SUPORTUL VIDEO ÎNTR-UN CURS DE LIMBĂ FRANCEZĂ
|
|
- Dina Dawson
- 1 years ago
- Views:
Transcription
1 INTERTEXT 3-4, 2010 SUPORTUL VIDEO ÎNTR-UN CURS DE LIMBĂ FRANCEZĂ Raluca Lăpădat Universitatea Liberă Internaţională din Moldova Imaginea a devenit un obiect de studiu pentru cei ce învaţă o limbă străină. Documentele video îl confruntă pe cel ce învaţă cu situaţii care îi permit nu numai să-şi îmbunătăţească înţelegerea şi exprimarea orală ci şi să-şi dezvolte noi competenţe. Video-ul poate oferi modul de a vorbi şi de a acţiona ca şi nativii limbii ce va fi studiată. Utilizarea video-ului la ora de franceză ajută actul pedagogic, având de a face cu un curs mai atractiv pentru elevi, cel mai adesea obişnuiţi cu metodele clasice. De asemenea, acest suport ne va ajuta să creăm o imagine mai clară asupra universului francofon. Video-ul se plasează printre numeroasele suporturi posibile, permiţându-ne să variem abordările noastre chiar şi în calitate de profesor. Cuvinte-cheie: abordări, act pedagogic, competenţe, curs, exprimare orală, imaginea, înţelegerea orală, metode, suport, video. The image has become an object of study in the process of learning a foreign language. The video documents offer, the person who studies, the possibility not only to improve his/or her understanding and communication abilities, but also to develop new skills. The video also encourages the students to speak and act in a similar way to that of the native people. By converting the usual class in a more interesting one, the video offers a new perspective in the process of learning, for both, the student, and the teacher. Key-words: communication abilities, class,image, process of learning, skills, understanding abilities, video. Obiective generale ale activităţii video Prezenţa imaginilor în mediul cotidian nu mai trebuie demonstrată şi, contrar unei opinii foarte răspândite, a privi şi a înţelege sensul a ceea ce vedem nu reprezintă o activitate nici naturală, nici evidentă pentru cei ce învaţă o limba străină: imaginea nu este decodată imediat, ci trebuie să fie obiect de studiu (Gonnet 17). Ţinem să subliniem că pentru folosirea documentului video într-un curs de limbă străină, esenţial este că profesorul nu devine specialist în studiul media, ci demersul său are în vedere natura lingvistică, vocală şi gestică a oralităţii limbajului, cât şi dimensiunea interacţională în învăţarea unei limbi străine, aşa cum subliniază şi T. Lancien (144). Documentele autentice, înregistrările video îl confruntă pe cel ce învaţă cu situaţii care îi permit nu numai să-şi îmbunătăţească înţelegerea şi exprimarea orală ci şi să-şi dezvolte noi competenţe. Suportul video este un mijloc de a suscita elevului reacţii. Ei îşi vor focaliza atenţia către un suport încă puţin folosit, însă mult mai atractiv. Analiza situaţiilor (decoruri, aspect fizic), gesticii si intonaţiilor, dar şi o activitate mai tehnică în producţia unui document video constituie tot atâtea activităţi inovatoare. Orice suport video poate fi utilizat, pentru că nu atât gradul de dificultate lingvistică a documentului contează, ci complexitatea sarcinii ce i se cere elevului în timpul vizionării secvenţei. Utilizarea sa, ca orice alt suport audio-vizual, presupune o varietate de exerciţii, ca să se evite tehnicile de predare ce au devenit rutină. 174
2 LITERATURĂ ŞI INTERCULTURALITATE Putem să luam în considerare o varietate de exerciţii ce convin unui număr mare de secvenţe video, însă mai există multe altele ce ar putea fi explorate, după cum menţionează în cartea sa C. Compte (141). Video-ul poate oferi modul de a vorbi şi de a acţiona ca şi nativii limbii ce va fi studiată. Conform didacticii limbilor străine, adaptarea elevului la realitatea limbajului dar şi la cea culturală trece prin studiul limbii-ţintă, trecând prin dimensiunile sale socioculturale şi pragmatice. Comunicarea este, de fapt, un fenomen complex şi valoarea operativă a oricărui enunţ trece prin înţelegerea tuturor componentelor discursului: diferitele canale de comunicare, diferite coduri lingvistice şi para lingvistice, cât şi toate elementele semnificative dintr-o situaţie de comunicare. Ceea ce ar trebui să primeze în actul didactic este expunerea mesajului autentic oral a celui ce va acumula aceste informaţii. Ascultarea şi observarea nativilor de limbă franceză ar trebui să constituie prima etapă în învăţarea unei limbi străine. Documentul autentic video permite învăţarea actului de vorbire. În tripla sa natură: act locutiv (enunţul în întregul său), actul perlocutiv(efectul enunţului asupra altuia), actul ilocutiv (enunţul cu intenţia sa comunicativă). Acest document oferă elevului posibilitatea de a recurge la toate semnele interacţiunii verbale: semne verbale, nonverbale( fenomene prozodice) şi vizuale (mimogestuale, posturi, priviri), aşa cum aminteşte şi Dan Nasta (2) în lucrarea sa. Astfel, elevul poate efectua analiza sintagmatică a întregului enunţ şi să-şi însuşească sensul la nivel contextual, lexical, gramatical şi fonologic, toate acestea într-o situaţie de învăţare. Comunicarea lingvistică este de fapt concepută ca un tot. Este un raport superior din punct de vedere al achiziţiei şi, pe de altă parte, oferă o pluralitate de demersuri operaţionale profesorului în munca sa în clasă. Dispozitive pedagogice de utilizat Adesea este oportun să utilizăm video-ul în timpul orelor ce vor să se sprijine pe un obiectiv (gramatical, un act de vorbire..) sau să-l folosim pentru a realiza un proiect cu elevii, din care ei vor reinvesti ceea ce a fost înţeles, analizat, interpretat. În cazul lecţiilor de limbi străine video-ul este un suport pentru înţelegere, analiză, suportul unei dezbateri în clasă, pe tema unui film, de exemplu. O împărţire a documentul autentic video o realizează şi Guy Gauthier (140). Aceasta conţine patru piste pedagogice: pista verbală, contextuală extralingvistică, co-textuală paralingvistică şi cea tehnică. Explorarea oricăreia dintre aceste piste permite un acces diferit la conţinutul documentului şi conduce la dezvoltarea unei competenţe diferite. Care sunt documentele video pe care le propunem, pe care le privilegiem? Amintim aici: reportajele despre viaţa cotidiană, culturală, socială, documentare; cântecele; publicitatea; secvenţe din filme sau filmul integral; pasaje dintr-un jurnal televizat înregistrat; extras dintr-o emisiune televizată; 175
