COP 10 Decizia X/2. X/2. Plan Strategic pentru Biodiversitate

Save this PDF as:
 WORD  PNG  TXT  JPG

Size: px
Start display at page:

Download "COP 10 Decizia X/2. X/2. Plan Strategic pentru Biodiversitate"

Transcription

1 COP 10 Decizia X/2 X/2. Plan Strategic pentru Biodiversitate PLAN STRATEGIC PENTRU BIODIVERSITATE ŞI ŢINTELE AICHI PENTRU BIODIVERSITATE "Trăind în armonie cu natura" 1. Scopul Planului Strategic pentru Biodiversitate este acela de a promova implementarea eficientă a Convenţiei printr-o abordare strategică, cuprinzând o viziune împărtăşită, o misiune, şi scopuri şi ţinte strategice ("ţintele Aichi pentru Biodiversitate"), ceea ce va inspira acţiune pe scară largă din partea tuturor Părţilor şi a factorilor interesaţi (stakeholders). Planul Strategic va furniza de asemenea, un cadru flexibil pentru stabilirea ţintelor naţionale şi regionale şi pentru a îmbunătăţi coerenţa în implementarea prevederilor Convenţiei şi a deciziilor Conferinţei Părţilor, incluzând programul de lucru şi Strategia Globală pentru Conservarea Plantelor, precum şi Protocolul Nagoya privind Accesul la Resursele Genetice şi Distribuirea Corectă şi Echitabilă a Beneficiilor ce Rezultă din Utilizarea lor. Va servi de asemenea ca bază pentru dezvoltarea uneltelor de comunicare capabile să atragă atenţia şi să angajeze factorii interesaţi (stakeholders), prin aceasta facilitând integrarea biodiversităţii pe agendele mai largi naţionale şi globale. Un Plan Strategic separat a fost adoptat pentru Protocolul privind Biosiguranţa care va fi complementar celui prezent pentru Convenţie. 2. Textul Convenţiei, şi în particular cele trei obiective ale sale, oferă bazele fundamentale pentru Planul Strategic. I. RAŢIUNEA PENTRU PLAN 3. Diversitatea Biologică stă la baza funcţionării ecosistemului şi a asigurării serviciilor ecosistemului esenţiale pentru bunăstarea umană. Ea oferă pentru securitatea hranei, şi sănătatea umană, asigurarea de aer curat şi apă curată; contribuie la existenţa locală, şi dezvoltarea economică, şi este esenţială pentru atingerea Scopurilor de Dezvoltare ale Mileniului, inclusiv reducerea sărăciei. 4. Convenţia privind Diversitatea Biologică are trei obiective: conservarea diversităţii biologice; utilizarea durabilă a componentelor sale; şi distribuirea corectă şi echitabilă a beneficiilor ce rezultă din utilizarea resurselor genetice. În primul Plan Strategic al Convenţiei, adoptat în anul 2002, Părţile s-au angajat "la o mai eficientă şi coerentă implementare a celor trei obiective ale Convenţiei, să atingă până în anul 2010 o reducere semnificativă a ratei curente a pierderii biodiversităţii la nivel global, regional şi naţional, ca o contribuţie la reducerea sărăciei şi pentru beneficiul întregii vieţi pe Pământ." Cea de-a treia ediţie a Global Biodiversity Outlook (GBO-3), concepută după rapoartele naţionale, indicatori şi studii de cercetare, evaluează progresul către ţinta 2010, şi oferă scenarii pentru viitorul biodiversităţii. 5. Ţinta 2010 pentru biodiversitate a inspirat la acţiune la multe nivele. Totuşi, astfel de acţiuni nu au fost la o scară suficientă pentru a se face referire la presiunile asupra biodiversităţii. Mai mult, s-a remarcat o insuficientă integrare a problematicilor privind biodiversitatea în politici, strategii, programe şi acţiuni la scară largă, şi prin urmare conducătorii spre pierderea biodiversităţii evidenţiaţi nu au fost în mod semnificativ reduşi. În timp ce acum se constată o oarecare înţelegere a legăturilor

2 dintre biodiversitate, serviciile ecosistemului şi bunăstarea umană, valoarea biodiversităţii tot nu este reflectată în politicile mai largi şi în structura stimulentelor. 6. Cea mai mare parte a Părţilor identifică o lipsă a resurselor financiare, umane şi tehnice ca limitare a implementării din partea lor a Convenţiei. Transferul de tehnologie în cadrul Convenţiei a fost foarte limitat. Informaţia ştiinţifică insuficientă pentru factorii politici şi decizionali este în continuare un obstacol pentru implementarea Convenţiei. Totuşi, incertitudinea ştiinţifică nu trebuie utilizată ca o scuză pentru inacţiune. 7. Ţinta 2010 pentru biodiversitate nu a fost atinsă, cel puţin nu la nivel global. Diversitatea genelor, a speciilor şi a ecosistemelor e încontinuare în declin, după cum presiunile asupra biodiversităţii rămân constante sau cresc în intensitate în principal, ca rezultat al acţiunii umane. 8. Consensul ştiinţific proiectează o pierdere continuă a habitatelor şi rate ridicate ale extincţiei pe parcursul acestui secol dacă tendinţele actuale persistă, cu riscul unor consecinţe drastice la adresa societăţii umane după cum multe praguri sau puncte de basculare sunt trecute. Doar dacă nu sunt intreprinse acţiuni urgente de reversare a tendinţelor actuale, o gamă largă de servicii derivate din ecosisteme, susţinute de biodiversitate, ar putea fi cu rapiditate pierdute. În timp ce cel mai dur impact va cădea asupra celor săraci, prin subminarea eforturilor de a atinge Scopurile de Dezvoltare ale Mileniului, nimeni nu va fi imun la impactul pierderii biodiversităţii. 9. Pe de altă parte, analiza scenariilor relevă o gamă largă de opţiuni pentru a ne adresa crizei. Acţiunile determinate pentru valorificarea şi protejarea biodiversităţii vor fi în beneficiul oamenilor în multe moduri, incluzând o sănătate mai bună, o mai mare securitate a hranei şi mai puţină sărăcie. Va ajuta de asemenea la încetinirea schimbărilor climatice prin permiterea ecosistemelor să stocheze şi să absoarbă mai mult carbon; şi va ajuta oamenii să se adapteze la schimbările climatice prin adăugarea de elasticitate ecosistemelor şi făcându-le mai puţin vulnerabile. Mai buna protecţie a biodiversităţii este prin urmare o investiţie prudentă şi cost-eficientă în reducerea riscului pentru comunitatea globală. 10. Atingerea acestui rezultat pozitiv necesită acţiuni la multiple puncte de intrare, care sunt reflectate în scopurile acestui Plan Strategic. Acestea includ: (a) Iniţierea de acţiuni care să se adreseze cauzelor menţionate ale pierderii biodiversităţii, incluzând modele de producţie şi consum, prin asigurarea că interesul faţă de biodiversitate este integrat în întreaga guvernare şi societate, prin comunicare, educaţie şi conştientizare, măsuri de stimulente adecvate, şi schimbări instituţionale; (b) Acţionarea acum pentru a reduce presiunile directe asupra biodiversităţii. Angajarea sectoarelor agricol, forestier, piscicol, turistic, energetic şi altele va fi esenţială pentru asigurarea succesului. Acolo unde există compromisuri între protecţia biodiversităţii şi alte obiective sociale, acestea pot fi adesea minimizate prin utilizarea de abordări precum planificarea spaţială şi măsuri de eficientizare. Acolo unde multiple presiuni ameninţă ecosisteme vitale şi serviciile lor, sunt urgente acţiunile de reducere a acelor presiuni cele mai maleabile pe termen scurt, precum supraexploatarea sau poluarea, astfel ca să se prevină presiunile mai dificile, în particular schimbările climatice, de la împingerea sistemului peste margini către un statut de degradare; (c) Continuarea acţiunilor directe de salvare şi, unde este necesar, refacerea biodiversităţii şi a serviciilor ecosistemului. În timp ce acţiunile pe termen lung de reducere a cauzelor menţionate pentru biodiversitate îşi fac efectul, acţiunile imediate pot ajuta la conservarea biodiversităţii, inclusiv a ecosistemelor critice, prin intermediul ariilor protejate, a refacerii habitatelor, a programelor de refacere a speciilor şi a altor intervenţii orientate spre conservare; (d) Eforturile de asigurare a furnizării continue a serviciilor ecosistemelor şi de asigurare a accesului la aceste servicii, în special celor săraci care depind direct de ele cel mai mult. Menţinerea şi refacerea ecosistemelor în general oferă modalităţi cost-eficienţă de adresare schimbărilor climatice. Prin urmare, deşi schimbările climatice sunt o ameninţare majoră suplimentară pentru biodiversitate, adresându-ne acestei ameninţări deschide un număr de oportunităţi pentru conservarea biodiversităţii şi utilizarea durabilă; (e) Mecanisme de sprijin îmbunătăţite pentru: construcţia capacităţii; generarea, utilizarea şi distribuirea cunoştinţelor; şi acces la resursele financiare necesare şi alte resurse. Procesele de planificare naţionale trebuie să devină mai eficiente în integrarea biodiversităţii şi în evidenţierea

