OFIŢERUL LIDER DE CARACTER

Size: px
Start display at page:

Download "OFIŢERUL LIDER DE CARACTER"

Transcription

1 OFIŢERUL LIDER DE CARACTER Col.prof.univ.dr. Mircea Cosma Abstract Nowadays, the quality of being an officer, can not be understood or practiced unless it is sustained by special treats of character. Invested with the high responsibility of managing, forming and leading the subordinates in military actions, the leading officer has real chances of building his strategy upon authentical values which ennoble the soldier s personality and introduce him in an environment based on loyalty, dignity and honour. The essential landmarks around which this paper is centred, remain the presentation of some theoretical aspects and practical examples of the way in which the character can be seen as a fundamental dimension of the officer s personality. Astăzi, pentru oricine cunoaşte valenţele profesiei de ofiţer, înţelegerea şi susţinerea importanţei calităţii caracterului a devenit o necesitate atât din perspectiva identificării notelor sale teoretice, cât şi din identificarea componentelor semnificative ale activităţii practice specifice ofiţerului ca lider de caracter. Indiferent de gradul şi funcţia ocupată pentru statutul şi rolul de ofiţer, calităţile umane reunite în ceea ce noi numim caracter nu pot fi înlocuite cu nimic altceva. Istoria acţiunilor militare ne-a dovedit că liderii deosebiţi pe câmpul de luptă au fost acei comandanţi care au întărit geniul şi ştiinţa de a conduce războaiele cu caracteristicile de caracter specifice leadership-ului. Învestit cu înalta responsabilitate a participării la apărarea comună şi cu deosebita răspundere faţă de vieţile subordonaţilor, în calitate de lider militar, ofiţerul este dator să exercite actul de comandă în aşa fel încât să poată îndeplini rolul şi misiunile cu care a fost învestit de poporul român, nu numai prin comportamentul profesional personal, dar şi prin climatul moral şi etic al subunităţii sau unităţii pe care o gestionează. Valoarea formării oamenilor pentru acţiunea militară este dată de fundamentele unei educaţii morale sănătoase, în cadrul căreia caracterul devine elementul prioritar. Orice organizaţie militară are proprii arbitrii morali, acei militari care prin cuvintele şi faptele lor stabilesc standarde de conduită morală. Desigur pentru aceasta este necesar ca fiecare ofiţer să cunoască, să înţeleagă şi să manifeste un comportament moral clădit cu sfinţenie pe atributele şi notele caracteristice liderului de caracter. Loialitate şi supunere, integritate şi curaj, subordonare faţă de binele unităţii şi faţă de naţiunea română sunt virtuţi indispensabile funcţiei militare. Moralul pentru a-şi evidenţia valenţele sale calitative este necesar a se manifesta atât în acţiunile personale, cât şi cele profesionale, publice ale liderului militar de caracter. Numai cei cu o concepţie îngustă şi falsă despre viaţa morală susţin că dacă îşi îndeplinesc în mod onorabil obligaţiile de serviciu, le pot neglija pe cele personale. Câtă făţărnicie şi superficialitate la comandantul care pretinde sinceritate, loialitate şi demnitate din partea subordonaţilor săi, iar el consumă în mod exagerat alcool, îşi înşală soţia, nu se interesează de soarta copiilor săi. Aceste opinii înguste despre etică nu sunt şi nu pot fi compatibile cu leadership-ul militar de caracter. Vom face la început apel la comportamentul generalului Dragalina, pentru că putem spune că acesta a fost un slujitor profund al armatei, în care găsim îngemănate fapte de viaţă pe care le considerăm a rămâne pilde nemuritoare pentru un autentic lider moral. În activitatea desfăşurată într-o instituţie de învăţământ, pe lângă asiduitatea pentru ridicarea nivelului pregătirii elevilor, el a depus energie şi în altă direcţie, ceea ce implica nu puţin curaj civil: combaterea nepotismului, a încercărilor de a introduce în şcoală, prin relaţii sau prin diferite presiuni, a unor elemente nepregătite şi comode, care nu urmăreau decât să-şi facă o profesie care să le asigure o poziţie socială şi unele avantaje materiale. Iată un exemplu: la intervenţia făcută de un deputat pentru primirea în şcoala de ofiţeri a odraslei unei rubedenii de-a lui, trecându-se cu vederea

2 slaba pregătire a candidatului, Dragalina răspunde în caracteristicul lui grai bănăţean, pe care l-a rostit cu dulceaţă până la sfârşitul vieţii lui: Nu-i cu putinţă, stimabile domnule deputat. Să vină băiatul la concurenţă şi de-o fi să ştie carte, o intra în şcoală, de nu, nu vă fie cu bănat, nu voi da locul celui cu ştiinţă, chiar de-o fi fecioraş de cioban, numai după faţa tătâne-său [1]. Dar nu numai faţă de alţii, ci şi faţă de sine însuşi Dragalina era neînduplecat în această privinţă. Fără îndoială arăta un vorbitor la moartea lui Dragalina că acest om se închidea în viaţa lui de soldat şi deşi părinte al unei familii numeroase (şase copii) nu solicita niciodată nimic, nici pentru el, nici pentru ai lui [2]. Profesiunea de ofiţer este în mod direct legată de cele mai înalte valori umane, iar fiecare ofiţer trebuie să fie sensibil la valorile morale, să manifeste înţelegere şi adeziune totală la acestea. Fiind calităţi esenţiale asigurării funcţionării eficiente a organismului militar şi manifestării virtuţilor personale ale fiecărui militar, acestea devin obligaţii pentru comandanţi în a le forma subordonaţilor lor. Valorile societăţii democratice sunt considerate de mulţi oameni ca fiind liberale, deşi o armată responsabilă să apere aceste valori liberale este considerată o instituţie conservatoare. Grija faţă de demnitatea individuală a fiecărei persoane sugerează o orientare liberală, iar celor care luptă pentru demnitatea individuală li se impune să renunţe la propriul individualism de dragul grupului. Aici puteam constata, lucru sesizat de mulţi autori, prezenţa unei discrepanţe paradoxale între presupusele valori civile şi militare. Totuşi există o părere majoritară asupra recunoaşterii faptului că fără valorile conservatoare de loialitate, supunere şi autocontrol funcţionalitatea armatei ar dispărea. Responsabilitatea fiecărui lider militar este de a depăşi acest paradox aparent, pentru că numai un ofiţer cu o gândire liberală este în măsură să-i influenţeze pe alţii, să exercite presiuni asupra altora într-o societate de oameni liberi în care s-au născut şi au crescut. Manifestarea autorităţii liderilor militari, ca necesitate a exercitării eficiente a actului de comandă asupra subordonaţilor este mai puternică şi mai completă decât cea din cadrul oricăror altor raporturi umane şi domenii din societatea noastră. Această autoritate merge mână în mână cu responsabilitatea de a respecta demnitatea individuală a subordonaţilor păstrând totodată ordinea şi disciplina militară. În acest fel valorile liberale şi conservatoare trebuie reunite în mod echilibrat în persoana liderului militar. Nu este un lucru uşor, dar este extrem de important şi necesar. Cum se poate reuşi acest lucru? Liderul militar de astăzi nu trebuie să fie nici absolutist, nici relativist, ci trebuie să păstreze o perspectivă echilibrată prin care să poată cuprinde întreaga complexitate ce caracterizează întrepătrunderea valorilor morale cu funcţia militară. Dacă am identificat cerinţa fundamentală a adoptării unui comportament deziderabil promovării echilibrate a valorilor liberale şi conservatoare, atunci ne putem întreba: ce tip de conducător moral poate realiza armonizarea acestora? Vom porni de la evidenţierea a două concepţii etice cu privire la natura umană: concepţia tranzacţională şi cea transformaţională. Concepţia tranzacţională construită pe teoria contractului social al lui Thomas Hobbes, încurajează raporturile adverse dintre lider şi subordonaţi, egoismul. Concepţia lui despre om în «Leviathan» este că toţi oamenii sunt egali în stare naturală, adică aşa cum apar în lume, în afara oricăror structuri sociale sau politice. În condiţia lui primitivă, orice om are aceleaşi drepturi la orice, iar termenii morali nu au sens. Faptul că cineva are dreptul la orice nu este nici bine, nici rău. Regula fundamentală de comportare presupune supravieţuirea individului prin mijloace proprii. Această condiţie naturală a omului este haotică, sălbatică şi marcată de violenţă. Hobbes ne spune că «atâta timp cât oamenii trăiesc fără puterea comună de a-şi impune unii altora respect sau teamă, ei se află în condiţia numită război, un război al fiecăruia împotriva fiecăruia. Viaţa omului în asemenea condiţii este «solitară, săracă, urâtă, bestială şi scurtă». (Leviathan, cap.13). Dar omul este înzestrat şi cu raţiune care îi face să înţeleagă că dacă vrea să supravieţuiască, el trebuie să caute pacea cu ceilalţi oameni. Trebuie să renunţe la dreptul de a le face rău celorlalţi dacă îi poate convinge să facă la fel şi să ajungă la o înţelegere, la un contract social cu ei. Totuşi simpla existenţă a unei înţelegeri nu schimbă natura umană. Rămâne valabil faptul că orice acţiune umană are ca scop binele personal. (Leviathan, cap.14). Deci, pentru a garanta respectarea înţelegerilor, guvernul (adevăratul Leviathan) trebuie să deţină puteri uriaşe astfel încât oamenii să-şi respecte înţelegerile de teama pedepselor. Pentru prima oară termenii morali au sens o dată cu încheierea acordului. Respectarea acordului înseamnă dreptate, justiţie,

