Estimarea şi managementul riscului

Transcription

1 Estimarea şi managementul riscului 8 Program de masterat: Managementul mediului Profesor Maria Gavrilescu Catedra Ingineria și Managementul Mediului

2 Regulamentul (UE) nr. 528/2012 privind produsele biocide, Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 privind produsele fitosanitare Regulamentul CLP sunt strâns interconectate

3 Clasele și categoriile de pericol conform CLP Pericole fizice Explozivi Gaze inflamabile (inclusiv gazele instabile chimic) Aerosoli Gaze oxidante Gaze sub presiune (gaz comprimat, gaz lichefiat, gaz lichefiat refrigerat, gaz dizolvat) Lichide inflamabile Solide inflamabile Substanțe și amestecuri autoreactive Lichide piroforice Solide piroforice Substanțe și amestecuri care se autoîncălzesc Substanțe și amestecuri care, în contact cu apa, emit gaze inflamabile Lichide oxidante Solide oxidante Peroxizi organici Corosive pentru metale

4 Pericole pentru sănătate Toxicitate acută Corodarea/iritarea pielii Lezarea gravă a ochilor/iritarea ochilor Sensibilizarea căilor respiratorii sau a pielii Mutagenitatea celulelor embrionare Efect cancerigen Toxicitate pentru reproducere Toxicitate asupra unui organ țintă specific (STOT) o singură expunere Toxicitate asupra unui organ țintă specific (STOT) expunere repetată Pericol prin aspirare

5 Pericol pentru mediu Periculos pentru mediul acvatic Periculos pentru stratul de ozon

6 Codurile frazelor de pericol și de precauție Frazele de pericol și de precauție sunt codificate folosind un cod alfanumeric unic care constă într-o literă și trei cifre: litera H (pentru frază de pericol ) sau P (pentru frază de precauție ). Frazele de pericol preluate din directivele DSD și DPD, dar care nu sunt încă incluse în GHS, sunt codificate prin EUH ; pentru frazele de pericol: -o cifră desemnând tipul de pericol, de exemplu 2 pentru pericole fizice; -două cifre care corespund numerotării succesive a pericolelor, cum ar fi, de exemplu, explozivitatea (coduri de la 200 la 210), inflamabilitatea (coduri de la 220 la 230) etc.

7 Domenii de coduri pentru frazele de pericol și de precauție în cadrul CLP

8 Agenţia Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) este un organism comunitar înfiinţat pentru gestionarea regulamentului REACH. Agenţia joacă un rol esenţial în punerea în aplicare a regulamentelor REACH şi CLP, pentru asigurarea coerenţei la nivelul UE. Prin intermediul secretariatului şi al comitetelor sale specializate, Agenţia furnizează statelor membre şi instituţiilor comunitare consultanţă ştiinţifică şi tehnică cu privire la întrebări legate de substanţe, întrebări ce sunt de competenţa sa. În general, sarcinile specifice ale Agenţiei sunt: -să furnizeze industriei ghiduri şi instrumente tehnice şi ştiinţifice privind modul de îndeplinire a obligaţiilor prevăzute în regulamentul CLP (articolul 50 din CLP); -să furnizeze autorităţilor competente din statele membre îndrumare tehnică şi ştiinţifică privind aplicarea regulamentului CLP (articolul 50 din CLP); -să furnizeze sprijin pentru birourile de asistenţă înfiinţate în conformitate cu CLP (articolele 44 şi 50 din CLP); -să stabilească si să menţină un inventar de clasificare şi etichetare sub forma unei baze de date şi să primească notificări pentru inventarul de clasificare şi etichetare (articolul 42 CLP);

9 -să primească propuneri de clasificare armonizată a substanţelor de la autorităţile competente din statele membre şi de la furnizori şi să transmită Comisiei un aviz cu privire la astfel de propuneri de clasificare (articolul 37 din CLP) -să primească, să evalueze şi să decidă cu privire la acceptarea cererilor de utilizare a unei denumiri chimice alternative (articolul 24 din CLP); şi -să pregătească şi să transmită Comisiei propuneri de derogare de la obligaţiile de etichetare şi ambalare (articolul 29 alineatul (5) din CLP).

