ANTREPRENORIATUL: CONCEPTE, CULTURI, METODE ŞI TEHNICI

Save this PDF as:
 WORD  PNG  TXT  JPG

Size: px
Start display at page:

Download "ANTREPRENORIATUL: CONCEPTE, CULTURI, METODE ŞI TEHNICI"

Transcription

1 ANTREPRENORIATUL: CONCEPTE, CULTURI, METODE ŞI TEHNICI Modul 3 PROF.UNIV.DR. HORAŢIU ŞOIM Promovarea culturii antreprenoriale şi formare antreprenorială în mediul de afaceri din judeţul Sălaj Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane POS DRU - Axa prioritară 3 Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor POS DRU Domeniul major de intervenţie 3.1 Promovarea culturii antreprenoriale Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Investeşte în oameni!

2 2

3 1. INTRODUCERE Antreprenoriatul este o sursă de inovare şi schimbare, şi ca atare stimulează creşterea productivităţii şi a competitivităţii economice. Antreprenoriatul este strâns legat de cunoştinţe şi flexibilitate, doi factori care au câştigat o nouă semnificaţie ca sursă a competitivităţii într-o economie mondială din ce în ce mai globalizată. Odată cu schimbările tehnologice şi cu intensificarea concurenţei mondiale aduse de globalizare şi de liberalizarea economică, ipoteza că încurajarea spiritului antreprenorial reprezintă încurajarea competitivităţii unei ţări, azi pare mai valabil decât oricând. Este surprinzător faptul că actuala discuţie dezbate importanţa antreprenoriatului în special în ţările dezvoltate şi faptul că problema modului de stimulare a spiritul antreprenorial pare să fie o preocupare primordială a factorilor de decizie din ţările OCDE. Ca un element-cheie în asigurarea competitivităţii ţărilor dezvoltate, spiritul antreprenorial este chiar mai important pentru ţările în curs de dezvoltare care încearcă să atingă competitivitatea pe pieţele internaţionale. Acest document analizează următoarele întrebări: Care este natura exactă a spiritului antreprenorial şi rolul său în teoria economică? Cât de mult au avansat teoria şi de cercetare de la teoria ciclurilor lungi ale lui Schumpeter? Ce sunt legăturile spiritului antreprenorial şi creşterea economică? Pot fi considerat antreprenoriatul ca fiind interfaţa între întreprinderi mici (de nivel micro) şi creşterea economică (la nivel macro)? Având în vedere faptul că spiritul antreprenorial joacă un rol important în dezvoltarea economică, cum poate fi promovat? 3

4 CE ESTE ANTREPRENORIATUL? Majoritatea cercetărilor economice, psihologice şi sociologice punctează faptul că spiritul antreprenorial este un proces şi nu un fenomen static. Antreprenoriatul este mai mult decât un factor economic mecanic (Pirich 2001: 14-15). Antreprenoriatul are de a face cu schimbarea şi este, de asemenea, frecvent asociat cu probleme legate de alegere. Definiţiile existente despre antreprenoriat fac adesea referire la rolul funcţional al antreprenorilor 1 şi includ coordonare, inovare, neutralizarea incertitudinii, furnizare de capital, luare a deciziilor, proprietate şi alocare a resurselor (Friijsetal. 2002: 1-2; Jääskeläinen 2000: 5). Într-adevăr, trei dintre cele mai frecvente roluri funcţionale menţionate ale antreprenorilor sunt asociate cu principalele şcoli de gândire cu privire la antreprenoriat: Căutarea riscului: antreprenorii descrisi de Cantillon sau Knight doresc să-şi asume riscurile asociate cu incertitudine Inovare: antreprenorii descrisi de Schumpeter grăbesc generarea, diseminarea şi punerea în aplicare a ideilor inovatoare Căutarea oportunităţii: antreprenorii descrisi de Kizner identifica oportunităţi şi reusesc sa obtina profit din acestea (OCDE, 1998: 11; Carree şi Thurik 2002: 8) O definiţie operaţională a antreprenoriatului care sintetizeaza cu succes rolurile funcţionale ale antreprenorilor este cee a lui Wennekers şi Thurik (1999):... capacitatea şi voinţa manifestată a indivizilor, pe cont propriu, în echipe din interiorul şi din afara organizaţiilor existente, de a percepe şi de a crea noi oportunităţi economice (produse noi, noi metode de producţie, noi scheme de organizare şi noi combinaţii produs-piaţă) şi de a introduce ideile lor pe piaţă, în ciuda incertitudinii şi a altor obstacole, prin luarea deciziilor cu privire la amplasarea, forma şi utilizarea resurselor şi instituţiilor. (46-47) Antreprenoriatul este, prin urmare, în esenţă o caracteristică comportamentală a unei persoane. Antreprenorii o pot expune numai în timpul unei anumite faze a carierei lor, sau numai cu privire la anumite activităţi (Carree şi Thurik 2002: 4-5). 1 See, for instance, Barreto (1989). 4

5 1.1. Mituri despre antreprenori Mitul 1 Antreprenorii se nasc, nu se fac. Realitatea - În timp ce antreprenorii se nasc cu o anumită inteligenţă nativă, un fler pentru a crea, şi energie, prin ele insele aceste talente sunt ca şi ceramica neformată sau pânza nepictată. Crearea unui antreprenor se face prin acumularea de abilităţi relevante, know-how, experienţe, şi contacte pe o perioadă de ani şi include şi doze mari de dezvoltare de sine. Capacitatea creativă de a imagina şi apoi urmărirea unei oportunităţi este un descendent direct cel puţin 10 sau mai mulţi ani de experienţă care conduc la recunoaşterea tiparului Mitul 2 Oricine poate începe o afacere. Realitatea - Antreprenorii care fac diferenţa între o idee şi o oportunitate, şi care tind destul de sus, încep afaceri care au o şansă mai bună de success. Norocul, în măsura în care este implicat, necesită o bună pregătire. Şi cea mai uşoară parte este să începi. Ceea ce e mai greu este supravieţuirea, susţinerea, şi clădirea unei afaceri astfel încât fondatorii ei să culeagă roadele. Probabil doar una din 10 până la 20 de afaceri noi care supravieţuieşte cinci ani sau mai mulţi oferă un câştig de capital pentru fondatori Mitul 3 Antreprenorii sunt jucători de noroc. Realitatea - Antreprenorii de success îşi asumă riscuri calculate şi u mare grijă. Ei încearcă să influenţeze sorţii, de cele mai multe ori prin a-i face pe alţii să împartă riscuririle împreună cu ei şi prin evitarea sau minimalizarea riscurilor dacă au de ales. De cele mai multe ori impart riscul în părţi mai mici, doar atunci îşi alocă timp sau resurse pentru a determina dacă vor merge mai departe. Ei nu încearcă în mod deliberat să îşi asume mai multe riscuri, de care adesea nu este nevoie, nici nu se intimidează în faţa riscurilor care nu pot fi evitate. 5

6 Mitul 4 Antreprenorii vor tot spectacolul pentru ei Realitatea - Deţinerea şi derularea întregului spectacol pune efectiv o limită superioară dezvoltării. Antreprenorii individuali de obicei reuşesc să supravieţuiască. Este extrem de dificil să creşti o afacere cu potenţial mai mare prin munca unul singur om. Antreprenorii cu potenţial mai mare îţi creează o echipă, o organizaţie, o companie. De asemenea, 100% din nimic este nimic, deci, în loc să se ia o bucată mare din tort, ei depun eforturi pentru a face tortul mai mare Mitul 5 Antreprenorii sunt proprii lor şefi şi sunt complet independenţi Realitatea - Antreprenorii sunt departe de a fi independanţi şi trebuie să servească mulţi stăpâni. Aceste părţi implicate (stakeholders) includ parteneri, investitori, clienţi, furnizori, creditori, angajaţi, familii, şi aceia fară de care există obligaţii sociale şi comunitare. Antreprenorii, totuşi, pot face singuri alegeri de care se angajează să răspundă. Este foarte dificil, şi rar, să se clădească o afacere cu vânzări de peste 1 milion de lei de unul singur Mitul 6 Antreprenorii lucrează mai mult şi mai greu decât managerii din companiile mari Realitatea - Nu este nici o dovadă că toţi antreprenorii lucrează mai mult decât substituţii din corporatii. Unii da, alţii nu. Unii chiar spun că lucrează mai puţin Mitul 7 Antreprenorii au de a face cu un stress imens şi plătesc un preţ mare pentru succes Realitatea - Nu este nici o îndoială în asta.a fi un antreprenor este stresant şi solicitant. Dar, nu este nici o dovadă că ar fi mult mai stresant decât numeroase alte roluri profesionale foarte solicitante, şi antreprenorii îşi găsesc slujba mai satisfăcătoare. Au un sentiment de reuşită, sunt mai sănătoşi, şi sunt mult mai puţin inclinati să se pensioneze decât cei care 6

7 lucrează pentru altcineva. De trei ori mai multi antreprenori decât manageri de corporatii au spus că nu vor să se pensioneze niciodată Mitul 8 Începerea unei afaceri este riscantă şi deseori se termină cu eşec Realitatea - Antreprenorii talentaţi şi cu experienţă - deoarece ei urmăresc oportunităţi atractive şi sunt capabili să atragă persoanele potrivite şi finanţarea necesară şi alte resurse pentru a face afacerea să meargă - deseori dezvoltă afaceri de succes. În plus, unele afaceri pot eşua, dar antreprenorii pot merge mai departe. Eşecul este deseori focul care căleşte oţelul experienţei de învăţare al unui antreprenor Mitul 9 Banii sunt ingredientul cel mai important în demararea unei afaceri. Realitatea - Dacă talentul şi celelalte ingrediente sunt acolo, banii vor veni, dar nu este sigur ca dacă un antreprenor are destui bani, el sau ea va reuşi. Banii sunt unul dintre cele mai puţin importante ingrediente într-o nouă afacere de success. Banii sunt pentru antreprenor ceea ce pensula şi vopseaua sunt pentru artist - o uneltă, care, în mâinile bune, poate să creeze minunăţii. Banii sunt mai degrabă o cale de a ţine scorul, decât un scop în sine. Antreprenorii se bucură de fiorul competitiei, şi de fiecare dată, chiar şi după ce a făcut câteva milioane de lei sau mai mult, un antreprenor va lucra fără răgaz pe baza unei noi viziuni la crearea unei noi companii Mitul 10 Antreprenorii ar trebui să fie tineri şi energici. Realitatea - În timp ce aceste calităţi ajută, vârsta nu este o barieră. Vârsta medie al antreprenorilor care încep afaceri cu potenţial ridicat este cam pe la 30 de ani, şi sunt numeroase exemple de antreprenori care încep afaceri la vârsta de 60 de ani. Ceea ce este critic este să posezi know-how-ul relevant, experienţa, şi contactele care facilitează foarte mult recunoaşterea şi urmărirea oportunităţii. 7

8 Mitul 11 Antreprenorii sunt motivaţi doar de căutarea succesului financiar. Realitatea - Antreprenorii care caută afaceri cu potenţial sunt mai atraşi de construirea de întreprinderi şi realizarea unui câştig de capital de lungă durată decât de bucuria imediată oferită prin salarii mari şi bonusuri. Un sentiment de reuşită şi realizare personală, de control al propriului destin, şi realizarea viziunii şi visurilor lor sunt de asemenea motivatori puternici. Banii sunt văzuţi ca un instrument şi un mod de a ţine socoteala Mitul 12 Antreprenorii vor să aibă control şi putere asupra celorlalţi. Realitatea - Antreprenorii de success sunt motivati de căutarea responsabilităţii, reuşitei, şi rezultatelor, şi mai putin de putere în sine. Ei tind spre un sentiment de reuşită şi de depăşirea concurentei, şi nu spre o nevoie personală pentru putere exprimată prin dominare şi controlul asupra celorlalţi. Prin virtutea realizărilor lor, ei pot fi puternici şi influenţi, dar acestea sunt mai mult rezultate ale procesului antreprenorial decât o forţă motivatoare Mitul 13 Dacă un antreprenor este talentat, succesul va apărea într-un an sau doi. Realitatea - O maximă veche printre oamenii de afaceri capitaliste spune totul: Lămâile se coc în doi ani şi jumătate, dar pentru perle este nevoie de şapte sau opt ani. Rareori o afacere nouă se stabileşte solid în mai puţin de trei sau patru ani Mitul 14 Orice antreprenor cu o idée bună poate să strângă capital pentru o afacere. Realitatea - Din afacerile antreprenorilor cu idei bune care caută capital pentru afacere, doar 1 până la 3 din 100 sunt finanţate. 8