3 nerespectarea lui înseamnă nedreptate. Toate legile votate de guvernul respectiv devin obligaţii morale; moralitatea însăşi se bazează pe acord/înţelegere este făcută de oameni şi nu poate fi găsită în natură, nici nu depinde de aceasta. Regulile morale sunt legiferate. Această scurtă analiză a prezentării lui Hobbes despre natura umană şi originile guvernării pe bază de contract social constituie şi originea confortului moral al carieristului. Dacă interesul personal este primordial în acţiunile umane, sau mai mult, dacă este normal să fie aşa, atunci se poate găsi o justificare morală în cazul în care ambiţiile de promovare profesională se realizează chiar călcând pe alţii. Pentru un politician etica înseamnă să câştige şi să păstreze puterea; pentru un avocat ea înseamnă să câştige un caz şi să-şi încaseze plata, pentru directorul unei corporaţii etica înseamnă să câştige în lupta pentru profituri, pieţe de desfacere, bursa de valori. Ultima linie contează, nu mijloacele folosite. Toate acestea reprezintă în mod real cancerul profesorilor. Cum se trezeşte cineva prins în această etică a scopului final, nu numai fără să ţină seama de mijloacele folosite dar adesea cu convingerea că promovarea (simbolul succesului) este o dovadă de virtute? Dacă metodele folosite au mers, ce rost mai au întrebările etice? Promovarea însăşi justifică mijloacele. Dacă plasăm teoria contractuală a lui Hobbes în context militar, vom descoperi cu uşurinţă cea mai puţin atractivă imagine a leadership-ului militar. Ordinele pot fi înţelese ca justificate doar pentru că ele sunt date de liderul militar (autorizat prin contract să facă acest lucru), şi nu pentru că ele ar avea sens sau ar fi adecvate misiunii încredinţate. Un răspuns legitim la întrebarea de ce ar putea fi pentru că aşa a spus generalul. Mai mult, dacă concepţia lui Hobbes despre egoismul psihologic ar fi corectă, ar fi foarte greu să găsim exemple de sacrificiu de sine sau de subordonare a binelui personal în faţa binelui unităţii, al serviciului, al naţiunii. Şi totuşi dacă analizăm funcţiile esenţiale strict militare, vom vedea imediat că sacrificiul de sine mai mult decât interesul personal, se regăseşte ca cerinţă atât în leadership-ul militar, cât şi în serviciul militar în general. Putem spune că teoriile etice despre interesul personal nu sunt adecvate profesiei militare (şi nici unei profesii menite să deservească o comunitate mai largă). Concepţia liderului transformaţional porneşte de la teoria lui Aristotel care nu accepta că natura umană este în întregime egoistă, că aceasta are nevoie de impuneri politice şi reguli morale de constrângere folosite în mod artificial. De fapt, familia şi statul sunt considerate ca fireşti pentru omul care se dezvoltă în contextul acestor instituţii. Ele nu sunt menite să stăpânească caracterul egoist al omului, ci mai degrabă să îi asigure acestuia mediul şi educaţia pentru a se dezvolta. În această concepţie structurile politice au menirea de a educa indivizii pentru a-şi aduce contribuţia în cadrul societăţilor umane. Bazată pe rolul unic şi fundamental al raţiunii în viaţa omului, concepţia grecilor caută armonia raţională în interiorul individului şi al statului; pacea şi nu războiul ar descrie mai bine starea, natura omului. Echilibru, moderaţie, dezvoltare intelectuală sunt obiective etice ale omului şi necesare a fi promovate de către stat. Pe baza celor prezentate se impune să distingem între interesul personal înţeles ca egoism şi interesul personal înţeles ca autodezvoltare. Atribuim egoismul acelora care caută doar avantaje personale, fără să ţină seama de consecinţele acţiunilor lor asupra celorlalţi şi în ciuda faptului că le fac rău. Dezvoltarea unor talente poate fi considerată o acţiune de interes personal, dar nu presupune egoism. Cu siguranţă, unele acţiuni de interes personal pot fi corecte din punct de vedere moral şi încurajate în mod justificat (dezvoltarea intelectuală sau a unor deprinderi/priceperi care vor fi folosite în beneficiul altora). Acele acţiuni de interes personal, extrem de egoiste, au fost cele care au dus la concepţia lui Hobbes despre necesitatea unui guvern leviathan. Tot egoismul este cel care caracterizează carieristul şi echivalentul organizaţional al acestuia. William May a sugerat că teoriile contractului social împiedică individul să participe activ la procesul de guvernare: Guvernarea nu este ceea ce se face, ci ceea ce se cumpără cu taxe. În această concepţie, cetăţenii pot fi activi doar în fondarea şi în dizolvarea statului, dar pasivi între cele două faze. Putem aprecia că profesia militară poate fi văzută şi ca o relaţie pe bază de contract cu societatea. Apărarea nu este ceea ce se face, ci ceea ce se cumpără cu taxe. Astfel cetăţeanul de rând, mai ales când nu este ameninţat de un atac imediat, nu se simte obligat să asigure profesiei militare altceva decât sprijin financiar; rolul lui este pasiv. Chiar şi când naţiunea este ameninţată de

4 un atac imediat, dacă funcţia militară este văzută doar din punct de vedere contractual, cetăţeanul civil rămâne pasiv şi aşteaptă ca armata profesionistă să-şi apere clientul (societatea) împotriva inamicului extern. După părerea lui May, aplicarea teoriei contractului social şi la alte profesii în general produce relaţii adversiale; societatea în calitate de client al profesiilor şi aflată în faţa unor ameninţări (durere, urmărire penală, crimă, agresiune şi altele) se implică doar în crearea şi dizolvarea relaţiei care presupune protejarea profesională a clientului împotriva ameninţării respective. Există analogii vădite în medicină şi drept, dar ceea ce trebuie să reţinem de la May este că atunci când guvernele şi profesiile sunt dominate de motive mai degrabă negative (să suprime răul) decât pozitive (să promoveze binele general), este aproape sigur că vor fi promovate relaţii de adversitate. Fiecare militar nu îşi doreşte decât să promoveze binele, să îşi încredinţeze viaţa şi reputaţia sa unor lideri pe care îi consideră pregătiţi. Şefii, dar mai ales subordonaţii, nu pot fi păcăliţi niciodată în privinţa a ceea ce eşti, s-ar putea să apară situaţii singulare prin care se evidenţiază un aspect sau altul în legătură cu caracterul, dar nu păreri şi aprecieri definitive cu privire la modul de a fi şi de a acţiona. Prezenţa îndelungată a şefilor în activitatea comună cu subordonaţii într-o unitate militară le asigură posibilitatea de a se cunoaşte destul de repede unii pe alţii. O persoană cu un caracter imoral, oscilant sau slab poate avea o minte strălucită, dar nivelul superior al intelectului şi capacitatea cognitivă deosebită nu sunt suficiente pentru a-l face lider. Oamenii se adună în mod instinctiv în jurul unor lideri puternici, îndrăzneţi şi care îi inspiră, care le probează calităţile reale pentru rolul de lider, demonstrate prin adoptarea unor măsuri raţionale, logice şi prin voinţa de a persevera în depăşirea tuturor greutăţilor şi dificultăţilor, până la îndeplinirea oricărei misiuni oricât de dificilă ar fi aceasta. Cuvintele scrise în paginile unei publicaţii în timpul primului război mondial, sau aprecierile unor personalităţi marcante ale culturii române, referitoare la personalitatea generalului Eremia Grigorescu sunt elocvente în acest sens. În Neamul Românesc din ziua de 4 septembrie 1917, un articol intitulat Generalul Grigorescu făcea elogiu marelui comandant. Spicuim din acest articol: Din întâia zi de mobilizare până azi el n-a cunoscut repausul, liniştea sufletească; el n-a avut ca mângâiere decât concertul ghiulelelor şi freamătul oştilor şi al armelor. Deciziunile lui sănătoase şi pline de tact au dat naştere la cuvinte istorice «pe aici nu se trece»... Încrederea ce soldaţii şi ofiţerii au într-însul a făcut să se zică că el este ostaşul victoriilor şi că acolo, unde comandă el, nu se poate să nu învingem [3]. La data de 19 decembrie al aceluiaşi an, cunoscutul istoric A.D. Xenopol îi scria lui Grigorescu: Ţi-a fost dat să înalţi stema ţării tale la cel mai înalt grad al măririlor lumeşti: vitejia şi cinstea. Ţi-a fost dat să aşezi în cheotorile veşniciei numele Patriei tale victorioase [4]. La fel şi marele nostru istoric N. Iorga a consacrat generalului Grigorescu pagini emoţionante în fruntea cărora a pus motto-ul: Păstorul moşiei noastre şi apărătorul plin de încredere al onoarei româneşti, dl general Eremia Grigorescu [5]. Un militar cu un caracter puternic îşi va asculta mereu glasul conştiinţei în mod onorabil indiferent de situaţiile care apar, indiferent de opinia publică, dacă este convins că are dreptate, că ceea ce face este o faptă onorantă, corectă şi cinstită. Militarul cu un caracter slab devine uşor influenţabil de opinia publică şi de părerile personale ale altora, îi este teamă de consecinţele acţiunilor sale asupra reputaţiei şi prestigiului său. Nu este neapărat necesar să ai tot timpul dreptate, atâta vreme cât subordonaţii ştiu că liderul a făcut ceea ce a crezut că este bine în acea situaţie. Oamenii trebuie să creadă că liderul ştie ce vrea, că intenţionează să facă ce spune, că face ceea ce spune cât poate mai bine, că se poate conta pe faptul că el este consecvent [6]. Nimeni nu este cu adevărat om superior dacă pe lângă superioritatea de muncă n-are o energie de continuitate a muncii, o voinţă nestrămutată de a ajunge acolo unde trebuie: adică om de caracter în toată accepţiunea cuvântului [7]. Nu trebuie să uităm că nimeni nu este perfect, că există un anumit moment, o anumită situaţie dificilă când este nevoie să faci un anumit compromis, dar acesta trebuie să fie cât mai mic. Dacă acest compromis s-a observat că n-a fost făcut decât din dorinţa de a face bine, atunci militarul respectiv nu-şi va afecta în nici un fel calitatea morală a caracterului, ba din contră va fi şi mai apreciat.

