PROGRAM DE INFORMARE / FORMARE PENTRU EDUCATORII / ÎNVĂŢĂTORII COPIILOR CU ADHD

Save this PDF as:
 WORD  PNG  TXT  JPG

Size: px
Start display at page:

Download "PROGRAM DE INFORMARE / FORMARE PENTRU EDUCATORII / ÎNVĂŢĂTORII COPIILOR CU ADHD"

Transcription

1 PROGRAM DE INFORMARE / FORMARE PENTRU EDUCATORII / ÎNVĂŢĂTORII COPIILOR CU ADHD Prof. psih. Dr. Valeria Ecaterina Purcia Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională, Sibiu Prin programul de informare/formare propus de noi am dorit să punem la dispoziţia cadrelor didactice câteva informaţii despre ADHD şi câteva tehnici simple şi uşor de aplicat în mediul şcolar. Programele iniţiate de specialişti şi aplicate ulterior de către cadre didactice, constituie un element de baza al abordării copilului cu ADHD. I. Ce este ADHD? Familiarizarea învăţătorilor cu particularităţile hiperactivităţii cu deficit de atenţie la copilul din perioada şcolarităţii mici. Informarea acestora despre problematica tulburării ADHD prin oferirea de informaţii legate de natura psihologică şi criteriile de diagnostic, la particularităţile şi dificultăţile pe care copii le întâmpină în procesul de învăţare şi de dezvoltare (în plan comportamental şi al integrării sociale şi şcolare). După ultimele studii, între 6-9 % dintre şcolari, sunt diagnosticaţi cu ADHD. (sursa: Dr. Tiberiu Mircea, Societatea de Neurologie şi Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului din Romania). Se ştie că fiecare vârstă îşi are caracteristicile sale. Astfel copiii au multă energie, nu pot sta mult timp concentraţi asupra unui lucru, simt nevoia să se mişte, se concentrează mai greu asupra unei sarcini date, fiind uşor distraşi de ceea ce este în jur. Există chiar şi între ei deosebiri, unii copii sunt mai activi decât alţii şi fiecare copil poate fi la un moment dat foarte agitat, poate trece prin perioade mai dificile, când nu-şi duce la bun sfârşit sarcinile şi nu se integrează programului impus la şcoală sau acasă. Un copil hiperactiv poate fi recunoscut după frecvenţa şi intensitatea cu care apar aceste probleme. Are foarte multă energie, se concentrează greu, în grup are tulburări de comportament iar rezultatele lui şcolare sunt sub nivelul posibilităţilor. El atrage atenţia prin trei aspecte importante: dificultăţi de atenţie şi concentrare, comportamente impulsive, hiperactivitate (agitaţie evidentă). 1. Dificultăţi de atenţie şi concentrare. Se concentrează greu atât în cadrul unor activităţi impuse, trecând de la o sarcină la alta, dar şi în cadrul unor activităţi pe care şi le alege singur, renunţând uşor la ce şi-a dorit initial şi trecând la altă activitate. Vârsta la care dificultăţile de concentrare sunt depistate depinde de disponibilitatea şi interesul părinţilor care urmăresc evoluţia psiho-comportamentală a copilului, vigilenţa şi implicarea învăţătorilor, comunicarea şi schimbul permanent de informaţie între familie şi cei care se ocupă de educaţia copilului. 2. Comportamente impulsive. Copilul hiperactiv reacţionează la primul impuls. Vrea ca ceea ce îşi doreşte să se îndeplinească imediat. Nu ia în calcul consecinţele faptelor sale, acţionează fără să gândească. În conversaţie îi întrerupe des pe ceilalţi, nu aşteaptă să audă întrebarea, nu ascultă şi nu ia în calcul răspunsurile celorlalţi. În situaţii grave poate trece chiar la agresivitate fizică. 3. Hiperactivitate (agitaţie evidentă). Acest comportament se observă mai ales în timpul orelor de curs, când trebuie să stea liniştit. El iese din bancă, se duce la colegi, îi deranjează, chiar îi şicanează. În pauze aleargă tot

2 timpul, se caţără, ignoră pericolele. Dacă sunt atenţionaţi se liniştesc pentru câteva momente, după care procedează în acelaşi fel. Uneori când sunt apostrofaţi devin impulsivi. Astfel de copii produc mari probleme şcolilor în care învaţă şi de aceea ei sunt greu acceptaţi, mai ales de părinţii celorlalţi copii. Efectuarea temelor acasă este o adevarată povară pentru părinţi. Copilul hiperactiv nu observă detaliile, de cele mai multe ori când alţii îi vorbesc dă impresia că nu ascultă, evită sau respinge activităţile sau temele care îi solicită I mintal. Pierde adesea obiecte, îşi mişcă mâinile şi picioarele sau nu-şi găseşte locul pe scaun, nu îşi asteaptă rândul la joc sau la alte activităţi desfăşurate în grup.când manifestările comportamentale hiperactive sunt foarte pronunţate, vorbim de tulburarea de hiperactivitate. Cauzele apariţiei ADHD sunt legate de o întrerupere în maturizarea cerebrală şi un dezechilibru al unor substanţe chimice din creier. Este important de subliniat că, fiind o tulburare neurobiologică, ea nu este generată de erori educative sau de factori de mediu, dar poate fi agravată de aceştia. Odată diagnosticată această tulburare trebuie şi tratată. Îngrijirea şi tratarea presupun o abordare multidisciplinară, articulată, coerenta şi mai ales consecventă în care sunt deopotrivă implicaţi părinţii, psihologul, logopedul, educatorii, profesorii şi mai ales copilul însuşi. (Niţescu, 2007) II. Strategii de succes în instruirea şcolară a copiilor cu ADHD Instruirea şcolară ; intervenţii comportamentale; acomodarea şcolară. Învăţătorii care obţin succese în instruirea copiilor cu ADHD folosesc o strategie care cuprinde 3 obiective. Ei încep prin identificarea nevoilor acestui copil. De exemplu,învăţătorul determină cum, când şi de ce copilul este neatent, impulsiv şi hiperactiv. Învăţătorul selectează apoi diverse practici pedagogice şi le asociază cu instruirea şcolară, intervenţii comportamentale şi cu tehnici de adaptare a copilului la mediul şcolar şi al clasei, astfel putând să vină în întâmpinarea nevoilor copilului. În cele din urmă, învăţătorul combină aceste practici într-un program educaţional individualizat pe care îl integrează cu activităţile educaţionale ale celorlalţi elevi din clasă. Cele 3 obiective ale strategiei şcolare pentru copiii cu ADHD sunt următoarele: Evaluarea nevoilor personale şi a punctelor tari ale copilului. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, învăţătorul poate lucra cu o echipă multidisciplinară, şi cu părinţii. Astfel se pot lua în considerare atât nevoile şcolare cât şi cele comportamentale, folosind atât diagnosticul formal şi informal cât şi observaţiile de la clasă. Observaţiile, cum ar fi stilul de învăţare poate fi folosit pentru a-l mobiliza pe copil să-şi folosească abilităţile de care dispune. Contextul în care apar disfuncţiile comportamentale trebuie luate de asemenea în considerare. Selectarea metodelor potrivite pentru instruirea şcolară. Determinarea căror metode vor veni în întâmpinarea nevoilor şcolare şi comportamentale ale copilului. Selectarea metodelor care sunt în acord vârsta sa, care să se potrivească cu nevoile sale şi care să îi câştige atenţia. Combinarea metodelor de instruire şcolară cu programul educaţional personalizat al copilului. Împreună cu psihologul şcolar şi cu părintele, poate fi creat un program educaţional personalizat care să evidenţieze obiectivele viitoare împreună cu ajutorul de care copilul are nevoie pentru a atinge aceste obiective. Trebuie luat în calcul modul în care învăţătorul poate combina şi integra acest program cu activităţile şcolare a celorlalţi elevi din clasă. Succesul unui program de intervenţie psihopedagogică pentru copiii cu ADHD depinde de următoarele componente: Instruirea şcolară Intervenţii comportamentale