9 Mitul 15 Dacă un antreprenor are destul capital de început, el sau ea nu poate da greş Realitatea - Opusul este de regulă adevărat; asta fiind, prea multi bani la început deseori crează euforie şi sindromul copilului răsfăţat. Lipsa de disciplină şi cheltuielile impulsive de obicei duc spre probleme serioase şi spre eşec. 9

10 2. ANTREPRENORIATUL ŞI DEZVOLTAREA ECONOMICĂ 2.1. Abordare teoretică Antreprenorul a fost un agent fundamental în majoritatea teoriilor despre producţie, distribuţie şi creştere. Rolul antreprenoriatului ca forţă motrică a creşterii economice a găsit cel mai explicit fundament în teoria ciclurilor lungi a lui Joseph Schumpeter. Potrivit lui Schumpeter, Toată lumea este un antreprenor, când de fapt, el realizează noi combinaţii. Găsirea de noi combinaţii de factori de producţie este un proces de descoperire antreprenorială, care va deveni motorul care conduce la dezvoltare economică. Aceste noi combinaţii constituie modalităţi mai bune de a răspunde cererii existente sau de creare de noi produse, adesea făcând ca tehnologiile şi produsele actuale să fie învechite (într-un proces de distrugere creativă ). Firma antreprenorului inovativ va creşte, în consecinţă, prin dublul proces de a lua din cota de piaţă a furnizorilor existenţi şi de a creşte cererea generală pentru produsele oferite pe piaţă (prin extinderea limitelor activităţii economice). Astfel, procesul de distrugere creativă este construit pe eforturile antreprenoriale dinamice, deliberate pentru a schimba structurile pieţei şi poate fi propice pentru alte inovaţii şi oportunităţi de profit. Bazat pe conceptul de distrugere creativă, Schumpeter a formulat teoria ciclurilor lungi de afaceri şi de creştere economică. Ciclurile de afaceri sunt privite ca rezultat al inovării, care constă în generarea unei idei noi şi punerea în aplicare a acesteia într-un produs, proces sau serviciu nou, care să conducă la creşterea dinamică a economiei naţionale, la creşterea ocupării forţei de muncă, şi creării de profit net pentru întreprinderile inovatoare (Schumpeter 1911: 78; Schumpeter 1942: 83-84; Dejardin 2000: 2; Jääskeläinen 2000: 9-10, 15; Thurik şi Wennekers 2001: 2; Barreto 1989: 22-34). În timp ce economiile în curs de dezvoltare cresc aşa cum prezic modelele standard de creştere economică (prin acumularea de capital uman şi fizic şi creşterea gradului de specializare), o dată ce o economie a intrat în faza industrializată a dezvoltării capitaliste, o schimbare calitativă se produce în 10

11 factorii determinanti ai creşterii economice. În economiile industriale avansate, creşterea economică este determinată de avansul tehnologic şi de cunoştinţele acumulate prin eforturile de cercetare & dezvoltare ale firmelor (Peretto 1999). Schmitz prezintă un model în care activitatea antreprenorială este un factor cheie de creştere a productivităţii. În model său, Schmitz se concentrează în special pe rolul activităţilor imitative ale antreprenorilor în creşterea economică. Această abordare este motivată de experienţa creşterii a multor economii, sugerând că principalul factor care contribuie la creşterea economică aste mai mult antreprenorul imitator decât antreprenorul inovator. Antreprenorii imitatori sunt antreprenorii care imită activităţile existente şi le pun în practică, astfel, adesea creând cunoştinţe printr-un proces pe care Schmitz îl caracterizează ca învăţare prin punerea în aplicare (Schmitz 1989) Abordare empirică (practică) Există numeroase aspecte în literatura empirică cu privire la antreprenoriat şi creşterea economică care utilizează diferite modalităţi de a măsura activitatea antreprenorială. De exemplu, în timp ce o direcţie de studii empirice măsoară antreprenoriatul din punctul de vedere al procentului activităţii economice contabilizat de firmele mici, alte studii utilizează date cu privire la autoocuparea forţei de muncă, numărul de participanţi pe piaţă (concurenţa) sau numărul de start-up-uri de firme ca indicator al activităţilor antreprenoriale (Carree şi Thurik 2002: 16; OCDE 1998: 11-12) 2. Împreună cu studii recente referitoare la ţările OCDE 3, analizele de la Global Entrepreneurship Monitor (GEM) reprezintă una dintre cele mai importante surse de analiză statistică a legăturilor dintre activitatea antreprenorială şi creşterea economică. GEM este un program de cercetare lansat în 1999 care oferă evaluări anuale despre nivelului naţional al spiritului antreprenorial. Analizele GEM se bazează pe o evaluare armonizată a nivelului naţional al activităţii antreprenoriale pentru toate ţările participante şi reprezintă una dintre puţinele surse de date cu privire la antreprenoriat care să conducă la o comparare intre ţări. GEM măsoară activitatea antreprenorială naţională cum 2 All these measures have several limitations. For instance, data on start-ups only account for net entry of firms, giving little information on volatility, and exclude intrapreneurship, or entrepreneurial activity within existing enterprises. 3 For instance, studies on OECD countries reveal a positive relationship between business start-up rates in OECD countries between 1988 and 1996 and economic growth between 1989 and 1999 (see Kantis et al. 2002: 1). 11

12 ar fi ponderea persoanelor dintr-o ţară, care sunt implicate activ în începerea unei noi afaceri şi/sau gestionează o afacere care are mai puţin de 42 luni, în totalul forţei de muncă,. În ultimul său raport (2002), GEM arată că nivel naţional al activităţii antreprenoriale are o asociere statistică semnificativă cu nivelul creşterii economice. Datele GEM sugerează de asemenea că nu există ţări cu nivele ridicate al spiritului antreprenorial şi nivele scăzute de creştere economică (Reynolds et al. 2002: 7, 24). Până acum, datele GEM au trebuit să fie privite cu prudenţă. Se poate, în orice caz, presupune că o analiză a mai multor ţări pe o perioadă mai lungă de timp va acumula dovezi ale unei legături pozitive între ratele ridicate ale spiritului antreprenorial şi creşterea economică. Acest lucru sugerează o creştere a importanţei antreprenoriatului ca o caracteristică a economiei, adesea menţionată ca fiind transformarea de la o economie "gestionată" la una "antreprenorială" (Thurik şi Wennekers 2001: 3; Friijs et al. 2002: 11). Transformarea către o "economie antreprenorială" a avut loc între mijlocul anilor 1970 şi începutul anilor 1990 şi a devenit evidentă printr-o schimbare în structura industriei principala pondere a activităţii economice trecănd de la marile întreprinderi către entităţi mai mici, în special către întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri). Creşterea numărului IMM-urilor şi creşterea ponderii subcontractării (outsourcing) în activitatea firmelor mari reprezintă o reacţie la dependenţa crescândă de flexibilitate şi cunoaştere ca factori de producţie, dependență determinată de schimbările tehnologice şi de intensificarea concurenţei la nivel global. Întreprinderile mici par să fie mai bine adaptate pentru a face faţă condiţiilor unei globalizări în creştere, întrucât acestea dovedesc flexibilitate şi predispoziţie mai mare la inovare şi sunt un vehicul remarcabil pentru canalizarea ambiţiilor antreprenoriale ale indivizilor (Audretsch şi Thurik 2001: 6-11; Carree şi Thurik 2002: 7-8). În plus, strategiile de externalizare stabilite pentru firmele mari merg mână în mână cu un nou accent pe "intrapreneurship" (comportamentul antreprenorial în cadrul unei companii existente), care este considerată esenţială pentru succesul competitiv (OCDE, 1998: 35). Importanţa crescândă a spiritului antreprenorial, ca rezultat al acestor evoluţii este cel mai bine exprimată în cuvintele lui Michael Porter: "Invenţia şi spiritul antreprenorial se află în centrul avantajului competitiv naţional" (Porter 1990: 125). 12

13 2.3. Cadrul conceptual pentru a stabili legătura dintre spiritul antreprenorial cu creşterea economică Wennekers şi Thurik (1999) au stabilit următorul model, relaţionând spiritul antreprenorial cu activitatea de creştere economică: Nivelul de analiză Condiţii pentru antreprenoriat Elemente cruciale ale antreprenoriatului Impactul spiritului antreprenorial Nivel individual Dotări psihologice Instituţii culturale Atitudini Îndemânări ACŢIUNI Auto-realizare Avere personală Nivelul firmei Cultura de afaceri Instituţii culturale Start-up-uri Intrarea pe pieţe noi Inovaţii Performanţa firmei Macro nivel Diversitate Concurenţă Selecţie Competitivitate Creştere economică Fig. 1 - Modelul Wennekers şi Thurik Sursa: Carree şi Thurik (2002): 20 Modelul face distincţie între trei niveluri de analiză: nivelul individual, nivelul firmei şi nivelul macroeconomic. Activitatea antreprenorială provine de la nivel individual şi poate fi întotdeauna urmărită până la o singură persoană, antreprenorul. Antreprenoriatul este, prin urmare, indus de către atitudinile, motivele, abilităţi şi dotări psihologice ale unui individ. Cu toate acestea, antreprenorul individual nu întreprinde activităţi antreprenoriale într-un vid temporatl şi spatial, ci este afectat de contextul în care el sau ea acţionează. Prin urmare, motivele şi acţiunile antreprenoriale sunt influenţate de factorii culturali şi instituţionali, de mediul de afaceri şi condiţiile macroeconomice. 13

14 În timp ce antreprenoriatul provine de la nivel individual, realizarea este obţinută la nivel de firmă. Start-up-urile sau inovaţiile sunt vehicule de transformare a calităţilor antreprenoriale personale şi a ambiţiilor în acţiuni. La macro nivelul industriilor şi economiilor naţionale, suma activităţilor antreprenoriale constituie un mozaic de experimente concurente, idei noi şi iniţiative. Această concurenţă duce la varietate şi schimbare pe piaţă - care este, o selecţie a celor mai viabile firme, a imitaţiei acestora şi o înlocuire a firmelor învechite. Activitatea antreprenorială, prin urmare, extinde şi transformă potenţialul productiv al economiei naţionale prin inducerea creşterii productivităţii şi o expansiune de noi nişe şi industrii. Procesele la nivel global sunt, la rândul lor, legate de nivelul individual, în mod evident incluzând mecanisme importante de feedback pentru întreprinzătorii individuali. Antreprenorii pot învăţa atât din propriile lor succese şi eşecuri cât şi din ale altora, ceea ce le permite acestora să îşi îmbunătăţească abilităţile şi să îşi adapteze atitudinile (Caree şi Thurik 2002: 19-20). Conceptul cadru al celor de la GEM are un punct de vedere uşor diferit. El analizează succesul firmelor mari ca promovând oportunităţi de piaţă pentru IMM-uri şi rolul antreprenoriatului în procesul de crearea/creştere al întreprinderii ca principal mecanism de conducere a creşterii macroeconomice împreună cu caracterul complementar al acestora. Contextul social, cultural şi politic Condiţii cadru naţional generale Deschidere (comerţ extern) Guvern (măsură, rol) Pieţele financiare (eficienţă) Tehnologie şi R&D (nivel, intensitate) Infrastructură (fizic) Management (competenţe) Piaţa forţei de muncă (flexibilă) Instituţii (imparţiale, statul de drept) Principalele firme cunoscute Firme micro, mici şi mijlocii Creşterea economică naţională (PIB, locuri de muncă) Condiţii cadru antreprenoriale Financiar Politici guvernamentale Programe guvernamentale Educaţie şi formare Transfer R & D Infrastructură comercială şi legală Deschiderea pieţei interne Acces la infrastructura fizică Norme culturale şi sociale Oportunităţi antreprenoriale 14 Capacitate antreprenorială Abilităţi Motivare Crearea şi închiderea întreprinde-rilor