5 În viaţă trebuie să mai şi cedăm, liderul care rămâne mereu inflexibil îşi va pierde eficienţa. A ceda nu înseamnă a te face că nu observi ceea ce se întâmplă sau că nu vei lua atitudine, ci vei adopta o poziţie şi vei lua acea măsură mai îndulcită, dar cu mare eficienţă educaţională. Comportamentul generalului Dragalina, adoptat în faţa subordonaţilor săi este grăitor. Morala făcută de el se consemnează într-o revistă era atât de convingătoare...încât îţi venea să intri în pământ decât să-l superi cu vreo faptă necuviincioasă, îndepărtată de la regulament [8]. Următorul fapt, petrecut în timp ce Dragalina se găsea la comanda batalionului 7 vânători, ilustrează modul cum acţiona el pentru curmarea abaterilor: Un comandant de pluton, priceput şi destoinic, avea un cusur: se scula greu dimineaţa şi venea târziu la plutonul său şi mereu se primeau rapoarte de la căpitanul comandant al companiei împotriva lui. Dragalina ofta şi le strângea. Într-o bună dimineaţă, punct la ora programului, Dragalina era prezent la plutonul ofiţerului tânăr, care şi de data aceasta întârziase, şi a început a face în locul său o şedinţă de educaţie. Cum îl vede că vine, îi iese înainte, îi strânge mâna cu dragoste şi îi zice: Ce frumoşi soldaţi ai: graşi şi voinici, dezgheţaţi şi inteligenţi... Dar cât e ceasul? Tânărul întârziat răspunde: şapte şi treizeci. Nu-ţi merge bine ceasul! Este înainte cu o jumătate de oră, pune-l la şapte. Şi s-a despărţit de el strângându-i din nou mâna şi urându-i spor la muncă. Tânărul întârziat relatează un martor al acestei întâmplări s-a vindecat complet de această boală [9]. Printre metodele folosite în întărirea disciplinei militare, Dragalina punea mare preţ pe puterea exemplului personal. Cât mai puţine vorbe despre disciplină spunea el ofiţerilor şi gradaţilor de sub comanda sa şi cât se poate de mult pildă şi fapte. Într-un articol publicat în revista Flacăra literară se consemnează astfel stilul de muncă al lui Dragalina: Ca un părinte îndrepta şi sfătuia cu o răbdare fără pereche, explicând cele mai grele lucruri în forma cea mai simplă, cu o naturaleţe şi cu o rară modestie. «Tata Dragalina» nu venea să se impună şi să poruncească, ci să convingă, să încurajeze, să îndrepte [10]. Un caracter bun este necesar pentru a câştiga respectul, iar respectul rămâne una dintre condiţiile realizării calităţii de lider, mai ales pe termen lung. Atunci când un comandant are respectul subordonaţilor săi, aceştia vor încerca să-i imite acţiunile, obiceiurile, felul de a fi şi de a acţiona, îl vor asculta şi îl vor urma în orice acţiune, îşi vor îndeplini misiunile cu orice risc. Astfel, atunci când etapele luptei sunt lungi şi obositoare, când acţiunile se duc în zone pline de praf, noroi, frig sau caniculă, când nu se ştie din ce loc poate acţiona inamicul sau din contră când eşti pândit şi aşteptat în orice moment pentru a fi ucis, trebuie admis că numai oamenii foarte bine instruiţi, cu caractere şi voinţe puternice vor putea trece de aceste obstacole şi vor birui frica şi inamicul. Acolo şi atunci se va vedea că cei care au lideri respectaţi vor putea învinge, iar cei care nu-i au vor trăi amărăciunea şi deziluzia lipsei liderului autentic. Putem spune că subordonaţii vor reacţiona direct proporţional cu caracterul comandantului lor, indiferent dacă este bun sau rău. Subordonaţii îşi urmează liderii pe care îi respectă şi în care au încredere, ştiind că aceştia vor avea întotdeauna grijă pentru soarta şi viaţa lor în orice condiţii. Războiul, mai mult decât o ciocnire de forţe materiale, este o ciocnire de voinţe şi de caractere. Din această cauză militarii trebuie să aibă acea forţă morală care să reziste nu numai şocului brutal la care sunt surprinşi de realitatea câmpului de luptă, ci şi unei ciocniri tot aşa de periculoase ca şi războiul: ciocnirile de spirit şi de concepţie. Fireşte că puterea morală a unei armate este aceea care rezultă din contopirea caracterului ofiţerilor cu cel al celorlalţi militari. Într-adevăr, pentru ca armata noastră să aibă o forţă morală maximă, trebuie ca atât ofiţerii, cât şi ceilalţi militari să fie oameni cu un caracter puternic. Numai astfel se poate realiza acea stare de spirit care îi determină pe subordonaţi să facă totul pentru lider şi pentru misiunea ordonată de acesta, indiferent de cost, chiar dacă acesta este sacrificiul propriei vieţi. Războiul de astăzi nu se mai face cu militari care să se supună orbeşte, ci cu persoane conştiente, care merg libere să-şi facă datoria şi la nevoie să-şi sacrifice viaţa. Îndeplinirea datoriei ostăşeşti, ca partea cea mai însemnată şi mai curată a datoriei cetăţeneşti se realizează numai în condiţiile în care există convingerea fermă că demnitatea porunceşte îndeplinirea datoriei. Aceasta se realizează în condiţiile asigurării compatibilităţii caracterului de lider cu scopurile urmărite şi a

6 armonizării cu forţele de motivare dominante ale acelora pe care caută să-i conducă. Dacă misiunea este înţeleasă ca reprezentând un scop cu adevărat nobil, atunci militarii se vor angaja total, prin asumarea oricărui risc, în vederea îndeplinirii acesteia. Se pune şi ne punem o firească întrebare: Hitler, Stalin, Ceauşescu n-au fost ei lideri? Spre deosebire de liderii militari de caracter, cum ar fi generalii E. Grigorescu, Al. Averescu, L. Mociulschi care au reuşit în misiunea asumată de a sluji armata şi ţara, Moussolini, Stalin, Hitler, Ceauşescu au eşuat, nu şi-au atins ţelul suprem pe timpul vieţii. Aceşti dictatori n-au reuşit să înţeleagă oamenii, iar scopul lor nu a fost unul cu adevărat nobil pentru care oamenii să dea totul şi pentru care să moară. Când Ceauşescu şi cei din jurul său au început să acţioneze în primul rând numai pentru preamărirea personalităţii acestuia, atunci România a intrat într-un moment critic al istoriei sale. Caracterul produce acea calitate de lider care durează în timp. Desigur au fost situaţii când unii lideri au obţinut un succes limitat în ciuda unor deficienţe evidente de caracter, dar în general viaţa ne-a arătat că numai oamenii cu un caracter sănătos ajung şi rămân pe poziţiile de vârf ale armatei şi societăţii. Dacă un om cu un caracter josnic ajunge într-un grad înalt, există întotdeauna posibilitatea ca subordonaţii săi să fie influenţaţi de trăsăturile lui negative în detrimentul misiunii lor. Dacă liderul minte, fură sau înşală, atunci de ce ar face subordonaţii săi altfel? O altă întrebare care ar putea să apară, este de ce aceşti comandanţi ajung în anumite funcţii slab pregătiţi ca lideri, ştiind că devin şi arbitrii morali pentru subordonaţii lor? Această problemă trebuie analizată şi tratată cu toată răspunderea, deoarece impactul asupra climatului moral al subunităţii sau unităţii militare ar putea fi major prin deciziile pe care le pot lua aceşti ofiţeri. Disciplina, supunerea şi adeziunea totală la regulamentele militare şi ordinele care se dau se întemeiază pe o educaţie sănătoasă în care componenta morală îl determină pe fiecare subordonat să adopte un comportament corect şi cinstit faţă de şefii şi colegii lor. Cum pot fi siguri comandanţii că subordonaţii le spun adevărul, că au acţionat pe căi cinstite şi nu necinstite pentru a-şi îndeplini responsabilităţile? Dacă se raportează fals despre capacitatea de luptă a unei subunităţi, atunci aceasta îşi va pierde din eficacitatea sa. Având în vedere dimensiunile subunităţilor, unităţilor şi chiar a armatelor din zilele noastre şi sistemul general de formare a ofiţerilor, am putea presupune că aceştia au fost pregătiţi atât acasă, cât şi în şcoală să trăiască după un cod al onoarei. Nu se pune problema de a ţine predici despre cinste, onoare şi răul pe care-l produce minciuna, înşelătoria sau alte lipsuri morale. Vom putea prezenta diferite exemple pentru a demonstra ideea că militarii, şi cu atât mai mult ofiţerii, trebuie să fie cinstiţi unii cu alţii de vreme ce dintotdeauna minciuna a cauzat pierderi şi a dus la eşecul misiunilor. Din paleta largă a exemplelor de viaţă, care au avut prezente notele negative ale liderilor militari, vom prezenta în continuare câteva exemple [11]. Un locotenent raportează că este în poziţia A când de fapt el este în poziţia B; comandantul de batalion a ordonat foc asupra obiectivului B şi a nimicit plutonul respectiv. În exemplul al doilea, un locotenent a primit ordin să cerceteze un obiectiv, însă minţind a raportat că şi-a dus patrula pe dealul X, şi pentru că nu a găsit nici un inamic s-a retras spre poziţiile proprii; comandantul de batalion a lansat un atac, care însă a fost respins de un contraatac executat de pe dealul X, unde de fapt erau militari inamici. Un colonel îşi face cunoscută dorinţa de a primi o bijuterie de argint sau o rochie deosebită drept cadou de rămas bun pentru soţia sa din partea ofiţerilor din subordine. Ultimul exemplu ne prezintă situaţia unui comandant de companie care promite subordonaţilor săi că le va da învoire la sfârşitul săptămânii dacă vor depune un efort suplimentar în vederea pregătirii inspecţiei din partea eşalonului superior; după momentul pregătirii inspecţiei neagă promisiunea făcută. Şi aceste ultime două exemple, chiar dacă nu au urmări atât de grave ca primele două, ne demonstrează încălcări ale codului etic al profesiei militare prin care se pierde credibilitatea de a-i conduce pe subordonaţi în viitor, indiferent de nivelul ierarhic al funcţiei îndeplinite. Pot exista însă la anumite niveluri anumiţi comandanţi care nu-şi pot dezvolta sau nu şi-au dezvoltat trăsăturile de caracter în aşa fel încât să imprime o comportare corespunzătoare. Nu reuşesc destul de bine să dezvolte încrederea în instituţia pe care o slujesc, să dezvolte un mare respect pentru demnitatea altora, un profund simţ al dreptăţii sau oricare alt fundament al unui

