STRATEGIA ACADEMIEI DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI

Transcription

1 STRATEGIA ACADEMIEI DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI

2 ECHIPA DE ELABORARE: - prof. dr. Ion Popa coordonator; - prof. dr. Armenia Androniceanu; - prof. dr. Iulian Braşoveanu; - prof. dr. Constantin Brătianu; - prof. dr. Alecxandrina Deaconu; - prof. dr. Alexandru Isaic-Maniu; - prof. dr. Carmen Păunescu; - prof. dr. Ion Verboncu; - conf. dr. Răzvan-Andrei Corboş; - conf. dr. Claudiu Herţeliu; - conf. dr. Lucian Ţâţu.

3 CUPRINS 1. FUNDAMENTAREA STRATEGIEI Puncte forte Puncte slabe Recomandări strategico-tactice STRATEGIA Viziune, misiune și valori Obiective, opțiuni strategice și resurse Avantajul competitiv 23 2

4 1. FUNDAMENTAREA STRATEGIEI Pentru fundamentarea strategiei Academiei de Studii Economice din București a fost elaborat un studiu al pieţei economiştilor din România, au fost realizate două anchete (una în rândul cadrelor didactice, cealaltă în rândul studenţilor) și au fost preluate rezultatele unei ample cercetări realizate în rândul absolvenţilor noştri. Atfel au fost surprinse cele mai importante puncte forte, puncte slabe şi cauzele care le-au generat, pentru a determina potenţialul de viabilitate şi de a facilita formularea unor recomandări semnificative, unele din acestea de natură strategică, capabile să valorifice în mod superior potenţialul existent. 1.1 Puncte forte Cele mai semnificative puncte forte depistate prin intermediul analizei, alături de cauzele generatoare, se referă la: a. Educaţia în consens cu cerinţele pieţei muncii şi tendinţele europene în domeniu - Finalizarea alinierii la structura propusă prin procesul Bologna (licenţă masterat doctorat); - Adaptarea programelor de studiu la cerinţele existente pe plan european şi la cele ale pieţei muncii. - Plasarea în primele 12 universităţi (grupa A) în urma evaluării internaţionale şi ARACIS universitate de cercetare avansată şi educaţie, cu grad de încredere ridicat; - Creşterea gradului de vizibilitate naţională şi internaţională a instituţiei; - Situarea ASE pe primul loc în ceea ce priveşte atractivitatea absolvenţilor pentru mediul de afaceri (evident, în ceea ce priveşte absolvenţii cu pregătire economică superioară). b. Stabilizarea unei formule de educaţie iniţială şi continuă care să răspundă nevoilor prezente şi viitoare ale societăţii şi economiei româneşti - Tipologie şi conţinut corespunzătoare în ceea ce priveşte specializările în care se formează viitorii economişti; - Masterat şi doctorat la standarde ridicate; - Formare şi dezvoltare profesională continuă prin cursuri postuniversitare adaptate nevoilor pieţei muncii. - Menţinerea unui grad ridicat de atractivitate pentru ASE, printre furnizorii de educaţie economică din România; - Crearea de condiţii avantajoase pentru ameliorarea stării economico-financiare a instituţiei. 3

5 c. Recunoaşterea statutului de universitate de cercetare avansată şi educaţie din partea EUA-IEP şi de universitate cu grad de încredere ridicat din partea ARACIS - Progresele incontestabile înregistrate în educaţie şi cercetare în perioada investigată; - Calitatea ridicată a programelor educaţionale, a absolvenţilor diverselor cicluri de pregătire universitară şi a majorităţii corpului profesoral implicat în derularea acestor programe. d. Promovarea managementului performanţei la nivelul Academiei de Studii Economice şi al facultăţilor componente, începând cu Trecerea la un nou stadiu în evoluţia instituţiei, axat pe obţinerea excelenţei în management; - Asumarea de către echipele manageriale ale ASE şi fiecărei facultăţi a unui pachet de indicatori de performanţă. - O mai riguroasă şi constantă monitorizare a prestaţiei manageriale a acelor investiţii cu funcţii de conducere în ASE; - Concentrarea pe soluţionarea problemelor prioritare cu care se confruntă ASE, generatoare de performanţe viabile. e. Crearea şi îmbunătăţirea condiţiilor necesare pentru asigurarea educaţiei centrată pe student - Eforturile consistente pentru schimbarea mentalităţii cadrelor didactice şi a studenţilor; - Corp profesoral predominant competent. - Perspective favorabile pentru dobândirea de competenţe profesionale şi manageriale de către viitorii economişti; - Posibilităţi sporite de accedere pe piaţa muncii. f. Înregistrarea unor niveluri ridicate ale cercetării ştiinţifice în 2008 şi 2011, când numărul de proiecte de cercetare obţinute prin competiţie a fost de 289, respectiv Existenţa unei strategii de a transforma ASE dintr-o universitate preponderent educaţională într-o universitate de cercetare şi educaţie; - Atitudinea pozitivă faţă de cercetarea ştiinţifică universitară a CNCSIS; - Gradul ridicat de implicare a personalului didactic, a centrelor de cercetare şi a universităţii în participarea la competiţia de granturi şi la derularea corespunzătoare a acestora. 4

6 - Obţinerea unor venituri apreciabile din activitatea de cercetare ştiinţifică, utilizate în îmbunătăţirea infrastructurii şi în finanţarea mobilităţilor internaţionale pentru profesori; - Contribuţie decisivă la dobândirea statutului de universitate de cercetare avansată şi educaţie ; - Îmbunătăţirea vizibilităţii naţionale şi internaţionale a ASE. g. Investiţii semnificative în infrastructura pentru educaţie, cercetare şi socială, în perioada , atât în ceea ce priveşte construcţia de capacităţi noi, cât şi în modernizarea celor existente - Situaţia economico-financiară favorabilă a universităţii noastre; - Orientarea prioritară a conducerii ASE spre investiţii în infrastructură. - Neglijarea sau diminuarea investiţiilor în oameni; - Ameliorarea considerabilă a condiţiilor de cazare, concomitent cu creşterea capacităţii de cazare; - Dotarea informatică adecvată a ASE, cu echipamente şi software. h. Crearea şi întreţinerea de condiţii favorabile pentru mobilitatea internaţională a studenţilor şi cadrelor didactice - Situaţia economico-financiară favorabilă a universităţii noastre; - Cercetarea ştiinţifică intensă (granturi ), generatoare de resurse financiare; - Derularea de programe de masterat în condiţii economico-financiare avantajoase pentru finanţarea mobilităţii cadrelor didactice. - Creşterea gradului de vizibilitate internaţională al ASE; - Câştiguri semnificative, în plan profesional şi al cercetării ştiinţifice, pentru cadre didactice şi studenţi. i. Organizarea a numeroase manifestări ştiinţifice internaţionale la nivelul ASE, al facultăţilor ori departamentelor (catedrelor) din cadrul acestora, concomitent cu indexarea în BDI a unui număr apreciabil de reviste ASE - Eforturile susţinute ale managementului ASE şi al fiecărei facultăţi în recunoaşterea internaţională a instituţiei noastre; - Tendinţele existente pe plan european şi internaţional în acest domeniu. - Creşterea gradului de vizibilitate naţională şi internaţională a ASE; 5