3 Acomodarea şcolară În cele ce urmează, vom descrie cum putem integra cele trei componente în practica şcolară şi vom oferi sugestii care vor veni în ajutorul elevilor cu ADHD la şcoală. Vo vedea că metodele şi tehnicile sugerate aduc beneficii şi celorlalţi elevi din clasă care nu au ADHD. Chiar dacă aceste metode sunt prezentate pentru elevii din ciclul primar, pot fi folosite şi pentru elevii din clasele mai mari. (McConnell, et all, 2000) III. ADHD şi şcoala Structură şi rutină bine stabilite; folosirea sistemului gradual de structurare a clasei; cei trei R : rutină, regularitate şi repetiţie; monitorizare atentă a comportamentului; controlul clasei. Noile practici educaţionale ne obligă la o reorganizare a clasei în timp şi spaţiu, pe baze cunoscute şi non-ideologice, chiar nerespectând programa sau credinţa într-un nivel egal al tuturor elevilor în acelaşi moment. Acasta presupune o reflecţie comună, în cadrul şcolii, asupra competenţelor asimilate şi a nivelului care poate fi atins, de la caz la caz, inclusiv pentru elevii aflaţi în situaţii speciale. (Vogler, 2000). Când un copil cu ADHD ajunge la vârsta de începere a şcolii, sunt anumite probleme care trebuie luate în considerare, pentru a le permite acestora de să-şi atingă întregul lor potenţial. Sprijinul trebuie să vină de la directorul unităţii şcolare, de la personalul didactic cu experienţă, de la psihologii şcolari, asistenţii sociali şi/sau de la personalul medical relevant. (Vrăjmaş, 1998). Aceşti copii au nevoie de o structură şi de o rutină bine stabilite. Locul lor în bancă trebuie păstrat neschimbat şi trebuie, să fie lăsaţi, să înveţe după metodele prin care ei înţeleg cel mai bine. Prezentăm, în continuare, câteva idei de bază prin care, şcoala, poate veni în ajutorul copiilor cu ADHD. 1. Copiii cu ADHD au nevoie să fie plasaţi în echipe de lucru cu alţi copii asemănători lor, nu ca educaţie sau performanţe şcolare, ci ca nivel de maturizare. Copiii cu ADHD tind să fie mai imaturi decât alţi copii de vârsta lor. Folosirea sistemului gradual de structurare a clasei este mai indicat pentru aceşti copii decât sistemul în plan deschis, deoarece acestora le este greu să facă faţă schimbărilor de nivel şi intensitate a muncii şcolare. 2. O structură dreaptă, dar fermă, este esenţială în activităţile de fiecare zi şi rutina trebuie păstrată cu stricteţe. Aceasta ajută copilul să înţeleagă ce se aşteaptă de la el şi să ştie că munca şi comportamentul lui este atent monitorizat. Aceşti copii răspund foarte bine la cei trei R : rutină, regularitate şi repetiţie. Foarte des, aceşti copii au o stimă de sine scăzută şi de aceea au tendinţa să fie singuratici, izolaţi, ceea ce îi expune la riscul să fie victimizaţi de către alţii. Pe de altă parte, unii pot să fie agresivi cu colegii şi necesită o monitorizare atentă a comportamentului. În acest caz, distragerea copilului şi implicarea lui în altă activitate, este cel mai bun mod de rezolvare a conflictelor. Abilitatea lor scăzută de a face faţă schimbărilor poate fi astfel folosită într-un mod pozitiv ajutându-i să iasă dintr-o potenţială situaţie dificilă. Ei vor fi atât de ocupaţi să îndeplinească noua activitate primită, încât uită de orice conflict pe care l- au început. Această tactică oferă posibilitatea de a preveni potenţialele probleme care pot să apară. 3. Profesorul trebuie să fie ferm şi să deţină controlul clasei, dar totodată să fie o persoană apropiată şi caldă. Copiii cu ADHD sunt, în general, foarte sentimentali şi iubitori. Ei răspund bine la laude şi la o atenţie individuală crescută. Laudele trebuie să fie dese, pe tot parcursul zilei, şi nu doar la sfârşitul zilei. Atitudinile negative din partea învăţătorului pot dăuna acestor copii deoarece ei au deja o stimă de sine scăzută.

4 Acolo unde este posibil, este recomandat să se menţină acelaşi învăţător pe tot parcursul anului şcolar. Când învăţătorul oferă instrucţiuni este important să stabilească cu copilul un contact vizual. Dacă sarcinile de lucru sunt mai complexe, acestea trebuie împărţite în segmente mai mici şi rezolvate una după alta. 4. Clasele cu număr mic de elevi sunt indicate pentru aceşti copii, deoarece, distractibilitatea este mai mică, şi le oferă oportunităţi mai bune de a înnoda prietenii cu colegii şi cu învăţătorul. Este indicat să fie aşezaţi în primele rânduri din clasă, sau mai aproape de perete, pentru a reduce distractibilitatea. 5. Tratamentul medicamentos face parte din viaţa de zi cu zi a multor copii cu ADHD. Învăţătorul trebuie să se asigure că şi-a luat copilul medicamentele. Acest lucru trebuie făcut în particular şi cu multă sensibilitate. 6. Mulţi dintre copiii cu ADHD reuşesc să îndeplinească mai bine sarcinile manuale sau în scris, decât cele orale. Implicându-i în sarcini manuale, stima lor de sine creşte şi permite sistemului nervos să se maturizeze. 7. Este important să învăţăm să lucrăm cu aceşti copii, deoarece aceştia au multe talente ascunse, mult potenţial şi multe de dăruit. (Hensbi, 2008) IV. Aşezarea în clasă Învăţarea de către învăţători a unor principii şi reguli ergonomice care să ofere copilului cu ADHD un mediu ambiant securizant. În cadrul acestei şedinţe li s-au furnizat învăţătorilor cele mai importante informaţii referitoare la crearea unui mediu ambiant securizant fizic şi emoţional şi condiţii de stimulare optimă (adică eliminarea potenţialilor stimuli disturbatori): plasarea copilului în prima bancă, dispunerea lui lângă un coleg pe care să îl ia drept model, evitarea poziţionării lui lângă fereastră sau în ultima bancă, etc. Copiilor cu ADHD li se potriveşte regula cu cât mai puţine distrageri, cu atât mai bine. Chiar din prima zi, învăţătorul trebuie să stabilească clar regulile clasei şi să le transmită copilului împreună cu consecinţele logice de pedeapsă sau de recompensă. Copilul trebuie aşezat în bancă, ferit de elemente distractoare, aproape de învăţător, pentru a fi monitorizat şi încurajat, sau lângă un copil, care este atent şi concentrat. Copiii cu ADHD se concentrează mai bine dacă sunt aşezaţi aproape de peretele clasei şi nu de fereastră. Fereastra poate distrage copilul, prin stimuli vizuali şi auditivi, pe parcursul orei. Aranjamentul elevilor în clasă se recomandă a fi făcut pe rânduri şi nu pe grupuri. Grupurile sunt elemente distractoare pentru copilul cu ADHD. Copilul cu ADHD trebuie aşezat în bancă aproape de învăţător, departe de colegi gălăgioşi. Este important ca învăţătorul să se poată plimba prin întreaga clasă şi să aibă acces la toţi elevii. Cu cât interacţiunea dintre elevi şi învăţător este mai mare, cu atât este mai benefică. Copilul cu ADHD se concentrează mai bine dacă poate anticipa programul zilei. Este indicat ca elevii să primească orarul zilnic. Dacă elevul îşi pierde concentrarea spre sfârşitul zilei, să se amâne sarcinile care necesită efort atenţional, să fie fixate dimineaţa. Învăţătorul poate să stea în apropierea elevului cu ADHD când oferă indicaţii sau prezintă lecţia. Copilul trebuie aşezat astfel încât să aibă lumină suficientă, iar temperatura din sala de clasă să fie confortabilă. Mulţi elevi îşi aduc de acasă propriile obiecte care le distrag atenţia (jucării). Trebuie stabilită regula ca aceste obiecte să fie arătate colegilor numai în pauze, iar în timpul orei să fie păstrate în bancă sau în ghiozdan.

5 Rezumat 1. Aşezarea în bancă: - elevul să fie aşezat în faţă sau în centrul clasei; - trebuie înconjurat cu colegi care pot constitui modele pentru acesta; - nu trebuie aşezat aproape de uşă sau ferestre; - trebuie aşezat în locul cu cele mai puţine elemente care l-ar putea distrage; 2. Elevul trebuie să aibă o structură predictibilă a orarului şi trebuie atenţionat înainte de schimbările din program: - regulile clasei trebuie afişate iar învăţătorul să verifice dacă au fost bine înţelese; - poate fi afişat în clasă un calendar în care să se încercuiască datele în care elevii au teste scrise; 3. Momentele de trecere de la o temă la alta sunt dificile pentru elevul cu ADHD, de aceea copilul trebuie pregătit, printr-un avertisment. 4. În timpul sarcinilor dificile este indicată reducerea stimulilor auditivi şi vizuali. 5. Este important să li se specifice de ce materiale au nevoie pentru îndeplinirea unei sarcini. 6. Prezenţa unui ceas pe perete oferă posibilitatea elevilor de a-şi calcula timpul necesar îndeplinirii sarcinii primite. Distribuţia timpului şcolar în nivel macro (an, săprămână, zi) dar şi micro (oră, secvenţă de lecţie, episod instrucţional) condiţionează eficacitatea actului didactic şi deschide câmp larg desăvârşirii fiecărui individ în parte. (Cucoş, 2002). 7. Învăţătorul îi poate încuraja pe aceşti copii să-şi planifice activităţile folosind liste, calendare sau notiţe. V. Desfăşurarea lecţiilor la clasă Lecţii cât mai atractive, implicarea copilului într-un grup de lucru; interacţiunea dintre copil şi învăţător; combinarea indicaţiilor verbale cu demonstraţiile practice. Ţinând cont de problemele de atenţie pe care aceşti copii le au, ei se plictisesc uşor. Este important ca învăţătorul să pregătească lecţiile cât mai atractiv prin includerea unor activităţi aplicative pentru a stimula atenţia copilului. Toţi profesorii eficienţi ştiu că succesul învăţării se obţine dacă li se captează elevilor interesul sau li se stârneşte curiozitatea, deci dacă elevii au motivaţie pentru învăţare. (Neamţu, Gherguţ, 2000) Între exigenţele primordiale ale acţiunilor educative pentru copiii cu ADHD studiile de specialitate consemnează necesitatea de a considera învăţarea ca un proces complex, care presupune implicarea copilului şi experimentarea directă în situaţii diferite. Pe lângă implicarea în acţiune, este important să oferim copilului, ori de câte ori este nevoie, posibilitatea de a reveni la acţiunile concrete, dacă se obaservă deficienţe în procesarea informaţiilor. În nacest mod, nu numai că se lucrează strict în zona dezvoltării proxime, dar construcţia imaginilor mintale şi interiorizarea operaţiilor concrete vor constitui un suport solid în elaborarea noţiunilor şi a raţionamentelor. (Preda, 2005) La lecţii să se folosească material didactic, dar materialul audio-vizual trebuie folosit cu atenţie pentru a păstra capacitatea de distragere a atenţiei la minim. De exemplu, prezentările să conţină imagini şi sunet care să aibă legătură directă cu materialul ce trebuie învăţat. Lecţiile să fie pe cât posibil concentrate, iar cele foarte lungi, să fie împărţite în segmente. Implicarea efectivă a elevului cu ADHD în timpul predării este bine venită. Acesta poate să scrie cuvintele cheie sau ideile principale pe tablă.