3 relevanţei ei pentru agendele sociale şi economice. Organismele Convenţiei trebuie să devină mai eficiente în revizuirea implementării şi în asigurarea sprijinului şi îndrumării către Părţi. II. VIZIUNEA 11. Viziunea acestui Plan Strategic este o lume a "Traiului în armonie cu natura" unde "Până în anul 2050, biodiversitatea este valorificată, conservată, refăcută şi înţelept utilizată, menţinând serviciile ecosistemelor, susţinând o planetă sănătoasă şi livrând beneficii esenţiale pentru toţi oamenii." III. MISIUNEA PLANULUI STRATEGIC 12. Misiunea Planului Strategic este de a "intreprinde acţiuni efective şi urgente de stopare a pierderii biodiversităţii pentru a asigura că până în anul 2020 ecosistemele sunt elastice şi continuă să furnizeze servicii esenţiale, prin securizarea varietăţii vieţii planetei, şi contribuind la bunăstarea umană, şi reducerea sărăciei. Pentru a asigura aceasta, presiunile asupra biodiversităţii sunt reduse, ecosistemele sunt refăcute, resursele biologice sunt utilizate durabil şi beneficiile ce rezultă din utilizarea resurselor genetice sunt distribuite într-o manieră corectă şi echitabilă; resursele financiare adecvate sunt furnizate, capacităţile sunt îmbunătăţite, problematicile şi valorile privind biodiversitatea sunt integrate, politicile adecvate sunt eficient implementate, şi sistemul decizional se bazează pe ştiinţă şi abordarea precauţionară." IV. SCOPURILE STRATEGICE ŞI ŢINTELE AICHI PENTRU BIODIVERSITATE 13. Planul Strategic include 20 de ţinte principale pentru 2015 sau 2020 ("Ţintele Aichi privind Biodiversitatea"), organizate în cadrul a cinci scopuri strategice. Scopurile şi ţintele cuprind atât: (i) aspiraţiile pentru realizarea la nivel global; cât şi (ii) un cadru flexibil pentru stabilirea ţintelor naţionale sau regionale. Părţile sunt invitate să-şi stabilească propriile ţinte în contextul acestui cadru flexibil, luând în considerare nevoile şi priorităţile naţionale, dar în acelaşi timp păstrând în minte contribuţiile naţionale la atingerea ţintelor globale. Nu neapărat toate ţările trebuie să dezvolte o ţintă naţională pentru fiecare ţintă globală. Pentru unele ţări, tendinţele globale prin anumite ţinte se poate ca deja să fi fost atinse. Alte ţinte pot să nu fie relevante în contextul ţării respective. Scopul strategic A. Adresarea cauzelor identificate ale pierderii biodiversităţii prin întegrarea biodiversităţii în guvernare şi societate Ţinta 1: Până în anul 2020, cel mai târziu, oamenii sunt conştienţi de valorile biodiversităţii şi de paşii pe care pot să-i urmeze pentru conservarea şi utilizarea ei durabilă. Ţinta 2: Până în anul 2020, cel mai târziu, valorile biodiversităţii au fost integrate în dezvoltarea naţională şi locală şi strategiile de reducerea sărăciei şi procesele de planificare au fost incorporate în contabilitatea naţională, după cum este adecvat, şi în sistemele de raportare. Ţinta 3: Până în anul 2020, cel mai târziu, stimulentele, inclusiv subvenţiile, dăunătoare biodiversităţii, au fost eliminate, reeşalonate sau reformate pentru a minimiza sau evita impactul negativ, şi sunt dezvoltate şi aplicate stimulentele pozitive pentru conservarea şi utilizarea durabilă a biodiversităţii, consistente şi în armonie cu Convenţia şi alte obligaţii relevante internaţionale, luând în considerare condiţiile naţionale socio- economice. Ţinta 4: Până în anul 2020, cel mai târziu, Guvernele, mediile de afaceri şi factorii interesaţi (stakeholders) la toate nivelele au făcut paşi pentru atingerea sau au implementat planuri pentru producţia şi consumul durabile şi au păstrat impactul utilizării resurselor naturale bine în limitele ecologice sigure. Scopul strategic B. Reducerea presiunilor directe asupra biodiversităţii şi promovarea utilzării durabile

4 Ţinta 5: Până în anul 2020, rata pierderii tuturor habitatelor naturale, inclusiv a pădurilor, este cel puţin înjumătăţită şi unde este fezabil adusă aproape la zero, şi degradarea şi fragmentarea sunt reduse semnificativ. Ţinta 6: Până în anul 2020 toate stocurile de peşte şi nevertebrate şi plantele acvatice sunt administrate şi recoltate durabil, legal şi aplicând abordări bazate pe ecosistem, astfel ca suprapescuitul să fie evitat, planurile şi măsurile de refacere se aplică pentru toate speciile epuizate, pescăriile nu au impact advers semnificativ asupra speciilor ameninţate şi a ecosistemelor vulnerabile şi impactul pescăriei asupra stocurilor, speciilor şi ecosistemelor se află în limite sigure ecologice. Ţinta 7: Până în anul 2020 zonele agricole, pentru acvacultură şi silvice sunt administrate durabil, asigurând conservarea biodiversităţii. Ţinta 8: Până în anul 2020, poluarea de orice fel, inclusiv excesul de nutrienţi, a fost adusă la un nivel care nu este în detrimentul funcţionării ecosistemului şi al biodiversităţii. Ţinta 9: Până în anul 2020, speciile aliene invazive şi căile sunt identificate şi prioritizate, speciile prioritare sunt controlate sau eradicate, şi măsurile funcţionează pentru a administra căile pentru prevenirea introducerii şi a instalării lor. Ţinta 10: Până în anul 2015, multiplele presiuni antropogenice asupra recifelor de coral, şi a altor ecosisteme vulnerabile asupra cărora au impact schimbările climatice sau acidifierea oceanului sunt minimizate, astfel ca să-şi menţină integritatea şi funcţionarea. Scop strategic C. Îmbunătăţirea situaţiei biodiversităţii prin păstrarea diversităţii ecosistemelor, a speciilor şi a diversităţii genetice Ţinta 11: Până în anul 2020, cel puţin 17 procente din zonele terestre şi cu ape interioare, şi 10 procente din zonele costiere şi marine, în special zonele deosebit de importante pentru biodiversitate şi serviciile ecosistemelor, sunt conservate prin sisteme efectiv şi echitabil administrate, reprezentative ecologic şi bine conectate de zone protejate şi alte măsuri de conservare efective bazate pe zonă, şi integrate în peisajele terestre şi marine mai largi. Ţinta 12: Până în anul 2020 extincţia speciilor ameninţate cunoscute a fost prevenită şi situaţia conservării lor, în special a acelora cu cel mai mare declin, a fost îmbunătăţită şi susţinută. Ţinta 13: Până în anul 2020, diversitatea genetică a plantelor cultivate şi a animalelor domesticite şi crescute în ferme şi a rudelor sălbatice, inclusiv alte specii socio-economic precum şi cultural valoroase, este menţinută, şi au fost dezvoltate şi implementate strategii pentru minimizarea eroziunii genetice şi păstrarea diversităţii lor genetice. Scop strategic D: Sporirea beneficiilor pentru toţi din biodiversitate şi serviciile ecosistemelor Ţinta 14: Până în anul 2020, ecosistemele care asigură servicii esenţiale, inclusiv servicii legate de apă, şi care contribuie la sănătate, existenţă şi bunăstare, sunt refăcute şi păstrate, luând în considerare nevoile femeilor, ale indigenilor şi ale comunităţilor locale, şi ale altora săraci şi vulnerabili. Ţinta 15: Până în anul 2020, elasticitatea ecosistemelor şi contribuţia biodiversităţii la stocarea carbonului au fost îmbunătăţite, prin conservare şi refacere, inclusiv refacerea a cel puţin 15% din ecosistemele degradate, prin aceasta contribuind la atenuarea şi adaptarea la schimbările climatice şi combaterea deşertificării. Ţinta 16: Până în anul 2015, Protocolul Nagoya privind Accesul la Resursele Genetice şi Împărţirea Corectă şi Echitabilă a Beneficiilor ce Rezultă din Utilizarea lor se aplică şi este operaţional, în conformitate cu legislaţia naţională. Scop strategic E. Implementare îmbunătăţită prin planificare participativă, managementul cunoştinţelor şi construirea capacităţii Ţinta 17: Până în anul 2015 fiecare Parte a dezvoltat, a adoptat ca un instrument politic, şi a început implementarea unei strategii şi a unui plan de acţiune naţionale efective, participative şi actualizate privind biodiversitatea.