3 INTERTEXT 3-4, 2010 interviu al unei personalităţi publice; buletinele meteo, clipuri video; desenele animate. Competenţe ce trebuie dobândite de elevi: în această categorie trebuie menţionate lucrările celor care, precum Charles de Margerie şi Louis Porcher (69), J. Perriault (128), au contribuit la realizarea unei clasificări ce trebuie întotdeauna avută in vedere de către profesor. 1. Exersarea spiritului critic Să ştie să recunoască diferitele tipuri de mesaje, suporturi, surse, publicul ţintă. Să distingă funcţiile imaginii ( descriere, naraţiune, explicaţie ), să selecteze, să ierarhizeze informaţiile. Există activităţi pentru atenţia vizuală şi auditivă unde se pune accentul pe importanţa alegerii documentului. Accentul va fi pus pe realitatea dintre cele două culturi, cât şi pe aspectele culturale proprii limbii ce urmează a fi studiată. 2. Descifrarea mesajelor şi documentelor Identificarea tipului de document şi a sursei sale, descrierea a ceea ce a fost văzut şi auzit, înţelegerea lexicului utilizat, cât şi găsirea înlănţuirii de idei constituie o altă competenţă ce trebuie dezvoltată elevilor. Documentul video autentic ca situaţie de comunicare oferă condiţii optime pentru învăţarea francezei ca limbă străină (limba vie dar şi limba civilizaţiei franceze). Video-ul deţine avantajul utilizării pentru toate categoriile de public şi în diverse contexte (în grup, autodirijat, autonom). D. Nasta (3) consideră că documentele video se adaptează foarte bine unei activităţi în care primează exprimarea liberă. Toate documentele autentice complexe trebuie să fie supuse unei analize pedagogice pentru a le adapta nevoilor de explorare într-un curs de limbă. 3. Producţia de enunţuri adecvate( scrise şi orale) Exprimarea sentimentelor inspirate de ceea ce au văzut şi auzit în documentul video, prin rezumarea faptelor, interpretarea şi justificarea acestora în scris şi oral reprezintă o competenţă ce va fi dezvoltată într-o clasă de limbi străine. Tot aici pot fi realizate şi activităţi de argumentare scrisă sau orală, cât şi sintetizări ale gândurilor, pe foaie sau verbal. 4. Dezvoltarea imaginaţiei Elevii îşi pot imagina cauzele unei situaţii date, urmarea unei acţiuni prezentate. De asemenea, informaţiile văzute într-un document video pot fi transferate în situaţii inventate. Să vedem care sunt obiectivele unei asemenea explorări pedagogice: Elevul trebuie să observe, să aprecieze, să critice, să aducă un raţionament despre ceea ce vede; Să înveţe a decoda imaginile, sunetele, situaţiile culturale, recurgând la documentele autentice sau semi-autentice filmate; Să dezvoltăm imaginaţia elevului, să-l facem să ghicească, să anticipeze, să formuleze ipoteze; Să facem elevii capabili pentru a formula, rezuma, sintetiza, a produce; Elevul să-şi construiască noţiuni, graţie utilizării unor resurse tehnice aşa cum este video-ul. 176
4 LITERATURĂ ŞI INTERCULTURALITATE Cum se concretizează această muncă în sala de clasă? Lucrarea lui C. Compte (141) răspunde într-un mod foarte concret întrebărilor pe care şi le pun un număr mare de profesori: cum să introduci un document video? Cum să-l alegi? Cum să-l exploatezi? Astfel, pentru înţelegerea globală a documentului se face o primă vizionare integrală a documentului, urmată de reflecţii generale şi de o înţelegere detaliată pentru care se face o a doua vizionare a filmului. În acest moment, se poate identifica structura tematică şi discursivă prin reperarea cuvintelor cheie, aparţinând vocabularului specializat, dar şi temele de care sunt legate. Aici, se poate efectua o vizionare pe secvenţe cu derularea filmului înainte şi înapoi pentru a facilita înţelegerea. Transcrierea textului poate servi drept bază pentru analiza discursivă. Odată înţeles textul se poate trece la exprimare. Aici ne putem folosi de disocierea dintre canalul-imagine şi canalul-sunet: se suprimă sunetul pentru a lansa ipoteze asupra temei, pentru a exprima acordul sau dezacordul cu opiniile vorbitorilor, pentru a lăsa elevii să lanseze comentarii sau pentru a practica jocul pe roluri; se insistă asupra unei imagini pentru a o comenta. Producţia, plecând de la suportul video se realizează doar după ce documentul a fost urmărit de mai multe ori şi, aici putem menţiona rezumatul, rescrierea, simularea, etc. În introducerea teoretică din cartea sa, Thierry Lancien (144) clarifică întreg aparatul de analiză (imagine, sunet, raporturile dintre cele două), dar oferă şi piste pedagogice de urmat. Activităţile posibile au în vedere raportul imagine-limbă-sunet: Utilizarea imaginii fără sunet (Fozza 5), (Compte 2) Oricare ar fi tipul de suport video utilizat (documentar, reportaj, film, secvenţă de film ) li se prezintă elevilor imaginea fără sunet şi li se cere să-şi noteze ceea ce are sens. Durata unei secvenţe nu trebuie să depăşească 3 minute, la început, pentru ca elevul să-şi poată nota maximul de informaţii. O singură vizionare nu este suficientă, ci trebuie completată cu o a doua sau a treia. Înaintea primei vizionări trebuie să le cereţi elevilor să determine tipul de secvenţă video, cadrul spaţio-temporal, descrierea personajelor. Numai din imagini ei trebuie să răspundă la aceste întrebări pe care le vor dezbate oral cu dvs. În timpul celei de-a doua vizionări, ei vor trebui să se intereseze de ceea ce fac actorii în secvenţa video, înlănţuirea acţiunii, lucruri pe care le vor descrie oral, lansând ipoteze. Se poate efectua şi o a treia vizionare a secvenţei în care le veţi cere să-şi imagineze dialogurile dintre personaje (în cazul unui film) sau chiar să joace piesa aşa cum au creat-o. Aici, este preferabil să se lucreze în grupuri de 3, 4 persoane. Utilizarea imaginii cu sunet (Fozza 80), (Eboli 15) Acest tip de activitate este diferit pentru ca elevii îşi vor focaliza atenţia şi pe imagine dar şi pe sunet, pentru că imaginea va fi de această dată un ajutor pentru înţelegere. Se va proiecta o secvenţă dintr-un program înregistrat sau o secvenţă oarecare pentru 1-2 minute, cerându-le elevilor să determine tipul de emisiune. Aceştia îşi vor argumenta răspunsul. Înainte de a viziona a doua oară secvenţa aleasă, li se va cere elevilor să repereze orice informaţie care le va permite apoi sa descrie cadrul spaţio-temporal, 177