6 Aceşti elevi trebuie să fie încurajaţi să dezvolte imagini mintale ale conceptelor sau ale informaţiile care le-au fost prezentate. Aceşti elevi trebuie solicitaţi să răspundă frecvent, în decursul orei. Lecţiile trebuie să fie interesante pentru copil, pentru că aşa el va învăţa mai bine. Aceasta necesită ca învăţătorul să se autoevalueze şi să fie el însuşi încântat şi interesat de ceea ce predă. Folosirea învăţării prin cooperare, implicarea copilului într-un grup de lucru, dându-i o sarcină specifică, creşte stima de sine a acestuia şi capacitatea de interrelaţionare cu colegii. Interacţiunea dintre copil şi învăţător este benefică. Folosirea numelui copilului creşte încrederea acestuia şi facilitează comunicarea cu învăţătorul. Folosirea unui coleg ca meditator pentru copilul cu ADHD poate fi un pas spre succes. Învăţătorul poate, de asemenea, să ofere elevului o listă cu conceptele cheie, sau cu cuvintele dificile şi explicarea acestora, înainte de începerea lecţiei propriu zise. Schimbările de tonalitate a vocii captează atenţia elevului la lecţia predată. Combinarea indicaţiilor verbale cu demonstraţiile practice au rezultate deosebite la aceşti copii. După ce instrucţiunile au fost date clasei, elevul trebuie rugat să parafrazeze ceea ce a spus învăţătorul. Această metodă va creşte nivelul de înţelegere a elevului şi va oferi posibilitatea de a verifica dacă a înţeles corect. Elevul cu ADHD va fi tentat să dorească a fi printre primii care termină o sarcină. De aceea sunt indicate sarcini rezonabile, pe care să le poată realiza şi pentru a reduce presiunea şi stresul. Elevul cu ADHD trebuie lăsat să lucreze în ritmul lui, să se evite presiunea privind viteza şi corectitudinea cu care lucrează. Învăţătorul poate să-l înveţe cum să-şi ia notiţe la clasă, să-l ajute să facă trecerea de la limbajul oral la limbajul scris. Pentru teste învăţătorul poate folosi fişe redactate la calculator, deoarece copilul s-ar putea să nu înţeleagă scrisul de mână. Trebuie oferite indicaţii clare şi simple. Elevul să folosească creioane colorate. VI. Probleme comportamentale Identificarea problemelor comportamentale; sistemul de management comportamental al clasei; recompensele pentru o sarcină bine făcută. La şcoală elevii cu ADHD au tendinţa să acţioneze înainte să gândească. Comportamental, acest lucru se traduce prin imposibilitatea acestuia de a înţelege cauza şi efectul. Aceşti copii fac anumite lucruri fără să se gândească la consecinţele acţiunii lor. Spun lucruri fără să se întrebe cum vor reacţiona ceilalţi. Numeroase cercetări evidenţiază faptul că elevii cu ADHD verbalizează des regulile de comportament, dar au dificultăţi cu internalizarea acestora, cu a le transpune în propriul comportament. Mulţi clinicieni consideră că această ieşire de sub autocontrol (o săracă reglare şi inhibiţie comportamentală) este cea mai gravă problemă în ADHD şi nu abilitatea acestora de a fi atenţi. Organizarea comportamentului ca întreg se prezintă sub forma unei ierarhii de feedback-uri şi feedbefore-uri intrinseci şi extrinseci, a căror funcţionare este mediată de procesarea informaţiei despre corectitudinea acţiunilor şi a ordinilor şi despre rezultatele parţiale şi finale. (Golu, 2004). În clasă aceşti copii gândesc cu voce tare,când rezolvă probleme. Învăţătorul poate înţelege acest stil de lucru şi-l poate ajuta, cu bunăvoinţă, în aşa fel încât elevul să nu răspundă cu impulsivitate. De asemenea, atunci când îi adresează o întrebare, să nu solicite răspunsul în de secunde, ci să le lase timp de gândire, pentru a nu încuraja răspunsul impulsiv.

7 Foarte des elevii cu ADHD au dificultăţi cu anumite tipuri de interacţiuni şi reguli de bază; dificultăţi în a-şi aştepta rândul, exagerarea sau interpretarea unor remarci făcute de colegi ca ostile, înţelegerea greşită a unor norme sociale. Cu ajutorul învăţătorului şi al colegilor, problemele care apar foarte des în comportamentul său pot fi identificate. Astfel putem găsi soluţii ce se pot aplica înainte ca aceste probleme să apară. Un prieten apropiat îl poate ajuta în a-şi îndeplini rolul de elev; elevii pot fi învăţaţi să se oprească şi să gândească înainte să vorbească. Aceasta îi poate ajuta să înveţe să se liniştească înainte să vorbească. Încurajarea răspunsului gândit, scade impulsivitatea. Regulile clasei trebuie să fie simple şi clare; ele trebuie stabilite împreună cu clasa de elevi. La nivelul clasei trebuie implementat un sistem de management al comportamentului. Comportamentele pozitive să fie recompensate şi învăţătorul să se concentreze mai ales pe aspectele pozitive; stabilind obiective pe perioade de ore, zile, săptămâni sau luni, ca elevii să primească feed-back atunci când progresează sau ating obiectivele propuse. Pentru a îmbunătăţi comportamentul elevilor se pot oferi recompense şi pentru lucrurile bune şi comportamentele pozitive observate de alţi învăţători sau angajaţi ai şcolii. Învăţătorul trebuie să specifice clar comportamentul pentru care oferă recompensa: îmi place foarte mult cum ai scris şi că ţi-ai făcut tema corect, decât bravo, bun băiat! Mergând de la o bancă la alta, de la un elev la altul, învăţătorul îl poate surprinde pe elevul cu ADHD lucrând atent şi concentrat la o sarcină primită. Îl poate recompensa cu un zâmbet şi cu o vorbă bună: Îmi place că lucrezi din greu. Copilului trebuie să i se acorde atenţie, ascultându-l ce are de spus. Şi el vrea să fie auzit, tratat cu respect. Învăţătorul trebuie să creeze un mediu securizant pentru copil, să înţeleagă că învăţătorul este lângă el ca să-l ajute. Nu trebuie certat în faţa colegilor, iar ceilalţi copii vor înţelege că şi ei nu au permisiunea să-l certe. În loc să fie confruntat direct, atunci când activităţile sau comportamentele lui sunt inadecvate, învăţătorul poate prezenta alternativa care rămâne valabilă. Acest lucru face ca aşteptările să devină clare pentru elev şi astfel să evite interpretarea negativă sau criticismul. Unii elevi din clasele mici răspund foarte bine la un sistem de semne prestabilit împreună cu învăţătorul. Astfel, acesta poate oferi un semnal vizual sau verbal atunci când un comportament inadecvat începe să apară. Aceste semnale reamintesc elevului să-şi corecteze comportamentul fără o confruntare directă care-i poate leza stima de sine. Este bine ştiut că acel comportament care este ignorat tinde să dispară (dacă nu este un comportament antisocial). Recompensele pentru o sarcină bine făcută sau pentru un comportament pozitiv cresc şansele ca acesta să se repete. (Lougy, Rosenthal, 2003) VII. Îmbunătăţirea abilităţilor de relaţionare socială Parteneriatul între copii; reguli clar definite; învăţarea prin cooperare; timpul de joacă şi socializare. Elevii cu ADHD pot trece prin multe dificultăţi în zona socială în special cu colegii, cu relaţiile de prietenie. Ei au tendinţa de a avea dificultăţi în alegerea normelor sociale, acţionează impulsiv, nu au abilitatea de a vorbi elevat şi nu recunosc feed-back-ul pozitiv pe care-l primesc. Ei au tendinţa de a se juca mai bine cu copii mai mici sau mai mari decât ei, deoarece aceştia au regulile clar definite. Uneori apare repetiţia patternurilor de comportament social inadecvat şi nu învaţă din experienţă. Zonele şi perioadele de timp nestructurate şi fără supraveghere, cum ar fi locurile de joacă sau petrecerile, pot fi o problemă. Colegii care au abilităţi sociale bune şi care doresc, pot să-i vină în ajutor copilului cu ADHD. Acest parteneriat între copii poate îmbrăca forma unor studii împreună, activităţi sau proiecte împreună, sau de joacă. Ei au tendinţa de a se descurca bine în grupuri de învăţare prin cooperare. Un grup mic de 3, până la 5 membri care rezolvă

