII RELAŢIA RESPONSABILITATE SOCIALĂ SUSTENABILITATE LA NIVELUL ÎNTREPRINDERII Ionela-Carmen, Pirnea 1 Raluca-Andreea, Popa 2 Rezumat: În contextual crizei actuale şi a evoluţiei economice din ultimii ani

More information

GRAFURI NEORIENTATE. 1. Notiunea de graf neorientat

GRAFURI NEORIENTATE. 1. Notiunea de graf neorientat GRAFURI NEORIENTATE 1. Notiunea de graf neorientat Se numeşte graf neorientat o pereche ordonată de multimi notată G=(V, M) unde: V : este o multime finită şi nevidă, ale cărei elemente se numesc noduri

More information

VISUAL FOX PRO VIDEOFORMATE ŞI RAPOARTE. Se deschide proiectul Documents->Forms->Form Wizard->One-to-many Form Wizard

VISUAL FOX PRO VIDEOFORMATE ŞI RAPOARTE. Se deschide proiectul Documents->Forms->Form Wizard->One-to-many Form Wizard VISUAL FOX PRO VIDEOFORMATE ŞI RAPOARTE Fie tabele: create table emitenti(; simbol char(10),; denumire char(32) not null,; cf char(8) not null,; data_l date,; activ logical,; piata char(12),; cap_soc number(10),;

More information

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru Proiect nr. 154/323 cod SMIS 4428 cofinanțat de prin Fondul European de Dezvoltare Regională Investiții pentru viitorul dumneavoastră. Programul Operațional

More information

ENVIRONMENTAL MANAGEMENT SYSTEMS AND ENVIRONMENTAL PERFORMANCE ASSESSMENT SISTEME DE MANAGEMENT AL MEDIULUI ŞI DE EVALUARE A PERFORMANŢEI DE MEDIU

ENVIRONMENTAL MANAGEMENT SYSTEMS AND ENVIRONMENTAL PERFORMANCE ASSESSMENT SISTEME DE MANAGEMENT AL MEDIULUI ŞI DE EVALUARE A PERFORMANŢEI DE MEDIU SISTEME DE MANAGEMENT AL MEDIULUI ŞI DE EVALUARE A PERFORMANŢEI DE MEDIU Drd. Alexandru TOMA, ASEM, (Bucureşti) Acest articol vine cu o completare asupra noţiunii de sistem de management al mediului, în

More information

Aplicatii ale programarii grafice in experimentele de FIZICĂ

Aplicatii ale programarii grafice in experimentele de FIZICĂ Aplicatii ale programarii grafice in experimentele de FIZICĂ Autori: - Ionuț LUCA - Mircea MIHALEA - Răzvan ARDELEAN Coordonator științific: Prof. TITU MASTAN ARGUMENT 1. Profilul colegiului nostru este

More information

Click pe More options sub simbolul telefon (în centru spre stânga) dacă sistemul nu a fost deja configurat.

Click pe More options sub simbolul telefon (în centru spre stânga) dacă sistemul nu a fost deja configurat. 1. Sus în stânga, click pe Audio, apoi pe Audio Connection. 2. Click pe More options sub simbolul telefon (în centru spre stânga) dacă sistemul nu a fost deja configurat. 3. 4. Alegeți opțiunea favorită:

More information

Pasul 2. Desaturaţi imaginea. image>adjustments>desaturate sau Ctrl+Shift+I

Pasul 2. Desaturaţi imaginea. image>adjustments>desaturate sau Ctrl+Shift+I 4.19 Cum se transformă o faţă în piatră? Pasul 1. Deschideţi imaginea pe care doriţi să o modificaţi. Pasul 2. Desaturaţi imaginea. image>adjustments>desaturate sau Ctrl+Shift+I Pasul 3. Deschideţi şi

More information

Marketing politic. CURS (tematică & bibliografie) Specializarea Ştiinţe Politice, anul III

Marketing politic. CURS (tematică & bibliografie) Specializarea Ştiinţe Politice, anul III Marketing CURS (tematică & bibliografie) Specializarea Ştiinţe Politice, anul III Lect.dr. Corina Barbaros (corina.barbaros@uaic.ro) Obiectivele cursului: 1. Familiarizarea studenţilor cu modelele clasice

More information

CHESTIONAR PENTRU FIRME CE ACTIVEAZĂ ÎN DOMENIUL RECICLARII DEŞEURILOR DE ECHIPAMENTE ELECTRICE ŞI ELECTRONICE DIN ROMÂNIA

CHESTIONAR PENTRU FIRME CE ACTIVEAZĂ ÎN DOMENIUL RECICLARII DEŞEURILOR DE ECHIPAMENTE ELECTRICE ŞI ELECTRONICE DIN ROMÂNIA CHESTIONAR PENTRU FIRME CE ACTIVEAZĂ ÎN DOMENIUL RECICLARII DEŞEURILOR DE ECHIPAMENTE ELECTRICE ŞI ELECTRONICE DIN ROMÂNIA Completarea acestui chestionar stă la baza elaborării unui proiect privind creşterea

More information

Importanţa productivităţii în sectorul public

Importanţa productivităţii în sectorul public Importanţa productivităţii în sectorul public prep. univ. drd. Oana ABĂLUŢĂ A absolvit Academia de Studii Economice din Bucureşti, Facultatea Management, specializarea Administraţie Publică Centrală. În