5 INTERTEXT 3-4, 2010 personajele, acţiunile, registrul folosit de personaje, sentimentele fiecăruia, tonul. Toate aceste elemente vor putea fi determinate graţie vocilor, tonalităţii acestora. Sunetul permite aşadar o analiză mai profundă. In sfârşit, dacă avem un document despre publicitate, elevii îşi vor imagina un slogan; în cazul unei secvenţe dintr-un film, li se va cere să creeze un alt final; la o secvenţă dintr-un jurnal televizat, elevii vor inventa următoarea ştire. Este o activitate ce dă frâu liber imaginaţiei şi creativităţii. Utilizarea video-ului pentru completarea unei povestiri (Nasta 3) Alegeţi o secvenţă dintr-un film de 2-3 minute. Elevii vor viziona acest pasaj crucial al acţiunii şi vor trebui să-şi imagineze motivele pentru care s-a ajuns în acea situaţie. Va trebui să-i faceţi să-şi imagineze scena precedentă. Copiii vor lucra şi mai mult asupra ipotezei, folosind toate formele posibilului. Ei vor trebui astfel să se justifice, atacând astfel elemente ca argumentaţia sau coerenţa. Acelaşi exerciţiu poate fi realizat şi pentru finalul secvenţei video. Care sunt consecinţele? Se poate lucra viitorul apropiat, viitorul simplu sau prezentul cu valoare de viitor. Utilizarea video bază pentru o dezbatere (Eboli 16) Chiar si o dezbatere privind aspecte culturale sau polemice poate fi lansata pornind de la o secvenţă de film, publicitate, extras dintr-un foileton. Un astfel de document conţine aspectele caracteristice ale unei societăţi, unei culturi, antrenându-se uşor o discuţie. Va trebui să-i faceţi să ghicească despre ce este vorba (descrierea situaţiei, derularea acţiunii), în urma vizionării secvenţei. Se pot constitui şi două grupuri odată ce subiectul dezbaterii a fost stabilit: un grup pentru, iar altul contra. Elevii vor căuta argumente, folosindu-se de elementele vizionate. În această activitate rolul profesorului poate fi cel de moderator al dezbaterii, înregistrând punctele de vedere ale acestora dar şi argumentele lor. Exerciţiul video lipsă (Nasta 4) Este interesant să recopiezi o bandă video lăsând spaţii goale timp de un minut. Elevii vor urmări secvenţa de 3 minute din care va lipsi o parte şi vor trebui să-şi imagineze derularea parţii lipsă. Se poate lucra în grupuri unde îşi vor imagina diverse scenarii. Obiectivul acestui exerciţiu este evaluarea capacităţii de înţelegere a unui mesaj audiovizual. Deci, ei vor lansa ipoteze care implică o adecvare între secvenţa precedentă şi următoarea. Elevii vor aduce justificări pentru propunerile lor. Utilizarea unui film integral bază pentru sinteză (Chailley 159) Filmele în franceză pot fi vizionate în două moduri: fie profesorul decide să nu întrerupă vizionarea, fie se segmentează filmul pe secvenţe strategice. În ambele cazuri misiunea profesorului este aceea de a verifica înţelegerea elementelor vizionate, recurgând la corectarea imediată şi justificată. În cazul unei vizionări integrale a filmului, li se va cere elevilor să facă un rezumat, să-şi imagineze un alt final sau viaţa unui personaj, o dezbatere pe tema filmului, să compună un scenariu pe aceeaşi tramă evenimenţială. Utilizarea unui pasaj din film bază pentru gramatică (idem), (Compte 46) Din anumite filme putem extrage secvenţe cu potenţial gramatical, în jurul cărora se poate organiza o conceptualizare gramaticală. (utilizarea conjunctivului, 178
6 LITERATURĂ ŞI INTERCULTURALITATE imperativului ). Acestea sunt elemente gramaticale pe care elevii le cunosc dar unde mai există erori în folosire. Conceptualizarea îi va ajuta să înţeleagă modul de funcţionare a problemelor gramaticale şi le vor folosi mai bine. În timpul vizionării secvenţei, elevii vor trebui, după ce au răspuns la întrebările legate de înţelegerea mesajului, să ghicească elementul gramatical pe care îl vor trata, cel care este recurent. Apoi, urmărind a doua oara pasajul, vor trebui să repereze problemele dezbătute şi să le evidenţieze pe hârtie. Formele găsite vor fi puse în comun. Se vor lansa ipoteze legate de modul de funcţionare a acestor forme, ajutându-se de suportul video. Fazele următoare vor fi cele de verificare a ipotezelor, formularea unei reguli (definitive sau nu), şi faza de însuşire care va trece printr-o serie de exerciţii în context, unde ar fi de dorit să se folosească personajele din film şi momentul în care se derulează acţiunea. Utilizarea video-ului la ora de franceză ajută actul pedagogic, având de a face cu un curs mai atractiv pentru elevi, cel mai adesea obişnuiţi cu metodele clasice (Gonnet 22), (Perriault 128). De asemenea, acest suport ne va ajuta să creăm o imagine mai clară asupra universului francofon. Video-ul se plasează printre numeroasele suporturi posibile, permiţându-ne să variem abordările noastre chiar şi în calitate de profesor. Favorizând pe oricare dintre aceste elemente, putem alterna activităţile din clasă şi să menţinem trează atenţia elevilor. Aceste tipuri de exerciţii pot ajuta profesorul să evalueze diverse competenţe (lingvistice, discursive, socioculturale) şi aptitudini (înţelegerea şi exprimarea orală şi scrisă) cu condiţia ca toate etapele procesului didactic să fie respectate (înţelegerea, refolosirea, conceptualizarea, evaluarea, progresia). Bibliografie Chailley, Maguy, et Marie-Claude Charles. La télévision pour lire et pour écrire. Paris : Hachette Education, Compte, Carmen, et Jean Mouchon. «Décoder le journal télévisé.» Média FLE, BELC, Multigraphié (1993) : Compte, Carmen. La vidéo en classe de langue. Paris : Hachette Education, Eboli, S A-M Kimmel, et Pierrette Mothe. «L utilisation de la vidéo en classe de langue.» Collection Les dossiers de Sèvres (1987) : Fozza, Jean-Claude. Petite fabrique de l image : parcours théorique et thématique, 180 exercices. Paris : Magnard, Gauthier, Guy. Leçons sur l image et le sens. Paris : Médiathèque Edilig, Gonnet, Jacques. Education et Médias. Les controverses fécondes. Paris : Hachette Éducation, Gonnet, Jacques. L actualité à l école : pour des ateliers de démocratie. Paris : Hachette Éducation, Lancien, Thierry. Le document vidéo en classe de langues. Paris : CLÉ International, Margerie, Charles de, et Louis Porcher. Des médias dans les cours de langues. Paris : Clé International, Nasta, Dan. «Spécificités du document vidéo et de son utilisation dans un cours de communication spécialisée : l exemple du français médical.» BiP 3-4 (1994) : 2-4. Perriault, Jacques. Éducation et nouvelles technologies: théories et pratiques. Paris : Nathan,
