CUM SĂ ELABORĂM PROIECTE DE SUCCES?

Save this PDF as:
 WORD  PNG  TXT  JPG

Size: px
Start display at page:

Download "CUM SĂ ELABORĂM PROIECTE DE SUCCES?"

Transcription

1 RO 2005/ GUVERNUL ROMÂNIEI CUM SĂ ELABORĂM PROIECTE DE SUCCES? Proiect finanţat de Uniunea Europeană (În cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră România-Ungaria PHARE CBC 2005, RO 2005/ ) Proiect implementat de: CASA CORPULUI DIDACTIC 1

2 Publicaţie editată în cadrul proiectului Dezvoltarea durabilă a învăţământului sătmărean prin cooperare transfrontalieră finanţat de Programul de Cooperare Transfrontalieră RomâniaUngaria PHARE CBC 2005, RO 2005/ Editor: CASA CORPULUI DIDACTIC SATU MARE Coordonator: PIROSKA SZÁSZ Director CASA CORPULUI DIDACTIC SATU MARE Satu Mare, Str. 1 Decembrie 1918, Nr. 6, Telefon , fax Drepturile de autor asupra acestei publicaţii sunt rezervate Casei Corpului Didactic Satu Mare. Publicaţia sau părţi ale acesteia pot fi reproduse numai cu permisiunea acesteia. Publicat la Satu Mare. Data publicării: februarie Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod neapărat poziţia oficială a Uniunii Europene. Comisia Europeană Comisia Europeană Directoratul General pentru Extindere Programul PHARE Comisia Europeană Directoratul General pentru Politica Regională Comisia Europeană Directoratul General pentru Afaceri economice şi financiare: Consiliul Uniunii Europene Parlamentul European Curtea Europeană de Justiţie Curtea Europeană de Conturi Comitetul Economic şi Social Comitetul Regiunilor Banca Centrală Europeană Banca Europeană de Investiţii Reprezentanţa Comisiei Europene în România Misiunea Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană Centrul Român de Informare de la Bruxelles Uniunea Europeană în lume: 2

3 CUPRINS I. Introducere...3 Context...3 Structura şi conţinutul materialului...4 II. Paşii Elaborării unei Cereri de Finanţare de Succes...5 II.1 Identificarea necesităţilor şi posibilităţilor...6 II. 2 Reformularea problemelor sub forma unor obiective...7 II. 3 Etapa de planificare a proiectului elaborarea matricei cadrului logic...9 II. 4 Planificarea operativă a proiectului...15 II. 5 Parteneriatul...16 II.6 Identificarea Programelor de Finanţare Studierea apelului de finanţare, colectarea informaţiilor...18 II.7 Elaborarea Cererii de Finanţare...18 Finalizarea Documentaţiei de Proiect...19 Autocontrol...20 III. Implementarea Proiectelor...22 III.1 Evaluarea Proiectului...22 III.2 Încheierea Contractelor...23 III. 3 Procedura de Achiziţii...24 III.4 Procedura de Plată...27 III.5 Alte probleme de tip financiar...27 III.6 Monitorizare, Raportări...28 III.8 Modificarea Contractului...29 III.9 Informare, Publicitate, Elemente de Identitate Vizuală, Diseminarea Rezultatelor...29 III. 10 Finalizarea Proiectului...30 O Scurtă Recapitulare...31 IV. Fondurile Structurale...32 IV.1 Scopul înfiinţării Fondurilor Structurale...32 IV.2 Prezentarea Fondurilor Structurale...33 IV.3 Obiectivele Fondurilor Structurale...36 IV.4 Utilizarea Fondurilor Structurale...40 A. Utilizarea Fondurilor Structurale în România...42 B. Utilizarea Fondurilor Structurale în Ungaria...43 V. Prezentarea Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane şi a Oportunităţilor de Finanţare Active...44 Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU)..45 GLOSAR...55 Audit - Procesul de verificare detaliată a unui sistem de management, de căre un organism independent Anexe...58 I. INTRODUCERE Context În cursul anului 2007, Casa Corpului Didactic Satu Mare, în parteneriat cu Institutul de Pedagogie, Învăţământ Social şi de Perfecţionare al Consiliului Judeţean Szabolcs-Szatmár- 3

4 Bereg (Nyíregyháza, Ungaria) a câştigat un proiect transfrontalier PHARE CBC românoungar intitulat Dezvoltare durabilă a învăţământului sătmărean prin cooperare transfrontalieră. Obiectivul proiectului constă în dezvoltarea şi extinderea cooperării transfrontaliere în domeniul educaţiei şi învăţământului, precum şi creşterea capacităţii instituţiilor de învăţământ din judeţele Satu Mare şi Szabolcs-Szatmár-Bereg de a atrage fonduri comunitare şi naţionale disponibile. Prezentul document reprezintă materialul de instruire dedicat creşterii capacităţii de absorbţie a Fondurilor Structurale, care oferă României şi Ungariei resurse considerabile în perioada de programare Grupul ţintă al proiectului îl reprezintă cadrele didactice care îşi desfăşoară activitatea în zona de graniţă România-Ungaria. Sarcinile profesionale de elaborare a manualului au fost realizate de biroul de consultanţă Megakom Consultants Romania, în perioada ianuarie - februarie Structura şi conţinutul materialului Materialul de instruire este structurat pe patru părţi principale: Paşii elaborării unei cereri de finanţare de succes; Implementarea cu succes a proiectelor; Fondurile Structurale ale Uniunii Europene disponibile României şi Ungariei în perioada de programare ; Oportunităţi de finanţare active. Logica şi structura materialului de instruire urmăreşte, în principiu, structura şi tematica seminariilor organizate, cuprinzând informaţiile predate pe parcursul instruirilor, în unele cazuri completând sau detaliind unele tematici. În acelaşi timp, este important de subliniat faptul că prezentul material nu este un manual didactic tradiţional: el nu trebuie învăţat capitol după capitol, mai degrabă este un document cadru şi de referinţă, fiind indicată utilizarea lui în perioada derulării celor două seminarii. 4

5 II. PAŞII ELABORĂRII UNEI CERERI DE FINANŢARE DE SUCCES În prima parte a materialului cu ajutorul unor exemple practice vom parcurge etapele elaborării unei cereri de finanţare de succes, urmând ca în a doua parte să prezentăm cum se procedează după obţinerea fondurilor de finanţare. Aşa cum vom putea observa, procesul se referă întotdeauna la proiect şi NU la cererea de finanţare cererea de finanţare va fi doar un instrument pentru dezvoltarea proiectului. O cerere de finanţare (un proiect) bună (bun) înseamnă un proiect bine planificat şi implementat. Privind din alt punct de vedere, chiar şi un proiect bine planificat şi câştigat poate să se finalizeze printr-un eşec, dacă nu se implementează în mod corespunzător. În acelaşi timp, un proiect planificat insuficient nu trece nici măcar de procesul de evaluare. Conform acestei principiu, am considerat deosebit de important ca, pe lângă elaborarea proiectelor, să prezentăm şi principalele elemente ale procesului de implementare. Principalele faze ale elaborării şi implementării proiectelor sunt ilustrate în figura de mai jos: Figura 1. Principalele faze ale ciclului de proiect Identificarea necesităţilor Feed-back Evaluare şi monitoring Determinarea obiectivelor Planificare de proiect Implementare de proiect Limite În acest capitol, vom prezenta paşii elaborării şi elementele unei cereri de finanţare (în continuare proiect), urmând ca, în capitolul următor, să prezentăm etapele de implementare a unui proiect câştigat. Înainte de a trece însă la descrierea elaborării şi implementării proiectelor, să definim ce înţelegem sub noţiunea de proiect! Un proiect înseamnă un şir de activităţi realizate într-un cadru instituţional unic, care nu se includ printre activităţile obişnuite ale organizaţiei/instituţiei şi vizează atingerea unui/or obiectiv/obiective concret/e: - într-un interval de timp stabilit, utilizând resurse umane şi materiale stabilite în prealabil. 5

6 II.1 Identificarea necesităţilor şi posibilităţilor De ce avem nevoie de proiect? Orice proiect are la bază atingerea unei situaţii dorite, dorinţa de a rezolva o problemă actuală. Astfel, procesul de elaborare a oricărui proiect este anticipat de identificarea şi analiza problemelor, a necesităţilor existente. Identificarea necesităţilor existente este urmată de formularea ideii de proiect, precum şi de studierea anunţului licitaţiei de proiecte. Urmează formularea concisă a obiectivelor şi planificarea proiectului pe baza aşa numitei metode Logframe - Logical Framework Approach (metodă acceptată în Uniunea Europeană). Pasul următor îl reprezintă planificarea operativă a proiectului adică elaborarea planurilor financiare, a celor de resurse umane şi de activităţi. Folosirea metodei Logframe reprezintă un mijloc eficient pentru grupurile de interese (grupuri interesate în rezolvarea problemelor) în identificarea şi analizarea problemelor, respectiv în determinarea obiectivelor şi sarcinilor executabile, necesare rezolvării problemelor. Prin aplicarea metodei logframe, proiectanţii pot testa ideile de proiecte propuse în vederea asigurării relevanţei, a fezabilităţii şi durabilităţii acestora. Identificarea necesităţilor, elaborarea arborelui de probleme Înainte de a începe elaborarea cererii de finanţare, trebuie să avem o viziune amplă şi clară asupra proiectului pentru care dorim să obţinem fonduri. Solicitantul trebuie să identifice problemele care trebuie rezolvate, precum şi acele dezvoltări care ar contribui la eliminarea sau rezolvarea totală sau parţială a problemei. Creionarea acestora poate reprezenta nucleul ideii de proiect: doar în cunoaşterea acesteia, iar după regândirea ideii de proiect, putem începe etapa practică propriu-zisă a elaborării cererii de finanţare. Astfel, primul pas în procesul elaborării unui proiect constă în identificarea şi analiza problemelor existente. Scopul principal al proiectelor îl constituie rezolvarea problemelor existente, în consecinţă, pentru înţelegerea problemelor principale, trebuie analizată situaţia existentă. Este un criteriu elementar ca proiectul să răspundă unor cerinţe real existente. În mod similar, trebuie să fim atenţi pentru a identifica cauza problemei şi NU consecinţa. La acest proces trebuie să participe toate grupurile de interes, adică persoanele, grupurile care vor fi afectate de rezultatele proiectului, într-un cadrul cum ar fi, de exemplu, un workshop! Aceeaşi situaţie dată poate fi interpretată în mod diferit de către diferite grupuri de interes. Identificarea problemelor se poate realiza pe baza interviurilor profunde, a cercetărilor pe baza chestionarelor în cadrul grupurilor de interes (grupuri ţintă), a analizelor şi a datelor statistice existente. O metodă posibilă pentru analizarea şi colectarea problemelor ar fi ca grupurile de interes să determine principalele probleme legate de situaţia dată în cadrul unei reuniuni de tip brainstorming (bursă de idei). După identificarea şi colectarea problemelor, trebuie să identificăm raporturile cauză- efect (ordinea ierarhică) existente între probleme, iar pe urmă, bazându-ne pe acestea, să elaborăm 6

7 arborele problemelor. Dacă o problemă analizată este o cauză, ea va fi situată la nivelul inferior. În general, arborele problemelor cuprinde 3-5 nivele. În timp ce analizele situaţiilor obişnuite oferă o descriere a problemelor în mod general, narativ şi mai puţin structurat, un avantaj al metodei Logframe rezultă chiar din recunoaşterea faptului că probleme de sine stătătoare nu există ele fac parte întotdeauna dintr-un lanţ de probleme de tip cauză-efect. Dacă problema este identificată în mod greşit, şi rezolvarea ei va fi greşită. Astfel, este foarte importantă descrierea problemelor în mod concret şi real, evitând formulările generale. Figura 2. ilustrează un posibil arbore al problemelor, săgeţile aratând legăturile existente între problemele identificate: Figura 2. Arborele problemei Nivel redus de cooperare între instituţiile şcolare transfrontaliere Lipsa informării privind integrarea Europeană Lipsa legăturilor între şcolile transfrontaliere Lipsa din educaţie a cunoştinţelor legate de UE Lipsa unui Necalificarea material didactic profesorilor în cu tematica UE tematica UE Lipsa unui Recomandare: evitaţi complicarea inutilă a analizei problemei, atât în timp, cât şi în extindere. În caz de necesitate, analiza problemei poate fi modificată sau extinsă şi ulterior. Lipsa unui centru de informare II. 2 Reformularea problemelor sub forma unor obiective Arborele problemelor se poate transforma foarte uşor în arborele obiectivelor: pentru aceasta trebuie doar să transformăm problemele în obiective! În timp ce arborele problemelor prezintă aspectele negative ale unei situaţii existente, determinarea obiectivelor arată aspectele pozitive ale unei situaţii viitoare preconizate. Astfel, arborele obiectivelor va fi imaginea în oglindă a arborelui problemelor. Raportul cauză-efect devine raportul instrumente-obiective. Să vedem un exemplu pentru transformarea problemelor în obiective: Problemă Obiectiv 7

8 Mediu socio-economic nefavorabil Mediu socio-economic favorabil Dacă raporturile cauză-efect au fost determinate în mod corect, arborele obiectivelor ne arată sarcinile parţiale pentru rezolvarea problemei generale. În acest mod, se poate asigura o strânsă corespondenţă dintre obiectivele proiectului şi problemele identificate. Prin reformularea problemelor, ajungem la arborele obiectivelor (Figura 3.). Obiectivele sunt legate între ele în mod similar problemelor din arborele problemelor. Conform acestori legături logice, din moment ce obiectivele situate la nivele inferioare sunt atinse, vor fi realizate şi obiectivele de la nivelul următor. Figura 3. Arborele obiectivelor Nivel ridicat de cooperare între instituţiile şcolare transfrontaliere Flux de informaţii bogat privind integrarea Europeană Existenţa legăturilor extinse între şcolile transfrontaliere Cunoştinţe extinse legate de Uniunea Europeană Existenţa unui centru de informare Existenţa materialelor didactice cu tematica UE Profesori calificaţi în tematica UE În procesul de analiză a obiectivelor, este indicat să ţinem cont de următoarele criterii: - Obiectivele să fie formulate sub forma descrierii unei situaţii viitoare dorite şi nu sub forma unor activităţi. - În procesul de realizare a arborelui de obiective pot apărea elemente noi, care rezultă din modificarea arborelui problemelor. Astfel, în caz de necesitate, trebuie să revenim asupra arborelui problemelor, pentru a-l corecta sau completa chiar şi în această fază. - În cazul unor obiective, vom putea stabili în mod clar că ele nu pot fi realizate prin instrumentele financiare ale statului, însă şi ele trebuie prezentate pentru a menţine complexitatea procesului analizei obiectivelor. 8

9 II. 3 Etapa de planificare a proiectului elaborarea matricei cadrului logic Matricea cadrului logic (pe scurt logframe) este outputul principal al metodei LFA. Dacă este folosită în mod adecvat, logframe ul ajută la clarificarea relaţiilor logice dintre activităţi, rezultate, scopuri şi obiective.1 Matricea cadrului logic (Figura 4.), în forma cea mai simplificată, este un tabel cu patru rânduri şi patru coloane (vezi un model indicativ şi în Anexa nr.1). Figura 4. Matricea cadrului logic Logica intervenţiei Indicatori de performaţă verificabili în mod obiectiv Sursele şi mijloacele de verificare Obiectivul general Indicatori de impact Sursa şi mijloacele indicatorilor de impact Scopul proiectului Indicatori de performanţă Sursa şi mijloacele indicatorilor de performanţă Riscuri şi ipoteze Rezultate aşteptate (outputuri) Indicatori de output Sursa şi mijloacele indicatorilor de output Riscuri şi ipoteze Activităţi Mijloace Costuri Riscuri şi ipoteze Riscuri şi ipoteze Condiţii preliminare Completarea coloanelor şi rândurilor matricei logframe se realizează într-o ordine logică, clar determinată. În primul rând, descriem logica intervenţiei, completând prima coloană pe verticală, de sus în jos pornind de la obiective generale spre activităţile proiectului utilizând obiectivele de programe identificate în analiza strategiilor. În continuare, descriem ipotezele (coloana a patra), de jos în sus, începând cu condiţiile preliminare. În pasul următor, pornind din ultimul rând pe direcţia orizontală, completăm rubricile goale, definind mai întâi indicatorii şi sursele acestora (primele trei rânduri ale coloanelor doi şi trei). În final, determinăm (estimăm) instrumentele şi sursele necesare realizării proiectelor (rândul 4 al coloanelor doi şi trei). 1 Notă: În prezent, completarea logframe-ului este o cerinţă obligatorie pentru elaborarea aproape oricărui proiect de finanţare comunitară. 9

10 Logica intervenţiei este strategia pe care se bazează proiectul, descrierea explicativă a proiectului, mecanismul de la activităţi până la obiectivele generale. Figura 5. Logica intervenţiei Obiectiv global prezintă beneficiarilor efectele proiectului pe termen lung, altfel spus, contribuţia proiectului la obiectivele (Scopul proiectului) programului. (Obiectiv global) Efecte Rezultate Outputuri Inputuri (Obiective specifice) Activităţi de proiect Scopul proiectului obiectivul concret pe care dorim să-l atingem. Rezultatele produsele sau serviciile concrete obţinute în urma realizării proiectului. Activităţi sarcinile care trebuie realizate în vederea obţinerii rezultatelor. Evaluarea ipotezelor/riscurilor De multe ori, succesul unui proiect depinde nu numai de intervenţiile proiectului, ci şi de anumiţi factori externi, adică de ipoteze care se află în afara sferei directe a proiectului. Factorii externi pot fi determinaţi pentru fiecare nivel al logframe-ului, prin tehnica brainstorming-ului (bursă de idei). În dezvăluirea ipotezelor, pornim de jos în sus şi, la fiecare nivel, analizăm, pe lângă rezultatele şi efectele obţinute la nivelul respectiv, ce mai avem nevoie pentru realizarea obiectivelor nivelului următor. Cum putem interpreta legăturile dintre ipoteze şi diferite nivele? Dacă condiţiile preliminare sunt îndeplinite, se poate începe implementarea activităţilor. Dacă activităţile sunt implementate şi ipotezele de la acest nivel sunt îndeplinite, atunci se obţin rezultatele propuse. Dacă aceste rezultate au fost obţinute integral şi ipotezele de la acest nivel sunt îndeplinite, atunci se atinge scopul proiectului. Dacă scopul proiectului este atins şi ipotezele nivelului dat sunt îndeplinite, atunci proiectul contribuie la îndeplinirea obiectivelor generale. Ipotezele trebuie definite în funcţie de situaţia dorită, în mod pozitiv. Astfel, va fi posibilă urmărirea şi evaluarea acestora cu ajutorul algoritmului de ipoteze. 10

