8. COOPERAREA TRANSFRONTALIERĂ ÎN DOMENIUL MEDIULUI, ENERGETICII ŞI TRANSPORTURILOR

Size: px
Start display at page:

Download "8. COOPERAREA TRANSFRONTALIERĂ ÎN DOMENIUL MEDIULUI, ENERGETICII ŞI TRANSPORTURILOR"

Transcription

1 8. COOPERAREA TRANSFRONTALIERĂ ÎN DOMENIUL MEDIULUI, ENERGETICII ŞI TRANSPORTURILOR 8.1. Protecţia mediului înconjurător Protecţia mediului înconjurător constituie o prioritate naţională care vizează în mod direct condiţiile de viaţă şi sănătate a populaţiei, realizarea intereselor socialeconomice, precum şi capacitatea de dezvoltare durabilă a societăţii pe viitor. Obiectivul general al protecţiei mediului în Republica Moldova este definit in Constituţia Republicii, Art. 37 (1) care stipulează dreptul fiecărei persoane la un mediu înconjurător neprimejdios din punct de vedere ecologic pentru viaţă şi sănătate, precum şi la produse alimentare şi obiecte de uz casnic inofensive". Concomitent prin Art. 37 (2) Statul garantează fiecărui om dreptul la accesul liber şi la răspândirea informaţiilor veridice privitoare la starea mediului natural, la condiţiile de viaţă, la calitatea produselor alimentare şi a obiectelor de uz casnic Cadrul instituţional Cadrul instituţional - nivelul naţional Parlamentul Republicii Moldova - Comisia pentru administrarea publică, ecologie şi dezvoltarea teritoriului: examinează şi adoptă Legi în domeniu, participă în comisii de lucru, etc. Guvernul Republicii Moldova Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale (MERN) înfiinţat anterior în 1988 ca Departamentul Protecţia Mediului Înconjurător şi Resurselor Naturale, reorganizat cu statut de Ministerul Mediului în 1998, actual restructurat în baza Hotărîrii Guvernului nr. 356 din cu privire la funcţiile de bază, structura şi efectivul limită ale MERN cu funcţiile de bază: elaborarea şi promovarea politicii de stat în domeniul protecţiei mediului şi utilizării raţionale a resurselor naturale. Subdiviziunile MERN includ: - Institutul Naţional de Ecologie (INECO): asigură activitatea ştiinţifică a Ministerului şi subdiviziunilor sale în domeniul protecţiei mediului. - Inspectoratul Ecologic de Stat: controlul privind respectarea prevederilor actelor legislative privind protecţia mediului şi utilizarea raţională a resurselor naturale, efectuarea expertizei ecologice de stat. - Serviciul Hidrometeorologic de Stat (inclusiv Centrul Monitoring Ecologic Integrat şi managementul informaţional din cadrul Direcţiei monitoring al calităţii mediului): asigură monitorizarea calităţii aerului, apei şi solului precum şi formularea măsurilor necesare pentru prevenirea poluării. Prin restructurarea actuală a autorităţii centrale pentru protecţia mediului şi resurse naturale Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale i-au fost atribuite funcţii suplimentare în elaborarea şi promovarea politicii în utilizarea durabilă a resurselor naturale, fiind redus numărul de personal cu 20%. Statele de personal aprobate (37 persoane) sunt insuficiente pentru elaborarea şi promovarea politicii în domeniul mediului, utilizării durabile a resurselor naturale, concomitent cu onorarea obligaţiunilor statului, asumate prin ratificarea a 18 convenţii internaţionale de mediu, care reglementează activităţile social-economice ale ţarii. Funcţionarea efectivă a 424

2 organelor de mediu depinde de pregătirea lor profesională şi prezenţa mecanismelor prin care ministerul îşi poate exercita funcţiile. Problemele de mediu afectează întreaga societate, avînd impact direct asupra sănătăţii populaţiei şi economiei naţionale. Prin urmare soluţionarea acestor probleme ţine de competenţa organelor publice centrale de specialitate. Actualmente în cadrul ministerelor ramurale nu există subdiviziuni sau cel puţin persoane abilitate cu funcţii de elaborare şi promovare a politicii de protecţie a mediului în ramura administrată. Cadrul instituţional nivel local: Agenţiile Ecologice Teritoriale ale Inspectoratului Ecologic de Stat; Organele administraţiei publice locale (primăriile) În conformitate cu legislaţia de mediu autorităţilor administraţie publice locale îi revine rolul responsabil în organizarea implementării la nivel local a politicii privind protecţia mediului şi utilizare raţională a resurselor naturale. De menţionat, că după reforma teritorial administrativă din anul 2003 au fost lichidate secţiile protecţia mediului, din cadrul consiliilor judeţene. Structura actuală a consiliilor raionale nu include subdiviziuni respective. Serviciilor ecologice raionale, conform funcţiilor abilitate le revine supravegherea şi controlul respectării legislaţiei de mediu de către agenţii economici locali. Autorităţile Administraţiei Publice Locale sunt responsabile de organizarea şi implementarea politicii de mediu în teritoriul administrat. Priorităţi pe termen scurt: desemnarea responsabililor cu funcţii de protecţia mediului înconjurător în cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale; asigurarea implementării principiilor subsidiarităţii şi proximităţii privind descentralizarea competenţelor şi responsabilităţilor de mediu în cadrul autorităţilor administraţiei publice locale prin crearea secţiilor de protecţie a mediului. Priorităţi pe termen mediu: întărirea capacităţii instituţionale ale autorităţii centrale pentru mediu şi resurse naturale prin majorarea efectivului pentru crearea secţiei legislative abilitată cu funcţii de transpunere a legislaţiei UE; stabilirea conlucrării intersectoriale în soluţionarea problemelor de mediu prin integrarea aspectului de mediu în strategiile de dezvoltare a tuturor ramurilor economiei naţionale, în special energetică, transport, industrie şi agricultură; crearea în cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale a subdiviziunilor abilitate cu funcţii de protecţie a mediului în ramura administrată Cadrul legislativ orizontal Bazele politicii de mediu în etapa de tranziţie la economia de piaţă au fost puse de Legea nr XII din privind protecţia mediului înconjurător. Această lege vizează în mod direct securitatea ecologică a populaţiei, utilizarea raţională a resurselor naturale, precum şi conservarea naturii şi protecţia mediului. Actualmente cadrul juridic în domeniul protecţiei mediului este alcătuit din mai 425