8 împreună o sarcină sau proiect, îl încurajează să îşi organizeze ideile şi să-şi asume responsabilităţile constituind baza ideală de exersare a abilităţilor de relaţionare interpersonală. Grupurile mici de joacă cuprinzând doi sau trei elevi îl pot ajuta să dezvolte mai multe abilităţi sociale efective. Se va descurca mai bine dacă aşteptările sociale sunt identificate şi exersate înainte de activitatea propriu zisă. Un mod subtil pentru elevul cu ADHD de a învăţa abilităţile sociale este de a se ghida şi observa comportamentul colegilor în timpul jocului. Învăţătorul îi poate însoţi pe elevi în locurile de joacă şi poate evidenţia comportamentul elevilor care iniţiază activităţi, cooperează la joc, sunt înconjuraţi de prieteni. Pentru mulţi dintre elevii cu ADHD 30 de minute la locul de joacă depăşesc capacitatea lor de a menţine relaţii prieteneşti cu colegii. Dacă este necesar trebuie redus timpul de joacă efectiv la 10 minute. Poate fi de ajutor ca învăţătorul să vorbească cu elevul său despre ce va face în timpul pauzei, ce activităţi şi cu cine se va juca. Dacă este necesar, trebuie uşurat contactul cu colegii. (Zeigler, Chris, 2000) BIBLIOGRAFIE: Cucoş, C., (2002) Timp şi temporalitate în educaţie, Ed. Polirom, Iaşi, pag. 79; Golu, M., (2004) Principiul feedback feedbefore şi organizarea comportamentului, în Revista de psihopedagogie, nr. 2, Ed. Fundaţiei Humanitas, Bucureşti; Hensby, C., (2008) How Schools Can Help.Accesat 25 ianuarie 2008, la adresa Lougy, A., R., Rosenthal,D.,K., (2003) - ADHD: A Survival Guide for Parents and Teachers, Hope Press, Toronto, Canada; McConnell, K., Ryser, G., Higgins, J.,(2000) - Practical Ideas that Really Work for Students with ADHD, Pro-Ed., Austin, Texas; Neamţu, C., Gherguţ, A., (2000) Psihopedagogie specială, Ed. Polirom, Iaşi; Niţescu, C., (2007) - Ce stim despre ADHD (deficit de atentie si hiperactivitate), Accesat19 dec. 2007, la adresa: Preda, R., (2005) Avantaje ale unui program de intervenţie educativă structurat pe secvenţe de învăţare, în Revista de psihopedagogie, nr, 2 Ed. Fundaţiei Humanitas, Bucureşti; Sauvé, C., (2006) Copilul hiperactiv. Hiperactivitatea şi deficitul de atenţie, Ed. House of Guides, Bucureşti; Vogler, J., (2000) Evaluarea în învăţământul preuniversitar, Ed. Polirom, Iaşi; Vrăşmaş, T., (1998) Cadrele didactice itinerante/de sprijin în educaţia integrată în Educaţia integrată a copiilor cu handicap, Asociaţia RENINCO România, Multiprint, Iaşi; Zeigler D., Chris, A., (2000) - Teaching teens with ADD and ADHD: A quick reference guide for teachers and parents, Woodbine House, Bethesda, USA; Copyright 2009 Toate drepturile aparţin autorilor. Reproducerea integral sau partial a textului sau a ilustraţiilor din această carte este posibilă numai cu acordul prealabil scris al autorilor

Press review. Monitorizare presa. Programul de responsabilitate sociala. Lumea ta? Curata! TIMISOARA Page1

Press review. Monitorizare presa. Programul de responsabilitate sociala. Lumea ta? Curata! TIMISOARA Page1 Page1 Monitorizare presa Programul de responsabilitate sociala Lumea ta? Curata! TIMISOARA 03.06.2010 Page2 ZIUA DE VEST 03.06.2010 Page3 BURSA.RO 02.06.2010 Page4 NEWSTIMISOARA.RO 02.06.2010 Cu ocazia

More information

GRAFURI NEORIENTATE. 1. Notiunea de graf neorientat

GRAFURI NEORIENTATE. 1. Notiunea de graf neorientat GRAFURI NEORIENTATE 1. Notiunea de graf neorientat Se numeşte graf neorientat o pereche ordonată de multimi notată G=(V, M) unde: V : este o multime finită şi nevidă, ale cărei elemente se numesc noduri

More information

INTERVENŢII PSIHOPEDAGOGICE LA ELEVII CU ADHD DE VÂRSTĂ ŞCOLARĂ MICĂ PSYCHOPEDAGOGICAL INTERVENTIONS IN YOUNG SCHOOLCHILDREN WITH ADHD

INTERVENŢII PSIHOPEDAGOGICE LA ELEVII CU ADHD DE VÂRSTĂ ŞCOLARĂ MICĂ PSYCHOPEDAGOGICAL INTERVENTIONS IN YOUNG SCHOOLCHILDREN WITH ADHD INTERVENŢII PSIHOPEDAGOGICE LA ELEVII CU ADHD DE VÂRSTĂ ŞCOLARĂ MICĂ PSYCHOPEDAGOGICAL INTERVENTIONS IN YOUNG SCHOOLCHILDREN WITH ADHD PURCIA VALERIA ECATERINA Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă

More information

LESSON FOURTEEN

LESSON FOURTEEN LESSON FOURTEEN lesson (lesn) = lecţie fourteen ( fǥ: ti:n) = patrusprezece fourteenth ( fǥ: ti:nθ) = a patrasprezecea, al patrusprezecilea morning (mǥ:niŋ) = dimineaţă evening (i:vniŋ) = seară Morning

More information

Folosirea tehnologiei informaţiei şi comunicării în procesul de învăţare a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale

Folosirea tehnologiei informaţiei şi comunicării în procesul de învăţare a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale 105 Folosirea tehnologiei informaţiei şi comunicării în procesul de învăţare a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale Iolanda TOBOLCEA, Ştefan Gheorghe PENTIUC, Mirela DANUBIANU Rezumat Tehnologia informaţiei

More information

Parcurgerea arborilor binari şi aplicaţii

Parcurgerea arborilor binari şi aplicaţii Parcurgerea arborilor binari şi aplicaţii Un arbore binar este un arbore în care fiecare nod are gradul cel mult 2, adică fiecare nod are cel mult 2 fii. Arborii binari au şi o definiţie recursivă : -

More information

Ghid de instalare pentru program NPD RO

Ghid de instalare pentru program NPD RO Ghid de instalare pentru program NPD4758-00 RO Instalarea programului Notă pentru conexiunea USB: Nu conectaţi cablul USB până nu vi se indică să procedaţi astfel. Dacă se afişează acest ecran, faceţi

More information

servicii integrate de consiliere pentru parinti

servicii integrate de consiliere pentru parinti Investeşte în oameni! Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Titlul programului : Oportunități integrate de diminuare

More information

Regatul Ţărilor de Jos MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

Regatul Ţărilor de Jos MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI Regatul Ţărilor de Jos MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI GHID DE BUNE PRACTICI privind prevenirea delincvenţei juvenile în sistem integrat

More information

Cursul LEONARD ALEXANDRU POP. Suport de curs. Instruire asistată de calculator (IAC)

Cursul LEONARD ALEXANDRU POP. Suport de curs. Instruire asistată de calculator (IAC) Cursul 1 LEONARD ALEXANDRU POP Suport de curs Instruire asistată de calculator (IAC) SUPORT DE CURS Instruire asistată de calculator Leonard Alexandru Pop http://www.ubm.ro/sites/al/ al@ubm.ro Capitolul

More information

Cu ce se confruntă cancerul de stomac? Să citim despre chirurgia minim invazivă da Vinci

Cu ce se confruntă cancerul de stomac? Să citim despre chirurgia minim invazivă da Vinci Cu ce se confruntă cancerul de stomac? Să citim despre chirurgia minim invazivă da Vinci Opţiunile chirurgicale Cancerul de stomac, numit şi cancer gastric, apare atunci când celulele normale ies de sub

More information

Stiluri de învăţare Introducere

Stiluri de învăţare Introducere Stiluri de învăţare Chestionar adaptat după Peter Honey şi Alan Mumford Introducere Acest chestionar este destinat să descopere care este/sînt stilul/stilurile tău/tale preferat(e) de învăţare. De-a lungul

More information

DIRECTIVA HABITATE Prezentare generală. Directiva 92/43 a CE din 21 Mai 1992

DIRECTIVA HABITATE Prezentare generală. Directiva 92/43 a CE din 21 Mai 1992 DIRECTIVA HABITATE Prezentare generală Directiva 92/43 a CE din 21 Mai 1992 Birds Directive Habitats Directive Natura 2000 = SPAs + SACs Special Protection Areas Special Areas of Conservation Arii de Protecţie

More information

Programa şcolară pentru disciplina TEHNOLOGII DE INFORMARE ŞI COMUNICARE (JOCUL CU CALCULATORUL)

Programa şcolară pentru disciplina TEHNOLOGII DE INFORMARE ŞI COMUNICARE (JOCUL CU CALCULATORUL) MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI CLASA PREGĂTITOARE Programa şcolară pentru disciplina TEHNOLOGII DE INFORMARE ŞI COMUNICARE (JOCUL CU CALCULATORUL) Proiect propus pentru dezbatere

More information

CE LIMBAJ DE PROGRAMARE SĂ ÎNVĂŢ? PHP vs. C# vs. Java vs. JavaScript

CE LIMBAJ DE PROGRAMARE SĂ ÎNVĂŢ? PHP vs. C# vs. Java vs. JavaScript Vizitaţi: CE LIMBAJ DE PROGRAMARE SĂ ÎNVĂŢ? PHP vs. C# vs. Java vs. JavaScript Dacă v-aţi gândit să vă ocupaţi de programare şi aţi început să analizaţi acest domeniu, cu siguranţă v-aţi întrebat ce limbaj

