BUCOVĂŢ COMUNA ÎN ANUL Raport strategic PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU ENERGIA DURABILĂ. IEE/10/380/SI2.

Size: px
Start display at page:

Download "BUCOVĂŢ COMUNA ÎN ANUL Raport strategic PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU ENERGIA DURABILĂ. IEE/10/380/SI2."

Transcription

1 BUCOVĂŢ [Type text] IEE/10/380/SI Raport strategic PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU ENERGIA DURABILĂ COMUNA BUCOVĂŢ ÎN ANUL

2 Primăria Comunei BUCOVĂŢ Ionel Tiberiu JIVAN Primar Colectiv de elaborare: Domnul Ionel Tiberiu JIVAN - Primarul Comunei Bucovăţ; Domnul Gheorghe POP Viceprimarul Comunei Bucovăţ Domnul Ciprian-Laurenţiu JIVAN Consilier Responsabil de Mediu Iudit BERE SEMEREDI Responsabil Proiect CONURBANT Daniel Marius CORAŞ Responsabil tehnic Cristian Gabriel CĂRĂBAŞ Responsabil tehnic Dumitru PETRIA Responsabil tehnic din partea colectivului de implementare al Proiectului CONURBANT An inclusive peer-to-peer approach to involve EU CONURBations and wide areas in participating to the CovenANT of Mayors IEE/10/380/SI , co-finanţat de Uniunea Europeană prin Programul Intelligent Energy Europe Cu suportul tehnic de specialitate oferit de: DENKSTATT ROMÂNIA Timişoara Gabriela FISTIŞ Managing Director 2

3 CUPRINS 1. INTRODUCERE 1.1. Convenţia Primarilor (Covenant of Mayors) şi Proiectul CONURBANT 1.2. Convenţia Primarilor şi Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă 2. SCURTĂ PREZENTARE A COMUNEI BUCOVĂŢ 3. VIZIUNEA LOCALĂ 3.1. Viziune asupra schimbărilor climatice 3.2. Viziunea asupra dezvoltării sustenabile 4. PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU ENERGIA DURABILĂ 4.1. Scopul dezvoltării Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă 4.2. Obiectivul Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă 4.3. Implicarea comunităţii 5. INVENTARUL DE REFERINŢĂ AL EMISIILOR 5.1. Anul de referinţă pentru Inventarul de Referinţă al Emisiilor 5.2. Realizarea Inventarului de Referinţă al Emisiilor 5.3. Evaluarea sectorială Sectorul REZIDENŢIAL Sectorul TRANSPORT Sectorul ENERGIE Sectorul INSTITUŢIONAL Sectorul DEŞEURI Sectorul SPAŢII VERZI şi AGRICULTURĂ Sectorul APĂ Sectorul INDUSTRIAL şi ECONOMIA LOCALĂ 5.4. Consumurile energetice ale Comunei Bucovăţ Analiza Inventarului de Referinţă al Emisiilor IRE (Baseline Emission Inventory) 5.5. Emisiile de carbon ale Comunei Bucovăţ 6. PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU ENERGIA DURABILĂ A COMUNEI BUCOVĂŢ 6.1. Viziunea pe termen lung 6.2. Obiective 6.3. Ţinte şi acţiuni propuse analiza sectorială Sectorul clădirilor şi echipamentelor din zona publică şi privată a comunei Sectorul rezidenţial Iluminatul public Transportul local Producţia locală de electricitate şi încălzirea Planificarea teritoriului Achiziţii publice de produse şi servicii Comunicarea, educaţia şi lucrul cu cetăţenii şi părţile interesate Gestiunea deşeurilor Alte sectoare incluse în Planul de Acţiune privind Energia Durabilă a comunei Bucovăţ :Agricultura 7. COMBATEREA ŞI ADAPTAREA LA EFECTELE SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 8. ASPECTE ORGANIZATORICE ŞI FINANCIARE 9. BUGETUL PENTRU IMPLEMENTAREA PAED ŞI SURSE DE FINANŢARE 10. MONITORIZARE ŞI RAPORTARE CONCLUZII BIBLIOGRAFIE 3

4 Ionel Tiberiu JIVAN - Primarul Comunei BUCOVĂŢ A sosit timpul să acţionăm într-o manieră fermă şi concentrată pentru siguranţa, eficienţa şi o dezvoltare durabilă a localităţii noastre. Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a fost elaborat abordând într-o manieră clară, obiectivă şi concisă, problemele de mediu ale comunei, având drept scop includerea de acţiuni care să sprijine managementul energiei la nivelul comunei noastre. Cunoaşterea impactului de mediu datorat utilizării energiei la nivel local ne arată unde, când şi cum să acţionăm Schimbările climatice actuale (seceta, inundaţiile,seismele) au afectat viaţa noastră a tuturor şi a comunei noastre, iar din această cauză suntem direct interesaţi în a crea un mediu sănătos pentru locuitorii actuali dar şi pentru cei viitori. Obiectivele, ţintele şi măsurile propuse în PAED sunt realizabile, comunitatea locală, primăria şi consiliul local vor depune eforturi în vederea implementării cu succes a acestora, urmărinduse atingerea obiectivului general diminuarea emisiilor de CO2 cu cel puţin 20% la nivelul comunei până în anul Prezentul Plan de Acţiune pentru Energia Durabilă a fost elaborat cu sprijinul Uniunii Europene, în strânsă colaborare cu Municipiul Timişoara, prin Proiectul "An inclusive peer-topeer approach to involve EU CONURBations and wide areas in participating to the CovenANT of Mayors", acronim CONURBANT,cod IEE/10/380/SI , finanţat de U.E. prin Programul Intelligent Energy Europe. Aduc mulţumiri întregii echipe care a colaborat la elaborarea PAED-ului şi îmi exprim speranţa şi în alte colaborări viitoare care să asigure comunei Bucovăţ un viitor curat, o dezvoltare verde şi sustenabilă a comunei noastre. 4

5 1. INTRODUCERE 1.1. Convenţia Primarilor (Covenant of Mayors) şi Proiectul CONURBANT După adoptarea în 2008 a pachetului legislativ al Uniunii Europene privind clima şi energia, Comisia Europeană a lansat Convenţia Primarilor pentru a susţine şi sprijini eforturile depuse de autorităţile locale în punerea în aplicare a politicilor privind energia durabilă. În aplicarea acestor politici, un rol esenţial le revine autorităţilor publice locale, care deţin un rol crucial în atenuarea efectelor schimbărilor climatice, cu atât mai mult cu cât 80% din consumul de energie şi emisiile de CO 2 sunt asociate cu activităţile urbane. Convenţia Primarilor reprezintă principala mişcare europeană în care sunt implicate autorităţile locale şi regionale, care se angajează în mod voluntar pentru creşterea eficienţei energetice şi utilizarea surselor de energie regenerabilă în teritoriile lor administrative. Prin angajamentul lor, semnatarii Convenţiei îşi propun atingerea şi depăşirea obiectivului Uniunii Europene de reducere cu 20% a emisiilor de CO 2 până în Convenţia Primarilor este o construcţie unică, ce mobilizează actori locali şi regionali în jurul îndeplinirii obiectivelor UE. În acest sens, Convenţia Primarilor a fost descrisă de instituţiile europene ca fiind un model excepţional de guvernanţă pe mai multe niveluri. Angajamentul politic asumat prin semnarea Convenţiei Primarilor se transpune în măsuri şi proiecte concrete. Semnatarii Convenţiei se angajează să elaboreze un inventar de referinţă al emisiilor şi să transmită un plan de acţiune privind energia durabilă, care să descrie acţiunile cheie pe care aceştia planifică să le implementeze. Dacă la o primă analiză sunt relevate economiile de energie, rezultatele acţiunilor semnatarilor Convenţiei Primarilor sunt multiple, constând în crearea de locuri de muncă calificate, atractive şi stabile, un mediu înconjurător şi o calitate a vieţii mai ridicate, competitivitate economică crescută şi independenţă energetică mai mare. Experienţa acumulată în această perioadă, baza de date cuprinzând bunele practici la nivelul întregii Europe şi rezultatele obţinute de semnatari, constituie o sursă reală de inspiraţie. Comuna Bucovăţ este semnatară a Convenţiei Primarilor din anul 2011, fiind invitată de Municipiul Timişoara să adere la această mişcare, în cadrul Proiectului "An inclusive peer-topeer approach to involve EU CONURBations and wide areas in participating to the CovenANT of Mayors", acronim CONURBANT, cod proiect IEE/10/380/SI , finanţat de Uniunea Europeană prin Programul Intelligent Energy Europe. Semnarea Convenţiei Primarilor a fost aprobată prin Hotărârea Consiliului Local a Comunei Bucovăţ nr. 40/ Constrângerile financiare, de resurse umane insuficiente şi gradul de încărcare a personalului din cadrul Primăriei a condus la neîndeplinirea obligaţiei de finalizare a PAED, Comuna Bucovăţ primind o prelungire cu 8 luni pentru depunerea planului. Prin această adeziune, Comuna Bucovăţ se situează printre cele peste de semnatare ale Convenţiei Primarilor, cetăţenii comunei situându-se printre cei peste cetăţeni care sunt angrenaţi în dezvoltarea unei comunităţi sustenabile. Proiectul CONURBANT, având ca lider de proiect Municipalitatea din Vicenza (Italia) reuneşte municipalităţi şi companii de consultanţă din 7 ţări europene: Bulgaria, Cipru, Croaţia, Italia, Lituania, România şi Spania. 5

6 Proiectul are ca scop acordarea de sprijin oraşelor mari şi de mărime mijlocie precum şi comunităţilor locale mai mici din jurul acestora şi întărirea capacităţii prin intermediul Convenţiei Primarilor, utilizând un mod de abordare de la egal la egal peer-to-peer, suport şi instruire între oraşele mai puţin experimentate şi municipiile mai experimentate. În cadrul acestui Proiectului CONURBANT, echipa de implementare a proiectului a derulat împreună cu cele 16 semnatare ale Convenţiei Primarilor activităţi de instruire, de evaluare a status-ului energetic al comunei, au realizat Inventarul de Referinţă al Emisiilor, au organizat forumuri de energie, grupuri şi întâlniri de lucru, susţinând activităţile proiectului. Conurbaţia Timişoara, care cuprinde Municipiul Timişoara, Oraşul Jimbolia şi Comunele Bucovăţ, Cărpiniş, Dudeştii Noi, Dumbrăviţa, Giarmata, Giroc, Ghiroda, Moşniţa Nouă, Orţişoara, Peciu Nou, Pişchia, Remetea Mare, Sânandrei, Sânmihaiu Român şi Şag, în calitate de semnatare ale Convenţiei Primarilor îşi definesc astfel, obiectivele şi ţintele de dezvoltare sustenabilă a localităţilor şi îşi definesc planul de acţiune care să conducă la îndeplinirea obligaţiilor astfel asumate. 6

7 Localităţile Conurbaţiei Timişoara Judeţul Timiş 7

8 FORMULARUL DE ADEZIUNE AL COMUNEI BUCOVĂŢ LA CONVENŢIA PRIMARILOR 8

9 1.2.Convenţia Primarilor şi Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă Pactul primarilor este un instrument-cheie al politicii energetice a UE. Oraşele şi regiunile au capacitatea de a acţiona în cele mai relevante sectoare ale cererii de energie. Dacă majoritatea regiunilor şi oraşelor europene au aderat la Pactul Primarilor, mai mult de jumătate din munca pentru atingerea ţintei de 20% ar fi făcută! Günther OETTINGER Comisar European pentru Energie Uniunea Europeană este angrenată în lupta împotriva schimbărilor climatice, acesta fiind un obiectiv prioritar al UE. Autorităţile locale - oraşele şi aglomerările urbane deţin un rol esenţial în atenuarea schimbărilor climatice, dat fiind faptul că acestea consumă trei sferturi din energia produsă în Uniunea Europeană şi sunt responsabile pentru un procent similar din emisiile de CO 2. De asemenea, autorităţile locale sunt organizaţiile care au capacitatea şi posibilitatea de a schimba comportamentul cetăţenilor şi a aborda chestiunile legate de climă şi energie în mod exhaustiv, mai ales prin concilierea intereselor publice şi private şi prin integrarea chestiunilor privind energia durabilă în obiectivele globale de dezvoltare locală. Aderarea la Convenţia Primarilor reprezintă o oportunitate pentru autorităţile locale de a-şi consolida eforturile de reducere a CO 2 depuse în teritoriul lor, de a beneficia de sprijin şi recunoaştere europeană şi de a face schimb de experienţă cu omologii europeni. Domeniul de acţiune al Convenţiei Primarilor se extinde dincolo de o simplă declaraţie de intenţii. Într-adevăr, pentru a atinge ţintele ambiţioase de reducere a CO 2 pe care le-au stabilit, semnatarii Convenţiei Primarilor se angajează să urmeze o serie de paşi, să desfăşoare o serie de acţiuni şi activităţi şi să accepte să întocmească rapoarte şi să fie monitorizaţi în privinţa acţiunilor pe care le pun în practică. Într-un cadru de timp predefinit, aceştia se angajează oficial: să dezvolte structuri administrative adecvate, inclusiv să aloce resurse umane suficiente în vederea punerii în practică a acţiunilor necesare; să elaboreze un Inventar de referinţă al emisiilor IRE (Baseline Emission Inventory - BEI); să transmită un Plan de Acţiune privind Energia Durabilă (PAED) în maximum un an de la aderarea oficială la iniţiativa Convenţia Primarilor, care să includă măsuri concrete menite să conducă la reducerea cu cel puţin 20% a emisiilor de CO 2 până în 2020; să transmită un raport de implementare cel puţin o dată la doi ani după transmiterea planului lor de acţiune privind energia durabilă, pentru evaluare, monitorizare şi verificare. Pentru a îndeplini nevoia esenţială de a mobiliza părţile interesate la nivel local în elaborarea planurilor de acţiune privind energia durabilă, semnatarii Convenţiei Primarilor se angajează: să împărtăşească experienţele şi know-how-ul cu alte autorităţi locale; 9

10 să organizeze zile locale ale energiei, în scopul sensibilizării cetăţenilor în privinţa dezvoltării durabile şi a eficienţei energetice; să participe sau să contribuie la ceremonia anuală, la atelierele de lucru şi la întâlnirile grupurilor de discuţii ale Convenţiei Primarilor; să transmită mai departe mesajul Convenţiei în forurile corespunzătoare şi, în special, să îi încurajeze pe ceilalţi primari să adere la Convenţie; Pentru a atinge şi depăşi obiectivele ambiţioase ale Uniunii Europene privind energia şi clima, semnatarii Convenţiei primarilor se angajează să elaboreze un Plan de Acţiune privind Energia Durabilă (PAED) în maximum un an de la aderarea la iniţiativă. Acest plan de acţiune, aprobat de Consiliul local, descrie activităţile şi măsurile prevăzute de semnatari în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate, precum şi calendarele şi responsabilităţile atribuite. Semnatarii Convenţiei Primarilor nu deţin întotdeauna instrumentele, cunoştinţele şi resursele adecvate pentru a elabora Inventarul de referinţă al emisiilor şi planul aferent de acţiuni privind energia durabilă sau pentru a finanţa acţiunile prevăzute. Astfel, municipalităţile şi oraşele mai mari joacă un rol esenţial în acordarea de sprijin semnatarilor, astfel încât aceştia să îşi poată onora angajamentele. Suporterii Convenţiei sunt reţele europene, naţionale şi regionale şi asociaţiile de autorităţi locale care comunică, acordă sprijin şi stabileşte conexiuni pentru a promova iniţiativa Convenţia Primarilor şi a sprijini angajamentele asumate de semnatarii acesteia. În România, Suporterii Convenţiei Primarilor sunt: Asociaţia ORAŞE ENERGIE ROMÂNIA ; Asociaţia Municipiilor din România; Municipiul Timişoara în calitate de partener al Proiectului CONURBANT, care a asigurat sprijinul tehnic pentru semnarea Convenţiei Primarilor şi pentru dezvoltarea Planurilor de Acţiune pentru Energia Durabilă la nivelul Conurbaţiei Timişoara, fiind membră a celor două organizaţii suport a Convenţiei Primarilor a beneficiat şi de susţinerea specialiştilor din cele două organizaţii, în scopul elaborării unui Plan de Acţiune pentru Energia Durabilă cât mai performant, adaptat cerinţelor localităţilor şi cadrului general regional şi naţional. În activitatea de dezvoltare a Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă, Municipiul Timişoara în calitate de partener al Proiectului CONURBANT, cofinanţat de Uniunea Europeană prin Programul Intelligent Energy Europe a conlucrat cu Asociaţia ORAŞE ENERGIE ROMÂNIA în vederea dezvoltării iniţiativei Convenţia Primarilor în România, OER fiind parte din consorţiul proiectului IEE NET-COM - Activităţi în reţea pentru Convenţia Primarilor, alături de alţi 11 parteneri europeni. În cadrul acestui proiect, pentru a crea şi disemina o viziune comună şi pentru a dezvolta priorităţi comune de acţiune în ceea ce priveşte descentralizarea energetică şi coeziunea teritorială, Municipiul Timişoara şi Comuna Bucovăţ au participat la activităţile lansate în cadrul Platformei Naţionale de Dialog a Convenţiei Primarilor din România. 10

11 11

12 2. SCURTĂ PREZENTARE A COMUNEI BUCOVĂŢ AŞEZAREA FIZICO-GEOGRAFICĂ Comuna Bucovăţ este o comună de câmpie, situată în partea de est a Câmpiei Timişului, între Canalul Bega la nord şi râul Timiş la sud, în centrul judeţului Timiş, în zona periurbană a Municipiului Timişoara, la distanţă de cca 10 km de acesta, pe drumul judeţean DJ 609. Comuna se învecinează la Nord cu comuna Remetea Mare (3 km), la Est cu oraşul Recaş, la Sud cu comuna Chevereş, la Sud-Vest cu comuna Moşniţa Nouă(7km) şi la Nord-Vest cu comuna Ghiroda. Bucovăţ este o comună în judeţul Timiş, Banat, România. Este centrul comunei cu acelaşi nume. Administrativ, comuna Bucovăţ are în componenţa sa localităţile Bucovăţ şi Bazoşu Nou. A făcut parte din comuna Remetea Mare până în anul 2007, când prin Legea 374/ a fost declarată comună, având în componenţa sa şi localitatea Bazoşu Nou. Comuna Bucovăţ pe harta Judeţului Timiş Comuna Bucovăţ este parte integrantă a Zonei metropolitană a municipiului Timisoara o unitate administrativă integrată între Timisoara şi localităţle din imediata apropiere. În acest sens s-a constituit un Consiliu Consultativ având ca scop consultarea autoritatilor administratiei publice locale din Timisoara si comunele periurbane Dumbrăviţa, Ghiroda, Moşnita Nouă, Giroc, 12

13 Sânmihaiu Român, Săcălaz, Sânandrei, Giarmata, Ortişoara, Remetea Mare (Bucovăţ), şi Parţa în probleme de urbanism si amenajarea teritoriului. Localitatea Bucovăţ este consemnată documentar în anul 1492 sub numele de Beka, iar Bazoşu Nou ia fiinţă în anul Zona este locuită încă din prima epocă a fierului, dar mai ales din neolitic, aşa cum atestă descoperirile arheologice recente. În anul 1723 satul se numea Bucova, aici stabilindu-se şi familii venite din Oltenia( ţărani ). În 1790 biserica din Bucovăţ cumpără cărţi tipărite la Blaj. În 1909 se infiinţează corul mixt, în 1924 Bucovăţul avea 878 de locuitori. În anul 1926 se înfiinţează localitatea Bazoşu Nou cu coloniştii ardeleni, pe locul unde se afla o aşezare mai veche, înfiinţată în anul 1854, pe domeniul contelui Ludovic Ambrozy. În anul 1935 Bucovăţul avea locuitori şi 265 de case, iar în acelaşi an Parcul Dendrologic Bazoş este vândut de familia contelui Ambrozy Staţiunii de Cercetări Silvice Timişoara. Bucovăţ în Harta Iosefină a Banatului, [wikipedia.com] Localitatea Bazoşu Nou este situată la o distanţă de 3 km faţă de localitatea de reşedinţă, fiind legată de aceasta printr-un drum judeţean asfaltat DJ Faţă de principalul centru administrativ al judeţului - Timişoara, comuna Bucovăţ se află în sud-vestul acestuia, pe coordonatele geografice de 45 45' latitudine nordică şi 21 22' longitudine estică. Clima comunei se încadrează în climatul temperat- continental moderat, tipic celui de câmpie, la limita de interferenţă dintre subtipul vestic cu nuanţe oceanice şi subtipul bănăţean cu nuanţe submediteraneene. Temperatura medie anuală este de 10,60 C, iar cantitatea medie anuală de precipitaţii este de 631,0mm(staţia Timişoara), cu observaţia că dacă în perioada estivală se remarcă un deficit de umiditate pluvială, în restul anului se consemnează excedente de apă atât în sol, cât şi la suprafaţă. Din punct de vedere hidrografic comuna Bucovăţ se încadrează în bazinele hidrografice ale râurilor Timiş şi Bega, reţeaua hidrografică este reprezentată de cursurile acestora, precum şi a unei reţele secundare, tributară în exclusivitate Begăi, sub aspectul unei serii de văi, cu microlunci înguste şi cursuri temporare de apă. Timişul, cu variaţii mari de nivel, dar cu panta de 13

14 scurgere mică, fapt ce explică cursul său, destul de meandrat, este îndiguit, iar Bega, desparte comuna Remetea Mare (la nord) de comuna Bucovăţ (la sud). Vegetaţia din localitatea Bucovăţ este cea de silvostepă umedă. Pădurile ocupă suprafeţe restrânse, între ele remarcându-se cea de la Bazoş, rezervaţie ştiinţifică dendrologică, cu o suprafaţa de 60 ha, ce conservă specii forestiere indigene şi exotice din flora nord-americană şi asiatică, colecţia cuprinzind peste 900 de taxoni.principalele specii lemnoase naturale sunt reprezentate de Quercus sp.,(stejar brumăriu, gorun), Acer sp.(jugastru), Fraxinus sp.(frasin), Ulmus sp.(ulm). Subarboretul este reprezentat de sânger, păducel, porumbar şi măceş. În lunci sunt prezente specii de salcie şi plopi. Vegetaţia ierboasă este reprezentată de specii de mohor, pir târâtor, pălămidă, troscot, volbură, trifoi, tătăneasă, plătagină, coada calului, piciorul cocoşului, izmă, rogoz, măcriş etc. Ca pomi se cultivă prunul, mărul, cireşul, gutuiul, părul, dudul şi salcâmul. Plantele cultivate în mod curent sunt cele care se cultivă în Câmpia Banatului. În ceea ce priveşte relieful, acesta este o câmpie, care face parte din câmpia Timiş Bega, partea ei joasă, suprapusă acestui interfluviu, cu o altitudine de 80-90m, având caracter de luncă, presărată cu numeroase meandre părăsite, cu forme depresionare mlăştinoase şi cu grinduri. În ceea ce priveşte solurile acestea fac parte din categoria solurilor brune argiloiluviale, a celor gleice şi a celor aluviale. Suprafaţa intravilanului comunei este de 227 hectare, din care 174 ha Bucovăţ şi 53 ha Bazoşu Nou. Suprafaţa totală a comunei depăşeşte 3252 hectare,respectiv peste 32 km 2 Deşi este o comună de mărime mică şi se află la o distanţă mică faţă de Municipiul Timişoara, Comuna Bucovăţ prezintă publicului vizitator un număr mare de obiective turistice şi organizează activităţi culturale şi religioase menite să atragă publicul interesat din întreaga zonă. În acest sens enumerăm: - Parcul dendrologic Bazoşu Nou; - Faleza Bega agrement, distracţie, odihnă; - Pescuit sportiv pe Bega şi Timiş; - Agrement şi odihnă în pădurea Bazoşu Nou; - Ruga şi hramul bisericilor în localităţile : Bucovăţ( 23 aprilie Sfântul Gheorghe) şi Bazoşu Nou ( 14 octombrie Sfânta Cuvioasă Paraschiva); 14

15 Aşezarea geografică a localităţii Bucovăţ [Google Maps 2012] Aşezarea geografică a localiţii Bazoşu Nou [Google Maps 2012] DATE DEMOGRAFICE Cadrul natural favorabil de pe actualul teritoriu al comunei Bucovăţ a permis aşezarea populaţiei încă din cele mai vechi timpuri. Datele statistice ale recensământului populaţiei din anul 1992, au arătat următoarele: populaţia totală a comunei a fost de persoane, din care români, 28 maghiari, 2 germani, 113 romi şi 6 persoane de altă etnie. În anul 1992, densitatea populaţiei la nivelul comunei era de 31,55 locuitori/km 2. Nu deţinem date ale recensământului din anul Recensământul general agricol a avut loc în anul 2010, înregistrându-se ha. reprezentând suprafaţa totală a comunei, din care ha. teren agricol, ha.arabil,