3 multe tratate şi convenţii internaţionale, legi şi de regulamente, instrucţiuni, hotărîri de guvern, etc., printre care sunt: Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa (Berna, 19 septembrie 1997), ratificată prin Hotărârea Parlamentului Nr XII din 23 iunie 1993; Convenţia privind evaluarea impactului asupra mediului înconjurător în context transfrontier (Espoo, 25 februarie 1991), ratificată prin Hotărârea Parlamentului Nr XII din 23 iunie 1993; Convenţia privind efectele transfrontiere ale accidentelor industriale (Helsinki, 17 martie 1992), ratificată prin hotărârea Parlamentului Nr XII din 23 iunie 1993; Convenţia privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apă transfrontiere şi a lacurilor internaţionale (Helsinki, 17 martie 1992), ratificată prin Hotărârea Parlamentului Nr XII din 23 iunie 1993; Convenţia privind diversitatea biologică (Rio de Janeiro, 5 iunie 1992), ratificată prin Hotărârea Parlamentului Nr. 457-XIII din 16 martie 1995; Convenţia cadru a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice CCNUSC (Rio de Janeiro, 12 iunie 1992), ratificată prin Hotărârea Parlamentului Nr. 404-XII din 12 iunie 1995; Convenţia privind poluarea transfrontieră a aerului la distanţe mari (Geneva, 13 noiembrie 1979), ratificată prin hotărârea Parlamentului Nr. 399-XIII din 9 iulie 1995; Convenţia privind protecţia stratului de ozon (Viena, 23 martie 1995), Protocolul de la Montreal referitor la substanţele ce distrug stratul de ozon (Montreal, 16 septembrie 1979), ratificată prin Hotărârea parlamentului Nr. 966-XII din 27 iulie 1996; Convenţia privind controlul asupra transportării transfrontiere a deşeurilor periculoase şi neutralizarea lor (Basel, 22 martie 1989), ratificată prin Hotărârea Parlamentului Nr XIII din 10 martie 1998; Convenţia naţiunilor Unite privind combaterea deşertificării în ţările afectate de secetă, ratificată prin Hotărârea Parlamentului Nr. 257-XIV din 24 decembrie 1998; Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea (Sofia, 26 iunie 1994), ratificată prin Hotărârea Parlamentului Nr. 323-XIV din 17 martie 1999; Convenţia privind accesul la informaţie, participarea publicului la procesul adoptării deciziilor şi accesul la justiţie privind problemele de mediu (Aarhus, 29 iunie 1998), ratificată prin Hotărârea Parlamentului Nr. 346-XIV din 7 aprilie 1999; Convenţia asupra zonelor umede de importanţă internaţională în special ca habitat al păsărilor acvatice (Ramsar, 1971), ratificată prin Hotărârea Parlamentului Nr. 504-XIV din 14 iulie 1999; Convenţia privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice (Bonn, 1979), Acordul privind conservarea liliecilor din Europa şi Acordul privind conservarea păsărilor migratoare de apă african-euro-asiatice, ratificate prin Hotărârea Parlamentului Nr XIV din 28 septembrie, 2000; Convenţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie (CITES), (Washington, 03 martie 1973), ratificată prin Hotărârea Parlamentului Nr XIV din 28 septembrie, 2000; 426

4 Convenţia privind poluanţii organici persistenţi, (Stockholm, 23 mai2001), ratificată prin Legea Nr.40 -XV din 19 februarie, 2004.Convenţia privind peisajul european (Florenţa, Italia 20 octombrie 2000) ratificată prin Hătărîrea Parlamentului Nr. 536 XV din 12 octombrie 2001; Convenţia de la Rotterdam privind procedura de consimţămînt în cunoştinţa de cauză aplicabilă anumitor produşi chimici periculoşi şi pesticidelor care fac obiectul comerţului internaţional (Rotterdam, Olanda, 10 septembrie 1998) ratificată prin Hotărîrea Parlamentului Nr. 389 XV din 25 noiembrie Codul funciar, nr. 828-XII din 25 decembrie 1991; Codul subsolului, nr.1511-xii din 15 iunie 1993; Codul apelor, nr.1532-xii din 22 iunie 1993; Codul silvic, nr.887-xiii din 21 iunie 1996; Legea privind protecţia mediului înconjurător, nr.1515-xii din 16 iunie 1993; Legea regnului animal, nr.439-xiii din 27 aprilie 1995; Legea cu privire la zonele şi fâşiile de protecţie a apelor, râurilor şi bazinelor de apă, nr.440-xiii din 27 aprilie 1995; Legea cu privire la resursele materiale secundare, nr787-xiii din 26 martie 1996; Legea privind principiile urbanismului şi amenajarea teritoriului, nr.835-xiii din 17 mai 1996; Legea privind expertiza ecologică şi evaluarea impactului asupra mediului înconjurător, nr.851-xiii din 29 mai 1996 ; Legea cu privire la resursele naturale, nr.1102-xiii din 6 februarie 1997; Legea cu privire la regimul produselor şi substanţelor nocive, nr.1236-xiii din 3 iulie 1997; Legea privind protecţia aerului atmosferic, nr XIII din 17 decembrie 1997; Legea cu privire la radioprotecţie şi securitatea nucleară, nr XIII din 24 decembrie 1997; Legea privind deşeurile de producţie şi menajere, nr XIII din 09 octombrie 1997; Legea cu privire la activitatea hidrometeorologică, nr XIII din 25 februarie 1998 ; Legea pentru modificarea şi completarea Legii privind protecţia mediului înconjurător, nr.1539-xiii 25 februarie 1998; Legea privind plata pentru poluarea mediului, nr XIII din 25 februarie 1998; Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat 1538-XIII din 25 februarie 1998; Legea cu privire la apa potabilă, nr. 272-XIV din 10 februarie 1999; Legea privind acordarea de licenţe pentru unele genuri de activitate Nr.332- XIV din 26 martie 1999; Legea cu privire la spaţiile verzi ale localităţilor urbane şi rurale, nr.591-xiv din 23 septembrie 1999; Legea privind tratatele internaţionale ale RM nr. 595-XIV din 24 septembrie 1999; Legea cu privire la protecţia plantelor, nr.612-xiv din 01 octombrie 1999; 427