11 Indicatori verficabili în mod obiectiv2 Indicatorii verificabili în mod obiectiv ne arată măsura în care au fost realizate obiectivele propuse la anumitele nivele ale logframe-ului. Pe baza acestor indicatori, poate fi conceput un sistem de monitorizare adecvat. În această coloană a logframe-ului, vor fi determinaţi acei indicatori care măsoară realizarea obiectivelor şi a rezultatelor stabilite în coloana logicii de intervenţie (indicatori de impact, indicatori de performanţă, indicatori de output). Indicatorii de impact sunt utilizaţi pentru măsurarea obiectivelor generale; Indicatorii de performanţă sunt utilizaţi pentru măsurarea obiectivelor specifice; Măsurarea rezultatelor proiectelor este asigurată de indicatorii de output; Mijloacele şi resursele care se referă la resursele umane, materiale şi cele financiare necesare realizării activităţilor propuse şi implementării proiectului. Scopul indicatorilor este descrierea în format standardizat a unui element al realităţii obiective. Astfel, indicatorul furnizează informaţii simplificate despre realitatea complexă. Cea mai importantă metodă a simplificării, a standardizării, este cuantificarea. Fiecare indicator are patru elemente obligatorii : 1. unitatea de măsură (cu ce măsurăm realizarea obiectivelor); 2. valoarea actuală a indicatorului; 3. valoarea propusă a indicatorului; 4. perioada de realizare a indicatorului. Relevanţa indicatorilor la diferite nivele se poate măsura cu ajutorul sistemului de criterii SMART, ce derivă din cuvintele englezeşti Specific, Measurable, Available, Relevant, Timebound. Conform sistemului de criterii SMART, un indicator bun este bine determinat, specific (măsoară realizarea acelor obiective, rezultate la care sunt atribuite), măsurabil, accesabil prin costuri acceptabile, relevant din punct de vedere al obiectivelor şi se referă la un anumit interval de timp. Important: nu toate datele şi statisticile sunt indicatori. În urma utilizării statisticilor, se naşte indicatorul, adică indicatorul este o dată, o informaţie, care se utilizează pentru justificarea unor activităţi în procesul decizional, de tratative sau de comunicare. Un indicator bun trebuie să ofere informaţii simple, care pot fi uşor comunicate şi înţelese atât de cel care le furnizează, cât şi de utilizator. Mijloace de verificare În această coloană, sunt indicate unde se găsesc, de unde se pot procura datele, informaţiile necesare indicatorilor măsurabili în mod obiectiv. Cu ajutorul mijloacelor de verificare, indicatorii sunt stabiliţi şi puşi la dispoziţia persoanelor care se ocupă cu managementul şi cu evaluarea proiectului. În primul rând, trebuie determinată forma, în al doilea rând, cine să asigure aceste informaţii, iar în al treilea rând, regularitatea cu care trebuie furnizate aceste date. Pentru măsurarea impacturilor, de cele mai multe ori folosim informaţiile obţinute din evidenţe interne şi din statistici oficiale, dar adesea este necesară şi colectarea individuală a datelor. În 2 Înseamnă că măsurile efectuate de diferite persoane vor avea aceleaşi rezultate. 11

12 acest ultim caz, alegerea unui mod de cuantificare eficient, dar nu prea costisitor, constituie un criteriu important. Resurse şi costuri La nivelul inferior sunt determinate costurile implementării proiectului (a mijloacelor) şi sursele acestora (finanţare, surse proprii, parteneri, credit). Inventariem lucrurile de care vom avea nevoie pentru realizarea fiecărui nivel al strategiei de intervenţie. Dacă dispunem de ele, le trecem în câmpul de resurse. Resursă poate fi contribuţia proprie în numerar sau creditele deja obţinute, clădiri, echipamente disponibile, brevete, planuri, resurse umane deja existente, etc. resurse umane, materiale şi financiare necesare realizării activităţilor propuse în cadrul proiectului. Pentru estimarea exactă a instrumentelor şi a surselor necesare proiectului, trebuie determinate în detaliu activităţile planificate şi necesare implementării. Procesul de elaborare a matricei logframe Completarea coloanelor şi rândurilor matricei logframe se face într-o ordine logică, clar determinată. În primul rând, se va completa prima coloană pe verticală, de sus în jos, stabilindu-se astfel sistemul de obiective şi activităţile proiectului. În continuare, sunt determinate ipotezele (coloana a patra), de jos în sus, începând cu condiţiile preliminare. În final, pornind din ultimul rând pe direcţia orizontală, completăm rubricile goale, definind mai întâi indicatorii şi sursele acestora. Ordinea corectă a completării matricei cadrului logic este prezentată în graficul următor. Figura 6. Ordinea completării matricei logframe Logica intervenţiei Indicatori de performanţă verificabili în mod obiectiv Sursele şi mijloacele de Riscuri şi ipoteze 5. 12

13 Matricea cadrului logic concluzionează cele mai importante informaţii ale proiectului: de ce este nevoie de implementarea proiectului (logica de intervenţie)? ce vrea să obţină proiectul (logica de intervenţie şi indicatori)? cum se mijloace)? proiectează realizarea (activităţi, ce fel de factori externi trebuie luaţi în considerare (ipoteze şi riscuri)? unde se găsesc informaţiile necesare evaluării proiectului (sursele de verificare)? ce fel de mijloace sunt necesare (instrumente, mijloace)? cât este bugetul proiectului (cheltuieli)? ce condiţii preliminare trebuie îndeplinite pentru demararea proiectului (condiţii preliminare)? 13

14 Figura 7. Matricea cadru logic un exemplu concret Obiective generale Obiective specifice Intervenţie logică Indicatori de performanţă verificabili în mod obiectiv Educarea tinerilor din zonele transfrontaliere pentru gândirea europeană Întărirea legăturilor transfrontaliere între instituţiile de învăţământ liceal, cât şi între comunităţile de liceeni Învigorarea turismului intern şi transfrontalier, prin cunoaşterea cât mai bună a propriei regiuni şi a celei învecinate Facilitarea introducerii educaţiei cunoştinţelor legate de UE, a mediului ambiant, a teritoriilor transfrontaliere, într-o viziune modernă, în liceele din cele două judeţe transfrontaliere Numărul legăturilor formate între instituţiile de învăţământ liceal Creşterea numărului excursiilor de clasă în regiunile transfrontaliere Numărul proiectelor comune elaborate sau implementate de către instituţiile liceale, în următorii trei ani Statistici procurate de la liceele din cele două judeţe Contracte de colaborare încheitate între licee Proiecte transfrontaliere elaborate şi implementate în comun Numărul orelor didactice introduse privind cunoştinţele legate de UE şi de judeţe transfrontaliere, în anul următor Numărul liceelor care au introdus facultativ orele cu tematica de mai sus în anul următor Numărul elevilor care au participat la cursuri Numărul celor care apelează la Centrul de Informare în anul următor Statistici procurate de la licee Statistici şi Raporturi anuale ale Inspectoratelor Şcolare Judeţene din cele două judeţe Statistici ale Centrului de Informare Un material didactic interactiv, pentru uz Volumul materialului elaborat (cca. 100 de Rezultate preconizate liceal, cu exerciţii practice privind cunoştinţele pagini) Activităţi legate de UE şi de cele două judeţe transfrontaliere Materialul adaptat în format electronic, sub forma unor CD-uri interactive Extinderea paginii web existente a CCD Un simpozion organizat pentru profesori Schimb de experienţă organizat pentru profesori Centru de Informare înfiinţat CD-uri distribuite CD-uri elaborate cu conţinutul materialului (200 de exemplare) Pagina web extinsă Numărul participanţilor la simpozion (30) Numărul participanţilor la schimbul de experienţă în Ungaria (30) Numărul profesorilor pregătiţi (25) Numărul CD-urilor distribuite (200) Sala renovată Dotările infrastructurale ale sălii Pregătirea şi elaborarea materialului Adaptarea materialului în format electronic, elaborarea CD-urilor Extinderea paginii web existente a CCD Organizarea simpozionului Organizarea unui schimb de experienţă Renovarea şi dotarea unei săli unde va fi înfiinţat Centrul de Informare Distribuirea CD-urilor Experţi pregătiţi Condiţii tehnice necesare elaborării şi extinderii paginii web, precum şi organizării simpozionului şi a schimbului de experienţă pentru profesori Condiţii tehnice necesare efectuării lucrărilor de renovare Surse şi mijloace de verificare Ipoteze Interesul elevilor pentru cursurile facultative Interesul şi utilizarea materialului şi în alte şcoli, din afar judeţelor ţintă Realizarea unui proiect similar cu Ucraina Atitudinea pozitivă a liceelor faţă de introducerea orelor/cursurilor facultative Contracte de prestări servicii Promovarea corespunzătoare a Un exemplar "original" al materialului şi rezultatelor Interesul liceelor din judeţ al CD-ului Pagina web actualizată Interesul populaţiei pentru Centrul de Informare înfiinţat Lista participanţilor la simpozion Lista participanţilor la schimbul de experienţă Raportări trimestriale Raportul final înaintat finanţatorului Vizite de teren Contracte încheiate cu experţi pentru prestarea unor servicii Contracte încheiate cu experţi pentru prestarea unor lucrări Costuri Finanţare UE: XXXX Euro Contribuţie proprie :XXX Euro Total: XXXX Euro Contractarea experţilor efectuată cu succes Respectarea de către subcontractanţi a termenele prestabilite pentru implementarea activităţilor Asigurarea instrumentelor şi echipamentelor necesare Cooperarea partenerului ungar 14

15 II. 4 Planificarea operativă a proiectului Planificarea bugetului Pentru a realiza ideea noastră trebuie să avem o imagine clară şi despre latura financiară a proiectului. Este recomandată elaborarea unui buget real, bazat pe elemente esenţiale. Experienţa ne arată că cei care beneficiază de sprijin financiar trebuie să aibă în vedere un termen de realizare mai lung şi totodată trebuie să ţină cont şi de procedurile prescrise de către finanţator. Astfel, şi efectul acestor doi factori de influenţă trebuie prevăzut în proiect. Din cauza faptului că, ulterior, costurile trebuie însumate şi grupate în funcţie de diferite criterii, este recomandată gruparea lor pe categorii de costuri determinate în prealabil. Este oportună redactarea bugetului într-o bază de dată electronică (de exemplu MS Excel). În redactarea tabelului de buget, este indicat să ţinem cont permanent de următoarele aspecte: 1. Licitaţia de proiecte poate să cuprindă condiţii restrictive, a căror nerespectare poate constitui o eroare formală, rezultatul fiind eliminarea imediată a proiectului. Acestea pot fi: a. suma minimă şi maximă a finanţării; b. proporţia costurilor administrative în bugetul total; c. proporţia costurilor legate de managementul proiectului în bugetul total; d. proporţia cheltuielilor echipamentelor tehnice în bugetul total; e. proporţia rezervelor în bugetul total. 2. Determinarea sumelor pe anumite linii bugetare trebuie realizată cu prudenţă, deoarece bugetul trebuie respectat pe linii, iar abateri de la bugetul iniţial sunt admise de regulă doar prin modificarea ulterioară a contractului. 3. Liniile bugetare trebuie să cuprindă toate cheltuielile posibile, deoarece ulterior nu se mai pot include noi activităţi. După evaluarea bugetului, trebuie verificat dacă fondurile proprii, respectiv finanţarea obţinută vor acoperi cheltuielile ocazionate pe parcursul implementării proiectului. Astfel, trebuie să planificăm şi fluxul de numerar (cash-flow-ul) proiectului, adică trebuie planificate cheltuielile şi veniturile din fondurile de finanţare în timp. De exemplu, activităţile de renovare sau de construcţie a clădirilor necesită o perioadă de timp mai îndelungată (mai multe luni), iar furnizorul va elibera facturi la sfârşitul fiecărei luni. Doar în cazul în care grantul va asigura accesabilitatea fondurilor pe măsura progresului activităţilor, se va putea finanţa proiectul. Un alt exemplu ar fi implementarea unui proiect de instruire. Proiectele de instruire şi de ocupare ridică costuri zilnice, ceea ce s-ar putea finanţa din fonduri proprii doar pe un scurt interval de timp. Proiectele de acest tip sunt realizabile doar în cazul în care grantul permite prefinaţarea proiectului într-o proporţie suficientă. 15

16 Elaborarea planului de activităţi În planificarea unui proiect, un element deosebit de important îl reprezintă elaborarea planificării în timp şi cea a planului de activităţi, care oferă asistenţă managementului în delimitarea activităţilor în timp. Planificarea în timp constituie determinarea prealabilă a elementelor şi sarcinilor din proiect, delimitarea lor în timp, planificarea scadenţei acestora. Factorii determinanţi ai planificării sunt: Necesarul de timp al activităţilor Succesivitatea sarcinilor Constrângerile fizice ale planificării în timp Disponibilitatea resurselor Eficientizarea costurilor, raţionalizare. Prin acestea, planificarea în timp ajută la aplanarea fluctuaţiilor excesive şi la filtrarea golurilor ( gap -urilor) pe parcursul realizării activităţilor. Cel mai des utilizat instrument metodologic al realizării planificării în timp este aşa-numita diagramă Gantt sau diagrama pe benzi (vezi un model indicativ în Anexa nr.2). Această diagramă prezintă pe câte un rând activităţile incluse în planificarea în timp a proiectului, astfel încât lungimea rândurilor să fie proporţională cu timpul necesar realizării activităţilor reprezentate. Elaborarea diagramei cuprinde patru etape: 1) Determinarea activităţilor; 2) Determinarea ierarhiei logice şi a succesivităţii activităţilor; 3) Determinarea duratei activităţilor; 4) Redactarea diagramei Gantt. Un avantaj al aplicării metodei este posibilitatea reprezentării relaţiilor de dependenţă pe grafic, prin utilizarea aşa-numitelor săgeţi de dependenţă. Cu ajutorul diagramei Gantt se poate urmări uşor avansarea proiectului, însă dezavantajul major al metodei îl reprezintă lipsa transparenţei graficului în cazul proiectelor cu activităţi multe şi complexe, având un număr mare de relaţii logice. II. 5 Parteneriatul Pot fi implicate alte organizaţii în implementarea proiectului nostru? Parteneriatul este un principiu de bază al Uniunii Europene. Ce este un parteneriat? este o relaţie de egalitate, este scena colectării rapide a informaţiilor, este o posibilitate de procurare a unor noi sarcini, noi solicitări sau noi surse, 16

17 este sursa inovaţiilor, ideilor, a unor noi viziuni, este un feed-back la munca noastră, critică, încurajare sau sentimentul reuşitei, este motorul creşterii. De foarte multe ori, implicarea partenerilor în implementarea unor proiecte nu numai că este recomandată, dar poate să reprezinte un criteriu eliminatoriu (de exemplu în cazul programelor de colaborare transfrontalieră Phare CBC existenţa unui partener de pe cealaltă parte a graniţei reprezintă o cerinţă elementară). Parteneriatele se formează prin implicarea organizaţiilor interesate de proiect, care se angajează că vor participa la implementarea acestuia, iar implicarea lor va avea un efect pozitiv în realizarea activităţilor. În cazul formării unor parteneriate, se elaborează şi se încheie un contract de parteneriat. Nu putem exclude posibilitatea ca interesele sau punctul de vedere al unui partener să se modifice pe parcurs, din acest motiv se recomandă stabilirea clară şi cât mai exactă a condiţiilor stipulate în contract. Deosebit de importantă este clarificarea dreptului de proprietate şi de funcţionare a bunurilor realizate sau achiziţionate în cadrul proiectului. În numeroase cazuri, ghidul solicitantului cuprinde şi un model al acesui contract, atât în ceea ce priveşte conţinutul, cât şi forma contractului. Avantajele concrete ale parteneriatului: Oportunitate pentru accesul la învăţare şi inovare - prin depăşirea graniţelor instituţionale - caracterul paralel al calităţii de membru asigură posibilitatea transferului informal al informaţiilor şi al experinţelor Dezvoltarea capacităţii instituţionale atât la nivele sectoriale, cât şi la cele teritoriale Extinderea parteneriatelor a mărit eficienţa managementului îndeosebi în privinţa organizaţiilor neguvernamentale şi a administraţiilor locale Eficienţa cooperării şi a activităţii organizaţiilor partenere depinde în foarte mare măsură de existenţa unei organizaţii complementare tehnice sau de administraţie. Avantajele parteneriatului în cadrul unui proiect concret: Asigură posibilitatea utilizării în mod comun a experienţelor, cunoştinţelor şi a resurselor partenerilor Facilitează formarea acelor structuri şi cooperări viabile şi după încheierea proiectelor, care au un efect pozitiv asupra dezvoltării socio-economice a regiunii. Extinderea parteneriatului nu semnifică în mod obligatoriu şi creşterea eficienţei! 17