16 ha.păşuni, 63 ha fâneaţă, 1 ha vii, 208 ha. pădure, 44 ha ape şi stuf, 59 ha. curţi+construcţii, căi de comunicatie şi căi ferate 68 Ha şi 473 ha. alte terenuri neagricole+ degradate. Drumurile, podurile şi străzile din comună totalizează 68 ha. Proprietatea privată asupra pământului este de ha.din care: ha proprietate privata a persoanelor fizice, 518 ha proprietatea privată a persoanelor juridice, proprietatea statului şi 258 ha proprietatea unităţii administrativ-teritoriale. Cele mai recente date statistice le avem în urma recensământului populaţiei şi clădirilor efectuat în anul 2011, după cum urmează: - Populaţia totală a comunei a fost de persoane, din care persoane în localitatea Bucovăţ şi de 266 persoane în localitatea Bazoşu Nou. - Numărul clădirilor a fost de 486 din care în Bucovăţ 366 şi de120 în Bazoşu Nou. Numărul gospodăriilor din comună este de 438, din care: 347 în Bucovăţ şi de 91 în Bazoşu Nou. Din datele statistice locale, în anul 2012 comuna Bucovăţ avea o populaţie totală de de locuitori, cu un număr de 438 gospodarii şi un număr de 486 locuinţe, 1 grădiniţă şi 1 şcoală gimnazială. CĂILE DE COMUNICAŢIE Comuna Bucovăţ are legatură rutieră cu comuna Remetea Mare prin drumul judeţean DJ 609, iar cu oraşul Recaş, cu comuna Ghiroda şi cu Municipiul Timişoara prin DN 6. Comuna nu are acces la reţeaua de cale ferată. De asemenea comuna este legată de comuna Moşniţa Nouă prin drumul comunal DC149, drum pietruit pe o lungime de 7km. Legătura între localitatea Bucovăţ cu localitatea aparţinătoare Bazoşu Nou se face prin drumul judeţean DJ 609 care are o lungime de 3km, drum asfaltat. Căi de comunicaţii Comuna Bucovăţ Sursa: Google Maps Până în anul 2008, comuna Bucovăţ avea1 stradă asfaltată. Începând cu anul 2009, primarul comunei a demarat o amplă campanie de modernizare a drumurilor din intravilan, ajungându-se în prezent ca, în localitatea Bucovăţ, di numărul total de străzi, 13 să fie asfaltate 1. În comuna Bazoşul nou nu sunt străzi asfaltate. Pe total comună sunt 20 străzi, din care asfaltate 1 stradă şi 19 străzi neasfaltate, dar pietruite. A fost asfaltată şi şoseaua 16

17 de legătură între Bucovăţ şi Bazoşu Nou, în lungime de 3,5km, iar cea care face legătura cu comuna Moşniţa Nouă, în lungime de 7km este pietruită Bucovat Bazosu Nou Total Drumuri asfaltate Strazi neasfaltate Total lungime strazi Situaţia străzilor în comuna Bucovăţ,anul 2012 Conform graficului prezentat, în comuna Bucovăţ lungimea totală a străzilor este de17.000m., din care în localitatea Bucovăţ m., iar în localitatea Bazoşu Nou m. Din totalul lungimii străzilor, m. reprezintă străzi asfaltate, adică 1% ( 1000 m. în Bucovăţ sau 1% din lungimea străzilor din localitate şi 0 m în localitatea Bazoşu Nou sau 0 % din lungimea străzilor). DEZVOLTAREA ŞI PLANIFICAREA URBANĂ Conform datelor statistice locale din anul 2013, situaţia terenurilor din comuna Bucovăţ se prezintă astfel: -Suprafaţa terenuri extravilan: ha, din care ha terenuri arabile, 404 ha păşuni, 63ha finete, 1 ha vii, 208 ha păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră, 473 ha terenuri neagricole şi degradate. -Suprafaţa terenuri intravilan: ha, din care 174 ha pe Bucovăţ şi 53 ha pe Bazoşu Nou. -Situaţia pe proprietăţi: total proprietari 791, din care 785 persoane fizice şi 6 persoane juridice. Suprafaţa totală a teritoriului administrativ a comunei Bucovăţ este de 3252 ha Strategia de dezvoltare locală la nivelul comunei a fost întocmită în anul 2007 pentru perioada , pentru o perioadă de 7 ani, şi urmăreşte dezvoltarea durabilă prin valorificarea potenţialului local, fiind un instrument de planificare a obiectivelor care reflectă nevoile actuale ale comunităţii şi atingerea acestora în viitor. La întocmirea strategiei de dezvoltare locală a comunei Bucovăţ s-au avut în vedere cele şase domenii prioritare, care sunt cuprinse în priorităţile operaţionale ale Planului Naţional de Dezvoltare , împărţite fiecare în categorii după cum urmează: Domenii Categorii 1.Agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală 2. Infrastructură şi Mediu Agricultura Producţia vegetală Pomicultura Zootehnia Viticultura Infrastructura de transport Infrastructura de utilităţi Sanatate Mediu 17

18 Economic 3. Economic Comerţ şi servicii Servicii publice 4. Turism Turism Învăţământ 5. Educaţie şi cultură Cultura 6. Resurse Umane Populaţia Piaţa muncii Servicii sociale Principalele obiective ale dezvoltării durabile ale comunei Bucovăţ constau în: 1. dezvoltarea infrastructurii de bază a comunei; 2. protecţia mediului; 3. întărirea coeziunii sociale şi reducerea sărăciei; 4. regenerarea rurală, pornindu-se de la următoarele premise: - îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei comunei; - ridicarea standardului calitativ al designului comunei, al construcţiilor, serviciilor şi al imaginii în general; - oferirea de oportunităţi pentru intervenţia sectorului privat în operaţiunile comunei, fie sub forma investiţiilor directe în proiecte izolate, fie sub forma parteneriatelor sau consultărilor permanente între parteneri; - adaptarea la schimbările care au loc în comună. La ora actuală este în curs de elaborare Strategia de dezvoltare locală , care include şi un capitol specific referitor la Protecţia mediului şi eficienţa energetică. În cadrul acestui capitol sunt cuprinse şi câteva măsuri din Planul de Acţiune Pentru Energii Durabile şi anume: - Modernizarea sistemului de iluminat public prin aducerea acestuia la un înalt standard de calitate - Modernizarea energetică a clădirilor administrative şi acordarea de facilităţi cetăţenilor şi agenţilor economici pentru reabilitarea clădirilor rezidenţiale; - Impunerea unor standarde locale de calitate în domeniul noilor construcţii; - Modernizarea în totalitate a străzilor din comună prin asfaltarea acestora; - Înnoirea parcului auto al administraţiei publice locale cu autovehicule mai puţin poluante; - Introducerea canalizării în cele doua localităţi ale comunei Bucovăţ şi Bazoşu Nou; Noi foraje, extinderea reţelei de apă potabilă în localitatea Bucovăţ şi introducerea apei curente în localitatea Bazoşu Nou; - Introducerea gazului metan în comună ; - Organizarea de campanii de educare şi conştientizare adresate în mod direct cetăţenilor şi agenţilor ecomomici pentru înţelegerea beneficiilor utilizării eficiente a energiei şi a principiilor dezvoltării durabile. PLANUL URBANISTIC Planul urbanistic general al Comunei Bucovăţ a fost elaborat în anul 2007, a fost aprobat prin Hotarârea Consiliului Local nr. 24 din 26.03/2009 şi se referea la localităţile Bucovăţ şi Bazoşu Nou. La vremea respectivă, documentaţia se referea la cele 2 localitati studiind o suprafaţă de 200 ha din care 60 % reprezenta zona de locuinţe şi funcţiuni complementare şi 40 % reprezenta zona centrală şi alte zone cu funcţiuni complexe (hale depozitare, showroom, producţie nepoluantă). În ciuda dezvolărilor ulterioare s-a putut constata că în cei aproape 6 ani de la întocmirea primei strategii de dezvoltare urbană, gradul de dezvoltare nu a fost atins 100% în niciuna din localităţi. 18

19 PUG localitatea Bucovăţ, anul

20 PUG localitatea Bazoşu Nou, anul 2009 Conform legislaţiei în vigoare, P.U.G.-ul comunei Bucovăţ este în curs de elaborare, urmând ca la actualizarea lui, în anul 2015, aceste să includă toate studiile urbanistice întocmite de persoane fizice sau juridice, elemente de eficienţă energetică, precum şi planuri de amenajare a teritoriului întocmite de către Consiliul Judeţean Timiş. Noile construcţii vor respecte normele europene în ceace priveşte eficienţa energetică şi protecţia mediului. Deşi realizarea prevederilor PUG-urilor sunt în mare măsură realizabile, în funcţie de dezvoltarea economică a comunei, în mod etapizat comuna doreşte realizarea infrastructurii edilitare în toată comuna prin finalizarea extinderilor de reţele apă canal, precum şi asfaltarea străzilor existente şi amenajarea zonelor verzi, astfel încât să se atingă nişte parametrii de confort ambiental conform normativelor europene în domeniu. STRUCTURA AUTORITĂŢII PUBLICE LOCALE Primăria Comunei Bucovăţ este condusă de aparatul de specialitate al Primarului, Domnul Ionel - Tiberiu JIVAN Organigrama comunei Bucovăţ cuprinde următoarele compartimente de specialitate: - Compartimentul Financiar si Dezvoltare; - Compartimentul Fond Funciar; - Compartimentul Social,Autoritate tutelare,asistenti Personali; - Compartimentul Cultural; - Compartimentul Urbanism - Compartimentul Serviciu Voluntari; - Compartimentul Administrativ. Structura Organigramei şi a Statului de Funcţii a fost aprobată prin Hotărârea Consiliului Local nr.57 din anul 2013, având în componenţă 4 funcţii publice din care 1 de conducere şi 3 de execuţie. Funcţiile contractuale sunt în număr de 17, din care de conducere sunt în număr 2 de, iar cele de execuţie sunt în număr de 15. Numărul total de funcţii de demnitate publică 2, iar numărul total de funcţii în instituţie este de

21 STRUCTURA CONSILIULUI LOCAL BUCOVĂŢ Structura Consililui Local Al Comunei Bucovăţ este următoarea: Nr. crt. Numele şi prenumele Pop Gheorghe Paven Radu Chesche Maricel Breca Ciprian Turcanu Cristian Meszaros Ioan Ilaci Florin Babuta Sebastian Crisan Marius Apartenenţa politică PSD PSD PNL PNL PDL PSD PC PC UNPR 3. VIZIUNEA LOCALĂ VIZIUNEA administraţiei publice a Comunei Bucovăţ are drept scop Dezvoltarea durabilă a Comunei Bucovăţ, astfel încât să se asigure tranziţia către următorul deceniu cu emisii de carbon reduse cu 20%, exemplu pentru comunităţile mai mici din vestul României şi Euroregiune. Această viziune, din perspective Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă devine o MISIUNE, care presupune o abordare multisectorială, orientată spre eficienţă energetică la nivelul comunei, în sectoarele de activitate în care autoritatea public locală are autoritate sau influenţă, cât şi utilizarea surselor de energie regenerabilă disponibile la nivel local. OBIECTIVELE STRATEGICE ALE AUTORITĂŢII PUBLICE LOCALE BUCOVĂŢ SUNT: Dezvoltarea unei strategii locale care să promoveze măsuri de reducere a emisiilor de GES printr-o planificare la nivel de sector, care să conducă la reducerea emisiilor, pregătirea profesională în domeniu şi promovarea şi finanţarea unor proiecte în domeniul energiei durabile; Îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor publice şi din sectorul terţiar şi rezidenţial şi utilizarea energiei din surse regenerabile; Transport public şi privat durabil; Promovarea mobilităţii şi încurajarea transportului nemotorizat; Creşterea suprafeţelor de spaţii verzi; Management durabil al deşeurilor pe raza Comunei Bucovăţ; Adaptarea la efectele schimbările climatice la nivelul Comunei Bucovăţ; Programe de educare şi constientizare a populaţiei în spiritul dezvoltării sustenabile; Industrie cu emisii reduse de gaze cu efect de seră la teritoriul administrativ al Comunei Bucovăţ; Agricultură ecologică în Comuna Bucovăţ; Intenţia autorităţii locale vizează următoarele OBIECTIVE SPECIFICE: 21

22 Eficienţa energetică în clădirile public şi private prin încurajarea dezvoltării de proiecte ce vizează casele verzi pasive şi/sau active; Încurajarea consumatorilor pentru achiziţionarea de echipamente electrice şi electrocasnice cu eficienţă energetică crescută; Generarea de energie din surse cu emisii de carbon scăzute; Utilizarea surselor de energie regenerabilă şi asigurarea utilizării energiei în proporţie crescândă din astfel de surse; Susţinerea sectorului rezidenţial prin diseminarea informaţiilor, metodelor, tehnologiilor disponibile pe piaţă, a celor mai bune practici, în vederea implementării de investiţii în domeniul eficienţei energetice şi utilizării surselor de energie regenerabilă, inclusiv asupra oportunităţilor de finanţare a proiectelor în sectorul rezidenţial; Asigurarea unui cadrul reglementativ local în vederea încurajării iniţiativelor de eficienţă energetică; Planificare şi dezvoltare urbană sustenabilă; Încurajarea achiziţiilor publice verzi cu analizarea ciclului de viaţă al produsului; Prevenirea producerii deşeurilor şi reducerea cantităţilor de deşeuri organice depozitate - minimizare, reducere, reutilizara şi reciclare; Creşterea gradului de conştientizare şi resposabilizare a cetăţenilor, reprezentanţilor companiilor şi industriei cu privire la respectarea legislaţiei de mediu; Stimularea generării de noi locuri de muncă verzi, sprijinirea investiţiilor, industriei şi serviciilor cu emisii reduse de carbon sau care utilizează tehnologie avansate, cu emisii reduse; Implementarea de măsuri pentru mobilitatea urbană; Realizarea unui parteneriat cu părţile interesate şi societatea civilă, în vederea tranziţiei către o economie, industrie şi un mod de locuire cu emisii cât mai reduse şi derularea în comun a unor campanii; Educaţia ecologică a tinerei generaţii; Pregătirea pentru efectele schimbărilor climatice; Asigurarea alocării resurselor financiare, materiale şi umane pentru îndeplinirea acţiunilor prioritare de eficienţă energetică; Monitorizarea şi controlul implementării acţiunilor vizate de eficientizare energetică; 3.1. VIZIUNEA ASUPRA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE Încălzirea globală este un fenomen cu caracter global, acceptat în unanimitate de comunitatea ştiinţifică internaţională, fiind analizat pe parcursul unor lungi perioade, rezultatele şi datele astfel colectate constituind un suport în punerea în evidenţă a fenomenului schimbărilor climatice. Modelelor climatice globale au făcut posibilă punerea în evidenţă a faptului că principalii factori determinanţi ai acestui fenomen sunt atât cei naturali (variaţii ale radiaţiei solare, activitatea vulcanică) cât şi cei antropogeni (datoraţi activităţilor umane). Explicaţia schimbărilor observate în ceea ce priveşte temperatura medie globală în ultimii 150 de ani este pusă pe seama efectului cumulat al celor doi factori: naturali şi antropogeni. Rezultatul constă în creşterea concentraţiei gazelor cu efect de seră în atmosferă, în mod special a dioxidului de carbon, cauza principală a încălzirii pronunţate din ultimii 50 de ani ai secolului XX, cu 0,13ºC, de aproximativ 2 ori valoarea din ultimii 100 de ani, aşa cum este prezentat în AR4 al IPCC ( 22

23 Temperatura medie globală a aerului a crescut cu aproximativ 0,74ºC în ultimii 100 de ani ( ) comparativ cu 0.6ºC în perioada din ultimii 12 ani au fost cei mai calzi din şirul de date înregistrate după anul Clima Europei s-a încălzit cu aproximativ un grad C în ultimii 100 ani, fiind mai ridicată decât media globală, iar cantităţile de precipitaţii au crescut considerabil în partea de nord a Europei, în detrimentul zonei de sud a continentului, unde perioadele de secetă au devenit din ce în ce mai frecvente. La nivelul continentului, dar şi a ţării şi regiunii noastre, s-au înregistrat temperaturi extreme, manifestate prin valuri de caniculă (exemplu, vara anilor 2003 şi 2007). Aceste valuri de caniculă conexate cu creşterea incidenţei a unor fenomene meteorologice extreme au condus la concluzia prezenţei fără de tăgadă că, acestea sunt o consecinţă a efectelor schimbărilor climatice. Analizele statistice, realizate de specialişti au arătat faptul că riscul apariţiei unor astfel de fenomene meteorologice extreme, periculoase este din ce în ce mai crescută, fiind datorate efectelor schimbărilor climatice. Scenariile climatice realizate cu diferite modele climatice globale au realizat o prognoză, care indică o creştere a temperaturii medii globale pană la sfârşitul secolului XXI ( ) faţă de perioada între 1.8 o C şi 4.0 o C, în funcţie de scenariul privind emisiile de gaze cu efect de seră considerat. Sistemului climatic manifestă o inerţie specifică, astfel încălzirea globală va continua să evolueze chiar dacă se aplică la nivel global măsuri de reducere a emisiilor, însă creşterea temperaturii va fi influenţată în mod esenţial de nivelul de reducere aplicat. Perioada următoare este foarte probabil ca precipitaţiile să devină mai abundente la latitudini înalte şi ca acestea să se diminueze în cea mai mare parte a regiunilor subtropicale. Configuraţia acestor schimbări este similară cu cea observată în cursul secolului XX. Este foarte probabil ca tendinţa de creştere a valorilor temperaturilor maxime extreme şi de creştere a frecvenţei valurilor de căldură să continue. Clima României este influenţată de poziţia pe glob (străbătută de paralela de 45 lat.n), precum şi de poziţia sa geografică pe continent. Aceste particularităţi conferă climei din România un caracter temperat continental. În ceea ce priveşte temperatura aerului, comparativ cu creşterea temperaturii medii anuale globale de 0,6 0 C pentru perioada anilor , în România, media anuală a înregistrat o creştere de doar 0,3 0 C. Pentru perioada anilor creşterea a fost de 0,5 0 C faţă de 0,74 0 C la nivel global ( ). 23

24 BAIA MARE BISTRITA OCNA SUGATAG M O L D A V I IASI ROMAN A N R E P U B L I C TIMISOARA SIBIU TARGU JIU DROBETA TURNU SEVERIN BRASOV BUCURESTI CALARASI SULINA CONSTANTA Tendinţa temperaturii medii anuale în România ( C) pe perioada Sursa: Ghidul privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice (GASC) Din punct de vedere pluviometric, pe perioada , la cele 14 staţii cu şiruri lungi de observaţie, s-a evidenţiat o tendinţă generală de scădere a cantităţilor anuale de precipitaţii. De asemenea datele au relevat o intensificare a fenomenului de secetă în sudul ţării după anul În concordanţă cu acest rezultat s-a identificat o creştere a duratei maxime a intervalelor fără precipitaţii în sud-vest (iarna) şi vest (vara). Pe lângă fenomenele de aridizare a zonei de sud a ţării, în anumite regiuni s-a înregistrat în perioada o creştere a frecvenţei anuale a zilelor foarte ploioase (cele mai mari 12% cantităţi zilnice) şi extrem de ploioase (cele mai mari 4% cantităţi zilnice). De asemenea, în perioada , la nivelul ţării s-au înregistrat două evenimente pluviometrice extreme opuse (seceta din anii 2000 şi 2007 şi inundaţiile din 2005). În anul 2007 a fost înregistrat un eveniment termic extrem, iarna fiind de asemenea neobişnuit de caldă (cea mai caldă iarnă de când există măsurători observaţionale în România (fig.2), când, abateri pronunţate ale temperaturii maxime/minime faţă de regimul mediu multianual au persistat pe perioade lungi de timp. Media pe ţară a temperaturii din timpul iernii (14 staţii) pe perioada Sursa: Ghidul privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice (GASC) Toate aceste rezultate confirmă una dintre concluziile AR4 al IPCC, conform căreia s-a evidenţiat o creştere a frecvenţei şi intensităţii fenomenelor meteorologice extreme ca urmare a intensificării fenomenului de încălzire globală. Analiza altor fenomene, cum ar fi cele din sezonul rece, relevă faptul că asistăm la o creştere semnificativă a frecvenţei anuale a zilelor cu brumă, scădere a numărului de zile cu strat de zăpadă a avut, şi o tendinţa de încălzire din timpul iernii. Toate aceste fenomene au 24

25 repercusiuni semnificative asupra agriculturii, economiei şi nu în ultimul rând asupra stării de sănătate a populaţiei. Schimbările în regimul climatic din România se încadrează în contextul global, acela de creştere a temperaturii în timpul verii. După estimările prezentate în AR4 al IPCC, în România se aşteaptă o creştere a temperaturii medii anuale faţă de perioada , după cum urmează: între 0,5 C şi 1,5 C pentru perioada ; între 2,0 C şi 5,0 C pentru , în funcţie de scenariu (ex. între 2,0 C şi 2,5 C în cazul scenariului care prevede cea mai scăzută creştere a temperaturii medii globale şi între 4.0 C şi 5.0 C în cazul scenariului cu cea mai pronunţată creştere a temperaturii). Din punct de vedere pluviometric, modelele climatice prognozează pentru perioada secete pronunţate în timpul verii în zona României, în special în sud şi sud-est. Clima este o sinteză a vremii pe o perioadă mare de timp şi pentru un anumit spaţiu geografic şi poate fi definitǎ prin distribuţii ale probabilităţilor asociate fenomenelor de vreme specifice acelui spaţiu geografic. Calcularea probabilităţii de apariţie a unor valori ai parametrilor ce descriu fenomenele meteorologice, şi realizarea unor statistici, se face pe baza unor şiruri de observaţii cât mai îndelungate şi de o perioadă de referinţǎ. Organizaţia Mondialǎ a Meteorologiei recomandǎ calcularea normalelor climatice pe intervalul de referinţǎ , însă în practicǎ sunt folosite şi alte intervale. Stabilirea perioadei de 30 de ani ca perioadă climatică de referinţǎ este în mare măsură convenţională, dar adoptarea ei a ţinut cont de faptul că mediile lunare, calculate pentru variabilele meteorologice pe aceasta perioadă, au o stabilitate suficientă, inclusiv în cazul zonelor temperate. Studiile cercetǎtorilor români au contribuit la rafinarea unor metodologii de proiecţie regionalǎ a semnalului încǎlzirii globale. Au fost folosite metode de modelare statisticǎ aplicate rezultatelor modelelor climatice globale dar şi realizarea de experimente numerice cu modele climatice regionale şi analiza rezultatelor acestora împreunǎ cu datele observate pentru a evidenţia mecanisme prin care factorii locali contribuie la modificările climatice. Raportarea la normalele standard a valorilor diverşilor parametri meteorologici pune în evidenţă variabilitatea climaticǎ prin fluctuaţiile acestora situate de-o parte sau alta a mediilor calculate pe perioada de referinţǎ. Cauzele variabilităţii climatice sunt multiple, dar în esenţă ele sunt legate de o distribuţie neuniformǎ a energiei atât la scară mare cât şi la scară regionalǎ şi localǎ. Ciclul sezonier al temperaturilor corespunzǎtoare intervalelor (albastru), (roşu), (portocaliu) şi (verde) în cazul mediei pentru teritoriul României (în ºC), Sursa: Administraţia Naţională de Meteorologie 25

26 Ciclul sezonier al precipitaţiilor pentru corespunzǎtoare intervalelor (albastru), (roşu), (portocaliu) şi (verde) în cazul mediei lunare, mediatǎ pentru teritoriul României, a ratei zilnice a cantitatii de precipitatii (în mm), Sursa: Administraţia Naţională de Meteorologie Schimbarea în cantitatea anualǎ de precipitaţii estimatǎ pentru (în %) (interval de referinta ). S-au folosit rezultatele unui ansamblu de 11 experimente climatice cu modele regionale realizate in proiectul FP6 ENSEMBLE Sursa: Administraţia Naţională de Meteorologie 26

27 3.2. Viziunea asupra dezvoltării sustenabile Planul de Acţiune privind Energia Durabilă a Comunei Bucovăţ îşi propune o viziune focalizată pe atingerea unor obiective pe termen lung, care transced actualele orizonturi şi cicluri electorale, fiind în perfectă consonanţă cu criteriile şi principiile de sustenabilitate stipulate de Directivele Europene, Strategiile şi Planurile de dezvoltare sustenabilă a României şi tendinţelor care se conturează la nivel mondial. Aceast plan are menirea de a orienta şi promova o viziune realistă şi responsabilă asupra perspectivelor de dezvoltare în plan local: O strategie locală de dezvoltare durabilă care stabileşte obiectivele pe termen mediu şi lung; Un Plan de acţiune cu priorităţi şi paşi de urmat pe termen scurt şi mediu pentru îndeplinirea obiectivelor strategiei, conţinând o evaluare a costurilor, identificarea surselor de finanţare şi a modalităţilor de accesare a acestora; Un portofoliu de proiecte considerate de întreaga comunitate drept priorităţi pentru asigurarea dezvoltării durabile a Comunei Bucovăţ, a Zonei Metropolitane Timişoara şi a Judeţului Timiş; 4. PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU ENERGIA DURABILĂ Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă este documentul de planificare strategică care indică modul în care Comuna Bucovăţ, în calitate de semnatară a Convenţiei Primarilor îşi va respecta angajamentul asumat, până în anul 2020 şi dincolo de anul 2020, până în anul PAED cuprinde astfel o serie de măsuri concrete de reducere a emisiilor de CO2 pe teritoriul administrativ al Comunei Bucovăţ, calendarul şi responsabilităţile de aducere la îndeplinire, bazate pe Inventarul de Referinţă al Emisiilor elaborat Scopul dezvoltării Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă Comuna Bucovăţ a beneficiat în ultimii ani de rezultate în implementarea unor proiecte de modernizare, reabilitare şi extindere reţele. Şi în prezent sunt în derulare proiecte, altele sunt în curs de pregătire ori preconizate. Oportunităţile de asumare a unui plan de reducere a emisiilor pe teritoriul administrativ al Comunei Bucovăţ există în fiecare din proiectele iniţiate şi dezvoltate la nivelul comunei Bucovăţ. Considerăm că, oportunităţile legate de luarea în considerare a aspectelor legate de eficienţa energetică, utilizarea surselor de energie din surse regenerabile şi reducerea emisiilor de GES nu trebuiesc neglijate. Dezvoltarea PAED pentru Comuna Bucovăţ, este considerată esenţială, având menirea de a constitui un document cheie în dezvoltarea sustenabilă a comunei şi atingerea ţintei de reducere a emisiilor de CO Obiectivul Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă, va implica atât sectorul public cu vizare a măsurilor menite să reducă emisiile de CO 2 care cad în competenţa autorităţii locale cât şi cel privat, prin măsuri de reducere a consumului de energie de către consumatorii finali. Aceste măsuri vizează teritoriul administrativ al Comunei Bucovăţ. Planul de Acţiune privind Energia Durabilă va acoperi domenii ca: energia, clădirile şi echipamentele municipale, planificarea urbană, managementul deşeurilor, transporturile şi mobilitatea, achiziţiile publice, educaţia, spaţiile verzi şi mediul urban, precum şi întreaga comunitate a urbei şi locuitorii ei. 27