More information

Universitatea Babeş-Bolyai Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării Anul universitar Semestrul I

Universitatea Babeş-Bolyai Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării Anul universitar Semestrul I Universitatea Babeş-Bolyai Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării Anul universitar 2015-2016 Semestrul I I. Informaţii generale despre curs Titlul disciplinei: Responsabilitate

More information

asist. univ. dr. Alma Pentescu

asist. univ. dr. Alma Pentescu Universitatea Lucian Blaga din Sibiu Facultatea de Științe Economice asist. univ. dr. Alma Pentescu - Sibiu, 2015/2016 - Ce este un proiect? Un proiect = o succesiune de activităţi conectate, întreprinse

More information

Pro-active environmental strategies, main source of competitive advantage within economic organizations

Pro-active environmental strategies, main source of competitive advantage within economic organizations 271 Pro-active environmental strategies, main source of competitive advantage within economic organizations Strategiile de mediu pro-active, sursă principală de avantaj competitiv la nivelul organizaţiilor

More information

DIRECTIVA HABITATE Prezentare generală. Directiva 92/43 a CE din 21 Mai 1992

DIRECTIVA HABITATE Prezentare generală. Directiva 92/43 a CE din 21 Mai 1992 DIRECTIVA HABITATE Prezentare generală Directiva 92/43 a CE din 21 Mai 1992 Birds Directive Habitats Directive Natura 2000 = SPAs + SACs Special Protection Areas Special Areas of Conservation Arii de Protecţie

More information

Split Screen Specifications

Split Screen Specifications Reference for picture-in-picture split-screen Split Screen-ul trebuie sa fie full background. The split-screen has to be full background The file must be exported as HD, following Adstream Romania technical

More information

Application form for the 2015/2016 auditions for THE EUROPEAN UNION YOUTH ORCHESTRA (EUYO)

Application form for the 2015/2016 auditions for THE EUROPEAN UNION YOUTH ORCHESTRA (EUYO) Application form for the 2015/2016 auditions for THE EUROPEAN UNION YOUTH ORCHESTRA (EUYO) Open to all born between 1 January 1990 and 31 December 2000 Surname Nationality Date of birth Forename Instrument

More information

Clasele de asigurare. Legea 237/2015 Anexa nr. 1

Clasele de asigurare. Legea 237/2015 Anexa nr. 1 Legea 237/2015 Anexa nr. 1 Clasele de asigurare Secţiunea A. Asigurări generale 1. accidente, inclusiv accidente de muncă şi boli profesionale: a) despăgubiri financiare fixe b) despăgubiri financiare

More information

Standardele pentru Sistemul de management

Standardele pentru Sistemul de management Standardele pentru Sistemul de management Chişinău, 2016 Ce este Sistemul de management al calităţii? Calitate: obţinerea rezultatelor dorite prin Management: stabilirea politicilor şi obiectivelor şi

More information

SCHEMA ECO-COMUNITARĂ DE MANAGEMENT DE MEDIU ŞI AUDIT (EMAS) INSTRUMENT ÎN EVALUAREA PERFORMANŢELOR DE MEDIU ALE ORGANIZAŢIILOR NAŢIONALE

SCHEMA ECO-COMUNITARĂ DE MANAGEMENT DE MEDIU ŞI AUDIT (EMAS) INSTRUMENT ÎN EVALUAREA PERFORMANŢELOR DE MEDIU ALE ORGANIZAŢIILOR NAŢIONALE CERCETARE, EDUCAŢIE, ÎNVĂŢĂMÂNT TEHNIC SCHEMA ECO-COMUNITARĂ DE MANAGEMENT DE MEDIU ŞI AUDIT (EMAS) INSTRUMENT ÎN EVALUAREA PERFORMANŢELOR DE MEDIU ALE ORGANIZAŢIILOR NAŢIONALE Ş. l. dr.ing. Ion DURBACĂ,

More information

M ANAGEMENTUL INOVARII

M ANAGEMENTUL INOVARII M ANAGEMENTUL INOVARII 2016 M aria Popescu ISBN 978-606-19-0759-5 Maria POPESCU MANAGEMENTUL INOVĂRII 2016 Cuprins Introducere 1. Noţiuni de bază 1.1- Conceptul de inovare 1.2. Tipologia inovării 1.3.

More information

Relaţia între sectorul de afaceri şi sectorul nonguvernamental

Relaţia între sectorul de afaceri şi sectorul nonguvernamental Relaţia între sectorul de afaceri şi sectorul nonguvernamental între sponsorizare şi construcţia de relaţii parteneriale Proiect finanţat de UNIUNEA EUROPEANĂ Uniunea Europeană acordă României expertiză

More information

ABORDAREA STRATEGICĂ A MARKETINGULUI INTEGRAT. Strategic Opportunities Afforded by Integrated Marketing

ABORDAREA STRATEGICĂ A MARKETINGULUI INTEGRAT. Strategic Opportunities Afforded by Integrated Marketing ANALELE ŞTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII ALEXANDRU IOAN CUZA DIN IAŞI Tomul LII/LIII Ştiinţe Economice 2005/2006 ABORDAREA STRATEGICĂ A MARKETINGULUI INTEGRAT CONSTANTIN SASU* Strategic Opportunities Afforded