7 - Crearea de condiţii avantajoase pentru diseminarea rezultatelor cercetării ştiinţifice în propriile reviste indexate ISI ori B+. j. Producţie ştiinţifică într-o dinamică ascendentă în intervalul de timp analizat (articole în reviste ISI ori alte reviste indexate în BDI şi cărţi în edituri internaţionale prestigioase) - Alinierea la standardele internaţionale în ceea ce priveşte recunoaşterea ca universitate de cercetare avansată şi educaţie; - Condiţiile solicitate cadrelor didactice pentru promovare şi evaluare periodică. - Creşterea gradului de vizibilitate naţională şi internaţională a ASE; - Posibilităţi sporite de valorificare a potenţialului intelectual al membrilor comunităţii academice. k. Existenţa documentelor organizatorice actualizate necesare reprezentării sistemului organizatoric al managementului Regulamentul de organizare şi funcţionare, organigrama şi fişele de post - Conţinut adecvat ROF şi organigrama rezultat din actualizarea periodică a acestor documente organizatorice (ultima actualizare, în 2014); - Transparenţa totală a acestora, prin publicarea on-line pe site-ul ASE, pagina principală. - Cunoaşterea mecanismelor de funcţionare ale subdiviziunilor organizatorice ale ASE şi ale instituţiei, în ansamblul său; - Adeziune de fond a angajaţilor ASE faţă de documentele invocate. l. Structură socio-profesională adecvată a personalului specific managementului administrativ, în sensul că ponderea personalului cu studii superioare depăşeşte 38% în 2014, comparativ cu 34% în Facilităţile oferite de conducerea ASE de frecventare a cursurilor ID ale facultăţilor proprii; - Complexitatea şi dificultatea obiectivelor ce revin componentelor structurale din zona managementului administrativ. - O mai bună implicare în rezolvarea problemelor specifice fiecărei subdiviziuni organizatorice; - Creşterea profesionalismului personalului nedidactic. 6

8 m. Tendinţă de profesionalizare a managerilor şi managementului din zona academică (rector, prorectori, decani, prodecani, directori departamente); - Criza economico-financiară cu impact şi asupra universităţii noastre cere profesionişti în rezolvarea complexelor probleme cu care se confruntă în ultimii ani; - Maniera de selecţie şi numire a prorectorilor, decanilor şi prodecanilor. - Creşterea gradului de fundamentare a deciziilor individuale şi, parţial, de grup; - Premise favorabile pentru realizarea obiectivelor asumate prin planurile proprii de management. n. Organisme participative de management cu prestaţie decizională foarte bogată, în special în ultimii doi ani (Consiliul de administraţie, cu o intensitate decizională medie de aproximativ 9 şi Senatul universitar, cu o medie de aproximativ 12 decizii/reuniune) - Noile practici manageriale impuse de Legea 1/2011; - Necesitatea sensibilizării şi armonizării componenţilor acestor organisme participative cu privire la rolul lor decizional; - Greutăţile întâmpinate în organizarea şi desfăşurarea şedinţelor de Senat. - Număr mare şi durată a şedinţelor de Consiliu de administraţie şi Senat; - Caracterul repetitiv al abordării decizionale a unor probleme în cele două organisme participative de management. o. Programarea riguroasă a şedinţelor ordinare de senat la începutul fiecărui an universitar şi comunicarea datelor în plen şi pe site-ul universităţii - Numărul destul de mare de solicitări din partea CA de şedinţe extraordinare, 10 în 2012 şi 6 în Înţelegerea de către conducerea senatului a importanţei programării pentru eficienţa procesului decizional; Număr corespunzător de membrii ai senatului care participă la şedinţele ordinare. p. Grad mare de transparenţă în procesul decizional strategic din CA şi Senat Înţelegerea de către conducerea CA şi a Senatului a importanţei comunicării şi accesului la informaţii şi documente pentru eficienţa procesului decizional - Dezbateri constructive cu argumente pertinente; - Calitatea deciziilor. 7

9 1.2 Puncte slabe Punctele slabe majore ce caracterizează funcţionalitatea şi managementul Academiei de Studii Economice se rezumă la: a. Scăderea numărului de studenţi în intervalul de timp analizat, de la în 2008, la în 2014 (buget), de la la 7354 (taxă) şi de la 5595 la 1431 (ID) - Dinamica descendentă a populaţiei şcolare în România; - Menţinerea examenului de admitere în majoritatea anilor din intervalul de timp analizat; - Nivelul ridicat al taxelor de şcolarizare, raportat la potenţialul financiar al susţinătorilor potenţialilor studenţi; - Renunţarea, din motive de lipsă de eficienţă, la multe locaţii ale ASE situate în diverse zone ale ţării; - Marketing slab pentru crearea unui brand puternic şi pentru lărgirea ariei de recrutare a candidaţilor la admitere. - Scăderea drastică a potenţialului financiar al universităţii; - Diminuarea considerabilă a surselor de investiţii în modernizare infrastructură, ameliorarea salariilor şi a veniturilor personalului didactic şi nedidactic. b. Discrepanţe vizibile între dinamica posturilor din ASE şi dinamica studenţilor (numărul de posturi a crescut de la 1481 în 2008 la 1548 în 2014, cu precizarea că în 2009 şi 2010 acesta a înregistrat cifre de peste 1800 ) - O politică de personal păgubitoare economic; - Angajamentul fostei echipe manageriale de a nu proceda la disponibilizări pe parcursul mandatului. - Diminuarea considerabilă a potenţialului financiar al instituţiei; - Ponderea cheltuielilor de personal a crescut vertiginos în total cheltuieli (aproape de 82% în prezent). c. Discrepanţe la fel de vizibile între numărul de cadre didactice (867 în 2008 şi 788 în 2014) şi numărul de posturi (1481 în 2008 şi 1548 în 2014), ceea ce explică implicarea semnificativă a acestora în sistemul plata cu ora - Apelarea în proporţie redusă la specialişti din afară ASE, la doctoranzi etc.; - Menţinerea normei de bază la un nivel rezonabil. - Politici motivaţionale mai puţin atractive pentru personalul didactic; 8