28 Comuna Bucovăţ are astfel posibilitatea să stabilească şi ţinta de reducere a emisiilor de CO 2, în sensul stabilirii unei ţinte de reducere absolută sau reducere per cap de locuitor. PAED va reprezenta un important instrument pentru administraţia publică locală, stabilind măsurile şi acţiunile la nivelul fiecărui sector, cu stabilirea de termene clare de implementare, definirea măsurilor şi setarea priorităţilor ţinând cont de criteriile economice, de protecţia mediului, tehnice şi organizatorice, astfel încât să se poată cuantifica exact importanţa, aplicabilitatea pe termen scurt (1-3 ani), mediu (3-7 ani) şi lung (7-17 ani) cu beneficiile aduse din punct de vedere al mediului prin aportul în reducerea cantităţii de CO 2 la nivel de sector şi mai apoi la nivel de municipalitate (ca ţintă globală). La stabilirea măsurilor şi acţiunilor în vederea atingerii obiectivelor globale de scădere a cantităţii de CO 2 la nivel local, s-a ţinut cont de priorităţile astfel stabilite, prin alocarea unui termen rezonabil de implementare, corelate cu situaţia economică actuală şi nu va contura sarcini excesive autorităţii locale. Aceste măsuri sunt în perfectă corelaţie cu prevederile Pachetului legislativ Energie Schimbări Climatice care prevede : reducerea, până în anul 2020, cu cel puţin 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES); creşterea, în acelaşi interval de timp, cu 20% a ponderii energiilor regenerabile în totalul consumului energetic; creşterea eficienţei energetice cu 20%. Numeroase din posibilităţile disponibile de reducere a cantităţii de CO 2 sunt de fapt oportunităţi de zi cu zi, care pot genera beneficii sociale şi de mediu multiple. În general aceste măsuri vizează fiecare cetăţean în parte, de la elevi la adolescenţi şi adulţi. Măsurile simple, care pot începe cu educaţia ecologică la nivelul unităţilor şcolare şi la autoeducaţia pentru segmentul adult, generează implicit reduceri ale consumurilor la nivel de familie, gospodărie, instituţie, companie şi în final la scăderea cantităţii CO 2 la nivelul localităţii, unele măsuri neavând nevoie de alocări financiare. Cele mai multe soluţii de reducere a cantităţii de CO 2 pe teritoriul administrativ al localităţii vizează: - folosirea cu eficienţă maximă a resurselor energetice şi a energiei de orice fel; - promovarea utilizării energiei din surse regenerabile; - asigurarea mobilităţii în localitate şi a conexiunii cu localităţile din zonă şi cu Municipiul Timişoara; - reducerea emisiilor de dioxid de carbon generate de autoturismele vechi şi promovarea achiziţionării unor autovehicule cu consum redus de combustibil; - îmbunătăţirea tehnologiilor utilizate/adoptarea de tehnologii verzi, nepoluante;; - achiziţii verzi (Green Public Procurement); - amenajare şi îmbunătăţirea spaţiilor verzi; - management al deşeurilor durabil; - reducerea consumului de apă pentru uz casnic şi instituţional; -creşterea gradului de conştientizare a populaţiei privind schimbările climatice, asupra măsurilor de combatere şi adaptare la efectele acestora; - accesarea de fonduri pentru mediu, prin diversele instrumente de finanţare disponibile la nivel naţional, fonduri ale Uniunii Europene, în special pentru proiecte care vizează domeniul eficienţei energetice, producerii şi utilizării energiei din surse regenerabile, transportului durabil şi mobilitate; Beneficiile dezvoltării şi implementării Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă sunt multiple. Pentru că este un document strategic, toate acţiunile şi măsurile sale converg către o reducere 28

29 a emisiilor de CO 2, la o dezvoltare durabilă a localităţii, cu beneficiile de mediu, sociale şi economice corespunzătoare Implicarea comunităţii Implicarea comunităţii este esenţială în dezvoltarea şi implementarea unor programe şi planuri locale. Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Comunei Bucovăţ a fost dezvoltat în strânsă legătură cu comunitatea locală. Forumurile locale pentru energie, grupurile de lucru şi dezbaterile publice, au constituit o excelentă oportunitate de implicare a comunităţii în programele de interes public local. Susţinerea comunităţii, a actorilor locali şi a tuturor părţilor interesate este indisolubil legată de implementarea cu succes al Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă a Comunei Bucovăţ. În vederea asigurării transparenţei actului decizional, sunt folosite mijloace de informare/comunicare şi consultare a populaţiei. Informarea societăţii civile se realizează atât prin modalităţi de comunicare directă, cât şi prin instrumente de comunicare mediată. Pe parcursul elaborării PAED au fost organizate întâlniri publice în cadrul primăriei la care au participat reprezentanţi din domeniul social, protecţia mediului, mediul de afaceri, social, cultural, etc. Unele dintre aceste întâlniri au avut rol de consultare. În cadrul lor, cei interesaţi şi-au putut exprima părerea, de a formula sugestii privind identificarea priorităţilor de dezvoltare durabilă a Comunei Bucovăţ pe termen mediu şi lung. Comunicarea mediată s-a realizat prin promovarea activităţilor din etapele premergătoare şi de elaborare a Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă: organizarea de conferinţe de presă, comunicate de presă, anunţuri şi informări. Identificarea principalelor probleme, nevoi şi oportunităţi de la nivelul Comunei Bucovăţ s-a realizat printr-o consultare prealabilă, prin dezbatere publică, organizată în data de Pentru informare şi promovare viitoare a măsurilor şi acţiunilor incluse în PAED se vor folosi diverse intrumente de comunicare: emiterea de comunicate de presă, anunţuri privind lansarea şi derularea proiectelor; emiterea la finalizarea acţiunilor a unor informări asupra rezultatelor implementării, după evaluarea minuţioasă a acestora; organizarea de conferinţe de presă; interviuri şi emisiuni în mass-media locală (radio, televiziune); articole referitoare la PAED Bucovăţ în presa scrisă; În acest mod, prin participarea directă a locuitorilor Comunei Bucovăţ la procesul de elaborare şi implementare a Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă, prin informarea şi consultarea continuă a acestora, cetăţenii vor fi angajaţi direct în procesul de shimbare, vor accepta costurile acestei schimbări, iar coeziunea socială astfel creată va asigura succesul implementării. 29

30 Imagini de la Forumul local pentru energie şi grupurile de lucru şi anunţul pentru evenimentul Proiectului CONURBANT 30

31 5. INVENTARUL DE REFERINŢĂ AL EMISIILOR Orice autoritate publică locală ar trebui să adopte metodologii riguroase de management al Inventarului de emisii de GES, pornind de la analiza iniţială a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), elaborând Planul de Acţiune privind Energiile Durabile - strategia de dezvoltare şi de implementare a măsurilor de reducere a emisiilor şi încheind cu stabilirea metodelor de monitorizare şi raportare. Inventarul de emisii de GES trebuie să cuprindă două componente majore: emisiile rezultate din activitatea operaţională a autorităţii publice locale şi emisiile produse de comunitate, graniţa considerată pentru acest demers fiind cea administrativ-teritorială. Analiza emisiilor la nivelul comunităţii presupune existenţa unor provocări semnificative. Autorităţile publice locale sunt responsabile pentru administraţia la nivel local şi, pentru acest motiv, nu pot accesa sursele de informaţii naţionale pentru pregătirea Inventarelor Naţionale în scopul raportării acestora către UNFCCC. După înţelegerea fenomenului schimbărilor climatice şi cauzelor acestuia, este necesară identificarea activităţilor din responsabilitatea autorităţii pub lice locale şi comunităţii care constituie surse ale emisiilor de gaze cu efect de seră. Din experienţa acumulată în cadrul Proiectului CONURBANT, un pas esenţial în constituie CREAREA UNEI STRUCTURI ADMINISTRATIVE, o echipă formate din persoane competente, motivate, sub conducerea unei persoane din vârful managementului organizaţiei care, să coordoneze, organizeze şi să motiveze întreaga echipă şi să coaguleze grupul de părţi interesate. În cadrul Primăriei Comunei Bucovăţ, numărul redus de personal a presupus implicarea a cel puţin 5 angajaţi funcţionari publici şi funcţii de demnitate publică. Cunoştinţele acestora în domeniul administraţiei şi sesiunile de instruire centralizată în cadrul Proiectului CONURBANT, forumurile pentru energie şi grupurile de lucru au condus la înţelegerea paşillor care trebuiesc parcurşi, metodologia de lucru, actele şi datele care trebuiesc analizate, extrase şi compilate pentru promovarea Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă. 31

32 În cadrul Primăriei Comunei Bucovăţ, etapele parcurse în cadrul Proiectului CONURBANT pentru dezvoltarea şi implementarea Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă s-a realizat în 4 paşi, urmând ca pasul 5 să îl constituie procesul de implementare al PAED propriu zis. Etapele au fost parcurse pas cu pas. Echipa Primăriei Comunei Bucovăţ, constituită prin Dispoziţia Primarului, sub coordonarea echipei de implementare a Proiectului CONURBANT, a participat la sesiuni de instruire şi formare la care s-au prezentat în mod concret modul de elaborare al unui inventar de emisii, entităţile care deţin datele şi informaţiile şi modul de colectare al acestora. S-au prezentat bunele practici în domeniul eficienţei energetice, utilizării surselor de energie regerabilă şi modalităţile aflate la îndemâna primăriilor în ceea ce priveşte reducerea consumurilor energetice şi producerea de energie din surse de energie regenerabilă. Primăria Comunei Bucovăţ a fost îndrumată în analiza amprentei de carbon, la estimarea diferenţei dintre costuri şi beneficiile stării actuale şi a scenariilor de reducere a emisiilor de CO 2, pentru a identifica oportunităţile de îmbunătăţire a managementului emisiilor şi de atenuare a efectelor schimbărilor climatice. Implicarea factorilor interesaţi a fost esenţială pentru cunoaşterea de către aceştia a tuturor aspectelor teoretice şi practice. Comunicarea internă şi externă cu echipa Proiectului CONURBANT a fost esenţială. Stabilirea situaţiei în care se afla comuna Bucovăţ la momentul întocmirii Inventarului de Referinţă al Emisiilor a constituit un punct crucial în cunoaşterea exactă a statusului, al nivelurilor şi tendinţelor consumurilor şi formularea unor obiective şi ţinte pe termen scurt şi mediu. S-au analizat cauzele generatoare de emisii CO 2 la nivel local, angajamentele în care comunitatea este deja angrenată, tendinţele emisiilor şi impactul financiar al consumului de energie şi al emisiilor de carbon, modalităţi de finanţare a proiectelor şi desigur, viziunea şi obiectivele administraţiei publice locale pe termen lung. 32

33 Structura de colaborare între Conducerea Primăriei Comunei Bucovăţ, Echipa de Proiect CONURBANT din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara, structura administrativă internă, actorii locali şi părţile interesate S-au realizat la nivel local previziuni ale emisiilor, bazate pe tendinţele de dezvoltare, situaţia demografică actuală, liniile directoare ale PUG şi ale planurilor de urbanism, care susţin dezvoltarea locală. Luând în considerare o serie de aspecte legate de aceste previziuni, în care consumurile şi emisiile de CO 2 aferente vor prezenta în viitor tendinţe ascendente, prognozate la 2-3%/an, s-a procedat la estimarea aspectelor financiare pe care PAED le-ar presupune, costurile de conformare şi beneficiul de imagine al comunei în dezvoltarea unui angajament de reducere al emisiilor de CO 2 la nivel local. Astfel, s-a concuzionat că orice an care se încheie fără luarea unor măsuri concrete de reducere a emisiilor va conduce la costuri suplimentare pe termen lung. Inventarul este realizat prin compilarea datelor referitoare la consumul de energie şi la managementul deşeurilor şi utilizând factorii de emisie corespunzători. Fiecare dintre cele două tipuri de analize este divizat în sectoare care corespund standardelor internaţionale referitoare la clasificarea emisiilor de GES şi care reflectă activităţile autorităţii publice locale şi ale comunităţii locale. Un inventar complet al emisiilor necesită urmărirea cu acurateţe a locaţiilor (generatoare de emisii GES), a gradului de control asupra tipurilor de emisii precum şi soliditatea şi complexitatea metodologică a surselor de date. Administraţia locală trebuie să facă eforturi pentru identificarea unor indicatori pentru fiecare sector, astfel încât să poată oferi o imagine a rezultatelor. Includerea indicatorilor specifici fiecărui sector permite compararea nivelurilor de emisii pe baza intensităţii energetice a fiecărei activităţi prin generarea unor rapoarte sistematice comparative de către administratorii programului La calculul emisiilor de GES şi al reducerilor de emisii, acestea sunt convertite în dioxid de carbon echivalent, în aşa fel încât să se calculeze un singur indicator. Aceste gaze cu efect de seră au Potenţiale de Încălzire globală (PIG) diferite, evidenţiate în cel de-al doilea Raport IPCC (organism de lucru al UNFCCC). Cele mai frecvent utilizate PIG sunt: Gazul Potenţial de Încălzire Globală (PIG) CO 2 1 CH 4 21 N 2 O

34 5.1. Anul de referinţă pentru Inventarul de Referinţă al Emisiilor (Baseline Emmision Inventory) Anul de referinţă pentru UNFCCC şi pentru Protocolul de la Kyoto este anul Totuşi, practic este imposibil să se colecteze datele provenind din anul Inventarul de emisii trebuie să includă toate emisiile generate pe parcursul unui an calendaristic. Înaintea începerii colectării datelor, s-a examinat aria resurselor de date disponibile şi s-a selectat anul pentru care există înregistrări fidele şi suficient de detaliate pentru a construi un inventar. Pentru Comuna Bucovăţ s-a preferat ca anul de referinţă să fie situat cu câţiva ani în trecut, pentru a putea beneficia de reducerile de emisii generate, prin cuantificarea măsurilor recent adoptate. Astfel, anul de referinţă luat în calcul este anul Având în vedere că priorităţile unui sistem de management al GES sunt de ordin practic, s-a considerat că este mai important ca anul de referinţă să fie documentat la un nivel de detaliere ridicat decât să se realizeze un Inventar de Referinţă al Emisiilor (Baseline Emission Inventory) pentru un an de referinţă obligatoriu. Deşi unele practici recomandă să se aleagă un an ce poate fi considerat reprezentativ din punct de vedere al nivelului de emisii, pentru o perioadă mai mare. Totuşi, consumul de energie întrun an în care s-au înregistrat temperaturi ridicate sau foarte scăzute ar putea să difere mult de cel al unui an mediu, datorită utilizării pe perioade mai mari a sistemelor de încălzire. Decizia în alegerea anului 2008 ca an de referinţă este justificată şi de buna cunoaştere a variaţiilor climatice locale care asigură în cazul de faţă un an de referinţă reprezentativ Realizarea Inventarului de Referinţă al Emisiilor IRE la nivelul Comunei Bucovăţ Inventarul de Referinţă al Emisiilor întocmit la nivelul Comunei Bucovăţ, constituie baza pe care s-a fundamentat Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Comunei Bucovăţ - pentru atingerea obiectivelor stabilite de UE - de reducere cu cel puţin 20% a emisiilor de CO 2 până în anul 2020, prin aplicarea măsurilor planului de acţiune care intră în competenţa şi domeniile de activitate ale autorităţii locale. Convenţia Primarilor pune la dispoziţie un formular standard de examinare şi centralizare a emisiilor de energie şi a emisiilor asociate, cu o preocupare deosebită asupra emisiilor care rezultă din utilizarea combustibililor fosili decât de celelalte gaze cu efect de seră enumerate mai sus. În acest Inventar de Referinţă al Emisiilor sunt evaluate consumurile de energie şi energie de CO 2 ale diferitelor sectoare şi pe teritoriul administrativ al Comunei Bucovăţ, factorii care influenţează consumul de energie, impactul asociat cu consumul de energie, eforturile realizate deja de către comunitate până în prezent, barierele care trebuiesc depăşite şi gradul de conştientizare al actorilor locali în ceea ce priveşte consumul de energie. 34

35 Pentru realizarea Inventarului emisiilor s-au aplicat normele metodologice şi ghidul stabilit de Oficiul Convenţiei Primarilor, disponibil pe Astfel, a fost aleasă metoda factorilor de emisie standard IPCC, iar consumurile finale de energie analizate în următoarele domenii: - clădirile municipale, echipamente/facilităţi - clădirile terţiare, echipamente/facilităţi - locuinţe (sectorul rezidenţial) - iluminatul public orăşenesc; - transportul municipal (flotă proprie) - transportul privat şi comercial; - deşeurile; Deşi s-au centralizat şi consumurile energetice din industrie, sectorul industrial nu este o ţintă a acţiunilor Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă (PAED) al Comunei Bucovăţ autoritatea publică locală neavând posibilitatea influenţării directe, semnificative a acestui sector. De asemenea, Comunei Bucovăţ nu îi sunt aplicabile emisiile de CO 2 datorate generării de electricitate şi producţiei centralizate de căldură/răcire, acestea nefiind dezvoltate în prezent. Colectarea datelor a avut ca punct de pornire baza de date existentă la nivelul Primăriei Comunei Bucovăţ: baza de date fiscală, de urbanism şi amenajare a teritoriului, infrastructura locală. De asemenea, consumurile aferente energiei electrice utilizate in iluminatul public au fost disponibile din evidenţele primăriei. Pentru compilarea datelor privind consumurilor energetice (electricitate, gaze naturale, apă, deşeuri) s-au solicitat datele de la companiile furnizoare de utilităţi şi servicii: - Societetea ENEL DISTRIBUŢUIE BANAT S.A. compania furnizoare a energiei electrice şi furnizoare a serviciului de iluminat public; - E-ON Gaz compania furnizoare a gazului metan; - S.C. RETIM ECOLOGIC SERVICE S.A. Timişoara operatorul serviciului public de servicii de salubrizare; 35

36 Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 2011, demers statistic de importanţă strategică pentru România, desfăşurat în perioada Octombrie 2011, prin rezultatele parţiale furnizate a relevat o serie de aspecte legate de comunele României. A rezultat indubitabil faptul că, preocupările actuale ale demografiei se orientează tot mai mult spre cunoaşterea, descrierea şi analiza evoluţiei familiilor şi a gospodăriilor, ca formă esenţială a modului de convieţuire umană, suport informaţional statistic esenţial pentru construirea politicilor de dezvoltare economică şi socială a ţării. Prin strategia elaborată cu privire la Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor s-a extins fondul de date şi informaţii care să caracterizeze evoluţia în timp a familiilor, respectiv a gospodăriilor componentele de bază ale convieţuirii umane. Aceste date obţinute vor contribui la descrierea în viitor a tendinţelor principale ale evoluţiei familiilor şi gospodăriilor, din care să se desprindă prin studiu aspecte privind: fenomenul de îmbătrânire a populaţei; creşterea gospodăriilor de persoane singure sau a familiilor monoparentale; evaluarea numărului şi structurii generaţiilor care convieţuiesc în cadrul familiei; structura familiilor după numărul de copii şi cel al copiilor întreţinuţi; componenţa familiilor după relaţiile de rudenie sau parentale; statutul femeilor în cadrul familiei; fenomenul migraţiei, în special al migraţiei temporare, la muncă în străinătate şi altele. În perspectiva următorilor ani, se preconizează o dezvoltare umană durabilă în care trebuie subliniat rolul pe care familia îl are şi îl va avea în evoluţia societăţii. Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor 2011, a asigurat informaţii pertinente şi detaliate, care să poată fi utilizate în lucrări şi cercetări asupra unor aspecte prioritare ale dezvoltării durabile, cum sunt cele privind dezvoltarea reţelei aşezărilor umane şi ale amenajării teritoriului (inclusiv a studiilor de urbanism), cele ale aspectelor calităţii vieţii legate de condiţiile de locuit (inclusiv ale utilizării fondului unităţilor de locuit), privind fundamentarea dezvoltării construcţiilor de locuinţe şi a dotărilor edilitare necesare, cele legate de mediul ambiant. În vederea completitudinii şi corectitudinii datelor privind consumurile energetice, baza de date a fost completată de către funcţionarii Primăriei Comunei Bucovăţ. Metodologia utilizată a fost aceea a chestionării directe a cetăţenilor. Această metodă a fost aplicată pentru evaluarea consumurilor energetice în gospodăriile populaţiei care utilizează lemnul în vederea producerii de căldură pe timp de iarnă şi a consumului de gaze lichefiate (Buthan Gaz) pentru prepararea hranei la bucătărie. Estimarea şi calculele realizate în calcului consumurilor determinate de utilizarea combustibililor fosili s-a realizat de către personal experimentat, bun cunoscător a situaţiei locale, pentru ca datele să aibă un grad de acurateţe ridicat. Aceeaşi metodă a fost aplicată şi consumurilor de energie din utilizarea combustibililor pentru transport. Companiile care comercializează produse petroliere (motorină, benzină) nu pun la dispoziţia autorităţii publice sau a terţelor părţi interesate date cu privire la vânzări, cantităţi, tipuri de combustibili, datele fiind considerate confidenţiale, având caracter comercial. Dacă obţinerea datelor privitoare la consumul de energie electrică şi gaze naturale, defalcat pentru consumatori casnici şi sectorul industrial, a fost relativ facilă, o perioadă deosebit de lungă a fost acordată obţinerii şi centralizării datelor cu privire la cantităţile de lemn, buthan gaz şi combustibil. Astfel, pentru monitorizarea consumurilor, în scopul monitorizări implementării măsurilor şi acţiunilor PAED, se va realiza o bază de date electronică, actualizată permanent. Acesta va constitui instrumentul de bază în faza de monitorizare a implementării PAED. 36

37 Datele de consum specifice (pe locuinţe, pe mp. de clădire) au fost procesate, şi verificate calitativ prin verificări de documente cu furnizorii de servicii şi utilităţi publice, analizate, interpretate şi comparate cu date similare de la nivelul Conurbaţiei Timişoara şi cu cele regionale şi naţionale, fiind astfel elaborate concluzii privind zonele principale de intervenţie din planul de acţiuni. În cazul sectoarelor în care s-au înregistrat consumuri energetice ridicate, s-a încercat interpretarea datelor şi înţelegerea acestora din perspectiva comportamentului populaţiei, intensificării unor activităţi, starea echipamentelor electrice, electronice şi electrocasnice, lipsei unor alternative privitoare la transportul public/privat, a mobilităţii, etc. Subliniem încă o dată faptul că, în compilarea Inventarului de emisii problemele deosebite au fost înregistrate în colectarea unor date de consumuri în domeniul clădirilor din sectorul terţiar, precum şi în domeniul transportului privat şi comercial. Experienţa Municipiului Timişoara în elaborarea Strategiei privind schimbările climatice şi a Planului de acţiune privind combaterea, atenuarea şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice au fost împărtăşite tuturor localităţilor Conurbaţiei Timişoara, alături de experienţa altor municipii experimentate din cadrul consorţiului Proiectului CONURBANT. Astfel s-au analizat unele măsuri ale Municipiului Timişoara şi efectele acestora după 2 ani de implementare. 37

38 5.3. Evaluarea sectorială Sectorul REZIDENŢIAL La nivelul comunei Bucovăţ în anul 2008 numărul clădirilor a fost de 492, din care 382 în Bucovăţ şi 110 în Bazoşu Nou. Numărul total al gospodăriilor a fost de 418 din care 337 în Bucovăţ şi 81 în Bazoşu Nou. Încălzirea acestor locuinţe se realizează în proporţie de 99 % cu lemn, 0 % cu gaze naturale şi 1% cu alţi combustibili. În ultimii 10 ani, 5% din populaţia Comunei Bucovăţ a optat pentru centrale termice pe GPL sau pe lemn. Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor 2011 oferă date importante cu privire la tipologia locuinţelor. Din datele parţiale furnizate de Institutul Naţional de Statistică rezultă următoarele date: 38