7 caracter pozitiv. Despre astfel de persoane putem spune că nu pot urca pe scara ierarhiei militare dincolo de limitele propriului caracter. Caracterul implică trăsături care diferenţiază un şef, un comandant de subordonaţii lui indiferent cât de mulţi sau cât de puţini sunt aceştia. Nici un ofiţer, indiferent că are grad de sublocotenent sau general, nu este fără slăbiciuni, dar te poţi bizui oricând pe oricare dintre ei dacă au conduita liderului de caracter. Dacă un ofiţer în actul de comandă sau în alte activităţi pe care le desfăşoară, nu are neapărat întotdeauna dreptate, dar este preocupat să rezolve foarte bine problemele subordonaţilor, manifestă moderaţie şi cumpătare, corectitudine şi dreaptă judecată, atunci el reprezintă tipul de lider în care oamenii au încredere, îl admiră şi-l urmează, indiferent dacă preţul acestui comportament este viaţa sau moartea. În 1960, profesorul Janowitz sublinia faptul că misiunile liderilor militari au fost segmentate în cel puţin trei caracterizări: rolul liderului erou în lupta directă; funcţiile organizaţionale şi administrative ale managerului militar şi cunoştinţele specializate ale inginerului militar. Virtuţile militare şi consideraţiile morale tradiţionale se asociază mai uşor cu liderul eroic, el folosind direct instrumente de violenţă şi riscând viaţa lui şi a oamenilor săi. Consecinţele morale ale incompetenţei în acest caz se discern uşor. Nu este la fel cu liderul a cărei contribuţie esenţială este managementul contractelor importante, sau programele de dezvoltare, sau conducerea unui număr mare de oameni angajaţi în misiuni de sprijin. El seamănă cu managerul unei întreprinderi sau al unui complex industrial. Cu ce măsură şi cu ce instrument pot determina dacă o anumită profesie este cea mai bine pregătită să ne apere modul de viaţă? Productivitatea este importantă numai dacă produsul contribuie la succesul funcţiei militare. Inginerul militar poate fi cel mai departe de funcţia militară directă. El îşi poate petrece întreaga carieră în laboratoare şi în baze de reparaţii militare, contribuind la cercetări în fizică, chimie, dezvoltarea laserului, analiza efectelor radiaţiilor, programe de calculator etc. El poate lucra împreună cu cercetători civili care să participe la aceleaşi proiecte, să lucreze după acelaşi orar, diferenţa fiind doar de plată şi de uniformă. Cum distincţia dintre sarcinile unor militari şi cele ale civililor este din ce în ce mai mică, relaţia dintre superior şi subordonat poate avea tendinţa să devină mai contractuală şi mai puţin transformaţională. O dată cu o comandă, un control şi o reţea de comunicaţii complicate, integritatea în raportarea faptelor devine din ce în ce mai necesară. Deciziile de comandă sunt mai centralizate, dar depind în întregime de onestitatea personală. Mai este încă nevoie de liderul eroic, dar rolul lui trebuie completat de managerul şi de inginerul militar. Astăzi, şi cu atât mai mult în viitor, este de neconceput ca cei mai capabili profesionişti militari să nu trebuiască să demonstreze cunoştinţe specifice acestor roluri, uneori chiar pe toate la un loc. Într-o epocă în care un calcul greşit poate duce la consecinţe tragice pentru umanitate, competenţa tehnologică dobândeşte o dimensiune morală nouă, crucială. Dacă sub umbrela armei nucleare, viitoarele conflicte militare trebuie duse cu grija de a menţine violenţa la cel mai scăzut nivel posibil, liderii militari vor trebui să fie pe deplin conştienţi de folosirea politică a instrumentului militar. În contextul conflictelor limitate pentru scopuri politice specifice, acţiunea curajoasă şi subordonarea sinelui pentru îndeplinirea misiunii devin mai dificile pentru profesionistul militar, dar şi mai importante ca oricând. Integritatea, supunerea, loialitatea sunt calităţi ce au o semnificaţie mai importantă în armata modernă pentru că e mai dificil pentru liderii militari să le dezvolte la subordonaţi. Funcţia militară îşi păstrează rolul nobil şi necesar de apărare a unui mod de viaţă, iar profesia militară va fi echivalentă cu sarcina de a-şi forma şi dezvolta componente specifice ei, de a atrage şi păstra lideri care înţeleg dimensiunile etice ale competenţei profesionale şi sunt exemple personale prin deţinerea şi afirmarea celor mai înalte calităţi intelectuale şi morale. Note bibliografice

8 [1] ***, Revista militară, nr.8, septembrie 1935, p. 65. [2] ***, Revista Ilustraţiunea, nr.11, noiembrie 1916, p. 11. [3] Gl.mr. (r.) Ionescu, N., General Eremia Grigorescu, Bucureşti, Editura Militară, 1967, p [4] Ibidem. [5] Ibidem. [6] Puryear, F.E., jr., The Military Character, în West Point s Perspectives on Officership, p [7] Herjeu, C.N., Forţele morale şi forţele materiale la război, Bucureşti, 1928, p. 41. [8] ***, Revista Cultul eroilor, anul III, nr.4, iulie 1922, p. 4. [9] Ibidem. [10] ***, Revista Lumea militară, nr.4, iunie, 1931, p.1. [11] Neye, R., The Commander Moral Arbiter, în West Point s Perspectives on Officership, pp

GRAFURI NEORIENTATE. 1. Notiunea de graf neorientat

GRAFURI NEORIENTATE. 1. Notiunea de graf neorientat GRAFURI NEORIENTATE 1. Notiunea de graf neorientat Se numeşte graf neorientat o pereche ordonată de multimi notată G=(V, M) unde: V : este o multime finită şi nevidă, ale cărei elemente se numesc noduri

More information

VISUAL FOX PRO VIDEOFORMATE ŞI RAPOARTE. Se deschide proiectul Documents->Forms->Form Wizard->One-to-many Form Wizard

VISUAL FOX PRO VIDEOFORMATE ŞI RAPOARTE. Se deschide proiectul Documents->Forms->Form Wizard->One-to-many Form Wizard VISUAL FOX PRO VIDEOFORMATE ŞI RAPOARTE Fie tabele: create table emitenti(; simbol char(10),; denumire char(32) not null,; cf char(8) not null,; data_l date,; activ logical,; piata char(12),; cap_soc number(10),;

More information

Press review. Monitorizare presa. Programul de responsabilitate sociala. Lumea ta? Curata! TIMISOARA Page1

Press review. Monitorizare presa. Programul de responsabilitate sociala. Lumea ta? Curata! TIMISOARA Page1 Page1 Monitorizare presa Programul de responsabilitate sociala Lumea ta? Curata! TIMISOARA 03.06.2010 Page2 ZIUA DE VEST 03.06.2010 Page3 BURSA.RO 02.06.2010 Page4 NEWSTIMISOARA.RO 02.06.2010 Cu ocazia

More information

LESSON FOURTEEN

LESSON FOURTEEN LESSON FOURTEEN lesson (lesn) = lecţie fourteen ( fǥ: ti:n) = patrusprezece fourteenth ( fǥ: ti:nθ) = a patrasprezecea, al patrusprezecilea morning (mǥ:niŋ) = dimineaţă evening (i:vniŋ) = seară Morning

More information

Parcurgerea arborilor binari şi aplicaţii

Parcurgerea arborilor binari şi aplicaţii Parcurgerea arborilor binari şi aplicaţii Un arbore binar este un arbore în care fiecare nod are gradul cel mult 2, adică fiecare nod are cel mult 2 fii. Arborii binari au şi o definiţie recursivă : -

More information

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 16 - Criptografia asimetrică Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Limitările criptografiei

More information

Aplicatii ale programarii grafice in experimentele de FIZICĂ

Aplicatii ale programarii grafice in experimentele de FIZICĂ Aplicatii ale programarii grafice in experimentele de FIZICĂ Autori: - Ionuț LUCA - Mircea MIHALEA - Răzvan ARDELEAN Coordonator științific: Prof. TITU MASTAN ARGUMENT 1. Profilul colegiului nostru este

More information

SUBIECTE CONCURS ADMITERE TEST GRILĂ DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR FILIERA DIRECTĂ VARIANTA 1

SUBIECTE CONCURS ADMITERE TEST GRILĂ DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR FILIERA DIRECTĂ VARIANTA 1 008 SUBIECTE CONCURS ADMITERE TEST GRILĂ DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR FILIERA DIRECTĂ VARIANTA 1 1. Dacă expresiile de sub radical sunt pozitive să se găsească soluţia corectă a expresiei x x x 3 a) x

More information

Click pe More options sub simbolul telefon (în centru spre stânga) dacă sistemul nu a fost deja configurat.