More information

Auditul calităţii versus comunicarea corporativă

Auditul calităţii versus comunicarea corporativă Management 79 Auditul calităţii versus comunicarea corporativă Prof. univ. dr. Alexandru TAŞNADI Conf. univ. dr. Diana Andreia HRISTACHE Abstract This material presents the relation between the product

More information

INTEGRAREA SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ ÎN MANAGEMENTUL AFACERILOR: O META-ANALIZĂ

INTEGRAREA SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ ÎN MANAGEMENTUL AFACERILOR: O META-ANALIZĂ INTEGRAREA SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ ÎN MANAGEMENTUL AFACERILOR: O META-ANALIZĂ OCCUPATIONAL HEALTH AND SAFETY INTEGRATION IN BUSINESS MANAGEMENT: A META-ANALYSIS Conf.univ.dr.ing. Roland Iosif

More information

LOGISTICA - SURSĂ DE COMPETITIVITATE

LOGISTICA - SURSĂ DE COMPETITIVITATE LOGISTICA - SURSĂ DE COMPETITIVITATE Prof. univ. dr. Liviu Ilieş Universitatea Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca Abstract. The paper presents the role and the importance of logistics for products and services

More information

DEZVOLTAREA LEADERSHIP-ULUI ÎN ECONOMIA BAZATĂ PE CUNOAŞTERE LEADERSHIP DEVELOPMENT IN KNOWLEDGE BASED ECONOMY

DEZVOLTAREA LEADERSHIP-ULUI ÎN ECONOMIA BAZATĂ PE CUNOAŞTERE LEADERSHIP DEVELOPMENT IN KNOWLEDGE BASED ECONOMY DEZVOLTAREA LEADERSHIP-ULUI ÎN ECONOMIA BAZATĂ PE CUNOAŞTERE LEADERSHIP DEVELOPMENT IN KNOWLEDGE BASED ECONOMY Conf. univ. dr. Marian NĂSTASE Academia de Studii Economice, Facultatea de Management, Bucureşti

More information

SUBIECTE CONCURS ADMITERE TEST GRILĂ DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR FILIERA DIRECTĂ VARIANTA 1

SUBIECTE CONCURS ADMITERE TEST GRILĂ DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR FILIERA DIRECTĂ VARIANTA 1 008 SUBIECTE CONCURS ADMITERE TEST GRILĂ DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR FILIERA DIRECTĂ VARIANTA 1 1. Dacă expresiile de sub radical sunt pozitive să se găsească soluţia corectă a expresiei x x x 3 a) x

More information

Organismul naţional de standardizare. Standardizarea competenţelor digitale

Organismul naţional de standardizare. Standardizarea competenţelor digitale Organismul naţional de standardizare Standardizarea competenţelor digitale Legea 163/2015 OSS Oficiul de Stat de Standardizare 1953 IRS Institutul Român de Standardizare 1970 ASRO Asociaţia de Standardizare

More information

LABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE)

LABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE) LABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE) I. Scopul Laboratorului: Îşi propune să participe la analiza teoretică şi investigarea practică

More information

Daniel FISTUNG Rodica MIROIU Teodor POPESCU Centrul de Economie a Industriei şi Serviciilor Daniela ANTONESCU Institutul de Prognoză Economică

Daniel FISTUNG Rodica MIROIU Teodor POPESCU Centrul de Economie a Industriei şi Serviciilor Daniela ANTONESCU Institutul de Prognoză Economică DEZVOLTARE REGIONALĂ Dezvoltarea regională durabilă, un nou concept sau o necesitate? Daniel FISTUNG Rodica MIROIU Teodor POPESCU Centrul de Economie a Industriei şi Serviciilor Daniela ANTONESCU Institutul

More information

Management. Măsurarea activelor generatoare de cunoştinţe

Management. Măsurarea activelor generatoare de cunoştinţe Măsurarea activelor generatoare de cunoştinţe 1. Introducere Tranziţia celor mai multe dintre naţiunile dezvoltate şi în curs de dezvoltare către economiile bazate pe cunoştinţe a condus la înţelegerea

More information

Comunitate universitară pentru managementul calităţii în învăţământul superior

Comunitate universitară pentru managementul calităţii în învăţământul superior Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară 1 Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere

More information

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Proiect nr. 154/323 cod SMIS 4428 cofinanțat de prin Fondul European de Dezvoltare Regională Investiții pentru viitorul

More information

UNIVERSITATEA BABEŞ BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI GESTIUNEA AFACERILOR DOMENIUL DE DOCTORAT: MARKETING

UNIVERSITATEA BABEŞ BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI GESTIUNEA AFACERILOR DOMENIUL DE DOCTORAT: MARKETING UNIVERSITATEA BABEŞ BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI GESTIUNEA AFACERILOR DOMENIUL DE DOCTORAT: MARKETING REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT STUDIU PRIVIND STRATEGIILE DE MARKETING UTILIZATE

More information

Ghid de instalare pentru program NPD RO

Ghid de instalare pentru program NPD RO Ghid de instalare pentru program NPD4758-00 RO Instalarea programului Notă pentru conexiunea USB: Nu conectaţi cablul USB până nu vi se indică să procedaţi astfel. Dacă se afişează acest ecran, faceţi

More information

Modele social-economice în perioada de criză

Modele social-economice în perioada de criză Economie teoretică şi aplicată Volumul XVIII (2011), No. 9(562), pp. 129-136 1 Modele social-economice în perioada de criză Elena MANOLESCU Asociaţia culturală BEST ART ileana.manolescu@gmail.com Rezumat.