More information

Cuprins O introducere scurtă 2 De ce sunt şcolile cu program Educate Together diferite? 2 Consiliul de Înfiinţare şi Comitetul de Conducere 2

Cuprins O introducere scurtă 2 De ce sunt şcolile cu program Educate Together diferite? 2 Consiliul de Înfiinţare şi Comitetul de Conducere 2 Cuprins O introducere scurtă 2 De ce sunt şcolile cu program Educate Together diferite? 2 Consiliul de Înfiinţare şi Comitetul de Conducere 2 Responsabilitatea faţă de Manualul programului Educate Together

More information

REFERATe GENERALe / GENERAL STUDIES

REFERATe GENERALe / GENERAL STUDIES REFERATe GENERALe / GENERAL STUDIES Copilul dificil o realitate subapreciată şi incorect evaluată The difficult child an underestimated and incorrectly assessed reality Ruxandra Răşcanu 1, Stanca Lidia

More information

PREZENTARE INTERFAŢĂ MICROSOFT EXCEL 2007

PREZENTARE INTERFAŢĂ MICROSOFT EXCEL 2007 PREZENTARE INTERFAŢĂ MICROSOFT EXCEL 2007 AGENDĂ Prezentarea aplicaţiei Microsoft Excel Registre şi foi de calcul Funcţia Ajutor (Help) Introducerea, modificarea şi gestionarea datelor în Excel Gestionarea

More information

Curriculum pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

Curriculum pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI Unitatea de Management al Proiectelor pentru Învăţământul Preuniversitar Curriculum pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani MINISTERUL EDUCAŢIEI,

More information

LABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE)

LABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE) LABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE) I. Scopul Laboratorului: Îşi propune să participe la analiza teoretică şi investigarea practică

More information

Predarea drepturilor copilului în cadrul disciplinei Educaţia civică

Predarea drepturilor copilului în cadrul disciplinei Educaţia civică Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova Predarea drepturilor copilului în cadrul disciplinei Educaţia civică material de suport Chişinău 2012 Aprobat în Şedinţa Consiliului Naţional pentru Curriculum,

More information

Valorificarea noilor tehnologii pentru parteneriate şcolare

Valorificarea noilor tehnologii pentru parteneriate şcolare INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI Laboratorul Teoria Educaţiei Valorificarea noilor tehnologii pentru parteneriate şcolare etwinning Ghid pentru profesori Bucureşti 2009 Autori: Simona Velea (coord.),

More information

Maria plays basketball. We live in Australia.

Maria plays basketball. We live in Australia. RECAPITULARE GRAMATICA INCEPATORI I. VERBUL 1. Verb to be (= a fi): I am, you are, he/she/it is, we are, you are, they are Questions and negatives (Intrebari si raspunsuri negative) What s her first name?

More information

GHID METODIC MODALITĂȚI DE ACTIVIZARE A ELEVILOR ÎN LECȚIA DE MATEMATICĂ

GHID METODIC MODALITĂȚI DE ACTIVIZARE A ELEVILOR ÎN LECȚIA DE MATEMATICĂ GHID METODIC MODALITĂȚI DE ACTIVIZARE A ELEVILOR ÎN LECȚIA DE MATEMATICĂ Prof. Pentru invatamantul primar VARZARU GEANINA 1 Modernizarea învăţământului matematic se înscrie într-un proces general de reînnoire

More information

Proiectul pentru Reforma Educaţiei Timpurii (P.R.E.T.)

Proiectul pentru Reforma Educaţiei Timpurii (P.R.E.T.) Proiectul pentru Reforma Educaţiei Timpurii (P.R.E.T.) Scopul general al Proiectului pentru Reforma Educaţiei Timpurii este acela de a îmbunătăţi calitatea infrastructurii sistemului de educaţie preşcolară

More information

Relaţia dintre absenteism şi nivelul stimei de sine la adolescenţi

Relaţia dintre absenteism şi nivelul stimei de sine la adolescenţi Relaţia dintre absenteism şi nivelul stimei de sine la adolescenţi prof.dr.psih.rață NADIA DINUCA Tulburările de comportament la copii şi adolescenţi În perioadele de mutaţii sociale şi de profunde crize

More information

ghid de bune practici

ghid de bune practici MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI Unitatea de Management al Proiectelor pentru Învăţământul Preuniversitar ghid de bune practici 2008 pentru educaţia timpurie a copiilor între 3-6/7 ani GHID

More information

Curriculum vitae Europass

Curriculum vitae Europass Curriculum vitae Europass Informaţii personale Nume / Prenume TANASESCU IOANA EUGENIA Adresă(e) Str. G. Enescu Nr. 10, 400305 CLUJ_NAPOCA Telefon(oane) 0264.420531, 0745820731 Fax(uri) E-mail(uri) ioanatanasescu@usamvcluj.ro,

More information

ROLUL IMAGINII DE SINE IN CONSTRUIREA PERSONALITATII PRESCOLARULUI

ROLUL IMAGINII DE SINE IN CONSTRUIREA PERSONALITATII PRESCOLARULUI ROLUL IMAGINII DE SINE IN CONSTRUIREA PERSONALITATII PRESCOLARULUI Prof.mrd. Ţîmpău Cristina Grădiniţa cu P.P.nr 271, sector 5, Bucureşti Imaginea de sine rolul ei reglator în sistemul personalităţii.omul

More information

Soft-ul de evaluare Teste computerizate pentru educaţie tehnologică

Soft-ul de evaluare Teste computerizate pentru educaţie tehnologică Soft-ul de evaluare Teste computerizate pentru educaţie tehnologică Paulina Matei Scoala Generală Tudor Vladimirescu Târgovişte, mateipaulina@gmail.com Abstract În această lucrare am prezentat soft-ul

More information

Ghid de prevenire a consumului de droguri în rândul adolescenþilor ºi tinerilor

Ghid de prevenire a consumului de droguri în rândul adolescenþilor ºi tinerilor Ghid de prevenire a consumului de droguri în rândul adolescenþilor ºi tinerilor Autori: psih. Daniela GEORGESCU psih. Ana Maria MOLDOVAN dr. Gabriel CICU Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale: Autori:

More information

GHID DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A GRUPULUI DE SPRIJIN

GHID DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A GRUPULUI DE SPRIJIN PARTENERI IN PROGRES VOLUNTARI PENTRU O LUME MAI BUNA GHID DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A GRUPULUI DE SPRIJIN PENTRU PACIENTII ONCOLOGICI Autor: Luminiţa Lupaşcu Constanţa 2011 CUPRINS GHID DE ORGANIZARE

More information

EUROPEAN CLASSROOM Proiect de Parteneriat Strategic între şcoli, derulat în cadrul Programului Erasmus+ (K.A.2. Educaţie şcolară)

EUROPEAN CLASSROOM Proiect de Parteneriat Strategic între şcoli, derulat în cadrul Programului Erasmus+ (K.A.2. Educaţie şcolară) EUROPEAN CLASSROOM Proiect de Parteneriat Strategic între şcoli, derulat în cadrul Programului Erasmus+ (K.A.2. Educaţie şcolară) Una dintre cele mai mari dorinţe ale directorilor şi ale cadrelor didactice

More information

Proiectul pentru Reforma Educaţiei Timpurii (P.R.E.T.)

Proiectul pentru Reforma Educaţiei Timpurii (P.R.E.T.) Proiectul pentru Reforma Educaţiei Timpurii (P.R.E.T.) Scopul general al Proiectului pentru Reforma Educaţiei Timpurii este acela de a îmbunătăţi calitatea infrastructurii sistemului de educaţie preşcolară

More information

ALIANŢA PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII VIEŢII PERSOANELOR CU CONDIŢII DE SPECTRU AUTIST (APCSA) WHITE PAPER 2009 AUTISMUL ŞI ABORDAREA SA

ALIANŢA PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII VIEŢII PERSOANELOR CU CONDIŢII DE SPECTRU AUTIST (APCSA) WHITE PAPER 2009 AUTISMUL ŞI ABORDAREA SA ALIANŢA PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII VIEŢII PERSOANELOR CU CONDIŢII DE SPECTRU AUTIST (APCSA) WHITE PAPER 2009 AUTISMUL ŞI ABORDAREA SA TERAPEUTICĂ ŞI EDUCAŢIONALĂ Notă: Textul se bazează pe documente

More information

Savanţii au confirmat

Savanţii au confirmat P1 Rolul taþilor în dezvoltarea copiilor Savanţii au confirmat un lucru pe care majoritatea părinţilor şi educatorilor îl cunosc de mult taţii au o influenţă deosebit de mare asupra copiilor. Ştiinţa a

More information

Comunicarea în grupurile organizaţionale

Comunicarea în grupurile organizaţionale 82 Management Comunicarea în grupurile organizaţionale Ec. Monica RADU Abstract Organizational group can be defined as some persons between who exist interactive connections (functional, communication,

More information

EDUCATIONAL MODELS ADAPTATED TO GIFTED CHILDREN MODELE EDUCATIVE ADAPTATE COPIILOR SUPRADOTAŢI

EDUCATIONAL MODELS ADAPTATED TO GIFTED CHILDREN MODELE EDUCATIVE ADAPTATE COPIILOR SUPRADOTAŢI Gabriela Kelemen 1 Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei şi Asistenţă Socială UDK: 371.95 Universitatea Aurel Vlaicu Arad ISBN 978-86-7372-114-9, 15 (2009), p.272-282 Originalan naučni rad EDUCATIONAL MODELS