10 - Scăderea calităţii procesului educaţional. d. Existenţa unei structuri organizatorice stufoase, greoaie, ineficientă, mai cu seamă în zona managementului administrativ (10 direcţii, număr mare de servicii şi birouri, număr mare de niveluri ierarhice 8, relaţii organizatorice predominant de autoritate de tip ierarhic etc.) - Viziune centrată pe structuri, nu pe procese; - Descentralizare managerială şi economică nefinalizată; - Defalcarea obiectivelor nu merge până la nivelul posturilor. - Caracter birocratic pronunţat, mai ales în zona managementului administrativ; - Atitudine nefavorabilă faţă de muncă din partea unui mare număr de angajaţi; - Rezolvarea greoaie, în frecvente situaţii post-operativ, a problemelor cu care se confruntă fiecare compartiment şi instituţia, pe ansamblu (vezi practica, devenită model de comportament pentru mulţi şefi de compartimente de a aştepta soluţionarea decizională a unor probleme doar atunci când se completează mapa ) e. Diminuarea considerabilă a fondurilor de investiţii în infrastructură după anul 2008 După 2008 evoluţia fondurilor de la buget este mil, mil, mil, mil, mil. - Alocaţii bugetare din ce în ce mai reduse cu această destinaţie; - Cercetare ştiinţifică diminuată, incapabilă de a genera resurse financiare pentru modernizarea infrastructurii informatice. - Greutăţi în finalizarea unor obiective aflate în diverse stadii (Occidentului, Predeal, Piaţa Romană 7); - Imposibilitatea reabilitării spaţiilor de învăţământ Eminescu şi Madgearu. f. Cultură organizaţională şi managerială deficitară, în special la nivel de comportamente individuale şi de grup - Politici motivaţionale neadecvate, generate de criza economică; - Spirit intraprenorial redus la majoritatea personalului, atunci când ne referim la instituţie ori la subdiviziunea organizatorică din care facem parte; - Atitudine individualistă atât la nivelul cadrelor didactice, cât şi la cel al personalului nedidactic; - Accent pus pe funcţia ocupată vremelnic şi nu pe competenţa individului. 9

11 - Grad redus de implicare în soluţionarea problemelor cu care se confruntă ASE ori subdiviziunea organizatorică din care facem parte; - Lentoarea abordării unor probleme şi, pe cât posibil, tergiversarea soluţionării acesteia; - Birocraţie ridicată. g. Dispersia mare a programelor de masterat şi doctorat, comparativ cu situaţia întâlnită la universităţi de prestigiu - Insuficienta studiere a pieţei muncii; - Marketing insuficient şi ineficient în domeniu; - Politica fiecărei facultăţi de a avea cât mai multe programe proprii de pregătire masterală; - Colaborare deficitară între facultăţi şi departamente în susţinerea unor programe multi şi interdisciplinare. - Programe susţinute cu personal asociat în proporţii foarte ridicate; - Dispersia cadrelor didactice pe un număr mare de programe şi specializări; - Încasări nesemnificative, la limita supravieţuirii programului de masterat ori doctorat. h. Vizibilitate redusă a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, în străinătate - Promovarea insuficientă şi ineficientă la evenimente de profil; - Participare redusă la asemenea evenimente. Existenţa unui număr redus de studenţi străini la ASE. i. Număr redus de studenţi străini la ASE - Cunoaşterea insuficientă a oportunităţilor oferite de instituţia noastră; - Număr redus de facultăţi cu programe în limbi străine; - Marketing internaţional deficitar. - Reducerea veniturilor din taxe. j. Marketing universitar ineficient Resurse financiare insuficiente cu destinaţia promovare naţională şi internaţională. - Scăderea atractivităţii universităţii noastre; 10

12 - Reducerea cotei de piaţă în dauna unor competitori cu un marketing agresiv, dar fără substanţă în ceea ce priveşte educaţia şi cercetarea. 1.3 Recomandări strategico-tactice - Consolidarea calitativă a programelor de licenţă, masterat şi doctorat; - Dezvoltarea cu precădere a unor programe de masterat atractive, precum şi a unor programe de masterat împreună cu universităţi din străinătate; - Intensificarea acţiunilor promoţionale, efectuate pe plan naţional şi internaţional, pentru depistarea de noi oportunităţi de educaţie şi cercetare; - Atragerea unui număr semnificativ de studenţi străini, ca soluţie de ameliorare a situaţiei economico-financiare dar şi de recunoaştere internaţională a universităţii noastre; - Impulsionarea activităţii centrelor de cercetare şi a compartimentului de consultanţă şi relaţii interinstituţionale pentru depistarea de noi oportunităţi de cercetare cu mediul de afaceri. - Organizarea şi derularea de programe de formare şi dezvoltare profesională continuă prin implicarea departamentelor; - Descentralizarea managerială şi economico-financiară veritabilă la nivel de facultate şi departament; - Ameliorarea culturii organizaţionale şi manageriale; - Profesionalizarea managerilor şi a managementului, cu prioritate a celui administrativ; - Aplatizarea structurii organizatorice, în contextul simplificării şi eficientizării acesteia; - Creşterea gradului de informatizare a proceselor de management şi execuţie (a proceselor suport), cu consecinţe imediate asupra dimensiunii şi structurii personalului nedidactic; - Găsirea de soluţii financiare pentru finalizarea reabilitării imobilelor Eminescu şi Madgearu; - Promovarea unor politici motivaţionale care să potenţeze implicarea, participarea cadrelor didactice şi a celorlalte categorii de angajaţi la realizarea obiectivelor; - Eliminarea dezechilibrelor dintre numărul de posturi şi numărul cadrelor didactice, dintre acestea şi personalul nedidactic; - Debirocratizarea organizării structurale şi informaţionale a ASE; - Promovarea unei colaborări mai strânse între personalul didactic şi nedidactic, între managementul academic şi cel administrativ; - Eliminarea unor duble subordonări şi, implicit, a unor paralelisme în exercitarea unor sarcini; - Menţinerea unui trend crescător al producţiei ştiinţifice, ca premisă a amplificării vizibilităţii internaţionale şi naţionale a ASE; - Armonizarea rolurilor Senatului şi CA astfel încât să se evite paralelismele. Modul actual de funcţionare generează consum de timp, sentimentul inutilităţii, demotivare; - Pregătirea cu profesionalism a schimbărilor pe care dorim să le implementăm în viitor la nivel instituţional. Cazuri de tipul SIMUR şi SIMCE, admiterea cu examen sau fără examen, au generat neîncredere, rezistenţă, ineficienţă; - Definirea axelor de interes general şi a celor de interes specific astfel încât ofertele facultăţilor să nu se canibalizeze; 11