Click pe More options sub simbolul telefon (în centru spre stânga) dacă sistemul nu a fost deja configurat. 1. Sus în stânga, click pe Audio, apoi pe Audio Connection. 2. Click pe More options sub simbolul telefon (în centru spre stânga) dacă sistemul nu a fost deja configurat. 3. 4. Alegeți opțiunea favorită:

More information

Split Screen Specifications

Split Screen Specifications Reference for picture-in-picture split-screen Split Screen-ul trebuie sa fie full background. The split-screen has to be full background The file must be exported as HD, following Adstream Romania technical

More information

Pasul 2. Desaturaţi imaginea. image>adjustments>desaturate sau Ctrl+Shift+I

Pasul 2. Desaturaţi imaginea. image>adjustments>desaturate sau Ctrl+Shift+I 4.19 Cum se transformă o faţă în piatră? Pasul 1. Deschideţi imaginea pe care doriţi să o modificaţi. Pasul 2. Desaturaţi imaginea. image>adjustments>desaturate sau Ctrl+Shift+I Pasul 3. Deschideţi şi

More information

Application form for the 2015/2016 auditions for THE EUROPEAN UNION YOUTH ORCHESTRA (EUYO)

Application form for the 2015/2016 auditions for THE EUROPEAN UNION YOUTH ORCHESTRA (EUYO) Application form for the 2015/2016 auditions for THE EUROPEAN UNION YOUTH ORCHESTRA (EUYO) Open to all born between 1 January 1990 and 31 December 2000 Surname Nationality Date of birth Forename Instrument

More information

Teoreme de Analiză Matematică - II (teorema Borel - Lebesgue) 1

Teoreme de Analiză Matematică - II (teorema Borel - Lebesgue) 1 Educaţia Matematică Vol. 4, Nr. 1 (2008), 33-38 Teoreme de Analiză Matematică - II (teorema Borel - Lebesgue) 1 Silviu Crăciunaş Abstract In this article we propose a demonstration of Borel - Lebesgue

More information

11. THE DIRECT & INDIRECT OBJECTS

11. THE DIRECT & INDIRECT OBJECTS 11. THE DIRECT & INDIRECT OBJECTS Exercise 11.1. Translate the sentences into English, paying attention to the expression of 1. Am citit un articol. 2. Am citit un articol interesant despre originea limbii

More information

Conf.univ.dr. Lucian CERNUŞCA Universitatea Aurel Vlaicu, Arad Rezumat Există lideri... şi există manageri... dar ce face dintr-un om lider?

Conf.univ.dr. Lucian CERNUŞCA Universitatea Aurel Vlaicu, Arad Rezumat Există lideri... şi există manageri... dar ce face dintr-un om lider? LEADERSHIP ARTÃ SAU ŞTIINŢÃ? Conf.univ.dr. Lucian CERNUŞCA Universitatea Aurel Vlaicu, Arad Rezumat Există lideri... şi există manageri... dar ce face dintr-un om lider? Este leadershipul (actul de a conduce)

More information

Ghid de instalare pentru program NPD RO

Ghid de instalare pentru program NPD RO Ghid de instalare pentru program NPD4758-00 RO Instalarea programului Notă pentru conexiunea USB: Nu conectaţi cablul USB până nu vi se indică să procedaţi astfel. Dacă se afişează acest ecran, faceţi

More information

Alexandrina-Corina Andrei. Everyday English. Elementary. comunicare.ro

Alexandrina-Corina Andrei. Everyday English. Elementary. comunicare.ro Alexandrina-Corina Andrei Everyday English Elementary comunicare.ro Toate drepturile asupra acestei ediţii aparţin Editurii Comunicare.ro, 2004 SNSPA, Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice David

More information

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Proiect nr. 154/323 cod SMIS 4428 cofinanțat de prin Fondul European de Dezvoltare Regională Investiții pentru viitorul

More information

DEZVOLTAREA LEADERSHIP-ULUI ÎN ECONOMIA BAZATĂ PE CUNOAŞTERE LEADERSHIP DEVELOPMENT IN KNOWLEDGE BASED ECONOMY

DEZVOLTAREA LEADERSHIP-ULUI ÎN ECONOMIA BAZATĂ PE CUNOAŞTERE LEADERSHIP DEVELOPMENT IN KNOWLEDGE BASED ECONOMY DEZVOLTAREA LEADERSHIP-ULUI ÎN ECONOMIA BAZATĂ PE CUNOAŞTERE LEADERSHIP DEVELOPMENT IN KNOWLEDGE BASED ECONOMY Conf. univ. dr. Marian NĂSTASE Academia de Studii Economice, Facultatea de Management, Bucureşti

More information

Maria plays basketball. We live in Australia.

Maria plays basketball. We live in Australia. RECAPITULARE GRAMATICA INCEPATORI I. VERBUL 1. Verb to be (= a fi): I am, you are, he/she/it is, we are, you are, they are Questions and negatives (Intrebari si raspunsuri negative) What s her first name?

More information

SORIN CERIN STAREA DE CONCEPŢIUNE ÎN COAXIOLOGIA FENOMENOLOGICĂ

SORIN CERIN STAREA DE CONCEPŢIUNE ÎN COAXIOLOGIA FENOMENOLOGICĂ SORIN CERIN STAREA DE CONCEPŢIUNE ÎN COAXIOLOGIA FENOMENOLOGICĂ EDITURA PACO Bucureşti,2007 All right reserved.the distribution of this book without the written permission of SORIN CERIN, is strictly prohibited.

More information

ZOOLOGY AND IDIOMATIC EXPRESSIONS

ZOOLOGY AND IDIOMATIC EXPRESSIONS ZOOLOGY AND IDIOMATIC EXPRESSIONS ZOOLOGIA ŞI EXPRESIILE IDIOMATICE 163 OANA BOLDEA Banat s University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, Timişoara, România Abstract: An expression is an

More information

Modalităţi de redare a conţinutului 3D prin intermediul unui proiector BenQ:

Modalităţi de redare a conţinutului 3D prin intermediul unui proiector BenQ: Modalităţi de redare a conţinutului 3D prin intermediul unui proiector BenQ: Proiectorul BenQ acceptă redarea conţinutului tridimensional (3D) transferat prin D-Sub, Compus, HDMI, Video şi S-Video. Cu

More information

JOURNAL OF ROMANIAN LITERARY STUDIES DO ASSERTIONS, QUESTIONS OR WISHES MAKE A THICK TRANSLATION?

JOURNAL OF ROMANIAN LITERARY STUDIES DO ASSERTIONS, QUESTIONS OR WISHES MAKE A THICK TRANSLATION? JOURNAL OF ROMANIAN LITERARY STUDIES Issue no.6/2015 DO ASSERTIONS, QUESTIONS OR WISHES MAKE A THICK TRANSLATION? Anca-Mariana PEGULESCU Romanian Ministry of Education and Scientific Research Abstract:

More information

Transforma -te! Steve Andreas. Editura EXCALIBUR Bucureşti Traducere: Carmen Ciocoiu

Transforma -te! Steve Andreas. Editura EXCALIBUR Bucureşti Traducere: Carmen Ciocoiu Transforma -te! ) Cum să devii ceea ce îţi doreşti! Steve Andreas Traducere: Carmen Ciocoiu Editura EXCALIBUR Bucureşti 2008 CUPRINS Mulţumiri... Introducere... Elemente de bază 1 Concepţia despre sine,

More information

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru Proiect nr. 154/323 cod SMIS 4428 cofinanțat de prin Fondul European de Dezvoltare Regională Investiții pentru viitorul dumneavoastră. Programul Operațional

More information

4 Caracteristici numerice ale variabilelor aleatoare: media şi dispersia

4 Caracteristici numerice ale variabilelor aleatoare: media şi dispersia 4 Caracteristici numerice ale variabilelor aleatoare: media şi dispersia Media (sau ) a unei variabile aleatoare caracterizează tendinţa centrală a valorilor acesteia, iar dispersia 2 ( 2 ) caracterizează

More information

ACTION LEARNING UN PROGRAM DE DEZVOLTARE MANAGERIALĂ

ACTION LEARNING UN PROGRAM DE DEZVOLTARE MANAGERIALĂ Centre for Development in Management B-dul Titulescu 34/5 3400 Cluj-Napoca România tel. +4-0264-41.89.41 ; +4-0264-41.89.42 fax. 41.89.43 Email: office@cdm.ro Web page: www.cdm.ro ACTION LEARNING UN PROGRAM

More information

Despre înţelept şi fermitatea lui

Despre înţelept şi fermitatea lui Despre înţelept şi fermitatea lui ANA-MARIA DUMBRAVĂ LPS Nicolae Rotaru, Constanţa, (îndrumător: prof. Cătălin SPĂTARU) Abstract The wised does not suffer injustices or insults and even if these things

More information

,,Dacă îţi doreşti cu adevărat să realizezi ceva, vei găsi o cale. Dacă nu, vei găsi o scuză. Jim Rohn

,,Dacă îţi doreşti cu adevărat să realizezi ceva, vei găsi o cale. Dacă nu, vei găsi o scuză. Jim Rohn ,,Dacă îţi doreşti cu adevărat să realizezi ceva, vei găsi o cale. Dacă nu, vei găsi o scuză. Jim Rohn 1 Copertă: Andrei Ureche Tehnoredactare: Dinu Virgil Editor de grăunţe: Adelheid Cucu Mulţumesc, dragă

More information

STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 120 CADRUL GENERAL AL STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT CUPRINS

STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 120 CADRUL GENERAL AL STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT CUPRINS 1 P a g e STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 120 CADRUL GENERAL AL STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT CUPRINS Paragrafele Introducere 1-2 Cadrul general de raportare financiară 3 Cadrul general pentru

More information

Cum să iubeşti pentru a fi iubit

Cum să iubeşti pentru a fi iubit Cum să iubeşti pentru a fi iubit PSIHOLOGIA VIEŢII COTIDIENE Colecţie coordonată de Alexandru Szabo Coperta: Silvia Muntenescu Traducerea realizată după volumul Dr Paul Hauck, HOW TO LOVE AND BE LOVED,

More information

Predarea drepturilor copilului în cadrul disciplinei Educaţia civică

Predarea drepturilor copilului în cadrul disciplinei Educaţia civică Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova Predarea drepturilor copilului în cadrul disciplinei Educaţia civică material de suport Chişinău 2012 Aprobat în Şedinţa Consiliului Naţional pentru Curriculum,