18 II.6 Identificarea Programelor de Finanţare Studierea apelului de finanţare, colectarea informaţiilor Ştim deja ce dorim să facem, precum şi cât ar costa proiectul nostru. Care este pasul următor? Identificarea surselor de finanţare posibile. În prima etapă trebuie să găsim un fond, un program de finanţare ale cărui obiective se armonizează cu obiectivele proiectului nostru. Aici pot fi deosebit de utile acele pagini web care au drept scop diseminarea informaţiilor privind programele de finanţare actuale, respectiv instituţiile competente şi birourile de informare regionale, naţionale şi comunitare. Dacă am găsit un astfel de program, pentru a ne asigura că proiectul nostru se poate finanţa din programul respectiv, trebuie să colectăm toate informaţiile referitoare la program în cel mai scurt timp, putem colecta aceste informaţii prin Internet. Primul pas va fi studierea documentaţiei proiectului în primul rând a anunţului de licitaţie şi a ghidului solicitantului. Prima întrebare la care trebuie să găsim răspunsul: instituţia noastră este eligibilă pentru a înainta proiectul? În cazul în care răspunsul este pozitiv trebuie verificat dacă ideea noastră de proiect este eligibilă adică dacă ea corespunde obiectivelor şi priorităţilor programului, dacă activităţile planificate sunt în concordanţă cu cele finanţate, dacă mărimea bugetului este corespunzător, precum şi dacă putem asigura cofinanţarea necesară. De asemenea, este recomandată parcurgerea grilei de evaluare parte a ghidului solicitantului deoarece criteriile de evaluare pot fi utile pentru a decide dacă programul a fost anunţat într-adevăr pentru noi, precum şi pentru a cunoaşte ce doreşte să citească cel care a lansat programul, care sunt elementele considerate puncte pozitive pe parcursul evaluării, pe scurt, ce şanse avem pentru a primi finanţarea. II.7 Elaborarea Cererii de Finanţare În cazul în care pe baza celor prezentate mai sus am decis asupra înaintării proiectului, începe perioada elaborării cererii de finanţare. În primul rând este indicat să studiem, să analizăm din nou dar acum foarte amănunţit documentaţia programului. De asemenea, se recomandă notarea întrebărilor la care putem obţine răspunsuri din trei surse: din rubrica Întrebărilor frecvente ( FAQ se recomandă studierea lor continuă şi permanentă) de pe pagina web a programului, la ziua de informare ( information day ), respectiv există şi posibilitatea trimiterii întrebărilor în mod direct la adresele de indicate în anunţul de licitaţie. Cererea de finanţare trebuie să cuprindă totalitatea informaţiilor necesare finanţatorului care sunt indispensabile evaluării cererii, cuprinzând descrierea activităţilor propuse, efectul acestora, aria geografică şi obiectivele concrete. Totodată, trebuie prezentate şi rezultatele sociale şi economice preconizate pe termen mediu, grupurile ţintă, planificarea activităţii propuse şi planul de finanţare, împreună cu acele informaţii care sunt necesare evaluării corespondenţei activităţilor propuse cu obiectivele finanţatorului. 18

19 La ce trebuie să fim atenţi? La completarea cererii de finanţare să formulăm succint, să evităm compunerile complicate şi prezentarea informaţiilor neesenţiale. Să completăm toate punctele, să răspundem la toate întrebările. Să nu lăsăm nicio întrebare fără răspuns. Să avem în faţă permanent criteriile de evaluare, iar la punctele corespunzătoare să abordăm toate aceste criterii. Să respectăm în mod maximal structura formularului de finanţare. Să folosim caractere şi fonturi simple, identice cu cele ale apelului de finanţare. Evident, completarea perfectă a formularului în sine nu este suficientă, fiindcă acesta reprezintă doar o singură componentă a documentaţiei apelurilor de licitaţie. Să începem din timp colectarea anexelor, a semnăturilor şi a hotărârilor necesare, fiind atenţi la faptul că numeroase documente îşi pierd valabilitatea după 10, respectiv 30 de zile. Să anexăm toate documentele cerute, să înaintăm proiectul în numărul de exemplare prescis, să semnăm fiecare pagină a exemplarului original (dacă se solicită) şi, în sfârşit, să ne asigurăm că proiectul nostru ajunge la destinaţie înaintea termenului limită. Finalizarea Documentaţiei de Proiect În mod firesc, după cum am subliniat mai sus, completarea perfectă a formularului de finanţare în sine nu este suficientă, acesta reprezentând doar un singur element al documentaţiei de proiect. Elementele documentaţiei de proiect (ale pachetului solicitării de finanţare) sunt, în general, următoarele: I. Formular cerere de finanţare completat şi declaraţiile solicitate semnate şi ştampilate; II. Documente anexate în mod obligatoriu (în general, anexele solicitate sunt: statutul aplicantului principal şi al partenerilor, raportul anual şi bilanţul contabil, certificatul de înregistrare fiscală, raportul de activitate anual, CV-urile echipei de proiect, memoriul tehnic pentru servicii şi ofertele de preţ pentru achiziţii de bunuri, etc.). Anexele solicitatate pot diferi de la o licitaţie la alta, lista lor fiind specificată pentru fiecare caz în parte, în ghidul solicitantului. Documentaţia de proiect trebuie finalizată cu o atenţie deosebită, în special să avem în vedere următoarele: numărul de exemplare (original şi copii), semnăturile, anexele solicitate şi respectarea termenului limită de depunere a proiectului. Să ne asigurăm că exemplarul original conţine semnăturile şi ştampilele în original, iar anexele sunt ataşate în limba indicată în anunţ. Acestea sunt cerinţe formale, a căror nerespectare inclusiv a termenului limită duce la eliminarea automată a cererii de finanţare. 19

20 Autocontrol În final, dar nu în ultimul rând, autocontrolul reprezintă un element deosebit de esenţial al procesului de elaborare a proiectelor. În general, fie la sfârşitul formularului cererii de finanţare, fie ca anexă, apare o listă de verificare ce cuprinde lista, ordinea, formatul (de ex. Word, Excel), respectiv limba (ex. cuprins în limba engleză) acelor documente care trebuie ataşate cererii de finanţare. Se recomandă studierea profundă a listei de verificare şi includerea elementelor documentaţiei de licitaţie în ordinea solicitată. Este obligatoriu să anexăm toate documentele solicitate, să elaborăm cererea de finanţare în numărul de exemplare indicat, să semnăm fiecare pagină a documentului original şi, în sfârşit, să ne asigurăm că cererea noastră de finanţare va ajunge la adresa indicată înaintea termenului limită. Sfaturi utile la elaborarea cererilor de finanţare (a proiectelor): Cererea de finanţare trebuie elaborată în echipă, dar redactată de o singură persoană; Acordaţi o importanţă deosebită acelor elemente care reprezintă un avantaj în evaluarea proiectului. Grila de evaluare a proiectelor se regăseşte, în general, în ghidul solicitantului, recomandându-se analiza ei detaliată, deorece proiectul va fi evaluat pe baza acestui sistem de punctaje; Formulaţi clar, succint, într-un limbaj simplu. Documenţia de proiect să fie transparentă şi structurată tematic. Este indicat ca exemplarele să fie legate sau spiralate; Folosiţi diateza activă, nu reflexivă ( vom realiza... în loc de se va realiza, sau s-ar putea realiza ); Esenţa, punctele cheie, se scriu cu litere îngroşate, nu cu sublinieri; Prezentaţi datele în mod concis, ignoraţi informaţiile nesemnificative; Nu încercaţi să răspundeţi tuturor obiectivelor propuse de program, fiindcă astfel proiectul îşi va pierde validitatea; Definiţi mai puţine obiective (obiectiv general: este recomandată formularea unui singur obiectiv general, cel mult două; obiective specifice: numărul obiectivelor specifice este bine să fie sub trei, dar ele să fie concrete, exacte, cât mai cuantificabile şi orientate asupra unui grup ţintă bine definit); Respectaţi cu maximă fidelitate structura formularului de finanţare. Este indicată utilizarea unor fonturi simple, eventual cel utilizat în anunţul licitaţiei. Cererea de finanţare se scrie la computer (obligatoriu)! Revizuiţi textul de mai multe ori, verificaţi ortografia şi cifrele. 20

21 Probleme/greşeli tipice pe parcursul elaborării proiectului: Neeligibilitatea solicitantului, a proiectului, a activităţilor, a costurilor; Neconformitatea administrativă (documentaţie însoţitoare incompletă - în cazul documentelor Excel trebuie verificat dacă s-au completat toate paginile existente, cererea nu este redactată pe computer/maşină de scris; lipsa unor semnături, ştampile, date); Moneda în care este exprimat bugetul; Suma solicitată este mai mare decât suma maximă admisă sau mai mică decât suma minimă alocată prin program. Bugetul proiectului include atât contribuţia proprie, cât şi suma solicitată ca finanţare; Procentaje calculate greşit. De exemplu, dacă solicitantul trebuie să contribuie cu finanţare în proporţie de minim 10% (de exemplu, în cazul programelor Phare), o cofinanţare de 9,99% va determina respingerea proiectului; Bugetul nu este clar sau include costuri nejustificat de mari în raport cu preţurile pieţei; Bugetul nu acoperă toate activităţile propuse, ceea ce poate pune în pericol realizarea proiectului; Lipsa unei rezerve în buget; Prezentarea prea succintă a experienţelor relevante ale solicitantului, insuficienta detaliere a resurselor de care dispune solicitantul; Planificare iraţională o proiect prea complex o număr excesiv de mare al elementor de proiect o detalierea excesivă a proiectului o elemente/activităţi neeligibile Rezultate nerealizabile sau necuantificabile; Activităţile prevăzute nu contribuie la îndeplinirea obiectivelor propuse, rezultatele estimate nu sunt cuantificabile. Grupurile ţintă nu sunt identificate în mod corect/nu sunt cuantificate numeric, sarcinile nu sunt stabilite în mod evident; Solicitantul nu prezintă posibilităţi (sustenabilitatea proiectului); Nerealizarea cu succes a procesului de achiziţie publică, fie datorită nepunctualităţii specificaţiilor, fie datorită cerinţelor prea severe. realiste pentru continurea proiectului 21

22 III. IMPLEMENTAREA PROIECTELOR După înaintarea ofertei putem să ne odihnim şi să luăm o scurtă pauză: este perioada în care instituţiile finanţatoare evaluează cererile de finanţare şi selectează proiectele care vor fi finanţate. Însă în cazul în care am elaborat un proiect cu succes, care urmează să fie finanţat, ne aşteaptă sarcini mult mai ample şi mai serioase decât elaborarea cererii de finanţare: urmează implementarea proiectului. Perioada care urmează necesită multe informaţii şi aptitudini noi: trebuie să cunoaştem contractul de finanţare, procesul de încheiere a acestuia, obligaţiile şi drepturile noastre privind procedurile de achiziţii şi de raportare, trebuie să fim conştienţi de controalele/vizitele de teren la care putem să ne aşteptăm, precum şi de modul în care putem să obţinem finanţarea. În ceea ce urmează vom prezenta principalele etape necesare implementării unui proiect. III.1 Evaluarea Proiectului Ce se întâmplă cu proiectul nostru după ce a fost înaintat? Începe evaluarea proiectului. Într-o primă fază, proiectele vor fi evaluate din punct de vedere formal, administrativ, adică vor fi verificate dacă formularul cererii de finanţare este în întregime completat, respectiv dacă sunt ataşate toate documentele solicitate, semnate, ştampilate. Cererile de finanţare sosite după termenul limită de predare vor fi respinse în mod automat. În cazul unor lipsuri (care nu sunt eliminatoare), solicitantul primeşte o înştiinţare pentru a trimite documentaţia suplimentară cerută. După primirea înştiinţării, solicitantul dispune, de obicei, de 48 de ore pentru transmiterea documentelor solicitate. Dacă proiectul nu corespunde cerinţelor formale nici după completarea lipsurilor sau dacă solicitantul ori proiectul nu este eligibil pentru finanţare, proiectul va fi eliminat, nici nu va fi evaluat din punct de vedere financiar şi al conţinutului. Se verifică, în continuare, eligibilitatea solicitanţilor, a partenerilor şi a proiectului propus (eligibilitatea obiectivelor, eligibilitatea activităţilor, respectiv încadrarea bugetului în limitele interne prescrise). Pasul următor constă în evaluarea conţinutului proiectului, pe baza criteriilor (grilei) de evaluare prezentate în ghidul solicitantului. În general, cele mai importante criterii de evaluare sunt: relevanţă, metodologie, sustenabilitate şi cost-eficienţă.3 3 Notă: În cazul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, cele patru criterii apar cu următoarea pondere: criteriul de relevanţă - maxim 40 de puncte, criteriul metodologie maxim 25 puncte, criteriul sustenabilitate maxim 15 puncte, criteriul cost-eficienţă maxim 25 puncte. 22

23 Prin însumarea punctelor de evaluare, se va stabili ordinea finală a proiectelor înaintate, după care urmează selectarea proiectelor de finanţare câştigate în limita bugetului disponibil. În calitate de solicitant, veţi fi informaţi în scris privind decizia de selectare sau de respingere a cererii de finanţare, de către Autoritatea Contractantă. III.2 Încheierea Contractelor Când putem să facem cunoştinţă în mod amănunţit cu regulile şi normele de contractare? În cazul în care proiectul înaintat este acceptat şi s-au obţinut fondurile de finanţare, pasul următor va fi încheierea contractului de finanţare. Modelul contractului de finanţare este prezentat în documentaţia de proiect (parte integrantă a ghidul solicitantului). Este recomandată cunoaşterea lui deja din faza de solicitare, fiindcă acesta prezintă drepturile şi obligaţiile beneficiarului, precum şi ale Autorităţii Contractante. Care sunt sarcinile noastre legate de semnarea contractului? Contractul de finanţare va fi pregătit de către Autoritatea Contractantă. În această perioadă, se vor finaliza bugetele planificate ale proiectelor, pe baza cererilor de finanţare (acesta nu înseamnă modificarea bugetului cererii de finanţare, ci vor avea loc doar eventualele precizări). Contractul de finanţare cuprinde următoarele elemente: forma finanţării; suma maximă şi proporţia finanţării; data demarării şi finalizării proiectului; normele de eligibilitate a cheltuielilor; procesul plăţilor şi condiţiile cererilor de plată; obligaţiile privind raportările; norme legate de subvenţiile guvernamentale; norme legate de procesul achiziţiei publice; obligaţiile privind informarea şi publicitatea; obligaţiile de documentare; normele privind efectuarea controalelor de teren; normele privind suspendarea plăţilor sau restituirea sumelor de finanţare; obligativitatea asigurării garanţiei; procesul şi condiţiile modificării contractului. Pentru încheierea contractului, Autoritatea Contractantă poate solicita şi alte documente justificative, cum ar fi: specimen de semnătură; atestarea statutului legal; declaraţie privind disponibilitatea resurselor; certificat de atestare fiscală de la finanţele publice că solicitantul nu are datorii declaraţia solicitantului poate înlocui această adeverinţă, etc. Contractul finalizat va fi semnat de către reprezentantul Autorităţii Contractante şi de către persoana desemnată de solicitant. În cazul în care contractul cuprinde o licitaţie publică ce depăşeşte suma de Euro, contractul trebuie să fie acceptat în prealabil de către Delegaţia Comisiei Europene. Contractul intră în vigoare din momentul semnării acestuia de către ambele părţi. Din acest moment, solicitantul devine beneficiar de proiect. Orice modificare a contractului de finanţare se va face cu acordul ambelor părţi, prin aprobarea unei notificări sau prin încheierea unui act adiţional. Acest act adiţional nu poate să vizeze o modificare substanţială a proiectului. 23

24 În cazul nerespectării condiţiilor asumate şi stipulate de proiect, Autoritatea Coantractantă îşi rezervă dreptul de a suspenda plăţile şi/sau de a rezilia contractul. De asemenea, în caz de nerespectare a termenilor contractului de finanţare, Autoritatea Contractantă poate solicita restituirea parţială sau chiar totală a sumelor deja plătite. III. 3 Procedura de Achiziţii A avut loc semnarea contractului de finanţare. Aceasta înseamnă că putem să începem implementarea proiectului? În cazul în care totalitatea activităţilor este realizată de către beneficiarul proiectului, fără implicarea unor subcontractanţi, răspunsul este DA. În majoritatea proiectelor, realizarea anumitor activităţi necesită însă implicarea unor subcontractanţi şi, în acest caz răspunsul este: încă NU. În cazul Fondurilor Structurale, adjudecarea contractelor de constucţii, de achiziţii de bunuri şi de servicii este reglementată în mod riguros. Practic, aceasta înseamnă că solicitantul nu poate încheia un contract pentru executarea construcţiei sau pentru furnizarea unui bun cu furnizorul ales de către el în mod arbitrar, ci aceşti parteneri (subcontractanţi) vor trebui aleşi în cadrul unui proces de licitaţie publică. Din data de 30 iunie 2006, în România, procedurile de achiziţie publică se derulează pe baza legislaţiei naţionale, reglementate de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 (privind achiziţiile publice) cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 94/2007, pentru modificarea Ordonanţei nr.34/2006, ale cărei anexe cuprind totalitatea formularelor necesare derulării proceselor de licitaţie. Trebuie însă ţinut cont de faptul că procesul de achiziţie este un proces îndelungat în timp şi, în funcţie de caracterul licitaţiei, poate să dureze chiar şi un an. Atât efectuarea lucrărilor sau furnizarea efectivă a bunurilor, cât şi prestarea serviciilor (de exemplu realizarea unui program de instruire) pot să se demareze doar după finalizarea legală a procesului de licitaţie4. Cele mai des utilizate proceduri de atribuire a contractului de achiziţie publică sunt: a) licitaţia deschisă - reprezintă procedura la care orice operator economic interesat are dreptul de a depune oferta; se desfăşoară, de regulă, într-o singură etapă şi se iniţiază prin transmiterea spre publicare în SEAP a unui anunţ de participare însoţit de fişa de date a achiziţiei, caietul de sarcini, prin care se solicită operatorilor economici depunerea de oferte; b) licitaţia restransă - reprezintă procedura la care orice operator economic are dreptul de a-şi depune candidatura, urmând ca numai candidaţii selectaţi să aibă dreptul de a depune oferta. Se desfăşoară, de regulă, în două etape: etapa de selectare a candidaţilor şi etapa de evaluare a ofertelor depuse de candidaţii selectaţi, fiind iniţiată prin transmiterea 4 Situri utile pentru achiziţii publice: (SEAP Sistemul electronic pentru achiziţii publice), (ANRMAP - Agenţia Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice), simap.europa.eu (JOUE Jurnalul Oficial al Uniunii Europene) 24