5 Ţinta 18: Până în anul 2020, cunoştinţele tradiţionale, inovaţiile şi practicile indigenilor şi ale comunităţilor locale relevante pentru conservarea şi utilizarea durabilă a biodiversităţii, şi utilizarea de către ei în mod obişnuit a resurselor biologice, sunt respectate, fac subiectul legislaţiei naţionale şi a obligaţiilor relevante internaţionale, şi sunt pe deplin integrate şi reflectate în implementarea Convenţiei cu participarea deplină şi efectivă a indigenilor şi a comunităţilor locale, la toate nivelele relevante. Ţinta 19: Până în anul 2020, cunoştinţele, baza ştiinţifică şi tehnologiile legate de biodiversitate, valorile sale, funcţionarea, starea şi tendinţele, şi consecinţele pierderii sale, sunt îmbunătăţite, distribuite şi transferate la scară largă, şi aplicate. Ţinta 20: Până în anul 2020, cel mai târziu, mobilizarea resurselor financiare pentru implementarea efectivă a Planului Strategic pentru Biodiversite din toate sursele, şi în conformitate cu procesul consolidat şi agreat în Strategia pentru Mobilizarea Resurselor, trebuie sporită substanţial de la nivelele actuale. Această ţintă va face subiectul schimbărilor posibile pentru nevoile de evaluare a resurselor ce trebuie dezvoltate şi raportate de către Părţi. V.IMPLEMENTARE, MONITORIZARE, REVIZUIRE ŞI EVALUARE 14. Mijloace pentru implementare: Planul Strategic va fi implementat în primul rând prin activităţi la nivel naţional sau subnaţional, cu acţiuni de sprijin la nivel regional şi global. Mijloacele de implementare pentru acest Plan Strategic vor include asigurarea resurselor financiare în conformitate cu respectivele obligaţii din cadrul Convenţiei, luând în considerare Articolul 20 al Convenţiei. Planul Strategic oferă un cadru flexibil pentru stabilirea ţintelor naţionale şi regionale. Strategiile şi planurile de acţiune naţionale pentru biodiversitate sunt instrumente cheie pentru transpunerea Planului Strategic la circumstanţele naţionale, inclusiv prin ţinte naţionale, şi pentru integrarea biodiversităţii în toate sectoarele guvernului şi ale societăţii. Participarea tuturor factorilor interesaţi relevanţi (stakeholders) trebuie promovată şi facilitată la toate nivelele de implementare. Iniţiativele şi activităţile indigenilor şi ale comunităţilor locale, ce contribuie la implementarea Planului Strategic la nivel local, trebuie sprijinite şi încurajate. Mijloacele pentru implementare pot varia de la ţară la ţară, în concordanţă cu nevoile şi circumstanţele naţionale. Cu toate acestea, ţările trebuie să înveţe unele de la altele când se determină mijloacele adecvate pentru implementare. Acest lucru este în spiritul că exemple de posibile mijloace pentru implementare sunt oferite în nota Secretarului Executiv privind Planul Strategic pentru Biodiversitate : raţiuni tehnice provizorii, posibili indicatori şi repere sugerate pentru Ţintele Aichi privind Biodiversitatea. Se are în vedere că implementarea va fi în continuare sprijinită de către Protocolul Nagoya privind Accesul la Resursele Genetice şi Împărţirea Corectă şi Echitabilă a Beneficiilor ce rezultă din Utilizarea lor şi a altor componente cu regim internaţional privind accesul şi distribuirea beneficiului care va facilita distribuirea corectă şi echitabilă a beneficiilor ce rezultă din utilizarea resurselor genetice. 15. Programele de lucru: Programele tematice de lucru ale Convenţiei includ: biodiversitatea apelor interioare, biodiversitatea marină şi costieră, biodiversitatea agricolă, biodiversitatea forestieră, biodiversitatea terenurilor uscate şi sub-umide, biodiversitatea montană şi biodiversitatea insulară. Împreună cu variatele problematici transversal ele oferă ghidare în detaliu pentru implementarea Planului Strategic, şi pot de asemenea contribui la dezvoltare şi reducerea sărăciei. Ele sunt unelte cheie care trebuie luate în considerare în actualizarea strategiilor şi planurilor de acţiune naţionale pentru biodiversitate. 16. Extinderea sprijinului politic pentru acest Plan Strategic şi pentru obiectivele Convenţiei este necesară, de exemplu, lucrând la asigurarea că Liderii de Stat şi de Guvern şi parlamentarii tuturor Părţilor înţeleg valoarea biodiversităţii şi serviciile ecosistemelor. Părţile la Convenţie trebuie încurajate să stabilească ţinte naţionale pentru biodiversitate care să sprijine realizarea Planului Strategic şi atingerea Ţintelor Aichi pentru Biodiversitate şi să contureze măsurile şi activităţile care vor duce la realizarea lor, precum dezvoltarea de contabilităţi naţionale comprehensive, după cum este adecvat, care integrează valorile biodiversităţii şi serviciile ecosistemelor în luarea deciziilor la nivel guvernamental cu deplina şi efectiva participare a indigenilor şi a comunităţilor locale şi a altor factori interesaţi (stakeholders). 17. Parteneriatele la toate nivelele sunt cerute pentru implementarea eficace a Planului Strategic, pentru a mânui acţiunile la scara necesară, pentru a strânge proprietatea necesară pentru asigurarea

6 integrării biodiversităţii în toate sectoarele guvernului, societăţii şi economiei şi pentru a găsi sinergiile cu implementarea naţională a acordurilor de mediu multilaterale. Parteneriatele cu programele, fondurile şi agenţiile specializate ale sistemului Naţiunilor Unite, precum şi cu alte convenţii şi agenţii multilaterale şi bilaterale, fundaţii, femei, indigeni şi comunităţi locale, şi organizaţiile neguvernamentale, vor fi esenţiale pentru a sprijini implementarea Planului Strategic la nivel naţional. La nivel internaţional, acest lucru solicită parteneriate între Convenţie şi alte convenţii, organizaţii şi procese internaţionale, societatea civilă şi sectorul privat. În particular, eforturile vor fi necesare pentru: (a) Asigurarea că Convenţia, prin noul său Plan Strategic, contribuie la dezvoltarea durabilă şi la eliminarea sărăciei, şi la celelalte Scopuri de Dezvoltare ale Mileniului; (b) Asigurarea cooperării pentru realizarea implementării Planului în diferite sectoare; (c) Promovarea practicilor prietenoase biodiversităţii de către afaceri; şi (d) Promovarea sinergiei şi coerenţei în implementarea acordurilor multilaterale de mediu. 18. Raportarea de către Părţi: Părţile vor informa Conferinţa Părţilor despre ţintele naţionale sau angajamentele şi instrumentele politice pe care le adoptă pentru implementarea Planului Strategic, precum şi despre orice reper către aceste ţinte, şi raportează progresul înregistrat către aceste ţinte şi repere, inclusiv prin rapoartele lor naţionale cinci şi şase. Reperele sugerate, precum şi indicatorii sugeraţi, trebuie să fie dezvoltaţi în concordanţă cu procesele stipulate în paragrafele 3 (b), (e) şi 17 (g) ale deciziei X/2 privind Planul Strategic, precum şi decizia X/7 privind scopurile, ţintele şi indicatorii asociaţi. Parlamentarii, răspunzând nevoilor şi aşteptărilor cetăţenilor în mod regulat, trebuie să joace un rol în revizuirea implementării Convenţiei la nivel naţional şi subnaţional, după cum este adecvat, ca să ajute Guvernele să producă o revizuire mai comprehensivă. 19. Revizuire de către Conferinţa Părţilor: Conferinţa Părţilor, cu sprijinul celorlalte organisme ale Convenţiei, în special al Grupului de Lucru Ad Hoc Început-sfârşit privind Revizuirea Implementării Convenţiei, va păstra sub revizuire implementarea acestui Plan Strategic, şi va sprijini implementarea efectivă de către Părţi, asigurând că noile îndrumări sunt informate cu experienţa Părţilor în implementarea Convenţiei, în concordanţă cu principiul managementului adaptativ prin învăţare activă. Conferinţa Părţilor va revizui progresul către Ţintele Aichi privind Biodiversitatea după cum sunt trasate în Planul Strategic şi va face recomandări pentru depăşirea oricăror obstacole întâmpinate în atingerea acestor ţinte, inclusiv revizuirea raţiunilor tehnice previzionate, posibilii indicatori şi reperele sugerate pentru Ţintele Aichi privind Biodiversitatea şi măsurile conţinute, şi, dacă este adecvat, să întărească mecanismele de sprijinire a implementării, monitoringului şi revizuirii. Pentru a facilita această muncă, Organismul Auxiliar privind Îndrumarea Ştiinţifică, Tehnică şi Tehnologică (the Subsidiary Body on Scientific, Technical and Technological Advice - SBSTTA) trebuie să dezvolte un set comun de metrice ale biodiversităţii spre a fi utilizate pentru evaluarea situaţiei biodiversităţii şi a valorilor sale. VI. MECANISME DE SPRIJIN 20. Construirea capacităţii pentru acţiune naţională eficientă: Multe dintre Părţi, în special ţările în curs de dezvoltare, în particular ţările cel mai puţin dezvoltate, Statele insule mici în curs de dezvoltare şi ţările cele mai vulnerabile din punct de vedere al mediului, precum şi ţările cu economie în tranziţie, pot solicita sprijin pentru dezvoltarea ţintelor naţionale şi integrarea lor în strategiile naţionale şi planurile de acţiune privind biodiversitatea, revizuite şi actualizate în concordanţă cu acest Plan Strategic şi îndrumare din partea Conferinţei Părţilor (decizia IX/8). Programele globale şi regionale de construire a capacităţii ar putea oferi sprijin tehnic şi ar putea facilita schimbul de la egal la egal, completând activităţile naţionale sprijinite de mecanismele financiare în concordanţă cu cadrul de patru ani al priorităţilor programului legate de utilizarea resurselor GEF pentru biodiversitate pentru perioada (decision IX/31). Construirea capacităţii privind integrarea sexelor în conformitate cu planul de acţiune al Convenţiei pentru sexe, şi pentru populaţia indigenă şi comunităţile locale ce priveşte implementarea Planului Strategic la nivel naţional şi subnaţional trebuie sprijinită. 21. Planul Strategic va fi implementat prin programe de lucru ale Convenţiei privind Diversitatea Biologică, prin implementarea strategiilor şi a planurilor de acţiune naţionale privind biodiversitatea, şi prin alte activităţi naţionale, regionale şi internaţionale.