39 Sectorul TRANSPORT Până în anul 2008, în comuna Bucovăţ ave1 străzi asfaltate şi anume: 1 pe Bucovăţ şi 0 pe Bazoşu Nou. Începând cu anul 2009, primarul comunei a demarat o amplă campanie de modernizare a drumurilor din intravilan, ajungându-se în prezent ca, în localitatea Bucovăţ, dintr-un număr total de 13 străzi, să fie asfaltate 1, iar în localitatea Bazoşu Nou, dintr-un număr de 7 străzi,0 străzi să fie asfaltate. Pe total comună sunt 20 străzi, din care asfaltate 1 străzi şi 19 neasfaltate, dar pietruite. A fost asfaltată şi şoseaua de legătură între Bucovăţ şi Bazoşu Nou, în lungime de 3,5km, iar cea care face legătura cu comuna Moşniţa Nouă, în lungime de 7km este pietruită. În comuna Bucovăţ lungimea totală a străzilor este de17000 m., din care în localitatea Bucovăţ m., iar în localitatea Bazoşu Nou 6000 m. Din totalul lungimii străzilor de17000 m., 1000m asfaltaţi reprezintă1 % ( 1000 m. în Bucovăţ sau 1 % din lungimea străzilor din localitate şi 0 m în localitatea Bazoşu Nou sau 0 % din lungimea străzilor). O viitoare provocare în acest domeniu o reprezintă modernizarea tuturor străzilor prin asfaltarea acestora, asigurarea unor piste de biciclete pentru susţinerea ciculaţiei nemotorizate şi asigurarea siguranţei traficului auto şi velo pe drumurile comunale. Modernizarea tuturor drumurilor va contribui indubitabil la creşterea calităţii factorului de mediu aer, prin reducerea pulberilor în suspensie şi sedimentabile în aer. Realizarea unui transport modern şi economicos de către firma care asigură transportul în Comuna Bucovăţ şi asigurarea unei bune conexiuni prin intermediul transportului public spre şi dinspre Municipiul Timişoara, va contribui la reducerea transportului cu autoturismele private şi utilizarea unui mijloc de transport public atractiv, cu emisii scăzute de CO Sectorul ENERGIE Datele statistice Valoare Numărul de locuinţe convenţionale: 492 Număr: Alimentarea cu apă în locuinţă: 337 % faţă de total: 68,5 Instalaţia de canalizare în locuinţe: Număr: 336 (locuinţe are au instalaţie de canalizare % faţă de total: la o reţea publică, la un sistem propriu sau altă situaţia) 68,3 Instalaţia electrică: Număr: 479 % faţă de total: 97,4 Încălzire centrală: Număr: 138 (centrală termică proprie) % faţă de total: 28 Bucătărie în locuinţă: Număr: 467 % faţă de total: 94,4 Baia în locuinţă: Număr: 315 % faţă de total: 64 Iluminatul public al comunei este realizat de către S.C. ENEL DISTRIBUŢIE BANAT S.A. pe tot traseul străzilor din intravilan, excepţie facând zonele din PUZ-urile noi create, acestea urmând a fi alimentate cu energie electrică în viitorul apropiat. Conform datelor din arhiva primăriei, în anul de referinţă 2008 consumul de energie electrică pentru domeniul public a fost de kwh/an. 39

40 Posibilitatea de a reduce consumurile de energie la nivelul sectorului public va fi suprinsă în studii pilot, având în vedere tehnlogia de ultimă oră apărută pe piaţa de energie. Astfel, în perioada imediat următoare, pe lângă anveloparea construcţiilor, sediul primăriei va beneficia de un sistem de management integrat a consumurilor de energie prin instalarea unor panouri fotovoltaice şi corpuri de iluminat cu tehnologie LED plus o automatizare a consumului de gaze naturale diferenţiat pe ciclul zi-noapte, zile lucrătoare - zile nelucrătoare. Se aşteapă o astfel o reducere a consumului cu 25%. Pe de altă parte se are în vedere un proiect de iluminat stradal prin tehnologie LED, combinată cu tehnologie fotovoltaică într-un parc public Sectorul INSTITUŢIONAL CLĂDIRILE APARŢINÂND AUTORITĂŢII PUBLICE LOCALE: SEDIUL PRIMĂRIEI COMUNEI BUCOVĂŢ, cu o suprafaţă construită desfăşurată de 330m 2, se află în localitatea Bucovăţ nr. 178, fiind reprezentat de 1 corp de clădire, cu regim de înălţime P. Numărul total de birouri este de 10, încălzirea acestora realizându-se prin intermediul unei centrale pe lemne. Nu este climatizat. CĂMINUL CULTURAL BUCOVĂŢ situat în localitatea Bucovăţ, nr 178/a., cu o suprafaţă construită desfăşurată de 340 m 2, pe un regim de înălţime P, are ca surse energetice pentru sistemul de încălzire centrala pe lemne. Nu este climatizat. CĂMINUL CULTURAL BAZOŞU NOU este situat pe localitatea Bazoşu Nou nr.53, are suprafata de 280 m 2, fără etaj, încălzirea se realizează cu centrala cu lemne, nu este climatizat. CABINET MEDICAL BUCOVĂŢ este situat în localitatea Bucovăţ nr 181, are suprafata de 80 m 2, 1 corp de cladire, încalzit cu sobă cu lemne,neclimatizat. ŞCOLI ŞI INSTITUŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT ŞCOALA CU CLASELE I-VIII BUCOVĂŢ, este situată în localitatea Bucovăţ nr.178/a cu un regim de înălţime P, este alcătuită din 1 corp de clădire, din care corpul principal cu o suprafaţă de 735 m 2 găzduieşte 8 săli de clasă şi 1 laboratator cu o suprafaţă totală de 42 m 2. Sistemul de încălzire este centrala termica pe lemne, neclimatizat. Şcoala cu clasele I-VIII Bucovăţ [google.com] 40

41 GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL BUCOVĂŢ din localitatea Bucovăţ, nr 178., cu un regim de înălţime P este alcătuită din 3 săli de clasă având o suprafaţă totală de 110 m 2. Sistemul de încălzire este centrala termica cu lemne, neclimatizată. Toate instituţiile prezentate mai sus au foraje proprii de apa potabila. În afara clădirilor mai sus enumerate, pe teritoriul administrativ al Comunei Bucovăţ se găsesc şi următoarele clădiri, baze sportive şi de agrement, biserici şi lăcaşe de cult, monumente: - Cabinet sanitar-veterinar Bucovăţ; - Farmacia Umană Bucovăţ; - Postul de Poliţie Bucovăţ; - BisericI Ortodoxe Române la Bucovăţ(1862) şi Bazoşu Nou; - Biserica Adventistă Bucovăţ; - Biserica Baptistă Bucovăţ; - Terenuri de fotbal la Bucovăţ şi Bazoşu Nou; Sectorul DEŞEURI Gestionarea deşeurilor în comuna Bucovăţ se realizează pe bază de contract încheiat cu SC RETIM SA TIMISOARA în anul.2006 De asemenea, se realizează colectarea selectivă a deşeurilor în instituţiile publice ( hârtie, plastic, sticlă), conform Legii 132/2010, privind colectarea selectivă a deşeurilor în instituţiile publice. Primăria Comunei Bucovăţ a încheiat contract cu SC VIELLE SRL pentru colectarea selectivă a deşeurilor din ambalaje de la populaţie (carton, PET-uri, plastic, doze de aluminiu, alte deşeuri din ambalaje) în acest scop urmând a fi amplasate un număr de 10 containere din plasă pe raza comunei, în prezent existând un număr de 6 containere. De asemenea, în comuna Bucovăţ s-au derulat campanii de colectare a deşeurilor electrice, electronice şi electrocasnice, începând cu anul Pentru a creşte gradul de colectare selectivă, s-a introdus începând cu ianuarie 2011 Programul Sacul galben la nivelul comunei şi s-au pus în aplicare prevederile Legii nr.132/2010, la nivelul tuturor instituţiilor de pe teritoriul administrativ al comunei. Pentru colectarea deşeurilor din construcţii, au fost amplasate 2 containere de mare capacitate. Din datele pe care le deţinem, în anul 2011 a fost colectată o cantitate totală de m 3 deşeuri menajere din care: m 3 din sectorul rezidenţial şi 2000m 3 din sectorul industrial. A fost colectată şi cantitatea de 100 t de deşeuri reciclabile, precum şi cantitatea de 1 t deşeuri electronice Sectoarele SPAŢII VERZI şi AGRICULTURĂ AGRICULTURA Din punct de vedere fitogeografic, perimetrul cercetat aparţine Provinciei geobotanice centraleuropene, fiind puternic influenţat de vecinătatea Provinciei geobotanice sud-europene. Vegetaţia caracteristică este cea de trecere de la cea stepă la cea de silvostepă. Vegetatia naturală a fost în cea mai mare parte schimbată în urma acţiunii omului, fiind înlocuită cu cultura plantelor (mai ales cerealiere). Interventia omului asupra vegetaţiei a fost hotărâtoare. Esenţele care predomină sunt: Quercus robur, Ulmus glabra, Frasinus excelsior, Acer campestris, Pirus piraster, Malus silvestris. 41

42 Subarboretul din pădure este reprezentat mai ales prin : Crataegus monogyna, Cornus sanguineus, Corylus avellana, Cornus mas, Rhamnus frangula,prunus spinosa, Cornus sanguineus, Evonymus verucosa, Lygustrum vulgare. Frecvent se întâlnesc şi speciile de plante agăţătoare Hedera helix şi Climatis vitalba. De-a lungul cursului de apă (Bega ) se întâlnesc specii de arbori cum sunt sălciile (Salix alba, Salix fragolis-salcia frageda), plopi şi arini. În prundişuri, izolat, apare şi răchita roşie {Salix purpureea), măceşul (Rosa canina)şi salcâmul (Robinia pseudacacia). Agricultura comunei Bucovăţ este aproape în totalitate privată. Terenurile agricole sunt grupate în asociaţii agricole mari sau în asociaţii particulare mai mici. Asocierea proprietarilor de terenuri permite aplicarea unei agriculturi moderne, cu rezultate de producţie bune. În zonă se cultivă cu precădere cerealele păioase(grâu, orz,orzoaică,triticale, etc.,), plante tennice( soia, floarea soarelui, rapiţă, etc.,) şi legume. Sunt bine reprezentate în agricultura comunei pomicultura şi zootehnia. În agricultura comunei Bucovăţ îşi desfăşoară activitatea urmatoarele societăţi: SC Avimixt creşterea păsărilor SC Bucops creşterea păsărilor SC Euro-Sturio acvacultură în ape dulci, SC Ghe Agrolin cultura cerealelor, legumelor şi plantelor oleaginoase, SC Magna Farm - cultura cerealelor, legumelor şi plantelor oleaginoase, SC Agrialma producţia şi conservarea cărnii. SPAŢIILE VERZI Populaţia comunei Bucovăţ, conform recensământului din anul 1992 era de 1328 persoane. Parcul Dendrologic Bazoşu Nou (Bucovăţ) 42

43 În anul 2008 populaţia Comunei Bucovăţ era de 1405 locuitori, în creştere comparativ cu anul 1992, urmare a stabilirii în comună a unor locuitori proveniţi din zonele urbane ale judeţului. Spaţiile verzi intravilan existente conform PUG în anul 2008 erau în suprafaţă de 36 ha, constituite din zonele verzi amenajate (parcuri) şi de cele situate în aliniamentele stradale din comună. Conform O.U.G. nr.114/ , aceste suprafeţe nu asigură necesarul de 26 mp/locuitor preconizat pt anul Diferenţa de cca 0,5ha de spaţii verzi ce trebuie asigurată până la 36,530 ha zone verzi, în intervalul , va fi asigurată din cele 2,5 ha teren arabil din intravilan, odată cu finalizarea studiilor de urbanism aflate în lucru, cel târziu până la finele anului În situaţia în care se iau în calcul şi cele 208 ha ocupate cu pădure, necesarul de spaţiu verde pe cap de locuitor este asigurat şi chiar depăşit Sectorul APĂ Alimentarea cu apă şi reţeaua de canalizare apă uzată menajeră În comuna Bucovăţ reţeaua totală de alimentare cu apă curentă are o lungime de 8 Km ( 6 km în localitatea Bucovăţ şi 2 km în localitatea Bazoşu Nou), aducţiunea se realizează prin intermediul a 2 foraje de adâncime cu 1 staţie hidrofor. Comuna Bucovăţ este asociată în Asociaţia de dezvoltare intercomunitară apă canal Timiş, gestiunea serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare fiind preluată de către operatorul regional S.C. Aquatim S.A. începând cu data de Reţeaua de canalizare din comuna Bucovăţ - nu există. Este făcută documentaţia, a fost înaintată şi se aşteaptă finanţarea Sectorul INDUSTRIE şi ECONOMIE LOCALĂ În Comuna Bucovăţ sectoarele principale de activitate ale agenţilor economici sunt: agricultura, prelucrarea şi exploatarea lemnului, industria materialelor de construcţii, industria vopselelor şi serviciile. Industria de construcţii metalice : SC Ararox Conf-Inox-Metal; Industria de fabricare de articole din beton, ciment şi ipsos : SC Bella Industria de fabricare a vopselelor, lacurilor, cernelii tipografice şi masticului: SC Binal- Mobil; Fabricarea de mobilă Masera Group; Servicii:(magazine alimentare, mixte, materiale de construcţii, atelier reparaţii auto). Datorită faptului că influenţa autorităţii publice locale în sectorul economic şi industrial este limitat, iar consumul de energie electrică se ridică la KWh/an acest sector nu a fost luat în analiza şi abordarea Planului de Acţiune pentru Energii Durabile CONSUMURILE ENERGETICE ALE COMUNEI BUCOVĂŢ - Analiza Inventarului de Referinţă al Emisiilor IRE (Baseline Emission Inventory) În realizarea Inventarului de Referinţă al Emisiilor s-au utilizat factori de emisie standard, în conformitate cu principiile Comitetului Interguvernamental pentru Schimbările Climatice IPCC5 (Intergovernmental Panel on Climate Change) care acopera toate emisiile de CO2 generate ca urmare a consumului de energie pe teritoriul Comunei Bucovăţ, fie acestea directe sau indirecte. Factorii de emisie standard se bazează pe conţinutul de carbon al fiecărui combustibil, la fel ca în cazul inventarelor naţionale de emisii de gaze cu efect de seră GES 43

44 elaborate in contextul protocolului de la Kyoto. CO 2 este considerat cel mai important gaz cu efect de seră, iar calcularea emisiilor de CH 4 nu este necesară. Calculul emisiilor de CO 2 de pe teritoriul administrativ al Comunei Bucovăţ s-a efectuat prin înmulţirea cantităţii de energie consumată în fiecare sector de activitate (cantitate exprimată în MWh) cu factorii de emisie corespunzători. Pentru emisiile directe s-au transformat în unităţi de energie cantităţile de combustibil consumate. Tabel de echivalare a combustibililor în energie (MWH) şi apoi din energie de fiecare tip (exprimată în MWh) în emisii de CO 2. Tip de combustibil Factor de emisie tip standard [tco 2 /MWh] Benzină pentru motoare 0,249 Gazilină/Diesel 0,267 Gaz natural 0,202 Deşeuri municipale 0,330 Lemn 0-0,403 Gaz lichid 0,2271 Factorul de conversie pentru compilarea IRE a fost Eticheta pentru energie electrică a S,C. ENEL ENERGIE S.A. pentru anul 2008, adică 0,5325 tco 2 / MWh, după cum urmează: Procesul de colectare a datelor a vizat în principal elaborarea unui formular de colectare de date, care pe parcurs a fost completată prin recepţionarea datelor de la diferiţii actori locali/judeţeni orin naţionali furnizori de servicii publice şi utilităţi: 44

45 S.C. E-ON GAZ S.A., ENEL DISTRIBUŢIE S.A., S.C. RETIM ECOLOGIC SERVICE S.A., Institutul Naţional de Statistică Direcţia Regională de Statistică Timiş. O sursă importantă de date şi informaţii a constituit-o Primăria Comunei Bucovăţ care, prin serviciile de specialitate au completat datele corespunzătoare anului de referinţă 2008 cu informaţii privitoare la locuire, consumuri energetice, transport public şi comercial, agricultură şi spaţii verzi. Formularul de colectare de date realizată pentru compilarea IRE va fi utilizat în viitor pentru a asigura constanţa de-a lungul anilor în ceea ce priveşte metodologia de colectare a datelor. Fişa de colectare a datelor pentru Inventarul de Referinţă al Emisiilor a vizat următoarele sectoare: - Sectorul energie consumul de energie pentru clădirile, echipamentele şi instalaţiile municipale, iluminat public, echipamentele şi instalaţiile terţiare; - Sectorul instituţional definirea acestuia şi identificarea tuturor clădirilor şi instalaţiilor deţinute de Comuna Bucovăţ; - Sectorul transport privat şi comercial, inclusiv flota auto a municipalităţii; - Sectorul rezidenţial; - Sectorul apă; - Sectorul deşeuri; - Sectorul agricultură şi spaţii verzi; Sectorul industrial nu a fost inclus, dat fiind faptul că, autoritatea publică locală are puţine pârghii de a influenţa acest sector. Datele prelucrate au fost integrate în cuprinsul formularului pus la Dispoziţie de platforma după cum urmează: -Clădiri, echipamente/instalaţii municipale. Nu s-au putut separa datele energetice privind clădirile, echipamentele/instalaţii terţiaere (ne-municipale); - Clădiri rezidenţiale: - Iluminat public; Toate aceste sectoare acoperă clădirile, echipamentele şi instalaţiile consumatoare de energie pe teritoriul administrativ al Comunei Bucovăţ, Deosebit de aceste sectoare s-au integrat şi datele cu privire la deşeurile comunale; Datele colectate au fost verificate de către echipa de implementare a Proiectului CONURBANT, prin solicitarea datelor de la funizorii de energie, servicii publice şi utilităţi, în vederea comparării unor eventuale discrepanţe. 45

46 Comuna Bucovăţ fiind o comunitate mică, sub de gospodării, s-au colectat date şi pe baza unui chestionar cu întrebări, acestea constituind o sursă importantă de date şi informaţii privitoare la configurarea Inventarului de Referenţă al Emisiilor. S-a urmărit dispunerea clădirilor faţă de sud, dacă locuinţele au fost izolate termic sau nu, dacă există montate panouri solare pentru prepararea apei calde menajere ori panouri fotovoltaice pentru producerea energiei electrice pentru consumul individual, precum şi întrebări despre sistemul de climatizare, obiceiuri de transport/mobilitate. S-au solicitat şi date orientative cu privire la structura gospodăriei, organizarea familiei, veniturile, echipamentele din gospodărie şi cu privire la monitorizarea consumurilor energetice şi al interesului pentru reducerea emisiilor de CO 2. Aceste întrebări au fost o resursă importantă în evaluarea gradului în care, populaţia - sectorul rezidenţial poate să contribuie la reducerea emisiilor de CO 2 pe teritoriul administrativ, numeroase măsuri depinzând de nivelul veniturilor unei familii şi a cheltuielilor acestea, în special în condiţiile constrângerilor economice datorate crizei economice.în consemnarea datelor, operaţiune extrem de dificilă, cetăţenii au fost asiguraţi cu privire la confideţialitatea informaţiilor. 46

47 Analiza Inventarului de Referinţă al Emisiilor IRE (Baseline Emission Inventory) Consumul de energie funcţie de utilizatori: Nr. crt. Utilizator Consum final de energie (MWh) 1 Clădiri, echipamente, instalaţii municipale 17 2 Clădiri, echipamente şi instalaţii terţiare (nemunicipale) 0 3 Clădiri rezidenţiale Iluminatul public municipal 80 5 Parcul auto municipal + transport public 47 6 Transportul privat şi comercial TOTAL Câteva consideraţii se impun din analiza acestor date şi a graficului: consumul energetic cu cea mai ridicată pondere se înregistrează în domeniul clădirilor rezidenţiale şi anume peste 83 %; sectorul de transport privat şi comercial prezintă un consum de aproximativ 15% din totalul consumurilor inventariate; 47

48 Analiza Inventarului de Referinţă al Emisiilor IRE (Baseline Emission Inventory) Consumul de energie funcţie de sursă: Nr. crt. Categoria Consum final de energie (MWh) 1 Electricitate Gaz natural 0 3 Buthan gaz Motorină Benzină Biomasă TOTAL Câteva consideraţii se impun din analiza datelor energetice şi a graficului: lemnul este principala sursă de energie, 76,3%, fiind utilizat în principal pentru încălzirea spaţiilor de locuit, urmat de gazul lichid, de 6%; consumul de energie electrică reprezintă aproximativ 2,6% din consumul energetic total. 48

49 Analiza Inventarului de Referinţă al Emisiilor (Baseline Emission Inventory) Emisii CO 2 funcţie de utilizatori: Nr. crt. Utilizator Consum final de energie (tco 2 ) 1 Clădiri, echipamente, instalaţii municipale 9 2 Clădiri, echipamente şi instalaţii terţiare (nemunicipale) 0 3 Clădiri rezidenţiale Iluminatul public municipal 43 5 Parcul auto municipal + transport public 12 6 Transportul privat şi comercial Deşeuri municipale 150 TOTAL

50 Analiza Inventarului de Referinţă al Emisiilor (Baseline Emission Inventory) Emisii CO 2 funcţie de sursă: Nr. crt. Categoria Consum final de energie (t CO 2 ) 1 Electricitate Gaz natural 0 3 Buthan gaz Motorină Benzină Biomasă Deşeuri municipale 150 TOTAL

51 La calculul emisiliilor s-au utilizat şi instrumente de calcul, de ex. pentru Buthan Gaz Estimările privind consumurile energetice arată că în viitor, consumul de energie va creşte, ca urmare a achiziţionării de produse electrocasnice noi, de autoturisme, în special second - hand şi a instalării de unităţi de răcire (aer condiţionat) în sectorul rezidenţial. La nivel local nu se produce centralizat energie termică/răcire prin climatizare. De asemenea, Comuna Bucovăţ nu dispune de unităţi/staţii locale de producere/generare a energiei electrice Emisiile de carbon ale Comunei BUCOVĂŢ La nivelul anului 2008, populaţia comunei a fost de 1405 locuitori. Evoluţia populaţiei Comunei Bucovăţ, potrivit Institutului Naţional de Statistică - Direcţia Regională de Statistică Timiş, în perioada a înregistrat o tendinţă crescătoare, după cum urmează: Evoluţia populaţiei Comunei Bucovăţ în perioada

52 Astfel, Emisiile de CO 2 la nivelul Comunei Bucovăţ, sunt de 3595 tone, ceea ce reprezintă 2,56 tone emisii CO 2 pe cap de locuitor la nivelul anului Potrivit angajamentelor asumate prin semnarea Convenţiei Primarilor, Planul de Acţiune pentru Energii Durabile pentru Comuna Bucovăţ trebuie să ia în considerare măsuri şi acţiuni capabile să asigure o reducere cu cel puţin 20% a emisiilor de CO 2 până în anul 2020 raportat la anul de referinţă 2008 ( t.co2), astfel încât, la nivelul Comunei Bucovăţ să se înregistreze emisii totale de CO 2 de 2876 tone, respectiv 2,05 tone CO 2 pe cap de locuitor. 6. PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU ENERGIA DURABILĂ A COMUNEI BUCOVĂŢ Prin măsuri de eficientizare a energiei şi investiţii în producţia şi utilizarea surselor de energie regenerabilă, Comuna Bucovăţ, ca semnatară a Convenţiei Primarilor se angajează să reducă emisiile de CO 2 pe teritoriul administrativ al comunei, cu cel puţin 20% până în Din punct de vedere al etapelor parcurse pentru elaborarea PAED, după etapa de stabilire a unui nivel de referinţă pentru consumul de energie şi emisiile de CO 2 corespunzătoare, s-au urmărit următoarele etape: Definirea ţintelor globale şi sectoriale de reducere a emisiilor de CO 2, în termeni măsurabili; Pregătirea Planului de Acţiuni pentru Energia Durabilă axat pe termen lung, în colaborare cu cetăţenii şi organismele direct interesate, în decurs de un an de la semnarea Convenţiei; Pe lângă aceste etape, s-au luat în considerare aspectele legate de implementarea Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă care va presupune: Prezentarea unui Raport de implementare aprobat de Consiliul Local, cel puţin o dată la doi ani de la data aprobării Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă în scopul evaluării, monitorizării şi verificării; De asemenea, s-a luat în calcul faptul că, pe lângă contribuţia la Strategia Locală de Energie şi Mediu, Convenţia Primarilor oferă autorităţilor publice locale posibilitatea: Angajării în scopul atingerii unor obiective precise în teritoriul administrativ; Oferirea unei dimensiuni europene pentru strategia locală, Să îşi unească forţele cu omologi europeni, de exemplu pentru a obţine un acord internaţional privind schimbările climatic; Elaborarea Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă a Comunei Bucovăţ a avut ca punct de plecare Analiza SWOT. Analiza a relevat PUNCTELE TARI, PUNCTELE SLABE, OPORTUNITĂŢILE şi RISCURILE din perspectivele dezvoltării economice, sociale, de mediu şi energetice a comunei, fiind astfel conturate direcţii de dezvoltare a PAED şi misiunea acestuia. Misiunea Strategiei de dezvoltare sustenabilă a Comunei Bucovăţ este direcţionată către dezvoltarea durabilă, în scopul creşterii calităţii vieţii cetăţenilor la standarde europene, într-un mediu prosper, participativ şi sănătos. Direcţiile dezvoltării strategice sustenabile a Comunei Bucovăţ sunt: - Crearea unui habitat care să asigure calitatea vieţii prin dezvoltarea unui ecosistem sănătos şi a unor facilităţi la standarde europene; 52