25 spre publicare în SEAP a unui anunţ de participare însoţit de fişa de date a achiziţiei şi a caietului de sarcini; c) cererea de oferte reprezintă procedura simplificată prin care autoritatea contractantă solicită oferte de la mai mulţi operatori economici, şi se iniţiază prin publicarea în SEAP, a unei invitaţii la procedura de atribuire. Această metodă se aplică numai dacă valoarea estimată, fără TVA, a contractului de achiziţie publică este mai mică decât echivalentul în lei a următoarelor praguri: - pentru contractul de furnizare: Euro - pentru contractul de servicii: Euro - pentru contractul de lucrări: Euro. d) cumpărare directă se aplică în cazul în care se achiziţionează produse, servicii sau lucrări a căror valoare (fără TVA), acumulată pe parcursul unui an, nu depăşeşte echivalentul în lei a Euro. Cumpărarea directă se realizează pe bază de document justificativ care se consideră a fi baza legală pentru plată (cum ar fi factura fiscală). Regulile de publicitate impun publicarea a trei tipuri de anunţuri: anunţul de intenţie, anunţul de participare şi anunţul de atribuire. Criteriile de atribuire a contractelor de achiziţie publică: a) oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic; sau b) în mod exclusiv, preţul cel mai scăzut. A. Licitaţii Publice pentru Contracte de Lucrări Procesul de selectare depinde de mărimea investiţiei. Pentru lucrări valorând Euro sau mai puţin, este suficientă o singură ofertă. Contractele de lucrări cu valori între şi Euro trebuie adjudecate prin intermediul procedurii cerere de ofertă, ceea ce înseamnă că beneficiarul consultă cel puţin trei furnizori, la alegerea sa, urmând să negocieze termenii contractului cu unul sau mai mulţi dintre ei. Contractele de lucrări peste Euro (până Euro) trebuie adjudecate prin procedură de licitaţie deschisă locală, caz în care anunţul de achiziţie trebuie publicat în mass media adecvată la nivel naţional - dar numai în ţara în care acţiunea se derulează. O procedură de licitaţie deschisă locală trebuie să asigure aceleaşi oportunităţi tuturor furnizorilor eligibili, inclusiv firmelor locale. Baza procesului de selectare o reprezintă documentaţia de licitaţie. Elementul esenţial al acestui document îl constituie caietul de sarcini. Acesta prezintă în mod detaliat sarcinile care vor trebui executate, iar formularea clară şi exactă a acestora poate fi esenţială. În cazul în care contractul de finanţare comunitară depăşeşte suma de Euro, raportul de evaluare care prezintă detaliile unui procedeu de succes (procedura fiind reglementată de legislaţia naţională, condiţia eliminatorie fiind primirea a trei oferte corespunzătoare din punct de vedere profesional) trebuie să fie înaintată şi acceptată de Delegaţia UE, şi doar în urmă se poate încheia un contract cu furnizorul ales (cu cel care a înaintat oferta cea mai avantajoasă). 25

26 Atenţie: lucrările de construcţii nu se pot demara în lipsa semnăturii unui inginer independent, desemnat de către Autoritatea Contractantă. B. Contracte de Achiziţii de Bunuri Asemănător procedeului contractelor de lucrări, şi procedeul contractelor de achiziţii de bunuri are o reglementare rigidă. Bunurile sub Euro pot fi achiziţionate foarte simplu, în mod direct. Bunurile care au o valoare între şi Euro trebuie achiziţionate prin procedeul cererii de oferte (pe baza a trei oferte de preţ). Achiziţionarea bunurilor cu o valoare între şi Euro se face prin procedeul licitaţiei deschise locale, iar a celor cu o valoare peste Euro prin procedeul licitaţie deschise internaţionale. Procedeul achiziţiei de bunuri este foarte asemănător celui de lucrări: baza acestuia o constituie documentaţia de licitaţie, a cărui element esenţial îl reprezintă caietul de sarcini ce determină parametrii bunurilor care urmează să fie achiziţionate. În cazul procedeului de licitaţie deschisă internaţională, anunţul de licitaţie trebuie elaborat în limba engleză şi publicat pe lângă cotidianul naţional şi în monitorul oficial al Comunităţilor Europene, precum şi pe Internet (pentru cel din urmă răspunde Autoritatea Contractantă). În Caietul de Sarcini trebuie precizată funcţia bunurilor, cei mai importanţi parametri tehnici, dar nu este admisă precizarea unei mărci anume. După solicitarea ofertelor, va fi selectată cea mai avantajoasă ofertă din punct de vedere tehnic şi financiar. C. Contracte de Servicii În acest caz, prin denumirea de servicii înţelegem serviciile intelectuale, ca de exemplu programele de instruire, publicaţii, elaborarea studiilor, sau serviciile de consultanţă. Selectarea contractantului care va asigura furnizarea serviciilor se desfăşoară, în mod similar, pe baza normelor stabilite de legislaţia naţională. Pentru servicii valorând Euro sau mai puţin, beneficiarul poate alege furnizorul pe baza unei singure oferte. Contractele de servicii cu valori sub Euro trebuie adjudecate prin intermediul unei proceduri de cerere de ofertă, în care beneficiarul consultă cel puţin trei furnizori de servicii, iar cele peste Euro vor fi adjudecate prin intermediul unei proceduri de licitaţie internaţională restrânsă, organizată ca urmare a publicării unui anunţ privind achiziţia (în desfăşurarea celui din urmă Autoritatea Contractantă are un rol activ). În cadrul procedurii de cerere de ofertă, trebuie invitaţi minim trei ofertanţi selectaţi în mod prealabil (în cazul contractelor de finanţare Phare care depăşesc 300 mii Euro documentaţia de licitaţie, precum şi lista scurtă a ofertanţilor trebuie să fie aprobată de Delegaţia Comisiei Europene). Urmează trimiterea documentaţiei de licitaţie ofertanţilor, al cărui element principal îl va constitui descrierea sarcinilor. În partea de descriere a sarcinilor, se vor indica în mod detaliat serviciile pentru care se solicită oferta. Ofertele înaintate vor fi evaluate şi va fi selectată oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere profesional şi financiar. Semnarea contractului va avea loc după acceptarea acestuia, precum şi a raportului de evaluare, de către Autoritatea Contractantă. 26

27 III.4 Procedura de Plată Putem solicita un avans? După semnarea contractului de finanţare putem solicita un avans pentru implementarea proiectului. Acesta diferă în funcţie de program şi poate varia între 20-80% a cheltuielilor totale eligibile ale finanţării. Există însă programe în care activităţile din cadrul proiectelor se prefinanţează de către beneficiari, urmând ca aceştia să primească ulterior fondurile asigurate de Autoritatea Contractantă pe baza unor facturi emise şi plătite. În ce monedă vom primi finanţarea? Finanţarea o vom primi în Euro sau în lei (în funcţie de regulamentul programului), prin intermediul unui organism intermediar care răspunde de administrarea programului (de exemplu Agenţiile de Dezvoltare Regională), în contul deschis în mod special pentru implementarea proiectului. Ce este cererea de plată? Cererea de plată se referă la solicitarea fondurilor de finanţare. Nu numai solicitarea de avans, ci oricare cerere de plată trebuie să fie însoţită de un raport tehnic şi financiar. Facturile înaintate spre decontare trebuie să fie corespunzătoare progreselor reale ale proiectului, precum şi bugetului acestuia. Concomitent cu demararea proiectului, beneficiarii de proiecte vor primi o descriere procedurală detaliată din partea Autorităţii Contractante, care va cuprinde lista tuturor documentelor care vor trebui ataşate. III.5 Alte probleme de tip financiar Care sunt criteriile de eligibilitate a cheltuielilor? În cadrul unui proiect, reprezintă cheltuieli eligibile acele costuri care îndeplinesc următoarele condiţii: Sunt necesare pentru realizarea proiectului nu ar exista în cazul în care activitatea dată nu ar fi realizată; Sunt prevăzute în anexa de buget a contractului de finanţare; Corespund principiilor unei gestiuni financiare responsabile nu sunt finanţate cheltuielile risipitoare, Sunt ocazionate în perioada de realizare a proiectului după semnarea contractului de finanţare, dar înaintea finalizării proiectului; Sunt cheltuieli ocazionate în realitate, care pot fi contabilizate în mod legal cu facturi originale, respectiv pot fi susţinute cu documente care atestă realizările. 27

28 Cheltuielile eligibile în cadrul programelor comunitare sunt scutite de TVA sau sunt rambursabile? Pe baza O.U.G nr.11/20 februarie 2007, TVA aferentă serviciilor, bunurilor şi lucrărilor finanţate din fonduri comunitare este rambursabilă în cazul autorităţilor publice şi al ONGurilor. Actorii economici (IMM-uri, societăţi comerciale) însă sunt obligaţi să suporte TVA-ul din fonduri proprii. III.6 Monitorizare, Raportări Ce fel de informaţii sunt solicitate de Autoritatea Contractantă pe parcursul implementării proiectului? Pentru Autoritatea Contractantă este foarte important să deţină în mod permanent informaţii actuale despre progresul proiectului, fiindcă astfel poate să decidă dacă progresul întregului program corespunde celui planificat şi dacă se vor realiza obiectivele programului. Astfel, un element esenţial al implementării proiectului îl reprezintă activitatea de monitorizare, ce se bazează, în primul rând, pe raportările intermediare elaborate de către beneficiarii proiectelor finanţate. În cadrul raportărilor, beneficiarii trebuie să prezinte activităţile desfăşurate în perioada raportării, rezultatele obţinute, precum şi eventualele probleme ivite. De foarte multe ori, trebuie să prezentăm şi numeric progresul realizat (de exemplu numărul profesorilor care au participat la un curs de instruire). Raportările sunt foarte importante, acceptarea lor reprezintă una dintre premizele obţineri fondurilor de finanţare. Pe lângă raportările intermediare, la finalizarea proiectului va fi obligatorie înaintarea unui raport final elaborat în limba română, şi, de obicei, parţial în limba engleză. În cadrul activităţilor de monitoring, au loc şi vizite de teren, caz în care reprezentantul Autorităţii Contractante va studia şi va analiza progresul proiectului la locul desfăşurării. III.7 CONTABILITATE ŞI AUDIT Suntem obligaţi să cooperăm cu auditorul însărcinat cu verificarea proiectului? Conform contractului de finanţare, proiectul poate fi verificat nu numai în anul de implementare, dar şi în următorii 5+2 ani. În general, Autoritatea Contractantă, Curtea de Conturi, Comisia Europeană sunt acele instituţii care au drept de control, dar aceste instituţii sunt stipulate în fiecare contract de finanţare în parte. Concomitent cu acceptarea finanţării, acceptăm că vom coopera cu persoanele însărcinate cu controlul, şi le vom furniza toate documentele şi informaţiile cerute. De ce este utilă implicarea unui contabil în procesul de implementare al proietului? Implementarea cu succes a proiectelor de finanţare este interesul comun al tuturor actorilor. Contabilul, pe lângă faptul că analizează în mod permanent realizarea obiectivelor prezentate în proiectul nostru, controlează respectarea normelor naţionale şi ale UE, 28

29 îndeplinirea altor obligaţii şi înregistrarea de evidenţe, astfel prin activitatea lui oferă asistenţă beneficiarilor. Contabilul este nu numai acel expert care ne întreabă şi ne controlează, ci şi persoana la care putem apela cu întrebările noastre legate de contabilitate şi fiscalitate. Să nu uităm că cheltuielile ocazionate cu auditul sunt cheltuieli eligibile. III.8 Modificarea Contractului Ce se întâmplă în cazul în care planurile noastre se modifică pe parcurs? În perioada de implementare nu este admisă modificarea obiectivelor, a activităţilor incluse în proiect, şi nu se admit nici alte modificări ale elementelor esenţiale ale proiectului. Cu toate acestea, pot avea loc evenimente neprevăzute (de exemplu modificări legislative) care pot determina modificarea contractului (proiectul reprezintă parte integrantă a contractului de finanţare, astfel orice modificare survenită în proiect reprezintă modificare de contract). Orice modificare a contractului de finanţare se va realiza cu acordul ambelor părţi, prin aprobarea unei notificări sau prin încheierea unui act adiţional (addendum). Acest act adiţional nu poate să vizeze o modificare substanţială a proiectului. Documentaţia înaintată Autorităţii Contractante, cu scopul modificării contractului de finanţare (contract de grant) cuprinde5: o scrisoare de înaintare către Autoritatea Contractantă (cu dată şi număr de înregistrare), un memoriu justificativ (care rezumă şi explică modificările propuse), contractul de grant (în secţiunile afectate de modificarea propusă), decizia coordonatorului de proiect (cu privire la modificările menţionate), respectiv documentele suport care susţin în mod întemeiat şi consistent propunerea de modificare. Autoritatea Contractantă respectiv Delegaţia UE în cazul în care finanţarea comunitară depăşeşte 300 mii de Euro va decide asupra acceptării addendumului, analizând împrejurările şi documentele justificative înaintate. III.9 Informare, Publicitate, Diseminarea Rezultatelor Elemente de Identitate Vizuală, Mai trebuie să ne găndim la ceva? Da. Pe întreaga durată de implementare a proiectelor finanţate din fonduri comunitare, trebuie semnalat în mod evident şi în armonizare totală cu principiile de informare şi publicitate ale Uniunii că proiectul este finanţat de către Uniunea Europeană. Această cerinţă se referă atât la dezvoltări infrastructurale, cât şi la dezvoltările non-infrastructurale. De exemplu, în cazul clădirilor sau drumurilor construite cu sprijinul Uniunii Europene, un panou semnalează acest fapt. În mod similar, în cazul elaborării unor documente, trebuie indicat clar că acestea au fost elaborate cu sprijinul Uniunii Europene, iar sigla UE trebuie să apară în mod obligatoriu pe fiecare document finanţat din fonduri comunitare. 5 Notă: Cele mai frecvente solicitări de modificări se referă la corecţii şi transferuri bugetare, la prelungirea perioadei de implementare a proiectului, la schimbări în echipa de proiect. 29

30 Beneficiarul are obligaţia să transmită toate materialele care necesită aprobare prealabilă cu 5 zile lucrătoare în avans (iar în cazul campaniilor de informare a publicului sau a publicaţiilor conţinând peste 5 pagini cu 10 zile lucrătoare în avans). O altă cerinţă este ca acele rezultate ale proiectului care pot fi utilizate într-o sferă mai largă (de exemplu un program de instruire, experienţe practice) să fie accesibile tuturor celor care sunt interesaţi. Accesibilitatea se poate realiza atât prin intermediul unor publicaţii, cât şi prin pagini web. Normele şi regulile legate de informare şi publicitate sunt incluse în aşa-numitul Manual de Identitate Vizuală, care poate fi descărcat de pe linkul: III. 10 Finalizarea Proiectului În urma implementării tuturor activităţilor prevăzute, în vederea finalizării proiectului trebuie elaborate raportările tehnice şi financiare. În mod obligatoriu, la aceste raportări trebuie anexat şi raportul unui auditor certificat. În urma acceptării acestor rapoarte, precum şi în urma virării sumei restante a finanţării se poate considera proiectul încheiat. Cu asta nu mai avem obligaţii? Nu chiar. În contractul de finanţare ne-am asumat răspunderea asupra asigurării sustenabilităţii rezultatelor proiectului, precum şi obligaţia ca într-un anumit interval de timp (diferă în funcţie de tipul proiectului) bunurile realizate sau achiziţionate pe parcursul implementării proiectului nu vor fi înstrăinate. În final, să nu uităm că toate documentele legate de proiect trebuie păstrate pe o perioadă de 7 ani după finalizarea contractului. În aceasta perioadă putem fi controlaţi oricând de către instituţiile cu drept de control stabilite în contractul de finanţare. 30

31 O SCURTĂ RECAPITULARE Să parcurgem pe scurt cele mai importante elemente ale procesului de elaborare şi implementare a proiectului! 1. PROIECTUL Să identificăm clar problemele pe care dorim să le rezolvăm Să determinăm obiectivele proiectului Să elaborăm structura, logica şi planul de activităţi Să elaborăm bugetul proiectului Să identificăm şi să selectăm partenerii Să elaborăm şi să colectăm planurile necesare 2. CEREREA DE FINAŢARE Să identificăm posibilele surse de finanţare şi să o selectăm pe cea mai corespunzătoare Să analizăm în detaliu criteriile de finanţare Să elaborăm şi să înaintăm cererea de finanţare (corespunzătoare din punct de vedere formal, cu toate anexele, transmisă înaintea termenului limită!) 3. IMPLEMENTARE Să semnăm contractul de finanţare Să demarăm implementarea proiectului Procedura de licitaţie Derularea legală din punct de vedere financiar Raportări, contabilitate, auditare Informare şi publicitate Să finalizăm proiectul cu succes, să asigurăm sustenabilitatea şi diseminarea rezultatelor! Mult succes! 31

32 IV. FONDURILE STRUCTURALE În primele două capitole am prezentat metodologia elaborării proiectelor, precum şi paşii implementării unui proiect de finanţare. În acest capitol vom prezenta fondurile comunitare, asigurate de către Uniunea Europeană din care pot fi finanţate proiecte de dezvoltare în diverse domenii de activitate. Cele mai importante fonduri comunitare destinate dezvoltării socio-economice a ţărilor membre sunt Fondurile Structurale. IV.1 Scopul înfiinţării Fondurilor Structurale Prin instrumentele politicii regionale comune, Uniunea Europeană sprijină îmbunătăţirea competitivităţii regiunilor subdezvoltate, facilitând astfel alinierea acestora. Aceasta reprezintă o sarcină comunitară deosebit de importantă, deoarece integrarea economică, dezvoltarea uniunii contribuie la adâncirea situaţiei critice a regiunilor subdezvoltate şi periferice din cadrul Uniunii Europene. Alinierea reală a regiunilor rămase în urmă este posibilă doar dacă sunt disponibile fonduri semnificative, respectiv funcţionează mecanisme care asigură distribuirea eficientă a acestor fonduri. Fondurile alocate în prezent obiectivelor politicii regionale ocupă o pondere semnificativă în bugetul Uniunii Europene, iar ca rezultat al reformelor succesive ale politicii regionale, sistemul de instrumente şi mecanismul de utilizare a fondurilor funcţionează eficient. Uniunea Europeană alocă fonduri semnificative din bugetul comunitar pentru asigurarea atingerii obiectivelor politicii regionale, iar pentru utilizarea eficientă şi transparentă a acestor fonduri a creat sistemul Fondurilor Structurale. Fondurile Structurale reprezintă fonduri comunitare alocate celor mai slab dezvoltate regiuni, cu scopul diminuării decalajelor existente. Importanţa lor este subliniată şi prin faptul că, în bugetul Uniunii Europene, politica de coeziune va beneficia de 35.7% din bugetul total al Uniunii Europene, iar 62% din fonduri vor fi concentrate spre finantarea proiectelor legate de obiectivele stabilite prin Agenda Lisabona, respectiv competitivitate şi dezvoltarea resurselor umane. Defalcarea bugetului Uniunii Europene este redată de graficul următor (miliarde Euro): Figura 8. Structura bugetului comunitar pe perioada de programare So l Fonduri Structurale 308 i d a r Fonduri i a de t e, preaderare, pr o t e c ţ i a programe consumatorului, cul transfrontalieremo d e inovare tu r ă Ag r ar e i t r e n c u r u r 371.3, i l z t a Sursă: http//:ec.europa.eu 32 a u l ă