More information

Clasele de asigurare. Legea 237/2015 Anexa nr. 1

Clasele de asigurare. Legea 237/2015 Anexa nr. 1 Legea 237/2015 Anexa nr. 1 Clasele de asigurare Secţiunea A. Asigurări generale 1. accidente, inclusiv accidente de muncă şi boli profesionale: a) despăgubiri financiare fixe b) despăgubiri financiare

More information

Ministerul Educaţiei Naţionale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Ministerul Educaţiei Naţionale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare Examenul de bacalaureat naţional 2014 Proba C de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională studiată pe parcursul învăţământului liceal Proba scrisă la Limba engleză

More information

REFLECŢII ASUPRA DIRECŢIILOR ACTUALE ÎN STUDIILE PRIVIND EDUCAŢIEA TIMPURIE REFLECTIONS ON CURRENT DIRECTIONS IN STUDIES OF EARLY EDUCATION

REFLECŢII ASUPRA DIRECŢIILOR ACTUALE ÎN STUDIILE PRIVIND EDUCAŢIEA TIMPURIE REFLECTIONS ON CURRENT DIRECTIONS IN STUDIES OF EARLY EDUCATION STUDII REFLECŢII ASUPRA DIRECŢIILOR ACTUALE ÎN STUDIILE PRIVIND EDUCAŢIEA TIMPURIE REFLECTIONS ON CURRENT DIRECTIONS IN STUDIES OF EARLY EDUCATION Ecaterina Vrasmas Universitatea din Bucuresti Rezumat:

More information

Predarea orientată după necesităţile copilului

Predarea orientată după necesităţile copilului STEP BY STEP Un program pentru copii şi familii Predarea orientată după necesităţile copilului KATE BURKE WALSH CUVÂNT ÎNAINTE DE PAMELA A. COUGHLIN Fundaţia Soros/Institutul pentru o Societate Deschisă

More information

DEZVOLTAREA LEADERSHIP-ULUI ÎN ECONOMIA BAZATĂ PE CUNOAŞTERE LEADERSHIP DEVELOPMENT IN KNOWLEDGE BASED ECONOMY

DEZVOLTAREA LEADERSHIP-ULUI ÎN ECONOMIA BAZATĂ PE CUNOAŞTERE LEADERSHIP DEVELOPMENT IN KNOWLEDGE BASED ECONOMY DEZVOLTAREA LEADERSHIP-ULUI ÎN ECONOMIA BAZATĂ PE CUNOAŞTERE LEADERSHIP DEVELOPMENT IN KNOWLEDGE BASED ECONOMY Conf. univ. dr. Marian NĂSTASE Academia de Studii Economice, Facultatea de Management, Bucureşti

More information

Limba Engleză. clasa a XI-a - frecvenţă redusă - prof. Zigoli Dragoş

Limba Engleză. clasa a XI-a - frecvenţă redusă - prof. Zigoli Dragoş Limba Engleză clasa a XI-a - frecvenţă redusă - prof. Zigoli Dragoş I. Seasons In the UK we have four seasons:- Winter Spring Summer Autumn December January February March April May June July August September

More information

Promovarea performanţei şi a creşterii eficienţei entităţilor publice, management prin obiective

Promovarea performanţei şi a creşterii eficienţei entităţilor publice, management prin obiective Promovarea performanţei şi a creşterii eficienţei entităţilor publice, management prin obiective Drd. Rodica IVORSCHI Academia de Studii Economice București Abstract Stabilirea ierarhiei obiectivelor,

More information

Transforma -te! Steve Andreas. Editura EXCALIBUR Bucureşti Traducere: Carmen Ciocoiu

Transforma -te! Steve Andreas. Editura EXCALIBUR Bucureşti Traducere: Carmen Ciocoiu Transforma -te! ) Cum să devii ceea ce îţi doreşti! Steve Andreas Traducere: Carmen Ciocoiu Editura EXCALIBUR Bucureşti 2008 CUPRINS Mulţumiri... Introducere... Elemente de bază 1 Concepţia despre sine,

More information

Pera Novacovici PUTEREA TA INTERIOARĂ. Vei învăța să scoți ce e mai bun în tine la suprafață și să rămâi motivat pentru a obține ce vrei în viață

Pera Novacovici PUTEREA TA INTERIOARĂ. Vei învăța să scoți ce e mai bun în tine la suprafață și să rămâi motivat pentru a obține ce vrei în viață Pera Novacovici PUTEREA TA INTERIOARĂ Vei învăța să scoți ce e mai bun în tine la suprafață și să rămâi motivat pentru a obține ce vrei în viață INTRODUCERE Eşti în mijlocul unui război. O bătălie între

More information

SORIN CERIN STAREA DE CONCEPŢIUNE ÎN COAXIOLOGIA FENOMENOLOGICĂ

SORIN CERIN STAREA DE CONCEPŢIUNE ÎN COAXIOLOGIA FENOMENOLOGICĂ SORIN CERIN STAREA DE CONCEPŢIUNE ÎN COAXIOLOGIA FENOMENOLOGICĂ EDITURA PACO Bucureşti,2007 All right reserved.the distribution of this book without the written permission of SORIN CERIN, is strictly prohibited.

More information

CALITATEA FORMĂRII ASISTENTULUI SOCIAL, CERINŢĂ A SERVICIILOR SOCIALE SPECIALIZATE

CALITATEA FORMĂRII ASISTENTULUI SOCIAL, CERINŢĂ A SERVICIILOR SOCIALE SPECIALIZATE CALITATEA FORMĂRII ASISTENTULUI SOCIAL, CERINŢĂ A SERVICIILOR SOCIALE SPECIALIZATE ELENA ZAMFIR ezamfir@gmail.com Abstract: In a world of globalization and growing competition, international and regional

More information

Cele mai bune practici în mentenanţă Bruce Hiatt

Cele mai bune practici în mentenanţă Bruce Hiatt Cele mai bune practici de mentenanţă Ref.doc. MI 113 - NOTĂ TEHNICĂ Cele mai bune practici în mentenanţă Bruce Hiatt Implementarea unui program de mentenanţă a utilajelor dinamice în treisprezece paşi

More information

MANAGEMENT ADMINISTRATIV

MANAGEMENT ADMINISTRATIV 1. NOŢIUNI GENERALE 1.1. Management Managementul este ansamblul tehnicilor de organizare şi administrare, de previzionare şi modernizare a structurilor organizaţionale, acceptând noile provocări privind

More information

GRUP ŞCOLAR SFÂNTA ECATERINA URZICENI

GRUP ŞCOLAR SFÂNTA ECATERINA URZICENI GRUP ŞCOLAR SFÂNTA ECATERINA URZICENI Strada Panduri, nr. 57 Cod poştal 925.300 Tel/Fax 0243.257.796 Fax 0243.255.469 e-mail gs_sf_ecaterina_urziceni@yahoo.com Nr. 4636 / 28.09.2009 FIŞA INDIVIDUALĂ A

More information

STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 120 CADRUL GENERAL AL STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT CUPRINS

STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 120 CADRUL GENERAL AL STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT CUPRINS 1 P a g e STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 120 CADRUL GENERAL AL STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT CUPRINS Paragrafele Introducere 1-2 Cadrul general de raportare financiară 3 Cadrul general pentru

More information

LUPTA PENTRU IDENTITATEA OMULUI. MEMORIE ŞI IDENTITATE COLECTIVĂ THE BATTLE FOR THE HUMAN BEING S IDENTITY. MEMORY AND COLLECTIVE IDENTITY

LUPTA PENTRU IDENTITATEA OMULUI. MEMORIE ŞI IDENTITATE COLECTIVĂ THE BATTLE FOR THE HUMAN BEING S IDENTITY. MEMORY AND COLLECTIVE IDENTITY LUPTA PENTRU IDENTITATEA OMULUI. MEMORIE ŞI IDENTITATE COLECTIVĂ THE BATTLE FOR THE HUMAN BEING S IDENTITY. MEMORY AND COLLECTIVE IDENTITY Dr. Simona MITROIU Departamentul de Ştiinţe Umaniste Universitatea

More information

PUTEREA TA INTERIOARĂ

PUTEREA TA INTERIOARĂ PUTEREA TA INTERIOARĂ PUTEREA TA INTERIOARĂ CUPRINS I. Introducere 2 II. Motivația internă și misiunea ta 6 II.1. Motivația internă 6 II.2. Viziunea ta personală 13 II.3. Mesaje de la cititori 19 III.