7 22. Mecanismul de Compensare (Clearing-house) şi transferul de tehnologie: În comun cei implicaţi în implementarea Convenţiei au foarte multă experienţă şi au dezvoltat multe cazuri de bune practici, unelte şi îndrumări utile. Mai există informaţie utilă suplimentară şi dincolo de această comunitate. Va fi dezvoltată o reţea a cunoştinţelor despre biodiversitate, ce va include o bază de date şi o reţea a practiţionerilor pentru a aduce la un loc aceste cunoştinţe şi experienţe şi pentru a le face disponibile prin mecanismul de compensare pentru a facilita şi sprijini implementarea îmbunătăţită a Convenţiei. Noduri naţionale ale mecanismului de compensare cuprinzând reţele ale experţilor cu siteuri web eficiente trebuie dezvoltate şi susţinute astfel ca în fiecare dintre Părţi, toţi să aibă acces la informaţiile, expertiza şi experienţa cerute pentru implementarea Convenţiei. Nodurile naţionale ale mecanismului de compensare trebuie de asemenea legate la mecanismul de compensare central administrat de Secretariatul Convenţiei, şi trebuie facilitat schimbul de informaţii dintre acestea. 23. Resurse financiare: Strategia pentru mobilizarea resurselor, incluzând iniţiativele, ţintele şi indicatorii concreţi propuşi, să fie dezvoltată, şi procesele pentru dezvoltarea mecanismelor inovative, oferă o hartă pentru atingerea implementării eficiente a Articolului 20, paragrafele 2 şi 4, ale Convenţiei, pentru a oferi resurse financiare adecvate, predictibile şi la timp, noi şi suplimentare, în sprijinul implementării acestui Plan Strategic. 24. Parteneriate şi iniţiative pentru îmbunătăţirea cooperării: Cooperarea va fi îmbunătăţită cu programele, fondurile şi agenţiile specializate ale sistemului Naţiunilor Unite, precum şi cu convenţiile şi alte agenţii multilaterale şi bilaterale, cu fundaţii şi organizaţii neguvernamentale şi populaţia indigenă şi comunităţile locale, pentru a sprijini implementarea Planului Strategic la nivel naţional. Cooperarea va fi de asemenea îmbunătăţită cu organismele regionale relevante pentru a promova strategiile regionale privind biodiversitatea şi cu integrarea biodiversităţii în iniţiativele mai largi. Iniţiativele Convenţiei precum cooperarea Sud-Sud, ce promovează angajamentul guvernelor subnaţionale, al oraşelor şi al autorităţilor locale, şi afacerile şi biodiversitatea şi care promovează angajamentul parlamentarilor, inclusiv prin dialoguri inter-parlamentare, vor contribui la implementarea Planului Strategic. 25. Mecanisme de sprijin pentru cercetare, monitoring şi evaluare: Următoarele sunt elemente cheie pentru asigurarea implementării eficiente a Planului Strategic: (a) Monitorizarea globală a biodiversităţii: este nevoie de muncă pentru a monitoriza situaţia şi tendinţele biodiversităţii, pentru a menţine şi distribui date, şi a dezvolta şi utiliza indicatori şi măsuri agreate ale schimbărilor biodiversităţii şi ale ecosistemelor; (b) Evaluarea regulată a stării biodiversităţii şi a serviciilor ecosistemelor, scenarii viitoare şi eficienţa răspunsurilor: acest lucru poate fi asigurat printr-un rol sporit pentru Organismul Auxiliar privind Îndrumarea Ştiinţifică, Tehnică şi Tehnologică precum şi platforma interguvernamentală propusă privind biodiversitatea şi serviciile ecosistemelor; (c) Cercetarea în derulare privind biodiversitatea şi funcţionarea şi serviciile ecosistemelor şi relaţiile lor cu bunăstarea umană; (d) Contribuţia de cunoştinţe, inovaţii şi practică a indigenilor şi comunităţilor locale relevante pentru conservarea şi utilizarea durabilă a biodiversităţii, la toate cele de mai sus; (e) Construirea capacităţii şi resursele financiare şi tehnice la timp, adecvate, predictibile şi durabile. Traducere Cristina Parceog

DIRECTIVA HABITATE Prezentare generală. Directiva 92/43 a CE din 21 Mai 1992

DIRECTIVA HABITATE Prezentare generală. Directiva 92/43 a CE din 21 Mai 1992 DIRECTIVA HABITATE Prezentare generală Directiva 92/43 a CE din 21 Mai 1992 Birds Directive Habitats Directive Natura 2000 = SPAs + SACs Special Protection Areas Special Areas of Conservation Arii de Protecţie

More information

VISUAL FOX PRO VIDEOFORMATE ŞI RAPOARTE. Se deschide proiectul Documents->Forms->Form Wizard->One-to-many Form Wizard

VISUAL FOX PRO VIDEOFORMATE ŞI RAPOARTE. Se deschide proiectul Documents->Forms->Form Wizard->One-to-many Form Wizard VISUAL FOX PRO VIDEOFORMATE ŞI RAPOARTE Fie tabele: create table emitenti(; simbol char(10),; denumire char(32) not null,; cf char(8) not null,; data_l date,; activ logical,; piata char(12),; cap_soc number(10),;

More information

GRAFURI NEORIENTATE. 1. Notiunea de graf neorientat

GRAFURI NEORIENTATE. 1. Notiunea de graf neorientat GRAFURI NEORIENTATE 1. Notiunea de graf neorientat Se numeşte graf neorientat o pereche ordonată de multimi notată G=(V, M) unde: V : este o multime finită şi nevidă, ale cărei elemente se numesc noduri

More information

Press review. Monitorizare presa. Programul de responsabilitate sociala. Lumea ta? Curata! TIMISOARA Page1

Press review. Monitorizare presa. Programul de responsabilitate sociala. Lumea ta? Curata! TIMISOARA Page1 Page1 Monitorizare presa Programul de responsabilitate sociala Lumea ta? Curata! TIMISOARA 03.06.2010 Page2 ZIUA DE VEST 03.06.2010 Page3 BURSA.RO 02.06.2010 Page4 NEWSTIMISOARA.RO 02.06.2010 Cu ocazia

More information

Hotarirea 739/2016 M.Of. 831 bis din 20-oct-2016

Hotarirea 739/2016 M.Of. 831 bis din 20-oct-2016 Hotarirea 739/2016 M.Of. 831 bis din 20-oct-2016 HOTĂRÂRE nr. 739 din 5 octombrie 2016 aprobarea Strategiei naţionale privind schimbările şi creşterea economică bazată pe emisii reduse de carbon perioada

More information

O administraţie dinamică pentru o agricultură durabilă şi un spaţiu rural prosper

O administraţie dinamică pentru o agricultură durabilă şi un spaţiu rural prosper O administraţie dinamică pentru o agricultură durabilă şi un spaţiu rural prosper Aderarea la Uniunea Europeană a adus numeroase beneficii agriculturii şi zonelor rurale din România. În ultima perioadă,

More information

Ghid de instalare pentru program NPD RO

Ghid de instalare pentru program NPD RO Ghid de instalare pentru program NPD4758-00 RO Instalarea programului Notă pentru conexiunea USB: Nu conectaţi cablul USB până nu vi se indică să procedaţi astfel. Dacă se afişează acest ecran, faceţi

More information

Proiectului CONURBANT O abordare inclusivă, de la egal la egal a conurbaţiilor şi aglomerărilor urbane largi, pentru participarea la Pactul Primarilor

Proiectului CONURBANT O abordare inclusivă, de la egal la egal a conurbaţiilor şi aglomerărilor urbane largi, pentru participarea la Pactul Primarilor An inclusive peer-to-peer approach to involve EU CONURBations and wide areas in participating to the CovenANT of Mayors Proiectului CONURBANT O abordare inclusivă, de la egal la egal a conurbaţiilor şi

More information

ComunitĂŢi Virtuale. Proiecte europene din domeniul educaţiei

ComunitĂŢi Virtuale. Proiecte europene din domeniul educaţiei ComunitĂŢi Virtuale. Proiecte europene din domeniul educaţiei Mihaela Brut Facultatea de Informatică Universitatea «AL. I Cuza» Iaşi, România, mihaela@infoiasi.ro http://www.infoiasi.ro/~mihaela CSCS14

More information

iulie 2006 EuropeAid/119820/D/SV/RO

iulie 2006 EuropeAid/119820/D/SV/RO Manual Managementul ciclului de proiect iulie 2006 EuropeAid/119820/D/SV/RO Prima versiune a prezentului manual a fost elaborată de către o echipă a Comisiei Europene sub egida Unităţii de Evaluare şi

More information

Daniel FISTUNG Rodica MIROIU Teodor POPESCU Centrul de Economie a Industriei şi Serviciilor Daniela ANTONESCU Institutul de Prognoză Economică

Daniel FISTUNG Rodica MIROIU Teodor POPESCU Centrul de Economie a Industriei şi Serviciilor Daniela ANTONESCU Institutul de Prognoză Economică DEZVOLTARE REGIONALĂ Dezvoltarea regională durabilă, un nou concept sau o necesitate? Daniel FISTUNG Rodica MIROIU Teodor POPESCU Centrul de Economie a Industriei şi Serviciilor Daniela ANTONESCU Institutul

More information

Standardele pentru Sistemul de management

Standardele pentru Sistemul de management Standardele pentru Sistemul de management Chişinău, 2016 Ce este Sistemul de management al calităţii? Calitate: obţinerea rezultatelor dorite prin Management: stabilirea politicilor şi obiectivelor şi