53 Obiectivele specifice ale acestui domeniu sunt: - asigurarea calităţii mediului înconjurător la nivelul standardelor europene, în vederea reducerii poluării atmosferice, solului, realizarea de studii asupra zonelor poluate; - modernizarea şi extinderea infrastructurii edilitare, de comunicaţie şi energetice, extinderea sistemului de drumuri, alimentare cu apă şi canalizare, crearea unor infrastructuri de agrement; - Dezvoltarea economică a Comunei Bucovăţ, în scopul realizării unui sistem integrat de valorificare a resurselor locale şi regionale într-un mediu economic competitiv şi prosper; - Asigurarea unui mediu comunitar inclusiv şi participativ pentru un trai decent şi sănătos tuturor categoriilor sociale; - Dezvoltarea Comunei Bucovăţ, ca un centru social, cultural, de învăţământ şi educaţie, aliniat la standardele europene, capabil să asigure integrarea economică, socială şi culturală; - Dezvoltarea unui mediu cultural diversificat şi modern, valorificând tradiţia, caracterul multicultural şi etnic ale comunei, racordat la circuitele culturale regionale, naţionale şi internaţionale. Trebuie subliniat faptul că, direcţiile şi obiectivele de dezvoltare sustenabilă a Comunei Bucovăţ, se integrează perfect în spiritul Planului de Acţiune pentru Energii Durabile, care reuşeşte să dea coerenţă şi consistenţă acţiunilor în domeniul energiei şi protecţiei mediului ale autorităţii publice locale. De asemenea, demersurile Primăriei Comunei Bucovăţ se integrează în demersul Agenţiei pentru Managementul Energiei Timiş, organism care în anul 2013 a demarat activităţile pentru realizarea Masterplanului Energetic al Judeţului Timiş. Asociaţia pentru Managementul Energiei Timiş (AMET) este persoană juridică de drept privat, fără scop patrimonial, de interes local, autonomă şi apolitică, care s-a format în urma asocierii membrilor fondatori (Consiliul Judeţean Timiş, Municipiul Timişoara, Compania Locală de Termoficare COLTERM S.A., Federaţia Asociaţiilor de Locatari Timişoara, Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş şi Universitatea Politehnica din Timişoara) şi în baza Contractului de finanţare IEE/08/Agencies/430/SI , încheiat între EACI (Agenţia Executivă pentru Competitivitate şi Inovare a Comisiei Europene) şi Consiliul Judeţean Timiş. Scopul Asociaţiei pentru Managementul Energiei Timiş AMET este: - promovarea conceptului de energie durabilă şi a principiilor de management al energiei la nivelul autorităţilor locale, instituţiilor de învăţământ, sănătate, agenţilor economici etc.; - promovarea în plan local, regional şi naţional a acquis-ului comunitar al politicii energetice europene; - încurajarea pătrunderii pe piaţa locală a tehnologiilor regenerabile şi a tehnologiilor de eficientizare energetică; - schimbarea mentalităţii şi comportamentului utilizatorilor de energie; - promovarea la nivel local, regional, naţional, european şi internaţional a intereselor locale şi atragerea de finanţatori pentru programele şi proiectele locale de dezvoltare economică şi socială specifice domeniului energiei, protejării mediului, precum şi altor domenii în legătură cu acestea; - promovarea mecanismelor de finanţare existente (programe naţionale, FREE, BERD, etc.). Atingerea obiectivelor şi ţintelor incluse în prezentul Plan de Acţiune pentru Energii Durabile este strâns legată şi de suportul pe care AMET îl poate acorda Comunei Bucovăţ în găsirea 53

54 celor mai bune soluţii, a colaborării între cele două entităţi juridice şi de găsire a surselor de finanţare pentru implementarea de proiecte în domeniu energiei VIZIUNEA ŞI STRATEGIA PE TERMEN LUNG ÎN DOMENIUL ENERGIEI A COMUNEI BUCOVĂŢ Asigurarea siguranţei energetice a Comunei Bucovăţ, atât pentru sectorului public, în scopul bunei funcţionări a instituţiilor publice, cât şi în sectorul rezidenţial pentru asigurarea unui mod de viaţă civilizat, la standarde înalte pentru toţi cetăţenii, prin promovarea eficienţei energetice, utilizarea energiei din surse de regenerabilă, astfel încât Bucovăţ să devină un exemplu al dezvoltării sustenabile. 6.2.OBIECTIVE Obiectivul general de reducere a emisiilor de CO 2 anunţat de Comuna Bucovăţ este de 20% până în 2020, raportat la cantitatea de emisii de CO 2 evaluată pentru anul de referinţă În conformitate cu analiza realizată prin inventarul consumurilor energetice şi a emisiilor din anul de referinţă pentru atingerea ţintei de reducere propusă pentru anul 2020, sunt necesare pachete de acţiuni în următoarele sectoare: ŢINTE ŞI ACŢIUNI PROPUSE: Sectorul CLĂDIRILOR ŞI ECHIPAMENTELOR, DIN ZONA PUBLICĂ ŞI PRIVATĂ A COMUNEI BUCOVĂŢ Atât din analiza Inventarului de Referinţă al Emisiilor, cât şi din analiza comparativă evaluărilor naţionale şi europene, sectorul clădirilor, echipamentelor şi facilităţilor asociate acestora au ponderea cea mai mare în volumul consumurilor şi emisiilor eferente. Astfel, în acest sector există şi cel mai ridicat potenţial de reducere a consumurilor de energie. Posibilităţile sunt multiple, însă în elaborarea acţiunilor care să fie incluse în Planul de Acţiune pentru Energii Durabile trebuie incluse acele măsuri care conduc la o cât mai mare reducere de consumuri, prin realizarea de investiţii cu implicaţii financiare cât mai reduse şi cu efecte pe termen lung. Cu toată că autoritatea locală a identificat acţiuni în domeniul eficienţei energetice şi a utilizării surselor de energie regenerabilă, unele nu pot fi implementate datorită costurilor foarte ridicate. Astfel de acţiuni pot fi realizate doar cu accesarea de fonduri nerambursabile. 54

55 Directiva europeană 31/2010 privind performanţa energetică a clădirilor, Planul de acţiune pentru eficienţă energetică, stabilesc niveluri ridicate de performanţă energetic aplicabile clădirilor publice, fiind instituite măsuri ferme de reducere a consumurilor specifice de energie, care să conducă până în anul 2020 la atingerea ţintei de reducere cu 20% a consumului final de energie. La fel ca în toate oraşele şi comunele României şi Comuna Bucovăţ se confruntă cu un nivel ridicat al consumurilor specifice de energie în clădiri, datorate în special vechimii acestora şi materialelor de construcţie utilizate, dar şi de dificultatea de a accesa fondurile necesare pentru lucrări de creştere a performanţei energetice a clădirilor. Clădirile publice pot fi însă foarte diferite prin gama de servicii pe care le oferă, mărime, formă, materiale din care sunt construite, vechime diferită. Toate acestea influenţează în mod diferit consumul de energie şi posibilităţile de economisire a energiei. Totuşi, există anumite lucruri comune: consumul uneori excesiv de energie, determinate în special de pierderi. Aceste pierderi se înregistrează în domenii cum ar fi: iluminatul, încălzirea, sistemul de ventilaţie, condiţionarea aerului, echipamentele de birou. Standardele de consum pentru clădirile comunei pot oferi indicii pentru orice tip de clădire, în evaluarea performanţei reale, prin comparaţii ale consumurilor anuale ale energie exprimate în KWh/mp/an. Realizarea unui benchmarking este un instrument de poziţionare al clădirii în comparaţie cu altele dar şi un stimulent important de acţiune. De aceea certificarea energetică a clădirilor este esenţială. Soluţiile cele mai la îndemâna comunei sunt cele în care sunt implicaţi angajaţii. Economiile administraţiei publice pot surveni fără a implica cheltuieli suplimentare ci doar urmărirea unor oportunităţi. Angajaţii trebuie să cunoască faptul că, managementul responsabil şi o atitudine corectă aduce cu sine beneficii, cum ar fi: Sănătate şi condiţii de muncă mai bune; Reduceri de costuri; Beneficii pentru mediu; O imagine bună a primăriei, care devine astfel un model pentru cetăţeni; Soluţiile sunt: Îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor atât în clădirile publice cât şi în cele private, prin reabilitarea termică a clădirilor existente cât şi încurajarea dezvoltării de proiecte de case ecologice, case pasive şi chiar active Responsabilizarea şi angajarea personalului de la top management până la ultima linie a angajaţilor, atitudine ce poate fi susţinută de primar în calitate de om politic şi conducător al instituţiei. Implicarea angajaţilor se realizează prin conştientizarea cu privire la risipa şi economia de energie, despre modul de utilizare al echipamentelor de birou sau din dotare, prin încurajaerea revizuirii practicilor de lucru. Reamintirea avantajelor pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi a principiilor de management al energiei pot aduce rezultate importante. Verificările administrative pe parcursul zilei prin notare şi implementarea oricărei măsuri pentru evitarea unor costuri va conduce la o cunoaştere a modului şi locului unde energia este risipită şi poate fi economisită. Monitorizarea consumurilor de energie, în ritm lunar, conduce la cunoaşterea consumului de energie şi al rezultatelor măsurilor implementate. 55

56 Programe de educare şi conştientizare a populaţiei societatea civilă fiind factorul cheie în reducerea consumurilor şi a emisiilor GES; Echipamentele de birou, în special cele IT din administraţia locală contribuie la factura de eneregie a Comunei Bucovăţ. Regulile cele mai simple propuse de administraţie sunt: Oprirea şi scoaterea din priză a echipamentele neutilizate conduce la reducerea consumului de energie, a căldurii degajate de echipament, extinderea duratei de viaţă a echipamentului şi a costurilor de răcire; Folosirea echipamentului potrivit pentru orice sarcină; Reducerea încălzirii spaţiilor şi programarea termostatelor ambientale; Întreţinerea echipamentelor pentru a opţine performanţele optime în funcţionare, inclusiv cele energetice; Creşterea nivelului de conştientizare al angajaţilor de cunoaştere a politicii de dezactivare a echipamentelor şi a informaţiilor cu privire la costurile şi beneficiile de mediu determinate de aceste practici; Aprovizionarea funcţie de necesitate, cu o bună estimare a necesarului, corespunzătoare nevoilor actuale şi celor previzionate pentru viitor; Sectorul REZIDENŢIAL Sectorul rezidenţial oferă cele mai mari posibilităţi de reducere a consumurilor, şi cele mai variate oportunităţi de eficientizare energetică. Pentru clădirile publice se vor promova investiţii şi lucrări dedicate reabilitării termice, modernizării instalaţiilor de producere a căldurii şi de instalare a unor sisteme de automatizare a echipamentelor de utilizare energie electrică/termică. Pentru clădirile noi, se vor aplica reglementările legale astfel încât, toate clădirile noi să fie proiectate şi executate cu performanţe energetice superioare. Locuinţele individuale vor putea beneficia de oportunităţile oferite de Programul naţional Casa Verde, prin finanţarea asigurată din Fondul de Mediu, în condiţiile reluării acestei finanţări. Proiectele vor viza introducerea sistemelor de încălzire din surse regenerabile şi se vor propune facilităţi fiscale, constând în scutirea la plata impozitului pentru clădire pentru proprietarii care realizează lucrări de reabilitare termică. Primăria Comunei Bucovăţ îşi doreşte să promoveze proiecte care să promoveze producerea energiei electrice din surse regenerabile solare, fotovoltaice atât pentru aplicaţii publice cât şi pentru mici proiecte demonstrative, menite să stimuleze aplicarea lor pe scară largă de către populaţie. Pentru locuinţele care nu sunt încălzite cu centrale termice moderne, va fi promovată producerea de energie termică prin arderea biomasei din agricultură pentru alimentarea cu energie a locuinţelor de tip familial case unifamiliale Cazanele pe biomasă, sunt disponibile pe piaţă începând cu 2kW, fiind oportună înlocuirea sobelor de teracotă ori a sobelor pe lemne vechi, cu ocazia renovării clădirilor, fără a fi necesară înlocuirea instalaţiei interioare existente. Performanţa arderii recomandă înlocuirea sobelor existente cu unele pe biomasă performante. De asemenea, cazanele cu condensare reprezintă o opţiune atât în sectorul public cât şi în cel rezidenţial, acestea având capacitatea de a extrage mai multă energie din gazele de ardere prin 56

57 condensarea vaporilor de apă produse de ardere, eficienţa putând fi mai mare cu aprox. 12% decât a unui cazan convenţional ILUMINATUL PUBLIC Modernizarea iluminatului public şi aducerea lui la parametrii adecvaţi este primul deziderat al autorităţii publice locale, urmând a fi promovate măsurile de eficientizare a consumurilor. Eficienţa energetică în iluminatul public prezintă un potenţia uriaş pentru comună. Asigurarea şi întreţinerea sistemului public de iluminat este reposnabilitatea autorităţii publice locale, fiind un domeniu important în privinţa consumului de energie. Totuşi, în Comuna Bucovăţ consumul alocat iluminatului public nu are o pondere importantă, în principal datorită insuficientei dezvoltări a acestui sistem. Dezvoltarea viitoare a acestui sector, prin noile reţele care urmează a fi dezvoltate trebuie să vizize alegerea unor echipamente şi surse de lumină eficiente energetic, de preferinţă LED, astfel încât să fie satisfăcute atât cerinţele de lumină dar şi consumurile aferente. De asemenea, instalarea unor celule fotovoltaice la semnele de circulaţie sau zonele mai puţin circulate ori izolate se vor lua în considerare. Tehnologia LED nu numai că reduce consumul de energie, ci permite şi reglarea funcţie de necesitate. Foto-întrerupătoarele electronice reduc consumul de electricitate prin reducerea orelor de consum iar, un sistem de telemanagement permite sistemului de iluminat să reacţioneze automat la parametrii externi cum ar fi condiţiile meteorologice, densitatea traficului, etc. Sistemul poate fi folosit şi pentru reducerea costurilor de întreţinere, iar datele colectate de sistem, care contorizează fiecare lampă în parte, poate fi folosit pentru solicitarea înlocuirii produsului aflat în perioada de garanţie. Prin înlocuire se pot obţine următoarele valori de eficienţă energetică: Tip de lampă Becuri Tugsten Neoane fluorescente de 38 mm (T12) Lămpi cu filament de putere mare, sau lămpi Tungsten cu halogen folosite în iluminat de mare capacitate Întrebuinţări Iluminat general şi iluminat pentru anumite scopuri. Folosit de regulă în gospodărie. Iluminat general folosit de regulă în clădirile publice, adăposturi, centre comunitare şi bliblioteci. Folosite pentru a ilumina zonele exterioare, faţadele clădirilor sau monumentele Opţiunea pentru eficienţă energetică Înlocuire cu becuri economice. Înlocuire cu neoane fluorescente cu trifosfor de 26 mm (T8), cu putere echivalentă dar consum mai mic Înlocuire cu metal halide sau becuri economice de putere mare. Beneficii ale economisirii de energie Reducere de 75% plus durata de viaţă mult mai mare. Reducere de 8% plus durata de viaţă mai mare. Reducere de 65%-75% plus durată de viaţă mai mare. 57

58 Reflectoare cu filament sau de capacitate crescută Folosit pentru iluminarea punctuală sau a unor zone care au nevoie de lumină mai puternică sau de evidenţiere mai clară a culorilor. Sunt frecvent folosite în zone de recepţie, spaţii publice şi muzee. Înlocuire cu becuri cu halogen şi tungsten, de voltaj redus sau cu metal halide. Reducere cu 30% - 80% pentru performanţă de iluminare echivalentă. Echipamente cu lămpi fluorescente de 40W şi 125W Sisteme fluorescente cu difuzori opaci sau sisteme de control prismatic care pierd din culoare Iluminatul general folosit de regulă în clădirile publice, adăposturi, centre comunitare, biblioteci. Iluminatul general în clădirile vechi care ar necesita recondiţionări, cum ar fi: birouri administrative, primărie, biblioteci, etc. Înlocuire cu sisteme eficiente folosind reflectoare sau elemente prismatice, dotate cu echipament electronic de frecvenţă înaltă sau cu pierderi reduse. Nici o reducere a consumului de energie dar creşterea puterii luminii cu 30% până la 60%. Îmbunătăţeşte iluminatul şi mediul de lucru. 30%-40% economie şi o calitate superioară. Echipamentele electronice de mare frecvenţă elimină neclaritatea, intermitenţa şi efectul stroboscopic. Opţiuni de iluminare pentru eficienţă energetică Sursa: AUTORITĂŢI LOCALE Cum să economisism energia în clădirile publice? publicaţie tradusă de Asociaţia ALMA-RO în cadrul Proiectului Building bridges between ccivil society and decision makers for a post-kyoto agreement, finanţat de Ambasada Britanică la Bucureşti (Saving energy in local authority builidings SECTORUL de acţiune CLĂDIRI, ECHIPAMENTE ŞI INSTALAŢII : Clădiri, echipamente şi instalaţii municipale Clădiri, echipamente/ instalaţii terţiare (nemunicipale) Acţiuni şi măsuri cheie A.1. Realizarea auditurilor energetice pentru clădirile publice deţinute de autoritatea publică locală şi etichetarea lor energetică. A.2. Realizarea documentaţiilor tehnico-economice în vederea realizării de proiecte de reabilitare termică şi eficienţă energetică în clădirile publice, inclusiv prin utilizarea surselor de energie regenerabilă şi a sistemelor inteligente de monitorizare a consumurilor (smart-mettering). A.3. Depunerea de aplicaţii pe Programul naţional de creştere a eficienţei energetice şi a utilizării RES în sectorul public, pentru clădirile comunale. A.4. Implementarea unui sistem de monitorizare a consumurilor de energie (management energetic) la clădirile proprii. A.5. Reabilitarea termică a clădirilor publice. A.6. Reabilitarea termică şi eficientizarea energetică a 5 clădiri publice din sectorul terţiar şcoli, grădiniţe şi instituţii sanitare. A.7. Instalare de colectori solari pentru producerea apei calde la două clădiri publice A.8. Modernizarea instalaţiilor de iluminat interior utilizând echipamente eficiente energetic la clădirile unităţilor de învăţământ din comună. 58

59 Clădiri rezidenţiale Clădiri rezidenţiale Iluminatul public municipal A.9. Eficientizarea consumului de energie şi asigurarea sustenabilităţii energetice utilizând panouri fotovoltaice pentru 2 clădiri publice. A.10. Instalarea unor centrale pe peleţi/biomasă, eficiente energetic în 2 clădiri publice. A.11. Utilizarea biomasei din surse sustenabile produs local (plantaţie de salcie energetică) pentru încălzirea unor clădiri publice. A.12. Izolarea termică a clădirilor private într-o proporţie de 5% pe an din totalul caselor de locuit din comună. A.13. Promovarea şi sprijin acordat extinderii reţelei de gaz metan în comuna Bucovăţ, în vederea asigurării încălzirii locuinţelor cu central pe gaz metan. A.14. Promovarea posibilităţii de aplicare la Programul Naţional CASA VERDE pentru locuinţe şi la alte programe naţionale care au ca obiectiv utilizarea surselor de energie regenerabilă, prin suport informaţional şi tehnic. A.15. Promovarea modernizării sistemelor de încălzire individuală a locuinţelor, prin înlocuirea sobelor clasice pe centrale cu biomasă, eficiente energetic. A.16. Promovarea utilizării biomasei din surse sustenabile produs local (plantaţie de salcie energetică) pentru încălzirea unor clădiri private din sectorul rezidenţial. A.17. Promovarea instalării a cel puţin 1 colector solar pentru încălzirea apei calde pe clădirile rezidenţiale, cu un ritm de 5%/an raportat la totalul gospodăriilor cu acoperişuri orientate spre sud. A.18. Modernizarea sistemelor de încălzire individuală a locuinţelor, prin înlocuirea sobelor clasice pe centrale cu biomasă, eficiente energetic. A.19. Promovarea unui instrument de automonitorizare a consumurilor de energie în locuinţe. A.20. Realizarea unui audit energetic al sistemului de iluminat public. A.21. Modernizarea sistemului de iluminat architectural şi decorativ al clădirilor bazate pe sisteme cu consum redus de energie (LED). A.22. Instalarea unor sisteme de iluminat independente energetic (cu panouri fotovoltaice) în zone rezidenţiale. A.23. Montarea unor senzori de prezenţă pe unităţile de iluminat public stradal, în zonele mai puţin circulate de pe străzile periferice ale oraşului. A.24. Reabilitarea şi modernizarea iluminatului public rural în zona centrală şi pe arterele principale ale comunei, prin înlocuirea anual a 10% din corpurile de iluminat existente cu unele eficiente energetic, prin parteneriat public privat sau Contract de performanţă energetică. SECTORUL CLĂDIRILOR ŞI ECHIPAMENTELOR, DIN ZONA PUBLICĂ ŞI PRIVATĂ A COMUNEI BUCOVĂŢ cuprinde un număr de 24 măsuri, pe 4 sectoare de acţiune, după cum urmează: Clădiri, echipamente şi instalaţii municipale şi nemunicipale - 5 măsuri; Clădiri, echipamente/instalaţii terţiare (nemunicipale) 6 măsuri; Clădiri rezidenţiale 8 măsuri; Iluminat public municipal 5 măsuri; 59

60 TRANSPORTUL LOCAL Sursa: SECTORUL de acţiune TRANSPORT: Parcul comunal Transportul public Transportul privat şi comercial Acţiuni şi măsuri cheie B.1. Stimularea utilizării bicicletelor prin achiziţia unui număr de 10 biciclete, câte 2 biciclete anual, pentru funcţionarii publici din cadrul Primăriei şi a agenţilor de poliţie comunală, cu dispozitiv de contorizare/înregistrare a distanţelor parcurse. B.2. Reducerea emisiilor din transportul privat cu 1% faţă de anul 2008, prin promovarea mersului pe bicicletă. B.3. Raţionalizarea deplasărilor flotei auto. B.4. Mobilitate prin extinderea reţelei pentru circulaţia velo la nivelul comunei Bucovăţ B.5. Mobilitate urbană prin extinderea reţelei pentru circulaţia velo şi asigurarea conexiunii cu localităţile învecinate şi Municipiul Timişoara B.6. Restricţionarea vitezei pe arterele de circulaţie pe care nu se pot realiza piste de biciclete şi realizarea de zone cu restricţie de viteză de 30 km./h în vederea asigurării siguranţei în trafic. B.7. Realizarea unui studiu de trafic, în vederea cunoaşterii exacte a datelor de trafic şi a necesităţii de transport suburban al populaţiei şi a conexiunii cu celelalte localităţi ale microregiunii. B.8. Promovarea achiziţionării unor mijloace de transport noi, cu consum de combustibil şi emisii reduse. B.9. Achiziţia unui microbuz cu consum de combustibil redus, pentru transport elevi şi persoane, în vedere asigurării conexiunii cu localităţile din vecinătate şi Municipiul Timişoara. B.10. Promovarea utilizării în comun a autoturismelor de către mai multe persoane sistem car-sharing. B.11. Promovarea achiziţionării unor mijloace de transport noi, cu consum de combustibil şi emisii reduse. SECTORUL TRANSPORT LOCAL cuprinde un număr de 11 măsuri, pe 3 sectoare de acţiune, după cum urmează: Parcul auto 6 măsuri; Transportul public 3 măsură; Transportul privat şi comercial 2 măsură; 60

61 Acţiunile şi măsurile care vor fi luate de administraţia Comunei Bucovăţ sunt astfel concepute pentru ca administraţia locală să fie un fie un exemplu pentru utilizarea eficientă a parcului auto propriu, de utilizarea a bicicletelor în activitatea curentă a instituţiei (în deplasările pe teren) şi în utilizarea unor autovehicule cu emisii reduse. Transformarea Comunei Bucovăţ într-o comună circulată preponderant cu bicicleta, o va aduce mai aproape de comunele europene, în care circulaţia cu bicicleta este un mod de viaţă util, sănătos şi un concept de dezvoltare durabilă. Promovarea mersului pe jos, este de natură să reducă noxele, zgomotul şi să asigure o calitate a factorilor de mediu urbani ridicată, prin localităţi mai liniştite, cu aer mai curat şi atractiv locuitorilor. Lucrările ample de infrastructură rutieră finanţate de la bugetul de stat, bugetul local dar şi din fonduri structurale europene, vor fluidiza traficul auto în perioadele de vârf de trafic. Aceste lucrări de modernizare şi investiţiile în infrastructura rutieră vor aduce îmbunătăţirea semnificativă a sistemului rutier actual şi a calităţii aerului în comună. În domeniul transportului local, vor fi întreprinse acţiuni în vederea introducerii transportului public local care să asigure conexiunea cu Municipiul Timişoara. Acest mijloc de transport public local atractiv, va reduce consumurile de combustibil, în special pentru persoanele care realizau naveta pe relaţia Timişoara Bucovăţ. Cu toate că tradiţional, locuitorii Comunei Bucovăţ utilizează în mod frecvent transportul velo, se vor promova, în special în rândul tinerei generaţii modalitatea de transport actuale: mersul pe bicicletă şi mersul pe jos. Se intenţionează realizarea în viitor a unor piste de biciclete care să realizeze conexiunea cu localităţile din proximitate şi cu municipiul Timişoara. Pe străzile unde realizarea de piste de biciclete nu se justifică, se vor impune restricţii de viteză pentru circulaţia autoturismelor, în vederea asigurării siguranţei participanţilor la trafic. Modalităţi de influenţare a conducătorilor auto cu privire la conceptul ECO DRIVING material de informare şi conştientizare realizat de Municipiul Timişoara în cadrul ZILELOR ENERGIEI TIMIŞOARA