13 - Creşterea componentei on-line în diverse programe de formare (cu condiţia ca modulele on-line să fie concepute şi derulate profesionist); - Asigurarea de condiţii logistice adecvate pentru lucrul cu formaţii mari (săli, microfoane, plasme, aer condiţionat); - Reorientarea managementului superior din ASE de la aspecte interne, urgente, numeroase (cu efecte reduse) către cele strategice, de reprezentare, de cultivare de parteneriate, de relaţionare (cu efecte substanţiale); - Refacerea relaţiilor management-cadre didactice-personal administrativ astfel încât sa se reducă neimplicarea, indiferenţa şi opoziţia pasivă. Cauzele pot fi multiple. Indiferent, însă, de natura lor, managementul trebuie să iniţieze acţiuni adecvate de deblocare; - Planificarea în sistem integrat a activităţii Senatului şi CA, pe baza strategiei, planului strategic, programului managerial al rectorului şi programelor pe domeniile academic şi administrativ, dar şi a altor cerinţe interne şi externe de ordin normativ; - Asigurarea pe tot parcursul procesului de management a accesului membrilor Biroului Permanent al Senatului şi senatorilor la date şi informaţii de interes major în procesul decizional strategic (sistemul share-point) şi/sau informarea prin rapoarte săptămânale asupra activităţii CA şi iniţiativelor de proiecte de hotărâri aflate în dezbatere, în special pentru domeniile strategice şi tactice: ecconomic-financiar; resurse umane (evaluare, salarizare, motivare, promovare), marketing, cercetare etc.; - Organizarea eficientă a activităţii BPS, comisiilor senatului şi secretariatului prin implicarea lor direct şi periodică în analize sectoriale, dar şi în planificarea, coordonarea, monitorizarea şi controlul activităţii administrative şi executive şi în comunicarea cu managementul academic, administrativ şi comunitatea academică. (art. 36, alin 12; art. 39, alin. 8 din Carta; art. 15. alin. 1, art. 18. alin. 2, art. 30 şi 31 din ROF-Senat; - Diviziunea clară a participării decidenţilor din managementul academic şi administrativ în procesul decizional/deliberativ din cadrul senatului prin proiectarea şi implementarea unor mecanisme eficiente de comunicare şi cooperare, cu respectarea cadrului legislativ; - Elaborarea de către Senat a unei proceduri, obligatorii pentru CA, de încadrare într-un calendar agreat la începutul anului universitar, dar şi de fundamentare, analiză de impact şi avizare (din punct de vedere juridic, managerial, economico-financiar, capacitate resurse umane etc.) a proiectele de hotărâri strategice şi tactice înainte de a fi transmise la secretariatul Senatului. 12

14 2. STRATEGIA Tipul de strategie: a. Sfera de cuprindere: globală; b. Dinamica obiectivelor: de consolidare, cu tendinţa de imprimare a unor caracteristici ale strategiei de dezvoltare; c. Natura opţiunilor strategice: ofensivă, de specializare (iar în interiorul unor specializări, de diversificare), inovativă, de reproiectare managerială. Domenii de interes: 1. Educaţie (formare iniţială şi formare continuă); 2. Cercetare ştiinţifică; 3. Relaţii internaţionale; 4. Relaţii cu mediul economico-social; 5. Infrastructura pentru educaţie, cercetare şi socială; 6. Management academic şi administrativ. 2.1 Viziune, misiune și valori Viziunea noastră este de a fi recunoscuţi drept unul dintre liderii în educaţia şi cercetarea în domeniul ştiinţelor sociale în Europa Centrală şi de Sud-Est, care să contribuie la realizarea economiei inteligente, competitive şi durabile şi a unei administraţii publice eficiente. Misiunea Academiei de Studii Economice din Bucureşti este de a forma şi dezvolta competenţe în domeniul ştiinţelor sociale la nivelul exigenţelor unei economii competitive, prin: - Realizarea unui portofoliu diversificat, inovativ şi flexibil de programe de studii la nivel de licenţă, masterat şi doctorat, şi a unui mediu stimulativ şi creativ de învăţare. - Dezvoltarea cercetării ştiinţifice avansate în domeniul ştiinţelor sociale şi crearea de idei şi teorii care să contribuie la realizarea unei economii competitive şi durabile. - Realizarea unui portofoliu de servicii creative destinate comunităţii, care să contribuie la progresul ei economic, social şi cultural. - Realizarea unui leadership academic care să contribuie la stimularea şi dezvoltarea capitalului cognitiv, emoţional şi spiritual al universităţii. La baza acestei abordări stau îmbunătăţirea continuă a calităţii, implicarea şi motivarea permanentă a capitalului uman şi orientarea sistematică spre studenţi şi studenţi-doctoranzi. Vizăm realizarea unei culturi organizaţionale caracterizată prin motivare, creativitate, participare şi eficacitate, care pune pe primul plan obţinerea de satisfacţii de către stakeholderi, dezvoltarea spiritului de echipă şi realizarea de performanţe manageriale şi economice durabile. Valorile care ghidează comunitatea universitară în realizarea viziunii şi a misiunii ASE sunt: 13