More information

I NTRODUCERE SĂNĂTATEA 2020 SĂNĂTATE ŞI DEZVOLTARE ÎN EUROPA DE AZI INTERVIU. Zsuzsanna JAKAB 1 şi Agis D. TSOUROS 2

I NTRODUCERE SĂNĂTATEA 2020 SĂNĂTATE ŞI DEZVOLTARE ÎN EUROPA DE AZI INTERVIU. Zsuzsanna JAKAB 1 şi Agis D. TSOUROS 2 SĂNĂTATEA 2020 SĂNĂTATE ŞI DEZVOLTARE ÎN EUROPA DE AZI Zsuzsanna JAKAB 1 şi Agis D. TSOUROS 2 1 Director regional OMS pentru Europa, 2 Director, Divizia de politici şi gestionare pentru sănătate şi bunăstare,

More information

Dezvoltarea economică locală

Dezvoltarea economică locală Dezvoltarea economică locală Irina POPESCU Cadru didactic universitar la Catedra de Management din A.S.E. Bucureşti (2001 2003). Din februarie 2003, cadru didactic la Catedra de Administraţie şi Management

More information

Comunitate universitară pentru managementul calităţii în învăţământul superior

Comunitate universitară pentru managementul calităţii în învăţământul superior Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară 1 Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere

More information

Securitatea şi Sănătatea. în utilizarea Produselor Chimice la locul de muncă

Securitatea şi Sănătatea. în utilizarea Produselor Chimice la locul de muncă Securitatea şi Sănătatea în utilizarea Produselor Chimice la locul de muncă Ziua Internaţională a securităţii şi sănătăţii în muncă 28 aprilie 2014 Copyright Organizaţia Internaţională a Muncii 2014 Prima

More information

Învăţând pentru subzistenţă Seria nr.1 Confederaţia Caritas România

Învăţând pentru subzistenţă Seria nr.1 Confederaţia Caritas România REDUCEREA RISCURILOR DE DEZASTRE Învăţând pentru subzistenţă Seria nr.1 Confederaţia Caritas România Acest document de învăţare pentru subzistenţă a fost creat de Trocaire, Agenţia Catolică Irlandeză pentru

More information

ROLUL REŢELELOR DE INOVARE ÎN CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII REGIONALE

ROLUL REŢELELOR DE INOVARE ÎN CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII REGIONALE ROLUL REŢELELOR DE INOVARE ÎN CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII REGIONALE Prep. univ. drd. Alexandru Ionuţ ROJA Universitatea de Vest din Timişoara ABSTRACT. The complexity of the business envirnonment, competitition

More information

Planificare strategică

Planificare strategică 2014 Strategia de dezvoltare socio-economică a județului Iași pentru perioada 2014-2020 Planificare strategică GEA Strategy&Consulting SA 0 Strategia de dezvoltare socio-economică a județului Iași pentru

More information

Curriculum vitae Europass

Curriculum vitae Europass Curriculum vitae Europass Informaţii personale Nume / Prenume TANASESCU IOANA EUGENIA Adresă(e) Str. G. Enescu Nr. 10, 400305 CLUJ_NAPOCA Telefon(oane) 0264.420531, 0745820731 Fax(uri) E-mail(uri) ioanatanasescu@usamvcluj.ro,

More information

STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 120 CADRUL GENERAL AL STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT CUPRINS

STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 120 CADRUL GENERAL AL STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT CUPRINS 1 P a g e STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 120 CADRUL GENERAL AL STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT CUPRINS Paragrafele Introducere 1-2 Cadrul general de raportare financiară 3 Cadrul general pentru

More information

Clasele de asigurare. Legea 237/2015 Anexa nr. 1

Clasele de asigurare. Legea 237/2015 Anexa nr. 1 Legea 237/2015 Anexa nr. 1 Clasele de asigurare Secţiunea A. Asigurări generale 1. accidente, inclusiv accidente de muncă şi boli profesionale: a) despăgubiri financiare fixe b) despăgubiri financiare

More information

IMPLEMENTAREA DIRECTIVEI CADRU A APEI 2000/ 60/ EC IN BAZINUL HIDROGRAFIC MUREŞ

IMPLEMENTAREA DIRECTIVEI CADRU A APEI 2000/ 60/ EC IN BAZINUL HIDROGRAFIC MUREŞ IMPLEMENTAREA DIRECTIVEI CADRU A APEI 2000/ 60/ EC IN BAZINUL HIDROGRAFIC MUREŞ Rodica COLCERIU Administraţia Naţională APELE ROMANE, Administraţia Bazinală de Apă Mureş, Tg.Mureş, str.koteles Samuel,

More information

Etapele implementării unui sistem de management de mediu într-o organizaţie

Etapele implementării unui sistem de management de mediu într-o organizaţie Etapele implementării unui sistem de management de mediu într-o organizaţie Conf.univ.dr. Cibela NEAGU Universitatea ARTIFEX Bucureşti Lector univ dr. Aurel NEAGU Academia de Poliţie Al.I.Cuza Bucureşti

More information

Manual pentru asigurarea calităţii educaţiei pentru cetăţenie democratică în şcoală

Manual pentru asigurarea calităţii educaţiei pentru cetăţenie democratică în şcoală Manual pentru asigurarea calităţii educaţiei pentru cetăţenie democratică în şcoală Autori: Cezar BÎRZEA Michela CECCHINI Cameron HARRISON Janez KREK Vedrana SPAJIC-VRKAŠ CUPRINS LISTA ABREVIERILOR 5 REZUMAT

More information

LABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE)

LABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE) LABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE) I. Scopul Laboratorului: Îşi propune să participe la analiza teoretică şi investigarea practică

More information

Ghid metodologic de implementare a proiectelor pilot

Ghid metodologic de implementare a proiectelor pilot Ministerul Internelor şi Reformei Administrative Unitatea Centrală pentru Reforma Administraţiei Publice Ghid metodologic de implementare a proiectelor pilot 1 Prefaţă În contextul aderării României la

More information

Anexa 2.49 PROCEDURA ANALIZA EFECTUATĂ DE MANAGEMENT

Anexa 2.49 PROCEDURA ANALIZA EFECTUATĂ DE MANAGEMENT Anexa 2.49 PROCEDURA UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIŞTE COD: PROCEDURĂ OPERAŢIONALǍ Aprobat: RECTOR, Prof. univ. dr. ION CUCUI Responsabilităţi. Nume, prenume Funcţia Semnătura Elaborat Conf. univ. dr.

More information

Promovarea performanţei şi a creşterii eficienţei entităţilor publice, management prin obiective

Promovarea performanţei şi a creşterii eficienţei entităţilor publice, management prin obiective Promovarea performanţei şi a creşterii eficienţei entităţilor publice, management prin obiective Drd. Rodica IVORSCHI Academia de Studii Economice București Abstract Stabilirea ierarhiei obiectivelor,

More information

Parcurgerea arborilor binari şi aplicaţii

Parcurgerea arborilor binari şi aplicaţii Parcurgerea arborilor binari şi aplicaţii Un arbore binar este un arbore în care fiecare nod are gradul cel mult 2, adică fiecare nod are cel mult 2 fii. Arborii binari au şi o definiţie recursivă : -

More information

Manual. politicilor sociale adresat personalului de specialitate. pentru implementarea

Manual. politicilor sociale adresat personalului de specialitate. pentru implementarea UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse Acest material este publicat în cadrul proiectului Întărirea capacităţii Ministerului Muncii, Familiei şi

More information

Mail Moldtelecom. Microsoft Outlook Google Android Thunderbird Microsoft Outlook

Mail Moldtelecom. Microsoft Outlook Google Android Thunderbird Microsoft Outlook Instrucțiunea privind configurarea clienților e-mail pentru Mail Moldtelecom. Cuprins POP3... 2 Outlook Express... 2 Microsoft Outlook 2010... 7 Google Android Email... 11 Thunderbird 17.0.2... 12 iphone

More information

Direcţii strategice ale dezvoltării durabile în România

Direcţii strategice ale dezvoltării durabile în România STUDIUL III INSTITUTUL EUROPEAN DIN ROMÂNIA 2006 Direcţii strategice ale dezvoltării durabile în România Colectiv autori: Constantin Ciupagea coordonator studiu Dan Manoleli Viorel Niţă Mariana Papatulică

More information

508/ /2003, (CE) 861/2006, (CE)

508/ /2003, (CE) 861/2006, (CE) REGULAMENTUL (UE) NR. 508/2014 din 15 mai 2014 privind Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime şi de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2328/2003, (CE) nr. 861/2006, (CE) nr. 1198/2006 şi (CE)

More information

"Twinning for Tomorrow s World» - PRE-DRAFT DECLARATION -

Twinning for Tomorrow s World» - PRE-DRAFT DECLARATION - CEMR COUNCIL OF EUROPEAN MUNICIPALITIES AND REGIONS EUROPEAN SECTION OF UNITED CITIES AND LOCAL GOVERNMENTS 23.4.2007/nh h:\jumelages\2007.05 rhodes\déclaration\avant-projet declaration rhodes_an.doc CONFERENCE

More information

ABORDAREA STRATEGICĂ A MARKETINGULUI INTEGRAT. Strategic Opportunities Afforded by Integrated Marketing