62 PRODUCŢIA LOCALĂ DE ELECTRICITATE ŞI ÎNCĂLZIREA: Harta solară a României Sursa: - Studiu privind evaluarea potenţialului energetic actual al surselor regenerabile de energie în romania (solar, vânt, biomasă, microhidro, geotermie), identificarea celor mai bune locaţii pentru dezvoltarea investiţiilor în producerea de energie electrică neconvenţională SECTORUL Acţiuni şi măsuri cheie de acţiune PRODUCŢIA LOCALĂ DE ELECTRICITATE: C.1. Promovarea unui parteneriat public - privat pentru realizarea unui parc fotovoltaic (min 3MWp, cu 5% participare Consiliul Local). Fotovoltatică C.2. Promovarea instalaţiilor de panouri fotovoltaice în sectorul rezidenţial şi sectorul public, într-un procent de 2% pe an, cu o medie de 3KW. C.3. Asigurarea iluminatului public al unor parcuri/scuaruri prin unităţi de iluminat public alimentate de la panouri fotovoltaice. ÎNCĂLZIREA: Asigurarea biomasei din surse sustenabile C.4. Crearea unui centru de furnizare a biomasei necesare producţiei de caldură în sectorul rezidenţial în special la case, biomasă provenită din exploatări forestiere sustenabile, controlate; sau asigurarea unei liste cu furnizori de biomasă, material lemnos propice utilizării acestuia în centrale termice individuale, furnizori care livrează/distribuie material, lemn pentru foc din surse sigure, de exploatare forestieră sustenabilă. 62

63 SECTORUL PRODUCŢIA LOCALĂ DE ELECTRICITATE şi ÎNCĂLZIRE cuprinde un număr de 4 măsuri, pe 2 sectoare de acţiune, după cum urmează: Fotovoltaică - 3 măsuri; Încălzire sector rezidenţial privat 1 măsură; Sursele de energie regenerabilă sunt: Energia solară; Energia eoliană; Energia derivată din biomasă: bioetanol, biodiesel, biogaz; Energia apei; Energia geotermală: În cadrul prezentului Plan de Acţiune pentru Energia Durabilă sunt luate în considerare sursele de energie regenerabilă solară şi biomasa. Potenţialul de energie eoliană la nivel local este redus, iar cea a apei nu este posibilă. Costurile ridicate ale exploatării energiei geotermale nu o recomandă în acest moment ca abordare în acest moment, urmând ca în viitor să fie analizate şi măsuri cu luarea în considerare a acestei resurse. Energia solară reprezintă una dintre potenţialele viitoare surse de energie, care urmează să fie folosită pentru înlocuirea surselor convenţionale de energie, cum ar fi: cărbune, petrol, gaze naturale. Energia solară va constitui o alternativă atractivă la utilizarea surselor de energie convenţionale, mai ales pe timpul verii. Avantajul major este acela de a nu produce poluarea mediului înconjurător, fiind o sursă de energie curată, verde. Un alt avantaj al energiei solare este faptul că sursa de energie pe care se bazează este gratuită. Dintre toate sursele de energie care intră în categoria surse ecologice şi regenerabile, cum ar fi energia eoliană, energia geotermală, sistemele bazate pe energia solară se remarcă prin instalaţiile simple şi cu costuri reduse ale acestora la nivelul unor temperaturi în jur de 100 C, temperatură folosită pentru încălzirea apei cu peste 40 de grade peste temperatura mediului ambiant, instalaţii folosite la încălzirea apei menajere sau a clădirilor. De aceea, este deosebit de atractivă ideea utilizării energiei solare în scopul încălzirii locuinţelor şi, în viitor, acesta va fi unul dintre cele mai atractive domenii de aplicaţie a energiei solare la nivel local. Judeţul Timiş se găseşte într-o zonă geografică cu acoperire solară bună, cu un flux anual de energie solară cuprins între şi kwh/mp/an, din care se pot capta între 600 şi 800 kwh/mp/an. Radiaţia medie zilnică poate să fie de 5 ori mai intensă vara decât iarna. Deşi iarna, radiaţia medie zilnică este mult redusă, în decursul unei zile de iarnă cu cer senin, se pot capta 4 5 kwh/mp/zi. Energia generată solară îşi poate găsi aplicaţii în vederea: - Preparării apei calde menajere (acm); - Încălzirii spaţiilor de locuit, birourilor, spaţiilor publice; - Iluminatul casnic, de la alimentarea unor aparate casnice mici consumatoare de energie electrică şi până la independenţă energetică; - Iluminatul public stradal în anumite zone, iluminatul unor curţi, grădinii, parcuri şi scuaruri; Premisele în vederea utilizării energiei solare, în special pentru prepararea apei calde de consum sunt deosebit de atractive şi avantajoase. Un sistem corect dimensionat poate să 63

64 acopere aproximativ 50% din necesarul anual de apă caldă de consum (prin rata de acoperire solară), vara acoperirea fiind de cele mai multe ori de 100 %. Sistemele solare termice moderne pot fi încadrate fără dificultate în instalaţiile din cadrul construcţiilor şi au o durată de viaţă estimată de peste de ani, fiind astfel ideale pentru integrarea lor în tehnica modernă de încălzire. Pe lângă reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, utlizarea surselor de energie regenerală RES contribuie la: Creşterea duratei de viaţă a rezervelor actuale de combustibili fosili; Asigurarea energiei din surse curate, regenerabile; Locuri de muncă noi, aferente procesului de instalare, operare, mentenanţă a instalaţiilor: Diversificarea sursei de energie; Cu toate că primăria Comunei Bucovăţ îşi doreşte realizarea unui parc solar, resursele financiare nu îi permit acest lucru. La nivel local realizarea unui parc solar este posibilă doar prin investiţie privată, pe terenuri aparţinând persoanelor private. Sprijinirea unei astfel de investiţii este binevenită. Primăria Comunei Bucovăţ nu exclude însă ca anumite facilităţi ale comunei, cum ar fi panouri fotovoltaice pentru iluminatul public al unor parcuri, scuaruri, locuri publice mai puţin centrale, inclusiv prin instalarea unor senzori de prezenţă. Primăria Comunei va face demersuri ca viitoarele clădiri, clădiri noi să fie prevăzute încă din faza de proiectare cu tehnologii de producere a energiei din surse regenerabile: panouri fotovoltaice şi panouri solare pentru apă caldă menajeră. De asemenea, în cazul reabilitării unei clădiri vechi se va analiza integrarea unor astfel de sisteme în structura clădirilor. Sistemenele Fotovoltaice atât cele on-grid, cu conectare la reţea, cât şi cele off-grid reprezintă soluţii viabile, în vederea asigurării independenţei energetice. Primăria Comunei Bucovăţ, printrun parteneriat cu societăţi de consultanţă şi prin capacitarea companiilor specializate în domeniu va putea facilita şi sprijini montarea în sectorul rezidenţial a unor astfel de sisteme fotovoltaice de diferite puteri. Sprijinul ar putea consta în informarea, punerea la dispoziţie a informaţiilor, datelor şi avantajelor unor astfel de investiţii şi facilitarea pentru livrarea, instalarea, punerea în funcţiune, întocmirea documentaţiilor pentru obţinerea avizului tehnic de racordare de la compania de furnizare a energiei electrice. Componentele unui sistem fotovoltaic on-grid constă în: - Grupul de panouri fotovoltaice; - Invertor; - Sistem de montaj; - Accesorii (cabluri, conecotri, tablou electric); - Sistem de monitorizare locală prin internet. În general, datele tehnice ale unei aplicaţii pentru sistem fotovoltaic potrivite pentru o casă cu consum mediu lunar de 300 kwh pe lună, sunt: - Tensiune nominală la ieşire invertor 230Vca; - Putere invertor: 3 KW, 230 Vca; - Energia produsă medie pe zi: 10kWh; - Energia produsă medie pe an: KWh 3,6 MWh; - Panouri fotovoltaice Wp; Avantajele sistemului constau în eliminarea până la 100% a facturii de energie electrică, posibilitatea de amplasare pe orice tip de acoperiş sal la sol, mentenaţă scăzută, costuri de întreţinere şi de exploatare reduse şi durata de viaţă mare, peste 25 de ani a sistemului. Sistemele pot fi realizate în diferite variante de puteri, de la 1KW până la 100 KW. 64

65 Clădirile pasive sunt capabile să se lipsească de sistemele de încălzire convenţionale, ceea ce nu presupune lipsa totală a încălzirii, multe din casele pasive incluzând un sistem care să furnizeze energia necesară încălzirii. Necesarul de energie termică al unei astfel de clădiri trebuie să fie de maximum 15 kwh/mp/an, spre deosebire de kwh/mp/an pentru o clădire obişnuită. Casa pasivă are un grad ridicat de izolare termică şi un număr redus la minim de punţi termice şi infiltraţii scăzute şi utilizează resursele solare şi recuperarea căldurii pentru a îndeplini aceste nivele de conservare a energiei. În planificarea clădirilor, regulamentele de urbanism trebuiesc să includă cerinţe de măsuri pasive, în vederea minimizării cantităţii de energie necesară punerii în funcţiune şi exploatării unei clădiri: Încălzirea pasivă, prin utilizarea sursei solare şi al potenţialului său de încălzire. Designul corespunzător al unei clădiri va permite captarea căldurii pe timp de iarnă şi va minimiza supraîncălzirea pe timp de vară, reducând necesarul de încălzire, respectiv de răcire. Ventilaţia pasivă se realizează tot printr-un design atent planificat, determinat de flotabilitatea naturală a aerului cald din interior şi de mişcarea aerului din exterior, pentru a menţine fluxul de aer proaspăt în clădire, fără a fi necesară intervenţia echipamentelor de ventilaţie ori de condiţionare a aerului. Lumina naturală se poate utiliza printr-o planificare a folosirii luminii naturale, prin umbrare, jaluzele, optimizarea prin luarea în considerare a direcţiei în care ferestrele sunt aşezate. Cele mai la îndemână măsuri care se pot propune prin regulamentele de urbanism şi documentele de autorizare a unei construcţii noi, pe care Primăria Comunei Bucovăţ le va lua în considerare sunt: Bilanţul energetic al construcţiilor noi şi monitorizarea post implementare; Panourile fotovoltaice pe acoperişul clădirilor amplasate spre sud şi cu o bună expunere solară; Colectoare solare pentru prepararea apei calde menajere şi ca aport pentru încălzirea locuinţei; Pompe de căldură pentru încălzirea interioarelor; Încălzirea cu biomasă, bazată pe tehnologii combinate, de înaltă performanţă energetică; Energia derivată din biomasă Biomasa este reprezentată de componentele organice care s-au format prin fotosinteză, utilizând energia solară, precum şi fixarea azotului şi a CO 2. De aceea, biomasa este considerată un acumulator de energie. Având convingerea că achiziţiile publice şi private în materie de lemn trebuie să respecte standardele europene de achiziţie a lemnului în mod corect, printr-o exploatare durabilă a pădurilor, pentru creşterea suprafeţelor forestiere de pădure exploatate de o manieră sustenabilă şi încurajarea accesului pe piaţă al produselor din lemn obţinut prin exploatarea sustenabilă a pădurilor, Primăria Comunei Bucovăţ propune o nouă abordare în ceea ce priveşte utilizarea lemnului pentru încălzirea, în special, a clădirilor rezidenţiale. Pentru Comuna Bucovăţ, un obiectiv important este crearea unui centru de furnizare a biomasei necesare producţiei de căldură în sectorul rezidenţial, în special la case, biomasă provenită din exploatările forestiere realizate de o manieră sustenabilă, controlată. O alternativă la această măsură o constituie realizarea unei baze de date şi a unei liste cu furnizori de biomasă, material lemnos propice utilizării acestuia în centrale termice individuale, 65

66 cu furnizori care livrează ori distribuie lemne pentru foc din surse sigure de exploatare forestieră de manieră sustenabilă PLANIFICAREA TERITORIULUI SECTORUL de acţiune PLANIFICAREA TERITORIULUI: Planificarea urbană strategică şi Planificarea transporturilor şi a mobilităţii Spaţii verzi Acţiuni şi măsuri cheie D.1. Includerea în Planul Urbanistic General şi Regulamentele locale de urbanism a aspectelor legate de eficienţa energetică, utilizarea surselor de energie regenerabilă şi dezvoltare spaţială sustenabilă. D.2. Abordarea planificării urbane strategice prin abordarea aspectelor legate de atenuarea şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice, pentru asigurarea unui grad ridicat de pregătire a teritoriului şi infrastructurii publice pentru riscurile climatice. D.3. Creşterea atractivităţii teritoriale comunale şi a funcţionalităţii domeniului public. D.4. Emiterea Autorizaţiilor de construire numai după întocmirea şi depunerea de către beneficiar a documentaţiei de execuţie a clădirilor noi, care au calculată prin proiect performanţa energetică, conform Legii nr. 372/2005. D.5. Emiterea certificatelor de performanţă energetică pentru imobilele supuse vânzării/cumpărării/închirierii, conform prevederilor Legii nr.372/2005. D.6. Creşterea suprafeţelor de spaţii verzi, destinate recreaţiei. D.7. Plantarea pe domeniul public al comunei a unui număr de cel puţin 50 de arbori anual, din specii de arbori rezistenţi la secetă şi stress termic. SECTORUL PLANIFICAREA TERITORIULUI cuprinde un număr de 7 măsuri, pe 2 sectoare de acţiune, după cum urmează: Planificare urbană strategică şi planificarea transportului şi mobilităţii+ Standarde pentru renovări şi noi construcţii - 5 măsuri; Spaţii verzi 2 măsuri; Măsurile de planificare urbană vor contribui la precizarea dezvoltării spaţiale viitoare a comunei Bucovăţ în scopul asigurării unei optime distribuţii a categoriilor de suprafeţe: zone rezidenţiale, zone comercial/administrative, infrastructură, spaţii verzi; aceasta va avea impact direct la reducerea poluării cu emisii şi particule în suspensie ori sedimentabile. În planificarea urbană şi utilizarea terenurilor se va urmări planificarea dezvoltării spaţiale a teritoriului cu conservarea şi extinderea spaţiilor urbane verzi. Direcţiile în care autoritatea publică locală va acţiona în domeniul spaţiilor verzi vizează realizarea unei perdele forestiere pe lângă drumul comunal care duce la Ianova, mărirea suprafeţelor de spaţii verzi şi îmbunătăţirea calitativă a celor existente. Se va acorda o atenţie deosebită spaţiilor verzi în vederea asigurării cadrului necesar conservării şi protecţiei biodiversităţii zonei. Spaţiile verzi vor fi astfel concepute încât să asigurarea culoare de circulaţie pentru speciile de animale şi păsări specifice zonei, dinspre comună spre exterior şi viceversa. Starea de sănătate a unei localităţi este indisolubil legată de prezenţa biodiversităţii floră şi faună. Studiul acestuia, evaluarea status-ului acestui sunt importante, fiind de natură să semnaleze orice modificare în repartiţia teritorială, lanţurile trofice create, autoritatea publică locală putând lua măsuri pe cale de consecinţă, cu sprijinul asociaţiilor, ONG-urilor şi instituţiilor de învăţământ specializate. În gestionarea corectă a spaţiilor verzi, ca şi în agricultură, se vor combate speciile invazive, alergene sau care afectează sănătatea populaţiei. 66

67 În dezvoltarea viitorului plan urbanistic general vor fi promovate criterii clare de protejare a mediului, precum şi reglementări de sustenabilitate energetică, de protecţie şi conservare a biodiversităţii ACHIZIŢII PUBLICE DE PRODUSE ŞI SERVICII: SECTORUL Acţiuni şi măsuri cheie de acţiune ACHIZIŢII PUBLICE DE PRODUSE ŞI SERVICII: Cerinţele şi standardele de eficienţă energetică în achiziţii publice Sercicii de consultanţă E.1. Achiziţia de echipamente IT, electronice şi electrice cu clasă de eficienţă energetică ridicată E.2. Achiziţia a cel puţin 25% a hârtiei de scris utilizată achiziţională din bugetul local, din hârtie reciclată E.3. Includerea în caietele de sarcini pentru achiziţia publică a unor servicii, lucrări a unor cerinţe/criterii verzi, privitoare la utilaje, echipamente, economia de energie, modul de gestiune, transport şi neutralizare a deşeurilor, protecţia mediului E.4. Achiziţia serviciilor de consultanţă specializate pentru asigurarea celor mai bune soluţii tehnice pentru implementarea unor măsuri de eficienţă energetică, utilizare a surselor de energie regenerabile proiectare şi execuţie; SECTORUL ACHIZIŢII PUBLICE DE PRODUSE ŞI SERVICII cuprinde un număr de 3 măsuri iar Serviciile de consultanţă 1 măsură. În ceea ce priveşte achiziţiile publice de servicii şi produse, autoritatea publică locală intenţionează să introducă cerinţe de achiziţii publice verzi (GPP Green Public Procurement) pentru cel puţin 25% din produsele şi serviciile achiziţionate. Lucrările publice vor fi achiziţionate prin caiete de sarcini cu prevederi clare privind soluţii neagresive în raport cu mediul (cum ar fi managementul deşeurilor rezultate din lucrări, transportul de materiale, consumurile energetice). Achiziţia publică a serviciilor de utilitate publică, dar şi a unor servicii şi lucrări se vor realiza doar cu includerea unor cerinţe de respectarea a prevederilor privind protecţia mediului, gestiune corectă a deşeurilor, eficienţă energetică. Luarea în considerare a factorilor de mediu atunci când se cumpără produsele (exemplu: produse de curăţenie şi întreţinere) este extrem de important. Achiziţiile verzi oferă pe lângă un exemplu de urmat pentru ceilalţi consumatori şi un sprijin pentru dezvoltarea pieţelor produselor şi serviciilor prietenoase cu mediul. Politica de achiziţii publice verzi poate ţine cont de: Produse ce pot fi reciclate sau refolosite (parţial sau integral) ori care au încorporate deja materiale reciclate; Achiziţia de produse luând în considerare costurile pe întreaga durată de viaţă a echipamentului, atât pentru energie cât şi pe cele de operare (analiza ciclului de viaţă) şi de amprenta de carbon a produselor; Acordarea priorităţii furnizorilor care s-au angajat ca prin acţiunile lor să îmbunătăţească mediul şi sunt certificaţi ai unor sisteme de management de mediu (exemplu ISO 14001, EMAS); Luarea în considerare a etichetei ecologice în achiziţionarea de produse şi servicii; 67

68 COMUNICAREA, EDUCAŢIA ŞI LUCRUL CU CETĂŢENII ŞI PĂRŢILE INTERESATE SECTORUL de acţiune Acţiuni şi măsuri cheie COMUNICAREA, EDUCAŢIA ŞI LUCRUL CU CETĂŢENII ŞI PĂRŢILE INTERESATE Sensibilizare şi networking la nivel local Formare profesională şi educare F.1. Organizarea anuală a Zilei Energiei în comuna Bucovăţ, ca eveniment circumscris European Sustainable Energy Week. F.2. Constituirea Forumului Local pentru Energie - ca organism consultativ pentru implementarea Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă şi organizarea anuală a cel puţin două întâlniri de lucru, pentru discutarea aspectelor legate de implementarea PAED. F.3. Conştienizarea cetăţenilor cu privire la oportunităţile de reducere a consumurilor de energie, utilizând cele mai bune practici şi tehnologii disponibile pe piaţă. F.4. Organizarea unei campanii de conştientizare a cetăţenilor cu privire la tratarea deşeurilor biodegradabile prin compostare în gospodării. F.5. Instruirea unui manager energetic în cadrul Primăriei Comunei Bucovăţ, responsabil cu monitorizarea consumurilor energetice la nivelul comunei. F.6. Organizarea la fiecare doi ani a unui curs de instruire şi formare profesională pentru eficienţă energetică în clădiri. F.7. Promovarea în instituţiile de învăţământ şcolar şi gimnazial a unui Program de educaţie ecologică. F.8. Organizarea unui concurs/competiţii şcolare pe teme de responbilitate faţă de mediu, focusate pe reducerea consumului de energie, eficienţă energtică şi surse de energie regenerabilă. SECTORUL COMUNICAREA, EDUCAŢIA ŞI LUCRUL CU CETĂŢENII ŞI PĂRŢILE INTERESATE cuprinde un număr de 8 măsuri, pe 2 sectoare de acţiune, după cum urmează: Sensibilizare şi networking local - 4 măsuri; Formare profesională şi educare 4 măsuri; Comunicarea cu cetăţenii, educaţia, conştientizarea Organizarea Zilei Energiei în Comuna Bucovăţ este una din obligaţiile asumate de autoritatea publică locală prin semnarea Convenţiei Primarilor. Evenimentul va fi organizat anual, ca un eveniment organizat în cadrul European Sustainable Energy Week - EUSEW. Acest eveniment va fi organizat în mod atractiv, fiind o oportunitate pentru manifestări publice, cu participarea largă a comunităţii. Formele de manifestare pot fi variate: work-shop-uri, acţiuni ecologice, concursuri tematice, prezentări sau lansări de proiecte locale în domeniul energiei, ori de prezentare a rezultatelor acestora, expoziţii şi spectacole. Toate aceste manifestări vin să releve populaţiei cele mai importante probleme, soluţii şi rezultate aflate în strânsă conexiune cu mediul comunei Bucovăţ şi cu utilizarea durabilă a energiei. Activităţile educaţionale, de informare şi conştientizare sunt prognozate a se realizeze împreună cu unităţile de învăţământ din Bucovăţ. În aceste activităţi vor fi angrenaţi şi reprezentanţii Consiliului Local Bucovăţ. Aceste activităţi educaţionale vor asigura cadrul pentru conştientizarea unor largi categorii de public: elevi, tineri, adulţi şi segmentul în vârstă al populaţiei, în probleme legate de economia de energie, protejarea mediului înconjurător, managementul corect al deşeurilor şi asupra modului de achiziţie corectă a aparaturii electrice, electronice din aplicaţii casnice sau publice. 68

69 Promovarea de concursuri şi competiţii şcolare, dedicate ciclului primar, gimnazial sau liceal vor face posibilă implicarea directă a copiilor participanţi în domenii în care pot ei interveni facil: gospodărirea corectă a deşeurilor, modalitatea de economisire a energiei în şcoală şi acasă. Vor fi utilizate material didactice concepute la nivelul fiecărei şcoli, cu sprijinul primăriei. Educaţia ecologică în şcoli este cea mai bună metodă de schimbare în atitudine, obiceiuri şi acţiune a segmentului adult, reprezentat de părinţi. Ciclul comunicării Modalităţi de comunicare cu cetăţenii propus de Municipiul Timişoara pentru CONURBAŢIA TIMIŞOARA în cadrul ZILELOR ENERGIEI TIMIŞOARA 2013 Formarea profesională, prin responsabilizarea unei persoane din cadrul instituţiei publice cu rolul de Responsabil energetic este extrem de importantă, acesta fiind un factor cheie în monitorizarea şi facilitarea implementării măsurilor energetice. În general, managementul energetic nu este pe agenda zilnică a conducerii comunei, sarcinile acestea trebuind să fie alocate unei persoane care are cunoştinţe în domeniu, astfel încât, conducerea comunei să fie pusă la curent cu privire la consumuri, resursele financiare, deficienţe şi măsuri. Coordonarea întregului proces al producerii, distribuirii şi consumului energetic este esenţial, iar managerul sau responsabilul ebegetic asigurând implementarea durabilă şi de succces a planului energetic local. Responsabilul energetic va avea sarcina de a iniţia, dezvolta, organiza, implementa, coordona şi raporta implementarea PAED conducerii primăriei comunei. 69

70 GESTIUNEA DEŞEURILOR SECTORUL Acţiuni şi măsuri cheie de acţiune GESTIUNEA DEŞEURILOR G.1. Creşterea gradului de reciclare a deşeurilor comunale cu 5% pe an. Gestiunea deşeurilor G.2. Reducerea cu 10% a cantităţii de deşeuri supuse depozitării finale. G.3. Organizarea unui număr de 2 campanii anuale de colectare a deşeurilor electrice, electronice şi electrocasnice DEEE. G.4. Promovarea colectării selective a deşeurilor biodegradabile din gospodării şi a transformării în compost, prin procedura de compostare aerobă în compostiere, în gospodăriile populaţiei. G.5. Creşterea gradului de conştientizare a populaţiei în ceea ce priveşte gestionarea corectă a deşeurilor şi colectarea selectivă, prin realizarea unei activităţi anuale de conştientizare la nivelul populaţiei. Gestionarea deşeurilor este unul din sectoarele asupra cărora autoritatea publică locală poate interveni în mod direct, prin crearea cadrului reglementativ local privind gestionarea serviciului public de gestiune a deşeurilor cât şi prin posibilităţile de corectare a unor conduite necorespunzătoare, prin măsuri coercitive. Obiectivele Planului de acţiune pentru energia durabilă în acest sector vizează: Reducerea cantităţilor de deşeuri; Recuperarea materialelor reciclabile prin colectare selectivă; Creşterea gradului de informare şi conştientizare a cetăţenilor; Măsurile spre care se focusează autoritatea publică locală în prezentul Plan de Acţiune pentru Energia Durabilă sunt: - creşterea gradului de colectare selectivă a deşeurilor; - reducerea cantităţilor de deşeuri supuse depozitării finale; - o gestiune corectă a fracţiei biodegradabile în aplicaţii gospodăreşti, prin compostare; - colectarea DEEE şi a deşeurilor periculoase (baterii, acumulatori, corpuri de lumină); - conştientizare şi responsponsabilizarea cetăţenilor, beneficiari ai serviciului de salubrizare locală; 70