GRAFURI NEORIENTATE. 1. Notiunea de graf neorientat
GRAFURI NEORIENTATE 1. Notiunea de graf neorientat Se numeşte graf neorientat o pereche ordonată de multimi notată G=(V, M) unde: V : este o multime finită şi nevidă, ale cărei elemente se numesc noduri
VISUAL FOX PRO VIDEOFORMATE ŞI RAPOARTE. Se deschide proiectul Documents->Forms->Form Wizard->One-to-many Form Wizard
VISUAL FOX PRO VIDEOFORMATE ŞI RAPOARTE Fie tabele: create table emitenti(; simbol char(10),; denumire char(32) not null,; cf char(8) not null,; data_l date,; activ logical,; piata char(12),; cap_soc number(10),;
Ministerul Educaţiei Naţionale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Examenul de bacalaureat naţional 2014 Proba C de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională studiată pe parcursul învăţământului liceal Proba scrisă la Limba engleză
Press review. Monitorizare presa. Programul de responsabilitate sociala. Lumea ta? Curata! TIMISOARA Page1
Page1 Monitorizare presa Programul de responsabilitate sociala Lumea ta? Curata! TIMISOARA 03.06.2010 Page2 ZIUA DE VEST 03.06.2010 Page3 BURSA.RO 02.06.2010 Page4 NEWSTIMISOARA.RO 02.06.2010 Cu ocazia
Curriculum vitae Europass
Curriculum vitae Europass Informaţii personale Nume / Prenume TANASESCU IOANA EUGENIA Adresă(e) Str. G. Enescu Nr. 10, 400305 CLUJ_NAPOCA Telefon(oane) 0264.420531, 0745820731 Fax(uri) E-mail(uri) ioanatanasescu@usamvcluj.ro,
Parcurgerea arborilor binari şi aplicaţii
Parcurgerea arborilor binari şi aplicaţii Un arbore binar este un arbore în care fiecare nod are gradul cel mult 2, adică fiecare nod are cel mult 2 fii. Arborii binari au şi o definiţie recursivă : -
Mail Moldtelecom. Microsoft Outlook Google Android Thunderbird Microsoft Outlook
Instrucțiunea privind configurarea clienților e-mail pentru Mail Moldtelecom. Cuprins POP3... 2 Outlook Express... 2 Microsoft Outlook 2010... 7 Google Android Email... 11 Thunderbird 17.0.2... 12 iphone
Maria plays basketball. We live in Australia.
RECAPITULARE GRAMATICA INCEPATORI I. VERBUL 1. Verb to be (= a fi): I am, you are, he/she/it is, we are, you are, they are Questions and negatives (Intrebari si raspunsuri negative) What s her first name?
LESSON FOURTEEN
LESSON FOURTEEN lesson (lesn) = lecţie fourteen ( fǥ: ti:n) = patrusprezece fourteenth ( fǥ: ti:nθ) = a patrasprezecea, al patrusprezecilea morning (mǥ:niŋ) = dimineaţă evening (i:vniŋ) = seară Morning
Ghid de instalare pentru program NPD RO
Ghid de instalare pentru program NPD4758-00 RO Instalarea programului Notă pentru conexiunea USB: Nu conectaţi cablul USB până nu vi se indică să procedaţi astfel. Dacă se afişează acest ecran, faceţi
Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare
Examenul de bacalaureat 2011 de evaluare a competenńelor lingvistice într-o limbă de circulańie internańională studiată pe parcursul învăńământului liceal Proba de înńelegere a unui text audiat la Limba
CE LIMBAJ DE PROGRAMARE SĂ ÎNVĂŢ? PHP vs. C# vs. Java vs. JavaScript
Vizitaţi: CE LIMBAJ DE PROGRAMARE SĂ ÎNVĂŢ? PHP vs. C# vs. Java vs. JavaScript Dacă v-aţi gândit să vă ocupaţi de programare şi aţi început să analizaţi acest domeniu, cu siguranţă v-aţi întrebat ce limbaj
Folosirea tehnologiei informaţiei şi comunicării în procesul de învăţare a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale
105 Folosirea tehnologiei informaţiei şi comunicării în procesul de învăţare a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale Iolanda TOBOLCEA, Ştefan Gheorghe PENTIUC, Mirela DANUBIANU Rezumat Tehnologia informaţiei
Clasele de asigurare. Legea 237/2015 Anexa nr. 1
Legea 237/2015 Anexa nr. 1 Clasele de asigurare Secţiunea A. Asigurări generale 1. accidente, inclusiv accidente de muncă şi boli profesionale: a) despăgubiri financiare fixe b) despăgubiri financiare
FIŞA DISCIPLINEI. II 2.5 Semestrul Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei
FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea de Vest din Timişoara 1.2 Facultatea / Departamentul Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie 1.3 Catedra Colectivul
Cursul LEONARD ALEXANDRU POP. Suport de curs. Instruire asistată de calculator (IAC)
Cursul 1 LEONARD ALEXANDRU POP Suport de curs Instruire asistată de calculator (IAC) SUPORT DE CURS Instruire asistată de calculator Leonard Alexandru Pop http://www.ubm.ro/sites/al/ al@ubm.ro Capitolul
STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 120 CADRUL GENERAL AL STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT CUPRINS
1 P a g e STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 120 CADRUL GENERAL AL STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT CUPRINS Paragrafele Introducere 1-2 Cadrul general de raportare financiară 3 Cadrul general pentru
Soft-ul de evaluare Teste computerizate pentru educaţie tehnologică
Soft-ul de evaluare Teste computerizate pentru educaţie tehnologică Paulina Matei Scoala Generală Tudor Vladimirescu Târgovişte, mateipaulina@gmail.com Abstract În această lucrare am prezentat soft-ul
VERBUL. Are 3 categorii: A. Auxiliare B. Modale C. Restul. A. Verbele auxiliare (to be si to have)
VERBUL Are 3 categorii: A. Auxiliare B. Modale C. Restul A. Verbele auxiliare (to be si to have) 1. Sunt verbe deosebit de puternice 2. Au forme distincte pt. prezent si trecut 3. Intra in alcatuirea altor
SORIN CERIN STAREA DE CONCEPŢIUNE ÎN COAXIOLOGIA FENOMENOLOGICĂ
SORIN CERIN STAREA DE CONCEPŢIUNE ÎN COAXIOLOGIA FENOMENOLOGICĂ EDITURA PACO Bucureşti,2007 All right reserved.the distribution of this book without the written permission of SORIN CERIN, is strictly prohibited.
Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi. Şcoala Doctorală de Studii Filologice. Facultatea de Litere
Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi Şcoala Doctorală de Studii Filologice Facultatea de Litere Developing Translation Skills in the Classroom: from Language Learning to Independent Translation (Dezvoltarea
DIRECTIVA HABITATE Prezentare generală. Directiva 92/43 a CE din 21 Mai 1992
DIRECTIVA HABITATE Prezentare generală Directiva 92/43 a CE din 21 Mai 1992 Birds Directive Habitats Directive Natura 2000 = SPAs + SACs Special Protection Areas Special Areas of Conservation Arii de Protecţie
Precizări metodologice cu privire la evaluarea inińială/ predictivă la disciplina limba engleză, din anul şcolar
Precizări metodologice cu privire la evaluarea inińială/ predictivă la disciplina limba engleză, din anul şcolar 11-1 Pentru anul şcolar 11-1, la disciplina limba engleză, modelul de test inińial/ predictiv
Anexa 2. Instrumente informatice pentru statistică
Anexa 2. Instrumente informatice pentru statistică 2.1. Microsoft EXCEL şi rutina HISTO Deoarece Microsoft EXCEL este relativ bine cunoscut, inclusiv cu unele funcţii pentru prelucrări statistice, în acest
DEZVOLTAREA LEADERSHIP-ULUI ÎN ECONOMIA BAZATĂ PE CUNOAŞTERE LEADERSHIP DEVELOPMENT IN KNOWLEDGE BASED ECONOMY
DEZVOLTAREA LEADERSHIP-ULUI ÎN ECONOMIA BAZATĂ PE CUNOAŞTERE LEADERSHIP DEVELOPMENT IN KNOWLEDGE BASED ECONOMY Conf. univ. dr. Marian NĂSTASE Academia de Studii Economice, Facultatea de Management, Bucureşti
Valorificarea noilor tehnologii pentru parteneriate şcolare
INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI Laboratorul Teoria Educaţiei Valorificarea noilor tehnologii pentru parteneriate şcolare etwinning Ghid pentru profesori Bucureşti 2009 Autori: Simona Velea (coord.),
PREZENTARE INTERFAŢĂ MICROSOFT EXCEL 2007
PREZENTARE INTERFAŢĂ MICROSOFT EXCEL 2007 AGENDĂ Prezentarea aplicaţiei Microsoft Excel Registre şi foi de calcul Funcţia Ajutor (Help) Introducerea, modificarea şi gestionarea datelor în Excel Gestionarea
Rigla şi compasul. Gabriel POPA 1
Rigla şi compasul Gabriel POPA 1 Abstract. The two instruments accepted by the ancient Greeks for performing geometric constructions, if separately used, are not equally powerful. The compasses alone can
Stiluri de învăţare Introducere
Stiluri de învăţare Chestionar adaptat după Peter Honey şi Alan Mumford Introducere Acest chestionar este destinat să descopere care este/sînt stilul/stilurile tău/tale preferat(e) de învăţare. De-a lungul
PENTRU DISCIPLINA LIMBA PORTUGHEZĂ
C E N T R U L NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI E X A M I N A R E PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA PORTUGHEZĂ BACALAUREAT 2011 Pagina 1 din 7 PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA PORTUGHEZĂ I. STATUTUL
Paradoxuri matematice 1
Educaţia Matematică Vol. 3, Nr. 1-2 (2007), 51-56 Paradoxuri matematice 1 Ileana Buzatu Abstract In this paper we present some interesting paradoxical results that take place when we use in demonstration
LUPTA PENTRU IDENTITATEA OMULUI. MEMORIE ŞI IDENTITATE COLECTIVĂ THE BATTLE FOR THE HUMAN BEING S IDENTITY. MEMORY AND COLLECTIVE IDENTITY
LUPTA PENTRU IDENTITATEA OMULUI. MEMORIE ŞI IDENTITATE COLECTIVĂ THE BATTLE FOR THE HUMAN BEING S IDENTITY. MEMORY AND COLLECTIVE IDENTITY Dr. Simona MITROIU Departamentul de Ştiinţe Umaniste Universitatea
Consideraţii generale
CAPITOLUL I MIJLOACELE DE ÎNVĂŢĂMÂNT ÎN PROCESUL DIDACTIC Consideraţii generale Trăim într-o lume care se află în plin proces de schimbare. Generaţia actuală se află în faţa unor probleme majore la care
Referat II. Arhitectura unei interfeţe avansate pentru un Sistem Suport pentru Decizii. Coordonator ştiinţific: Acad. prof. dr. ing. Florin G.
Academia Română Secţia Ştiinţa şi Tehnologia Informaţiei Institutul de Cercetări pentru Inteligenţa Artificială Referat II Arhitectura unei interfeţe avansate pentru un Sistem Suport pentru Decizii Coordonator
iulie 2006 EuropeAid/119820/D/SV/RO
Manual Managementul ciclului de proiect iulie 2006 EuropeAid/119820/D/SV/RO Prima versiune a prezentului manual a fost elaborată de către o echipă a Comisiei Europene sub egida Unităţii de Evaluare şi
asist. univ. dr. Alma Pentescu
Universitatea Lucian Blaga din Sibiu Facultatea de Științe Economice asist. univ. dr. Alma Pentescu - Sibiu, 2015/2016 - Ce este un proiect? Un proiect = o succesiune de activităţi conectate, întreprinse
Veaceslav BULAT. Ghid de reguli şi principii de bază în scrierea unui proiect
Veaceslav BULAT CUM SCRIU UN PROIECT? Ghid de reguli şi principii de bază în scrierea unui proiect Chişinău 2010 Cum scriu un proiect? Autor: Veaceslav Bulat Ghid de reguli şi principii de bază în scrierea
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ,
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ, COMUNICARE ŞI DEONTOLOGIE Seminar SELECTAREA ŞI VALORIFICAREA SURSELOR INFORMATICE / BIBLIOGRAFICE IN CERCETAREA DOCTORALĂ Alexandru Nichici /2014-2015 1. CARE SUNT PROBLEMELE CU
Programa şcolară pentru disciplina TEHNOLOGII DE INFORMARE ŞI COMUNICARE (JOCUL CU CALCULATORUL)
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI CLASA PREGĂTITOARE Programa şcolară pentru disciplina TEHNOLOGII DE INFORMARE ŞI COMUNICARE (JOCUL CU CALCULATORUL) Proiect propus pentru dezbatere
Anexa 3 Programa şcolară a fost aprobată prin Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului cu nr. 4877/ LIMBA FRANCEZĂ
Anexa 3 Programa şcolară a fost aprobată prin Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului cu nr. 4877/ 22.07.2008 MINISTERUL EDUCAŢ IEI, CERCETĂRII Ş I TINERETULUI PROGRAMĂ ŞCOLARĂ REVIZUITĂ
Cu ce se confruntă cancerul de stomac? Să citim despre chirurgia minim invazivă da Vinci
Cu ce se confruntă cancerul de stomac? Să citim despre chirurgia minim invazivă da Vinci Opţiunile chirurgicale Cancerul de stomac, numit şi cancer gastric, apare atunci când celulele normale ies de sub