ABORDAREA STRATEGICĂ A MARKETINGULUI INTEGRAT. Strategic Opportunities Afforded by Integrated Marketing ANALELE ŞTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII ALEXANDRU IOAN CUZA DIN IAŞI Tomul LII/LIII Ştiinţe Economice 2005/2006 ABORDAREA STRATEGICĂ A MARKETINGULUI INTEGRAT CONSTANTIN SASU* Strategic Opportunities Afforded

More information

RELAŢIA RESPONSABILITATE SOCIALĂ SUSTENABILITATE LA NIVELUL ÎNTREPRINDERII

RELAŢIA RESPONSABILITATE SOCIALĂ SUSTENABILITATE LA NIVELUL ÎNTREPRINDERII RELAŢIA RESPONSABILITATE SOCIALĂ SUSTENABILITATE LA NIVELUL ÎNTREPRINDERII Ionela-Carmen, Pirnea 1 Raluca-Andreea, Popa 2 Rezumat: În contextual crizei actuale şi a evoluţiei economice din ultimii ani

More information

Serviciile Urbane pentru Apă şi Sanitaţie; O abordare IWRM

Serviciile Urbane pentru Apă şi Sanitaţie; O abordare IWRM TEC - DOCUMENTE INFORMATIVE NR. 11 Serviciile Urbane pentru Apă şi Sanitaţie; O abordare IWRM De JUDITH A. REES Parteneriatul Global al Apei Comitetul tehnic (TEC) Parteneriatul Global al Apei (GWP), fondat

More information

Importanţa productivităţii în sectorul public

Importanţa productivităţii în sectorul public Importanţa productivităţii în sectorul public prep. univ. drd. Oana ABĂLUŢĂ A absolvit Academia de Studii Economice din Bucureşti, Facultatea Management, specializarea Administraţie Publică Centrală. În

More information

LESSON FOURTEEN

LESSON FOURTEEN LESSON FOURTEEN lesson (lesn) = lecţie fourteen ( fǥ: ti:n) = patrusprezece fourteenth ( fǥ: ti:nθ) = a patrasprezecea, al patrusprezecilea morning (mǥ:niŋ) = dimineaţă evening (i:vniŋ) = seară Morning

More information

Regulamentul privind utilizarea rețelelor de socializare în instituţiile guvernamentale

Regulamentul privind utilizarea rețelelor de socializare în instituţiile guvernamentale Regulamentul privind utilizarea rețelelor de socializare în instituţiile guvernamentale Cuprins I. Reglementare... 1 II. Scop... 1 III. Introducere... 1 IV. Gestionarea contului... 2 Deschiderea contului...

More information

De ce ar trebui autorităţile regionale şi locale să implementeze sistemul integrat de management pentru dezvoltare sustenabilă??

De ce ar trebui autorităţile regionale şi locale să implementeze sistemul integrat de management pentru dezvoltare sustenabilă?? De ce ar trebui autorităţile regionale şi locale să implementeze sistemul integrat de management pentru dezvoltare sustenabilă?? Şase argumente în favoarea implementării sistemului de management al sustenabilității

More information

Voi face acest lucru în următoarele feluri. Examinând. modul în care muncesc consultanţii. pieţele pe care lucrează

Voi face acest lucru în următoarele feluri. Examinând. modul în care muncesc consultanţii. pieţele pe care lucrează Consultanţă pentru management Inţelegerea şi conducerea activităţii de consultanţă ca o afacere Voi face acest lucru în următoarele feluri Examinând modul în care muncesc consultanţii pieţele pe care lucrează

More information

Cele mai bune practici în mentenanţă Bruce Hiatt

Cele mai bune practici în mentenanţă Bruce Hiatt Cele mai bune practici de mentenanţă Ref.doc. MI 113 - NOTĂ TEHNICĂ Cele mai bune practici în mentenanţă Bruce Hiatt Implementarea unui program de mentenanţă a utilajelor dinamice în treisprezece paşi

More information

SOLUŢII DE AFACERI PENTRU COMBATEREA SĂRĂCIEI

SOLUŢII DE AFACERI PENTRU COMBATEREA SĂRĂCIEI Rezumat executiv SOLUŢII DE AFACERI PENTRU COMBATEREA SĂRĂCIEI Cum creează modelele de afaceri incluzive oportunităţi pentru toţi în statele emergente din Europa şi Asia Centrală Growing Inclusive Growing

More information

PĂTRUNDEREA PE PIAŢA EUROPEANĂ. Phare - Asistenţă Tehnică pentru Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii

PĂTRUNDEREA PE PIAŢA EUROPEANĂ. Phare - Asistenţă Tehnică pentru Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii PĂTRUNDEREA PE PIAŢA EUROPEANĂ Phare - Asistenţă Tehnică pentru Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii CUPRINS 1. INTRODUCERE: 2. INIŢIEREA UNEI AFACERI 3. PRINCIPALELE CERINŢE PENTRU

More information

Cu ce se confruntă cancerul de stomac? Să citim despre chirurgia minim invazivă da Vinci

Cu ce se confruntă cancerul de stomac? Să citim despre chirurgia minim invazivă da Vinci Cu ce se confruntă cancerul de stomac? Să citim despre chirurgia minim invazivă da Vinci Opţiunile chirurgicale Cancerul de stomac, numit şi cancer gastric, apare atunci când celulele normale ies de sub

More information

lindab we simplify construction LindabTopline Țiglă metalică Roca Întoarcerea la natură

lindab we simplify construction LindabTopline Țiglă metalică Roca Întoarcerea la natură LindabTopline Țiglă metalică Roca Întoarcerea la natură Tradiţia ne inspiră Lindab Roca este un sistem complet de învelitori, dezvoltat de-a lungul a multor ani de cercetări, prin perfecţionarea continuă

More information

GHID PRIVIND IMPLEMENTAREA STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT INTERN 2015

GHID PRIVIND IMPLEMENTAREA STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT INTERN 2015 GHID PRIVIND IMPLEMENTAREA STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT INTERN 2015 GHID PRIVIND IMPLEMENTAREA STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT INTERN 2015 Material elaborat de Grupul de lucru Audit intern,

More information

Planul de Management al Bazinului Hidrografic al Fluviului Dunãrea Sumar - Un viitor durabil pentru apele Dunării

Planul de Management al Bazinului Hidrografic al Fluviului Dunãrea Sumar - Un viitor durabil pentru apele Dunării Planul de Management al Bazinului Hidrografic al Fluviului Dunãrea 2009 2015 Sumar - Un viitor durabil pentru apele Dunării În 1994 noi ne-am stabilit traseul cu privire la respectul şi cooperarea internaţională.

More information

FINANŢAREA PROIECTELOR DE UTILIZARE A ENERGIEI DURABILE Sesiunea de informare şi instruire Timişoara 30 Septembrie 2011

FINANŢAREA PROIECTELOR DE UTILIZARE A ENERGIEI DURABILE Sesiunea de informare şi instruire Timişoara 30 Septembrie 2011 An inclusive peer-to-peer approach to involve EU CONURBations and wide areas in participating to the CovenANT of Mayors FINANŢAREA PROIECTELOR DE UTILIZARE A ENERGIEI DURABILE Sesiunea de informare şi

More information

FISA DE EVIDENTA Nr 2/

FISA DE EVIDENTA Nr 2/ Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare -COMOTI Bdul Iuliu Maniu Nr. 220D, 061126 Bucuresti Sector 6, BUCURESTI Tel: 0214340198 Fax: 0214340240 FISA DE EVIDENTA Nr 2/565-237 a rezultatelor

More information

Ce pot face sindicatele

Ce pot face sindicatele Ce pot face sindicatele pentru un sistem corect de salarizare a angajaţilor, femei şi bărbaţi? Minighid despre politici de salarizare pentru liderii de sindicat Centrul Parteneriat pentru Egalitate 2007

More information

SDSC Schema de dezvoltare a spaţiului comunitar

SDSC Schema de dezvoltare a spaţiului comunitar SDSC Schema de dezvoltare a spaţiului comunitar Spre o dezvoltare spaţială echilibrată şi durabilă a teritoriului Uniunii Europene Aprobat la Consiliul informal al Miniştrilor responsabili de amenajarea

More information

DEZVOLTARE ORGANIZAŢIONALĂ ŞI MANAGEMENTUL SCHIMBĂRII

DEZVOLTARE ORGANIZAŢIONALĂ ŞI MANAGEMENTUL SCHIMBĂRII UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI, CLUJ-NAPOCA Centrul de formare continuă, învățământ la distanță și cu frecvență redusă Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării Specializarea: Administraţie

More information

MODULUL nr. 2 3 Standardul internaţional pentru managementul documentelor (ISO 15489)

MODULUL nr. 2 3 Standardul internaţional pentru managementul documentelor (ISO 15489) Pagina 1 din 13 Anul I MODULUL nr. 2 3 Standardul internaţional pentru managementul documentelor (ISO 15489) Obiective: Înţelegerea conceptului general care a stat la baza elaborării singurului standard

More information

REŢELE DE COMUNICAŢII DE DATE

REŢELE DE COMUNICAŢII DE DATE UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIŞOARA FACULTATEA DE ELECTRONICĂ ŞI TELECOMUNICAŢII Specializarea: TEHNOLOGII AUDIO-VIDEO ŞI MULTIMEDIA MIRANDA NAFORNIŢĂ REŢELE DE COMUNICAŢII DE DATE TIMIŞOARA - 2007

More information

Plan de management de mediu şi social

Plan de management de mediu şi social Plan de management de mediu şi social CUPRINS 1 CONDIŢII GENERALE...4 2 POLITICA SOCIALĂ ŞI DE MEDIU...6 3 PLANIFICARE...7 3.1 Aspecte şi impact de mediu şi social...7 3.2 Cerinţe legale şi de altă natură...9