15 Fig. 2 - Modelul conceptual GEM Sursa: Adaptat Reynolds et al. (2002): 40. Partea de sus din Fig. 2 se concentrează pe rolul întreprinderilor mari bine asezate pe piată. În funcţie de condiţiile cadru naţionale, firmele mari, în general integrate în comerţul internaţional, pot promova auto-extinderea şi maturizarea. Succesul economic al marilor întreprinderi tinde să creeze noi oportunităţi de piaţă pentru IMM-uri prin intermediul transferului tehnologiilor, creării de noi firme in domeniul tehnologic, şi creşterii cererii interne de bunuri şi servicii, ți integrării IMM-urilor în reţelele de furnizori. Totuşi, dacă firmele interne au posibilitatea de a sesiza aceste oportunităţi ele depind în mare măsură de existenţa unui sector al IMM-urilor competitiv şi activ. Partea de jos a Fig. 2 evidenţiază cel de-al doilea mecanism de stimulare a creşterii economice: rolul antreprenoriatului în crearea şi dezvoltarea firmelor. Procesul antreprenorial are loc în contextul unui set de condiţii generale (a se vedea "Condiţiile-cadru antreprenoriale"). De asemenea, depinde de: 1 apariţia şi prezenţa unor oportunităţi de piaţă şi 2 capacitatea, motivaţia şi abilităţile persoanelor de a înfiinţa firme în căutarea acestor oportunităţi. În timp ce succesul întreprinderilor mari cunoscute tinde să creeze oportunităţi de profit pentru întreprinderile mici şi noile firme, aceste firme pot, de asemenea, afecta succesul întreprinderilor mari. De exemplu, fiind furnizori competitivi şi de încredere, IMM-urile furnizează un avantaj competitiv pentru firmele mari la nivel global (Reynolds et al. 2002: 40-41). Caseta 1: Studiul - The Global Entrepreneurship Monitor Conform studiilor Global Entrepreneurship Monitor (GEM) realizate alături de Centrul Kauffman pentru leadership antreprenorial, Colegiul Babson şi Şcoala de Afaceri din Londra, factorii care afectează diferitele niveluri de antreprenoriat sunt: - percepţia oportunităţilor, - o cultură care respectă antreprenorii şi acceptă disparităţi mari în crearea de avuţie, - politici şi infrastructuri de afaceri, - investiţii în învăţământul superior, 15

16 - demografia, de exemplu bărbaţii cu vârste cuprinse între sunt cel mai probabil, cei care încep o afacere. În timp ce capitalul de risc este în creştere, sprijinul financiar oferit de către sursele informale este mai mare de 10 de ori. Forţele naţionale, sociale, politice şi economice şi cadrul de sprijin pentru activitati antreprenoriale stau la baza dinamicii afacerilor în care firmele sunt continuu create si transformate. Indexul total al activităţii antreprenoriale combină două modalităţi de măsură: proporţia populaţiei adulte în angajat în prezent în crearea unei noi afaceri şi măsura în care noile firme au supravieţuit fazei de start-up. În cele mai multe ţări în curs de dezvoltare, antreprenorii şi inovatorii şi trebuie să lupte împotriva severelor constrângeri financiare, culturale şi birocratice. Când aceste persoane migrează spre o economie dezvoltată, infrastructura puternică şi atitudinile culturale le dau un avans în momentul startului, fapt dovedit de inovatorii succes indiani şi chinezi în Silicon Valley, California (Statele Unite). Pe baza unui studiu realizat în 37 de ţări, reprezentând aproximativ 62% din populatia lumii, studiul GEM din 2002 estimează că 460 de milioane de adulţi din întreaga lume sunt implicaţi în activităţi antreprenoriale. Aproximativ două treimi din antreprenori sunt orientaţi spre ocazie, în timp ce restul sunt orientaţi spre necesitate ceea ce înseamnă că încearcă să pornească afaceri, deoarece nu au opţiunea unui loc de muncă. Interesant, cea mai mare parte a noilor firme implică replicarea afacerilor existente, nu inovatii ieşite din comun. Cele mai ridicate niveluri de activitate au fost identificate în Thailanda, India, China şi Coreea, urmate de unele dintre fostele colonii britanice - Australia, Canada, Noua Zeelandă, Africa de Sud - şi apoi Israel şi ţările UE. În partea de jos a clasamentelor sunt ţările asiatice dezvoltate: Japonia, Taiwan şi Singapore. Profilul demografic al antreprenorilor sugerează că aproximativ două treimi sunt bărbaţi şi o treime femei. Grupul de vârstă cel mai reprezentativ este ani. 16

17 3. STIMULAREA ACTIVITĂŢII ANTREPRENORIALE Ambele modele conceptuale introduse de mai sus se referă la importanţa pe care o are nivelul individual - adică atitudinile, abilităţile şi acţiunile antreprenorilor individuali. Acest lucru indică faptul că politicile de stimulare a capacităţii antreprenoriale nu ar trebui să se concentreze exclusiv asupra condiţiilor macroeconomice sau accesul la finanţare, cele mai frecvente instrumente politice utilizate pentru a promova antreprenoriatul. Deşi astfel de politici sunt, fără îndoială importante pentru extinderea bazei de indivizi prin stimulente pentru a porni o afacere şi prin uşurarea accesaccesului la mijloacele necesare, aceste politici singure nu vor fi suficiente. Mai degrabă, întemeierea şi dezvoltarea de firme depind în mare măsură de calităţile antreprenoriale ale antreprenorului individual; un aspect subliniat de marele economist britanic Alfred Marshall (Barreto 1989: 54) Îmbunătăţirea cadrului de acţiune antreprenorială Important - depinde foarte mult de structura recompenselor din economie dacă spiritul antreprenorial va fi alocat în principal pentru activităţile care contribuie la produsul social sau la activităţi care sunt neproductive sau chiar distructive (Baumol 1990). Prin urmare, factorii politici de decizie se confruntă cu problema cum să creeze condiţii cadru care să conducă la activităţi antreprenoriale şi cum să se asigure că abilităţile antreprenoriale sunt alocate pentru activităţi care contribuie la produsul social. Este evident că aproape orice condiţie cadru economică, instituţională sau culturală are un anumit impact asupra antreprenoriatului. Este, de exemplu, în mod semnificativ mai uşor a efectua activităţi antreprenoriale într-un mediu macroeconomic stabil, cu un nivel scăzut de inflaţie, care permite antreprenorilor a interpreta în mod clar semnale despre cerere şi preţuri şi a dezvolta planuri de afaceri consecvente pe termen lung. Un studiu recent al OCDE distinge între fundamentele economice (stabilitate macroeconomică, pieţele de muncă, infrastructuri locale, nivelul de impozitare, etc), care influenţează orice activitate economică, şi problemele politice care afectează direct antreprenoriatul. Studiul identifică trei domenii politice importante pentru activităţile 17

18 antreprenoriale. Aceste domenii sunt accesul la finanţare, facilitarea intrării şi ieşirii firmelor pe/de pe piaţă şi scheme guvernamentale de sprijin (OCDE 2002: 8). Fig. 3 prezintă condiţii cadru pentru politicile ţărilor OCDE în domeniul promovării creării de firme şi a spiritului antreprenorial. Promovarea creării de firme şi a spiritului antreprenorial Creşterea accesului la finanţări Facilitarea intrării şi ieşirii Evaluarea programelor de sprijin guvernamental Accesul la credite Pieţele de stoc Accesul la capitalul de risc Greutatea administrativă a noii firme Tratamentul falimentului Poprietatea/planul de remunerare al angajatului Organizarea IMM-urilor Oportunităţi pentru grupurile dezavantajate Programe de informare Fig. 3 Principalele domenii politice pentru favorizarea condiţiilor cadru antreprenoriale Sursa: Adaptat de la OCDE (2002): Îmbunătăţirea accesului la finanţare În conformitate cu GEM, aproape 20% din antreprenorii intervievaţi au menţionat lipsa de finanţare ca cel mai important obstacol în calea activităţii lor antreprenoriale (Reynolds et al. 2000: 29). Deoarece întreprinderile mici 18

19 rareori îndeplinesc condiţiile pentru a obţine acces la credite bancare şi alte instrumente tradiţionale de finanţare a creanţelor, guvernele pot mări accesul la împrumuturi pentru firmele start-up, prin introducerea, de exemplu, a sistemelor de garantare a creditului. Prin aceste garantii guvernamentale, guvernele garantează plata unui anumit procent din împrumutul obţinut de la o instituţie financiară. Deşi astfel de sisteme pot îmbunătăţi accesul la finanţare pentru firmele noi si mici, studiile OCDE indică faptulcă piaţa de capital şi accesul la capitalul de risc ar putea fi un mecanism mai de succes pentru canalizarea capitalului spre sectoarele emergente. Acest lucru este valabil mai ales pentru firmele inovatoare mici, care sunt în general caracterizate printr-o mare încredere în active necorporale, medii de operare nesigure şi fluxuri de numerar negative. Ţinând seama de riscul implicat, aceste firme sunt rareori susţinute de sectorul bancar (OCDE 2002: 9; OCDE, 1998: 18) Facilitarea intrării şi ieşirii pe/de pe piaţă Condiţiile cadru ale activităţii antreprenoriale sunt probabil modelate la fel de mult de mediile de reglementare şi administrative ca şi de pieţe. Procedurile şi reglementările administrative guvernează modul în care firmele sunt create, şi conformitatea cu cerinţele de reglementare şi administrative constituie un cost permanent pentru întreprinderi. Mai mult, studiile comparative arată că pornirea unei afaceri poate fi mult mai complexă şi consumatoare de timp, în unele ţări decât în altele (OCDE, 1998: 20). Deoarece sarcinile administrative riscă să descurajeze activităţile antreprenoriale, guvernele trebuie să ia în considerare simplificarea cerinţelor administrative şi o mai bună coordonare între agenţiile publice. În procesul de reducere a barierelor în faţa demarării şi dezvoltării afacerilor, guvernele trebuie, totuşi, se găsească un echilibru între facilitarea activităţilor antreprenoriale şi grija pentru interesul public. Exemple pot fi reglementările privind protecţia mediului sau standardele de securitate şi sănătate (OCDE, 2002: 10) Programe de sprijin ale guvernului Nu există nici o îndoială că programele de sprijin ale guvernului nu pot înlocui buna funcţionare a pieţelor, şi prima prioritate a guvernelor ar trebui să fie a 19

20 obţine dreptul fundamentelor economice. Cu toate acestea, sistemele de sprijin ale guvernului pot completa şi sprijini alte politici, pentru a crea un mediu care să conducă la activităţi antreprenoriale (OCDE, 1998: 24). De asemenea, ele sunt un instrument politic important pentru abordarea unor probleme specifice, care constituie bariere directe pentru comportamentul antreprenorial şi pentru îmbunătăţirea formării abilităţilor. Exemple sunt programele care se concentrează pe nevoile de afaceri ale întreprinderilor sau grupurilor defavorizate, cum ar fi IMM-urile sau femeile. Pentru a avea un impact, sistemele de sprijin ale guvernului ar trebui să fie bine concepute şi bine orientate. O modalitate de a realiza acest lucru este evaluarea constantă şi revizuirea programelor existente şi schimbul de experienţă privind cele mai bune practici între ţări şi între regiuni. În plus, guvernele pot promova antreprenoriatului prin programe de informare. Programele de informare pot conştientiza oamenii cu privire la posibilităţile oferite de antreprenoriat Stimularea trăsăturilor antreprenoariale Cercetarea lui McClelland Indivizii sunt unanim recunoscuţi ca fiind agenţii primari ai activităţii antreprenoriale. Originea oricărei inovaţii, start-up sau decizii antreprenoriale ne conduce la o singură persoană; o modalitate de promovarea spiritului antreprenorial este de a consolida trăsăturile antreprenoriale ale persoanelor. Unul dintre cele mai importante fundamente teoretice pentru aşa-numita abordare a trăsăturilor sunt studiile psihologului David McClelland de la Harvard (1961). McClelland este printre cei mai cunoscuţi savanţi, care au analizat conceptul de antreprenoriat din punct de vedere psihologic. Studiile psihologice cu privire la antreprenoriat sunt concentrate pe studierea a cine este un antreprenor şi/sau de trasaturilor de personalitate ale unui antreprenor. McClelland accentuează importanţa aspectului motivaţional al antreprenorului. În studiile sale el arată că comportamentul antreprenorial este determinat de necesitatea de realizare personală care să conducă la o tendinţă clară pentru a deveni un antreprenor. McClelland sugerează de asemenea că, indiferent de variaţiile în dezvoltarea economică, antreprenorii cu un grad ridicat de motivaţie, aproape întotdeauna vor găsi modalităţi de a 20