15 - Profesionalism Îmbunătăţirea continuă şi orientarea către excelenţă sunt atribute de bază ale actului educaţional în cadrul ASE. - Vocaţie Membrii comunităţii noastre universitare sunt caracterizaţi prin competenţe care să asigure desfăşurarea procesului instructiv-educativ şi a activităţii de cercetare la standarde ridicate. - Integritate Suntem devotaţi adevărului, onestităţii, cinstei şi onoarei, în acord cu Codul de deontologie şi etică profesională. - Dedicare Membrii comunităţii universitare a ASE demonstrează pasiune şi entuziasm în desfăşurarea actului educaţional şi de cercetare. - Responsabilitate socială Acţionăm ca un catalizator pentru schimbarea pozitivă în comunităţile locale în care suntem prezenţi şi în România. - Loialitate Manifestăm ataşament faţă de elementele definitorii pentru cultura organizaţională a universităţii. 2.2 Obiective, opțiuni strategice și resurse Obiectivele strategice generale sunt: 1. Consolidarea statutului de universitate de cercetare avansată şi de educaţie al Academiei de Studii Economice din Bucureşti şi menţinerea ASE în top 5 al universităţilor româneşti; 2. Creşterea vizibilităţii internaţionale a Academiei de Studii Economice din Bucureşti - îmbunătăţirea poziţiei ASE în clasamentele de specialitate (U-Multirank, QS WUR, THE WUR) şi acreditarea EQUIS; 3. Consolidarea managerială şi economico-financiară a ASE. Obiectivele strategice pe domenii și modalități de realizare: 1. Educaţie: 1.1. Consolidarea calităţii ofertei educaţionale a ASE şi diversificarea acesteia prin extensia în ramuri de ştiinţă conexe ştiinţelor economice, din domeniul ştiinţelor sociale şi umaniste, cu scopul asigurării multi-/interdisciplinarităţii. Modalităţi de realizare: a. Îmbunătăţirea calităţii procesului educaţional şi monitorizarea atentă a realizării indicatorilor de calitate ai educaţiei asumaţi prin programul managerial; b. Structurarea şi compatibilizarea programelor de studii universitare de licenţă, masterat şi doctorat în raport cu relevanţa calificărilor de pe piaţa europeană a forţei de muncă; c. Realizarea unor programe de studii universitare de licenţă şi masterat noi, interdisciplinare, în paralel cu eliminarea programelor nefuncţionale sau care nu mai sunt de actualitate, aplicate pe diferite domenii de activitate ale economiei; d. Realizarea unor programe de studii universitare de licenţă şi/sau masterat noi în parteneriat cu universităţi din ţară şi din străinătate, finalizate cu diplomă dublă; 14

16 e. Realizarea unor programe de studii universitare de masterat de excelenţă, finanţate de către mediul de economico-social; f. Realizarea unor programe de tip blended learning în facultăţile care dispun de resursele necesare şi personal instruit pentru a desfăşura astfel de activităţi didactice; g. Revigorarea formării continue la nivel de cursuri de formare şi dezvoltare profesională continuă (postuniversitare), ca sursă de finanţare şi de îmbunătăţire a imaginii ASE pe piaţa specifică; h. Promovarea intensă a şcolilor de vară ca etapă pregătitoare pentru facilitarea accesului la un anumit program de studii sau pentru aprofundarea unor subiecte predate în cadrul programului de studii; i. Dezvoltarea la nivelul şcolilor doctorale a unor programe de studii doctorale comune, în parteneriat cu universităţi europene şi stimularea mobilităţii internaţionale a doctoranzilor; j. Dezvoltarea facilităţilor de e-learning şi a programelor de tip învăţământ la distanţă (ID) sau învăţământ cu frecvenţă redusă (IFR); k. Generalizarea evaluării gradului de satisfacţie a cursanţilor şi analiza rezultatelor obţinute. Resurse necesare: a. Financiare: aprox lei suplimentar; b. Umane: nu sunt necesare resurse umane suplimentare; c. Materiale: nu necesită resurse materiale suplimentare; d. Informationale: transfer de know-how internațional în domeniul educației economice superioare. 2. Cercetare ştiinţifică: 2.1. Îmbunătăţirea calităţii cercetării ştiinţifice din cadrul ASE şi creşterea vizibilităţii internaţionale a acesteia. Modalităţi de realizare: a. Identificarea unor poli de excelenţă în cercetare şi susţinerea unor programe şi proiecte strategice definite interdisciplinar, pe subiecte de interes major la nivel naţional, european şi internaţional; b. Orientarea cercetării ştiinţifice din cadrul ASE către abordarea provocărilor societale majore identificate de Strategia Europa 2020 şi Strategia naţională de cercetare şi inovare ; c. Promovarea temelor interdisciplinare prin colaborarea dintre departamentele şi centrele de cercetare ale ASE, precum şi alte universităţi partenere; 15