More information

DEZVOLTAREA LEADERSHIP-ULUI ÎN ECONOMIA BAZATĂ PE CUNOAŞTERE LEADERSHIP DEVELOPMENT IN KNOWLEDGE BASED ECONOMY

DEZVOLTAREA LEADERSHIP-ULUI ÎN ECONOMIA BAZATĂ PE CUNOAŞTERE LEADERSHIP DEVELOPMENT IN KNOWLEDGE BASED ECONOMY DEZVOLTAREA LEADERSHIP-ULUI ÎN ECONOMIA BAZATĂ PE CUNOAŞTERE LEADERSHIP DEVELOPMENT IN KNOWLEDGE BASED ECONOMY Conf. univ. dr. Marian NĂSTASE Academia de Studii Economice, Facultatea de Management, Bucureşti

More information

CĂTRE O NOUĂ POLITICĂ AGRICOLĂ COMUNĂ. Slow Food Policy Paper on CAP

CĂTRE O NOUĂ POLITICĂ AGRICOLĂ COMUNĂ. Slow Food Policy Paper on CAP CĂTRE O NOUĂ POLITICĂ AGRICOLĂ COMUNĂ Slow Food Policy Paper on CAP RO Către o nouă Politică Agricolă Comună Datorită modului în care a fost concepută şi gestionata până în prezent, Politica Agricolă Comună

More information

Referinţe în era digitală: marketing şi servicii în lumi virtuale

Referinţe în era digitală: marketing şi servicii în lumi virtuale Referinţe în era digitală: marketing şi servicii în lumi virtuale Dr. Octavia-Luciana Porumbeanu Catedra de Ştiinţele Informării şi Documentării, Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti E-mail:

More information

Sisteme de management al calităţii PRINCIPII FUNDAMENTALE ŞI VOCABULAR

Sisteme de management al calităţii PRINCIPII FUNDAMENTALE ŞI VOCABULAR STANDARD ROMÂN ICS 00. 004.03 SR EN ISO 9000 Februarie 2001 Indice de clasificare U 35 Sisteme de management al calităţii PRINCIPII FUNDAMENTALE ŞI VOCABULAR Quality management systems - Fundamentals and

More information

Universitatea Babeş-Bolyai Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării Anul universitar Semestrul I

Universitatea Babeş-Bolyai Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării Anul universitar Semestrul I Universitatea Babeş-Bolyai Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării Anul universitar 2015-2016 Semestrul I I. Informaţii generale despre curs Titlul disciplinei: Responsabilitate

More information

lindab we simplify construction Lindab Topline Ţiglă Metalică Roca Întoarcerea la natură

lindab we simplify construction Lindab Topline Ţiglă Metalică Roca Întoarcerea la natură Lindab Topline Ţiglă Metalică Roca Întoarcerea la natură Tradiţia ne inspiră Lindab Roca este un sistem complet de învelitori, dezvoltat de-a lungul a multor ani de cercetări, prin perfecţionarea continuă

More information

ABORDĂRI ŞI SOLUŢII SPECIFICE ÎN MANAGEMENTUL, GUVERNANŢA ŞI ANALIZA DATELOR DE MARI DIMENSIUNI (BIG DATA)

ABORDĂRI ŞI SOLUŢII SPECIFICE ÎN MANAGEMENTUL, GUVERNANŢA ŞI ANALIZA DATELOR DE MARI DIMENSIUNI (BIG DATA) ABORDĂRI ŞI SOLUŢII SPECIFICE ÎN MANAGEMENTUL, GUVERNANŢA ŞI ANALIZA DATELOR DE MARI DIMENSIUNI (BIG DATA) Vladimir Florian Gabriel Neagu vladimir@ici.ro gneagu@ici.ro Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare

More information

CALITATEA FORMĂRII ASISTENTULUI SOCIAL, CERINŢĂ A SERVICIILOR SOCIALE SPECIALIZATE

CALITATEA FORMĂRII ASISTENTULUI SOCIAL, CERINŢĂ A SERVICIILOR SOCIALE SPECIALIZATE CALITATEA FORMĂRII ASISTENTULUI SOCIAL, CERINŢĂ A SERVICIILOR SOCIALE SPECIALIZATE ELENA ZAMFIR ezamfir@gmail.com Abstract: In a world of globalization and growing competition, international and regional

More information

2. COMERŢUL ELECTRONIC DEFINIRE ŞI TIPOLOGIE

2. COMERŢUL ELECTRONIC DEFINIRE ŞI TIPOLOGIE 2. COMERŢUL ELECTRONIC DEFINIRE ŞI TIPOLOGIE De-a lungul istoriei omenirii, schimbul a cunoscut mai multe forme. Dacă la început, în condiţiile economiei naturale, schimbul lua forma trocului prin care

More information

Utilizarea eficientă a factorilor de producţie

Utilizarea eficientă a factorilor de producţie Utilizarea eficientă a factorilor de producţie Prof. univ. dr. Alina Costina BĂRBULESCU TUDORACHE Ec. Mădălin BĂRBULESCU TUDORACHE Abstract Economic efficiency expresses the quality of human life concretized

More information

MAI MULTĂ VALOARE CU UN IMPACT MAI MIC SUSTENABILITATEA SIKA

MAI MULTĂ VALOARE CU UN IMPACT MAI MIC SUSTENABILITATEA SIKA MAI MULTĂ VALOARE CU UN IMPACT MAI MIC SUSTENABILITATEA SIKA ANGAJAMENT 1 milion de clienţi 16.293 de angajaţi peste 100 de ani de inovaţie PREZENŢA GLOBALĂ Peste 160 de UNITăţI DE PRODUCţIE 84 de ţări

More information

M ANAGEMENTUL INOVARII

M ANAGEMENTUL INOVARII M ANAGEMENTUL INOVARII 2016 M aria Popescu ISBN 978-606-19-0759-5 Maria POPESCU MANAGEMENTUL INOVĂRII 2016 Cuprins Introducere 1. Noţiuni de bază 1.1- Conceptul de inovare 1.2. Tipologia inovării 1.3.

More information

CARTA PROIECTULUI ICAR. Elaborată de: Dr. Ec. Cristache Ristea

CARTA PROIECTULUI ICAR. Elaborată de: Dr. Ec. Cristache Ristea CARTA PROIECTULUI ICAR Elaborată de: Dr. Ec. Cristache Ristea 1. Control al Documentului Informaţii Document Informaţii ID ul Documentului Sistem de Management al Documentelor ICAR Posesor Document Dr

More information

REFLECŢII ASUPRA DIRECŢIILOR ACTUALE ÎN STUDIILE PRIVIND EDUCAŢIEA TIMPURIE REFLECTIONS ON CURRENT DIRECTIONS IN STUDIES OF EARLY EDUCATION

REFLECŢII ASUPRA DIRECŢIILOR ACTUALE ÎN STUDIILE PRIVIND EDUCAŢIEA TIMPURIE REFLECTIONS ON CURRENT DIRECTIONS IN STUDIES OF EARLY EDUCATION STUDII REFLECŢII ASUPRA DIRECŢIILOR ACTUALE ÎN STUDIILE PRIVIND EDUCAŢIEA TIMPURIE REFLECTIONS ON CURRENT DIRECTIONS IN STUDIES OF EARLY EDUCATION Ecaterina Vrasmas Universitatea din Bucuresti Rezumat:

More information

Securitate şi sănătate la utilizarea substanţelor chimice în muncă

Securitate şi sănătate la utilizarea substanţelor chimice în muncă 28 aprilie Ziua Internaţională pentru Securitate şi Sănătate în Muncă Securitate şi sănătate la utilizarea substanţelor chimice în muncă http://www.ilo.org/safework/events/meetings/wcms_235058/lang--e

More information

UTILIZAREA TEHNOLOGIILOR CONSILIEREA CARIEREI

UTILIZAREA TEHNOLOGIILOR CONSILIEREA CARIEREI INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI Laboratorul Orientare Şcolară şi Profesională UTILIZAREA TEHNOLOGIILOR INFORMATICE ŞI DE COMUNICARE ÎN CONSILIEREA CARIEREI Bucureşti 2002 1 INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE

More information

R O M Â N I A MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE PLANUL STRATEGIC AL MINISTERULUI MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE PENTRU PERIOADA

R O M Â N I A MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE PLANUL STRATEGIC AL MINISTERULUI MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE PENTRU PERIOADA R O M Â N I A MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE PLANUL STRATEGIC AL MINISTERULUI MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE PENTRU PERIOADA 2007 2009 COMPONENTA I - MANAGEMENT CUPRINS Mandatul Ministerului

More information

România şi Strategia Europa Reforme naţionale pentru creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii la orizontul anului 2020

România şi Strategia Europa Reforme naţionale pentru creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii la orizontul anului 2020 România şi Strategia Europa 2020 Reforme naţionale pentru creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii la orizontul anului 2020 Departamentul pentru Afaceri Europene Bucureşti, martie 2011

More information

ROLE OF CONSULTING AND OUTSOURCING SERVICES REGARDING THE INTELECTUAL CAPITAL FORMATION OF THE ENTERPRISE

ROLE OF CONSULTING AND OUTSOURCING SERVICES REGARDING THE INTELECTUAL CAPITAL FORMATION OF THE ENTERPRISE ECONOMIE FUNDAMENTALĂ BUSINESS ŞI ADMINISTRARE ŞI APLICATIVĂ / BUSINESS FUNDAMENTAL AND ADMINISTRATION ROLUL SERVICIILOR DE CONSULTANŢĂ ŞI OUTSOURCING ÎN FORMAREA CAPITALULUI INTELECTUAL AL ÎNTREPRINDERII

More information

POLITICA SOCIALĂ ŞI DE MEDIU Aprobată de Consiliul Director al BERD în şedinţa sa din 7 mai 2014

POLITICA SOCIALĂ ŞI DE MEDIU Aprobată de Consiliul Director al BERD în şedinţa sa din 7 mai 2014 POLITICA SOCIALĂ ŞI DE MEDIU Aprobată de Consiliul Director al BERD în şedinţa sa din 7 mai 2014 Traducerile textului original al documentului sunt furnizate de BERD exclusiv pentru confortul cititorului.