5 Legea nucului, nr.658-xiv din 29 octombrie 1999; Legea turismului, Nr.798-XIV din 11 februarie 2000; Legea privind securitatea industrială a obiectelor industriale periculoase, nr. 803-XIV din 11 februarie 2000; Legea privind terenurile proprietatea publică şi delimitarea lor, nr.981-xiv din 11 mai 2000; Legea pentru ameliorarea prin împădurire a terenurilor degradate, nr.1041-xiv din 15 iunie 2000; Legea privind conservarea energiei, nr XIV din 13 iulie 2000; Legea privind accesul la informaţie nr. 982-XIV din 11 mai 2000; Legea privind securitatea biologică Nr. 755-XV din 21 decembrie 2001; Legea pentru ratificarea Protocolului privind poluanţii organici persistenţi şi a Protocolului privind metalele grele, nr XV din 25 aprilie 2002; Legea pentru ratificarea Protocolului de la Cartagena privind securitatea biologică, nr.1381-xv din 11 octombrie 2002; Legea pentru aderarea RM la Protocolul de la Kyoto, nr 29-XV din 13 februarie Luînd în consideraţie prevederile Legii privind protecţia mediului înconjurător, în baza căreia au fost elaborate legi pentru toate domeniile mediului, putem constata că actualmente Republica Moldova dispune de un cadru legislativ adecvat. Privită prin prisma dezvoltării durabile şi din perspectiva aderării a ţării la Uniunea Europeană se impune o abordare nouă a problemelor de mediu, conform convenţiilor şi acordurilor ratificate. Legislaţia europeană de mediu constituie astăzi un punct de reper pentru numeroase state în elaborarea legislaţiei naţionale de mediu şi reprezintă un model de colaborare între state. Procesul de armonizare a legislaţiei asumat prin ratificarea în anul 1998 de către Republica a Acordului de Parteneriat şi Cooperare între Republica Moldova şi Uniunea Europeană a fost iniţiat doar pentru un singur sector managementul deşeurilor. Deşi au fost întreprinşi deja paşi importanţi în direcţia aproximării legislaţiei de mediului, în care s au reflectat principiile de bază ale dreptului de mediu comunitar, mecanismul de implementare al acestuia rămîne a fi imperfect şi poartă un caracter mai mult declarativ. Un aspect pozitiv al legislaţiei existente este şi stipularea clară a procedurilor evaluării impactului activităţilor economice asupra mediului înconjurător, organizate la etapă de planificare a activităţii, conform Legii privind expertiza ecologică şi evaluarea impactului asupra mediului înconjurător, nr.851-xiii din 29 mai Problemele majore ale legislaţiei de mediu constau în caracterul declarativ ale acestora, băzăndu-se pe principii generale ale documentelor internaţionale, dar fără a avea o argumentare economică şi ştiinţifică a problemelor de mediul la nivel naţional. Acest lucru poate fi explicat de asemenea şi prin faptul că majoritatea actelor legislative de mediu au fost elaborate pînă a fi adoptată Legea nr. 780-XV din privind actele legislative. Cadrul legislativ de regulă, este elaborat de un grup mic de angajaţi ale ministerelor, în majoritatea cazurilor, ne fiind jurişti (angajarea juriştilor necesită resurse financiare, care nu se alocă din bugetul de stat). Din lipsa unei argumentări economice, inclusiv a estimării costului de implementare a actelor adoptate, cele din urmă nu au acoperire financiară, şi prin urmare nu pot fi realizate. De asemenea, se atestă lipsa mecanismului de aplicare a multor legi adoptate. Aceasta se explică prin 428

6 potenţialul redus a autorităţii centrale pentru promovarea consistentă al principiile de protecţie a mediului, prin fluctuaţia cadrelor din cauza salariilor mai mici (pe parcursul a patru ani salariile au rămas constante). Îndeosebi sunt declarative mecanismele economice de stimulare activităţilor de protecţie a mediului, inclusiv în domeniul gestionării deşeurilor. Art. 23 al Legii privind deşeurile de producţie şi menajere, nr din , prevede stabilirea taxelor preferentiale la impozitarea venitului provenit din colectarea şi furnizarea materiilor prime secundare (deşeurilor); alocarea fondurilor din bugetul de stat şi bugetele locale pentru realizarea măsurilor privind utilizarea şi prelucrarea deşeurilor; acordarea de inlesniri fiscale şi credite preferenţiale persoanelor fizice şi juridice care utilizeaza deşeurile iî calitate de materii prime. Cele menţionate mai sus sunt doar stipulări, fără a fi implementate de facto. De asemenea nu este reglementat (atât prin acte legislative, cât şi prin cele normative) mecanismul economic al perceperii plăţilor pentru colectarea speciilor florei spontane (în primul rând, al plantelor medicinale) şi a unor specii faunistice (insecte, melci, broaşte etc.). Principalele instrumente economice utilizate în ţară pentru protecţia mediului se referă la amenzi şi despăgubiri pentru prejudiciul cauzat, acordarea de autorizaţii şi drepturi de practicare a unor activităţi aferente valorificării resurselor naturale. Instrumentele nominalizate sunt puţin eficiente din cauza nivelurilor joase a acestora, precum şi din motivul că cadrul legal nu presupune măsuri drastice de constrângere în cazul neonorării la timp a obligaţiilor pentru prejudiciul cauzat mediului ambiant. Conform art. 174 al Tratatului CE, politica de mediu a comunităţii se bazează pe următoarele principii: - poluatorul plăteşte : cine provoacă daune mediului urmează să compenseze dauna în întregime; - acţiunii preventive e mai uşor să previi de cît să combaţi; - precauţia luarea măsurilor de precauţie în scopul prevenirii poluării; - integrarea politica de mediu devine o politică orizontală pentru alte politici comunitare; - proximitatea - presupune asumarea de către autorităţile locale a responsabilităţii privind managementul deşeurilor şi poluarea produsă în cadrul unei localităţi concrete; - subsidiaritatea - descentralizării competenţelor şi responsabilităţilor de mediu, centru nu intervine decît într-o manieră subsidiară, atunci cînd Statele Membre nu pot realiza în măsură suficientă unele acţiuni; - preţul reflectă cheltuielile preţurile bunurilor sau serviciilor trebuie să includă toate cheltuielile, inclusiv cele legate de impactul negativ asupra mediului. Legislaţia naţională conţine parţial primele 4 principii, ceea ce nu poate fi menţionat despre ultimele trei. Referitor la responsabilităţile de protecţie a mediului la nivel de autoritate publică locală aceste au fost atribuite, dar nu se realizează în practică pe motivul potenţialului uman şi financiar redus. Însă pînă astăzi în legislaţia de mediu nu este transpus principiul preţul reflectă cheltuielile, lipsesc mecanisme de aplicare a principilor declarate. Odată cu dezvoltarea politicii de mediu au fost adoptate un şir de instrumente financiare şi tehnice pentru reglementarea mediului: Programul LIFE, eco-etichetarea, auditul de mediu, cele mai bune tehnologii disponibile, sistemul de evaluare a 429