71 ORA PĂMÂNTULUI 2013 SĂRBĂTORITĂ LA TIMIŞOARA ŞI CONURBAŢIA TIMIŞOARA exemplu de comunicare şi conştientizare a cetăţenilor sub sloganul WWF Fiecare dintre noi are puterea de a schimba lumea în care trăim 71

72 Strategia de comunicare a Comunei Bucovăţ urmează a fi construită în jurul celor 5 elemente majore: - Grupul ţintă va fi bine definit, întreaga construcţie a comunicării urmând să fie edificată pe structura grupului ţintă Populaţia ca şi consumator, funcţie de vârstă, cunoştinţe, aşteptări, comportament, obiceiuri, dorinţă de schimbare şi acceptare a unor măsuri; - Ţinta - Aşteptările pe care autoritatea publică le are, în rol de comunicator, faţă de grupul ţintă, va lua în considerare ceea membrii grupului ţintă ar trebuie să simtă, să cunoască, să facă în legătură cu subiectul dezbătut, comunicat sau problema supusă sensibilizării. - Mesajul trebuie să fie explicit, abordat în mod deschis, uşor de înţeles, astfel încât grupul ţintă selectat să recepţioneze, înţeleagă şi să se conformeze conduitei aşteptate; -Organizarea trebuie să revină persoanelor, organizaţiilor şi grupurilor de acţiune cele mai potrivite, pentru ca mesajul să fie credibil şi acceptat. Primăria Comunei Bucovăţ va asigura o planificare, o repartizare a sarcinilor şi va aloca resurse financiare corespunzătoare, în vederea atingerii ţintelor stabilite. - Mijloacele cele mai bune sunt relevate după evaluarea grupului ţintă şi a ţintei. Mijloacele media, deşi au o bună penetrare a informaţiei vor fi înlocuite ori de câte ori există posibilitatea comunicării directe, nemijlocite cu cetăţenii. Consumului de energie şi emisiile de CO 2 cele mai mari revin sectorului privat, consumurile, respectiv emisiile fiind asociate locuinţelor şi locuirii. Creşterea gradului de conştientizare şi responsabilizare a cetăţenilor în vederea implicării active, susţinute în demersul de economisire a energiei trebuie să fie sprijinit permanent de autoritatea publică locală, prin acţiuni specifice: informare, comunicare, educaţie, implicare în acţiuni locale, etc. Pentru gestionarea corectă a problemelor energetice la nivelul unei clădiri publice sau din sectorul terţiar, ori private (asociaţii de proprietari, companii), instruirea responsabililor/agenţilor energetici care se ocupă de înregistrarea consumurilor şi de constatarea şi soluţionarea diferitelor aspecte în funcţionarea unor instalaţii, echipamente utilizate în exploatarea imobilelor, este extrem de importantă. Acest transfer de cunoştinţe se poate realiza fie prin schimburi de experienţă/vizite de lucru, fie prin cursuri de instruire cu specialişti în domeniul managementului energiei ALTE SECTOARE INCLUSE ÎN PLANUL DE ACŢIUNE PRIVIND ENERGIA DURABILĂ A COMUNEI BUCOVĂŢ: AGRICULTURA SECTORUL de acţiune AGRICULTURA: Promovarea agriculturii durabile Acţiuni şi măsuri cheie H.1. Stimularea realizării unor culturi energetice cu salcie energetică (Salix viminalis), etapizat cu cel puţin 1 ha/an, inclusiv a unor perdele forestiere sau a unor plantaţii de protecţie a drumurilor comunale şi a unor drumuri de exploatare. Un alt sector considerat important pentru dezvoltarea durabilă a comunei este agricultura. Utilajele existente la nivel local sunt extrem de vechi, neeconomice, cu un grad de uzură ridicată. Promovarea unor măsuri de stimulare în vederea înlocuirii parcului de tractoare cu unele noi, cu consum redus de combustibil, va contribui la diminuarea consumului de combustibil şi la îmbunătăţirea calităţii aerului. 72

73 Direcţiile în care autoritatea publică locală va acţiona sunt promovarea culturilor de salcie energetică ori, după caz, al plopului energetic. Cultură de salcie energetică (Salix viminalis) Sursa: S.C. REBINA AGRAR S.R.L. Ghilad, Judeţul Timiş, Catalog Salcia Energetică şi Salcia energetică (Salix viminalis) este o specie arbustivă ce creşte sub formă de tufă a cărei lujeri lungi şi erecţi ating o înălţime de cca 4-8 m, functie de cât de rar sau des se recoltează. Actualmente, în judeţul Timiş se află în cultură hibrizi a acestei specii, aclimatizaţi condiţiilor pedo-climatice ale României şi în special zonei de Vest. Salcia energetică este o specie forestieră cu ciclu de rotaţie scurt de regenerare vegetativă, o plantă lemnoasă sub formă de tufă, cu o creștere rapidă (de până la 3-3,5 cm/zi în perioada de creştere activă) şi o mare putere de regenerare, putând produce începând cu anul II-III de la plantare în medie 30 tone de biomasă anual/hectar. Salcia energetică se poate utiliza drept biocombustibil cu o mare putere calorică (~4900 Kcal/kg ~ MJ/kg ~ 5,5 KW). De asemenea se poate utiliza în industria lemnului şi hârtiei, în industria farmaceutică, pentru constituirea unor perdele de protecţie, atât a culturilor cât şi a căilor de comunicaţie, la ameliorarea terenurilor degradate, etc. Din biomasă se pot obţine brichete şi peleţi. Salcia energetică are capacitatea de a valorifica bine terenurile improprii altor culturi în primul rând terenuri cu exces de umiditate, dar şi terenuri degradate şi poluate. Cultura se poate 73

Proiectului CONURBANT O abordare inclusivă, de la egal la egal a conurbaţiilor şi aglomerărilor urbane largi, pentru participarea la Pactul Primarilor

Proiectului CONURBANT O abordare inclusivă, de la egal la egal a conurbaţiilor şi aglomerărilor urbane largi, pentru participarea la Pactul Primarilor An inclusive peer-to-peer approach to involve EU CONURBations and wide areas in participating to the CovenANT of Mayors Proiectului CONURBANT O abordare inclusivă, de la egal la egal a conurbaţiilor şi

More information

Press review. Monitorizare presa. Programul de responsabilitate sociala. Lumea ta? Curata! TIMISOARA Page1

Press review. Monitorizare presa. Programul de responsabilitate sociala. Lumea ta? Curata! TIMISOARA Page1 Page1 Monitorizare presa Programul de responsabilitate sociala Lumea ta? Curata! TIMISOARA 03.06.2010 Page2 ZIUA DE VEST 03.06.2010 Page3 BURSA.RO 02.06.2010 Page4 NEWSTIMISOARA.RO 02.06.2010 Cu ocazia

More information

FISA DE EVIDENTA Nr 1/

FISA DE EVIDENTA Nr 1/ Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare -COMOTI Bdul Iuliu Maniu Nr. 220D, 061126 Bucuresti Sector 6, BUCURESTI Tel: 0214340198 Fax: 0214340240 FISA DE EVIDENTA Nr 1/565-236 a rezultatelor

More information

VISUAL FOX PRO VIDEOFORMATE ŞI RAPOARTE. Se deschide proiectul Documents->Forms->Form Wizard->One-to-many Form Wizard

VISUAL FOX PRO VIDEOFORMATE ŞI RAPOARTE. Se deschide proiectul Documents->Forms->Form Wizard->One-to-many Form Wizard VISUAL FOX PRO VIDEOFORMATE ŞI RAPOARTE Fie tabele: create table emitenti(; simbol char(10),; denumire char(32) not null,; cf char(8) not null,; data_l date,; activ logical,; piata char(12),; cap_soc number(10),;

More information

FINANŢAREA PROIECTELOR DE UTILIZARE A ENERGIEI DURABILE Sesiunea de informare şi instruire Timişoara 30 Septembrie 2011

FINANŢAREA PROIECTELOR DE UTILIZARE A ENERGIEI DURABILE Sesiunea de informare şi instruire Timişoara 30 Septembrie 2011 An inclusive peer-to-peer approach to involve EU CONURBations and wide areas in participating to the CovenANT of Mayors FINANŢAREA PROIECTELOR DE UTILIZARE A ENERGIEI DURABILE Sesiunea de informare şi

More information

GRAFURI NEORIENTATE. 1. Notiunea de graf neorientat

GRAFURI NEORIENTATE. 1. Notiunea de graf neorientat GRAFURI NEORIENTATE 1. Notiunea de graf neorientat Se numeşte graf neorientat o pereche ordonată de multimi notată G=(V, M) unde: V : este o multime finită şi nevidă, ale cărei elemente se numesc noduri

More information

DIRECTIVA HABITATE Prezentare generală. Directiva 92/43 a CE din 21 Mai 1992

DIRECTIVA HABITATE Prezentare generală. Directiva 92/43 a CE din 21 Mai 1992 DIRECTIVA HABITATE Prezentare generală Directiva 92/43 a CE din 21 Mai 1992 Birds Directive Habitats Directive Natura 2000 = SPAs + SACs Special Protection Areas Special Areas of Conservation Arii de Protecţie

More information

Planificare strategică

Planificare strategică 2014 Strategia de dezvoltare socio-economică a județului Iași pentru perioada 2014-2020 Planificare strategică GEA Strategy&Consulting SA 0 Strategia de dezvoltare socio-economică a județului Iași pentru

More information

FISA DE EVIDENTA Nr 2/

FISA DE EVIDENTA Nr 2/ Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare -COMOTI Bdul Iuliu Maniu Nr. 220D, 061126 Bucuresti Sector 6, BUCURESTI Tel: 0214340198 Fax: 0214340240 FISA DE EVIDENTA Nr 2/565-237 a rezultatelor

More information

Aplicatii ale programarii grafice in experimentele de FIZICĂ

Aplicatii ale programarii grafice in experimentele de FIZICĂ Aplicatii ale programarii grafice in experimentele de FIZICĂ Autori: - Ionuț LUCA - Mircea MIHALEA - Răzvan ARDELEAN Coordonator științific: Prof. TITU MASTAN ARGUMENT 1. Profilul colegiului nostru este

More information

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru Proiect nr. 154/323 cod SMIS 4428 cofinanțat de prin Fondul European de Dezvoltare Regională Investiții pentru viitorul dumneavoastră. Programul Operațional

More information

Hotarirea 739/2016 M.Of. 831 bis din 20-oct-2016

Hotarirea 739/2016 M.Of. 831 bis din 20-oct-2016 Hotarirea 739/2016 M.Of. 831 bis din 20-oct-2016 HOTĂRÂRE nr. 739 din 5 octombrie 2016 aprobarea Strategiei naţionale privind schimbările şi creşterea economică bazată pe emisii reduse de carbon perioada

More information

MANAGEMENTUL MEDIULUI ȘI DEZVOLTAREA DURABILĂ

MANAGEMENTUL MEDIULUI ȘI DEZVOLTAREA DURABILĂ MANAGEMENTUL MEDIULUI ȘI DEZVOLTAREA DURABILĂ Gabriela CAZAN ENVIRONMENTAL MANAGEMENT AND SUSTAINABLE DEVELOPMENT International Standardization Organization (ISO) supports organizations to meet the challenges

More information

Organismul naţional de standardizare. Standardizarea competenţelor digitale

Organismul naţional de standardizare. Standardizarea competenţelor digitale Organismul naţional de standardizare Standardizarea competenţelor digitale Legea 163/2015 OSS Oficiul de Stat de Standardizare 1953 IRS Institutul Român de Standardizare 1970 ASRO Asociaţia de Standardizare

More information

Pasul 2. Desaturaţi imaginea. image>adjustments>desaturate sau Ctrl+Shift+I

Pasul 2. Desaturaţi imaginea. image>adjustments>desaturate sau Ctrl+Shift+I 4.19 Cum se transformă o faţă în piatră? Pasul 1. Deschideţi imaginea pe care doriţi să o modificaţi. Pasul 2. Desaturaţi imaginea. image>adjustments>desaturate sau Ctrl+Shift+I Pasul 3. Deschideţi şi

More information

ENVIRONMENTAL MANAGEMENT SYSTEMS AND ENVIRONMENTAL PERFORMANCE ASSESSMENT SISTEME DE MANAGEMENT AL MEDIULUI ŞI DE EVALUARE A PERFORMANŢEI DE MEDIU

ENVIRONMENTAL MANAGEMENT SYSTEMS AND ENVIRONMENTAL PERFORMANCE ASSESSMENT SISTEME DE MANAGEMENT AL MEDIULUI ŞI DE EVALUARE A PERFORMANŢEI DE MEDIU SISTEME DE MANAGEMENT AL MEDIULUI ŞI DE EVALUARE A PERFORMANŢEI DE MEDIU Drd. Alexandru TOMA, ASEM, (Bucureşti) Acest articol vine cu o completare asupra noţiunii de sistem de management al mediului, în

More information

Evoluţii în domeniul protecţiei persoanelor cu handicap, la 30 septembrie 2010

Evoluţii în domeniul protecţiei persoanelor cu handicap, la 30 septembrie 2010 Evoluţii în domeniul protecţiei persoanelor cu handicap, la 30 2010 La 30 2010 numărul total de persoane cu handicap comunicat Direcţiei Generale Protecţia Persoanelor cu Handicap din cadrul Ministerului

More information

Application form for the 2015/2016 auditions for THE EUROPEAN UNION YOUTH ORCHESTRA (EUYO)

Application form for the 2015/2016 auditions for THE EUROPEAN UNION YOUTH ORCHESTRA (EUYO) Application form for the 2015/2016 auditions for THE EUROPEAN UNION YOUTH ORCHESTRA (EUYO) Open to all born between 1 January 1990 and 31 December 2000 Surname Nationality Date of birth Forename Instrument

More information

PROIECTUL: iei publice. Cod SMIS: 26932

PROIECTUL: iei publice. Cod SMIS: 26932 PROIECTUL: Îmbunătățirea capacității ii administrației iei publice de măsurare a performanțelor elor administrative baze de date, metodologii, instrumente de modernizare şi i standardizare a tehnicilor

More information

Curriculum vitae Europass

Curriculum vitae Europass Curriculum vitae Europass Informaţii personale Nume / Prenume TANASESCU IOANA EUGENIA Adresă(e) Str. G. Enescu Nr. 10, 400305 CLUJ_NAPOCA Telefon(oane) 0264.420531, 0745820731 Fax(uri) E-mail(uri) ioanatanasescu@usamvcluj.ro,

More information

FORMULAR PENTRU ORGANIZAŢIILE CARE DESFĂŞOARĂ ACTIVITĂŢI DE CONSULTANŢĂ ÎN REGIUNEA CENTRU

FORMULAR PENTRU ORGANIZAŢIILE CARE DESFĂŞOARĂ ACTIVITĂŢI DE CONSULTANŢĂ ÎN REGIUNEA CENTRU Str. Decebal 12, 510093 Alba Iulia Tel.: (+ 40) 258-818616 (+ 40) 258-815622 Fax: (+ 40) 258-818613 Internet: www.adrcentru.ro e-mail: office@adrcentru.ro FORMULAR PENTRU ORGANIZAŢIILE CARE DESFĂŞOARĂ

More information

Clasele de asigurare. Legea 237/2015 Anexa nr. 1

Clasele de asigurare. Legea 237/2015 Anexa nr. 1 Legea 237/2015 Anexa nr. 1 Clasele de asigurare Secţiunea A. Asigurări generale 1. accidente, inclusiv accidente de muncă şi boli profesionale: a) despăgubiri financiare fixe b) despăgubiri financiare

More information

Denumirea proiectului:

Denumirea proiectului: Denumirea proiectului: IDENTIFICAREA OPORTUNITĂŢILOR PENTRU PROMOVAREA ŞI DEZVOLTAREA AGRICULTURII ORGANICE ÎN REGIUNEA VALONĂ SI REGIUNEA DE NORD-VEST A ROMANIEI, IN VEDEREA DEZVOLTARII DURABILE A SPATIULUI

More information

asist. univ. dr. Alma Pentescu

asist. univ. dr. Alma Pentescu Universitatea Lucian Blaga din Sibiu Facultatea de Științe Economice asist. univ. dr. Alma Pentescu - Sibiu, 2015/2016 - Ce este un proiect? Un proiect = o succesiune de activităţi conectate, întreprinse

More information

REZULTATE ALE IMPLEMENTĂRII PROGRAMULUI PHARE 2001 PRIVIND POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONALĂ A REGIUNII 7 CENTRU DIN ROMÂNIA

REZULTATE ALE IMPLEMENTĂRII PROGRAMULUI PHARE 2001 PRIVIND POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONALĂ A REGIUNII 7 CENTRU DIN ROMÂNIA REZULTATE ALE IMPLEMENTĂRII PROGRAMULUI 2001 PRIVIND POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONALĂ A REGIUNII 7 CENTRU DIN ROMÂNIA Dorel URSU Lect.dr. Universitatea de Vest Vasile Goldiş, Arad This paper tries to critically

More information

GREEN ECONOMY AND CLIMATE CHANGE PREVENTION CYCLE

GREEN ECONOMY AND CLIMATE CHANGE PREVENTION CYCLE Andreea CONSTANTINESCU Institutul de Economie Naţională, Academia Română GREEN ECONOMY AND CLIMATE CHANGE PREVENTION CYCLE Theoretical article Keywords Green economy, Climate change, Green growth, Sustainable

More information

ComunitĂŢi Virtuale. Proiecte europene din domeniul educaţiei

ComunitĂŢi Virtuale. Proiecte europene din domeniul educaţiei ComunitĂŢi Virtuale. Proiecte europene din domeniul educaţiei Mihaela Brut Facultatea de Informatică Universitatea «AL. I Cuza» Iaşi, România, mihaela@infoiasi.ro http://www.infoiasi.ro/~mihaela CSCS14

More information

Standardele pentru Sistemul de management

Standardele pentru Sistemul de management Standardele pentru Sistemul de management Chişinău, 2016 Ce este Sistemul de management al calităţii? Calitate: obţinerea rezultatelor dorite prin Management: stabilirea politicilor şi obiectivelor şi

More information

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Proiect nr. 154/323 cod SMIS 4428 cofinanțat de prin Fondul European de Dezvoltare Regională Investiții pentru viitorul

More information

VARIANTA DE OCOLIRE A MUNICIPIULUI BRAŞOV-Faza 1

VARIANTA DE OCOLIRE A MUNICIPIULUI BRAŞOV-Faza 1 VARIANTA DE OCOLIRE A MUNICIPIULUI BRAŞOV-Faza 1 PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL Axa prioritară 2 Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale Domeniul major de intervenţie 2.1 Reabilitarea

More information

PLANUL DE IMPLEMENTARE DE LA JOHANNESBURG-2002 ŞI PRIORITĂŢILE SALE ÎN DOMENIUL APEI.

PLANUL DE IMPLEMENTARE DE LA JOHANNESBURG-2002 ŞI PRIORITĂŢILE SALE ÎN DOMENIUL APEI. PLANUL DE IMPLEMENTARE DE LA JOHANNESBURG-2002 ŞI PRIORITĂŢILE SALE ÎN DOMENIUL APEI. Prof. Dr. Ing. Ioan JELEV Planul de Implementare de la Johannesburg este rezultatul unui proces îndelungat de negocieri

More information

χ Cea mai cunoscută definiţie a dezvoltării durabile este cea dată de către Comisia Brundtland

χ Cea mai cunoscută definiţie a dezvoltării durabile este cea dată de către Comisia Brundtland χ Cea mai cunoscută definiţie a dezvoltării durabile este cea dată de către Comisia Brundtland în raportul Viitorul nostru comun : Dezvoltarea durabilă este acea dezvoltare care satisface nevoile prezente

More information

ANEXĂ COMISIA EUROPEANĂ,

ANEXĂ COMISIA EUROPEANĂ, REGULAMENTUL (UE) 2017/1505 AL COMISIEI din 28 august 2017 de modificare a anexelor I, II şi III la Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului privind participarea voluntară

More information

LABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE)

LABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE) LABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE) I. Scopul Laboratorului: Îşi propune să participe la analiza teoretică şi investigarea practică

More information

Parcurgerea arborilor binari şi aplicaţii

Parcurgerea arborilor binari şi aplicaţii Parcurgerea arborilor binari şi aplicaţii Un arbore binar este un arbore în care fiecare nod are gradul cel mult 2, adică fiecare nod are cel mult 2 fii. Arborii binari au şi o definiţie recursivă : -

More information

Anexa 8 FIŞA POST 1.POSTUL : MANAGER PROIECT, COD COR CERINŢE : 2.1 Studii : Studii superioare finalizate 2.2 Vechime : Minim 3 ani pe un

Anexa 8 FIŞA POST 1.POSTUL : MANAGER PROIECT, COD COR CERINŢE : 2.1 Studii : Studii superioare finalizate 2.2 Vechime : Minim 3 ani pe un Anexa 8 FIŞA POST 1.POSTUL : MANAGER PROIECT, COD COR 242101 2.CERINŢE : 2.1 Studii : Studii superioare finalizate 2.2 Vechime : Minim 3 ani pe un post similar 2.3 Alte cerinţe : Perfecţionări (specializări):

More information

Creating opportunities for all Creând oportunităţi pentru toţi

Creating opportunities for all Creând oportunităţi pentru toţi Creating opportunities for all Creând oportunităţi pentru toţi Creating opportunities for all Creând oportunităţi pentru toţi preface Preface Prefaţă prefaţă The Republic of Moldova proclaimed its independence

More information

STRATEGIA NAŢIONALĂ DE GESTIONARE A DEŞEURILOR MINISTERUL MEDIULUI ŞI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE

STRATEGIA NAŢIONALĂ DE GESTIONARE A DEŞEURILOR MINISTERUL MEDIULUI ŞI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE STRATEGIA NAŢIONALĂ DE GESTIONARE A DEŞEURILOR MINISTERUL MEDIULUI ŞI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE Pagina 1 din 60 ianuarie 2013 CUPRINS CUVÂNT ÎNAINTE... 5 1. INTRODUCERE... 6 1.1. Scopul Strategiei Naţionale

More information

" Cuvântul tău în strategia Europa 2020"

 Cuvântul tău în strategia Europa 2020 COMITETUL REGIUNILOR & ORAŞELOR EUROPENE " Cuvântul tău în strategia Europa 2020" (Follow-up to the 2009 CoR Consultation of European Regions and Cities on a New Strategy for Sustainable Growth) Pe 3 martie

More information

IX. Surse de finanțare și Portofoliu de proiecte pentru perioada

IX. Surse de finanțare și Portofoliu de proiecte pentru perioada 154 IX. Surse de finanțare și Portofoliu de proiecte pentru perioada 2013-2020 9.1 Surse de finantare Pentru atingerea obiectivelor Strategiei de Dezvoltare Economico-Socială Durabilă a localității au

More information

România şi Strategia Europa Reforme naţionale pentru creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii la orizontul anului 2020

România şi Strategia Europa Reforme naţionale pentru creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii la orizontul anului 2020 România şi Strategia Europa 2020 Reforme naţionale pentru creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii la orizontul anului 2020 Departamentul pentru Afaceri Europene Bucureşti, martie 2011

More information

GUVERNUL ROMÂNIEI. Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

GUVERNUL ROMÂNIEI. Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE privind modificarea anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi a anexei nr.