33 IV.2 Prezentarea Fondurilor Structurale Instrumentele structurale (Fondurile Structurale) ale Uniunii Europene sunt destinate reducerii diferenţelor de dezvoltare dintre statele membre ale Uniunii Europene şi dintre regiunile acestora. Până în anul 2006 au fost delimitate două fonduri majore Fondurile Structurale şi Fondul de Coeziune care au fost diferenţiate atât prin regulile criteriilor de accesibilitate, cât şi prin cele de management. Sarcinile şi competenţele fiecărui fond au fost şi sunt reglementate de directive separate. Fondurile Structurale reprezintă o denumire colectivă, care a cuprins patru fonduri diferite (până în anul 2006): Fondul Social European (FSE), Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul European de Garanţie şi Orientare Agricolă (FEGOA) şi Instrumentul Financiar şi Orientare de Pescuit (IFOP). Reforma Politicii de Coeziune, necesară în condiţiile extinderii fără precedent a Uniunii Europene, a rezultat separarea pe politici specifice a fondurilor cu acţiune structurală pe perioada Astfel, începând cu anul 2007, Fondurile Structurale cuprind trei fonduri separate - Fondul Social European, Fondul European de Dezvoltare Regională şi Fondul de Coeziune - iar fondurile pentru agricultură şi pescuit - Fondul European de Garanţie şi Orientare Agricolă şi Instrumentul Financiar şi Orientare de Pescuit - au fost transferate către politicile aferente, nemaifiind încadrate în Fondurile Structurale, dar funcţionând pe aceeaşi tipologie. În prezent, ele sunt denumite: Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi Fondul European pentru Pescuit (FEP). Fiecare instrument structural are are o destinaţie specifică, fiind reglementat de directive separate. În prezent, în Uniunea Europeană funcţionează trei fonduri de tip structural, care sunt completate cu două fonduri ale Politicii Agricole Comune a Uniunii Europene: Fondul Social European (ESF European Social Fund) Fondul European de Dezvoltare Regională (ERDF European Regional Development Fund) Fondul de Coeziune (CF - Cohesion Fund) Fondul Agricol pentru Dezvoltare Rurală - (EAFRD - European Agricultural Fund for Rural Development) Fondul European pentru Pescuit (European Fisheries Fund). A/ Fondul Social European Fondul Social European a luat naştere în anii 60, pe baza dispoziţiilor Tratatului de la Roma, sprijinind în primul rând obiectivele politicii ocupaţionale sau de dezvoltare a resurselor umane. De la început, principalul obiectiv a fost creşterea mobilităţii profesionale şi teritoriale a forţei de muncă Europene. Apariţia relativ rapidă a acestui fond se explică prin faptul că, la început, s-a considerat că problemele regionale se datorează doar şomajului. Pe parcursul timpului, activităţile Fondului Social s-au extins şi s-au clarificat, în prezent ele reprezentând mult mai mult decât lupta împotriva şomajului. 33

34 În prezent, FSE sprijină o gamă largă de investiţii în dezvoltarea resurselor umane şi formare în conformitate cu Strategia Europeană de Ocupare a Forţei de Muncă, cu accent pe: integrarea în muncă pentru şomeri, prin formare profesională şi diverse măsuri privind piaţa de muncă; sprijinirea întreprinzătorilor şi măsuri de îmbunătăţire a cunoştinţelor şi productivităţii persoanelor angajate; acţiuni de incluziune socială pentru persoane din grupurile marginalizate; îmbunătăţirea sistemelor de învăţământ, inclusic cel profesional. Exemple concrete de proiecte finanţate de FSE sunt următoarele: - pregătire pentru educare bazată pe competenţă, precum şi răspândirea acesteia - sprijinirea pregătirilor profesionale acreditate de stat - diminuarea segregărilor şcolare - dezvoltarea şcolilor din localităţile cu o singură şcoală în care majoritatea elevilor provin din grupuri defavorizate (de ex. rromi) - educarea integrată a elevilor proveniţi din grupuri defavorizate - sprijinirea unor programe complexe pentru promovarea răspândirea educaţiei adulţilor - răspândirea programelor educaţionale bazate pe competenţă în instruirea pedagogilor, precum şi facilitarea şi îmbunătăţirea accesului adulţilor la educaţie. Prin alocaţiile financiare asigurate, fondul contribuie la: Dezvoltări locale, promovarea programelor de iniţiativă locală, inclusiv a programelor de ocupare a forţei de muncă; Adaptarea la provocările generate de societate. Între măsurile eligibile se regăsesc atât formele de finanţare eligibile pentru persoane fizice, cât şi alte forme de finanţare pentru diferite organizaţii. B/ Fondul European de Dezvoltare Regională Criza economică din anii a subliniat importanţa existenţei unei politici regionale directe. Astfel, în anul 1972 s-a născut hotărărea care a stat la baza înfiinţării Fondului European de Dezvoltare Regională. Fondul a început să funcţioneze în anul 1975, obiectivul lui principal fiind micşorarea dezechilibrelor principale ale Comunităţii şi facilitarea schimbului structural economic. Investiţiile sprijinite de FEDR pot fi împărţite în două categorii generale: investiţii în diferite tipuri de infrastructură, premise pentru noi afaceri, dezvoltarea turismului, dezvoltarea potenţialelor interne de dezvoltare ce avantajează dezvoltările 34

35 locale, investiţiile orientate spre înfiinţarea locurilor de muncă, îmbunătăţirea calităţii mediului, precum şi dezvoltarea reţelelor locale şi regionale de transport, dezvoltarea unităţilor medicale şi a celor de învăţământ, etc; investiţii de tip financiar şi consultanţă pentru IMM-uri, dezvoltarea activităţilor de cercetare dezvoltare şi a celor de inovare, iniţiative de transfer tehnologic, alte acţiuni care vizează dezvoltarea IMM-urilor cu scopul creşterii competitivităţii lor, întărirea capacităţii instituţionale la nivel local, etc. Pe lângă aceste domenii, fondul acordă o importanţă deosebită egalităţii de şanse între sexe, respectiv domeniului protecţiei mediului. Dimensiunea Europeană este accentuată prin faptul că fondul sprijină şi proiecte transfrontaliere, interregionale. Finanţările alocate din acest fond trebuie să contribuie în primul rând la: Întărirea competitivităţii întreprinderilor, în special a celor mici şi mijlocii, la creşterea atractivităţii regiunii; Introducerea unor noi tehnologii şi inovaţii, întărirea capacităţii activităţilor de cercetare-dezvoltare (C+D), cu scopul dezvoltării regionale; Dezvoltarea societăţii informaţionale; Protecţia şi îmbunătăţirea mediului ambiant, acordând o atenţie sporită utilizării eficiente şi ecologice a energiei, respectiv a dezvoltării surselor de energie regenerabile; Asigurarea egalităţii şanselor între bărbaţi şi femei pe piaţa forţei de muncă; Cooperări transfrontaliere şi interregionale pentru facilitarea dezvoltărilor locale şi regionale sustenabile. C/ Fondul de Coeziune Constituirea lui a fost stipulată în Tratatul de la Maastricht, în anul Iniţial, acest fond a sprijinit în primul rând implementarea proiectelor infrastructurale şi de mediu cu o valoare de peste 50 de milioane Euro, în cele mai sărace patru ţări Grecia, Irlanda, Portugalia şi Spania. Din anul 2007 acest fond este parte integrantă a Fondurilor Structurale. Este un instrument structural ce intervine pe ansamblul teritoriului naţional al statelor membre al căror PNB/locuitor se situează sub pragul de 90% din media europeană pentru a cofinanţa în loc de programe, proiecte mari în domeniile mediului şi transportului (reţele de transport transeuropene şi domenii de dezvoltare durabilă ce aduc beneficii protecţiei mediului eficienţă energică şi energie regenerabilă, transport intermodal, transport urban şi transport public ecologic). Fondul de Coeziune sprijină statele membre să se conformeze normelor europene din domeniile menţionate. D/ Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală a înlocuit Fondul European de Orientare şi Garanţie Agricolă. Fondul contribuie la îndeplinirea obiectivelor de creştere a 35

36 competitivităţii agricole şi forestiere, de management agricol şi mediu, de îmbunătăţire a calităţii vieţii şi diversificarea activităţilor economice în perimetrele ce variază de la zone rurale cu populaţie redusă până la zonele rurale periurbane aflate în declin sub presiunea centrelor urbane. E/ Fondul European pentru Pescuit Fondul European pentru Pescuit a înlocuit Instrumentul Financiar de Orientare a Pescuitului. Pe lângă măsurile de asigurare a continuităţii activităţilor de pescuit şi exploatare raţională şi de protejare a resurselor de pescuit, dezvoltarea de întreprinderi viabile în sectorul piscicol, dezvoltare şi îmbunătăţire a calităţii vieţii din zonele dependente de pescuit, FEP va contribui la implementarea schimbărilor aduse politicii comune de pescuit de la ultima reformă, din Instrumentele de tip structural sunt o formă de finanţare nerambursabilă, dar funcţionează pe principiul cofinanţării. Proiectele sunt cofinanţate în special din fonduri publice ale statului membru, dar pot fi atrase şi fonduri private. Pentru FEDR, FSE, FEADR şi FEP rata maximă a intervenţiei UE este 75%, însă pentru România va fi de 85% din totalul costurilor eligibile, în timp ce pentru Fondul de Coeziune aceasta va fi fie de maxim 80% din totalul costurilor eligibile, fie de maxim 85% din costul total. Pentru România rata de intervenţie UE în cazul Fondului de Coeziune va fi tot de 85%.6 IV.3 Obiectivele Fondurilor Structurale Scopul politicii regionale a Uniunii Europene reprezintă creşterea coeziunii economice şi sociale în cadrul comunităţii, diminuarea diferenţelor regionale şi sprijinirea teritoriilor rămase în urmă. Aceste obiective se realizează în mod principal prin intermediul Fondurilor Structurale. Sistemul univoc de obiective al Fondurilor Structurale a luat naştere în urma reformelor Delors. Programele de dezvoltare necesare absorbţiei fondurilor comunitare au fost elaborate în spiritul acestor obiective. În acelaşi timp, obiectivele au determinat şi sfera de eligibilitate a regiunilor comunităţii. În perioada de programare , au existat 6 obiective, care au fost reduse la trei în perioada În perioada de programare , obiectivele prioritare de intervenţie ale Fondurilor Structurale au rămas, ca şi număr, neschimbate, dar conţinutul lor s-a modificat. Obiectivele actuale ale Fondurilor Structurale sunt redate de figura de mai jos: 6 Notă: Aceste rate sunt reduse în mod substanţial în cazul investiţiilor care generează venituri şi al investiţiilor în companiile private. 36

37 Figura 9. Obiectivele politicii regionale ale UE pe perioada de programare Obiectivele politicii regionale ale UE Convergenţă Competitivitate regională şi ocupare Cooperare teritorială Europeană A) Obiectivul Convergenţă Obiectivul Convergenţă are ca scop sprijinirea regiunilor rămase în urmă din punct de vedere al dezvoltării economice investiţii, inovare, protecţia mediului, eficienţă administrativă. Obiectivul Convergenţă se referă la acele state membre şi regiuni a căror dezvoltare rămâne în urmă faţă de a celorlalte; unde PIB pe cap de locuitor calculat la paritatea de putere de cumpărare este mai puţin decât 75% din media comunitară. De asemenea, beneficiază de asistenţă de tranziţie şi specială acele regiuni care, din cauza efectelor statistice ale extinderii, ajung peste indicele de 75% (regiunile cu un PIB/locuitor situându-se sub 75% a mediei UE15, dar peste 75% a mediei UE25). Această finanţare va înceta în 2013 şi nu va fi urmată de o altă perioadă de tranziţie. Obiectivul de Convergenţă este finanţat şi prin Fondul de Coeziune, destinat statelor membre cu venitul naţional brut (PNB-GNI) pe cap de locuitor situat sub 90% din media comunitară. Fondurile alocate la nivelul Uniunii Europene: 252,35 miliarde Euro (81,9% - din fondurile totale alocate pentru finanţarea Politicii de Coeziune la nivelul UE). B) Obiectivul Competitivitate regională şi ocupare Obiectivul Competitivitate regională şi ocupare are două scopuri. În primul rând, întărirea atractivităţii şi competitivităţii regiunilor prin programele de dezvoltare regionale, pregătindu-le la schimbările sociale şi economice, spijinind inovaţia, societatea bazată pe ştiinţă, spiritul antreprenorial, protecţia mediului şi prevenirea riscurilor. În al doilea rând, prin programele de nivel naţional sau regional, el asigură prioritate capacităţii de adaptare a angajaţilor şi a întreprinderilor, precum şi a dezvoltării pieţelor forţei de muncă îndreptate spre integrarea socială. Competitivitatea joacă un rol cheie în dezvoltarea regiunilor, care, în lipsa sprijinirii publice suficiente, ar fi nevoite să suporte consecinţele unor factori sociali şi economici nefavorabili. Obiectivului Competitivitate regională şi ocupare sprijină toate regiunile care nu sunt eligibile în cadrul Obiectivului Convergenţă, pentru atingerea ţintelor Agendei Lisabona UE să devină cea mai competitivă şi dinamică economie bazată pe cunoaştere până în Este sarcina statelor membre să înainteze lista regiunilor în care unele programe sunt propuse pentru cofinanţarea FEDR. În continuare, se pot finanţa regiunile care în perioada de programare au aparţinut Obiectivului 1, dar în prezent nu sunt eligibile în cadrul obiectivului Convergenţă şi care din această cauză beneficiază de asistenţă de tranziţie. 37

38 Fondurile alocate la nivelul Uniunii Europene: 48,37 miliarde Euro (15,7% - din fondurile totale alocate pentru finanţarea Politicii de Coeziune la nivelul UE). C) Obiectivul Cooperare teritorială Europeană Pornind de la experienţa programului INTERREG, Comisia a propus crearea unui nou obiectiv destinat continuării integrării armonioase şi echilibrate a teritoriului Uniunii, prin sprijinirea cooperării între diferitele ei componente în probleme de importanţă comunitară. Astfel, obiectivul prezent promovează o dezvoltare echilibrată a întregului teritoriu comunitar, prin încurajarea cooperării şi schimbului de bune practici între toate regiunile Uniunii Europene, pe trei niveluri: cooperare transfrontalieră prin programe comune, cooperare transnaţională şi cooperare inter-regională. Întregul teritoriu este eligibil pentru finanţarea reţelelor Europene de cooperare şi schimb de experienţă. Fondurile alocate la nivelul Uniunii Europene: 7,39 miliarde Euro (2,4% - din fondurile totale alocate pentru finanţarea Politicii de Coeziune la nivelul UE). In perioada , instrumentele de finanţare ale politicii de coeziune se vor limita la Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social European (FSE) şi Fondul de Coeziune (FC). Fondurile vor contribui la implementarea obiectivelor după cum urmează: Obiectivul Convergenţă Obiectivul Competitivitate regională şi ocupare Obiectivul Cooperare teritorială Europeană Fondul European de Dezvoltare Regională Fondul Social European Fondul de Coeziune Fondul European de Dezvoltare Regională Fondul Social European Fondul European de Dezvoltare Regională Finanţările oferite pentru dezvoltarea rurală a Părţii de Orientare a Fondului European de Orientare şi Garantare pentru Agricultură (FEOGA), precum şi Instrumentul Financiar de Orientare în domeniul Pescuitului (IFOP), începând de anul 2007 au fost înlocuite de Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală şi Fondul European pentru Pescuit, dar care nu vor face parte din Fondurile Structurale. 38

39 Cunoaştem deja cele trei obiective ale perioadei de programare , criteriile de eligibilitate şi fondurile din care vor fi finaţate. Pentru sintetizarea celor mai importante informaţii, vă oferim o prezentare într-o formă tabelară: Tabel 1: Politica de coeziune între 2007 şi 2013 (336,1 miliarde Euro) Programe şi instrumente financiare Eligibilitate Priorităţi Măsuri Obiectivul Convergenţă (inclusiv programele speciale ale celor mai exterioare regiuni şi teritorii) - 81,9% (252,35 miliarde Euro) Programe naţionale şi regionale (FEDR, FSE) Fondul de Coeziune Regiuni cu indice PIB/capita sub 75% a mediei UE 25 inovare protecţia mediului prevenirea riscurilor Efect statistic: regiuni cu indice sub 75% al PIB/capita a mediei UE15 şi peste 75% al PIB/capita a mediei UE25 accesibilitate infrastructură resurse umane capacitatea administraţiei publice transport transeuropene) transport durabil protecţia mediului resurse de regenerabile State membre cu indice GNI/capita sub 90% a mediei UE 67,34% pentru regiunile cu indice PIB/capita sub 75% a mediei 8,38% pentru afectate de statistice 23,86% pentru statele beneficiare ale Fondului de Coeziune 0,42% pentru cele exterioare regiuni şi (reţele regiuni efectele mai energie Obiectivul Competitivitate regională şi ocupare - 15,7% (48,37 miliarde Euro) Programe regionale (FEDR) şi programe naţionale (FSE) Lista regiunilor (de nivel NUTS I sau NUTS II) este înaintată de statele membre Phasing-in : regiuni care între 2000 şi 2006 au căzut sub incidenţa Obiectivului 1, dar după 2007 nu sunt elibile în cadrul obiectivului de Converegenţă inovare protecţia mediului prevenirea riscurilor accesibilitate strategie Europeană ocupaţională şi 83,44% pentru regiunile care rămân beneficiare în cadrul Obiectivului Convergenţă 16,56% pentru phasing-in regiunile Obiectivul Cooperare teritorială Europeană - 2,4% (7,39 miliarde Euro) Reţele şi programe tranfrontaliere şi transnaţionale (FEDR) Regiuni transfrontaliere şi regiuni mari de cooperări transnaţionale inovare protecţia mediului prevenirea riscurilor accesibilitate cultură, educaţie şi 35,61% pentru cooperările transfrontaliere 12,12% pentru componenta transfrontalieră a Instrumentului Financiar de Vecinătate si de Parteneriat şi a Instrumentului Financiar de Preaderare. 47,73% pentru regiunile cooperării transnaţionale 4,54% pentru reţele Sursă: Inforegio ( 39