7 impactului asupra mediului a proiectelor publice şi private, criteriile aplicate de inspectoratele ecologice în statele membre pentru prevenirea şi controlul integrat al poluării, taxele la emisiile bioxidului de carbon şi energie. Legea nr XIII din privind plata pentru poluarea mediului are drept obiectiv crearea unui sistem de activitate economică în care devine neconvenabilă cauzarea oricărui prejudiciu mediului prin stabilirea anumitor taxe pentru poluatori. Aceste taxe sunt acumulate în Fondurile ecologice locale şi naţional, înfiinţate conform Legii privind protecţia mediului înconjurător nr XII din Resursele acumulate sunt gestionate conform Regulamentului privind fondurile ecologice, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 988 din , şi se utilizează inclusiv la crearea infrastructurii privind protecţia mediului. Cît priveşte compensarea daunelor cauzate mediului, în Codul Administrativ sunt stabilite amenzi calculate în salarii medii lunare, care însă nu reflectă nici pe departe valoarea reală a prejudiciului cauzat mediului. Majoritatea legilor ce reglementează administrarea componentelor mediului înconjurător includ stipulări generale privind responsabilitatea pentru starea mediului, fără a fi însoţite de un mecanism concret în acest domeniu. Deşi periodic se făceau amendamente la Codul Administrativ, aceasta se referă, în special la impunerea unor amenzi deluzorii pentru vătămarea, colectarea, vînarea sau capturarea unor specii de plante şi animale protejate de stat şi mai puţin la poluarea difuză a mediului, care poate avea efecte dintre cele mai grave asupra echilibrului ecologic şi asupra sănătăţii oamenilor. Noua redacţie a Codului Administrativ, inclusiv compartimentul protecţia mediului este discutată în Parlament pe parcursul a 3 ani. Această versiune conţine amenzi mult mai drastice, amenzi pînă la 500 de salarii medii, ce cu adevărat va realiza principiul poluatorul plăteşte. Necesitatea de a promova o politică unică în domeniul medului şi folosirii resurselor naturale, de a implementa cerinţele ecologice în procesul reformării economiei naţionale, orientarea politică spre integrare europeană au condiţionat revizuirea politicii de mediu şi elaborarea unui document conceptual nou în domeniu: Concepţia politicii de mediu, aprobat prin Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr. 605 XV din , care are următoarele obiective principale: prevenirea şi reducerea impactului negativ al activităţii economice asupra factorilor de mediu, resurselor naturale şi sănătăţii populaţiei în contextul dezvoltării durabile a ţării; asigurarea securităţii ecologice a ţării. Totodată, necesită a menţiona faptul că obiectivele acestei concepţii au un caracter general, fără a specifica domeniile prioritare. Concomitent cadrul juridic al protecţiei mediului este asistat de un şir de strategii şi programe naţionale. Un alt document strategic de dezvoltare a societăţii este Strategia Creştere Economică şi Ridicarea Sărăciei, aprobată recent. La compartimentul mediul şi utilizarea durabilă a resurselor naturale au fost fixate următoarele obiective: - prevenirea şi reducerea degradării resurselor naturale şi eficientizarea utilizării acestora; - menţinerea calităţii mediului ca factor ce asigură păstrarea sănătăţii şi calităţii vieţii; - crearea unui sistem eficient de monitorizare, prevenire şi compensare a pagubelor cauzate de calamităţile naturale. 430

8 Direcţiile prioritare de activitate în scopul realizării obiectivelor stabilite nu sunt clar definite, deoarece nu conţin indici de monitorizare. Bunăoară reducerea poluării resurselor acvatice, sau extinderea fondului forestier urmează a fi indicate concret cu cîte procente se va extinde fondul forestier. Totodată necesită a menţiona că nu toate compartimentele de mediu si-au găsit reflectare în SCERS, lipseşte total compartimentul protecţia aerului, gestionarea deşeurilor fiind reflectată parţial, nu sunt incluse acţiuni de implementare a convenţiilor internaţionale ratificate de ţară, etc. Extinderea Uniunii Europene de la 1 mai 2004 a determinat o schimbare istorică pentru Uniune în termeni politici, geografici şi economici, consolidînd în continuare interdependenţa politică şi economică dintre UE şi Moldova. Extinderea oferă UE şi Moldovei oportunitatea de a dezvolta o relaţie de continuă apropiere mergînd dincolo de cooperare, de a implica într-o măsură semnificativă integrarea economică şi de a aprofunda cooperarea politică. In acest context a fost aprobat Planul de acţiuni UE Moldova. Obiectivele de bază la capitolul Mediul sunt: - Întreprinderea măsurilor pentru asigurarea condiţiilor de bună guvernare bună a domeniului protecţiei mediului implementarea acestora ; - Întreprinderea activităţilor în vederea prevenirii degradării mediului, protecţiei sănătăţii populaţiei şi utilizării raţionale a resurselor naturale, în conformitate cu angajamentele Summit-ului de la Johannesburg; - Intensificarea colaborării în domeniul protecţiei mediului. Acţiunile ce vin să realizeze obiectivele stabilite nu sunt bine definite pe compartimentele de mediu, iar unele sunt foarte generale. Integrarea cerinţelor protecţiei mediului în reforma economică şi politică sectorială este de o importanţă primordială în etapa realizării reformelor profunde în toate domeniile social economice. Tratatul de la Amsterdam (1997) a întărit principiul dezvoltării durabile a mediului, menţionînd necesitatea abordării intersectoriale a mediului şi integrarea politicii de mediu în toate politicile de ramură. Astfel, de rînd cu programele de protecţie a mediului, au fost elaborate strategii şi programe de sector şi de ramură care includ şi măsuri de protecţie a mediului. În perioada , mare avantaj pentru Republica Moldova a avut procesul Un mediu pentru Europa, la care Republica Moldova este reprezentată la cel mai înalt nivel în organizaţiile internaţionale de mediu. Totodată necesită a menţiona şi faptul că majoritatea convenţiilor au fost ratificate anterior adoptării Legii nr. 595-XIV din privind tratatele internaţionale ale Republicii Moldova, care impune ratificarea convenţiei concomitent cu aducerea în concordanţă a legislaţiei naţionale cu prevederile acesteia. Din această cauză prevederile multor convenţii nu au fost transpuse în legislaţia naţională. De asemenea, se atestă lipsa unei conlucrării interministeriale la implementarea convenţiilor ratificate, fapt ce împiedică onorarea obligaţiunilor asumate de ţară. Actualmente sunt în derulare mai multe proiecte în domeniul implementării convenţiilor internaţionale, şi anume: - Proiectul GEF-PNUD Evaluarea la nivel naţional a necesităţilor pentru consolidarea capacităţii de management global a mediului prevede elaborarea planului Naţional de acţiuni pentru implementarea a trei convenţii (Convenţia privind diversitatea biologică, Convenţia privind schimbările climatice, Convenţia privind combaterea deşertificării în ţările afectate de secetă). - Proiectul BM/FGM Activităţile de promovare a implementării Convenţiei Stockholm privind poluanţii organici persistenţi în Republica Moldova are ca scop 431