More information

Caracteristici ale stilurilor de învăţare la persoanele cu deficienţe de vedere care utilizează tehnologii de acces

Caracteristici ale stilurilor de învăţare la persoanele cu deficienţe de vedere care utilizează tehnologii de acces Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei T E Z Ă D E D O C T O R A T Caracteristici ale stilurilor de învăţare la persoanele cu deficienţe de vedere care

More information

UNIVERSUL ŞCOLII ISSN X Nr.1/2014 Anul XVI Nr. 1 (21) Ianuarie 2014

UNIVERSUL ŞCOLII ISSN X Nr.1/2014 Anul XVI Nr. 1 (21) Ianuarie 2014 Anul XVI Nr. 1 (21) Ianuarie 2014 1 ISSN 2285 309X SUMAR Festivalul Naţional al Şanselor tale - România 2013 Prof. Oros Ligia Elena 2 EDITURA UNIVERSUL ŞCOLII a CASEI CORPULUI DIDACTIC ALBA Alba Iulia,

More information

INTELIGENŢA EMOŢIONALĂ

INTELIGENŢA EMOŢIONALĂ ,,Iată care e taina mea: Limpede nu vezi decât cu inima. Ochii nu pot să pătrundă în taina lucrurilor. (Antoine de Saint-Exupery) INTELIGENŢA EMOŢIONALĂ Un număr tot mai mare de educatori recunoaşte faptul

More information

Analele Universităţii Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 1/2010

Analele Universităţii Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 1/2010 STRUCTURA POTENŢIALULUI CLASEI DIN PERSPECTIVA TEORIEI INTELIGENŢELOR MULTIPLE CLASS STRUCTURE OF POTENTIAL FROM THE PERSPECTIVE OF MULTIPLE INTELLIGENCES THEORY Lect. univ. dr. Sorin-Avram VÎRTOP Universitatea

More information

C U P R I N S. Argument pag 3

C U P R I N S. Argument pag 3 Argument pag 3 C U P R I N S Repere teoretice privind orientarea carierei a.specificul activităţii de orientare a carierei pag 5 bpolitici şi practici în contextul învăţământului românesc pag. 12 c.paradigme

More information

ÎMPREUNĂ PENTRU FAMILIILE COPIILOR CU DEFICIENȚĂ DE AUZ (Ghid de bune practici europene)

ÎMPREUNĂ PENTRU FAMILIILE COPIILOR CU DEFICIENȚĂ DE AUZ (Ghid de bune practici europene) Hearing Impaired Children Family Support Partnership Project Zoe Anica Piontchevici, Gabriela Rozalia Chirteș, Ioana Letiția Șerban, Dorina Elena Chira (coordonatori) ÎMPREUNĂ PENTRU FAMILIILE COPIILOR

More information

Ghid metodologic de implementare a proiectelor pilot

Ghid metodologic de implementare a proiectelor pilot Ministerul Internelor şi Reformei Administrative Unitatea Centrală pentru Reforma Administraţiei Publice Ghid metodologic de implementare a proiectelor pilot 1 Prefaţă În contextul aderării României la

More information

Ce pot face sindicatele

Ce pot face sindicatele Ce pot face sindicatele pentru un sistem corect de salarizare a angajaţilor, femei şi bărbaţi? Minighid despre politici de salarizare pentru liderii de sindicat Centrul Parteneriat pentru Egalitate 2007

More information

Consideraţii generale

Consideraţii generale CAPITOLUL I MIJLOACELE DE ÎNVĂŢĂMÂNT ÎN PROCESUL DIDACTIC Consideraţii generale Trăim într-o lume care se află în plin proces de schimbare. Generaţia actuală se află în faţa unor probleme majore la care

More information

DEZVOLTARE ORGANIZAŢIONALĂ ŞI MANAGEMENTUL SCHIMBĂRII

DEZVOLTARE ORGANIZAŢIONALĂ ŞI MANAGEMENTUL SCHIMBĂRII UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI, CLUJ-NAPOCA Centrul de formare continuă, învățământ la distanță și cu frecvență redusă Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării Specializarea: Administraţie

More information

Stil sănătos de viaţă profesională al angajaţilor, femei şi bărbaţi

Stil sănătos de viaţă profesională al angajaţilor, femei şi bărbaţi UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Stil sănătos de viaţă profesională al angajaţilor, femei şi bărbaţi Despre programe de sănătate ocupaţională Bogdana Bursuc CPE 2006 1 Cuprins Îmbunătăţirea

More information

Instrucţiuni cu privire la programa de învăţământ pentru anul 2012

Instrucţiuni cu privire la programa de învăţământ pentru anul 2012 Instrucţiuni cu privire la programa de învăţământ pentru anul 2012 Cuprins Programa de învăţământ generală pentru duminicile din anul 2012.................... 2 Programa de învăţământ de bază pentru duminicile

More information

Veaceslav BULAT. Ghid de reguli şi principii de bază în scrierea unui proiect

Veaceslav BULAT. Ghid de reguli şi principii de bază în scrierea unui proiect Veaceslav BULAT CUM SCRIU UN PROIECT? Ghid de reguli şi principii de bază în scrierea unui proiect Chişinău 2010 Cum scriu un proiect? Autor: Veaceslav Bulat Ghid de reguli şi principii de bază în scrierea

More information

EDUCAŢIE RAŢIONAL-EMOTIV COMPORTAMENTALĂ PENTRU CADRE DIDACTICE

EDUCAŢIE RAŢIONAL-EMOTIV COMPORTAMENTALĂ PENTRU CADRE DIDACTICE UNIVERSITATEA BABEŞ BOLYAI FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI CARMEN HORTENSIA BORA EDUCAŢIE RAŢIONAL-EMOTIV COMPORTAMENTALĂ PENTRU CADRE DIDACTICE - Rezumatul tezei de doctorat - Conducător

More information

Cum să iubeşti pentru a fi iubit

Cum să iubeşti pentru a fi iubit Cum să iubeşti pentru a fi iubit PSIHOLOGIA VIEŢII COTIDIENE Colecţie coordonată de Alexandru Szabo Coperta: Silvia Muntenescu Traducerea realizată după volumul Dr Paul Hauck, HOW TO LOVE AND BE LOVED,

More information

OLIMPIADA DE MATEMATIC ¼A ETAPA JUDEŢEAN ¼A 3 martie 2007

OLIMPIADA DE MATEMATIC ¼A ETAPA JUDEŢEAN ¼A 3 martie 2007 ETAPA JUDEŢEAN ¼A 3 martie 2007 CLASA A IV-A. Folosind de şapte ori cifra 7, o parte din semnele celor patru operaţii operaţii +; ; ; : eventual şi paranteze rotunde, compuneţi şapte exerciţii, astfel

More information

Integrarea o nouă abordare a. curriculumului preşcolar. Maria Chiriac

Integrarea o nouă abordare a. curriculumului preşcolar. Maria Chiriac Integrarea o nouă abordare a curriculumului preşcolar Maria Chiriac 0 Cuprins I. Grădiniţa secolului XXI...2 II. Curriculum pentru învăţământul preşcolar 1. Definirea conceptului de curriculum..6 2. Noi

More information

Lecţia 24 : Discutie cu profesori internationali

Lecţia 24 : Discutie cu profesori internationali Lecţia 24 : Discutie cu profesori internationali Dr. Rajan Sankaran (RS) Bună ziua şi bine aţi revenit! Astăzi avem o întâlnire unică de miercuri. Am cu mine patru prieteni foarte dragi şi excelenţi homeopaţi

More information

RELAŢIA RESPONSABILITATE SOCIALĂ SUSTENABILITATE LA NIVELUL ÎNTREPRINDERII

RELAŢIA RESPONSABILITATE SOCIALĂ SUSTENABILITATE LA NIVELUL ÎNTREPRINDERII RELAŢIA RESPONSABILITATE SOCIALĂ SUSTENABILITATE LA NIVELUL ÎNTREPRINDERII Ionela-Carmen, Pirnea 1 Raluca-Andreea, Popa 2 Rezumat: În contextual crizei actuale şi a evoluţiei economice din ultimii ani

More information

Primul ajutor psihologic Ghid pentru asistenţii comunitari

Primul ajutor psihologic Ghid pentru asistenţii comunitari Primul ajutor psihologic Ghid pentru asistenţii comunitari Confederaţia Caritas România Publicat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în anul 2011 sub titlul Psychological first aid: Guide for field workers.

More information

BETT 2013, Londra - Cel mai important eveniment mondial dedicat tehnologiilor de învățare

BETT 2013, Londra - Cel mai important eveniment mondial dedicat tehnologiilor de învățare BETT 2013, Londra - Cel mai important eveniment mondial dedicat tehnologiilor de învățare Dan Dorin, Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași, dandorin@tex.tuiasi.ro Abstract Lucrarea are ca principal

More information

INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI Str. Ştirbei Vodă nr. 37, sector 1, Bucureşti Tel: ; * Fax: 40/21/

INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI Str. Ştirbei Vodă nr. 37, sector 1, Bucureşti Tel: ; * Fax: 40/21/ INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI Str. Ştirbei Vodă nr. 37, sector 1, Bucureşti 010102 Tel: 313.64.91; 3142783* Fax: 40/21/312.14.47 ROMÂNIA Dezvoltarea profesională a personalului de conducere al unităţilor

More information

ABORDĂRI TEORETICE ALE STILURILOR DE CONDUCERE

ABORDĂRI TEORETICE ALE STILURILOR DE CONDUCERE ABORDĂRI TEORETICE ALE STILURILOR DE CONDUCERE Mr. lect. univ. Leontin Stanciu Abstract The way of conceiving and creating the management process and relationships, the actions and the used behaviour,

More information

CONCEPTE CHEIE: Competenţă

CONCEPTE CHEIE: Competenţă Glosar Acest glosar oferă definiţii/ explicaţii pentru toate cuvintele sau sintagmele englezeşti folosite în cadrul studiului, noţiunile fiind selectate de partenerii din ţările europene ca necesitând

More information

COMUNICAREA ÎN GRUPUL SPORTIV

COMUNICAREA ÎN GRUPUL SPORTIV Marathon COMUNICAREA ÎN GRUPUL SPORTIV Conf. univ. dr. Cristiana POP Academia de Studii Economice din Bucureşti Abstract Physical activities are usually running their course as group or team activity.