21 maximiza realizările economice. El identifică 10 competenţe antreprenoriale personale pentru detectarea şi consolidarea potenţialului antreprenorial, care sunt deosebit de consistente de la ţară la ţară: (1) căutarea oportunităţilor şi iniţiativa; (2) asumarea riscului; (3) cerere pentru eficienţă şi calitate; (4) perseverenţă; (5) angajamentul faţă de contractul semnat; (6) căutarea informaţiilor; (7) stabilirea scopului/obiectivelor; (8) planificare şi monitorizare sistematică; (9) persuasiune şi networking; şi (10) independenţă şi încredere de sine (McClelland 1961). Cercetarea lui McClelland a inspirat o mulţime de studii în aceeaşi linie de găndire până în prezent. Deşi teza lui nu a rămas necontestată şi studiile recente pun un accent mai mare pe variabilele culturale şi influenţa lor asupra antreprenoriatului, McClelland rămâne principalul punct de referinţă pentru studierea antrprenoriatului prin abordarea trăsăturilor antreprenorului. De exemplu, în timp ce Müller şi Thomas (2001) susţin în studiul lor asupra culturii şi potenţialul antreprenorial faptul că unele culturi sunt mai favorabile trăsăturilor antreprenoriale decât altele, ele nu contrazic presupunerea că trăsăturile antreprenoriale sunt aceleaşi într-o anumită cultură (Müller şi Thomas 2001 ). 21

22 4. ELEMENTELE PROFILULUI ANTREPRENORIAL 4.1. Şase teme dominante Şase teme dominante atitudini şi comportamente dorite şi care pot fi modelate Temă Angajament şi determinare Obsesia oportunitatii Toleranţă la risc, ambiguitate şi incertitudine Creativitate, încredere în sine şi abilitatea de a se adapta Motivaţia de a excela Leadership Atitudine sau comportament Tenacitate şi hotărâre Disciplină Persistenţă în rezolvarea problemelor Dorinţa de a-şi asuma sacrificiu personal Imersiune totală Deţinerea unor cunoştinţe detaliate despre nevoile clienţilor Ghidat de piaţă Obsedat de crearea de valoare Asumarea unor riscuri calculate Minimizarea riscului Împărtăşirea riscului Toleranţă la incertitudine şi la lipsa de structură Toleranţă la stres şi conflict Abilitatea de a rezolva probleme şi de a integra soluţii Neconvenţional, lipsit de prejudecăţi, gândire deschisă Neliniştit cu status quo Abilitatea de a se adapta Abilitatea de a învăţa Nu există teama de eşec Abilitatea de a conceptualiza şi sudoare pentru detalii (minte elicopter) Orientare spre obiective şi rezultate Motivat de a realizări şi de creştere/dezvoltare Nevoie scăzută pentru statut şi putere Sprijinire impersonală faţă de concurenţă Conştient de punctele forte şi punctele slabe Capacitatea de avea o imagine de perspectivă Simţul umorului Iniţiator Integritate şi încredere Răbdare Constructor de ehipe Experienţă Nu e lup de mare solitar 22

23 Angajament şi determinare Angajamentul şi determinarea sunt consideraţi cei mai importanţi dintre toţi factorii. Cu ajutorul angajamentului şi determinării un antreprenor poate depăşi obstacole incredibile şi de asemenea poate compensa alte puncte slabe. Angajament total este recomandat de aproape toate afacerile antreprenoriale. Aproape fără excepţie, antreprenorii trăiesc sub presiuni imense şi constante - în primul rand pentru ca firmele lor să supravieţuiască începutului, apoi pentru acestea să rămană în viaţă, şi în final pentru ca acestea să se dezvolte. O afacere nouă necesită prima prioritate din timpul antreprenorului, din emoţiile lui, şi din loialitatea lui. Astfel, consecinta pentru angajament şi determinare este de obicei sacrificiul personal. Angajamentul unui antreprenor poate fi măsurat în mai multe feluri - prin disponibilitatea să investească o porţiune substanţială din venitul lui sau ei net în afacere, prin disponibilitatea să renunţe la salariu din moment ce el sau ea va deţine o parte mare din afacere, şi prin alte mari sacrificii în stilul de viaţă şi circumstanţele familiale. Cei mai mulţi cercetători sunt de acord cu opinia că, în timp ce antreprenorii sunt extrem de persistenţi, ei sunt şi realişti în recunoaşterea a ceea ce pot sau nu pot face, şi unde ei pot obtine ajutor în rezolvarea unei sarcini dificile dar necesare Obsesia oportunităţii Obsesia antreprenorilor este manifestată prin imersiune totală în oportunitate. Ei sunt intim familiari cu industriile lor, clienţii, şi competiţia. Această obsesie faţă de oportunitate este ceea ce ghidează modul in care un antreprenor abordează lucrurile importante. Este de observat cum caracteristicile chinezeşti pentru probleme şi crize, când sunt combinate, înseamnă oportunitate. 23

24 Toleranţa faţă de risc, ambiguitate, şi incertitudine. Antreprenorii riscă bani şi mult mai mult decât atât reputaţia. Antreprenorii de succes nu sunt jucători de noroc; ei îşi asumă riscuri calculate. Ca şi paraşutistul, ei sunt dispuşi să îşi asume riscuri; totuşi, decizând astfel, ei calculează riscul cu grijă şi în dedtaliu şi fac tot posibilul să întoarcă şansele în favoarea lor. Antreprenorii in determina si pe alţii să împartă riscurile financiare şi de afaceri împreună cu ei. Partenerii pun bani şi pun reputaţia lor în joc; la fel şi investitorii; creditorii se alătură; la fel şi clienţii care plătesc în avans şi furnizorii care oferă mărfuri în avans. Antreprenorii tolerează de asemenea ambiguitatea şi incertitudinea şi se simt confortabili cu situatii conflictuale. Întreabă pe cineva care lucrează într-o companie mare cât de sigur este de faptul că va primi salariul în această lună, în două luni, în şase luni, şi anul viitor. Invariabil, va spune că este virtual cert şi că va medita asupra întrebării. Antreprenorii la început au de a face cu exact opusul; s-ar putea să nu fie un venit la început, şi dacă este, este, doar o întârziere de mai putin de 90 de zile ar fi chiar o excepţie. Ca lucrurile să fie mai rele, lipsa de organizare, structurare, şi ordine sunt un stil de viaţă. Schimbările constante introduc ambiguitatea şi stresul în fiecare parte al întreprinderii. Slujbele sunt nedefinite şi în continuă schimbare, clienţii sunt noi, colegii noi, şi întoarcerile şi surprizele sunt inevitabile. Şi parcă niciodată nu este destul timp Creativitate, încredere în sine, şi abilitate de adaptare. Nivelurile ridicate de incertitudine şi viteza de schimbare foarte rapidă care caracterizează afacerile noi necesită forme de organizare foarte adaptive şi fluide. O organizaţie care poate să răspundă repede şi efectiv este o necesitate. Antreprenorii de succes cred în ei înşişi. Ei cred că realizările lor sunt sub controlul şi influenţa lor şi că pot afecta rezultatul. Antreprenorii de succes au abilitatea de a vedea şi de a îndulci detaliile şi de asemenea să conceptualizeze. Sunt nesatisfăcuţi de status quo şi sunt iniţiatori neliniştiţi. Cercetările moderne au rafinat considerabil modul de abordare al încrederii de sine. Există un acord larg răspândit între cercetători şi practicanţi, 24

25 deopotrivă, că antreprenorii eficace caută în mod active şi preiau iniţiativa. Ei sunt dispuţi să se pună în situaţii unde sunt personal responsabili pentru succesul sau eşecul operaţiunii. Le place să aiba iniţiativa în rezolvarea unei probleme sau în umplerea golului unde nu există nici un leadership. De asemenea le plac situaţiile unde impactul personal asupra problemelor poate fi măsurat. Aceasta este natura orientată spre actiune a antreprenorului. Antreprenorii de succes sunt adaptivi şi rezistenţi. Ei au o dorinţă nestăvilită de a şti cât de bine se descurcă. Realizează faptul că, pentru a ştii cât de bine se descurcă şi cum să îşi îmbunătăţească performanţa, ei au nevoie să caute şi să utilizeze feedbackul. Căutarea şi utilizarea feedbackului este de asemenea cheia obiceiului de a învăţa din greşeli, şi de a răspunde la evenimente neaşteptate. Din aceleaşi motive, aceşti antreprenori adesea sunt descrişi ca şi ascultători excelenţi şi care învaţă repede. Antreprenorii nu se tem de eşec; dimpotrivă, ei sunt mai axaţi spre reuşită. Oamenii care se tem de eşec vor neutraliza orice motivaţie de realizare ar putea avea. Ei se vor angaja într-o sarcină uşoară, unde şansa de eşec este foarte mică, sau, într-o situaţie dificilă, unde nu pot fi găsiţi responsabili dacă nu reuşesc. Invăţarea prin procesul iterativ de încercare-eroare este esentială pentru finalitatea de a deveni un antreprenor de succes deşi aduce obstacole serioase şi dezamăgiri, care toate sunt parte integrantă a procesului de învăţare Motivare spre a excela Antreprenorii de success sunt motivaţi să exceleze. Antreprenorii sunt cei care preferă să înceapă singuri activităţi, care apar conduşi de o dorinţă puternică de a concureza cu standardele impuse de ei înşişi şi să urmeze şi să atingă ţeluri competitive. Această dorinţă de a realiza a fost bine stabilită în studiile despre antreprenori (McClelland şi Atkinson despre motivare în anii 1950 şi 1960). Urmărirea provocării inerente unui început şi răspunderea întrun mod pozitiv la acveasta, este echivalentă motivatiei de a realiza. Invers, aceşti antreprenori au o dorinţă scăzută faţă de statut şi putere, şi extrag motivarea personală din competiţie şi emoţia creării şi construirii de întreprinderi. Sunt conduşi ma mult de o sete pentru realizare, decât pentru statut şi putere. In mod ironic, realizările lor, în special dacă sunt foarte 25

26 realizaţi, le dau putere. Dar este important să recunoaştem faptul că puterea şi statutul sunt un rezultat al activităţilor lor şi nu o motivatie. Stabilirea unor ţeluri înalte dar tangibile permit antreprenorilor să îşi concentreze energiile, să fie foarte selectivi în sortarea oportunităţilor, şi să ştie la ce să spună nu. Existenţa ţelurilor şi direcţiei ajută de asemenea să găsească priorităţile şi furnizează o măsură a modului în care reuşesc. Existenţa unui sistem de măsură obiectiv, profituri, vânzări, sau preţul acţiunilor, este de asemenea importantă Leadership. Antreprenorii de succes sunt experimentati, având inclusiv cunoştiinţe detaliate despre tehnologie şi piaţa în care vor concura, au abilităţi generale de management, şi au dovezi cu privire la reusitele trecute. Ei sunt genul de oameni care incep o activitate singuri şi au capacitate de autocontrol. Ei sunt lideri răbdători, capabili să instaleze viziuni tangibile şi să conducă pe termen lung. Antreprenorul este în acelaşi timp un executant dar şi un vizionar. Viziunea clădirii unei întreprinderi care va contribui cu ceva de durată şi relevant, în timp ce realizarea unui câştig de capital necesită răbdare pentru a persista asupra sarcinii pentru 5 până la 10 ani sau mai mulţi. Există printre antreprenorii de succes o capacitate bine dezvoltată în exercitarea influenţei fără o putere formală. Aceste persoane sunt adepte ale soluţionării conflictelor. Ştiu când să folosească logica şi când să convingă, când să facă o concesie, şi când să ceară una. Pentru a conduce o afacere de succes, un antreprenor învaţă să se înţeleagă cu oameni cu interese diferite, adeseori cu ţinte conflictuale clientul, furnizorul, finanţatorul, creditorul, ca şi cu partenerii şi cu alţii din interior. Succesul vine când antreprenorul este un intermediar, un negociator în loc de dictator. Antreprenorii de succes sunt persoane care oferă sprijin şi un sunt competitive în relaţiile interpersonale. Când antreprenorul are o dorinţă arzătoare de a controla, inflenţa, şi de a obţine putere peste alţii, sau unde el sau ea are o dorinţă lacomă pentru a distruge un asociat, aproape cu siguranţă afacerea va avea probleme. Un stil de management dictatorial şi dominant face foarte dificilă atragerea şi să păstrarea oamenilor care aspiră spre realizare, responsabilitate, şi rezultat. 26