9 elaborarea Planului naţional în domeniul menţionat, lunîd în consideraţie şi prevederile Convenţiei Basel şi Convenţiei Roterdam. Constituţia garantează, de asemenea, accesul publicului la informaţia veridică de mediu, prevedere pe cît de importantă, pe atît dificil de implementat în practică. Autorităţile publice sunt obligate să furnizeze informaţie despre starea mediului, despre calitatea produselor alimentare şi a obiectelor de uz casnic, precum şi despre măsurile întreprinse pentru redresarea situaţiei. Autoritatea centrală pentru mediu şi subdiviziunile subordonate prezintă informaţii anuale despre activitatea lor şi despre starea mediului înconjurător. Legea privind administraţia publică locală stipulează că deciziile primăriilor şi consiliilor executive raionale de interes public vor fu aduse la cunoştinţa publicului larg prin intermediul mijloacelor de informare în masă. Acest procedeu însă poartă mai mult un caracter sporadic, chiar contradictoriu uneori, în funcţie de furnizor. În cadrul MERN a fost creat Centrul Informaţional de Mediu, dotat cu tehnică de calcul şi multiplicare, conexiune la Internet, pagină Web şi bibliotecă. Aceste au fost posibile graţie susţinerii Guvernului Regatului Danemarcii prin intermediul proiectului Asistenţa acordată Republicii Moldova în implementarea Convenţiei de la Aarhus. Priorităţi în domeniul protecţie mediului. În linii generale se poate de constatat că din punct de vedere conceptual şi mai puţin din punct de vedere tehnic legislaţia naţională privind informarea publică este ajustată la prevederile legislaţiei europene. Priorităţi pe termen scurt: - elaborarea politicii de mediu cu stipularea unor obiective clar definite conform prevederilor convenţiilor internaţionale ratificate; Priorităţi pe termen mediu: elaborarea Planului de acţiuni în domeniul armonizării bazei legislative şi normative de mediu la directivele Uniunii Europene, cu estimarea costului implementării acestora; elaborarea noii redacţiei a Legii privind protecţia mediului înconjurător. elaborarea şi aprobarea Planului de Acţiuni în domeniul fortificării capacităţii privind implementarea integrată prevederilor convenţiilor de la Rio (3) în scopul utilizării durabile a resurselor naturale şi protecţia mediului global ; elaborarea mecanismelor de implementare a legislaţiei prin adoptarea regulamentelor, instrucţiunilor, ghidurilor, etc. Includerea prevederilor legate de stabilirea deducerilor din impozitul pe profit al întreprinderilor a cheltuielilor aferente activităţilor orientate spre protecţia sau restabilirea resurselor naturale, valorificare deşeurilor, etc. Revederea nivelului amenzilor şi despăgubirilor pentru prejudiciul cauzat mediului, pe direcţia sporirii numărului de salarii minime ce urmează a fi percepute pentru contravenţiile respective. fortificarea şi perfecţionarea cadrului legislativ ramural în corespundere cu exigenţele de protecţie a mediului; reviziuirea şi aprobarea standardelor şi indicilor de monitoring al stării mediului; Introducerea noilor indici şi standarde pentru domeniile neacoperite actual; 432

10 perfectarea cadrului instituţional de monitoring şi stocare a datelor în corespundere cu cerinţele internaţionale; dotarea Centrului Informaţional de Mediu cu facilităţi tehnice de difuzare a informaţiei de mediu. sporirea nivelului de cunoştinţe ecologice ale populaţiei, înlesnirea accesului la informaţii privind mediul ambiant şi participarea publicului la luarea deciziilor privind managementul resurselor naturale; elaborarea strategiei naţionale de educaţie ecologică; crearea centrelor locale de informare şi consultanţă ecologică Protecţia aerului atmosferic Schimbarea climei din ultimul deceniu impune fixarea obiectivelor tot mai stricte vis-a-vis de protecţia mediului. Emisiile gazelor cu efect de seră şi a substanţelor ce distrug stratul de ozon, a poluanţilor organici persistenţi şi a metalelor grele au alertat comunitatea mondială silind-o să întreprindă măsuri colective în elaborarea şi implementarea programelor de prevenire a poluării aerului. Conform aprecierilor experţilor efectuate în cadrul proiectului GEF-PNUD (MOL/97/G31/A/1G99) Asigurarea suportului Republicii Moldova în vederea pregătirii comunicării naţionale în corespundere cu obligaţiunile sale faţă de Convenţia Naţiunilor Unite privind Schimbarea Climei, precum şi conform calculelor suplimentare, îndeplinite de Inspectoratul Ecologic de Stat cu folosirea Manualului pe Inventarierea Emisiilor în atmosferă EMEP/CORYNAIR şi a datelor naţionale privind bilanţul termoenergetic şi indicii de producere, emisiile naţionale anuale antropice la următoarele substanţe în aerul atmosferic în anul 1998 s-au redus în comparaţie cu 1990: SOx de 8 ori, NOx aproximativ de 5 ori, COVNM aproximativ de 3 ori, CO de 3 ori, NH3 aproximativ de 2 ori. Actualmente indicii complecşi ai poluării atmosferei (IPA6) în republică au variat în anul 2002 de la 0,91 (mun. Bender) pînă la 11,23 (mun. Chişinău). Cel mai înalt grad de poluare a atmosferei, după concentraţiile medii anuale, a fost înregistrat: pentru suspensii solide 1,7 CMA; pentru dioxid de sulf 1,2 CMA; pentru dioxid de azot 1,5 CMA şi pentru formaldehidă 2,6 CMA în mun. Bălţi; pentru monooxidul de carbon 0,5 CMA în mun. Tiraspol; pentru fenol 0,8 CMA în mun. Chişinău şi pentru sulfaţii solubili 0.07 CMA în mun. Rîbniţa. Surse principale de poluare ale aerului sunt mijloacele de transport, sectorul energetic, cauzele fiind: utilizarea excesivă a mijloacelor uzate de transport, folosirea carburanţilor de calitate joasă, capacitatea redusă şi depăşită a instalaţiilor de purificarea emisiilor, utilizarea tehnologiilor de producere depăşite, lipsa unui monitoring al poluării aerului cu recuperare a prejudiciului cauzat. Competenţele în domeniul protecţiei aerului atmosferic, conform Capitolului II al Legii nr XIII din privind protecţia aerului atmosferic: Guvernul efectuează administrarea în domeniul protecţiei aerului atmosferic prin intermediul Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale, al Ministerului Sănătăţii, precum şi al autorităţilor administraţiei publice locale în conformitate cu legislaţia; - Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale elaborează şi promovează politica ecologică în domeniu; elaborează programele ecologice şi direcţiile prioritare privind protecţia aerului atmosferic; efectuează monitorizarea poluării aerului; etc.; 433