More information

FIŞA DISCIPLINEI. II 2.5 Semestrul Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei

FIŞA DISCIPLINEI. II 2.5 Semestrul Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea de Vest din Timişoara 1.2 Facultatea / Departamentul Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie 1.3 Catedra Colectivul

More information

C O A C H I N G H O G A N L E A D PLAN DE DEZVOLTARE PENTRU AUTOCUNOAŞTEREA STRATEGICĂ. Raport pentru: Jane Doe ID: HB290681

C O A C H I N G H O G A N L E A D PLAN DE DEZVOLTARE PENTRU AUTOCUNOAŞTEREA STRATEGICĂ. Raport pentru: Jane Doe ID: HB290681 S E L E C T D E V E L O P L E A D H O G A N L E A D C O A C H I N G PLAN DE DEZVOLTARE PENTRU AUTOCUNOAŞTEREA STRATEGICĂ Raport pentru: Jane Doe ID: HB290681 Data: 02 August 2012 2 0 0 9 H o g a n A s

More information

Noi instrumente pentru integrarea competenţelor transversale în didactica modernă

Noi instrumente pentru integrarea competenţelor transversale în didactica modernă MONICA TILEA OANA-ADRIANA DUTĂ, JÓN FREYR JÓHANNSSON PATRICK MURPHY ( e d i t o r i ) Noi instrumente pentru integrarea competenţelor transversale în didactica modernă GHID DE BUNE PRACTICI Dezvoltarea

More information

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI Ţinta producătorului de bunuri şi servicii este de a obţine un profit cât mai mare. Acest deziderat este atins numai dacă produce bunul sau serviciul cu cheltuieli mai mici

More information

Sistemul de operare Windows (95, 98) Componenta My Computer

Sistemul de operare Windows (95, 98) Componenta My Computer Laborator 9 Sistemul de operare Windows (95, 98) Componenta My Computer My Computer este o componentă ce permite crearea şi organizarea fişierelor şi directoarelor şi gestionarea discurilor. My Computer

More information

Referat II. Arhitectura unei interfeţe avansate pentru un Sistem Suport pentru Decizii. Coordonator ştiinţific: Acad. prof. dr. ing. Florin G.

Referat II. Arhitectura unei interfeţe avansate pentru un Sistem Suport pentru Decizii. Coordonator ştiinţific: Acad. prof. dr. ing. Florin G. Academia Română Secţia Ştiinţa şi Tehnologia Informaţiei Institutul de Cercetări pentru Inteligenţa Artificială Referat II Arhitectura unei interfeţe avansate pentru un Sistem Suport pentru Decizii Coordonator

More information

SET DE INSTRUMENTE, PROBE Şl TESTE PENTRU EVALUAREA EDUCAŢIONALĂ A COPIILOR CU DIZABILITĂTI 9

SET DE INSTRUMENTE, PROBE Şl TESTE PENTRU EVALUAREA EDUCAŢIONALĂ A COPIILOR CU DIZABILITĂTI 9 SET DE INSTRUMENTE, PROBE Şl TESTE PENTRU EVALUAREA EDUCAŢIONALĂ A COPIILOR CU DIZABILITĂTI 9 unicef# Asociaţia RENINCO România SET DE INSTRUMENTE, PROBE Şl TESTE PENTRU EVALUAREA EDUCAŢIONALĂ A COPIILOR

More information

FIŞA DISCIPLINEI. 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca

FIŞA DISCIPLINEI. 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca superior 1.2 Facultatea Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei 1.3 Departamentul Psihologie 1.4

More information

SOCIOLOGIE ORGANIZATIONALA

SOCIOLOGIE ORGANIZATIONALA SOCIOLOGIE ORGANIZATIONALA UNITATEA I... 2 1. ORGANIZATIA: DEFINITII, TEORII SI MODELE... 2 1.1.DEFINIŢIA ORGANIZAŢIEI... 3 1. 2. TEORIA CICLULUI VIEŢII... 12 4.3. STRUCTURA ORGANIZATIONALA... 18 1. Complexitatea....

More information

UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU Facultatea de Psihologie Departamentul de învățământ la distanță MODULUL: PSIHOLOGIA COPILULUI ŞI A ADOLESCENTULUI

UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU Facultatea de Psihologie Departamentul de învățământ la distanță MODULUL: PSIHOLOGIA COPILULUI ŞI A ADOLESCENTULUI UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU Facultatea de Psihologie Departamentul de învățământ la distanță MODULUL: PSIHOLOGIA COPILULUI ŞI A ADOLESCENTULUI Curs pentru învăţământ la distanţă Prof.univ.dr. Margareta

More information

Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare

Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Examenul de bacalaureat 2011 de evaluare a competenńelor lingvistice într-o limbă de circulańie internańională studiată pe parcursul învăńământului liceal Proba de înńelegere a unui text audiat la Limba

More information

PROBLEME DE TEORIA NUMERELOR LA CONCURSURI ŞI OLIMPIADE

PROBLEME DE TEORIA NUMERELOR LA CONCURSURI ŞI OLIMPIADE PROBLEME DE TEORIA NUMERELOR LA CONCURSURI ŞI OLIMPIADE Corneliu Mănescu-Avram Nicuşor Zlota Lucrarea prezentata la Conferinta Anuala a SSMR din Romania, Ploiesti, 19-21 octombrie 2012 Abstract. This paper

More information

RAPORT PRIVIND ACTIVITATEA CENTRULUI ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ ELENA DOAMNA FOCŞANI ÎN ANUL 2015

RAPORT PRIVIND ACTIVITATEA CENTRULUI ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ ELENA DOAMNA FOCŞANI ÎN ANUL 2015 CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ ELENA DOAMNA FOCŞANI Str. Cuza Vodă nr. 56 Focşani - Vrancea Tel/fax: 0237626769 e-mail: csielenadoamna@yahoo.com web:www.cseielenadoamna.ro Nr. 44/7/02/206 RAPORT

More information

Cuprins. Capitolul I. Capitolul II. Capitolul III. Capitolul IV. Capitolul V. Aspecte teoretice. 1. Argument. 2. Tipuri de dizabilităţi

Cuprins. Capitolul I. Capitolul II. Capitolul III. Capitolul IV. Capitolul V. Aspecte teoretice. 1. Argument. 2. Tipuri de dizabilităţi 1 Cuprins Aspecte teoretice 1 Capitolul I 1. Argument 2. Tipuri de dizabilităţi 3. Nivel de adaptare a curriculumului Capitolul II Evaluarea iniţială Capitolul III Secvenţe din activitatea practică (metode,

More information

Manual despre. alcoolism. adresat preoţilor şi. medicilor

Manual despre. alcoolism. adresat preoţilor şi. medicilor Floyd Frantz, Programul Sf. Dimitrie Cluj, România stdimitrie@yahoo.com Manual despre alcoolism adresat preoţilor şi medicilor 1 Cuprins: I. DESPRE ACEST MANUAL II. INTRODUCERE III. ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI

More information

STANDARDIZAREA PROCESELOR ŞI A ACTIVITǍŢILOR ÎN ORGANIZAŢIILE INDUSTRIALE PRIN IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE FABRICAŢIE LEAN

STANDARDIZAREA PROCESELOR ŞI A ACTIVITǍŢILOR ÎN ORGANIZAŢIILE INDUSTRIALE PRIN IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE FABRICAŢIE LEAN STANDARDIZAREA PROCESELOR ŞI A ACTIVITǍŢILOR ÎN ORGANIZAŢIILE INDUSTRIALE PRIN IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE FABRICAŢIE LEAN Dr.Ing. Daniel D. Georgescu S.C. VULCAN S.A.-Bucureşti Absolvent al Universităţii

More information

I.S.E Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei.

I.S.E Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei. I.S.E. 2009. Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei. EDP 2009 EDITURA DIDACTICĂ ŞI PEDAGOGICĂ, R.A., Str. Spiru Haret, nr. 12, sectorul 1, cod 010176,

More information

Biraportul în geometria triunghiului 1

Biraportul în geometria triunghiului 1 Educaţia Matematică Vol. 2, Nr. 1-2 (2006), 3-10 Biraportul în geometria triunghiului 1 Vasile Berghea Abstract In this paper we present an interesting theorem of triangle geometry which has applications

More information

-/ IA OI. Dr. TIMOTHY D. WREN SEDUCŢIA. Arta de a cuceri B-C.U. - IAŞI

-/ IA OI. Dr. TIMOTHY D. WREN SEDUCŢIA. Arta de a cuceri B-C.U. - IAŞI -/ IA OI Dr. TIMOTHY D. WREN SEDUCŢIA Arta de a cuceri 195679 B-C.U. - IAŞI ŞTIINŢA & TEHNICĂ Ş.A. Bucureşti, 1997 Cuvânt de mulţumire Cum să mulţumeşti cuiva când această carte este rodul atâtor experienţe

More information

10 Estimarea parametrilor: intervale de încredere

10 Estimarea parametrilor: intervale de încredere 10 Estimarea parametrilor: intervale de încredere Intervalele de încredere pentru un parametru necunoscut al unei distribuţii (spre exemplu pentru media unei populaţii) sunt intervale ( 1 ) ce conţin parametrul,

More information