Caracteristici ale stilurilor de învăţare la persoanele cu deficienţe de vedere care utilizează tehnologii de acces
Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei T E Z Ă D E D O C T O R A T Caracteristici ale stilurilor de învăţare la persoanele cu deficienţe de vedere care
Ghid metodologic de implementare a proiectelor pilot
Ministerul Internelor şi Reformei Administrative Unitatea Centrală pentru Reforma Administraţiei Publice Ghid metodologic de implementare a proiectelor pilot 1 Prefaţă În contextul aderării României la
PROIECT COMENIUS MULTILATERAL PROGRAMUL DE INVĂŢARE PE TOT PARCURSUL VIEŢII Titlul proiectului:
PROIECT COMENIUS MULTILATERAL PROGRAMUL DE INVĂŢARE PE TOT PARCURSUL VIEŢII Titlul proiectului: Option Variety for Entrepreneurship Varietate de opţiuni în antreprenoriat Acronim: OPVAFEN Durata: 2 ani
Biraportul în geometria triunghiului 1
Educaţia Matematică Vol. 2, Nr. 1-2 (2006), 3-10 Biraportul în geometria triunghiului 1 Vasile Berghea Abstract In this paper we present an interesting theorem of triangle geometry which has applications
OLIMPIADA DE MATEMATIC ¼A ETAPA JUDEŢEAN ¼A 3 martie 2007
ETAPA JUDEŢEAN ¼A 3 martie 2007 CLASA A IV-A. Folosind de şapte ori cifra 7, o parte din semnele celor patru operaţii operaţii +; ; ; : eventual şi paranteze rotunde, compuneţi şapte exerciţii, astfel
Clasificarea internaţională a funcţionării, dizabilităţii şi sănătăţii
CIF Clasificarea internaţională a funcţionării, dizabilităţii şi sănătăţii Organizaţia Mondială a Sănătăţii Geneva WHO Library Cataloguing-in-Publication data Clasificarea internaţională a funcţionării,
CONCEPTE GENERALE ALE COMUNICĂRII INTERCULTURALE CULTURĂ ŞI LIMBĂ
CONCEPTE GENERALE ALE COMUNICĂRII INTERCULTURALE CULTURĂ ŞI LIMBĂ FLORENTINA ALEXANDRU florentinaalexandru@yahoo.com Abstract: In the discussions on intercultural communication the question that always
GHID METODIC MODALITĂȚI DE ACTIVIZARE A ELEVILOR ÎN LECȚIA DE MATEMATICĂ
GHID METODIC MODALITĂȚI DE ACTIVIZARE A ELEVILOR ÎN LECȚIA DE MATEMATICĂ Prof. Pentru invatamantul primar VARZARU GEANINA 1 Modernizarea învăţământului matematic se înscrie într-un proces general de reînnoire
PROGRAM DE INFORMARE / FORMARE PENTRU EDUCATORII / ÎNVĂŢĂTORII COPIILOR CU ADHD
PROGRAM DE INFORMARE / FORMARE PENTRU EDUCATORII / ÎNVĂŢĂTORII COPIILOR CU ADHD Prof. psih. Dr. Valeria Ecaterina Purcia Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională, Sibiu Prin programul de informare/formare
TEORII CONTEMPORANE DESPRE INTELIGENŢĂ CONTEMPORARY APPROACHES TO INTELLIGENCE
TEORII CONTEMPORANE DESPRE INTELIGENŢĂ CONTEMPORARY APPROACHES TO INTELLIGENCE Lect. univ. dr. Sorin-Avram VÎRTOP Universitatea Constantin Brâncuşi din Târgu-Jiu Ph.D., Sorin-Avram VÎRTOP Constantin Brâncuşi
RELAŢIA RESPONSABILITATE SOCIALĂ SUSTENABILITATE LA NIVELUL ÎNTREPRINDERII
RELAŢIA RESPONSABILITATE SOCIALĂ SUSTENABILITATE LA NIVELUL ÎNTREPRINDERII Ionela-Carmen, Pirnea 1 Raluca-Andreea, Popa 2 Rezumat: În contextual crizei actuale şi a evoluţiei economice din ultimii ani
Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a IV-a, Graph Magics. Dumitru Ciubatîi Universitatea din Bucureşti,
Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a IV-a, 2006 133 Graph Magics Dumitru Ciubatîi Universitatea din Bucureşti, workusmd@yahoo.com 1. Introducere Graph Magics este un program destinat construcţiei
Securitatea şi Sănătatea. în utilizarea Produselor Chimice la locul de muncă
Securitatea şi Sănătatea în utilizarea Produselor Chimice la locul de muncă Ziua Internaţională a securităţii şi sănătăţii în muncă 28 aprilie 2014 Copyright Organizaţia Internaţională a Muncii 2014 Prima
MANAGEMENTUL PROIECTELOR EUROPENE
SUPORT CURS MANAGEMENTUL PROIECTELOR EUROPENE Titular disciplină: Prof. univ. dr. Dumitru OPREA Suport lucrări practice: Prof. univ. dr. Gabriela MEŞNIŢĂ Lect. univ. dr. Daniela POPESCUL Copyright 2011
Voi face acest lucru în următoarele feluri. Examinând. modul în care muncesc consultanţii. pieţele pe care lucrează
Consultanţă pentru management Inţelegerea şi conducerea activităţii de consultanţă ca o afacere Voi face acest lucru în următoarele feluri Examinând modul în care muncesc consultanţii pieţele pe care lucrează
Aripi spre societate sub aripa ASIS. Asociatia Sprijinirea Integrarii Sociale
Aripi spre societate sub aripa ASIS Asociatia Sprijinirea Integrarii Sociale RAPORT ANUAL ANNUAL REPORT 2008 BUCUREŞTI BUCHAREST 2009 Bd. Corneliu Coposu Nr. 4, Bl. 105A, Sc.4, Et.1, Ap. 94, Sector 3,
LABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE)
LABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE) I. Scopul Laboratorului: Îşi propune să participe la analiza teoretică şi investigarea practică
Prof. Sofia Simona CAPISIZU
GHID METODIC Metode didactice utilizate in predarea-invatarea biologiei. Integrarea mijloacelor audio-vizuale in predarea-invatarea biologiei Autor Prof. Sofia Simona CAPISIZU Liceul cu Program Sportiv
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII PROGRAMUL PHARE/2003/005/551.01.02: ACCES LA EDUCAŢIE PENTRU GRUPURILE DEZAVANTAJATE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ Programa şcolară pentru programul A doua şansă învăţământ
Limba Engleză. clasa a XI-a - frecvenţă redusă - prof. Zigoli Dragoş
Limba Engleză clasa a XI-a - frecvenţă redusă - prof. Zigoli Dragoş I. Seasons In the UK we have four seasons:- Winter Spring Summer Autumn December January February March April May June July August September
Consideraţii statistice Software statistic
Consideraţii statistice Software statistic 2014 Tipuri de date medicale Scala de raţii: se măsoară în funcţie de un punct zero absolut Scale de interval: intervalul (sau distanţa) dintre două puncte pe
10 Estimarea parametrilor: intervale de încredere
10 Estimarea parametrilor: intervale de încredere Intervalele de încredere pentru un parametru necunoscut al unei distribuţii (spre exemplu pentru media unei populaţii) sunt intervale ( 1 ) ce conţin parametrul,
I.S.E Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei.