More information

Organismul naţional de standardizare. Standardizarea competenţelor digitale

Organismul naţional de standardizare. Standardizarea competenţelor digitale Organismul naţional de standardizare Standardizarea competenţelor digitale Legea 163/2015 OSS Oficiul de Stat de Standardizare 1953 IRS Institutul Român de Standardizare 1970 ASRO Asociaţia de Standardizare

More information

Ion Popescu. 13 iunie 2017

Ion Popescu. 13 iunie 2017 13 iunie 2017 Secţiunea de bază Secţiunea de management Secţiunea pentru vânzări eficiente Secţiunea pentru reuşită personală Secţiunea de întrebări pentru interviu Date personale : Ion Popescu IonPopescu@sample.insights.com

More information

Paradoxuri matematice 1

Paradoxuri matematice 1 Educaţia Matematică Vol. 3, Nr. 1-2 (2007), 51-56 Paradoxuri matematice 1 Ileana Buzatu Abstract In this paper we present some interesting paradoxical results that take place when we use in demonstration

More information

LUPTA PENTRU IDENTITATEA OMULUI. MEMORIE ŞI IDENTITATE COLECTIVĂ THE BATTLE FOR THE HUMAN BEING S IDENTITY. MEMORY AND COLLECTIVE IDENTITY

LUPTA PENTRU IDENTITATEA OMULUI. MEMORIE ŞI IDENTITATE COLECTIVĂ THE BATTLE FOR THE HUMAN BEING S IDENTITY. MEMORY AND COLLECTIVE IDENTITY LUPTA PENTRU IDENTITATEA OMULUI. MEMORIE ŞI IDENTITATE COLECTIVĂ THE BATTLE FOR THE HUMAN BEING S IDENTITY. MEMORY AND COLLECTIVE IDENTITY Dr. Simona MITROIU Departamentul de Ştiinţe Umaniste Universitatea

More information

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE CAROL I Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate. Dr. Petre DUŢU

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE CAROL I Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate. Dr. Petre DUŢU UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE CAROL I Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate Dr. Petre DUŢU FENOMENE ŞI PROCESE DEFINITORII PENTRU EVOLUŢIA ARMATEI NAŢIONALE Toate drepturile asupra

More information

LABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE)

LABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE) LABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE) I. Scopul Laboratorului: Îşi propune să participe la analiza teoretică şi investigarea practică

More information

Limba Engleză. clasa a XI-a - frecvenţă redusă - prof. Zigoli Dragoş

Limba Engleză. clasa a XI-a - frecvenţă redusă - prof. Zigoli Dragoş Limba Engleză clasa a XI-a - frecvenţă redusă - prof. Zigoli Dragoş I. Seasons In the UK we have four seasons:- Winter Spring Summer Autumn December January February March April May June July August September

More information

Pera Novacovici PUTEREA TA INTERIOARĂ. Vei învăța să scoți ce e mai bun în tine la suprafață și să rămâi motivat pentru a obține ce vrei în viață

Pera Novacovici PUTEREA TA INTERIOARĂ. Vei învăța să scoți ce e mai bun în tine la suprafață și să rămâi motivat pentru a obține ce vrei în viață Pera Novacovici PUTEREA TA INTERIOARĂ Vei învăța să scoți ce e mai bun în tine la suprafață și să rămâi motivat pentru a obține ce vrei în viață INTRODUCERE Eşti în mijlocul unui război. O bătălie între

More information

Circuite Basculante Bistabile

Circuite Basculante Bistabile Circuite Basculante Bistabile Lucrarea are drept obiectiv studiul bistabilelor de tip D, Latch, JK şi T. Circuitele basculante bistabile (CBB) sunt circuite logice secvenţiale cu 2 stări stabile (distincte),

More information

Cartea Mea Bine Ati Venit! Română

Cartea Mea Bine Ati Venit! Română Cartea Mea Bine Ati Venit! My name is Română Numele meu este My school is Scoala mea este My class is Clasa mea este My teacher s name is Profesorul meu numele este 2014 PrimaryClass.co.uk Cartea Mea Engleză

More information

ABORDĂRI TEORETICE ALE STILURILOR DE CONDUCERE

ABORDĂRI TEORETICE ALE STILURILOR DE CONDUCERE ABORDĂRI TEORETICE ALE STILURILOR DE CONDUCERE Mr. lect. univ. Leontin Stanciu Abstract The way of conceiving and creating the management process and relationships, the actions and the used behaviour,

More information

Mr.asist.univ. Constantin TROCAN

Mr.asist.univ. Constantin TROCAN PREZENT ŞI TENDINŢE ALE OPERAŢIILOR MILITARE Mr.asist.univ. Constantin TROCAN Abstract Operation, as an action, is not only part of the task, but also of the production process, having great implications

More information

DIRECTIVA HABITATE Prezentare generală. Directiva 92/43 a CE din 21 Mai 1992

DIRECTIVA HABITATE Prezentare generală. Directiva 92/43 a CE din 21 Mai 1992 DIRECTIVA HABITATE Prezentare generală Directiva 92/43 a CE din 21 Mai 1992 Birds Directive Habitats Directive Natura 2000 = SPAs + SACs Special Protection Areas Special Areas of Conservation Arii de Protecţie

More information

Cateheză pentru copii Duminica a 3-a din Post (a Sfintei Cruci)

Cateheză pentru copii Duminica a 3-a din Post (a Sfintei Cruci) Cateheză pentru copii 1 Nivel:Preşcolari 27 martie, 2011 4-6 ani Domnul a spus: Dacă crezi în Mine, urmează tot ce te-am învăţat.ceea ce te-am învăţat este să fii bun în loc să fii rău. Nu e uşor. Vei

More information

PUTEREA TA INTERIOARĂ

PUTEREA TA INTERIOARĂ PUTEREA TA INTERIOARĂ PUTEREA TA INTERIOARĂ CUPRINS I. Introducere 2 II. Motivația internă și misiunea ta 6 II.1. Motivația internă 6 II.2. Viziunea ta personală 13 II.3. Mesaje de la cititori 19 III.

More information

Criterii pentru validarea tezelor de doctorat începute în anul universitar 2011/2012

Criterii pentru validarea tezelor de doctorat începute în anul universitar 2011/2012 CNATCDU - Panel 4 - Stiinte juridice Criterii pentru validarea tezelor de doctorat începute în anul universitar 2011/2012 1. Între temă, titlu şi conţinutul tezei există concordanţă. 2. Tema tezei este

More information

10 Estimarea parametrilor: intervale de încredere

10 Estimarea parametrilor: intervale de încredere 10 Estimarea parametrilor: intervale de încredere Intervalele de încredere pentru un parametru necunoscut al unei distribuţii (spre exemplu pentru media unei populaţii) sunt intervale ( 1 ) ce conţin parametrul,

More information

Page 1 of 6 Motor - 1.8 l Duratorq-TDCi (74kW/100CP) - Lynx/1.8 l Duratorq-TDCi (92kW/125CP) - Lynx - Curea distribuţie S-MAX/Galaxy 2006.5 (02/2006-) Tipăriţi Demontarea şi montarea Unelte speciale /

More information

Split Screen Specifications

Split Screen Specifications Reference for picture-in-picture split-screen Cuvantul PUBLICITATE trebuie sa fie afisat pe toată durata difuzării split screen-ului, cu o dimensiune de 60 de puncte in format HD, scris cu alb, ca in exemplul

More information

Biblia pentru copii. prezentată. Om Bogat, Om Sărac

Biblia pentru copii. prezentată. Om Bogat, Om Sărac Biblia pentru copii prezentată Om Bogat, Om Sărac Scrisă de: Edward Hughes Ilustraţii: M. Maillot şi Lazarus Adaptată după: M. Maillot şi SarahS. Tradusă de: Tatiana Simion Produsă de: Bible for Children

More information

Fall Spring. PPVT EVT SSRS - Parents. SSRS - Teachers. Acest studiu a fost realizat de Național Institute on Out-of- School Time (NIOST)

Fall Spring. PPVT EVT SSRS - Parents. SSRS - Teachers. Acest studiu a fost realizat de Național Institute on Out-of- School Time (NIOST) O cercetare de evaluare independentă, bazată pe rezultatele copiilor de la FasTracKids şi pe cele ale unor copii între trei şi şase ani din diverse centre educaţionale din Statele Unite: 72 74 68 58 56

More information

22METS. 2. In the pattern below, which number belongs in the box? 0,5,4,9,8,13,12,17,16, A 15 B 19 C 20 D 21

22METS. 2. In the pattern below, which number belongs in the box? 0,5,4,9,8,13,12,17,16, A 15 B 19 C 20 D 21 22METS CLASA a IV-a 1. Four people can sit at a square table. For the school party the students put together 7 square tables in order to make one long rectangular table. How many people can sit at this

More information

ABORDAREA SISTEMICĂ A MANAGEMENTULUI ORGANIZAŢIILOR SPORTIVE SYSTEMIC APPROACH ON SPORTS ORGANIZATIONS MANAGEMENT

ABORDAREA SISTEMICĂ A MANAGEMENTULUI ORGANIZAŢIILOR SPORTIVE SYSTEMIC APPROACH ON SPORTS ORGANIZATIONS MANAGEMENT ABORDAREA SISTEMICĂ A MANAGEMENTULUI ORGANIZAŢIILOR SPORTIVE SYSTEMIC APPROACH ON SPORTS ORGANIZATIONS MANAGEMENT Marcu Vasile 1, Buhaş Sorin 2 Rezumat Conceptul de sistem scoate în evidenţă interacţiunea,

More information

Curriculum vitae Europass

Curriculum vitae Europass Curriculum vitae Europass Informaţii personale Nume / Prenume TANASESCU IOANA EUGENIA Adresă(e) Str. G. Enescu Nr. 10, 400305 CLUJ_NAPOCA Telefon(oane) 0264.420531, 0745820731 Fax(uri) E-mail(uri) ioanatanasescu@usamvcluj.ro,

More information

Managementul stresului in organizatii. Alexandra Micu

Managementul stresului in organizatii. Alexandra Micu Managementul stresului in organizatii Alexandra Micu Despre ce vorbim? CHESTIONAR PENTRU EVALUAREA NIVELULUI DE STRES Bifeaza raspunsul care ti se potriveste printr-un X plasat in coloana corespunzatoare.