More information

FORMULAR PENTRU ORGANIZAŢIILE CARE DESFĂŞOARĂ ACTIVITĂŢI DE CONSULTANŢĂ ÎN REGIUNEA CENTRU

FORMULAR PENTRU ORGANIZAŢIILE CARE DESFĂŞOARĂ ACTIVITĂŢI DE CONSULTANŢĂ ÎN REGIUNEA CENTRU Str. Decebal 12, 510093 Alba Iulia Tel.: (+ 40) 258-818616 (+ 40) 258-815622 Fax: (+ 40) 258-818613 Internet: www.adrcentru.ro e-mail: office@adrcentru.ro FORMULAR PENTRU ORGANIZAŢIILE CARE DESFĂŞOARĂ

More information

FISA DE EVIDENTA Nr 1/

FISA DE EVIDENTA Nr 1/ Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare -COMOTI Bdul Iuliu Maniu Nr. 220D, 061126 Bucuresti Sector 6, BUCURESTI Tel: 0214340198 Fax: 0214340240 FISA DE EVIDENTA Nr 1/565-236 a rezultatelor

More information

Etapele implementării unui sistem de management de mediu într-o organizaţie

Etapele implementării unui sistem de management de mediu într-o organizaţie Etapele implementării unui sistem de management de mediu într-o organizaţie Conf.univ.dr. Cibela NEAGU Universitatea ARTIFEX Bucureşti Lector univ dr. Aurel NEAGU Academia de Poliţie Al.I.Cuza Bucureşti

More information

VIZIUNEA ŞI MISIUNEA UNIVERSITĂŢII. STUDIU DE CAZ ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI

VIZIUNEA ŞI MISIUNEA UNIVERSITĂŢII. STUDIU DE CAZ ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI VIZIUNEA ŞI MISIUNEA UNIVERSITĂŢII. STUDIU DE CAZ ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI Prof. univ. dr.dr.dr.h.c. Constantin Brătianu, Asist. univ. drd. Ionela Jianu Academia de Studii Economice,

More information

STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 120 CADRUL GENERAL AL STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT CUPRINS

STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 120 CADRUL GENERAL AL STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT CUPRINS 1 P a g e STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 120 CADRUL GENERAL AL STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT CUPRINS Paragrafele Introducere 1-2 Cadrul general de raportare financiară 3 Cadrul general pentru

More information

Site-ul web: Între modalitate de comunicare şi instrument strategic de marketing

Site-ul web: Între modalitate de comunicare şi instrument strategic de marketing Site-ul web: Între modalitate de comunicare şi instrument strategic de marketing The Website: Between Communication Channel and Strategic Marketing Tool Autor: Manoela Popescu Rezumat: În economia cunoaşterii

More information

ROLUL REŢELELOR DE INOVARE ÎN CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII REGIONALE

ROLUL REŢELELOR DE INOVARE ÎN CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII REGIONALE ROLUL REŢELELOR DE INOVARE ÎN CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII REGIONALE Prep. univ. drd. Alexandru Ionuţ ROJA Universitatea de Vest din Timişoara ABSTRACT. The complexity of the business envirnonment, competitition

More information

FISA DE EVIDENTA Nr 2/

FISA DE EVIDENTA Nr 2/ Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare -COMOTI Bdul Iuliu Maniu Nr. 220D, 061126 Bucuresti Sector 6, BUCURESTI Tel: 0214340198 Fax: 0214340240 FISA DE EVIDENTA Nr 2/565-237 a rezultatelor

More information

Voi face acest lucru în următoarele feluri. Examinând. modul în care muncesc consultanţii. pieţele pe care lucrează

Voi face acest lucru în următoarele feluri. Examinând. modul în care muncesc consultanţii. pieţele pe care lucrează Consultanţă pentru management Inţelegerea şi conducerea activităţii de consultanţă ca o afacere Voi face acest lucru în următoarele feluri Examinând modul în care muncesc consultanţii pieţele pe care lucrează

More information

MANAGEMENTUL MEDIULUI ȘI DEZVOLTAREA DURABILĂ

MANAGEMENTUL MEDIULUI ȘI DEZVOLTAREA DURABILĂ MANAGEMENTUL MEDIULUI ȘI DEZVOLTAREA DURABILĂ Gabriela CAZAN ENVIRONMENTAL MANAGEMENT AND SUSTAINABLE DEVELOPMENT International Standardization Organization (ISO) supports organizations to meet the challenges

More information

Referinţe în era digitală: marketing şi servicii în lumi virtuale

Referinţe în era digitală: marketing şi servicii în lumi virtuale Referinţe în era digitală: marketing şi servicii în lumi virtuale Dr. Octavia-Luciana Porumbeanu Catedra de Ştiinţele Informării şi Documentării, Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti E-mail:

More information

Criterii pentru validarea tezelor de doctorat începute în anul universitar 2011/2012

Criterii pentru validarea tezelor de doctorat începute în anul universitar 2011/2012 CNATCDU - Panel 4 - Stiinte juridice Criterii pentru validarea tezelor de doctorat începute în anul universitar 2011/2012 1. Între temă, titlu şi conţinutul tezei există concordanţă. 2. Tema tezei este