40 Funcţionarea fondurilor structurale se bazează pe patru principii de bază: adiţionalitate, parteneriat, programare şi concentrare. Adiţionalitatea (cofinanţare) înseamnă că primirea fondurilor alocate de UE presupune existenţa cofinanţării naţionale, altfel spus nu există finanţări realizate în mod exclusiv din Fondurile Structurale. Principiul parteneriatului presupune pe de o parte cooperarea dintre statul membru şi Uniune, cooperarea diferitelor nivele ierarhice în cadrul unui stat membru (parteneriat vertical), iar pe de altă parte cooperarea partenerilor de acelaşi nivel (parteneriat orizontal), în ceea ce priveşte formarea unei strategii comune, în implementarea unor acţiuni comune. Legat de principiul concentrării, apar două dimensiuni. Pe de o parte, fondurile obţinute din diverse surse de finanţare trebuie utilizate în mod coordonat şi concentrat. Conform celeilaltei dimensiuni a principiului concentrării, resursele disponibile trebuie concentrate asupra zonelor în sens sectorial sau geografic unde este cea mai mare nevoie de asistenţă; adică înseamnă concentrarea fondurilor asupra zonelor ţintă şi asupra regiunilor rămase în urmă. Programarea, ca principiu de bază, înseamnă trecerea de la finanţarea proiectelor la finanţarea programelor complexe. Ideea de bază este că efectul însumat al unui program de dezvoltare complex este mult mai relevant decât cel al proiectelor mai mici, finanţate în mod separat. IV.4 Utilizarea Fondurilor Structurale Cadrul utilizării Fondurilor Structurale reprezintă programele de dezvoltare. Planurile de dezvoltare, care reprezintă baza programelor de dezvoltare, sunt elaborate de către regiunile eligibile pentru utilizarea fondurilor, sau de autorităţile corespunzătoare ale statelor membre. În elaborarea planurilor de dezvoltare, trebuie ţinut cont şi de principiul parteneriatului, adică el trebuie realizat cu implicarea partenerilor economico-sociali şi teritoriali. Programul finalizat va cuprinde obiectivele şi priorităţile dezvoltării pe o perioadă multianuală. Statul membru sau regiunea dezbate acest program cu Comisia Europeană, şi în urma acceptării acestuia din acest program va lua naştere Planul Naţional de Dezvoltare (PND). Statul membru şi Comisia Europeană dezbat conţinutul Planului Naţional de Dezvoltare şi, pe baza acestuia, definesc cea mai adecvată repartizare a fondurilor naţionale şi comunitare necesare implementării lui. Documentul rezultat este Cadrul Strategic Naţional de Referinţă (CSNR). Ca urmarea a negocierilor, Comisia Europeană adoptă CNSR şi programele sale operaţionale regionale sau sectoriale în funcţie de concordanţa celor din urmă cu scopurile şi priorităţile PND şi ale Directivelor Strategice Comunitare referitoare la coeziune. Programele Operaţionale (Operational Programme-OP) descriu implementarea CNSR şi prezintă procesul implementării multianuale, detaliat până la nivelul intervenţiilor. Cu alte cuvinte, în timp ce priorităţile sunt definite în Cadrului Naţional Strategic de Referinţă, descrierea detaliată a măsurilor este cuprinsă în Programele Operaţionale. Fiecare măsură a unui Program Operaţional trebuie să conţină: 40

41 denumirea şi descrierea măsurii; sfera de implementare (sectorul în cauză şi extinderea geografică); planul de finanţare; obiectivele cuantificate (unde măsura se poate cuantifica), precum şi indicatorii care vor fi utilizaţi; organul (sau persoana) responsabil(ă) pentru implementare; beneficiarii finali; perioada de realizare a măsurii. În cadrul unui program, într-un interval de timp prestabilit, unele priorităţi sau unele măsuri pot beneficia de finanţare doar dintr-un singur Fond Structural. Structura de management al Programelor Operaţionale va avea în componenţă o Autoritate de Management - unde este cazul şi organisme intermediare-, supravegherea implementării programelor fiind realizată de un Comitet de Monitorizare. Actorii cheie ai implementării programului sunt Autorităţile de Management (Managing Authority). Statul membru desemnează o Autoritate de Management pentru Cadrul Naţional Strategic de Referinţă şi pentru fiecare Program Operaţional în parte. Autoritatea de Management coordonează şi monitorizează implementarea programului. Analizează, măsoară în mod permanent realizarea obiectivelor cuantificate şi elaborează raportări privind implementarea programelor. Raportările trebuie prezentate cu regularitate anuală Comisiei Europene, în cel mult şase luni după finalizarea anului. În principal, raportările ajung la Comitetul de Monitorizare a Programului, care este o structură naţională de tip partenerial, fără personalitate juridică, cu un rol decizional şi strategic în procesul de implementare. Are rolul de asigura eficacitatea, calitatea şi transparenţa programului. Astfel, Comitetul de Monitorizare este un organ decizional, în timp ce Autoritatea de Management realizează sarcini operative. Autoritatea de Audit este o autoritate publică, la nivel naţional. Este responsabilă cu verificarea operaţiunilor de management şi a sistemului de control pentru fiecare program operaţional, independentă funcţional de Autoritatea de Management şi de Autoritatea de Certificare. În România, pentru toate programele operaţionale, Autoritatea de Audit funcţionează pe lângă Curtea de Conturi. Autoritatea de Certificare şi Plată este responsabilă pentru managementul financiar al programelor, pentru certificarea sumelor cuprinse în declaraţiile de cheltuieli transmise Comisiei Europene. Autoritatea de Certficare şi Plată încasează şi redistribuie fondurile către beneficiarii finali pe baza recomandărilor Autorităţii de Management, respectiv asigură retransferarea sumelor restante Comisiei Europene. Organismele intermediare sunt instituţii desemnate la nivel central, regional sau local de către Autorităţile de Management sau Autoritatea de Plată şi Certificare, şi care, prin delegare de atribuţii de la aceste autorităţi, implementează anumite axe/domenii de intervenţie ale Programelor Operaţionale şi acţionează în relaţia cu beneficiarii finali. Beneficiarul final este organismul sau societatea comercială cu capital public sau privat responsabil/ă cu execuţia operaţiunilor. 41

42 A. Utilizarea Fondurilor Structurale în România Pentru a se alinia ciclului financiar (perioadei de programare) de 7 ani al Uniunii Europene, România a stabilit obiectivele şi priorităţile de dezvoltare aferente perioadei de programare , care au fost incluse în Planul Naţional de Dezvoltare Pe baza obiectivelor şi directivelor acestui document, s-a elaborat Cadrul Naţional Strategic de Referinţă, precum şi Programele Operaţionale, pe baza cărora vor fi accesabile fondurile de finanţare ale Uniunii Europene. Astfel, pentru accesarea şi utilizarea Fondurilor Structurale, în cadrul Planului Naţional de Dezvoltare, România a elaborat 7 Programe Operaţionale, şi anume: Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice Programul Operaţional Sectorial Transport Programul Operaţional Sectorial Mediu Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Programul Operaţional Regional Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative Programul Operaţional Asistenţă Tehnică. Planul indicativ financiar al României pe perioada de programare este ,14 milioane de Euro (Fonduri Structurale + cofinanţare naţională). Tabelul de mai jos prezintă aceste alocări financiare ale Fondurilor Structurale, împreună cu cofinanţarea naţională, defalcate pe Programe Operaţionale: Tabel 2: Alocările financiare ale Fondurilor Structurale defalcate Operaţionale Programe operaţionale (milioane Euro) POS Creşterea Competitivităţii Economice 3.011,02 POS Transport POS Mediu POS Dezvoltarea Resurselor Umane PO Regional 4.568,32 PO Dezvoltarea Capacităţii Administrative 246,014 PO Asistenţă Tehnică 212,80 TOTAL ,14 pe Programe % 12,98 24,56 24,19 17,63 19,70 1,06 0, Sursă: (Programele Operaţionale pe perioada de programare ) Aceste programe, documente, conţin acele teritorii sectoriale şi geografice pe care ţara doreşte să le dezvolte în perioada În programele operaţionale sunt stabilite planificarea, procesul de utilizare a fondurilor. Programele Operaţionale din România sunt accesabile pe pagina Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi a Locuinţelor, fostul Minister al Integrării Europene

43 B. Utilizarea Fondurilor Structurale în Ungaria În mod similar României, şi Ungaria a elaborat planurile strategice aferente perioadei de programare A elaborat astfel, Planul de Dezvoltare Ungaria Nouă, care conţine obiectivele de dezvoltare ale perioadei în cauză şi reprezintă strategia naţională a accesării Fondurilor Structurale şi a celor naţionale. Pentru accesarea şi utilizarea fondurilor de finanţare, ca parte integrantă a Planului de Dezvoltare Ungaria Nouă, s-au elaborat Programele Operaţionale (15). Programele Operaţionale în Ungaria (PO): Cele 7 programe operaţionale regionale sunt: Program Operaţional Nyugat-dunántúl (Transdanubia de Vest) Program Operaţional Dél-alföld (Câmpia de Sud) Program Operaţional Észak-alföld (Câmpia de Nord) Program Operaţional Ungaria Centrală Program Operaţional Ungaria Nordică Program Operaţional Közép-dunántúl (Transdanubia Centrală) Program Operaţional Dél-dunántúl (Transdanubia de Sud). Cele 7 programe operaţionale sectoriale sunt: Program Operaţional Dezvoltare Economică Program Operaţional Transport Program Operaţional Reînnoire Socială Program Operaţional Infrastructură Socială Program Operaţional Mediu şi Energie Program Operaţional Reforma de Stat Program Operaţional E-guvernare. Baza coordonării şi comunicării Planului de Dezvoltare Ungaria Nouă este Programul Operaţional de Implementare, în care au fost alocate surse pentru implementarea tututor programelor operative. Programele Operaţionale din Ungaria se pot accesa pe internet pe pagina Agenţiei de Dezvoltare Naţională - Planul indicativ financiar al Ungariei pe perioada de programare este ,53 milioane de Euro (finanţat din Fonduri Structurale). Tabelul de mai jos prezintă aceste alocări financiare ale Fondurilor Structurale, defalcate pe Programe Operaţionale: Tabel 3. Alocările financiare ale Fondurilor Structurale defalcate pe Programe Operaţionale 43

44 Programe operaţionale (milioane Euro) 2.543,4 10 Program Operaţional Transport 6.496,23 25 Program Operaţional Reînnoire Socială 3.521,89 14 Program Operaţional Infrastructură Socială 2.033,97 8 Program Operaţional Mediu şi Energie 3.975,85 15 Program Operaţional Reforma de Stat 153,21 1 Program Operaţional E-guvernare 375,48 1 Program Operaţional Nyugat-dunántúl (Transdanubia de Vest) 483,78 2 Program Operaţional Dél-alföld (Câmpia de Sud) 781,14 3 Program Operaţional Észak-alföld (Câmpia de Nord) 1.017,36 4 Program Operaţional Ungaria Centrală 1.623,78 6 Program Operaţional Ungaria Nordică 943,02 4 (Transdanubia 530,19 2 Program Operaţional Dél-dunántúl (Transdanubia de Sud) 735,85 3 Program Operaţional de Implementare 358, , Program Operaţional Dezvoltare Economică Program Operaţional Centrală) Közép-dunántúl TOTAL % Sursă: Programele Operaţionale pe perioada de programare Ca orice finanţare din fonduri publice, accesarea Fondurilor Structurale nu înseamnă alocarea unei sume de bani fără a implica anumite obligaţii şi din partea beneficiarului, ci reprezintă un angajament contractual, ale cărui prevederi şi termene de realizare trebuie respectate cu stricţete, pentru a nu se ajunge la dezangajarea automată (regula n+2 / n+3 ) de către Comisia Europeană a sumelor alocate. Conform regulii n+2 / n+3, banii alocaţi de Comisie pentru un program în anul n trebuie cheltuiţi până la sfârşitul anului n+2 / n+3, în caz contrar, banii vor fi pierduţi sau realocaţi altui program (exemplu, aplicând regula n+2 : sumele alocate de UE pentru un program în anul 2007, trebuie cheltuite până la 31 decembrie 2009). Pentru România, se va aplica regula n+3 în primii 4 ani, respectiv alocările anilor 2007, 2008, 2009 şi 2010, urmând ca pentru anii 2011, 2012 şi 2013 să se aplice regula n+2 (exemplu: sumele alocate de UE pentru un program în 2007, trebuie cheltuite până la 31 decembrie 2010). V. PREZENTAREA PROGRAMULUI OPERAŢIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE ŞI A OPORTUNITĂŢILOR DE FINANŢARE ACTIVE În perioada de programare , România a elaborat 7 programe operaţionale, pentru atragerea fondurilor asigurate de Uniunea Europeană. În acest capitol vom prezenta pe scurt 44

GRAFURI NEORIENTATE. 1. Notiunea de graf neorientat

GRAFURI NEORIENTATE. 1. Notiunea de graf neorientat GRAFURI NEORIENTATE 1. Notiunea de graf neorientat Se numeşte graf neorientat o pereche ordonată de multimi notată G=(V, M) unde: V : este o multime finită şi nevidă, ale cărei elemente se numesc noduri

More information

Veaceslav BULAT. Ghid de reguli şi principii de bază în scrierea unui proiect

Veaceslav BULAT. Ghid de reguli şi principii de bază în scrierea unui proiect Veaceslav BULAT CUM SCRIU UN PROIECT? Ghid de reguli şi principii de bază în scrierea unui proiect Chişinău 2010 Cum scriu un proiect? Autor: Veaceslav Bulat Ghid de reguli şi principii de bază în scrierea

More information

Parcurgerea arborilor binari şi aplicaţii

Parcurgerea arborilor binari şi aplicaţii Parcurgerea arborilor binari şi aplicaţii Un arbore binar este un arbore în care fiecare nod are gradul cel mult 2, adică fiecare nod are cel mult 2 fii. Arborii binari au şi o definiţie recursivă : -

More information

Ghid de instalare pentru program NPD RO

Ghid de instalare pentru program NPD RO Ghid de instalare pentru program NPD4758-00 RO Instalarea programului Notă pentru conexiunea USB: Nu conectaţi cablul USB până nu vi se indică să procedaţi astfel. Dacă se afişează acest ecran, faceţi

More information

Press review. Monitorizare presa. Programul de responsabilitate sociala. Lumea ta? Curata! TIMISOARA Page1

Press review. Monitorizare presa. Programul de responsabilitate sociala. Lumea ta? Curata! TIMISOARA Page1 Page1 Monitorizare presa Programul de responsabilitate sociala Lumea ta? Curata! TIMISOARA 03.06.2010 Page2 ZIUA DE VEST 03.06.2010 Page3 BURSA.RO 02.06.2010 Page4 NEWSTIMISOARA.RO 02.06.2010 Cu ocazia

More information

PREZENTARE INTERFAŢĂ MICROSOFT EXCEL 2007

PREZENTARE INTERFAŢĂ MICROSOFT EXCEL 2007 PREZENTARE INTERFAŢĂ MICROSOFT EXCEL 2007 AGENDĂ Prezentarea aplicaţiei Microsoft Excel Registre şi foi de calcul Funcţia Ajutor (Help) Introducerea, modificarea şi gestionarea datelor în Excel Gestionarea

More information

Ghidul Solicitantului

Ghidul Solicitantului Autoritatea contractantă: Autoritatea Comună de Management a programului găzduită de Agenţia Naţională de Dezvoltare din Ungaria Titlu: Apel pentru propuneri de proiecte Ungaria-Slovacia-România-Ucraina

More information

Ghid metodologic de implementare a proiectelor pilot

Ghid metodologic de implementare a proiectelor pilot Ministerul Internelor şi Reformei Administrative Unitatea Centrală pentru Reforma Administraţiei Publice Ghid metodologic de implementare a proiectelor pilot 1 Prefaţă În contextul aderării României la

More information

A-A. Acquis - acquis În legislaţia europeană, termenul acquis (sau acquis comunitar) se referă la

A-A. Acquis - acquis În legislaţia europeană, termenul acquis (sau acquis comunitar) se referă la A-A Absorbţie (capacitate de absorbţie) absorption capacity Capacitatea unei ţări sau organizaţii de a folosi eficient asistenţa financiară primită. Gradul de absorbţie a fondurilor disponibile prin Programul

More information

Curriculum vitae Europass

Curriculum vitae Europass Curriculum vitae Europass Informaţii personale Nume / Prenume TANASESCU IOANA EUGENIA Adresă(e) Str. G. Enescu Nr. 10, 400305 CLUJ_NAPOCA Telefon(oane) 0264.420531, 0745820731 Fax(uri) E-mail(uri) ioanatanasescu@usamvcluj.ro,

More information

LESSON FOURTEEN

LESSON FOURTEEN LESSON FOURTEEN lesson (lesn) = lecţie fourteen ( fǥ: ti:n) = patrusprezece fourteenth ( fǥ: ti:nθ) = a patrasprezecea, al patrusprezecilea morning (mǥ:niŋ) = dimineaţă evening (i:vniŋ) = seară Morning

More information

Fondurile structurale europene Ce sunt şi cum se pot obţine? Dr. Radu MUNTEANU Consultant, Cadru didactic asociat ASE