More information

Biraportul în geometria triunghiului 1

Biraportul în geometria triunghiului 1 Educaţia Matematică Vol. 2, Nr. 1-2 (2006), 3-10 Biraportul în geometria triunghiului 1 Vasile Berghea Abstract In this paper we present an interesting theorem of triangle geometry which has applications

More information

COMMON MISTAKES IN SPOKEN ENGLISH MADE BY ROMANIAN SPEAKERS

COMMON MISTAKES IN SPOKEN ENGLISH MADE BY ROMANIAN SPEAKERS COMMON MISTAKES IN SPOKEN ENGLISH MADE BY ROMANIAN SPEAKERS ANDREEA MACIU Abstract. The present paper aims at presenting several frequent mistakes that occur in spoken English on the grounds of either

More information

Universitatea Babeş-Bolyai Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării Anul universitar Semestrul I

Universitatea Babeş-Bolyai Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării Anul universitar Semestrul I Universitatea Babeş-Bolyai Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării Anul universitar 2015-2016 Semestrul I I. Informaţii generale despre curs Titlul disciplinei: Responsabilitate

More information

EMOŢII ÎN CONTEXT PRAGMATIC EMOTIONS IN PRAGMATIC CONTEXT. Lect.univ. Oana Maria PĂSTAE Universitatea Constantin Brâncuşi din Târgu-Jiu

EMOŢII ÎN CONTEXT PRAGMATIC EMOTIONS IN PRAGMATIC CONTEXT. Lect.univ. Oana Maria PĂSTAE Universitatea Constantin Brâncuşi din Târgu-Jiu EMOŢII ÎN CONTEXT PRAGMATIC EMOTIONS IN PRAGMATIC CONTEXT Lect.univ. Oana Maria PĂSTAE Universitatea Constantin Brâncuşi din Târgu-Jiu Lecturer Oana Maria PĂSTAE Constantin Brâncuşi University from Târgu-Jiu

More information

Stiluri de învăţare Introducere

Stiluri de învăţare Introducere Stiluri de învăţare Chestionar adaptat după Peter Honey şi Alan Mumford Introducere Acest chestionar este destinat să descopere care este/sînt stilul/stilurile tău/tale preferat(e) de învăţare. De-a lungul

More information

Cu ce se confruntă cancerul de stomac? Să citim despre chirurgia minim invazivă da Vinci

Cu ce se confruntă cancerul de stomac? Să citim despre chirurgia minim invazivă da Vinci Cu ce se confruntă cancerul de stomac? Să citim despre chirurgia minim invazivă da Vinci Opţiunile chirurgicale Cancerul de stomac, numit şi cancer gastric, apare atunci când celulele normale ies de sub

More information

PROIECT DE PROGRAMĂ PENTRU OPŢIONAL. Denumirea opţionalului: PREVENIREA ABANDONULUI ŞCOLAR. ESTE PROFESIA MEA! CUPRINS. Argument

PROIECT DE PROGRAMĂ PENTRU OPŢIONAL. Denumirea opţionalului: PREVENIREA ABANDONULUI ŞCOLAR. ESTE PROFESIA MEA! CUPRINS. Argument PROIECT DE PROGRAMĂ PENTRU OPŢIONAL Denumirea opţionalului: PREVENIREA ABANDONULUI ŞCOLAR. ESTE PROFESIA MEA! Tipul: C.D.S., construit; aria curriculară OM ŞI SOCIETATE Clasa: a VIII-a, a IX-a Număr de

More information

Lecţia 24 : Discutie cu profesori internationali

Lecţia 24 : Discutie cu profesori internationali Lecţia 24 : Discutie cu profesori internationali Dr. Rajan Sankaran (RS) Bună ziua şi bine aţi revenit! Astăzi avem o întâlnire unică de miercuri. Am cu mine patru prieteni foarte dragi şi excelenţi homeopaţi

More information

Minte Caracter şi Personalitate vol.1

Minte Caracter şi Personalitate vol.1 Minte Caracter şi Personalitate vol.1 Ellen G. White Copyright 2012 Ellen G. White Estate, Inc. Informaţii despre această carte Prezentare generală Această publicaţie epub este oferită de către Ellen

More information

Egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi

Egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi Egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi Prin egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi în relaţiile de muncă se înţelege accesul nediscriminatoriu la: - alegerea ori

More information

MEPDEV 2 nd : 2016 Central & Eastern European LUMEN International Conference - Multidimensional Education & Professional Development.

MEPDEV 2 nd : 2016 Central & Eastern European LUMEN International Conference - Multidimensional Education & Professional Development. The European Proceedings of Social & Behavioural Sciences EpSBS Future Academy ISSN: 2357-1330 MEPDEV 2 nd : 2016 Central & Eastern European LUMEN International Conference - Multidimensional Education

More information

DUMITRU BATÂR SOCIOLOGIA DEVIANŢEI SIBIU

DUMITRU BATÂR SOCIOLOGIA DEVIANŢEI SIBIU DUMITRU BATÂR SOCIOLOGIA DEVIANŢEI SIBIU - 2009 CUPRINS CAPITOLUL 1 SOCIOLOGIA ŞTIINŢĂ A SOCIETĂŢII... 7 1.1 Concepţii despre societate şi apariţia sociologiei ca ştiinţă... 7 1.2 Societatea umană obiect

More information

CALITATEA FORMĂRII ASISTENTULUI SOCIAL, CERINŢĂ A SERVICIILOR SOCIALE SPECIALIZATE

CALITATEA FORMĂRII ASISTENTULUI SOCIAL, CERINŢĂ A SERVICIILOR SOCIALE SPECIALIZATE CALITATEA FORMĂRII ASISTENTULUI SOCIAL, CERINŢĂ A SERVICIILOR SOCIALE SPECIALIZATE ELENA ZAMFIR ezamfir@gmail.com Abstract: In a world of globalization and growing competition, international and regional

More information

Mail Moldtelecom. Microsoft Outlook Google Android Thunderbird Microsoft Outlook

Mail Moldtelecom. Microsoft Outlook Google Android Thunderbird Microsoft Outlook Instrucțiunea privind configurarea clienților e-mail pentru Mail Moldtelecom. Cuprins POP3... 2 Outlook Express... 2 Microsoft Outlook 2010... 7 Google Android Email... 11 Thunderbird 17.0.2... 12 iphone

More information

RELAŢIA RESPONSABILITATE SOCIALĂ SUSTENABILITATE LA NIVELUL ÎNTREPRINDERII

RELAŢIA RESPONSABILITATE SOCIALĂ SUSTENABILITATE LA NIVELUL ÎNTREPRINDERII RELAŢIA RESPONSABILITATE SOCIALĂ SUSTENABILITATE LA NIVELUL ÎNTREPRINDERII Ionela-Carmen, Pirnea 1 Raluca-Andreea, Popa 2 Rezumat: În contextual crizei actuale şi a evoluţiei economice din ultimii ani

More information

CONCEPTE MANAGERIALE DE RELAŢII PUBLICE

CONCEPTE MANAGERIALE DE RELAŢII PUBLICE Concepte manageriale de relaţii publice 59 CONCEPTE MANAGERIALE DE RELAŢII PUBLICE M. Forfolea Universitatea Liberă Internaţională din Republica Moldova 1. EVOLUŢIA CONCEPTULUI DE RELAŢII PUBLICE Societatea

More information

Puterea lui Nu: Pentru că un cuvânt mic poate aduce sănătate, abundenţă şi fericire

Puterea lui Nu: Pentru că un cuvânt mic poate aduce sănătate, abundenţă şi fericire Puterea lui Nu: Pentru că un cuvânt mic poate aduce sănătate, abundenţă şi fericire Elogii pentru JAMES ALTUCHER James Altucher este ȋnfricoşător de inteligent. Stephen Dubner, autorul cărții Freakonomics

More information

Clasele de asigurare. Legea 237/2015 Anexa nr. 1

Clasele de asigurare. Legea 237/2015 Anexa nr. 1 Legea 237/2015 Anexa nr. 1 Clasele de asigurare Secţiunea A. Asigurări generale 1. accidente, inclusiv accidente de muncă şi boli profesionale: a) despăgubiri financiare fixe b) despăgubiri financiare

More information

COSTUL DE OPORTUNITATE AL UNUI STUDENT ROMÂN OPPORTUNITY COST OF A ROMANIAN STUDENT. Felix-Constantin BURCEA. Felix-Constantin BURCEA

COSTUL DE OPORTUNITATE AL UNUI STUDENT ROMÂN OPPORTUNITY COST OF A ROMANIAN STUDENT. Felix-Constantin BURCEA. Felix-Constantin BURCEA COSTUL DE OPORTUNITATE AL UNUI STUDENT ROMÂN Felix-Constantin BURCEA Abstract A face compromisuri implică întotdeauna a compara costuri şi beneficii. Ce câştigi reprezintă beneficiul, care de obicei depinde

More information

PROBLEME DE TEORIA NUMERELOR LA CONCURSURI ŞI OLIMPIADE

PROBLEME DE TEORIA NUMERELOR LA CONCURSURI ŞI OLIMPIADE PROBLEME DE TEORIA NUMERELOR LA CONCURSURI ŞI OLIMPIADE Corneliu Mănescu-Avram Nicuşor Zlota Lucrarea prezentata la Conferinta Anuala a SSMR din Romania, Ploiesti, 19-21 octombrie 2012 Abstract. This paper

More information

TEAM-BUILDING. 160 de activităţi dinamice (jocuri) pentru UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI. Centrul de Arte Marţiale şi Studii Asociate - CASA