27 IDENTIFICAREA ŞI ANALIZA OPORTUNITĂŢILOR 1. RECUNOASTEREA ŞI ANALIZA OPORTUNITATILOR EXISTENTE. OCEAN ROSU; OCEAN ALBASTRU Să ne imaginăm un univers al pieţei alcătuit din două feluri de oceane: unele roşii, celelalte albastre. Oceanele roşii reprezintă toate domeniile de activitate existente astăzi. Aceasta este zona de piaţă cunoscută. Oceanele albastre semnifică toate domeniile care astăzi încă nu există. Aceasta este zona de piaţă necunoscută. În oceanele roşii, limitele fiecărei activităţi economice sunt definite şi acceptate, iar regulile concurenţiale ale jocului sunt cunoscute. În această situaţie, companiile încearcă să-şi surclaseze rivalii, pentru a acapara o porţiune mai mare din cererea existentă. Pe măsură ce zona de piaţă se aglomerează, aşteptările privind profiturile şi creşterea se reduc. Produsele respective devin obiecte de uz curent, iar concurenţa acerbă însângerează oceanele. Prin contrast, oceanele albastre sunt definite ca zone de piaţă virgine, cu o cerere care trebuie creată şi cu o mare probabilitate de creştere economică profitabilă. Cu toate că unele oceane albastre sunt create foarte departe de limitele domeniilor existente, cele mai multe se ivesc din cadrul oceanelor roşii prin extinderea graniţelor activităţilor existente. Este important să înoţi performant în oceanele roşii, depăşindu-ţi competitorii. Oceanele roşii vor conta întotdeauna şi vor fi mereu o realitate în lumea afacerilor. Dar atunci când oferta depăşeşte cererea în tot mai multe ramuri economice, iar lupta se duce pentru o cotă dintr-o piaţă în scădere, deşi necesar, totuşi nu va fi suficient să menţii înalta performanţă. Companiile au nevoie să evolueze dincolo de simpla concurenţă, iar pentru a lua în stăpânire profiturile 27

28 potenţiale şi a beneficia de oportunităţile de creştere, ele au nevoie să-şi creeze oceane albastre. Din nefericire, oceanele albastre sunt, în mare măsură, neexplorate, în ultimii douăzeci şi cinci de ani, preocuparea principală în elaborarea strategiei organizaţionale s-a concentrat asupra oceanelor roşii, bazate pe ideea de concurenţă. Rezultatul a constat într-o înţelegere destul de bună a modului în care pod să concurezi abil în ape roşii, începând cu analizarea structurii economice fundamentale a unui domeniu de activitate deja existent, mergând până la alegerea unei poziţii strategice bazate pe costuri reduse ori pe un avantaj competitiv sau pe o nişă de piaţă si ajungând până la evaluarea concurenţilor. Anumite discuţii referitoare la oceanele albastre există. în orice caz, se găsesc puţine îndrumări concrete legate de crearea lor. Pentru a cuantifica impactul creării oceanelor albastre asupra dezvoltării unei firme, vom lua în considerare veniturile şi profiturile în cadrul unui studiu privind lansarea în afaceri a unui număr de 108 companii. S-a constatat că 86% dintre lansări reprezentau extinderi liniare, adică îmbunătăţiri şi dezvoltări în cadrul oceanului roşu ale unei zone de piaţă existente. Deşi acestea au înregistrat 62% din veniturile totale, au avut totuşi numai 39% din profiturile totale. Celelalte 14% firme rămase au reprezentat afaceri care ţinteau crearea oceanelor albastre. Acestea din urmă au generat 38% din veniturile totale, dar 61% din profiturile totale. 28

29 Ceea ce îi separă în mod vizibil pe învingători de învinşi când vine vorba de crearea oceanelor albastre este abordarea strategică. Creatorii oceanelor albastre nu îşi iau concurenţa ca reper ci se bazează pe o logică strategică diferită, denumită inovaţie de valoare. Inovaţia de valoare pune accent, în mod egal, pe valoare şi pe inovaţie. Valoarea fără inovaţie tinde spre crearea de valoare fără a evidenţia compania în cadrul pieţei. Inovaţia fără valoare tinde spre tehnologizare exagerată, pionierat pe piaţă sau futurism, trecând adesea dincolo de ceea ce sunt cumpărătorii pregătiţi să accepte şi să plătească. În acest sens, este important să facem diferenţa între inovaţia de valoare şi opusul acesteia, adică inovaţia tehnologică şi pionieratul pe piaţă. 29

GRAFURI NEORIENTATE. 1. Notiunea de graf neorientat

GRAFURI NEORIENTATE. 1. Notiunea de graf neorientat GRAFURI NEORIENTATE 1. Notiunea de graf neorientat Se numeşte graf neorientat o pereche ordonată de multimi notată G=(V, M) unde: V : este o multime finită şi nevidă, ale cărei elemente se numesc noduri

More information

Press review. Monitorizare presa. Programul de responsabilitate sociala. Lumea ta? Curata! TIMISOARA Page1

Press review. Monitorizare presa. Programul de responsabilitate sociala. Lumea ta? Curata! TIMISOARA Page1 Page1 Monitorizare presa Programul de responsabilitate sociala Lumea ta? Curata! TIMISOARA 03.06.2010 Page2 ZIUA DE VEST 03.06.2010 Page3 BURSA.RO 02.06.2010 Page4 NEWSTIMISOARA.RO 02.06.2010 Cu ocazia

More information

ROLUL REŢELELOR DE INOVARE ÎN CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII REGIONALE

ROLUL REŢELELOR DE INOVARE ÎN CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII REGIONALE ROLUL REŢELELOR DE INOVARE ÎN CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII REGIONALE Prep. univ. drd. Alexandru Ionuţ ROJA Universitatea de Vest din Timişoara ABSTRACT. The complexity of the business envirnonment, competitition

More information

Parcurgerea arborilor binari şi aplicaţii

Parcurgerea arborilor binari şi aplicaţii Parcurgerea arborilor binari şi aplicaţii Un arbore binar este un arbore în care fiecare nod are gradul cel mult 2, adică fiecare nod are cel mult 2 fii. Arborii binari au şi o definiţie recursivă : -

More information

LESSON FOURTEEN

LESSON FOURTEEN LESSON FOURTEEN lesson (lesn) = lecţie fourteen ( fǥ: ti:n) = patrusprezece fourteenth ( fǥ: ti:nθ) = a patrasprezecea, al patrusprezecilea morning (mǥ:niŋ) = dimineaţă evening (i:vniŋ) = seară Morning

More information

LABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE)

LABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE) LABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE) I. Scopul Laboratorului: Îşi propune să participe la analiza teoretică şi investigarea practică

More information

PĂTRUNDEREA PE PIAŢA EUROPEANĂ. Phare - Asistenţă Tehnică pentru Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii

PĂTRUNDEREA PE PIAŢA EUROPEANĂ. Phare - Asistenţă Tehnică pentru Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii PĂTRUNDEREA PE PIAŢA EUROPEANĂ Phare - Asistenţă Tehnică pentru Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii CUPRINS 1. INTRODUCERE: 2. INIŢIEREA UNEI AFACERI 3. PRINCIPALELE CERINŢE PENTRU

More information

Clasele de asigurare. Legea 237/2015 Anexa nr. 1

Clasele de asigurare. Legea 237/2015 Anexa nr. 1 Legea 237/2015 Anexa nr. 1 Clasele de asigurare Secţiunea A. Asigurări generale 1. accidente, inclusiv accidente de muncă şi boli profesionale: a) despăgubiri financiare fixe b) despăgubiri financiare

More information

Curriculum vitae Europass

Curriculum vitae Europass Curriculum vitae Europass Informaţii personale Nume / Prenume TANASESCU IOANA EUGENIA Adresă(e) Str. G. Enescu Nr. 10, 400305 CLUJ_NAPOCA Telefon(oane) 0264.420531, 0745820731 Fax(uri) E-mail(uri) ioanatanasescu@usamvcluj.ro,

More information

RELAŢIA RESPONSABILITATE SOCIALĂ SUSTENABILITATE LA NIVELUL ÎNTREPRINDERII

RELAŢIA RESPONSABILITATE SOCIALĂ SUSTENABILITATE LA NIVELUL ÎNTREPRINDERII RELAŢIA RESPONSABILITATE SOCIALĂ SUSTENABILITATE LA NIVELUL ÎNTREPRINDERII Ionela-Carmen, Pirnea 1 Raluca-Andreea, Popa 2 Rezumat: În contextual crizei actuale şi a evoluţiei economice din ultimii ani

More information

Management. Măsurarea activelor generatoare de cunoştinţe

Management. Măsurarea activelor generatoare de cunoştinţe Măsurarea activelor generatoare de cunoştinţe 1. Introducere Tranziţia celor mai multe dintre naţiunile dezvoltate şi în curs de dezvoltare către economiile bazate pe cunoştinţe a condus la înţelegerea

More information

Ghid de instalare pentru program NPD RO

Ghid de instalare pentru program NPD RO Ghid de instalare pentru program NPD4758-00 RO Instalarea programului Notă pentru conexiunea USB: Nu conectaţi cablul USB până nu vi se indică să procedaţi astfel. Dacă se afişează acest ecran, faceţi

More information

Utilizarea eficientă a factorilor de producţie

Utilizarea eficientă a factorilor de producţie Utilizarea eficientă a factorilor de producţie Prof. univ. dr. Alina Costina BĂRBULESCU TUDORACHE Ec. Mădălin BĂRBULESCU TUDORACHE Abstract Economic efficiency expresses the quality of human life concretized

More information

LOGISTICA - SURSĂ DE COMPETITIVITATE

LOGISTICA - SURSĂ DE COMPETITIVITATE LOGISTICA - SURSĂ DE COMPETITIVITATE Prof. univ. dr. Liviu Ilieş Universitatea Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca Abstract. The paper presents the role and the importance of logistics for products and services

More information

Cu ce se confruntă cancerul de stomac? Să citim despre chirurgia minim invazivă da Vinci

Cu ce se confruntă cancerul de stomac? Să citim despre chirurgia minim invazivă da Vinci Cu ce se confruntă cancerul de stomac? Să citim despre chirurgia minim invazivă da Vinci Opţiunile chirurgicale Cancerul de stomac, numit şi cancer gastric, apare atunci când celulele normale ies de sub

More information

OPORTUNITĂŢI DE FINANŢARE PENTRU ANTREPRENORI. Antreprenoriat de succes şi întreprinderi competitive 9 noiembrie 2009

OPORTUNITĂŢI DE FINANŢARE PENTRU ANTREPRENORI. Antreprenoriat de succes şi întreprinderi competitive 9 noiembrie 2009 OPORTUNITĂŢI DE FINANŢARE PENTRU ANTREPRENORI Antreprenoriat de succes şi întreprinderi competitive 9 noiembrie 2009 Doriţi să vă dezvoltaţi afacerea? Accesaţi FONDURI EUROPENE!!! Prin Fondurile Structurale

More information

Studiu privind îmbunătăţirea abilităţilor manageriale prin coaching, în industrii producătoare de bunuri şi prestatoare de servicii din România

Studiu privind îmbunătăţirea abilităţilor manageriale prin coaching, în industrii producătoare de bunuri şi prestatoare de servicii din România MINISTERUL EDUCAŢIEI NATIONALE ŞI CERCETÃRII ŞTIINŢIFICE Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti Şcoala doctorală: Antreprenoriat, Ingineria şi Managementul Afacerilor TEZÃ DE DOCTORAT Studiu privind îmbunătăţirea

More information

Maria plays basketball. We live in Australia.