I.S.E. 2009. Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei. EDP 2009 EDITURA DIDACTICĂ ŞI PEDAGOGICĂ, R.A., Str. Spiru Haret, nr. 12, sectorul 1, cod 010176,
Programa şcolară pentru disciplina GEOGRAFIE
Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3393 / 28.02.2017 MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE Programa şcolară pentru disciplina GEOGRAFIE Clasele a V-a a VIII-a Bucureşti, 2017 Notă de prezentare
Cele mai bune practici în mentenanţă Bruce Hiatt
Cele mai bune practici de mentenanţă Ref.doc. MI 113 - NOTĂ TEHNICĂ Cele mai bune practici în mentenanţă Bruce Hiatt Implementarea unui program de mentenanţă a utilajelor dinamice în treisprezece paşi
ABORDAREA STRATEGICĂ A MARKETINGULUI INTEGRAT. Strategic Opportunities Afforded by Integrated Marketing
ANALELE ŞTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII ALEXANDRU IOAN CUZA DIN IAŞI Tomul LII/LIII Ştiinţe Economice 2005/2006 ABORDAREA STRATEGICĂ A MARKETINGULUI INTEGRAT CONSTANTIN SASU* Strategic Opportunities Afforded
MANAGEMENT ADMINISTRATIV
1. NOŢIUNI GENERALE 1.1. Management Managementul este ansamblul tehnicilor de organizare şi administrare, de previzionare şi modernizare a structurilor organizaţionale, acceptând noile provocări privind
OLIMPIADA INTERNAŢIONALĂ DE MATEMATICĂ FORMULA OF UNITY / THE THIRD MILLENIUM 2014/2015 RUNDA A DOUA
OLIMPIADA INTERNAŢIONALĂ DE MATEMATICĂ FORMULA OF UNITY / THE THIRD MILLENIUM 014/015 RUNDA A DOUA Abstract. Comments on some of the problems presented at the new integrated International Mathematical
Cum să iubeşti pentru a fi iubit
Cum să iubeşti pentru a fi iubit PSIHOLOGIA VIEŢII COTIDIENE Colecţie coordonată de Alexandru Szabo Coperta: Silvia Muntenescu Traducerea realizată după volumul Dr Paul Hauck, HOW TO LOVE AND BE LOVED,
DIDACTICA ISTORIEI 2
Program postuniversitar de conversie profesională pentru cadrele didactice din mediul rural Specializarea ISTORIE Forma de învăţământ ID - semestrul III DIDACTICA ISTORIEI 2 Laura CĂPIŢĂ Carol CĂPIŢĂ Mihai
STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 500 PROBE DE AUDIT CUPRINS
1 P a g e STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 500 PROBE DE AUDIT CUPRINS Paragrafele Introducere...1-2 Conceptul de probe de audit...3-6 Probe de audit adecvate si suficiente...7-14 Utilizarea aserţiunilor
Register your product and get support at www.philips.com/welcome Wireless notebook mouse SPM9800 RO Manual de utilizare a c b d e f g RO 1 Important Câmpurile electronice, magnetice şi electromagnetice
PROBLEME DE TEORIA NUMERELOR LA CONCURSURI ŞI OLIMPIADE
PROBLEME DE TEORIA NUMERELOR LA CONCURSURI ŞI OLIMPIADE Corneliu Mănescu-Avram Nicuşor Zlota Lucrarea prezentata la Conferinta Anuala a SSMR din Romania, Ploiesti, 19-21 octombrie 2012 Abstract. This paper
COMENTARII OLIMPIADA DE MATEMATICĂ 2014 ETAPA JUDEŢEANĂ ŞI A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI
COMENTARII OLIMPIADA DE MATEMATICĂ 214 ETAPA JUDEŢEANĂ ŞI A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Abstract. Comments on some of the problems presented at the 214 District Round of the Romanian National Mathematics Olympiad.