TEAM-BUILDING. 160 de activităţi dinamice (jocuri) pentru UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI. Centrul de Arte Marţiale şi Studii Asociate - CASA UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI Centrul de Arte Marţiale şi Studii Asociate - CASA Şerban Derlogea Ghiocel Bota 160 de activităţi dinamice (jocuri) pentru TEAM-BUILDING Educaţie non-formală civică şi antreprenorială

More information

Anexa 2. Instrumente informatice pentru statistică

Anexa 2. Instrumente informatice pentru statistică Anexa 2. Instrumente informatice pentru statistică 2.1. Microsoft EXCEL şi rutina HISTO Deoarece Microsoft EXCEL este relativ bine cunoscut, inclusiv cu unele funcţii pentru prelucrări statistice, în acest

More information

Rigla şi compasul. Gabriel POPA 1

Rigla şi compasul. Gabriel POPA 1 Rigla şi compasul Gabriel POPA 1 Abstract. The two instruments accepted by the ancient Greeks for performing geometric constructions, if separately used, are not equally powerful. The compasses alone can

More information

Cateheză pentru copii Duminica Înfricosătoarei judecăţi (a Lăsatului sec de carne)

Cateheză pentru copii Duminica Înfricosătoarei judecăţi (a Lăsatului sec de carne) Cateheză pentru copii 1 Nivel:Preşcolari 4-6 ani Iisus a povestit un lucru foarte important. Iisus a spus că la sfârşitul lumii el va sta pe un tron şi va fi Împăratul şi Judecătorul care va decide care

More information

TTX260 investiţie cu cost redus, performanţă bună

TTX260 investiţie cu cost redus, performanţă bună Lighting TTX260 investiţie cu cost redus, performanţă bună TTX260 TTX260 este o soluţie de iluminat liniară, economică şi flexibilă, care poate fi folosită cu sau fără reflectoare (cu cost redus), pentru

More information

EXPERIENŢELE MUNCII ŞI DISCRIMINĂRII ROMILOR

EXPERIENŢELE MUNCII ŞI DISCRIMINĂRII ROMILOR FUNDAŢIA DESIRE pentru Deschidere şi Reflexie Socială Str. Vîntului nr. 35, 400221 Cluj, România Tel/Fax: +40-364/103613, +40-740-137561 e-mail: desire@femrom.ro ENIKŐ VINCZE, HAJNALKA HARBULA, CAMELIA

More information

SELF-ESTEEM IMPORTANT VECTOR IN PERSONAL AND PROFESSIONAL DEVELOPMENT. Elena Bîrsan, Assist. Prof., PhD, Ion Creangă University of Chişină, Moldova

SELF-ESTEEM IMPORTANT VECTOR IN PERSONAL AND PROFESSIONAL DEVELOPMENT. Elena Bîrsan, Assist. Prof., PhD, Ion Creangă University of Chişină, Moldova SELF-ESTEEM IMPORTANT VECTOR IN PERSONAL AND PROFESSIONAL DEVELOPMENT Elena Bîrsan, Assist. Prof., PhD, Ion Creangă University of Chişină, Moldova Abstract: The present study presents a recording about

More information

R.G.-1 REGULAMENTUL DE ORDINE INTERIOARĂ ÎN UNITATE. R O M Â N I A MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Statul Major General NECLASIFICAT. Exemplar nr.

R.G.-1 REGULAMENTUL DE ORDINE INTERIOARĂ ÎN UNITATE. R O M Â N I A MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Statul Major General NECLASIFICAT. Exemplar nr. R O M Â N I A MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Statul Major General Exemplar nr. R.G.-1 REGULAMENTUL DE ORDINE INTERIOARĂ ÎN UNITATE BUCUREŞTI - 2016-1 din 98 Şeful colectivului de elaborare: General de brigadă

More information

2. Autoconducerea. 2.1 Introducere. 2.2 Dezvoltarea conştiinţei de sine. Sugestii pentru training A învãţa sã înveţi

2. Autoconducerea. 2.1 Introducere. 2.2 Dezvoltarea conştiinţei de sine. Sugestii pentru training A învãţa sã înveţi . Autoconducerea Management.1 Introducere Un tânãr se poate afla adesea într-o poziţie de conducere într-o organizaţie de tineret nu pentru cã vrea sã fie manager, dar pentru cã el are posibilitatea sã

More information

Radu Lucian Alexandru

Radu Lucian Alexandru 1 Radu Lucian Alexandru Deschiderea Universului 2001 Copyright deţinut de Radu Lucian Alexandru Toate drepturile rezervate. E-mail: radu.lucian.alexandru@gmail.com Id Messenger: radu_lucian_alexandru@yahoo.com

More information

Voi face acest lucru în următoarele feluri. Examinând. modul în care muncesc consultanţii. pieţele pe care lucrează

Voi face acest lucru în următoarele feluri. Examinând. modul în care muncesc consultanţii. pieţele pe care lucrează Consultanţă pentru management Inţelegerea şi conducerea activităţii de consultanţă ca o afacere Voi face acest lucru în următoarele feluri Examinând modul în care muncesc consultanţii pieţele pe care lucrează

More information

Comunicarea în grupurile organizaţionale

Comunicarea în grupurile organizaţionale 82 Management Comunicarea în grupurile organizaţionale Ec. Monica RADU Abstract Organizational group can be defined as some persons between who exist interactive connections (functional, communication,

More information

Consumatorul şi loialitatea faţă de branduri

Consumatorul şi loialitatea faţă de branduri Raluca APETREI Consumatorul şi loialitatea faţă de branduri Abstract. My paper focuses on the relationship between consumers and brands and has as its starting point the fact that on the market there are

More information

Adriana Bădescu Codruţa Mirci Gabriela Bögre. Managementului Resurselor Umane - manualul profesionistului -

Adriana Bădescu Codruţa Mirci Gabriela Bögre. Managementului Resurselor Umane - manualul profesionistului - 7 Adriana Bădescu Codruţa Mirci Gabriela Bögre Managementului Resurselor Umane - manualul profesionistului - 8 Adriana Bădescu Codruţa Mirci Gabriela Bögre Managementului Resurselor Umane - manualul profesionistului

More information

Marketing politic. CURS (tematică & bibliografie) Specializarea Ştiinţe Politice, anul III

Marketing politic. CURS (tematică & bibliografie) Specializarea Ştiinţe Politice, anul III Marketing CURS (tematică & bibliografie) Specializarea Ştiinţe Politice, anul III Lect.dr. Corina Barbaros (corina.barbaros@uaic.ro) Obiectivele cursului: 1. Familiarizarea studenţilor cu modelele clasice

More information

ENVIRONMENTAL MANAGEMENT SYSTEMS AND ENVIRONMENTAL PERFORMANCE ASSESSMENT SISTEME DE MANAGEMENT AL MEDIULUI ŞI DE EVALUARE A PERFORMANŢEI DE MEDIU

ENVIRONMENTAL MANAGEMENT SYSTEMS AND ENVIRONMENTAL PERFORMANCE ASSESSMENT SISTEME DE MANAGEMENT AL MEDIULUI ŞI DE EVALUARE A PERFORMANŢEI DE MEDIU SISTEME DE MANAGEMENT AL MEDIULUI ŞI DE EVALUARE A PERFORMANŢEI DE MEDIU Drd. Alexandru TOMA, ASEM, (Bucureşti) Acest articol vine cu o completare asupra noţiunii de sistem de management al mediului, în

More information

PLAN OPERAŢIONAL PRIVIND PREVENIREA ŞI COMBATEREA FENOMENULUI VIOLENŢEI ÎN MEDIUL ŞCOLAR An şcolar

PLAN OPERAŢIONAL PRIVIND PREVENIREA ŞI COMBATEREA FENOMENULUI VIOLENŢEI ÎN MEDIUL ŞCOLAR An şcolar PLAN OPERAŢIONAL PRIVIND PREVENIREA ŞI COMBATEREA FENOMENULUI VIOLENŢEI ÎN MEDIUL ŞCOLAR An şcolar 2013-2014 OBIECTIV 1. Prevenirea si combaterea agresiunilor fizice, verbale sau de alta natură care se

More information

Teologie öi limbä. Înnoire, consecvenæä, conservatorism

Teologie öi limbä. Înnoire, consecvenæä, conservatorism Teologie öi limbä. Înnoire, consecvenæä, conservatorism Astăzi se vorbeşte tot mai des cu ceva întârziere, bineînţeles, la noi de contextualizare culturală şi de erori de judecată în teologia istorică.

More information

O VARIANTĂ DISCRETĂ A TEOREMEI VALORII INTERMEDIARE

O VARIANTĂ DISCRETĂ A TEOREMEI VALORII INTERMEDIARE O VARIANTĂ DISCRETĂ A TEOREMEI VALORII INTERMEDIARE de Andrei ECKSTEIN, Timişoara Numeroase noţiuni din analiza matematică au un analog discret. De exemplu, analogul discret al derivatei este diferenţa

More information

COMMUNICATING THE WOR(L)D (I) On Difficulties in Bible Translation - case study on the Tower of Babel -

COMMUNICATING THE WOR(L)D (I) On Difficulties in Bible Translation - case study on the Tower of Babel - COMMUNICATING THE WOR(L)D (I) On Difficulties in Bible Translation - case study on the Tower of Babel - Assistant Prof. Dr. Bianca-Oana HAN Petru Maior University of Târgu.-Mureş Abstract The present paper

More information

Minte, caracter, personalitate

Minte, caracter, personalitate Ellen G. White Minte, caracter, personalitate Sfaturi pentru sãnãtatea mintalã ºi spiritualã Volumul I Traducere Valentin Rusu Redactor Lucian Jarnea Coperta Dragoş Drumaş Toate drepturile rezervate Casei

More information

In Search of Cultural Universals: Translation Universals. Case Studies

In Search of Cultural Universals: Translation Universals. Case Studies In Search of Cultural Universals: Translation Universals. Case Studies Gabriela DIMA Abstract Knowledge of the world is disclosed under various shapes, among which language is the best representative.

More information