11 - Ministerul Sănătăţii promovează politica de asigurare a calităţii aerului corespunzătoare securităţii sănătăţii şi bunăstării oamenilor; stabileşte Concentraţiile Maxim Admisibile (CMA) de poluanţi şi gradul de influenţă fizică nocivă a acestora asupra aerului atmosferic; stabileşte dimensiunile zonelor de protecţie sanitară pentru obiectele cu surse de poluare chimică si fizică ai atmosferei; stabileşte Emisia Limitat Admisibilă (ELA) de microorganisme şi substanţe biologice; etc.; - autorităţile administraţiei publice locale elaborează măsurile de amenajare şi de creare a spaţiilor verzi în localităţi; asigură planificarea şi realizarea măsurilor de prevenire a acţiunilor nocive ale poluanţilor asupra aerului atmosferic; etc. Legea nr XIII din privind protecţia aerului atmosferic are drept obiective păstrarea purităţii şi ameliorarea calităţii aerului atmosferic, prevenirea şi reducerea efectelor nocive ale factorilor fizicii, chimicii, biologici, etc. Standardele pentru emisii de la sursele de poluare sunt specificate în GOST urile adoptate în perioada ex- sovetică, care diferă de cele aplicate în UE. Legea sus menţionată nu reflectă în măsura necesară prevederile convenţiilor internaţionale, inclusiv a directivelor UE. Reglementarea emisiilor în aerul atmosferic se efectuează prin stabilirea CMA, de poluanţi în atmosferă pentru diferite zone şi intervale timp, conform Listei CMA, aprobate de Ministerul Sănătăţii al URSS, iar pentru fiecare sursă de poluare staţionară se eliberează normativele emisiilor limitat admisibile în baza criteriului calităţii aerului cu evidenţa CMA a poluanţilor în aerul atmosferic al localităţilor. Calcularea ELA se efectuează conform Instrucţiuni pentru normarea degajărilor de substanţe poluante în aerul atmosferic. Spre deosebire convenţiile ratificate în domeniul menţionat, inclusiv directivele UE reglementează poluarea aerului prin stabilirea Valorii Limite de Emisii, bazându-se pe cele mai bune tehnici disponibile. În scopul ameliorării calităţii aerului a fost aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr din Programul de diminuare a poluării aerului de către mijloacele de transport auto, care propune un nou mod de soluţionare a problemelor abordate. Pentru asigurarea implementării prevederilor Convenţiei privind protecţia stratului de ozon a fost adoptată Hotărîrea Guvernului nr.1064 din privind Programului naţional de suprimare eşalonata a substanţelor ce distrug stratul de ozon în Republica Moldova. Prin intermediul proiectului Structura Instituţională pentru implementarea Protocolului de la Montreal în Moldova, susţinut de UNEP a fost perfecţionat sistemului informaţional privind colectarea, analiza şi transmiterea informaţiei despre activităţile întreprinse întru protecţia stratului de ozon; elaborat Regulamentul cu privire la regimul comercial şi reglementarea utilizării hidrocarburilor halogenate. Problema schimbărilor climaterice prezintă o deosebită importanţă pentru Republica Moldova, în acest sens a fost aprobată Hotărîrea Parlamentului nr. 404 XIII din pentru ratificarea Convenţia cadru a Naţiunilor Unite pentru schimbări climaterice. În cadrul primei comunicări naţionale au fost trasate principalele acţiuni de atenuare a impactului provocat de schimbările climaterice. În virtutea existenţei reglementărilor naţionale în domeniul protecţie mediului este insuficient reglementată problema constituirii unui mecanism de reducere a emisiilor gazelor cu efect de seră (GES). Pînă în prezent nu sunt adoptate acte normative speciale ce ar reglementa emisiile de GES, nu a fost adoptată o strategie concretă privind reducerea emisiilor de GES. 434

12 Ţinînd cont că prin Legea nr. 29-XV din a fost ratificat Protocolului Kyoto (adoptat la 11 decembrie 1997) este extrem de important ca Republica Moldova să preia experienţa altor ţari în elucidarea clară a poziţiei sale în implementarea mecanismului CDM în mod practic şi eficient. Proiectul regional GEF-UNDP Întărirea capacităţii pentru Îmbunătăţirii Inventarului Gazelor cu Efect de Seră (GES) are ca scop adaptarea metodologie IPCC 1996 privind estimarea emisiilor de GES la condiţiile naţionale, stabilirea unei echipe de experţi antrenaţi în estimarea emisiilor GES. Priorităţi pe termen scurt: - elaborarea şi aprobarea Regulamentului privind modul de efectuare a testării ecologice şi a controlului instrumental de stat al mijloacelor de transport auto; - realizarea măsurilor privind implementarea Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi şi Protocoalelor acesteia în strânsă coordonare cu punctul focal naţional al Convenţiei, inclusiv: a) aderarea Republicii Moldova la Protocolul din 1994 referitor la finanţarea pe termen lung a Programului de Cooperare în domeniul Monitorizării şi Evaluării Transportului Poluanţilor Atmosferici la Distanţe lungi în Europa (EMEP), luând în consideraţie prevederile art. 9 al acestei Convenţii; b) ratificarea Protocolului privind combaterea acidificării, eutroficării şi ozonului la nivelul solului, semnat de Republica Moldova în anul Priorităţi pe termen mediu: - elaborarea Programelor naţionale de implementare a Protocoalelor de la Aarhus privind poluanţii organici persistenţi şi metalelor grele, ratificate de Republica Moldova în anul 2002 în strânsă coordonare cu punctul focal naţional al Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi; - inventarierea surselor de poluare cu instituirea registrului de agenţi poluatori; - establishing of a priority pollutants list that are regulated, controlled, monitored, took evidence and reported on them; - crearea unui sistem unic integrat pentru efectuarea inventarierii emisiilor de poluanţi în atmosferă: cu impact asupra distrugerii stratului de ozon, eutroficare şi acidogeneratorilor, precursorilor de ozon troposferic, gazelor cu efect de seră, poluanţilor organici persistenţi, metalelor grele şi altor substanţe specifice, cu determinarea şi stabilirea unei abordări metodologice unice de dezvoltare a cadastrului şi raportării respective; - sporirea capacităţii laboratoarelor de aer pentru efectuarea cercetărilor şi dezvoltărilor ştiinţifice, controlului, monitoringului şi evaluării efectelor poluanţilor atmosferici asupra componentelor mediului şi ecosistemelor. - elaborare unui proiect nou de lege (sau modificarea legii existente) privind protecţia aerului atmosferic, care ar îngloba aspectele prioritare a actelor internaţionale ratificate, în cadrul Strategiei de aproximare a legislaţiei de mediu la directivele UE şi Planului de acţiuni respectiv; - elaborarea cadrului legal privind implementarea a proiectelor conform Mecanismului de dezvoltare ne-poluantă (Clean Development Mechanism) a 435