Maria plays basketball. We live in Australia. RECAPITULARE GRAMATICA INCEPATORI I. VERBUL 1. Verb to be (= a fi): I am, you are, he/she/it is, we are, you are, they are Questions and negatives (Intrebari si raspunsuri negative) What s her first name?

More information

Material de sinteză privind conceptul de intreprindere virtuală şi modul de implementare a mecanismelor care susţin funcţionarea acesteia

Material de sinteză privind conceptul de intreprindere virtuală şi modul de implementare a mecanismelor care susţin funcţionarea acesteia Investeşte în oameni! Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară 2 Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii

More information

ADOPTAREA STRATEGIILOR DE PIAŢĂ DE CĂTRE IMM-urile DIN ROMÂNIA ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII

ADOPTAREA STRATEGIILOR DE PIAŢĂ DE CĂTRE IMM-urile DIN ROMÂNIA ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII ADOPTAREA STRATEGIILOR DE PIAŢĂ DE CĂTRE IMM-urile DIN ROMÂNIA ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII Dumitraş Cristian, lect. univ. drd. Universitatea de Vest Vasile Goldiş, Arad Abstract: The globalisation of the

More information

RESPONSABILITATEA SOCIALĂ ŞI COMPETITIVITATEA DURABILĂ. Social Responsibility And Sustainable Competitivness

RESPONSABILITATEA SOCIALĂ ŞI COMPETITIVITATEA DURABILĂ. Social Responsibility And Sustainable Competitivness ANALELE ŞTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII ALEXANDRU IOAN CUZA DIN IAŞI Tomul LII/LIII Ştiinţe Economice 2005/2006 RESPONSABILITATEA SOCIALĂ ŞI COMPETITIVITATEA DURABILĂ ANDREI MAXIM * Social Responsibility

More information

Stiluri de învăţare Introducere

Stiluri de învăţare Introducere Stiluri de învăţare Chestionar adaptat după Peter Honey şi Alan Mumford Introducere Acest chestionar este destinat să descopere care este/sînt stilul/stilurile tău/tale preferat(e) de învăţare. De-a lungul

More information

UTILIZAREA TEHNOLOGIILOR CONSILIEREA CARIEREI

UTILIZAREA TEHNOLOGIILOR CONSILIEREA CARIEREI INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI Laboratorul Orientare Şcolară şi Profesională UTILIZAREA TEHNOLOGIILOR INFORMATICE ŞI DE COMUNICARE ÎN CONSILIEREA CARIEREI Bucureşti 2002 1 INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE

More information

Comerţ şi globalizare

Comerţ şi globalizare Comerţ şi globalizare GLOBALIZARE ŞI TURISM. CAZUL ROMÂNIEI (Globalization and Tourism. Romania Case) Carmen Gerea Studentă la Universitatea Laval (Québec, Canada) gerea@sympatico.ca Rezumat Devenit cea

More information

Ghid metodologic de implementare a proiectelor pilot

Ghid metodologic de implementare a proiectelor pilot Ministerul Internelor şi Reformei Administrative Unitatea Centrală pentru Reforma Administraţiei Publice Ghid metodologic de implementare a proiectelor pilot 1 Prefaţă În contextul aderării României la

More information

Ghid. cluster inovativ. pentru implementarea în România a conceptului de

Ghid. cluster inovativ. pentru implementarea în România a conceptului de Proiect solicitat şi finanţat de MINISTERUL ECONOMEI Direcţia Generală Politică Industrială şi Competitivitate prin Planul Sectorial în domeniul Cercetării-Dezvoltării din Industrie Ghid pentru implementarea

More information

Ce pot face sindicatele

Ce pot face sindicatele Ce pot face sindicatele pentru un sistem corect de salarizare a angajaţilor, femei şi bărbaţi? Minighid despre politici de salarizare pentru liderii de sindicat Centrul Parteneriat pentru Egalitate 2007

More information

ROLE OF CONSULTING AND OUTSOURCING SERVICES REGARDING THE INTELECTUAL CAPITAL FORMATION OF THE ENTERPRISE

ROLE OF CONSULTING AND OUTSOURCING SERVICES REGARDING THE INTELECTUAL CAPITAL FORMATION OF THE ENTERPRISE ECONOMIE FUNDAMENTALĂ BUSINESS ŞI ADMINISTRARE ŞI APLICATIVĂ / BUSINESS FUNDAMENTAL AND ADMINISTRATION ROLUL SERVICIILOR DE CONSULTANŢĂ ŞI OUTSOURCING ÎN FORMAREA CAPITALULUI INTELECTUAL AL ÎNTREPRINDERII

More information

CE LIMBAJ DE PROGRAMARE SĂ ÎNVĂŢ? PHP vs. C# vs. Java vs. JavaScript

CE LIMBAJ DE PROGRAMARE SĂ ÎNVĂŢ? PHP vs. C# vs. Java vs. JavaScript Vizitaţi: CE LIMBAJ DE PROGRAMARE SĂ ÎNVĂŢ? PHP vs. C# vs. Java vs. JavaScript Dacă v-aţi gândit să vă ocupaţi de programare şi aţi început să analizaţi acest domeniu, cu siguranţă v-aţi întrebat ce limbaj

More information

Marketingul strategic în bibliotecă

Marketingul strategic în bibliotecă Marketingul strategic în bibliotecă Conf. univ. dr. Ionel ENACHE În ultimii ani marketingul a câştigat o importanţă din ce în ce mai mare în bibliotecile din întreaga lume. Creşterea autonomiei, amplificarea

More information

C O A C H I N G H O G A N L E A D PLAN DE DEZVOLTARE PENTRU AUTOCUNOAŞTEREA STRATEGICĂ. Raport pentru: Jane Doe ID: HB290681

C O A C H I N G H O G A N L E A D PLAN DE DEZVOLTARE PENTRU AUTOCUNOAŞTEREA STRATEGICĂ. Raport pentru: Jane Doe ID: HB290681 S E L E C T D E V E L O P L E A D H O G A N L E A D C O A C H I N G PLAN DE DEZVOLTARE PENTRU AUTOCUNOAŞTEREA STRATEGICĂ Raport pentru: Jane Doe ID: HB290681 Data: 02 August 2012 2 0 0 9 H o g a n A s

More information

MANAGEMENT ADMINISTRATIV

MANAGEMENT ADMINISTRATIV 1. NOŢIUNI GENERALE 1.1. Management Managementul este ansamblul tehnicilor de organizare şi administrare, de previzionare şi modernizare a structurilor organizaţionale, acceptând noile provocări privind

More information

10 Estimarea parametrilor: intervale de încredere

10 Estimarea parametrilor: intervale de încredere 10 Estimarea parametrilor: intervale de încredere Intervalele de încredere pentru un parametru necunoscut al unei distribuţii (spre exemplu pentru media unei populaţii) sunt intervale ( 1 ) ce conţin parametrul,

More information

Egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi

Egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi Egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi Prin egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi în relaţiile de muncă se înţelege accesul nediscriminatoriu la: - alegerea ori

More information

Daniel FISTUNG Rodica MIROIU Teodor POPESCU Centrul de Economie a Industriei şi Serviciilor Daniela ANTONESCU Institutul de Prognoză Economică

Daniel FISTUNG Rodica MIROIU Teodor POPESCU Centrul de Economie a Industriei şi Serviciilor Daniela ANTONESCU Institutul de Prognoză Economică DEZVOLTARE REGIONALĂ Dezvoltarea regională durabilă, un nou concept sau o necesitate? Daniel FISTUNG Rodica MIROIU Teodor POPESCU Centrul de Economie a Industriei şi Serviciilor Daniela ANTONESCU Institutul

More information

SOLUŢII DE AFACERI PENTRU COMBATEREA SĂRĂCIEI

SOLUŢII DE AFACERI PENTRU COMBATEREA SĂRĂCIEI Rezumat executiv SOLUŢII DE AFACERI PENTRU COMBATEREA SĂRĂCIEI Cum creează modelele de afaceri incluzive oportunităţi pentru toţi în statele emergente din Europa şi Asia Centrală Growing Inclusive Growing

More information

TEAM-BUILDING. 160 de activităţi dinamice (jocuri) pentru UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI. Centrul de Arte Marţiale şi Studii Asociate - CASA

TEAM-BUILDING. 160 de activităţi dinamice (jocuri) pentru UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI. Centrul de Arte Marţiale şi Studii Asociate - CASA UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI Centrul de Arte Marţiale şi Studii Asociate - CASA Şerban Derlogea Ghiocel Bota 160 de activităţi dinamice (jocuri) pentru TEAM-BUILDING Educaţie non-formală civică şi antreprenorială

More information

Sisteme integrate pentru -business

Sisteme integrate pentru -business Sisteme integrate pentru -business 3 - ERP Răzvan Daniel Zota Catedra de Informatică Economică ASE Bucureşti zota@ase.ro http://zota.ase.ro/eb ERP - Introducere Software ERP Enterprise Resource Planning

More information

Register your product and get support at www.philips.com/welcome Wireless notebook mouse SPM9800 RO Manual de utilizare a c b d e f g RO 1 Important Câmpurile electronice, magnetice şi electromagnetice

More information

GHID PRIVIND STANDARDE ŞI INDICATORI PENTRU RECRUTAREA ŞI EVALUAREA ACTIVITĂŢII PERSONALULUI. I. Aspecte generale... 2

GHID PRIVIND STANDARDE ŞI INDICATORI PENTRU RECRUTAREA ŞI EVALUAREA ACTIVITĂŢII PERSONALULUI. I. Aspecte generale... 2 GHID PRIVIND STANDARDE ŞI INDICATORI PENTRU RECRUTAREA ŞI EVALUAREA ACTIVITĂŢII PERSONALULUI CUPRINS I. Aspecte generale... 2 II. Standarde generale privind personalul din cadrul Consiliului Superior al

More information

Clasificarea internaţională a funcţionării, dizabilităţii şi sănătăţii

Clasificarea internaţională a funcţionării, dizabilităţii şi sănătăţii CIF Clasificarea internaţională a funcţionării, dizabilităţii şi sănătăţii Organizaţia Mondială a Sănătăţii Geneva WHO Library Cataloguing-in-Publication data Clasificarea internaţională a funcţionării,

More information

Sisteme de management al calităţii PRINCIPII FUNDAMENTALE ŞI VOCABULAR

Sisteme de management al calităţii PRINCIPII FUNDAMENTALE ŞI VOCABULAR STANDARD ROMÂN ICS 00. 004.03 SR EN ISO 9000 Februarie 2001 Indice de clasificare U 35 Sisteme de management al calităţii PRINCIPII FUNDAMENTALE ŞI VOCABULAR Quality management systems - Fundamentals and

More information

Analele Universităţii Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1/2010

Analele Universităţii Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1/2010 DIAGNOSTICUL FINANCIAR MODALITATE DE OBŢINERE A PERFORMANŢELOR FINANCIARE ALE FIRMEI Prof. Univ. Dr. Constantin CARUNTU Universitatea Constantin Brâncuşi din Târgu - Jiu Lect.univ.dr. Mihaela Loredana

More information

2. COMERŢUL ELECTRONIC DEFINIRE ŞI TIPOLOGIE

2. COMERŢUL ELECTRONIC DEFINIRE ŞI TIPOLOGIE 2. COMERŢUL ELECTRONIC DEFINIRE ŞI TIPOLOGIE De-a lungul istoriei omenirii, schimbul a cunoscut mai multe forme. Dacă la început, în condiţiile economiei naturale, schimbul lua forma trocului prin care

More information

Universitatea Babeş-Bolyai Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării Anul universitar Semestrul I

Universitatea Babeş-Bolyai Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării Anul universitar Semestrul I Universitatea Babeş-Bolyai Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării Anul universitar 2015-2016 Semestrul I I. Informaţii generale despre curs Titlul disciplinei: Responsabilitate