More information

MANAGEMENTUL PROIECTELOR CU FINANŢARE EUROPEANĂ

MANAGEMENTUL PROIECTELOR CU FINANŢARE EUROPEANĂ MANAGEMENTUL PROIECTELOR CU FINANŢARE EUROPEANĂ 1 2 GEORGETA ILIE MANAGEMENTUL PROIECTELOR CU FINANŢARE EUROPEANĂ Ediţia a III-a, revizuită EDITURA UNIVERSITARĂ Bucureşti, 2015 3 Colecţia ŞTIINŢE ECONOMICE

More information

Direcţii strategice ale dezvoltării durabile în România

Direcţii strategice ale dezvoltării durabile în România STUDIUL III INSTITUTUL EUROPEAN DIN ROMÂNIA 2006 Direcţii strategice ale dezvoltării durabile în România Colectiv autori: Constantin Ciupagea coordonator studiu Dan Manoleli Viorel Niţă Mariana Papatulică

More information

Dezvoltarea economică locală

Dezvoltarea economică locală Dezvoltarea economică locală Irina POPESCU Cadru didactic universitar la Catedra de Management din A.S.E. Bucureşti (2001 2003). Din februarie 2003, cadru didactic la Catedra de Administraţie şi Management

More information

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Transilvania din Braşov

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Transilvania din Braşov Particularităţi ale monitorizării şi evaluării interne a activităţilor de instruire desfăşurate în format blended-learning, într-un proiect educaţional - aspecte specifice ale proiectului EDUTIC Gabriel

More information

Raport de activitate pentru anul 2008

Raport de activitate pentru anul 2008 Bucuresti 050536, ROMANIA Str. Dr. Louis Pasteur nr. 54 Tel./ fax: +4 021 410 4332 Centrul pentru Dezvoltare şi Inovare în Educaţie Tel.: +40 722 458 000 E-mail: office@tehne.ro www.tehne.ro Raport de

More information

IMPLEMENTAREA DIRECTIVEI CADRU A APEI 2000/ 60/ EC IN BAZINUL HIDROGRAFIC MUREŞ

IMPLEMENTAREA DIRECTIVEI CADRU A APEI 2000/ 60/ EC IN BAZINUL HIDROGRAFIC MUREŞ IMPLEMENTAREA DIRECTIVEI CADRU A APEI 2000/ 60/ EC IN BAZINUL HIDROGRAFIC MUREŞ Rodica COLCERIU Administraţia Naţională APELE ROMANE, Administraţia Bazinală de Apă Mureş, Tg.Mureş, str.koteles Samuel,

More information

RELAŢIA RESPONSABILITATE SOCIALĂ SUSTENABILITATE LA NIVELUL ÎNTREPRINDERII

RELAŢIA RESPONSABILITATE SOCIALĂ SUSTENABILITATE LA NIVELUL ÎNTREPRINDERII RELAŢIA RESPONSABILITATE SOCIALĂ SUSTENABILITATE LA NIVELUL ÎNTREPRINDERII Ionela-Carmen, Pirnea 1 Raluca-Andreea, Popa 2 Rezumat: În contextual crizei actuale şi a evoluţiei economice din ultimii ani

More information

R O M Â N I A MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE PLANUL STRATEGIC AL MINISTERULUI MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE PENTRU PERIOADA

R O M Â N I A MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE PLANUL STRATEGIC AL MINISTERULUI MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE PENTRU PERIOADA R O M Â N I A MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE PLANUL STRATEGIC AL MINISTERULUI MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE PENTRU PERIOADA 2007 2009 COMPONENTA I - MANAGEMENT CUPRINS Mandatul Ministerului

More information

TTX260 investiţie cu cost redus, performanţă bună

TTX260 investiţie cu cost redus, performanţă bună Lighting TTX260 investiţie cu cost redus, performanţă bună TTX260 TTX260 este o soluţie de iluminat liniară, economică şi flexibilă, care poate fi folosită cu sau fără reflectoare (cu cost redus), pentru

More information

OPORTUNITĂŢI DE FINANŢARE PENTRU ANTREPRENORI. Antreprenoriat de succes şi întreprinderi competitive 9 noiembrie 2009

OPORTUNITĂŢI DE FINANŢARE PENTRU ANTREPRENORI. Antreprenoriat de succes şi întreprinderi competitive 9 noiembrie 2009 OPORTUNITĂŢI DE FINANŢARE PENTRU ANTREPRENORI Antreprenoriat de succes şi întreprinderi competitive 9 noiembrie 2009 Doriţi să vă dezvoltaţi afacerea? Accesaţi FONDURI EUROPENE!!! Prin Fondurile Structurale

More information

Politica de coeziune

Politica de coeziune Uniunea Europeană Politica de coeziune Politica de coeziune 2014 2020 Investiţii în creştere economică şi ocuparea forţei de muncă http://ec.europa.eu/inforegio Cuprins 1 Propunerile legislative privind

More information

Grila de evaluare tehnică şi financiară pentru proiecte care se încadrează în categoria de operaţiuni b) Dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri

Grila de evaluare tehnică şi financiară pentru proiecte care se încadrează în categoria de operaţiuni b) Dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri Grila de evaluare tehnică şi financiară pentru proiecte care se încadrează în categoria de operaţiuni b) Dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri Fiecare subcriteriu de mai jos va fi punctat de la 0

More information

STUDII DE CAZ PRIVIND CERTIFICAREA ŞI AUDITUL ENERGETIC AL CLĂDIRILOR

STUDII DE CAZ PRIVIND CERTIFICAREA ŞI AUDITUL ENERGETIC AL CLĂDIRILOR STUDII DE CAZ PRIVIND CERTIFICAREA ŞI AUDITUL ENERGETIC AL CLĂDIRILOR SC Dosetimpex SRL Calea Buziaşului nr.11 Timişoara, România Ing. Victor MANEA 11 ianuarie 2012 1 Câteva cuvinte despre reabilitarea

More information

O administraţie dinamică pentru o agricultură durabilă şi un spaţiu rural prosper

O administraţie dinamică pentru o agricultură durabilă şi un spaţiu rural prosper O administraţie dinamică pentru o agricultură durabilă şi un spaţiu rural prosper Aderarea la Uniunea Europeană a adus numeroase beneficii agriculturii şi zonelor rurale din România. În ultima perioadă,

More information

Importanţa productivităţii în sectorul public

Importanţa productivităţii în sectorul public Importanţa productivităţii în sectorul public prep. univ. drd. Oana ABĂLUŢĂ A absolvit Academia de Studii Economice din Bucureşti, Facultatea Management, specializarea Administraţie Publică Centrală. În

More information

Rețeaua de Dezvoltare Urbană BINE ATI VENIT WELCOME

Rețeaua de Dezvoltare Urbană BINE ATI VENIT WELCOME Rețeaua de Dezvoltare Urbană BINE ATI VENIT WELCOME Rețeaua de Dezvoltare Urbană Regenerare și revitalizare urbană Urban Regeneration and Revitalisation Rețeaua de Dezvoltare Urbană Marcel IONESCU- HEROIU

More information

PROIECT DE PROGRAMĂ PENTRU OPŢIONAL. Denumirea opţionalului: PREVENIREA ABANDONULUI ŞCOLAR. ESTE PROFESIA MEA! CUPRINS. Argument

PROIECT DE PROGRAMĂ PENTRU OPŢIONAL. Denumirea opţionalului: PREVENIREA ABANDONULUI ŞCOLAR. ESTE PROFESIA MEA! CUPRINS. Argument PROIECT DE PROGRAMĂ PENTRU OPŢIONAL Denumirea opţionalului: PREVENIREA ABANDONULUI ŞCOLAR. ESTE PROFESIA MEA! Tipul: C.D.S., construit; aria curriculară OM ŞI SOCIETATE Clasa: a VIII-a, a IX-a Număr de

More information

iulie 2006 EuropeAid/119820/D/SV/RO

iulie 2006 EuropeAid/119820/D/SV/RO Manual Managementul ciclului de proiect iulie 2006 EuropeAid/119820/D/SV/RO Prima versiune a prezentului manual a fost elaborată de către o echipă a Comisiei Europene sub egida Unităţii de Evaluare şi

More information

SCHEMA ECO-COMUNITARĂ DE MANAGEMENT DE MEDIU ŞI AUDIT (EMAS) INSTRUMENT ÎN EVALUAREA PERFORMANŢELOR DE MEDIU ALE ORGANIZAŢIILOR NAŢIONALE

SCHEMA ECO-COMUNITARĂ DE MANAGEMENT DE MEDIU ŞI AUDIT (EMAS) INSTRUMENT ÎN EVALUAREA PERFORMANŢELOR DE MEDIU ALE ORGANIZAŢIILOR NAŢIONALE CERCETARE, EDUCAŢIE, ÎNVĂŢĂMÂNT TEHNIC SCHEMA ECO-COMUNITARĂ DE MANAGEMENT DE MEDIU ŞI AUDIT (EMAS) INSTRUMENT ÎN EVALUAREA PERFORMANŢELOR DE MEDIU ALE ORGANIZAŢIILOR NAŢIONALE Ş. l. dr.ing. Ion DURBACĂ,

More information

PROIECTE INTERNAŢIONALE DE COLABORARE EDUCAŢIONALĂ

PROIECTE INTERNAŢIONALE DE COLABORARE EDUCAŢIONALĂ PROIECTE INTERNAŢIONALE DE COLABORARE EDUCAŢIONALĂ Prof. Raluca Andreea Luchian Colegiul Tehnic de Comunicaţii Augustin Maior Cluj-Napoca 1. Ce este etwinning? etwinning este o comunitate pentru şcolile

More information

LEGE nr. 211 din 15 noiembrie 2011 privind regimul deşeurilor - REPUBLICARE *)

LEGE nr. 211 din 15 noiembrie 2011 privind regimul deşeurilor - REPUBLICARE *) LEGE nr. 211 din 15 noiembrie 2011 privind regimul deşeurilor - REPUBLICARE *) CAPIT OLUL 1: Dispoziţii generale Art. 1 Prezenta lege stabileşte măsurile necesare pentru protecţia mediului şi a sănătăţii

More information

CHESTIONAR PENTRU FIRME CE ACTIVEAZĂ ÎN DOMENIUL RECICLARII DEŞEURILOR DE ECHIPAMENTE ELECTRICE ŞI ELECTRONICE DIN ROMÂNIA

CHESTIONAR PENTRU FIRME CE ACTIVEAZĂ ÎN DOMENIUL RECICLARII DEŞEURILOR DE ECHIPAMENTE ELECTRICE ŞI ELECTRONICE DIN ROMÂNIA CHESTIONAR PENTRU FIRME CE ACTIVEAZĂ ÎN DOMENIUL RECICLARII DEŞEURILOR DE ECHIPAMENTE ELECTRICE ŞI ELECTRONICE DIN ROMÂNIA Completarea acestui chestionar stă la baza elaborării unui proiect privind creşterea

More information

PLAN OPERAŢIONAL PRIVIND PREVENIREA ŞI COMBATEREA FENOMENULUI VIOLENŢEI ÎN MEDIUL ŞCOLAR An şcolar

PLAN OPERAŢIONAL PRIVIND PREVENIREA ŞI COMBATEREA FENOMENULUI VIOLENŢEI ÎN MEDIUL ŞCOLAR An şcolar PLAN OPERAŢIONAL PRIVIND PREVENIREA ŞI COMBATEREA FENOMENULUI VIOLENŢEI ÎN MEDIUL ŞCOLAR An şcolar 2013-2014 OBIECTIV 1. Prevenirea si combaterea agresiunilor fizice, verbale sau de alta natură care se

More information

508/ /2003, (CE) 861/2006, (CE)

508/ /2003, (CE) 861/2006, (CE) REGULAMENTUL (UE) NR. 508/2014 din 15 mai 2014 privind Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime şi de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2328/2003, (CE) nr. 861/2006, (CE) nr. 1198/2006 şi (CE)

More information

Fondul Social European : manual pentru sindicate

Fondul Social European : manual pentru sindicate ETUI-REHS European Trade Union Institute RESEARCH EDUCATION HEALTH & SAFETY Fondul Social European 2007-2013: manual pentru sindicate European Trade Union Confederation (ETUC) OD 1957 Produced with financial

More information

Hotărârea Guvernului nr. 870 din 6 noiembrie 2013 privind aprobarea Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor

Hotărârea Guvernului nr. 870 din 6 noiembrie 2013 privind aprobarea Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor Hotărârea Guvernului nr. 870 din 6 noiembrie 2013 privind aprobarea Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor 2014-2020 ART. 1 Se aprobă Strategia naţională de gestionare a deşeurilor 2014-2020,

More information

Split Screen Specifications

Split Screen Specifications Reference for picture-in-picture split-screen Split Screen-ul trebuie sa fie full background. The split-screen has to be full background The file must be exported as HD, following Adstream Romania technical

More information

Marketing politic. CURS (tematică & bibliografie) Specializarea Ştiinţe Politice, anul III

Marketing politic. CURS (tematică & bibliografie) Specializarea Ştiinţe Politice, anul III Marketing CURS (tematică & bibliografie) Specializarea Ştiinţe Politice, anul III Lect.dr. Corina Barbaros (corina.barbaros@uaic.ro) Obiectivele cursului: 1. Familiarizarea studenţilor cu modelele clasice

More information

RESPONSABILITATEA SOCIALĂ ŞI COMPETITIVITATEA DURABILĂ. Social Responsibility And Sustainable Competitivness

RESPONSABILITATEA SOCIALĂ ŞI COMPETITIVITATEA DURABILĂ. Social Responsibility And Sustainable Competitivness ANALELE ŞTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII ALEXANDRU IOAN CUZA DIN IAŞI Tomul LII/LIII Ştiinţe Economice 2005/2006 RESPONSABILITATEA SOCIALĂ ŞI COMPETITIVITATEA DURABILĂ ANDREI MAXIM * Social Responsibility

More information

Oferta de programe. CCD Cluj oferă 82 de programe de formare personalului din sistem: 8228 de cadre didactice şi 2255 personal nedidactic.

Oferta de programe. CCD Cluj oferă 82 de programe de formare personalului din sistem: 8228 de cadre didactice şi 2255 personal nedidactic. Oferta de programe CCD Cluj oferă 82 de programe de formare personalului din sistem: 8228 de cadre didactice şi 2255 personal nedidactic. 1 Categoria Denumirea programului Nr. cadre didactice estimate

More information

Anexa 2.49 PROCEDURA ANALIZA EFECTUATĂ DE MANAGEMENT

Anexa 2.49 PROCEDURA ANALIZA EFECTUATĂ DE MANAGEMENT Anexa 2.49 PROCEDURA UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIŞTE COD: PROCEDURĂ OPERAŢIONALǍ Aprobat: RECTOR, Prof. univ. dr. ION CUCUI Responsabilităţi. Nume, prenume Funcţia Semnătura Elaborat Conf. univ. dr.

More information

ROLUL REŢELELOR DE INOVARE ÎN CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII REGIONALE

ROLUL REŢELELOR DE INOVARE ÎN CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII REGIONALE ROLUL REŢELELOR DE INOVARE ÎN CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII REGIONALE Prep. univ. drd. Alexandru Ionuţ ROJA Universitatea de Vest din Timişoara ABSTRACT. The complexity of the business envirnonment, competitition

More information

SUBIECTE CONCURS ADMITERE TEST GRILĂ DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR FILIERA DIRECTĂ VARIANTA 1

SUBIECTE CONCURS ADMITERE TEST GRILĂ DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR FILIERA DIRECTĂ VARIANTA 1 008 SUBIECTE CONCURS ADMITERE TEST GRILĂ DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR FILIERA DIRECTĂ VARIANTA 1 1. Dacă expresiile de sub radical sunt pozitive să se găsească soluţia corectă a expresiei x x x 3 a) x

More information

Strategia naţională de dezvoltare a ecoturismului în România

Strategia naţională de dezvoltare a ecoturismului în România Strategia naţională de dezvoltare a ecoturismului în România Faza I EXPERIENŢA ECOTURISTICĂ LA NIVEL NAŢIONAL ŞI INTERNAŢIONAL Beneficiar: MINISTERUL TURISMULUI Bucureşti septembrie, 009 COORDONATOR STUDIU

More information

I NTRODUCERE SĂNĂTATEA 2020 SĂNĂTATE ŞI DEZVOLTARE ÎN EUROPA DE AZI INTERVIU. Zsuzsanna JAKAB 1 şi Agis D. TSOUROS 2

I NTRODUCERE SĂNĂTATEA 2020 SĂNĂTATE ŞI DEZVOLTARE ÎN EUROPA DE AZI INTERVIU. Zsuzsanna JAKAB 1 şi Agis D. TSOUROS 2 SĂNĂTATEA 2020 SĂNĂTATE ŞI DEZVOLTARE ÎN EUROPA DE AZI Zsuzsanna JAKAB 1 şi Agis D. TSOUROS 2 1 Director regional OMS pentru Europa, 2 Director, Divizia de politici şi gestionare pentru sănătate şi bunăstare,

More information

Regiunea Sud-Vest Oltenia

Regiunea Sud-Vest Oltenia Regiunea Sud-Vest Oltenia Planul Regional de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Muncă (PRAO) 2009-2013 Înfiinţarea şi funcţionarea Secretariatului Tehnic al Pactului Teritorial S-V Oltenia pentru Ocuparea

More information

GUVERNUL ROMÂNIEI PROGRAMUL NAŢIONAL DE REFORME

GUVERNUL ROMÂNIEI PROGRAMUL NAŢIONAL DE REFORME GUVERNUL ROMÂNIEI PROGRAMUL NAŢIONAL DE REFORME - 2007-1 Instituţiile participante la elaborarea Programului Naţional de Reforme 2007-2010 Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă Agenţia Naţională

More information

Comunitate universitară pentru managementul calităţii în învăţământul superior

Comunitate universitară pentru managementul calităţii în învăţământul superior Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară 1 Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere

More information

Raionul Şoldăneşti la 10 mii locuitori 5,2 4,6 4,4 4,8 4,8 4,6 4,6 Personal medical mediu - abs,

Raionul Şoldăneşti la 10 mii locuitori 5,2 4,6 4,4 4,8 4,8 4,6 4,6 Personal medical mediu - abs, Indicatorii de bază privind sănătatea populaţiei raionului şi rezultatele de activitate a instituţiilor medico - sanitare publice Reţeaua instituţiilor medicale: -spitale republicane 17 - - - - - - -spitale

More information

Ghid metodologic de implementare a proiectelor pilot

Ghid metodologic de implementare a proiectelor pilot Ministerul Internelor şi Reformei Administrative Unitatea Centrală pentru Reforma Administraţiei Publice Ghid metodologic de implementare a proiectelor pilot 1 Prefaţă În contextul aderării României la

More information

CLUJUL VERDE (DEZVOLTARE DURABILĂ) PLANIFICAREA STRATEGICĂ A MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA POLITICI DE MEDIU -

CLUJUL VERDE (DEZVOLTARE DURABILĂ) PLANIFICAREA STRATEGICĂ A MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA POLITICI DE MEDIU - CLUJUL VERDE (DEZVOLTARE DURABILĂ) PLANIFICAREA STRATEGICĂ A MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA 2014-2020 - POLITICI DE MEDIU - 2014 1 Cuprins: 1. Introducere. Viziune strategică... 3 2. Baza de informaţii şi metodologia

More information

SDSC Schema de dezvoltare a spaţiului comunitar

SDSC Schema de dezvoltare a spaţiului comunitar SDSC Schema de dezvoltare a spaţiului comunitar Spre o dezvoltare spaţială echilibrată şi durabilă a teritoriului Uniunii Europene Aprobat la Consiliul informal al Miniştrilor responsabili de amenajarea

More information

SECURITATEA ENERGETICĂ A ROMÂNIEI ÎN CONTEXT EUROPEAN

SECURITATEA ENERGETICĂ A ROMÂNIEI ÎN CONTEXT EUROPEAN UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE CAROL I Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate dr. Cristian BĂHNĂREANU Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României BĂHNĂREANU, CRISTIAN Securitatea

More information

PLANUL LOCAL DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A ORAŞULUI PUCIOASA

PLANUL LOCAL DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A ORAŞULUI PUCIOASA PLANUL LOCAL DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A ORAŞULUI PUCIOASA 2007 2013 MARTIE 2006 PRIMĂRIA PUCIOASA 1. CUPRINS 1. Cuprins........ 1 2. Introducere....... 3 3. Colectivul de redactare.. 4 4. Contextul

More information

PREMISE ALE MOBILITĂŢII ÎN TERITORIUL SISTEMELOR URBANE Două cazuri din România

PREMISE ALE MOBILITĂŢII ÎN TERITORIUL SISTEMELOR URBANE Două cazuri din România THE SMART MOBILITY AND THE STRUCTURING OF AN INTELLIGENT AND RESILIENT MODEL PREMISE ALE MOBILITĂŢII ÎN TERITORIUL SISTEMELOR URBANE Două cazuri din România Conf. dr. arh. Cătălin SÂRBU Universitatea de

More information

Dezvoltarea Durabilă a Turismului în Centrele Urbane. Sustainable Tourism Development in Urban Centers

Dezvoltarea Durabilă a Turismului în Centrele Urbane. Sustainable Tourism Development in Urban Centers Dezvoltarea Durabilă a Turismului în Centrele Urbane Sustainable Tourism Development in Urban Centers Asistent univ. OGÂRLACI ELENA MONICA Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir Facultatea de Management

More information

România - Construind puntea între cererea de energie din Vest şi oferta de resurse din Est

România - Construind puntea între cererea de energie din Vest şi oferta de resurse din Est România - Construind puntea între cererea de energie din Vest şi oferta de resurse din Est Dinu Patriciu, CEO The Rompetrol Group Bucureşti, 22 noiembrie, 2006 European şi Regional Resursele energetice

More information

COP 10 Decizia X/2. X/2. Plan Strategic pentru Biodiversitate

COP 10 Decizia X/2. X/2. Plan Strategic pentru Biodiversitate COP 10 Decizia X/2 X/2. Plan Strategic pentru Biodiversitate 2011-2020 PLAN STRATEGIC PENTRU BIODIVERSITATE 2011-2020 ŞI ŢINTELE AICHI PENTRU BIODIVERSITATE "Trăind în armonie cu natura" 1. Scopul Planului

More information

STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 120 CADRUL GENERAL AL STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT CUPRINS

STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 120 CADRUL GENERAL AL STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT CUPRINS 1 P a g e STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 120 CADRUL GENERAL AL STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT CUPRINS Paragrafele Introducere 1-2 Cadrul general de raportare financiară 3 Cadrul general pentru

More information

Pro-active environmental strategies, main source of competitive advantage within economic organizations

Pro-active environmental strategies, main source of competitive advantage within economic organizations 271 Pro-active environmental strategies, main source of competitive advantage within economic organizations Strategiile de mediu pro-active, sursă principală de avantaj competitiv la nivelul organizaţiilor

More information

Adresă Titular Strategie: Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice PENTRU

Adresă   Titular Strategie: Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice PENTRU S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. Punct de lucru: Calea Văcăreşti nr.342 sector 4, Bucureşti Tel.: 021 330 11 16 Fax: 021 301 85 80 Mobil: 0726 68 86 91 0726 68 86 92 www.ecosimplexnova.ro Adresă e-mail: office@ecosimplexnova.ro

More information

De ce ar trebui autorităţile regionale şi locale să implementeze sistemul integrat de management pentru dezvoltare sustenabilă??

De ce ar trebui autorităţile regionale şi locale să implementeze sistemul integrat de management pentru dezvoltare sustenabilă?? De ce ar trebui autorităţile regionale şi locale să implementeze sistemul integrat de management pentru dezvoltare sustenabilă?? Şase argumente în favoarea implementării sistemului de management al sustenabilității

More information

Criterii pentru validarea tezelor de doctorat începute în anul universitar 2011/2012

Criterii pentru validarea tezelor de doctorat începute în anul universitar 2011/2012 CNATCDU - Panel 4 - Stiinte juridice Criterii pentru validarea tezelor de doctorat începute în anul universitar 2011/2012 1. Între temă, titlu şi conţinutul tezei există concordanţă. 2. Tema tezei este

More information

PLAN STRATEGIC PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI DURABIL ÎN DELTA DUNĂRII DOCUMENT INIŢIAT ÎN CADRUL PROIECTULUI

PLAN STRATEGIC PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI DURABIL ÎN DELTA DUNĂRII DOCUMENT INIŢIAT ÎN CADRUL PROIECTULUI CONSILIUL JUDEŢEAN TULCEA PLAN STRATEGIC PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI DURABIL ÎN DELTA DUNĂRII DOCUMENT INIŢIAT ÎN CADRUL PROIECTULUI «DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI PENTRU UN TURISM DURABIL INTR-O ZONĂ UMEDĂ

More information

MANAGEMENTUL PROIECTELOR

MANAGEMENTUL PROIECTELOR MANAGEMENTUL PROIECTELOR Introducere în managementul proiectelor Legătura între strategii, politici, priorităţi, programe, proiecte, efecte Prin politici se stabileşte cadrul general şi obiectivele. Politica

More information

ACTION LEARNING UN PROGRAM DE DEZVOLTARE MANAGERIALĂ

ACTION LEARNING UN PROGRAM DE DEZVOLTARE MANAGERIALĂ Centre for Development in Management B-dul Titulescu 34/5 3400 Cluj-Napoca România tel. +4-0264-41.89.41 ; +4-0264-41.89.42 fax. 41.89.43 Email: office@cdm.ro Web page: www.cdm.ro ACTION LEARNING UN PROGRAM

More information

Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi

Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi P r o i e c t Versiunea VI, Rev.1 18 iulie 2008 Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030 Guvernul României Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile Programul

More information

GHID DE BUNE PRACTICI PENTRU PLANIFICAREA ŞI IMPLEMENTAREA INVESTIŢIILOR DIN SECTORUL INFRASTRUCTURĂ RUTIERĂ

GHID DE BUNE PRACTICI PENTRU PLANIFICAREA ŞI IMPLEMENTAREA INVESTIŢIILOR DIN SECTORUL INFRASTRUCTURĂ RUTIERĂ MARIUS NISTORESCU ALEXANDRA DOBA IOANA SÎRBU RADU MOŢ CRISTIAN REMUS PAPP ANDRÁS ATTILA NAGY TIBOR SOS GHID DE BUNE PRACTICI PENTRU PLANIFICAREA ŞI IMPLEMENTAREA INVESTIŢIILOR DIN SECTORUL INFRASTRUCTURĂ

More information