13 Protocolului de la Kyoto a Convenţiei Cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbarea Climei; - efectuarea unui studiu naţional de fezabilitate privind potenţialul implementării Mecanismului de dezvoltare ne-poluantă în Republica Moldova, cu identificarea potenţialului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pe sectoare, posibilităţilor de implementare a tehnologiilor prietenoase mediului, căilor de finanţare. - harmonizing the methodology of exhaust emissions inventorying with that of EU ( COPERT ); - increasing the financing of laboratory analysis concerning environment pollution observations Managementul deşeurilor şi a substanţelor periculoase Sporirea consumului în ultimele decenii a adus la creşterea globală a volumelor de deşeuri menajere solide. Omenirea zi de zi este chemată să contribuie la reducerea impactului cauzat naturii de activităţile umane. Volumul deşeurilor de producţie şi menajere acumulate constituie circa 6 mln. tone, inclusiv 12 mii tone deşeuri toxice. Salubrizarea localităţilor a fost şi continuă să rămînă o problemă dificilă. Fiecare localitate din ţară dispune actualmente de 1-2 gunoişti şi, de regulă acestea nu sînt amenajate conform standardelor de salubrizare. Suprafaţa rampelor de depozitare a deşeurilor în localităţile rurale şi urbane, conform datelor Inspectoratului Ecologic de Stat, constituie 1304 ha, iar conform Anuarului statistic al Moldovei doar 142, 6 ha sunt autorizate pentru depozitarea deşeurilor menajere solide în localităţile urbane. Ţinînd cont de raportul populaţiei urbane de 55,4% faţă de cea rurală de 45.6% constatăm că în localităţile rurale se manifestă o gestionare neadecvată a deşeurilor menajere prin extinderea suprafeţelor gunoiştilor neautorizate, care conduce la poluarea terenurilor arabile, inclusiv a apelor freatice. Gestionarea deşeurilor este reglementă de Legea nr XIII din privind deşeurile de producţie şi menajere, care stabileşte cadrul juridic al managementului deşeurilor în procesul de formare, acumulare, transportare, eliminare a acestora. Atribuţiile de bază privind gestionarea deşeurilor: - Guvernul organizează elaborarea şi aprobă Programul de stat de valorificare a deşeurilor de producţie şi menajere, asigură realizarea acestuia; coordonează pe linia gestionării deşeurilor activitatea ministerelor, departamentelor şi altor autorităţi subordonate; - Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale deţine rolul principal în elaborarea politicii în gestionarea deşeurilor; efectuează controlul de stat asupra respectării de către persoanele fizice şi juridice a legislaţiei privind gestionarea deşeurilor; eliberează şi retrage autorizaţiile pentru desfăşurarea activităţii de gestionare a deşeurilor; efectuează expertiza ecologică a programelor, schemelor, proiectelor de transportare, depozitare, prelucrare, neutralizare, recuperare, utilizare, înhumare şi distrugere a deşeurilor; - Ministerul Sănătăţii efectuează supravegherea sanitaro-epidemiologică a formării, transportării, depozitării, prelucrării, neutralizării, utilizării, înhumării şi distrugerii deşeurilor, ia deciziile privind prevenirea încălcărilor legislaţiei sanitare; stabileşte gradul de toxicitate a deşeurilor, elaborează Clasificatorul deşeurilor toxice şi metodicile de determinare a gradului de toxicitate; prezintă avizele privind 436

14 admisibilitatea şi condiţiile sanitaro-igienice de utilizare a produselor fabricate din deşeuri sau cu utilizarea acestora; - Autorităţile administraţiei publice locale asigură executarea pe teritoriile din subordine a legislaţiei privind gestionarea deşeurilor; efectuează coordonarea şi reglementarea economico-organizatorica a acţiunilor persoanelor fizice şi juridice, aflate pe teritoriile din subordine, în domeniul gestionării deşeurilor în vederea depistării şi reintroducerii lor maximale în circuitul economic; organizează colectarea şi evacuarea deşeurilor menajere, precum şi a celor ce aparţin micilor producători, afectează locurile pentru depozitarea lor; întocmesc şi ţin registrele locurilor de depozitare a deşeurilor; propagă prevederile legislaţiei privind gestionarea deşeurilor; - Persoanele fizice si juridice sînt obligate să utilizeze tehnologii nonpoluante, fără sau cu puţine deşeuri; să asigure colectarea şi sortarea deşeurilor în dependenţă de natura acestora (sticla, carton, masa plastica, metal, reziduuri alimentare etc.); să ţină evidenţa strictă a tuturor deşeurilor rezultate din activităţile lor de producţie; să repare integral prejudiciul cauzat mediului, sănătăţii populaţiei, în cazul nerespectării legislaţiei în domeniul gestionării deşeurilor; să pună la dispoziţia populaţiei orice informaţie privind situaţia în domeniul nominalizat. Evaluînd responsabilităţile privind gestionare deşeurilor putem afirma că rolul principal în elaborarea şi promovare politicii îi revine MERN, iar conform structurii actuale domeniul gestionării deşeurilor este administrat doar de o singură unitate. Soluţionarea problemelor gestionării deşeurilor va contribui şi la îmbunătăţirea situaţiei altor componente de mediu: aer, sol, apă, etc. prin urmare necesită a fi întărită capacitate instituţională a cestui domeniu. Hotărîrea Guvernului nr. 606 cu privire la aprobarea Programului naţional de valorificare a deşeurilor de producţie şi menajere din are ca scop valorificarea şi neutralizarea deşeurilor existente, minimizarea generării deşeurilor, introducerea colectării separate a deşeurilor menajere. În scopul prevenirii traficului ilegal al deşeurilor periculoase a fost elaborat Regulamentul privind controlul transportării transfrontiere a deşeurilor periculoase şi eliminarea acestora, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.637 din Concomitent transportarea substanţelor periculoase este reglementată de Acordul european privind traficul rutier internaţional de mărfuri periculoase (ADR), transpus în legislaţia naţională prin Hotărîrea Guvernului nr. 672 din În cadrul proiectului Lucrul de pregătire a armonizării legislaţiei de mediu din Republica Moldova în domeniul Controlului şi Prevenirii Integrate a Poluării şi Gestionării Deşeurilor la cea a UE finanţat de TACIS au fost examinate 20 de directive ale UE. Prevederile acestor directive au fost transpuse în proiectul Regulamentului privind gestionarea deşeurilor. Legea nr XIII din cu privire la regimul produselor şi substanţelor nocive stabileşte cadrul juridic al activităţilor în domeniul fabricării, depozitării, transportării şi utilizării produselor şi substanţelor nocive, al importului şi exportului lor, în scopul excluderii, reducerii sau prevenirii impactului acestor produse şi substanţe asupra omului şi asupra mediului înconjurător. Atribuţiile de bază în acest domeniu sunt divizate după cum urmează: - Guvernul adoptă hotărîri şi alte acte normative în probleme ce ţin de regimul produselor şi substanţelor nocive; - Ministerul Sănătăţii exercită controlul de stat asupra respectării legislaţiei privind regimul produselor şi substanţelor nocive; instituie, ţine şi actualizează 437