More information

România şi Strategia Europa Reforme naţionale pentru creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii la orizontul anului 2020

România şi Strategia Europa Reforme naţionale pentru creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii la orizontul anului 2020 România şi Strategia Europa 2020 Reforme naţionale pentru creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii la orizontul anului 2020 Departamentul pentru Afaceri Europene Bucureşti, martie 2011

More information

ABORDAREA STRATEGICĂ A MARKETINGULUI INTEGRAT. Strategic Opportunities Afforded by Integrated Marketing

ABORDAREA STRATEGICĂ A MARKETINGULUI INTEGRAT. Strategic Opportunities Afforded by Integrated Marketing ANALELE ŞTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII ALEXANDRU IOAN CUZA DIN IAŞI Tomul LII/LIII Ştiinţe Economice 2005/2006 ABORDAREA STRATEGICĂ A MARKETINGULUI INTEGRAT CONSTANTIN SASU* Strategic Opportunities Afforded

More information

TINERII GRUP EXPUS RISCULUI DE EXCLUZIUNE SOCIALĂ: ANALIZAREA FACTORILOR CARE LE ÎNGREUNEAZĂ SITUAŢIA PE PIAŢA MUNCII ŞI ÎN EDUCAŢIE 1

TINERII GRUP EXPUS RISCULUI DE EXCLUZIUNE SOCIALĂ: ANALIZAREA FACTORILOR CARE LE ÎNGREUNEAZĂ SITUAŢIA PE PIAŢA MUNCII ŞI ÎN EDUCAŢIE 1 TINERII GRUP EXPUS RISCULUI DE EXCLUZIUNE SOCIALĂ: ANALIZAREA FACTORILOR CARE LE ÎNGREUNEAZĂ SITUAŢIA PE PIAŢA MUNCII ŞI ÎN EDUCAŢIE 1 IONELA IONESCU Articolul de faţă se concentrează pe prezentarea/analizarea

More information

CALITATEA FORMĂRII ASISTENTULUI SOCIAL, CERINŢĂ A SERVICIILOR SOCIALE SPECIALIZATE

CALITATEA FORMĂRII ASISTENTULUI SOCIAL, CERINŢĂ A SERVICIILOR SOCIALE SPECIALIZATE CALITATEA FORMĂRII ASISTENTULUI SOCIAL, CERINŢĂ A SERVICIILOR SOCIALE SPECIALIZATE ELENA ZAMFIR ezamfir@gmail.com Abstract: In a world of globalization and growing competition, international and regional

More information

Lichiditatea Bursei de Valori Bucureşti (BVB) în perioada crizei financiare *

Lichiditatea Bursei de Valori Bucureşti (BVB) în perioada crizei financiare * Economie teoretică şi aplicată Volumul XVII (2010), No. 5(546), pp. 2-24 Lichiditatea Bursei de Valori Bucureşti (BVB) în perioada crizei financiare * Liviu GEAMBAŞU Academia de Studii Economice, Bucureşti

More information

FINANCIAL DIAGNOSIS THE WAY TO GET FINANCIAL PERFORMANCES BY THE COMPANY

FINANCIAL DIAGNOSIS THE WAY TO GET FINANCIAL PERFORMANCES BY THE COMPANY DIAGNOSTICUL FINANCIAR MODALITATE DE OBŢINERE A PERFORMANŢELOR FINANCIARE ALE FIRMEI PROF.UNIV.DR. CĂRUNTU CONSTANTIN LECT.UNIV.DR. LĂPĂDUŞI MIHAELA LOREDANA UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRÂNCUŞI FINANCIAL

More information

Învăţând pentru subzistenţă Seria nr.1 Confederaţia Caritas România

Învăţând pentru subzistenţă Seria nr.1 Confederaţia Caritas România REDUCEREA RISCURILOR DE DEZASTRE Învăţând pentru subzistenţă Seria nr.1 Confederaţia Caritas România Acest document de învăţare pentru subzistenţă a fost creat de Trocaire, Agenţia Catolică Irlandeză pentru

More information

Planificare strategică

Planificare strategică 2014 Strategia de dezvoltare socio-economică a județului Iași pentru perioada 2014-2020 Planificare strategică GEA Strategy&Consulting SA 0 Strategia de dezvoltare socio-economică a județului Iași pentru

More information

ComunitĂŢi Virtuale. Proiecte europene din domeniul educaţiei

ComunitĂŢi Virtuale. Proiecte europene din domeniul educaţiei ComunitĂŢi Virtuale. Proiecte europene din domeniul educaţiei Mihaela Brut Facultatea de Informatică Universitatea «AL. I Cuza» Iaşi, România, mihaela@infoiasi.ro http://www.infoiasi.ro/~mihaela CSCS14

More information

Predarea drepturilor copilului în cadrul disciplinei Educaţia civică

Predarea drepturilor copilului în cadrul disciplinei Educaţia civică Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova Predarea drepturilor copilului în cadrul disciplinei Educaţia civică material de suport Chişinău 2012 Aprobat în Şedinţa Consiliului Naţional pentru Curriculum,

More information

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI Ţinta producătorului de bunuri şi servicii este de a obţine un profit cât mai mare. Acest deziderat este atins numai dacă produce bunul sau serviciul cu cheltuieli mai mici

More information

ABORDĂRI ŞI SOLUŢII SPECIFICE ÎN MANAGEMENTUL, GUVERNANŢA ŞI ANALIZA DATELOR DE MARI DIMENSIUNI (BIG DATA)

ABORDĂRI ŞI SOLUŢII SPECIFICE ÎN MANAGEMENTUL, GUVERNANŢA ŞI ANALIZA DATELOR DE MARI DIMENSIUNI (BIG DATA) ABORDĂRI ŞI SOLUŢII SPECIFICE ÎN MANAGEMENTUL, GUVERNANŢA ŞI ANALIZA DATELOR DE MARI DIMENSIUNI (BIG DATA) Vladimir Florian Gabriel Neagu vladimir@ici.ro gneagu@ici.ro Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare

More information

PREZENTARE INTERFAŢĂ MICROSOFT EXCEL 2007

PREZENTARE INTERFAŢĂ MICROSOFT EXCEL 2007 PREZENTARE INTERFAŢĂ MICROSOFT EXCEL 2007 AGENDĂ Prezentarea aplicaţiei Microsoft Excel Registre şi foi de calcul Funcţia Ajutor (Help) Introducerea, modificarea şi gestionarea datelor în Excel Gestionarea

More information

Modelul Tuckman de formare a echipei

Modelul Tuckman de formare a echipei Motivare Conducere Nivelul de performanţă Modelul Tuckman de formare a echipei Formare Răbufnire Normare Funcţionare Destrămare Timp Motivarea Performanţa = f ( abilităţi, motivare ) Motivare De ce oamenii

More information

STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 500 PROBE DE AUDIT CUPRINS

STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 500 PROBE DE AUDIT CUPRINS 1 P a g e STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 500 PROBE DE AUDIT CUPRINS Paragrafele Introducere...1-2 Conceptul de probe de audit...3-6 Probe de audit adecvate si suficiente...7-14 Utilizarea aserţiunilor

More information

Folosirea tehnologiei informaţiei şi comunicării în procesul de învăţare a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale

Folosirea tehnologiei informaţiei şi comunicării în procesul de învăţare a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale 105 Folosirea tehnologiei informaţiei şi comunicării în procesul de învăţare a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale Iolanda TOBOLCEA, Ştefan Gheorghe PENTIUC, Mirela DANUBIANU Rezumat Tehnologia informaţiei

More information

Microsoft Excel partea 1

Microsoft Excel partea 1 Microsoft Excel partea 1 În această parte veţi utiliza următoarele funcţionalităţi ale pachetului software: Realizarea şi formatarea unei foi de calcul Adrese absolute şi relative Funcţii: matematice,

More information

Cele mai bune practici în mentenanţă Bruce Hiatt

Cele mai bune practici în mentenanţă Bruce Hiatt Cele mai bune practici de mentenanţă Ref.doc. MI 113 - NOTĂ TEHNICĂ Cele mai bune practici în mentenanţă Bruce Hiatt Implementarea unui program de mentenanţă a utilajelor dinamice în treisprezece paşi

More information

INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI. Studiu documentar pentru elaborarea strategiei naţionale în domeniul politicii de tineret

INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI. Studiu documentar pentru elaborarea strategiei naţionale în domeniul politicii de tineret INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI Studiu documentar pentru elaborarea strategiei naţionale în domeniul politicii de tineret Bucureşti Decembrie 2011 Cuprins Introducere... 6 I. Istoric (Carta Albă 2001,

More information

SOCIOLOGIE ORGANIZATIONALA

SOCIOLOGIE ORGANIZATIONALA SOCIOLOGIE ORGANIZATIONALA UNITATEA I... 2 1. ORGANIZATIA: DEFINITII, TEORII SI MODELE... 2 1.1.DEFINIŢIA ORGANIZAŢIEI... 3 1. 2. TEORIA CICLULUI VIEŢII... 12 4.3. STRUCTURA ORGANIZATIONALA... 18 1. Complexitatea....

More information

ASISTENŢEI MEDICALE (Preluări metodice)

ASISTENŢEI MEDICALE (Preluări metodice) 10 Nr. 1 (48), 2012 Arta Medica Referate Generale STRATEGII PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII ASISTENŢEI MEDICALE (Preluări metodice) STRATEGIES FOR IMPROVEMENT OF THE QUALITY OF HEALTH CARE Lilia Moraru

More information

SORIN CERIN STAREA DE CONCEPŢIUNE ÎN COAXIOLOGIA FENOMENOLOGICĂ

SORIN CERIN STAREA DE CONCEPŢIUNE ÎN COAXIOLOGIA FENOMENOLOGICĂ SORIN CERIN STAREA DE CONCEPŢIUNE ÎN COAXIOLOGIA FENOMENOLOGICĂ EDITURA PACO Bucureşti,2007 All right reserved.the distribution of this book without the written permission of SORIN CERIN, is strictly prohibited.

More information

Curriculum pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

Curriculum pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI Unitatea de Management al Proiectelor pentru Învăţământul Preuniversitar Curriculum pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani MINISTERUL EDUCAŢIEI,

More information

Cum să iubeşti pentru a fi iubit

Cum să iubeşti pentru a fi iubit Cum să iubeşti pentru a fi iubit PSIHOLOGIA VIEŢII COTIDIENE Colecţie coordonată de Alexandru Szabo Coperta: Silvia Muntenescu Traducerea realizată după volumul Dr Paul Hauck, HOW TO LOVE AND BE LOVED,

More information

Veaceslav BULAT. Ghid de reguli şi principii de bază în scrierea unui proiect

Veaceslav BULAT. Ghid de reguli şi principii de bază în scrierea unui proiect Veaceslav BULAT CUM SCRIU UN PROIECT? Ghid de reguli şi principii de bază în scrierea unui proiect Chişinău 2010 Cum scriu un proiect? Autor: Veaceslav Bulat Ghid de reguli şi principii de bază în scrierea

More information

DEZVOLTARE ORGANIZAŢIONALĂ ŞI MANAGEMENTUL SCHIMBĂRII

DEZVOLTARE ORGANIZAŢIONALĂ ŞI MANAGEMENTUL SCHIMBĂRII UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI, CLUJ-NAPOCA Centrul de formare continuă, învățământ la distanță și cu frecvență redusă Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării Specializarea: Administraţie

More information

BETT 2013, Londra - Cel mai important eveniment mondial dedicat tehnologiilor de învățare

BETT 2013, Londra - Cel mai important eveniment mondial dedicat tehnologiilor de învățare BETT 2013, Londra - Cel mai important eveniment mondial dedicat tehnologiilor de învățare Dan Dorin, Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași, dandorin@tex.tuiasi.ro Abstract Lucrarea are ca principal

More information

MINISTERUL PENTRU MEDIUL DE AFACERI, COMERT SI ANTREPRENORIAT CUPRINS

MINISTERUL PENTRU MEDIUL DE AFACERI, COMERT SI ANTREPRENORIAT CUPRINS pag.2 MNSTERUL PENTRU MEDUL DE AFACER, COMERT S ANTREPRENORAT Anexa nr.3/60 CUPRNS Nr. formular Document sinteza privind politicile si programele bugetare pe termen mediu ale ordonatorilor principali de