More information

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ,

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ, CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ, COMUNICARE ŞI DEONTOLOGIE Seminar SELECTAREA ŞI VALORIFICAREA SURSELOR INFORMATICE / BIBLIOGRAFICE IN CERCETAREA DOCTORALĂ Alexandru Nichici /2014-2015 1. CARE SUNT PROBLEMELE CU

More information

Marketingul strategic în bibliotecă

Marketingul strategic în bibliotecă Marketingul strategic în bibliotecă Conf. univ. dr. Ionel ENACHE În ultimii ani marketingul a câştigat o importanţă din ce în ce mai mare în bibliotecile din întreaga lume. Creşterea autonomiei, amplificarea

More information

Register your product and get support at www.philips.com/welcome Wireless notebook mouse SPM9800 RO Manual de utilizare a c b d e f g RO 1 Important Câmpurile electronice, magnetice şi electromagnetice

More information

Produs final WP2006/5.1(CERT-D1/D2)

Produs final WP2006/5.1(CERT-D1/D2) O ABORDARE PAS CU PAS A MODULUI DE CREARE A UNUI CSIRT Produs final WP2006/5.1(CERT-D1/D2) Index 1 Rezumat executiv... 2 2 Aviz juridic... 2 3 Mulţumiri... 2 4 Introducere... 3 4.1 PUBLICUL ŢINTĂ... 5

More information

INFORMATICĂ MARKETING

INFORMATICĂ MARKETING CONSTANTIN BARON AUREL ŞERB CLAUDIA IONESCU ELENA IANOŞ - SCHILLER NARCISA ISĂILĂ COSTINELA LUMINIŢA DEFTA INFORMATICĂ ŞI MARKETING Copyright 2012, Editura Pro Universitaria Toate drepturile asupra prezentei

More information

I.S.E Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei.

I.S.E Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei. I.S.E. 2009. Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei. EDP 2009 EDITURA DIDACTICĂ ŞI PEDAGOGICĂ, R.A., Str. Spiru Haret, nr. 12, sectorul 1, cod 010176,

More information

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a IV-a, Graph Magics. Dumitru Ciubatîi Universitatea din Bucureşti,

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a IV-a, Graph Magics. Dumitru Ciubatîi Universitatea din Bucureşti, Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a IV-a, 2006 133 Graph Magics Dumitru Ciubatîi Universitatea din Bucureşti, workusmd@yahoo.com 1. Introducere Graph Magics este un program destinat construcţiei

More information

Material de sinteză privind conceptul de intreprindere virtuală şi modul de implementare a mecanismelor care susţin funcţionarea acesteia

Material de sinteză privind conceptul de intreprindere virtuală şi modul de implementare a mecanismelor care susţin funcţionarea acesteia Investeşte în oameni! Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară 2 Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii

More information

STUDIU DE FEZABILITATE PRIVIND DIGITIZAREA, PREZERVAREA DIGITALĂ ŞI ACCESIBILITATEA ON-LINE A RESURSELOR BIBLIOTECILOR

STUDIU DE FEZABILITATE PRIVIND DIGITIZAREA, PREZERVAREA DIGITALĂ ŞI ACCESIBILITATEA ON-LINE A RESURSELOR BIBLIOTECILOR BIBLIOTECA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI STUDIU DE FEZABILITATE PRIVIND DIGITIZAREA, PREZERVAREA DIGITALĂ ŞI ACCESIBILITATEA ON-LINE A RESURSELOR BIBLIOTECILOR BUCUREŞTI 2007 CUPRINS 1. Cadrul general 2. Cadrul

More information

asist. univ. dr. Alma Pentescu

asist. univ. dr. Alma Pentescu Universitatea Lucian Blaga din Sibiu Facultatea de Științe Economice asist. univ. dr. Alma Pentescu - Sibiu, 2015/2016 - Ce este un proiect? Un proiect = o succesiune de activităţi conectate, întreprinse

More information

Anexa 2. Instrumente informatice pentru statistică

Anexa 2. Instrumente informatice pentru statistică Anexa 2. Instrumente informatice pentru statistică 2.1. Microsoft EXCEL şi rutina HISTO Deoarece Microsoft EXCEL este relativ bine cunoscut, inclusiv cu unele funcţii pentru prelucrări statistice, în acest

More information

RESPONSABILITATEA SOCIALĂ ŞI COMPETITIVITATEA DURABILĂ. Social Responsibility And Sustainable Competitivness

RESPONSABILITATEA SOCIALĂ ŞI COMPETITIVITATEA DURABILĂ. Social Responsibility And Sustainable Competitivness ANALELE ŞTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII ALEXANDRU IOAN CUZA DIN IAŞI Tomul LII/LIII Ştiinţe Economice 2005/2006 RESPONSABILITATEA SOCIALĂ ŞI COMPETITIVITATEA DURABILĂ ANDREI MAXIM * Social Responsibility

More information

MANAGEMENT ADMINISTRATIV

MANAGEMENT ADMINISTRATIV 1. NOŢIUNI GENERALE 1.1. Management Managementul este ansamblul tehnicilor de organizare şi administrare, de previzionare şi modernizare a structurilor organizaţionale, acceptând noile provocări privind

More information

Curriculum pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

Curriculum pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI Unitatea de Management al Proiectelor pentru Învăţământul Preuniversitar Curriculum pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani MINISTERUL EDUCAŢIEI,

More information

A-A. Acquis - acquis În legislaţia europeană, termenul acquis (sau acquis comunitar) se referă la

A-A. Acquis - acquis În legislaţia europeană, termenul acquis (sau acquis comunitar) se referă la A-A Absorbţie (capacitate de absorbţie) absorption capacity Capacitatea unei ţări sau organizaţii de a folosi eficient asistenţa financiară primită. Gradul de absorbţie a fondurilor disponibile prin Programul

More information

Menţinerea în funcţiune a unui sistem eficient ABC/ABM

Menţinerea în funcţiune a unui sistem eficient ABC/ABM Economie teoretică şi aplicată Volumul XVIII (2011), No. 2(555), pp. 46-57 Menţinerea în funcţiune a unui sistem eficient ABC/ABM Gary COKINS SAS Institute Inc., Cary, North Carolina, USA gary.cokins@sas.com

More information

INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI. Studiu documentar pentru elaborarea strategiei naţionale în domeniul politicii de tineret

INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI. Studiu documentar pentru elaborarea strategiei naţionale în domeniul politicii de tineret INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI Studiu documentar pentru elaborarea strategiei naţionale în domeniul politicii de tineret Bucureşti Decembrie 2011 Cuprins Introducere... 6 I. Istoric (Carta Albă 2001,

More information

Valorificarea noilor tehnologii pentru parteneriate şcolare

Valorificarea noilor tehnologii pentru parteneriate şcolare INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI Laboratorul Teoria Educaţiei Valorificarea noilor tehnologii pentru parteneriate şcolare etwinning Ghid pentru profesori Bucureşti 2009 Autori: Simona Velea (coord.),

More information

OPORTUNITĂŢI DE FINANŢARE PENTRU ANTREPRENORI. Antreprenoriat de succes şi întreprinderi competitive 9 noiembrie 2009

OPORTUNITĂŢI DE FINANŢARE PENTRU ANTREPRENORI. Antreprenoriat de succes şi întreprinderi competitive 9 noiembrie 2009 OPORTUNITĂŢI DE FINANŢARE PENTRU ANTREPRENORI Antreprenoriat de succes şi întreprinderi competitive 9 noiembrie 2009 Doriţi să vă dezvoltaţi afacerea? Accesaţi FONDURI EUROPENE!!! Prin Fondurile Structurale

More information

Raionul Şoldăneşti la 10 mii locuitori 5,2 4,6 4,4 4,8 4,8 4,6 4,6 Personal medical mediu - abs,

Raionul Şoldăneşti la 10 mii locuitori 5,2 4,6 4,4 4,8 4,8 4,6 4,6 Personal medical mediu - abs, Indicatorii de bază privind sănătatea populaţiei raionului şi rezultatele de activitate a instituţiilor medico - sanitare publice Reţeaua instituţiilor medicale: -spitale republicane 17 - - - - - - -spitale

More information

Veaceslav BULAT. Ghid de reguli şi principii de bază în scrierea unui proiect

Veaceslav BULAT. Ghid de reguli şi principii de bază în scrierea unui proiect Veaceslav BULAT CUM SCRIU UN PROIECT? Ghid de reguli şi principii de bază în scrierea unui proiect Chişinău 2010 Cum scriu un proiect? Autor: Veaceslav Bulat Ghid de reguli şi principii de bază în scrierea

More information