17 d. Participarea activă în atragerea de fonduri europene, prin proiecte cu activitate de cercetare ştiinţifică intensă; e. Participarea activă a ASE în competiţiile naţionale şi internaţionale, pentru obţinerea de granturi de cercetare; f. Creşterea calităţii şi a numărului de publicaţii realizate de către Editura ASE, precum şi alte publicaţii (reviste) susţinute de către universitate, indexate în WorldCat; g. Creşterea ponderii articolelor şi lucrărilor elaborate de cadrele didactice al ASE, publicate în reviste indexate în baze de date internaţionale (Thompson Web of Science, SCOPUS, EBSCO etc.); h. Creşterea ponderii publicaţiilor şi periodicelor afiliate facultăţilor din cadrul ASE, indexate în baze de date internaţionale, precum Thompson Web of Science, SCOPUS, EBSCO etc. i. Creşterea numărului de cercetători şi integrarea personalului de cercetare al ASE în comunitatea ştiinţifică internaţională; j. Creşterea mobilităţii internaţionale a cercetătorilor din cadrul ASE; k. Dezvoltarea infrastructurii şi a logisticii aferente activităţii de cercetare ştiinţifică, creşterea vizibilităţii infrastructurii existente şi susţinerea centrelor de cercetare performante; l. Susţinerea cercetătorilor în obţinerea de brevete, licenţe pentru rezultatele cercetării inovatoare desfăşurate; m. Consolidarea centrelor de cercetare ştiinţifică din cadrul departamentelor, ca poli de excelenţă în domeniu; n. Repoziţionarea Centrului de cercetări avansate interdisciplinare (engl. Interdisciplinary Centre for Advanced Research ICAR) cu misiunea de creştere a performanţei universitare în domeniul cercetării, în vederea îmbunătăţirii vizibilităţii ştiinţifice a universităţii pe plan naţional şi internaţional; o. Dezvoltarea Şcolilor doctorale şi postdoctorale cu misiunea de formare interdisciplinară a tinerilor cercetători ştiinţifici din cadrul şi din afara ASE, respectiv promovarea de o manieră atât intensivă, cât şi extensivă a acestora; p. Încurajarea şi susţinerea constituirii unor echipe flexibile de cercetare, multidisciplinare, cu o puternică componentă internaţională, care să reunească cercetători din cadrul ASE şi din universităţile partenere din ţară şi străinătate. Resurse necesare: a. Financiare: min lei; b. Umane: nu este necesar personal didactic și de cercetare suplimentar; c. Materiale: nu necesită resurse materiale suplimentare; d. Informaționale: transfer de know-how în managementul cercetării. 16

18 2.2. Stimularea inovării şi afirmarea ASE ca pol de soluţii fundamentate ştiinţific pentru problemele majore ale mediului economico-social Modalităţi de realizare: a. Consolidarea cercetării aplicative derulate prin intermediul unor contracte de cercetare cu mediul de economico-social românesc; b. Intensificarea preocupărilor managementului ASE de susţinere a promovării de carte economică şi managerială pe piaţa specifică din România şi Europa; c. Implicarea activă a centrelor de cercetare şi a comunităţii academice a ASE în dezbaterea şi oferirea de soluţii la problemele majore cu care se confruntă economia şi societatea românească, din punct de vedere managerial şi economic; d. Intensificarea şi valorizarea legăturilor cu alumni; e. Invitarea unor personalităţi ştiinţifice, politice etc. la dezbaterea unor probleme cu care se confruntă economia României; f. Sistematizarea dezbaterilor publice organizate în cadrul ASE prin organizarea unui portal de conferinţe prin intermediul căruia fiecare profesor să poată disemina informaţii cu privire la evenimentele organizate; g. Extinderea eforturilor de organizare de conferinţe pe teme conectate la realitatea curentă şi identificarea de parteneri pentru intensificarea acesteia; h. Susţinerea activităţilor antreprenoriale desfăşurate de către cadrele didactice ale ASE în cadrul organizaţiilor profesionale sau companiilor personale şi încurajarea diseminării, exploatării şi valorificării rezultatelor acestora la nivel instituţional; i. Încurajarea transferului tehnologic şi creşterea gradului de utilizare şi diseminare publică în societate a rezultatelor obţinute prin activitatea de cercetare ştiinţifică desfăşurată de către ASE. Resurse necesare: a. Financiare: aprox lei; b. Umane: nu sunt necesare resurse umane suplimentare; c. Materiale: nu se impune angajarea de resurse materiale suplimentare; d. Informaționale: transformarea ASE într-o organizație cu management bazat pe cunoștințe. 3. Relaţii internaţionale 3.1. Atragerea de studenţi şi cadre didactice din străinătate şi crearea unei comunităţi universitare multiculturale 17

19 Modalităţi de realizare: a. Valorificarea parteneriatelor, a contractelor instituţionale, acordurilor bilaterale încheiate cu universităţi sau alte structuri ale învăţământului economic superior din diverse ţări, în recrutarea şi atragerea de studenţi, în principal la programele de licenţă; b. Realizarea unor noi parteneriate viabile şi sustenabile cu universităţi din străinătate şi instituţii europene; c. Stimularea mobilităţilor internaţionale ale studenţilor şi cadrelor didactice prin consolidarea parteneriatelor existente şi păstrarea diversităţii mobilităţilor internaţionale, precum şi prin dezvoltarea de parteneriate internaţionale pentru programe de scurtă durată (şcoli de vară, module intensive, vizite de studii); d. Creşterea numărului de acorduri de cooperare cu dublă diplomă, în special la nivelul programelor de masterat; e. Extinderea programelor de mobilităţi existente şi echilibrarea fluxurilor incoming vs. outgoing (Programul Erasmus Plus); f. Atragerea de studenţi străini care să urmeze programe integrale de studii la ASE, în special din ţări terţe, prin intermediul târgurilor de profil, al acordurilor bilaterale, prin încheierea de parteneriate cu agenţii de recrutare/ reprezentare (în special din Africa de Nord, Orientul Mijlociu şi Asia Centrală şi de Sud-Est) sau prin folosirea diferitelor reţele de socializare; g. Realizarea unor acţiuni promoţionale agresive, de atragere a viitorilor studenţi la programele de licenţă; h. Asigurarea resurselor umane calificate pentru predarea în mediul internaţional, atât din punct de vedere tehnic, cultural, cât şi lingvistic; i. Dezvoltarea suportului logistic şi informaţional pentru studenţii străini în ceea ce priveşte accesul într-o limbă străină la toate informaţiile referitoare la şcolarizare şi viaţa universitară la ASE; j. Dezvoltarea unor programe de tutorat pentru integrarea studenţilor străini, cu sprijinul reprezentanţilor facultăţilor şi al studenţilor români ai ASE Creşterea reputaţiei universităţii şi consolidarea brandului ASE, ca universitate furnizoare de educaţie şi cercetare, pe plan internaţional Modalităţi de realizare: a. Afilierea ASE la reţele universitare internaţionale care să asigure creşterea vizibilităţii internaţionale a universităţii şi intensificarea cooperării internaţionale; b. Dezvoltarea unei reţele locale de parteneri şi creşterea vizibilităţii ASE la nivel regional (zonele: Europa Centrală şi de Est, Caucaz, Mediterana, Orientul Mijlociu); c. Participarea ASE la cele mai reprezentative târguri internaţionale de educaţie şi CDI; 18