More information

Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi

Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi P r o i e c t Versiunea VI, Rev.1 18 iulie 2008 Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030 Guvernul României Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile Programul

More information

UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI GESTIUNEA AFACERILOR TEZĂ DE DOCTORAT. rezumat

UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI GESTIUNEA AFACERILOR TEZĂ DE DOCTORAT. rezumat UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI GESTIUNEA AFACERILOR TEZĂ DE DOCTORAT rezumat CONTRIBUŢII LA CONCEPEREA, PROIECTAREA ŞI IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM INFORMATIC PENTRU

More information

EDUCATION MANAGEMENT AND EDUCATION SERVICES

EDUCATION MANAGEMENT AND EDUCATION SERVICES 97 EDUCATION MANAGEMENT AND EDUCATION SERVICES Primary School Professor Ionela Liliana VÎJÎITU Dobreşti Primary and Secondary School, Argeş County, Romania Email: ionelavajaitu@yahoo.com Abstract: Education

More information

PROIECTUL: iei publice. Cod SMIS: 26932

PROIECTUL: iei publice. Cod SMIS: 26932 PROIECTUL: Îmbunătățirea capacității ii administrației iei publice de măsurare a performanțelor elor administrative baze de date, metodologii, instrumente de modernizare şi i standardizare a tehnicilor

More information

ADOPTAREA STRATEGIILOR DE PIAŢĂ DE CĂTRE IMM-urile DIN ROMÂNIA ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII

ADOPTAREA STRATEGIILOR DE PIAŢĂ DE CĂTRE IMM-urile DIN ROMÂNIA ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII ADOPTAREA STRATEGIILOR DE PIAŢĂ DE CĂTRE IMM-urile DIN ROMÂNIA ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII Dumitraş Cristian, lect. univ. drd. Universitatea de Vest Vasile Goldiş, Arad Abstract: The globalisation of the

More information

LESSON FOURTEEN

LESSON FOURTEEN LESSON FOURTEEN lesson (lesn) = lecţie fourteen ( fǥ: ti:n) = patrusprezece fourteenth ( fǥ: ti:nθ) = a patrasprezecea, al patrusprezecilea morning (mǥ:niŋ) = dimineaţă evening (i:vniŋ) = seară Morning

More information

Anexa 2.49 PROCEDURA ANALIZA EFECTUATĂ DE MANAGEMENT

Anexa 2.49 PROCEDURA ANALIZA EFECTUATĂ DE MANAGEMENT Anexa 2.49 PROCEDURA UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIŞTE COD: PROCEDURĂ OPERAŢIONALǍ Aprobat: RECTOR, Prof. univ. dr. ION CUCUI Responsabilităţi. Nume, prenume Funcţia Semnătura Elaborat Conf. univ. dr.

More information

Raport de activitate pentru anul 2008

Raport de activitate pentru anul 2008 Bucuresti 050536, ROMANIA Str. Dr. Louis Pasteur nr. 54 Tel./ fax: +4 021 410 4332 Centrul pentru Dezvoltare şi Inovare în Educaţie Tel.: +40 722 458 000 E-mail: office@tehne.ro www.tehne.ro Raport de

More information

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ,

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ, CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ, COMUNICARE ŞI DEONTOLOGIE Seminar SELECTAREA ŞI VALORIFICAREA SURSELOR INFORMATICE / BIBLIOGRAFICE IN CERCETAREA DOCTORALĂ Alexandru Nichici /2014-2015 1. CARE SUNT PROBLEMELE CU

More information

Split Screen Specifications

Split Screen Specifications Reference for picture-in-picture split-screen Cuvantul PUBLICITATE trebuie sa fie afisat pe toată durata difuzării split screen-ului, cu o dimensiune de 60 de puncte in format HD, scris cu alb, ca in exemplul

More information

Curriculum vitae Europass

Curriculum vitae Europass Curriculum vitae Europass Informaţii personale Nume / Prenume Adresă(e) Foia Liliana Georgeta Str. Toma-Cozma Nr. 12, RO- 700555, Iasi, Romania Telefon(oane) +40 232301808 (office) Mobil: +40 744704452

More information

iulie 2006 EuropeAid/119820/D/SV/RO

iulie 2006 EuropeAid/119820/D/SV/RO Manual Managementul ciclului de proiect iulie 2006 EuropeAid/119820/D/SV/RO Prima versiune a prezentului manual a fost elaborată de către o echipă a Comisiei Europene sub egida Unităţii de Evaluare şi

More information

PLAN OPERAŢIONAL PRIVIND PREVENIREA ŞI COMBATEREA FENOMENULUI VIOLENŢEI ÎN MEDIUL ŞCOLAR An şcolar

PLAN OPERAŢIONAL PRIVIND PREVENIREA ŞI COMBATEREA FENOMENULUI VIOLENŢEI ÎN MEDIUL ŞCOLAR An şcolar PLAN OPERAŢIONAL PRIVIND PREVENIREA ŞI COMBATEREA FENOMENULUI VIOLENŢEI ÎN MEDIUL ŞCOLAR An şcolar 2013-2014 OBIECTIV 1. Prevenirea si combaterea agresiunilor fizice, verbale sau de alta natură care se

More information

Dezvoltarea economică locală

Dezvoltarea economică locală Dezvoltarea economică locală Irina POPESCU Cadru didactic universitar la Catedra de Management din A.S.E. Bucureşti (2001 2003). Din februarie 2003, cadru didactic la Catedra de Administraţie şi Management