More information

GHID PRIVIND IMPLEMENTAREA STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT INTERN 2015

GHID PRIVIND IMPLEMENTAREA STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT INTERN 2015 GHID PRIVIND IMPLEMENTAREA STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT INTERN 2015 GHID PRIVIND IMPLEMENTAREA STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT INTERN 2015 Material elaborat de Grupul de lucru Audit intern,

More information

REFLECŢII ASUPRA DIRECŢIILOR ACTUALE ÎN STUDIILE PRIVIND EDUCAŢIEA TIMPURIE REFLECTIONS ON CURRENT DIRECTIONS IN STUDIES OF EARLY EDUCATION

REFLECŢII ASUPRA DIRECŢIILOR ACTUALE ÎN STUDIILE PRIVIND EDUCAŢIEA TIMPURIE REFLECTIONS ON CURRENT DIRECTIONS IN STUDIES OF EARLY EDUCATION STUDII REFLECŢII ASUPRA DIRECŢIILOR ACTUALE ÎN STUDIILE PRIVIND EDUCAŢIEA TIMPURIE REFLECTIONS ON CURRENT DIRECTIONS IN STUDIES OF EARLY EDUCATION Ecaterina Vrasmas Universitatea din Bucuresti Rezumat:

More information

INFORMATICĂ MARKETING

INFORMATICĂ MARKETING CONSTANTIN BARON AUREL ŞERB CLAUDIA IONESCU ELENA IANOŞ - SCHILLER NARCISA ISĂILĂ COSTINELA LUMINIŢA DEFTA INFORMATICĂ ŞI MARKETING Copyright 2012, Editura Pro Universitaria Toate drepturile asupra prezentei

More information

CRIZE POTENŢIALE CE POT AFECTA SECURITATEA NAŢIONALĂ: PREVENIREA, LIMITAREA ŞI SOLUŢIONAREA SITUAŢIILOR DE CRIZĂ

CRIZE POTENŢIALE CE POT AFECTA SECURITATEA NAŢIONALĂ: PREVENIREA, LIMITAREA ŞI SOLUŢIONAREA SITUAŢIILOR DE CRIZĂ UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE CAROL I Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate dr. Cristian BĂHNĂREANU Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României BĂHNĂREANU, CRISTIAN Crize potenţiale

More information

NOUĂ LECŢII DIN ACTUALA CRIZĂ FINANCIARĂ

NOUĂ LECŢII DIN ACTUALA CRIZĂ FINANCIARĂ NOUĂ LECŢII DIN ACTUALA CRIZĂ FINANCIARĂ Academician Mugur Isărescu Domnule Preşedinte al Academiei Române, Stimaţi colegi academicieni, Doamnelor şi domnilor, Despre cauzele crizei financiare actuale

More information

CONDUCEREA BAZATĂ PE INTELIGENŢĂ EMOŢIONALĂ LEADERSHIP BASED ON EMOTIONAL INTELLIGENCE. Drd. lect. univ. Natalia ŢÎMBALIUC, ASEM

CONDUCEREA BAZATĂ PE INTELIGENŢĂ EMOŢIONALĂ LEADERSHIP BASED ON EMOTIONAL INTELLIGENCE. Drd. lect. univ. Natalia ŢÎMBALIUC, ASEM CONDUCEREA BAZATĂ PE INTELIGENŢĂ EMOŢIONALĂ Drd. lect. univ. Natalia ŢÎMBALIUC, ASEM Studiul a urmărit să argumenteze de ce a avea inteligență emoțională este esențial pentru succesul unui lider. O persoană

More information

Management. Abordări în strategia managerială a schimbării. Economia 2/2003

Management. Abordări în strategia managerială a schimbării. Economia 2/2003 Abordări în strategia managerială a schimbării Introducere C omplexitatea mediului de afaceri face ca schimbarea să fie de multe ori percepută ca un proces iraţional, mai ales datorită faptului că schimbarea

More information

O administraţie dinamică pentru o agricultură durabilă şi un spaţiu rural prosper

O administraţie dinamică pentru o agricultură durabilă şi un spaţiu rural prosper O administraţie dinamică pentru o agricultură durabilă şi un spaţiu rural prosper Aderarea la Uniunea Europeană a adus numeroase beneficii agriculturii şi zonelor rurale din România. În ultima perioadă,

More information

CUM SĂ-ŢI DEZVOLŢI PROPRIA AFACERE LECŢIE DEMONSTRATIVĂ

CUM SĂ-ŢI DEZVOLŢI PROPRIA AFACERE LECŢIE DEMONSTRATIVĂ 1 INTRODUCERE LECŢIE DEMONSTRATIVĂ Aţi auzit, desigur, poveştile de viaţă ale multor miliardari care şi-au început afacerile fără capital, de la zero... Au fost oameni obişnuiţi care au avut un vis, dar

More information

Direcţii strategice ale dezvoltării durabile în România

Direcţii strategice ale dezvoltării durabile în România STUDIUL III INSTITUTUL EUROPEAN DIN ROMÂNIA 2006 Direcţii strategice ale dezvoltării durabile în România Colectiv autori: Constantin Ciupagea coordonator studiu Dan Manoleli Viorel Niţă Mariana Papatulică

More information

Manual. politicilor sociale adresat personalului de specialitate. pentru implementarea

Manual. politicilor sociale adresat personalului de specialitate. pentru implementarea UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse Acest material este publicat în cadrul proiectului Întărirea capacităţii Ministerului Muncii, Familiei şi

More information

COMUNICARE CORPORATIVĂ EFICIENTĂ. Dr. Ana-Maria Zamfir

COMUNICARE CORPORATIVĂ EFICIENTĂ. Dr. Ana-Maria Zamfir COMUNICARE CORPORATIVĂ EFICIENTĂ Dr. Ana-Maria Zamfir SISTEMUL DE COMUNICARE Comunicarea corporativă reprezintă funcția managementului care oferă cadrul pentru coordonarea efectivă a comunicării interne

More information

PLAN STRATEGIC UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA

PLAN STRATEGIC UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA PLAN STRATEGIC 2016-2020 UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA CUPRINS I. Universitatea şi mediul ei de inserţie o analiză de context... 1 1. Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca în prezent... 1 2. Context

More information

Despre înţelept şi fermitatea lui

Despre înţelept şi fermitatea lui Despre înţelept şi fermitatea lui ANA-MARIA DUMBRAVĂ LPS Nicolae Rotaru, Constanţa, (îndrumător: prof. Cătălin SPĂTARU) Abstract The wised does not suffer injustices or insults and even if these things

More information

Gestiunea financiară

Gestiunea financiară Capitolul VIII Gestiunea financiară 8.1. Sistemul financiar al întreprinderii 8.1.1. Resursele şi relaţiile financiare ale întreprinderii 8.1.2. Fluxurile întreprinderii 8.2. Costurile, pragul de rentabilitate

More information

CAPITOLUL I: Dispoziţii generale

CAPITOLUL I: Dispoziţii generale ORDONANŢĂ nr. 21 din 31 ianuarie 2007 privind instituţiile şi companiile de spectacole sau concerte, precum şi desfăşurarea activităţii de impresariat artistic În temeiul art. 108 din Constituţia României,

More information

Monitorizarea consumului de energie: Puterea Informaţiei

Monitorizarea consumului de energie: Puterea Informaţiei Monitorizarea consumului de energie: Puterea Informaţiei Detectaţi oportunităţi de reducere a costurilor şi îmbunătăţiţi performanţa clădirii cu o soluţie probată Studiu / Iunie 2011 Make the most of your

More information

SISTEMUL INFORMATIONAL-INFORMATIC PENTRU FIRMA DE CONSTRUCTII

SISTEMUL INFORMATIONAL-INFORMATIC PENTRU FIRMA DE CONSTRUCTII INFORMATIONAL-INFORMATIC PENTRU FIRMA DE CONSTRUCTII Condurache Andreea, dr. ing., S.C. STRATEGIC REEA S.R.L. Abstract: The construction company information system represents all means of collection, processing,

More information

Produs final WP2006/5.1(CERT-D1/D2)

Produs final WP2006/5.1(CERT-D1/D2) O ABORDARE PAS CU PAS A MODULUI DE CREARE A UNUI CSIRT Produs final WP2006/5.1(CERT-D1/D2) Index 1 Rezumat executiv... 2 2 Aviz juridic... 2 3 Mulţumiri... 2 4 Introducere... 3 4.1 PUBLICUL ŢINTĂ... 5

More information

Menţinerea în funcţiune a unui sistem eficient ABC/ABM

Menţinerea în funcţiune a unui sistem eficient ABC/ABM Economie teoretică şi aplicată Volumul XVIII (2011), No. 2(555), pp. 46-57 Menţinerea în funcţiune a unui sistem eficient ABC/ABM Gary COKINS SAS Institute Inc., Cary, North Carolina, USA gary.cokins@sas.com

More information

Analyzing European Initiatives for Sustaining Financial Integration within EMU

Analyzing European Initiatives for Sustaining Financial Integration within EMU MPRA Munich Personal RePEc Archive Analyzing European Initiatives for Sustaining Financial Integration within EMU Andreea Avadanei Alexandru Ioan Cuza University of Iasi, Romania, Doctoral School of Economics

More information

TEORII CONTEMPORANE DESPRE INTELIGENŢĂ CONTEMPORARY APPROACHES TO INTELLIGENCE

TEORII CONTEMPORANE DESPRE INTELIGENŢĂ CONTEMPORARY APPROACHES TO INTELLIGENCE TEORII CONTEMPORANE DESPRE INTELIGENŢĂ CONTEMPORARY APPROACHES TO INTELLIGENCE Lect. univ. dr. Sorin-Avram VÎRTOP Universitatea Constantin Brâncuşi din Târgu-Jiu Ph.D., Sorin-Avram VÎRTOP Constantin Brâncuşi

More information

Gheorghe I. RADU. 4 martie prezent Ministerul Apărării Naţionale / Academia Forţelor Aeriene Henri

Gheorghe I. RADU. 4 martie prezent Ministerul Apărării Naţionale / Academia Forţelor Aeriene Henri Gheorghe I. RADU INFORMAŢII PERSONALE Nume Gheorghe I. Radu Adresă Telefon e-mail gh.radu@gmail.com, gh_radu@hotmail.com Naţionalitate română Data naşterii 24 iunie 1951 EXPERIENŢĂ PROFESIONALĂ Perioada

More information

Valorificarea noilor tehnologii pentru parteneriate şcolare

Valorificarea noilor tehnologii pentru parteneriate şcolare INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI Laboratorul Teoria Educaţiei Valorificarea noilor tehnologii pentru parteneriate şcolare etwinning Ghid pentru profesori Bucureşti 2009 Autori: Simona Velea (coord.),

More information

MANAGEMENTUL PROIECTELOR EUROPENE

MANAGEMENTUL PROIECTELOR EUROPENE SUPORT CURS MANAGEMENTUL PROIECTELOR EUROPENE Titular disciplină: Prof. univ. dr. Dumitru OPREA Suport lucrări practice: Prof. univ. dr. Gabriela MEŞNIŢĂ Lect. univ. dr. Daniela POPESCUL Copyright 2011

More information

UNIVERSITATEA TEHNICĂ GHEORGHE ASACHI DIN IAŞI DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC PLANUL OPERAŢIONAL PE 2010 CUPRINS 1. MISIUNEA 2. CURSANŢI 3. RESURSE UMANE 4. OBIECTIVE OPERAŢIONALE

More information

Adriana Bădescu Codruţa Mirci Gabriela Bögre. Managementului Resurselor Umane - manualul profesionistului -

Adriana Bădescu Codruţa Mirci Gabriela Bögre. Managementului Resurselor Umane - manualul profesionistului - 7 Adriana Bădescu Codruţa Mirci Gabriela Bögre Managementului Resurselor Umane - manualul profesionistului - 8 Adriana Bădescu Codruţa Mirci Gabriela Bögre Managementului Resurselor Umane - manualul profesionistului

More information