20 d. Consolidarea colaborării cu Ministerul Afacerilor Externe şi promovarea ASE prin intermediul ambasadelor/ consulatelor româneşti din străinătate; e. Participarea ASE la clasificările şi ierarhizările internaţionale ale universităţilor (U- Multirank, QS World University Ranking, THE World University Ranking, Academic Ranking of World Universities); f. Promovarea programelor de studii cu predare în limbi străine prin intermediul paginii web a universităţii, prin conturile social media, prin realizarea unor materiale promoţionale în limbi străine şi difuzarea acestora; g. Organizarea unui Târg virtual pentru studenţii străini după modelul unor universităţi din străinătate şi creşterea accesibilităţii informaţiilor despre universitate; h. Organizarea unei Săptămâni internaţionale la ASE în cadrul căreia să se deruleze module de curs predate de profesori străini şi să se organizeze un târg educaţional internaţional (cu participarea reprezentanţilor universităţilor partenere şi a studenţilor străini aflaţi în mobilitate la ASE). i. Acreditarea internaţională EQUIS şi asigurarea satisfacerii unor standarde de calitate internaţionale în activitatea de cercetare ştiinţifică şi procesul educaţional. Resurse necesare: a. Resurse financiare necesare pentru realizarea obiectivului 3 min lei; b. Umane: personalul didactic și nedidactic existent este suficient; c. Materiale: minime, la nivel de materiale promoționale; d. Informaționale: transfer internațional de know-how în domeniul marketingului educațional. 4. Relaţii cu mediul economico-social 4.1. Implicarea activă, eficientă şi responsabilă a ASE în relaţii contractuale cu mediul economico-social românesc Modalităţi de realizare: a. Iniţierea de parteneriate şi consolidarea parteneriatelor existente între ASE şi companii, instituţii guvernamentale şi organizaţii non-guvernamentale, în condiţii reciproc avantajoase; b. Crearea unui forum la nivel naţional cu reprezentanţi ai mediului de afaceri, administraţiei publice, organizaţiilor non-guvernamentale etc. cu scopul identificării problemelor majore cu care se confruntă economia naţională, europeană şi mondială; c. Dezvoltarea unei platforme de servicii comerciale şi de consultanţă pentru comunitate (companii, instituţii guvernamentale şi organizaţii non-guvernamentale, administraţia publică etc.), specializate, în măsură să rezolve probleme ale economiei naţionale, europene şi mondiale; 19

21 d. Creşterea vizibilităţii şi eficienţei Centrului de Consultanţă din cadrul Direcţiei Relaţii cu mediul economico-social în relaţia cu mediul extern, prin transformarea sa în centru-resursă, elaborarea de documente şi oferirea de servicii specializate pentru mediul privat, prin asocieri şi interacţiuni de diverse tipuri (contracte de consultanţă, comenzi, parteneriate etc.); e. Repoziţionarea incubatorului de afaceri al ASE; f. Organizarea unor dezbateri pe teme fundamentale vizând direcţiile de dezvoltare, problemele şi provocările majore ale societăţii româneşti şi lumii contemporane şi participarea activă a ASE la aceste dezbateri; g. Constituirea unui grup de specialişti, din rândul corpului profesoral al ASE, care să acţioneze ca un observator economic în faţa provocărilor societăţii româneşti şi care să exprime opinii publice, la radio şi televiziune; h. Intensificarea implicării colectivelor de cadre didactice, studenţi şi personal administrativ în elaborarea şi implementarea proiectelor cu finanţare din fondurile europene nerambursabile Integrarea eficientă a procesului educaţional şi de cercetare cu mediul economicosocial. Modalităţi de realizare: a. Iniţierea şi dezvoltarea parteneriatelor dintre ASE şi organizaţii profesionale, în condiţii reciproc-avantajoase, care să susţină dezvoltarea de programe de studii finalizate cu diplome certificate profesional (la iniţiativa facultăţilor); b. Constituirea de Consilii Consultative la nivel de facultate, care să fie alcătuite din reprezentaţi ai mediului economico-social reprezentativi pentru profilul facultăţii; c. Consolidarea relaţiilor de parteneriat eficiente, stabile, având ca obiect practica profesională a studenţilor; d. Creşterea accesului la internshipuri, stagii de practică, schimburi de experienţă la nivel naţional şi internaţional, care ar putea fi considerate drept părţi componente ale activităţii didactice şi care să ofere studenţilor o mai mare expunere la modul în care funcţionează o organizaţie; e. Organizarea în parteneriat cu companiile, organizaţiile profesionale etc. a unor conferinţe, mese rotunde şi dezbateri pentru studenţi, concursuri ştiinţifice, competiţii de proiecte etc.; f. Implicarea sistematică a angajatorilor în definirea/ revizuirea planurilor de învăţământ şi a fişelor de disciplină, pentru o mai bună integrare a teoriei cu practica; g. Antrenarea sistematică a specialiştilor în activităţile de instruire şi învăţare; 20

22 h. Dezvoltarea Centrului de orientare în carieră, în parteneriat cu mediul de afaceri şi companiile de recrutare, pentru a asigura o rată mai mare de angajabilitate în rândul absolvenţilor ASE; i. Organizarea unui târg general al locurilor de muncă pentru studenţii ASE, cu o largă participare a companiilor angajatoare, cu obiective clare privind numărul angajărilor garantate de către companii; j. Analiza sistematică în dinamică a inserţiei absolvenţilor pe piaţa muncii, la nivelul fiecărei facultăţi, în conformitate cu proceduri operaţionale interne. Resurse necesare: a. Financiare aprox lei; b. Umane: nu este necesar personal suplimentar, ci doar o redistribuire a celui existent; c. Materiale: nu sunt necesare resurse materiale suplimentare; d. Informaționale: nu este cazul. 5. Infrastructură: 5.1. Consolidarea infrastructurii pentru cercetare, educaţie şi servicii sociale, prin finalizarea investiţiilor în obiective noi şi îmbunătăţirea funcţionalităţii unor obiective existente. Modalităţi de realizare: a. Elaborarea unor proiecte de infrastructura finanţate prin programe operaţionale POSCCE; b. Atragerea de fonduri pentru investiţii şi dezvoltare de la MEN; c. Alocări bugetare interne şi din alte surse atrase de conducerea universităţii; d. Încheierea unor parteneriate sustenabile pe termen mediu şi lung cu mediul de afaceri şi cu instituţii specializate ale statului din ţară şi străinătate; e. Diversificarea formelor de cooperare cu alumni; f. Elaborarea şi asumarea de către manageri a unor programe punctuale de modernizare a bazei materiale pentru activităţile didactice şi de cercetare; g. Finalizarea imobilului din Predeal cu destinaţia Spaţii de învăţământ şi cazare, clădire Predeal ; h. Reabilitarea imobilelor Mihai Eminescu şi Virgil Madgearu; i. Construirea imobilului din Piaţa Romană nr. 7; j. Construirea paraclisului Academiei de Studii Economice din Bucureşti; k. Finalizarea imobilului Cămin Occidentului Modernizarea infrastructurii informatice a ASE 21