More information

Direcţii strategice ale dezvoltării durabile în România

Direcţii strategice ale dezvoltării durabile în România STUDIUL III INSTITUTUL EUROPEAN DIN ROMÂNIA 2006 Direcţii strategice ale dezvoltării durabile în România Colectiv autori: Constantin Ciupagea coordonator studiu Dan Manoleli Viorel Niţă Mariana Papatulică

More information

1. Calitatea sistemului de guvernanţă corporativă criteriu relevant de apreciere a performanţei globale a întreprinderii

1. Calitatea sistemului de guvernanţă corporativă criteriu relevant de apreciere a performanţei globale a întreprinderii ANALIZA PERFORMANŢELOR FIRMELOR ROMÂNEŞTI COTATE ÎN CONTEXTUL INTEGRĂRII ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ. PROBLEMATICA MODELELOR DE GUVERNANŢĂ CORPORATIVĂ FOLOSITE ÎN ŢĂRILE DIN UNIUNEA EUROPEANĂ ŞI DIAGNOSTICAREA

More information

ANEXĂ COMISIA EUROPEANĂ,

ANEXĂ COMISIA EUROPEANĂ, REGULAMENTUL (UE) 2017/1505 AL COMISIEI din 28 august 2017 de modificare a anexelor I, II şi III la Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului privind participarea voluntară

More information

Strategia naţională de dezvoltare a ecoturismului în România

Strategia naţională de dezvoltare a ecoturismului în România Strategia naţională de dezvoltare a ecoturismului în România Faza I EXPERIENŢA ECOTURISTICĂ LA NIVEL NAŢIONAL ŞI INTERNAŢIONAL Beneficiar: MINISTERUL TURISMULUI Bucureşti septembrie, 009 COORDONATOR STUDIU

More information

Kompass - motorul de cautare B2B numarul 1 in lume

Kompass - motorul de cautare B2B numarul 1 in lume Kompass Romania Kompass - motorul de cautare B2B numarul 1 in lume Misiunea Kompass: sa punem in legatura CUMPARATORII cu VANZATORII GASESTE CLIENTI NOI GASESTE FURNIZORI NOI DEZVOLTA-TI AFACEREA EXTINDE-TI

More information

PĂTRUNDEREA PE PIAŢA EUROPEANĂ. Phare - Asistenţă Tehnică pentru Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii

PĂTRUNDEREA PE PIAŢA EUROPEANĂ. Phare - Asistenţă Tehnică pentru Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii PĂTRUNDEREA PE PIAŢA EUROPEANĂ Phare - Asistenţă Tehnică pentru Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii CUPRINS 1. INTRODUCERE: 2. INIŢIEREA UNEI AFACERI 3. PRINCIPALELE CERINŢE PENTRU

More information

GREEN ECONOMY AND CLIMATE CHANGE PREVENTION CYCLE

GREEN ECONOMY AND CLIMATE CHANGE PREVENTION CYCLE Andreea CONSTANTINESCU Institutul de Economie Naţională, Academia Română GREEN ECONOMY AND CLIMATE CHANGE PREVENTION CYCLE Theoretical article Keywords Green economy, Climate change, Green growth, Sustainable

More information

Parcurgerea arborilor binari şi aplicaţii

Parcurgerea arborilor binari şi aplicaţii Parcurgerea arborilor binari şi aplicaţii Un arbore binar este un arbore în care fiecare nod are gradul cel mult 2, adică fiecare nod are cel mult 2 fii. Arborii binari au şi o definiţie recursivă : -

More information

I NTRODUCERE SĂNĂTATEA 2020 SĂNĂTATE ŞI DEZVOLTARE ÎN EUROPA DE AZI INTERVIU. Zsuzsanna JAKAB 1 şi Agis D. TSOUROS 2

I NTRODUCERE SĂNĂTATEA 2020 SĂNĂTATE ŞI DEZVOLTARE ÎN EUROPA DE AZI INTERVIU. Zsuzsanna JAKAB 1 şi Agis D. TSOUROS 2 SĂNĂTATEA 2020 SĂNĂTATE ŞI DEZVOLTARE ÎN EUROPA DE AZI Zsuzsanna JAKAB 1 şi Agis D. TSOUROS 2 1 Director regional OMS pentru Europa, 2 Director, Divizia de politici şi gestionare pentru sănătate şi bunăstare,

More information

Curriculum vitae Europass

Curriculum vitae Europass Curriculum vitae Europass Informaţii personale Nume / Prenume TANASESCU IOANA EUGENIA Adresă(e) Str. G. Enescu Nr. 10, 400305 CLUJ_NAPOCA Telefon(oane) 0264.420531, 0745820731 Fax(uri) E-mail(uri) ioanatanasescu@usamvcluj.ro,

More information

Maria plays basketball. We live in Australia.

Maria plays basketball. We live in Australia. RECAPITULARE GRAMATICA INCEPATORI I. VERBUL 1. Verb to be (= a fi): I am, you are, he/she/it is, we are, you are, they are Questions and negatives (Intrebari si raspunsuri negative) What s her first name?