10 Legislație națională HOTĂRÂRE nr. 804 din 25 iulie 2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase Hotarare de Guvern nr.1408/2008 si anexele 1-6 privind clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor periculoase ANEXE din 1 septembrie 2010 la Hotararea Guvernului nr. 937/2010 privind clasificarea, ambalarea si etichetarea la introducerea pe piata a preparatelor periculoase (Anexele 1-5)*) Hotarare de Guvern nr.937/2010 si anexele 1-5 privind clasificarea, ambalarea si etichetarea la introducerea pe piata a preparatelor periculoase Ordonanta de Urgenta nr.122/2010 privind stabilirea sanctiunilor aplicabile pentru incalcarea prevederilor Regulamentului (CE) nr.1272/2008 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si a amestecurilor, de modificare si de abrogare a directivelor 67/548/CEE si 1999/45/CE, precum si de modificare a Regulamentului (CE) nr.1907/2006 Hotarare de Guvern nr.398/2010 privind stabilirea unor masuri pentru aplicarea prevederilor Regulamentului (CE) nr.1272/2008 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si amestecurilor

11 În vederea stabilirii Inventarului de clasificare şi etichetare (sub forma unei baze de date), furnizorii de substanţe din Statele Membre ale UE au obligaţia notificării către ECHA a informaţiilor privind clasificarea şi etichetarea substanţelor. Se notifică: substanţele introduse pe piaţă (ca atare, în amestecuri sau în articole) care: a) fac obiectul înregistrării, în conformitate cu Regulamentul 1907/2006 (REACH) toate substanţele în cantitate mai mare de 1 to/an/op. ec., inclusiv cele care nu sunt clasificate ca periculoase; b) fac obiectul clasificării, în conformitate cu Regulamentul 1272/2008 (CLP) toate substanţele clasificate ca periculoase, independent de tonaj; în cazul amestecurilor, substanţele aflate peste limitele de concentraţie specifice, având ca rezultat clasificarea amestecului ca fiind periculos.

12 Informaţiile care trebuie incluse în dosarul de notificare sunt cele specificate în Regulamentul CLP la Art. 40 şi anume: - Numele şi datele de contact ale notificatorului; - Identitatea substanţei, incluzând denumirea şi alţi identificatori (EC, CAS, etc.), informaţii referitoare la formula moleculară şi structurală, compoziţie, natura şi conţinutul de aditivi; - Clasificarea substanţei, în conformitate cu criteriile CLP; - Motivarea ne-clasificării, pentru acele clase de pericol şi diferenţieri pentru care, la clasificare, substanţa nu se clasifică, indicîndu-se dacă aceasta se datorează : lipsei de date/unor date neconcludente/datelor concludente pentru neclasificare; - Limitele de concentraţie specifice sau factorii de multiplicare (factorii M), dacă sunt aplicabile, incluzând o justificare pentru stabilirea lor - Elementele de etichetare, incluzând pictogramele de pericol, cuvintele de avertizare, frazele de pericol şi frazele suplimentare de pericol.

13 Estimarea riscului ecologic indus de substanţe şi amestecuri periculoase Hotărârea Guvernul României HG 2167/2004 privind stabilirea principiilor de evaluare a riscurilor pentru om şi mediu ale substantelor notificate cuprinde principiile de evaluare a riscurilor pentru om şi mediu ale substanţelor notificate autoritatea competentă pentru evaluarea riscurilor pentru om şi pentru mediu ale substanţelor notificate este Agenţia Naţională pentru Substanţe şi Preparate Chimice Periculoase autoritatea competentă colaborează cu Comitetul interministerial ştiinţific consultativ pentru evaluarea toxicităţii şi ecotoxicităţii substanţelor chimice periculoase.