23 Modalităţi de realizare: a. Achiziţionarea de noi licenţe şi reînnoirea celor existente pentru software-uri specializate necesare desfăşurării procesului educaţional şi activităţilor de cercetare ştiinţifică; b. Integrarea sistemelor SIMUR, SIMCE, sistemului de management financiar-contabil şi a altor aplicaţii informatice într-un sistem unitar de management universitar; c. Dezvoltarea şi întreţinerea sistemelor informatice din cadrul ASE prin intermediul Fundaţiei ASE şi prin valorificarea unor surse de finanţare alternative (sponsorizări, donaţii etc.) 5.3. Îmbunătăţirea managementului serviciilor oferite studenţilor (infrastructură educaţională şi de cercetare, cazare, servicii culturale etc.) Modalităţi de realizare: a. Operaţionalizarea platformei e-studenţie şi dezvoltarea continuă a acesteia, în scopul creşterii calităţii sistemului de comunicare în cadrul comunităţii studenţeşti; b. Asigurarea unor condiţii corespunzătoare de desfăşurare a procesului educaţional în sălile de curs şi seminar (echipamente audio-video, computere, acces internet, multimedia); c. Asigurarea capacităţii necesare în sălile de lectură şi biblioteci şi îmbunătăţirea continuă a fondului de carte, publicaţii, periodice, precum şi a accesului la bazele de date; d. Optimizarea capacităţii de cazare în căminele ASE şi îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de cazare; e. Asigurarea capacităţii necesare de servire a mesei în cantinele ASE şi creşterea calităţii serviciilor oferite; f. Diversificarea modalităţilor de petrecere a timpului liber în campusul universitar. Resurse necesare: Conform studiilor de fezabilitate întocmite 6. Management academic şi administrativ: 6.1. Obţinerea excelenţei manageriale prin calitate în managementul academic şi debirocratizare în managementul administrativ Modalităţi de realizare: a. Profesionalizarea funcţiilor de conducere la nivelul universităţii şi evaluarea performanţelor managerilor în funcţie de rezultate şi impact; 22

24 b. Motivarea diferenţiată a personalului academic şi administrativ, în funcţie de performanţele obţinute la nivel individual şi de grup; c. Crearea unui spirit de apartenenţă la cultura organizaţională a universităţii, dezvoltat prin programe de instruire şi activităţi de grup interdisciplinare; d. Creşterea cooperării între structurile organizatorice ale universităţii; e. Monitorizarea atentă şi prognozarea tendinţelor mediului extern şi a impactului acestuia asupra universităţii, inclusiv monitorizarea performanţelor şi a activităţilor partenerilor şi universităţilor concurente; f. Reducerea birocraţiei în managementul administrativ prin aplatizarea structurii organizatorice specifice, ocuparea posturilor de management pe bază de competenţă şi conştientizarea rolului compartimentelor tehnico-administrative de prestator de servicii pentru managementul academic g. Creşterea eficienţei activităţii Consiliului de administraţie şi a Senatului universitar în sensul eliminării/diminuării paralelismelor, creşterii transparenţei decizionale, îmbunătăţirii gradului de fundamentare a deciziilor de grup, respectării legislaţiei în materie de periodicitate a reuniunilor acestor organisme participative de management, simplificării agendei de lucru etc Descentralizarea managerială şi economico-financiară la nivel de facultate şi departament/optimizarea raporturilor centralizare descentralizare Modalităţi de realizare: a. Promovarea generalizată a managementului prin obiective şi bugete şi a managementului prin proiecte, ca modalităţi de descentralizare; b. Abordarea cu precauţie a descentralizării financiare, în special în anii de criză economică c. Amplificarea autonomiei financiare a facultăţilor în ceea ce priveşte gestionarea veniturilor din programe postuniversitare, contracte de consultanţă etc.; d. Susţinerea de către managementul universităţii a unor acţiuni iniţiate de facultăţi orientate spre obţinerea de venituri suplimentare. Resurse necesare: a. Financiare: nu este cazul; b. Umane: nu este cazul; c. Materiale: nu este cazul; d. Informaționale: asigurarea unui software corespunzător pentru managementul administrativ. 23

25 2.3 Avantajul competitiv Valorificând experienţa şi tradiţia de peste 100 de ani, dar şi calitatea resurselor umane, Academia de Studii Economice din Bucureşti va oferi, în plan educaţional, programe de studii permanent adaptate la cerinţele pieţei muncii şi la nivelul standardelor de performanţă internaţionale, care să asigure dezvoltarea spiritului antreprenorial şi formarea profesioniştilor competitivi la nivel european. Universitatea noastră promovează un proces educaţional modern cu caracter aplicativ accentuat şi la standarde internaţionale, care stimulează gândirea creativă, dezvoltă competențele profesionale şi facilitează/asigură încadrarea corespunzătoare a absolvenţilor pe piaţa naţională şi europeană a muncii. În planul cercetării ştiinţifice, expertiza dobândită prin participarea în echipe mixte de cercetare din domenii conexe şi complementare, cu reputaţie internaţională şi dezvoltarea şcolilor postdoctorale vor facilita implementarea unor proiecte de cercetare axate pe provocările societale, în cadrul programelor naţionale şi europene. Strategie dezbătută și aprobată în ședința senatului ASE din data de 2 iulie Președintele Senatului ASE Prof. univ. dr. Răzvan Zaharia Rector Prof. univ. dr. Pavel Năstase 24