More information

Fall Spring. PPVT EVT SSRS - Parents. SSRS - Teachers. Acest studiu a fost realizat de Național Institute on Out-of- School Time (NIOST)

Fall Spring. PPVT EVT SSRS - Parents. SSRS - Teachers. Acest studiu a fost realizat de Național Institute on Out-of- School Time (NIOST) O cercetare de evaluare independentă, bazată pe rezultatele copiilor de la FasTracKids şi pe cele ale unor copii între trei şi şase ani din diverse centre educaţionale din Statele Unite: 72 74 68 58 56

More information

Responsabilitatea socială a întreprinderii ca strategie de creare şi consolidare a unor afaceri sustenabile

Responsabilitatea socială a întreprinderii ca strategie de creare şi consolidare a unor afaceri sustenabile Economie teoretică şi aplicată Volumul XIX (2012), No. 11(576), pp. 93-109 Responsabilitatea socială a întreprinderii ca strategie de creare şi consolidare a unor afaceri sustenabile Mariana Cristina GANESCU

More information

Planificare strategică

Planificare strategică 2014 Strategia de dezvoltare socio-economică a județului Iași pentru perioada 2014-2020 Planificare strategică GEA Strategy&Consulting SA 0 Strategia de dezvoltare socio-economică a județului Iași pentru

More information

Managementul portofoliului de clienti si dezvoltare de noi produse

Managementul portofoliului de clienti si dezvoltare de noi produse Servicii pentru sprijinirea dezvoltării afacerilor Proiect al Uniunii Europene Managementul portofoliului de clienti si dezvoltare de noi produse de Gerry O Connor şi Emilia Cernăianu Seminar cu trei componente

More information

ACTION LEARNING UN PROGRAM DE DEZVOLTARE MANAGERIALĂ

ACTION LEARNING UN PROGRAM DE DEZVOLTARE MANAGERIALĂ Centre for Development in Management B-dul Titulescu 34/5 3400 Cluj-Napoca România tel. +4-0264-41.89.41 ; +4-0264-41.89.42 fax. 41.89.43 Email: office@cdm.ro Web page: www.cdm.ro ACTION LEARNING UN PROGRAM

More information

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 16 - Criptografia asimetrică Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Limitările criptografiei

More information

FIŞA DISCIPLINEI. 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Nu 4.2 de competenţe Administrarea afacerilor, Management

FIŞA DISCIPLINEI. 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Nu 4.2 de competenţe Administrarea afacerilor, Management FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea de Vest din Timişoara 1.2 Facultatea De Economie şi de Administrare a Afacerilor 1.3 Departamentul Management

More information

MANAGEMENT ADMINISTRATIV

MANAGEMENT ADMINISTRATIV 1. NOŢIUNI GENERALE 1.1. Management Managementul este ansamblul tehnicilor de organizare şi administrare, de previzionare şi modernizare a structurilor organizaţionale, acceptând noile provocări privind

More information

Ghid metodologic de implementare a proiectelor pilot

Ghid metodologic de implementare a proiectelor pilot Ministerul Internelor şi Reformei Administrative Unitatea Centrală pentru Reforma Administraţiei Publice Ghid metodologic de implementare a proiectelor pilot 1 Prefaţă În contextul aderării României la

More information

Modalităţi de redare a conţinutului 3D prin intermediul unui proiector BenQ:

Modalităţi de redare a conţinutului 3D prin intermediul unui proiector BenQ: Modalităţi de redare a conţinutului 3D prin intermediul unui proiector BenQ: Proiectorul BenQ acceptă redarea conţinutului tridimensional (3D) transferat prin D-Sub, Compus, HDMI, Video şi S-Video. Cu

More information

R O M Â N I A MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE PLANUL STRATEGIC AL MINISTERULUI MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE PENTRU PERIOADA

R O M Â N I A MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE PLANUL STRATEGIC AL MINISTERULUI MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE PENTRU PERIOADA R O M Â N I A MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE PLANUL STRATEGIC AL MINISTERULUI MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE PENTRU PERIOADA 2007 2009 COMPONENTA I - MANAGEMENT CUPRINS Mandatul Ministerului

More information

UNIVERSITATEA ROMÂNO AMERICANĂ ACREDITATĂ PRIN LEGEA 274/15 MAI 2002 GHID DE STUDII

UNIVERSITATEA ROMÂNO AMERICANĂ ACREDITATĂ PRIN LEGEA 274/15 MAI 2002 GHID DE STUDII UNIVERSITATEA ROMÂNO AMERICANĂ ACREDITATĂ PRIN LEGEA 274/15 MAI 2002 GHID DE STUDII Programul de studii universitare de masterat MANAGEMENTUL ŞI MARKETINGUL ORGANIZAŢIEI FACULTATEA DE MANAGEMENT MARKETING

More information

MANAGEMENTUL STRATEGIC. CONŢINUTUL ŞI MODUL DE FUNDAMENTARE AL ACESTUIA

MANAGEMENTUL STRATEGIC. CONŢINUTUL ŞI MODUL DE FUNDAMENTARE AL ACESTUIA MANAGEMENTUL STRATEGIC. CONŢINUTUL ŞI MODUL DE FUNDAMENTARE AL ACESTUIA General - locotenent doctor Ioan SORIN * Colonel doctor inginer Florinel PREDA * Abstract The concept of management is employed in

More information

Soluţii complete. Găsim soluţia potrivită pentru afacerea ta. contabilitate, consultanţă, evaluări. Sibiu, Cluj Napoca, Rm. Vâlcea