Fondurile structurale europene Ce sunt şi cum se pot obţine? Dr. Radu MUNTEANU Consultant, Cadru didactic asociat ASE Fondurile structurale europene Ce sunt şi cum se pot obţine? Dr. Radu MUNTEANU Consultant, Cadru didactic asociat ASE Documente programatice } Planul Naţional de Dezvoltare PND 2007-2013 } Cadrul Strategic

More information

Clasele de asigurare. Legea 237/2015 Anexa nr. 1

Clasele de asigurare. Legea 237/2015 Anexa nr. 1 Legea 237/2015 Anexa nr. 1 Clasele de asigurare Secţiunea A. Asigurări generale 1. accidente, inclusiv accidente de muncă şi boli profesionale: a) despăgubiri financiare fixe b) despăgubiri financiare

More information

UNIVERSITATEA TEHNICĂ GHEORGHE ASACHI DIN IAŞI DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC PLANUL OPERAŢIONAL PE 2010 CUPRINS 1. MISIUNEA 2. CURSANŢI 3. RESURSE UMANE 4. OBIECTIVE OPERAŢIONALE

More information

GHIDUL DE INTOCMIRE A RAPORTLUI INTERMEDIAR/FINAL/ RAPORTULUI privind ACTIVITĂŢILE BILATERALE

GHIDUL DE INTOCMIRE A RAPORTLUI INTERMEDIAR/FINAL/ RAPORTULUI privind ACTIVITĂŢILE BILATERALE Str. Eugeniu Carada, nr. 1, etj. 3, sector 3, Bucureşti, CUI 11318329 tel/fax: 021 315 34 40; 021 315 34 15 e-mail: office@frds.ro; website: www.frds.ro; www.granturi-corai.ro GHIDUL DE INTOCMIRE A RAPORTLUI

More information

Politica de coeziune

Politica de coeziune Uniunea Europeană Politica de coeziune Politica de coeziune 2014 2020 Investiţii în creştere economică şi ocuparea forţei de muncă http://ec.europa.eu/inforegio Cuprins 1 Propunerile legislative privind

More information

UNIVERSITATEA TEHNICĂ GHEORGHE ASACHI DIN IAŞI Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii (CEAC)

UNIVERSITATEA TEHNICĂ GHEORGHE ASACHI DIN IAŞI Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii (CEAC) GHEORGHE ASACHI DIN IAŞI Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii DE ELABORARE A PROCEDURIILOR ŞII IINSTRUCŢIIUNIILOR DE LUCRU COD TUIIASII.PG.01 1. LISTA RESPONSABILILOR CU ELABORAREA, VERIFICAREA

More information

MANAGEMENTUL PROIECTELOR EUROPENE

MANAGEMENTUL PROIECTELOR EUROPENE SUPORT CURS MANAGEMENTUL PROIECTELOR EUROPENE Titular disciplină: Prof. univ. dr. Dumitru OPREA Suport lucrări practice: Prof. univ. dr. Gabriela MEŞNIŢĂ Lect. univ. dr. Daniela POPESCUL Copyright 2011

More information

Maria plays basketball. We live in Australia.

Maria plays basketball. We live in Australia. RECAPITULARE GRAMATICA INCEPATORI I. VERBUL 1. Verb to be (= a fi): I am, you are, he/she/it is, we are, you are, they are Questions and negatives (Intrebari si raspunsuri negative) What s her first name?

More information

Procedura Controlul documentelor

Procedura Controlul documentelor Procedura Controlul documentelor 1 SCOP Scopul prezentei proceduri este de a stabili modul în care este asigurată în ENVICONS CIT ţinerea sub control a documentelor şi datelor, astfel încât să se asigure

More information

C U R R I C U L U M V I T A E

C U R R I C U L U M V I T A E C U R R I C U L U M V I T A E INFORMAŢII PERSONALE Nume Adresă Telefon Fax E-mail Naţionalitate Data naşterii ISTRATE OLIMPIUS EXPERIENŢĂ PROFESIONALĂ Perioada angajatoare Sector de activitate Ocupaţia

More information

Valorificarea noilor tehnologii pentru parteneriate şcolare

Valorificarea noilor tehnologii pentru parteneriate şcolare INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI Laboratorul Teoria Educaţiei Valorificarea noilor tehnologii pentru parteneriate şcolare etwinning Ghid pentru profesori Bucureşti 2009 Autori: Simona Velea (coord.),

More information

Ministerul Educaţiei Naţionale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Ministerul Educaţiei Naţionale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare Examenul de bacalaureat naţional 2014 Proba C de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională studiată pe parcursul învăţământului liceal Proba scrisă la Limba engleză

More information

ROLUL REŢELELOR DE INOVARE ÎN CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII REGIONALE

ROLUL REŢELELOR DE INOVARE ÎN CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII REGIONALE ROLUL REŢELELOR DE INOVARE ÎN CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII REGIONALE Prep. univ. drd. Alexandru Ionuţ ROJA Universitatea de Vest din Timişoara ABSTRACT. The complexity of the business envirnonment, competitition

More information

C A L E N D A R U L mişcării personalului didactic din învăţământul preuniversitar pentru anul şcolar

C A L E N D A R U L mişcării personalului didactic din învăţământul preuniversitar pentru anul şcolar Anexă la ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5615/11.11.2010 C A L E N D A R U L mişcării personalului didactic din învăţământul preuniversitar pentru anul şcolar 2011-2012

More information

Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii - CEAC 1. LISTA RESPONSABILILOR CU ELABORAREA, VERIFICAREA ŞI APROBAREA EDIŢIEI/ REVIZIEI

Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii - CEAC 1. LISTA RESPONSABILILOR CU ELABORAREA, VERIFICAREA ŞI APROBAREA EDIŢIEI/ REVIZIEI PO. 28 Page 1 of 9 ŞCOALA GIMNAZIALĂ PETRU PONI CUCUTENI Localitatea CUCUTENI, Judeţul IAŞI Tel./fax: 0232/717074 Mail: scoala_cucuteni5000@yahoo.com Web: www.scoalacucuteni.ro Comisia pentru Evaluarea

More information

Plan de management de mediu şi social

Plan de management de mediu şi social Plan de management de mediu şi social CUPRINS 1 CONDIŢII GENERALE...4 2 POLITICA SOCIALĂ ŞI DE MEDIU...6 3 PLANIFICARE...7 3.1 Aspecte şi impact de mediu şi social...7 3.2 Cerinţe legale şi de altă natură...9

More information

10 Estimarea parametrilor: intervale de încredere

10 Estimarea parametrilor: intervale de încredere 10 Estimarea parametrilor: intervale de încredere Intervalele de încredere pentru un parametru necunoscut al unei distribuţii (spre exemplu pentru media unei populaţii) sunt intervale ( 1 ) ce conţin parametrul,

More information

Rigla şi compasul. Gabriel POPA 1

Rigla şi compasul. Gabriel POPA 1 Rigla şi compasul Gabriel POPA 1 Abstract. The two instruments accepted by the ancient Greeks for performing geometric constructions, if separately used, are not equally powerful. The compasses alone can

More information

O administraţie dinamică pentru o agricultură durabilă şi un spaţiu rural prosper

O administraţie dinamică pentru o agricultură durabilă şi un spaţiu rural prosper O administraţie dinamică pentru o agricultură durabilă şi un spaţiu rural prosper Aderarea la Uniunea Europeană a adus numeroase beneficii agriculturii şi zonelor rurale din România. În ultima perioadă,

More information

Oportunităţi de finanţare pentru start-up-uri în domeniul turistic şi/sau dezvoltarea activităţilor turistice

Oportunităţi de finanţare pentru start-up-uri în domeniul turistic şi/sau dezvoltarea activităţilor turistice Oportunităţi de finanţare pentru start-up-uri în domeniul turistic şi/sau dezvoltarea activităţilor turistice CUPRINS 1. Surse de finanţare publice (fonduri guvernamentale, fonduri structurale, alte fonduri

More information

Gestiunea financiară

Gestiunea financiară Capitolul VIII Gestiunea financiară 8.1. Sistemul financiar al întreprinderii 8.1.1. Resursele şi relaţiile financiare ale întreprinderii 8.1.2. Fluxurile întreprinderii 8.2. Costurile, pragul de rentabilitate

More information

Planificare strategică

Planificare strategică 2014 Strategia de dezvoltare socio-economică a județului Iași pentru perioada 2014-2020 Planificare strategică GEA Strategy&Consulting SA 0 Strategia de dezvoltare socio-economică a județului Iași pentru

More information

Material suport pentru stagii de practică Dezvoltarea cunoştinţelor în domeniul managementului calităţii. - Volum I -

Material suport pentru stagii de practică Dezvoltarea cunoştinţelor în domeniul managementului calităţii. - Volum I - Material suport pentru stagii de practică Dezvoltarea cunoştinţelor în domeniul managementului calităţii - Volum I - 1 CUPRINS 1. Sistemul de management al calității (SMC)...3 1.1. Introducere...3 1.2.

More information

ComunitĂŢi Virtuale. Proiecte europene din domeniul educaţiei

ComunitĂŢi Virtuale. Proiecte europene din domeniul educaţiei ComunitĂŢi Virtuale. Proiecte europene din domeniul educaţiei Mihaela Brut Facultatea de Informatică Universitatea «AL. I Cuza» Iaşi, România, mihaela@infoiasi.ro http://www.infoiasi.ro/~mihaela CSCS14

More information

Biraportul în geometria triunghiului 1

Biraportul în geometria triunghiului 1 Educaţia Matematică Vol. 2, Nr. 1-2 (2006), 3-10 Biraportul în geometria triunghiului 1 Vasile Berghea Abstract In this paper we present an interesting theorem of triangle geometry which has applications

More information

MANAGEMENT ADMINISTRATIV

MANAGEMENT ADMINISTRATIV 1. NOŢIUNI GENERALE 1.1. Management Managementul este ansamblul tehnicilor de organizare şi administrare, de previzionare şi modernizare a structurilor organizaţionale, acceptând noile provocări privind

More information

Compania de Factoring IFN SA Antreprenor in Romania

Compania de Factoring IFN SA Antreprenor in Romania Compania de Factoring IFN SA Antreprenor in Romania Primul eveniment dedicat sectorului IMM Howard Johnson 16-17noiembrie 2006 Factoringul O alternativa de finantare a capitalului circulant Cine suntem

More information

LABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE)

LABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE) LABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE) I. Scopul Laboratorului: Îşi propune să participe la analiza teoretică şi investigarea practică

More information

EMITENT: GUVERNUL PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 845 din 30 decembrie 2013 Data intrarii in vigoare : 1 ianuarie 2014

EMITENT: GUVERNUL PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 845 din 30 decembrie 2013 Data intrarii in vigoare : 1 ianuarie 2014 HOTĂRÂRE nr. 1.165 din 23 decembrie 2013 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 72/2013 privind aprobarea normelor metodologice pentru determinarea costului standard per elev/preşcolar şi stabilirea

More information

STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 500 PROBE DE AUDIT CUPRINS

STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 500 PROBE DE AUDIT CUPRINS 1 P a g e STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 500 PROBE DE AUDIT CUPRINS Paragrafele Introducere...1-2 Conceptul de probe de audit...3-6 Probe de audit adecvate si suficiente...7-14 Utilizarea aserţiunilor

More information

VARIANTA DE OCOLIRE A MUNICIPIULUI BRAŞOV-Faza 1

VARIANTA DE OCOLIRE A MUNICIPIULUI BRAŞOV-Faza 1 VARIANTA DE OCOLIRE A MUNICIPIULUI BRAŞOV-Faza 1 PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL Axa prioritară 2 Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale Domeniul major de intervenţie 2.1 Reabilitarea

More information

RESPONSABILITATEA SOCIALĂ ŞI COMPETITIVITATEA DURABILĂ. Social Responsibility And Sustainable Competitivness

RESPONSABILITATEA SOCIALĂ ŞI COMPETITIVITATEA DURABILĂ. Social Responsibility And Sustainable Competitivness ANALELE ŞTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII ALEXANDRU IOAN CUZA DIN IAŞI Tomul LII/LIII Ştiinţe Economice 2005/2006 RESPONSABILITATEA SOCIALĂ ŞI COMPETITIVITATEA DURABILĂ ANDREI MAXIM * Social Responsibility

More information

Sisteme de management al calităţii PRINCIPII FUNDAMENTALE ŞI VOCABULAR

Sisteme de management al calităţii PRINCIPII FUNDAMENTALE ŞI VOCABULAR STANDARD ROMÂN ICS 00. 004.03 SR EN ISO 9000 Februarie 2001 Indice de clasificare U 35 Sisteme de management al calităţii PRINCIPII FUNDAMENTALE ŞI VOCABULAR Quality management systems - Fundamentals and

More information

GHID PRIVIND IMPLEMENTAREA STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT INTERN 2015

GHID PRIVIND IMPLEMENTAREA STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT INTERN 2015 GHID PRIVIND IMPLEMENTAREA STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT INTERN 2015 GHID PRIVIND IMPLEMENTAREA STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT INTERN 2015 Material elaborat de Grupul de lucru Audit intern,

More information

Similaritatea mărcilor în procedura de opoziţie

Similaritatea mărcilor în procedura de opoziţie Similaritatea mărcilor în procedura de opoziţie - Studii de caz - Eugenia Dumitru Dan Petcu Serviciul Marci Cap Aurora August 2012 Similaritatea mărcilor în procedura de opoziţie Cap Aurora, august 2012

More information

R O M Â N I A MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE PLANUL STRATEGIC AL MINISTERULUI MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE PENTRU PERIOADA

R O M Â N I A MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE PLANUL STRATEGIC AL MINISTERULUI MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE PENTRU PERIOADA R O M Â N I A MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE PLANUL STRATEGIC AL MINISTERULUI MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE PENTRU PERIOADA 2007 2009 COMPONENTA I - MANAGEMENT CUPRINS Mandatul Ministerului

More information

Produs final WP2006/5.1(CERT-D1/D2)

Produs final WP2006/5.1(CERT-D1/D2) O ABORDARE PAS CU PAS A MODULUI DE CREARE A UNUI CSIRT Produs final WP2006/5.1(CERT-D1/D2) Index 1 Rezumat executiv... 2 2 Aviz juridic... 2 3 Mulţumiri... 2 4 Introducere... 3 4.1 PUBLICUL ŢINTĂ... 5

More information

CAPITOLUL I: Dispoziţii generale

CAPITOLUL I: Dispoziţii generale ORDONANŢĂ nr. 21 din 31 ianuarie 2007 privind instituţiile şi companiile de spectacole sau concerte, precum şi desfăşurarea activităţii de impresariat artistic În temeiul art. 108 din Constituţia României,

More information

STUDIU DE FEZABILITATE PRIVIND DIGITIZAREA, PREZERVAREA DIGITALĂ ŞI ACCESIBILITATEA ON-LINE A RESURSELOR BIBLIOTECILOR

STUDIU DE FEZABILITATE PRIVIND DIGITIZAREA, PREZERVAREA DIGITALĂ ŞI ACCESIBILITATEA ON-LINE A RESURSELOR BIBLIOTECILOR BIBLIOTECA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI STUDIU DE FEZABILITATE PRIVIND DIGITIZAREA, PREZERVAREA DIGITALĂ ŞI ACCESIBILITATEA ON-LINE A RESURSELOR BIBLIOTECILOR BUCUREŞTI 2007 CUPRINS 1. Cadrul general 2. Cadrul

More information

Analele Universităţii Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1/2010

Analele Universităţii Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1/2010 DIAGNOSTICUL FINANCIAR MODALITATE DE OBŢINERE A PERFORMANŢELOR FINANCIARE ALE FIRMEI Prof. Univ. Dr. Constantin CARUNTU Universitatea Constantin Brâncuşi din Târgu - Jiu Lect.univ.dr. Mihaela Loredana

More information

Hotărâre nr. 72/2013 din 27/02/2013

Hotărâre nr. 72/2013 din 27/02/2013 Guvernul României Hotărâre nr. 72/2013 din 27/02/2013 Hotărâre privind aprobarea normelor metodologice pentru determinarea costului standard per elev/preşcolar şi stabilirea finanţării de bază a unităţilor

More information

Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Infrastructura Națională pentru Informații Spațiale

Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Infrastructura Națională pentru Informații Spațiale Strategia Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară 2013 2017 1. Abrevieri Abreviere ANCPI OCPI CNC DCIA DSIG DMP DJRU DPI DI DCG DE SAI SRP E-Terra GNSS INIS INSPIRE SGG RELUAT REMIS ROMPOS

More information

Directive şi Regulamente cu standarde europene armonizate

Directive şi Regulamente cu standarde europene armonizate Directive şi Regulamente cu standarde europene armonizate Nr.Crt. Reglementarea comunitară Actul normativ naţional 1 Directiva 2000/9/CE Instalaţii de transport pe cablu pentru persoane HG 1009/25.06.2004

More information

Cele mai bune practici în mentenanţă Bruce Hiatt

Cele mai bune practici în mentenanţă Bruce Hiatt Cele mai bune practici de mentenanţă Ref.doc. MI 113 - NOTĂ TEHNICĂ Cele mai bune practici în mentenanţă Bruce Hiatt Implementarea unui program de mentenanţă a utilajelor dinamice în treisprezece paşi

More information

HOTĂRÂRE pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea activităţii de audit public intern

HOTĂRÂRE pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea activităţii de audit public intern GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea activităţii de audit public intern În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată şi art. V alin. (1) din Legea

More information

Capitolul I art.1, art.2, art.3, art.4, art.5 si art.6 si Capitolul V art.21, art.22, art.26, art.27 si art.28

Capitolul I art.1, art.2, art.3, art.4, art.5 si art.6 si Capitolul V art.21, art.22, art.26, art.27 si art.28 Analiza Proiectului de Ordin privind modificarea Ordinului ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 578/2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contributiilor si taxelor datorate la Fondul

More information

Daniel FISTUNG Rodica MIROIU Teodor POPESCU Centrul de Economie a Industriei şi Serviciilor Daniela ANTONESCU Institutul de Prognoză Economică

Daniel FISTUNG Rodica MIROIU Teodor POPESCU Centrul de Economie a Industriei şi Serviciilor Daniela ANTONESCU Institutul de Prognoză Economică DEZVOLTARE REGIONALĂ Dezvoltarea regională durabilă, un nou concept sau o necesitate? Daniel FISTUNG Rodica MIROIU Teodor POPESCU Centrul de Economie a Industriei şi Serviciilor Daniela ANTONESCU Institutul