14 Terminologie În cadrul studiilor privind riscul indus de substanţele şi preparate periculoase se utilizează o serie de termeni şi concepte (HG 2167/2004), OUG 200/2000): identificarea pericolelor - activitatea prin care se identifică efectele adverse pe care o substanţă are capacitatea intrinsecă de a le produce; evaluarea relaţiei doză-răspuns sau concentraţie-efect - estimarea relaţiei între doză sau nivelul de expunere la o anumită substanţă şi incidenţa şi gravitatea efectului; evaluarea expunerii - determinarea emisiilor, căilor de transfer şi a vitezelor de pătrundere a substanţei, precum şi de transformare sau degradare a acesteia, în vederea estimării concentraţiilor/dozelor la care populaţiile umane sau componentele de mediu sunt sau pot fi expuse; caracterizarea riscurilor - estimarea incidenţei şi gravităţii efectelor adverse susceptibile a se produce în cadrul unei populaţii umane sau într-o componentă de mediu, datorită expunerii reale sau previzibile la o substanţă; caracterizarea poate include estimarea riscurilor, adică cuantificarea acestei probabilităţi; recomandări de reducere a riscului -recomandări care permit reducerea riscurilor pe care le prezintă comercializarea substanţei pentru om şi/sau mediu. substanţă - element chimic şi compuşii săi în stare naturală sau obţinuţi printr-un proces de producţie, conţinând orice aditiv necesar pentru protejarea stabilităţii produsului şi orice impuritate care derivă din procedeul utilizat, exceptând orice solvent care poate fi separat fără a afecta stabilitatea substanţei şi fără a-i modifica compoziţia; preparat - amestecuri sau soluţii de două sau mai multe substanţe;

15 Procedura de estimare a riscurilor induse în mediu de prezenţa substanţelor şi preparatelor periculoase Conform Hotărârii Guvernului României nr din 30/11/2004, evaluarea riscurilor include: 1. identificarea pericolelor şi, după caz, evaluarea relaţiei dozărăspuns sau concentraţie-efect 2. evaluarea expunerii 3. caracterizarea riscurilor. Etapele se vor analiza din suportul de curs, paginile 45-47

16 Abordarea Strategică a Managementului Internaţional al Chimicalelor Procesul de Abordare Strategică a Managementului Internaţional al Chimicalelor (SAICM) a fost adoptat ca document oficial pentru prima dată la Conferinţa Natiunilor Unite pentru mediu şi dezvoltare (UNCED), în anul 1992 la Rio de Janeiro, în cadrul discuţiilor referitoare la Capitolul 19 - Environmentally Sound Management of Toxic Chemicals, Including Prevention of Illegal International Traffic in Toxic and Dangerous Products al Agendei 21. În urma acestei conferinţe a fost creat Forumul Interguvernamental pentru Siguranţa Chimicalelor (IFCS), care trebuia să promoveze şi să pună în acţiune procesul de implementare a obiectivelor stabilite, prin identificarea priorităţilor şi dezvoltarea de strategii specifiice

17 La inceputul anului 2006, in Dubai, la Conferinta Internationala privind Managementul Chimicalelor (ICCM) peste 100 de guverne au confirmat angajarea voluntară a statelor în procesul de implementare a Abordării Strategice a Managementului Internaţional al Chimicalelor (SAICM), prin adoptarea celor trei documente ce conturează această Abordare Strategică, şi anume: Declaraţia de la Dubai - care formulează angajamentul de îndeplinire a obiectivelor SAICM al miniştrilor, şefiilor de delegaţii, a reprezentanţilor societăţii civile şi a sectorului privat. Strategia politica - care stabileşte scopul SAICM, cui se adresează şi obiectivele pentru: reducerea riscului, cunoastere şi informare, guvernare, creşterea capacităţii instituţionale şi cooperării tehnice, prevenirea traficului ilegal internaţional cu substanţe toxice periculoase, subliniind totodată principiile, aranjamentele institutionale si financiare. Planul global de acţiune - care stabileşte domeniile de activitate propuse pentru implementarea Abordării Strategice.

18 Implicarea României în implementarea SAICM La prima reuniune ICCM care a avut loc în 2006, în Dubai, România a ocupat una din cele 4 poziţii de vicepreşedinte a Conferinţei, iar pentru perioada intersesională a fost aleasă Punct Focal pentru regiunea Central Est Europeană. În anul 2008 intre 8-11 septembrie, România, în calitate de Punct focal regional, prin Ministerul Mediului, în colaborare cu Secretariatul SAICM, a organizat a doua reuniune regională privind SAICM, la Bucureşti.

19 România a contribuit financiar cu euro la susţinerea activităţilor de implementare a SAICM,, după cum urmează euro pentru organizarea ICCM2 si euro pentru proiectele in cadrul QSP, contribuţie aprobată de Guvernul României în anul Ca urmare, Romania este invitată să participe la reuniunile Comitetului Executiv al QSP, anul acesta la Geneva în perioada aprilie