Soluţii complete. Găsim soluţia potrivită pentru afacerea ta. contabilitate, consultanţă, evaluări. Sibiu, Cluj Napoca, Rm. Vâlcea contabiliţăţi complete, evaluări Găsim soluţia potrivită pentru afacerea ta. Soluţii complete contabilitate, consultanţă, evaluări Sibiu, Cluj Napoca, Rm. Vâlcea http://www.financiargrup.ro contact@financiargrup.ro

More information

χ Cea mai cunoscută definiţie a dezvoltării durabile este cea dată de către Comisia Brundtland

χ Cea mai cunoscută definiţie a dezvoltării durabile este cea dată de către Comisia Brundtland χ Cea mai cunoscută definiţie a dezvoltării durabile este cea dată de către Comisia Brundtland în raportul Viitorul nostru comun : Dezvoltarea durabilă este acea dezvoltare care satisface nevoile prezente

More information

Sisteme de management al calităţii PRINCIPII FUNDAMENTALE ŞI VOCABULAR

Sisteme de management al calităţii PRINCIPII FUNDAMENTALE ŞI VOCABULAR STANDARD ROMÂN ICS 00. 004.03 SR EN ISO 9000 Februarie 2001 Indice de clasificare U 35 Sisteme de management al calităţii PRINCIPII FUNDAMENTALE ŞI VOCABULAR Quality management systems - Fundamentals and

More information

Guvernanța ariilor protejate în Europa de Est

Guvernanța ariilor protejate în Europa de Est Federal Agency for Nature Conservation Guvernanța ariilor protejate în Europa de Est - o privire de ansamblu - Federal Agency for Nature Conservation Guvernanța ariilor protejate în Europa de Est - o

More information

TTX260 investiţie cu cost redus, performanţă bună

TTX260 investiţie cu cost redus, performanţă bună Lighting TTX260 investiţie cu cost redus, performanţă bună TTX260 TTX260 este o soluţie de iluminat liniară, economică şi flexibilă, care poate fi folosită cu sau fără reflectoare (cu cost redus), pentru

More information

ÎNTREPRINDERILE MICI ŞI MIJLOCII. ÎNTREPRINDERI MICI, AŞTEPTĂRI MARI Soluţia pentru creşterea numărului de utilizatori ai standardelor

ÎNTREPRINDERILE MICI ŞI MIJLOCII. ÎNTREPRINDERI MICI, AŞTEPTĂRI MARI Soluţia pentru creşterea numărului de utilizatori ai standardelor Standardizarea Martie 2013 Revista Asociaţiei de Standardizare din România www.asro.ro ÎNTREPRINDERI MICI, AŞTEPTĂRI MARI Soluţia pentru creşterea numărului de utilizatori ai standardelor Implicarea în

More information

Cuprins. Cuvânt-înainte... 11

Cuprins. Cuvânt-înainte... 11 Cuprins Cuvânt-înainte... 11 Capitolul 1. Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare a întreprinderii... 13 1.1. Necesitatea analizei economico-financiare şi utilizatorii rezultatelor

More information

CULTURA ORGANIZAÞIONALÃ ªI COMPETITIVITATEA

CULTURA ORGANIZAÞIONALÃ ªI COMPETITIVITATEA CULTURA ORGANIZAÞIONALÃ ªI COMPETITIVITATEA Cultura organizaþionalã ºi competitivitatea 3 CRISTINA GÃNESCU CULTURA ORGANIZAÞIONALÃ ªI COMPETITIVITATEA EDITURA UNIVERSITARÃ Bucureºti, 2011 Referenþi 4 ºtiinþifici:

More information

Alexandrina-Corina Andrei. Everyday English. Elementary. comunicare.ro

Alexandrina-Corina Andrei. Everyday English. Elementary. comunicare.ro Alexandrina-Corina Andrei Everyday English Elementary comunicare.ro Toate drepturile asupra acestei ediţii aparţin Editurii Comunicare.ro, 2004 SNSPA, Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice David

More information

CALITATEA FORMĂRII ASISTENTULUI SOCIAL, CERINŢĂ A SERVICIILOR SOCIALE SPECIALIZATE

CALITATEA FORMĂRII ASISTENTULUI SOCIAL, CERINŢĂ A SERVICIILOR SOCIALE SPECIALIZATE CALITATEA FORMĂRII ASISTENTULUI SOCIAL, CERINŢĂ A SERVICIILOR SOCIALE SPECIALIZATE ELENA ZAMFIR ezamfir@gmail.com Abstract: In a world of globalization and growing competition, international and regional

More information

Analele Universităţii Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 4/2010

Analele Universităţii Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 4/2010 INFORMAŢIA CONTABILĂ - BAZA ANALIZEI FINANCIARE IN DECIZIILE DE INVESTIŢII ACCOUNTING INFORMATION - THE BASE OF FINANCIAL ANALYSIS IN INVESTMENT DECISIONS Cristian Ionel VĂTĂŞOIU, Doctorand, Universitatea

More information

Creating opportunities for all Creând oportunităţi pentru toţi

Creating opportunities for all Creând oportunităţi pentru toţi Creating opportunities for all Creând oportunităţi pentru toţi Creating opportunities for all Creând oportunităţi pentru toţi preface Preface Prefaţă prefaţă The Republic of Moldova proclaimed its independence

More information