Similaritatea mărcilor în procedura de opoziţie
Similaritatea mărcilor în procedura de opoziţie - Studii de caz - Eugenia Dumitru Dan Petcu Serviciul Marci Cap Aurora August 2012 Similaritatea mărcilor în procedura de opoziţie Cap Aurora, august 2012
DEZVOLTARE ORGANIZAŢIONALĂ ŞI MANAGEMENTUL SCHIMBĂRII
UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI, CLUJ-NAPOCA Centrul de formare continuă, învățământ la distanță și cu frecvență redusă Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării Specializarea: Administraţie
Predarea drepturilor copilului în cadrul disciplinei Educaţia civică
Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova Predarea drepturilor copilului în cadrul disciplinei Educaţia civică material de suport Chişinău 2012 Aprobat în Şedinţa Consiliului Naţional pentru Curriculum,
Gramatici Universale ale Categoriilor de Timp şi Aspect
Gramatici Universale ale Categoriilor de Timp şi Aspect Conf. dr. Ilinca Crăiniceanu In prima parte a cursului se fundamentează conceptul de Gramatică Universală aşa cum se regăseşte el în opera lui Noam
Programe informatice utilizate în terapia ludică la copiii cu dizabilităţi auditive
Programe informatice utilizate în terapia ludică la copiii cu dizabilităţi auditive Abstract Rodica POPESCU 1, Vasile Radu PREDA 2 Play therapy objectives and information and communication technologies
Violenţa împotriva copiilor: CE ŞI CUM RELATĂM. Ghid de bune practici pentru mass-media
Violenţa împotriva copiilor: CE ŞI CUM RELATĂM Ghid de bune practici pentru mass-media Chişinău, 2006 Violenţa împotriva copiilor: CE ŞI CUM RELATĂM Ghid de bune practici pentru mass-media Autori: Aurelia
GHID DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A GRUPULUI DE SPRIJIN
PARTENERI IN PROGRES VOLUNTARI PENTRU O LUME MAI BUNA GHID DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A GRUPULUI DE SPRIJIN PENTRU PACIENTII ONCOLOGICI Autor: Luminiţa Lupaşcu Constanţa 2011 CUPRINS GHID DE ORGANIZARE
CALITATEA FORMĂRII ASISTENTULUI SOCIAL, CERINŢĂ A SERVICIILOR SOCIALE SPECIALIZATE
CALITATEA FORMĂRII ASISTENTULUI SOCIAL, CERINŢĂ A SERVICIILOR SOCIALE SPECIALIZATE ELENA ZAMFIR ezamfir@gmail.com Abstract: In a world of globalization and growing competition, international and regional
EUROPEAN CLASSROOM Proiect de Parteneriat Strategic între şcoli, derulat în cadrul Programului Erasmus+ (K.A.2. Educaţie şcolară)
EUROPEAN CLASSROOM Proiect de Parteneriat Strategic între şcoli, derulat în cadrul Programului Erasmus+ (K.A.2. Educaţie şcolară) Una dintre cele mai mari dorinţe ale directorilor şi ale cadrelor didactice
Relaţia dintre absenteism şi nivelul stimei de sine la adolescenţi
Relaţia dintre absenteism şi nivelul stimei de sine la adolescenţi prof.dr.psih.rață NADIA DINUCA Tulburările de comportament la copii şi adolescenţi În perioadele de mutaţii sociale şi de profunde crize
O VARIANTĂ DISCRETĂ A TEOREMEI VALORII INTERMEDIARE
O VARIANTĂ DISCRETĂ A TEOREMEI VALORII INTERMEDIARE de Andrei ECKSTEIN, Timişoara Numeroase noţiuni din analiza matematică au un analog discret. De exemplu, analogul discret al derivatei este diferenţa
12.Paralelă între stocarea datelor pe suporturi magnetice şi optice şi transmisia serială
12.Paralelă între stocarea datelor pe suporturi magnetice şi optice şi transmisia serială Sursa fotografiei: http://www.stereophile.com/reference/590jitter/ Cuprins şi obiective 1.Introducere 1.Introducere
NUMBERS [nλmbə r s] = NUMERELE
JURNALISM, ANUL -2, CURS 8 * USEFUL WORDS: GENERAL VOCABULARY NUMBERS [nλmbə r s] = NUMERELE Cardinal numbers [ka r dinəl nλmbə r s] = Numeralele cardinale = one [wan] = eleven [i levən] 2 = twenty-one
SOCIOLOGIE ORGANIZATIONALA
SOCIOLOGIE ORGANIZATIONALA UNITATEA I... 2 1. ORGANIZATIA: DEFINITII, TEORII SI MODELE... 2 1.1.DEFINIŢIA ORGANIZAŢIEI... 3 1. 2. TEORIA CICLULUI VIEŢII... 12 4.3. STRUCTURA ORGANIZATIONALA... 18 1. Complexitatea....
Curriculum vitae Europass
Curriculum vitae Europass Informaţii personale Nume / Prenume ŢENESCU/ Alina Adresă(e) Craiova, Str. Victor Papillian, nr 19, bl. B7, ap.8, Craiova, cod 200324, Dolj, România Telefon(oane) (0040)351401165
Predarea orientată după necesităţile copilului
STEP BY STEP Un program pentru copii şi familii Predarea orientată după necesităţile copilului KATE BURKE WALSH CUVÂNT ÎNAINTE DE PAMELA A. COUGHLIN Fundaţia Soros/Institutul pentru o Societate Deschisă
UNIVERSUL ŞCOLII ISSN X Nr.1/2014 Anul XVI Nr. 1 (21) Ianuarie 2014
Anul XVI Nr. 1 (21) Ianuarie 2014 1 ISSN 2285 309X SUMAR Festivalul Naţional al Şanselor tale - România 2013 Prof. Oros Ligia Elena 2 EDITURA UNIVERSUL ŞCOLII a CASEI CORPULUI DIDACTIC ALBA Alba Iulia,
MENTORATUL-MODALITATE DE PREGĂTIRE ŞI INTEGRARE PROFESIONALĂ A VIITOARELOR CADRE DIDACTICE
UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI CATEDRA DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI MENTORATUL-MODALITATE DE PREGĂTIRE ŞI INTEGRARE PROFESIONALĂ A VIITOARELOR CADRE
2. COMERŢUL ELECTRONIC DEFINIRE ŞI TIPOLOGIE
2. COMERŢUL ELECTRONIC DEFINIRE ŞI TIPOLOGIE De-a lungul istoriei omenirii, schimbul a cunoscut mai multe forme. Dacă la început, în condiţiile economiei naturale, schimbul lua forma trocului prin care
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
Anexa nr.. la ordinul ministrului educa iei, cercetării i inovării nr./. MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII PROGRAMA ŞCOLARĂ LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ CLASA a X-a CICLUL INFERIOR AL LICEULUI
Regatul Ţărilor de Jos MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI
Regatul Ţărilor de Jos MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI GHID DE BUNE PRACTICI privind prevenirea delincvenţei juvenile în sistem integrat
REFLECŢII ASUPRA DIRECŢIILOR ACTUALE ÎN STUDIILE PRIVIND EDUCAŢIEA TIMPURIE REFLECTIONS ON CURRENT DIRECTIONS IN STUDIES OF EARLY EDUCATION
STUDII REFLECŢII ASUPRA DIRECŢIILOR ACTUALE ÎN STUDIILE PRIVIND EDUCAŢIEA TIMPURIE REFLECTIONS ON CURRENT DIRECTIONS IN STUDIES OF EARLY EDUCATION Ecaterina Vrasmas Universitatea din Bucuresti Rezumat:
GHID PRIVIND IMPLEMENTAREA STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT INTERN 2015
GHID PRIVIND IMPLEMENTAREA STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT INTERN 2015 GHID PRIVIND IMPLEMENTAREA STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT INTERN 2015 Material elaborat de Grupul de lucru Audit intern,
POSSIBILITIES OF EVALUATION OF THE NEEDS OF A CLIENT IN OCCUPATIONAL PERFORMANCE
POSSIBILITIES OF EVALUATION OF THE NEEDS OF A CLIENT IN OCCUPATIONAL PERFORMANCE Balint Nela Tatiana Popa Cristina - Elena University Vasile Alecsandri of Bacău Keywords: evaluation, occupational performance,
Noi instrumente pentru integrarea competenţelor transversale în didactica modernă
MONICA TILEA OANA-ADRIANA DUTĂ, JÓN FREYR JÓHANNSSON PATRICK MURPHY ( e d i t o r i ) Noi instrumente pentru integrarea competenţelor transversale în didactica modernă GHID DE BUNE PRACTICI Dezvoltarea