More information

Auditul de regularitate privind resursele umane din cadrul instituţiilor publice

Auditul de regularitate privind resursele umane din cadrul instituţiilor publice Auditul de regularitate privind resursele umane din cadrul instituţiilor publice Prep. Univ. drd. Iulian Bogdan Dobra Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia e-mail: diby_ec@yahoo.com Abstract: Information

More information

Proiectului CONURBANT O abordare inclusivă, de la egal la egal a conurbaţiilor şi aglomerărilor urbane largi, pentru participarea la Pactul Primarilor

Proiectului CONURBANT O abordare inclusivă, de la egal la egal a conurbaţiilor şi aglomerărilor urbane largi, pentru participarea la Pactul Primarilor An inclusive peer-to-peer approach to involve EU CONURBations and wide areas in participating to the CovenANT of Mayors Proiectului CONURBANT O abordare inclusivă, de la egal la egal a conurbaţiilor şi

More information

RELAŢIA RESPONSABILITATE SOCIALĂ SUSTENABILITATE LA NIVELUL ÎNTREPRINDERII

RELAŢIA RESPONSABILITATE SOCIALĂ SUSTENABILITATE LA NIVELUL ÎNTREPRINDERII RELAŢIA RESPONSABILITATE SOCIALĂ SUSTENABILITATE LA NIVELUL ÎNTREPRINDERII Ionela-Carmen, Pirnea 1 Raluca-Andreea, Popa 2 Rezumat: În contextual crizei actuale şi a evoluţiei economice din ultimii ani

More information

OPORTUNITĂŢI DE FINANŢARE PENTRU ANTREPRENORI. Antreprenoriat de succes şi întreprinderi competitive 9 noiembrie 2009

OPORTUNITĂŢI DE FINANŢARE PENTRU ANTREPRENORI. Antreprenoriat de succes şi întreprinderi competitive 9 noiembrie 2009 OPORTUNITĂŢI DE FINANŢARE PENTRU ANTREPRENORI Antreprenoriat de succes şi întreprinderi competitive 9 noiembrie 2009 Doriţi să vă dezvoltaţi afacerea? Accesaţi FONDURI EUROPENE!!! Prin Fondurile Structurale

More information

CAPITOLUL XI METODA DIRECT - COSTING

CAPITOLUL XI METODA DIRECT - COSTING PITOLUL XI METODA DIRECT - COSTING Obiective: aprofundarea conceptului de metodă parţială; însuşirea metodei de calcul direct costing; înţelegerea diferenţelor dintre metodele globale şi parţiale; aprofundarea

More information

ACCOUNTING TREATMENT OF REVENUES GENERATED AND EXPENDITURES INCURRED BY THE NON-COMMERCIAL ORGANIZATIONS

ACCOUNTING TREATMENT OF REVENUES GENERATED AND EXPENDITURES INCURRED BY THE NON-COMMERCIAL ORGANIZATIONS TRATAMENTUL CONTABIL AL VENITURILOR ŞI CHELTUIELILOR ORGANIZAŢIILOR NECOMERCIALE Prof. univ., dr. hab. Alexandru NEDERIŢA, ASEM Conf. univ., dr. Angela POPOVICI, ASEM Veniturile şi cheltuielile constituie

More information

Pag. 1 din 58 Act sintetic la data 10-Jun-2016 pentru Legea 273/2006

Pag. 1 din 58 Act sintetic la data 10-Jun-2016 pentru Legea 273/2006 Pag. 1 din 58 Act sintetic la data 10-Jun-2016 pentru Legea 273/2006 LEGE nr. 273 din 29 iunie 2006 privind finanţele publice locale Forma sintetică la data 10-Jun-2016. Acest act a fost creat utilizand

More information

FINANCIAL DIAGNOSIS THE WAY TO GET FINANCIAL PERFORMANCES BY THE COMPANY

FINANCIAL DIAGNOSIS THE WAY TO GET FINANCIAL PERFORMANCES BY THE COMPANY DIAGNOSTICUL FINANCIAR MODALITATE DE OBŢINERE A PERFORMANŢELOR FINANCIARE ALE FIRMEI PROF.UNIV.DR. CĂRUNTU CONSTANTIN LECT.UNIV.DR. LĂPĂDUŞI MIHAELA LOREDANA UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRÂNCUŞI FINANCIAL

More information

Register your product and get support at www.philips.com/welcome Wireless notebook mouse SPM9800 RO Manual de utilizare a c b d e f g RO 1 Important Câmpurile electronice, magnetice şi electromagnetice

More information

Procedura de Sistem privind determinarea nevoilor de formare continuă şi perfecţionare a personalului. Cod: PS 03.3

Procedura de Sistem privind determinarea nevoilor de formare continuă şi perfecţionare a personalului. Cod: PS 03.3 Pag. 1 / 11 1. Lista responsabililor cu elaborarea, verificarea şi aprobarea ediţiei sau, după caz, a reviziei în cadrul ediţiei procedurii: Nr. Crt. Elemente privind responsabilii / operaţiunea Numele

More information

Utilizarea eficientă a factorilor de producţie

Utilizarea eficientă a factorilor de producţie Utilizarea eficientă a factorilor de producţie Prof. univ. dr. Alina Costina BĂRBULESCU TUDORACHE Ec. Mădălin BĂRBULESCU TUDORACHE Abstract Economic efficiency expresses the quality of human life concretized

More information

ESENŢA STUDIULUI DE FEZABILITATE

ESENŢA STUDIULUI DE FEZABILITATE ESENŢA STUDIULUI DE FEZABILITATE Editat în cadrul proiectului Importanţa studiilor de fezabilitate în consolidarea procesului de dezvoltare regională în Republica Moldova, finanţat din sursele Republicii

More information

Management. Măsurarea activelor generatoare de cunoştinţe

Management. Măsurarea activelor generatoare de cunoştinţe Măsurarea activelor generatoare de cunoştinţe 1. Introducere Tranziţia celor mai multe dintre naţiunile dezvoltate şi în curs de dezvoltare către economiile bazate pe cunoştinţe a condus la înţelegerea

More information

GHID PRIVIND STANDARDE ŞI INDICATORI PENTRU RECRUTAREA ŞI EVALUAREA ACTIVITĂŢII PERSONALULUI. I. Aspecte generale... 2

GHID PRIVIND STANDARDE ŞI INDICATORI PENTRU RECRUTAREA ŞI EVALUAREA ACTIVITĂŢII PERSONALULUI. I. Aspecte generale... 2 GHID PRIVIND STANDARDE ŞI INDICATORI PENTRU RECRUTAREA ŞI EVALUAREA ACTIVITĂŢII PERSONALULUI CUPRINS I. Aspecte generale... 2 II. Standarde generale privind personalul din cadrul Consiliului Superior al

More information

CALITATEA FORMĂRII ASISTENTULUI SOCIAL, CERINŢĂ A SERVICIILOR SOCIALE SPECIALIZATE

CALITATEA FORMĂRII ASISTENTULUI SOCIAL, CERINŢĂ A SERVICIILOR SOCIALE SPECIALIZATE CALITATEA FORMĂRII ASISTENTULUI SOCIAL, CERINŢĂ A SERVICIILOR SOCIALE SPECIALIZATE ELENA ZAMFIR ezamfir@gmail.com Abstract: In a world of globalization and growing competition, international and regional

More information

Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare

Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Examenul de bacalaureat 2011 de evaluare a competenńelor lingvistice într-o limbă de circulańie internańională studiată pe parcursul învăńământului liceal Proba de înńelegere a unui text audiat la Limba

More information

Egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi

Egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi Egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi Prin egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi în relaţiile de muncă se înţelege accesul nediscriminatoriu la: - alegerea ori

More information

Sistemul de operare Windows (95, 98) Componenta My Computer

Sistemul de operare Windows (95, 98) Componenta My Computer Laborator 9 Sistemul de operare Windows (95, 98) Componenta My Computer My Computer este o componentă ce permite crearea şi organizarea fişierelor şi directoarelor şi gestionarea discurilor. My Computer

More information

Manual. politicilor sociale adresat personalului de specialitate. pentru implementarea

Manual. politicilor sociale adresat personalului de specialitate. pentru implementarea UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse Acest material este publicat în cadrul proiectului Întărirea capacităţii Ministerului Muncii, Familiei şi

More information

2011-prezent conf. univ. dr., membru în Consiliul Departamentului de Economie

2011-prezent conf. univ. dr., membru în Consiliul Departamentului de Economie Curriculum vitae Europass Informaţii personale Nume / Prenume BAN, Olimpia-Iuliana Adresă(e) Telefon(oane) Personal: 0359422506 Serviciu: 0259408410 E-mail(uri) oban@uoradea.ro, olimpiaban2008@gmail.com,

More information

Curriculum vitae Europass

Curriculum vitae Europass Curriculum vitae Europass Informaţii personale Nume / Prenume Alistar Teodor Victor Telefon(oane) 021/317 71 70 Mobil: 0721 093 424 Fax(uri) 021/317 71 72 E-mail(uri) victor.alistar@transparency.org.ro

More information

REGULI GENERALE DE CERTIFICARE A PRODUSELOR DIN DOMENIUL VOLUNTAR

REGULI GENERALE DE CERTIFICARE A PRODUSELOR DIN DOMENIUL VOLUNTAR REGULI GENERALE DE CERTIFICARE A CONFORMITĂŢII PRODUSELOR Codul: R01 Ediţia: 5/06.2014 Revizia: 0 Pagina: 1/32 Difuzat în regim controlat/necontrolat APROBAT: Preşedintele Consiliului de Imparţialaitate

More information

Cu ce se confruntă cancerul de stomac? Să citim despre chirurgia minim invazivă da Vinci

Cu ce se confruntă cancerul de stomac? Să citim despre chirurgia minim invazivă da Vinci Cu ce se confruntă cancerul de stomac? Să citim despre chirurgia minim invazivă da Vinci Opţiunile chirurgicale Cancerul de stomac, numit şi cancer gastric, apare atunci când celulele normale ies de sub

More information

508/ /2003, (CE) 861/2006, (CE)

508/ /2003, (CE) 861/2006, (CE) REGULAMENTUL (UE) NR. 508/2014 din 15 mai 2014 privind Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime şi de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2328/2003, (CE) nr. 861/2006, (CE) nr. 1198/2006 şi (CE)

More information

SISTEMUL INFORMATIONAL-INFORMATIC PENTRU FIRMA DE CONSTRUCTII

SISTEMUL INFORMATIONAL-INFORMATIC PENTRU FIRMA DE CONSTRUCTII INFORMATIONAL-INFORMATIC PENTRU FIRMA DE CONSTRUCTII Condurache Andreea, dr. ing., S.C. STRATEGIC REEA S.R.L. Abstract: The construction company information system represents all means of collection, processing,

More information

Structura formularului Bilanţ (Cod 10) este următoarea: Forma de proprietate Activitatea preponderentă. Număr din registrul comerţului

Structura formularului Bilanţ (Cod 10) este următoarea: Forma de proprietate Activitatea preponderentă. Număr din registrul comerţului Începând cu al doilea exerciţiu financiar, formatele bilanţului, respectiv al bilanţului prescurtat, şi al contului de profit şi pierdere sunt cele prevăzute de Reglementările contabile conforme cu Directiva

More information

TERMENI DE REFERINŢĂ

TERMENI DE REFERINŢĂ TERMENI DE REFERINŢĂ Concurs de Selectare a unui evaluator pentru evaluarea externă a Proiectului Consolidarea Protecţiei Juridice şi Sporirea Nivelului de Conştientizare cu privire la aplicarea relelor

More information

Folosirea tehnologiei informaţiei şi comunicării în procesul de învăţare a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale

Folosirea tehnologiei informaţiei şi comunicării în procesul de învăţare a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale 105 Folosirea tehnologiei informaţiei şi comunicării în procesul de învăţare a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale Iolanda TOBOLCEA, Ştefan Gheorghe PENTIUC, Mirela DANUBIANU Rezumat Tehnologia informaţiei

More information

SORIN CERIN STAREA DE CONCEPŢIUNE ÎN COAXIOLOGIA FENOMENOLOGICĂ

SORIN CERIN STAREA DE CONCEPŢIUNE ÎN COAXIOLOGIA FENOMENOLOGICĂ SORIN CERIN STAREA DE CONCEPŢIUNE ÎN COAXIOLOGIA FENOMENOLOGICĂ EDITURA PACO Bucureşti,2007 All right reserved.the distribution of this book without the written permission of SORIN CERIN, is strictly prohibited.

More information

ABORDAREA STRATEGICĂ A MARKETINGULUI INTEGRAT. Strategic Opportunities Afforded by Integrated Marketing

ABORDAREA STRATEGICĂ A MARKETINGULUI INTEGRAT. Strategic Opportunities Afforded by Integrated Marketing ANALELE ŞTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII ALEXANDRU IOAN CUZA DIN IAŞI Tomul LII/LIII Ştiinţe Economice 2005/2006 ABORDAREA STRATEGICĂ A MARKETINGULUI INTEGRAT CONSTANTIN SASU* Strategic Opportunities Afforded

More information

conţinut ale metodologiilor de realizare a sistemelor informatice

conţinut ale metodologiilor de realizare a sistemelor informatice Tema 4. Tipurile şi elementele de conţinut ale metodologiilor de realizare a sistemelor informatice Activitate de invatare: Clasificare, rol Metodologiile se pot clasifica după următoarele criterii: A.

More information

Tema 4. Tipurile şi elementele de conţinut ale metodologiilor de realizare a sistemelor informatice

Tema 4. Tipurile şi elementele de conţinut ale metodologiilor de realizare a sistemelor informatice Tema 4. Tipurile şi elementele de conţinut ale metodologiilor de realizare a sistemelor informatice Elementele de conţinut ale metodologiilor de realizare a sistemelor informatice. Metodologiile s-au născut

More information

I.S.E Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei.

I.S.E Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei. I.S.E. 2009. Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei. EDP 2009 EDITURA DIDACTICĂ ŞI PEDAGOGICĂ, R.A., Str. Spiru Haret, nr. 12, sectorul 1, cod 010176,

More information

EUROPEAN CLASSROOM Proiect de Parteneriat Strategic între şcoli, derulat în cadrul Programului Erasmus+ (K.A.2. Educaţie şcolară)

EUROPEAN CLASSROOM Proiect de Parteneriat Strategic între şcoli, derulat în cadrul Programului Erasmus+ (K.A.2. Educaţie şcolară) EUROPEAN CLASSROOM Proiect de Parteneriat Strategic între şcoli, derulat în cadrul Programului Erasmus+ (K.A.2. Educaţie şcolară) Una dintre cele mai mari dorinţe ale directorilor şi ale cadrelor didactice

More information

NOUTĂŢI PRIVIND IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE CONTROL INTERN/MANAGERIAL Provocare. Necesitate

NOUTĂŢI PRIVIND IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE CONTROL INTERN/MANAGERIAL Provocare. Necesitate NOUTĂŢI PRIVIND IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE CONTROL INTERN/MANAGERIAL Provocare Necesitate 2015 Baza legală OUG nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările

More information

Gheorghe I. RADU. 4 martie prezent Ministerul Apărării Naţionale / Academia Forţelor Aeriene Henri

Gheorghe I. RADU. 4 martie prezent Ministerul Apărării Naţionale / Academia Forţelor Aeriene Henri Gheorghe I. RADU INFORMAŢII PERSONALE Nume Gheorghe I. Radu Adresă Telefon e-mail gh.radu@gmail.com, gh_radu@hotmail.com Naţionalitate română Data naşterii 24 iunie 1951 EXPERIENŢĂ PROFESIONALĂ Perioada

More information

CARTA UNIVERSITĂŢII DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE DIN CRAIOVA

CARTA UNIVERSITĂŢII DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE DIN CRAIOVA RECTORAT CARTA UNIVERSITĂŢII DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE DIN CRAIOVA Craiova, 2011 Carta Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova 3 Reglementări generale... 4 Preambul... 4 Definiţii şi prescurtări...

More information

UTILIZAREA TEHNOLOGIILOR CONSILIEREA CARIEREI

UTILIZAREA TEHNOLOGIILOR CONSILIEREA CARIEREI INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI Laboratorul Orientare Şcolară şi Profesională UTILIZAREA TEHNOLOGIILOR INFORMATICE ŞI DE COMUNICARE ÎN CONSILIEREA CARIEREI Bucureşti 2002 1 INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE

More information

Noi instrumente pentru integrarea competenţelor transversale în didactica modernă

Noi instrumente pentru integrarea competenţelor transversale în didactica modernă MONICA TILEA OANA-ADRIANA DUTĂ, JÓN FREYR JÓHANNSSON PATRICK MURPHY ( e d i t o r i ) Noi instrumente pentru integrarea competenţelor transversale în didactica modernă GHID DE BUNE PRACTICI Dezvoltarea

More information

Informaţii de bază / Evaluarea riscurilor generalităţi Partea I a II-a

Informaţii de bază / Evaluarea riscurilor generalităţi Partea I a II-a Instrument pentru evaluarea riscurilor Informaţii de bază / Evaluarea riscurilor generalităţi Partea I a II-a http://hwi.osha.europa.eu 2 INSTRUMENT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR I INFORMAŢII DE BAZĂ / EVALUAREA

More information

PROBLEME DE TEORIA NUMERELOR LA CONCURSURI ŞI OLIMPIADE

PROBLEME DE TEORIA NUMERELOR LA CONCURSURI ŞI OLIMPIADE PROBLEME DE TEORIA NUMERELOR LA CONCURSURI ŞI OLIMPIADE Corneliu Mănescu-Avram Nicuşor Zlota Lucrarea prezentata la Conferinta Anuala a SSMR din Romania, Ploiesti, 19-21 octombrie 2012 Abstract. This paper

More information

Ce pot face sindicatele

Ce pot face sindicatele Ce pot face sindicatele pentru un sistem corect de salarizare a angajaţilor, femei şi bărbaţi? Minighid despre politici de salarizare pentru liderii de sindicat Centrul Parteneriat pentru Egalitate 2007

More information