15 Registrul naţional al substanţelor chimice potenţial toxice; autorizează activităţile în domeniul utilizării produselor şi substanţelor nocive; - Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare exercită controlul departamental asupra respectării legislaţiei la gestionarea pesticidelor şi a îngrăşămintelor minerale; - Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale exercită controlul de stat asupra respectării legilor şi altor acte normative referitoare la protecţia mediului înconjurator în procesul de fabricare, depozitare, transportare, utilizare, neutralizare şi înhumare a produselor şi substanţelor nocive şi a deşeurilor lor; - Departamentul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Exceptionale în comun cu Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale coordonează şi supraveghează importul, exportul, transportarea, utilizarea şi neutralizarea produselor şi substanţelor nocive (chimice, biologice, explozive, inflamabile); înregistrează şi aprobă listele încărcăturilor periculoase; - Serviciul Standardizare şi Metrologie efectuează reglementarea de stat a chestiunilor ce ţin de asigurarea securităţii persoanelor care în activitatea lor vin în contact cu produse şi substanţe nocive. - Autorităţile administraţiei publice locale în comun cu autorităţile teritoriale pentru sănătate şi pentru mediu stabilesc perimetre pentru amplasarea depozitelor produselor şi substanţelor nocive; întocmesc anual listele agenţilor economici şi prezintă aceste liste spre aprobare autorităţilor centrale pentru situaţii excepţionale şi mediu; supraveghează, în comun cu autorităţile pentru agricultură, respectarea reglementărilor privind transportarea, depozitarea, păstrarea şi utilizarea pesticidelor şi îngrăşămintelor minerale. În scopul soluţionării problemei pesticidelor interzise şi inutilizabile, trecute în categoria deşeurilor, au fost elaborate şi aprobate mai multe hotărîri de guvern, care din lipsa resurselor financiare nu se realizau. Cea din urmă Hotărîre a Guvernului nr.1543 din are ca scop ambalarea şi concentrarea pesticidelor în fiecare raion, în depozite amenajate pentru a evita poluarea mediului ambiant şi asigurarea condiţiilor de păstrare şi neutralizarea ulterioară a pesticidelor inutilizabile şi interzise. Actualmente continuã lucrările de concentrare a deşeurilor de pesticide, cu susţinerea financiarã de la bugetul de stat şi din Fondul Ecologic Naţional. Conform ultimilor inventarieri sunt stocate în diverse depozite circa 1700 de tone de pesticide interzise şi inutilizabile. Pentru coordonarea lucrărilor de testare/demonstrare şi reglementarea modului de importare şi utilizare raţională a fertilizanţilor a fost fondată organizaţia specializată Centru de Stat pentru Testarea Produselor Chimice, Biologice şi de Creştere a Plantelor (a.1995). Tot în contextul reglementării importurilor, realizării şi utilizării raţionale a fertilizanţilor în cadrul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare a fost creată Direcţia Fertilizarea Solului (a.2000). Această structură statală coordonează în Republică activitatea firmelor importatoare de îngrăşăminte, coordonează cercetările ştiinţifice, efectuează instruirea fermierilor, specialiştilor în agricultură prin editarea literaturii de serviciu, organizarea de seminare, conştientizarea publicului prin intermediul surselor de informare în masă. Priorităţi pe termen scurt : probarea Regulamentului privind gestionarea deşeurilor; 438

16 inventarierea depozitelor de deşeuri menajere solide cu crearea bazei de date; elaborarea mecanismului de implementare a legislaţiei în domeniul a unui plan de acţiuni privind gestionarea deşeurilor de ambalaj; Priorităţi pe termen mediu: - elaborarea unui plan de armonizare a legislaţiei in domeniul deşeurilor la Directivele UE privind deşeurile; crearea unei subdiviziuni în cadrul MERN privind managementul deşeurilor; elaborarea mecanismului de implementare a art. 27 la Legea privind deşeurile de producere şi menajere promovarea implementării colectării separate a deşeurilor menajere solide; elaborarea concepţiei de organizare şi amplasare a rampelor de depozitare a deşeurilor menajere solide in localităţile Republicii Moldova promovarea implementării Schemei tehnologice tipice a depozitelor de deşeuri menajere solide: 3-5 mii; 10 mii locuitori. reactualizarea Programului Naţional de Valorificare (2000) a deşeurilor, ţinînd cont de prevederile directivelor UE Protecţia resurselor acvatice Reţeaua hidrografică a ţării constă din fluviul Nistru (630km) şi rîul Prut (695 km) 3621 râuri şi pârăie, inclusiv 7 au lungimea peste 100 km, 247 peste 10 km, 57 de lacuri cu suprafaţa oglinzii de 62.2 km2 şi circa 3000 iazuri şi rezervoare de acumulare, cu suprafaţa oglinzii apei 333 km2. Cele mai mari lacuri naturale sunt situate pe cursul răului Prut: Beleu 6.26 km2, Dracele 2.65 km2, Rotunda 2.08 km2, Fontan 1,16 km2 şi fluviu Nistru: Bîc 3.72 km2, Roş 1.6 km2, Nistru Vechi 1.86 km2. Pe teritoriul republicii sunt 82 rezervoare artificiale de apă, cele mai mari fiind Costeşti Stînca situat pe răul Prut cu un volum de acumulare 735 mln.m3 şi Dubăsari pe Nistru 277,4 mln.m3 apă. Principalele surse de alimentare cu apă a populaţiei sînt apele de suprafaţă şi subterane. Resurselor de apă de suprafaţă fluviului Nistru şi râului Prut le revin 54% şi respectiv 16% din volumul de consum al apelor, râurilor mici 7%, apelor subterane le revin 23%. Aprovizionarea cu apă se mai face din peste 7000 fântâni arteziene şi 132 mii fântâni din pânza freatică. Cu toate că sursele de poluare ale apelor naturale în prezent calitativ şi cantitativ sînt diminuate, calitatea apei în principalele rîuri ale ţării variază de la moderat poluată (f. Nistru, r. Prut) pînă la poluată (r. Răut, Bîc). Majoritatea resurselor de ape subterane nu corespund standardelor şi cerinţelor de calitate a apei potabile, avînd o concentraţie excesivă de substanţe chimice (fluor, fier, hidrogen sulfurat, cloruri, sulfaţi, mineralizare excesivă). În special este critică situaţia în mediul rural, unde populaţia utilizează apă din surse freatice. Numai 17% din populaţie are acces la surse centralizate de alimentare cu apă. Cauzele principale ale poluării resurselor acvatice sunt: deversarea apelor reziduale insuficient epurate din lipsa sau deteriorarea staţiilor de epurare a acestora, neamenajarea depozitelor de deşeuri menajere solide şi devastarea depozitelor de pesticide şi îngrăşăminte minerale, depozitarea nesancţionată a deşeurilor şi dejecţiilor animaliere în perimetre neamenajate, nerespectarea zonei şi fîşiilor de 439

DIRECTIVA HABITATE Prezentare generală. Directiva 92/43 a CE din 21 Mai 1992

DIRECTIVA HABITATE Prezentare generală. Directiva 92/43 a CE din 21 Mai 1992 DIRECTIVA HABITATE Prezentare generală Directiva 92/43 a CE din 21 Mai 1992 Birds Directive Habitats Directive Natura 2000 = SPAs + SACs Special Protection Areas Special Areas of Conservation Arii de Protecţie

More information

Press review. Monitorizare presa. Programul de responsabilitate sociala. Lumea ta? Curata! TIMISOARA Page1

Press review. Monitorizare presa. Programul de responsabilitate sociala. Lumea ta? Curata! TIMISOARA Page1 Page1 Monitorizare presa Programul de responsabilitate sociala Lumea ta? Curata! TIMISOARA 03.06.2010 Page2 ZIUA DE VEST 03.06.2010 Page3 BURSA.RO 02.06.2010 Page4 NEWSTIMISOARA.RO 02.06.2010 Cu ocazia

More information

LEGISLATIE EMAS si DE MEDIU

LEGISLATIE EMAS si DE MEDIU LEGISLATIE EMAS si DE MEDIU REGLEMENTARI UE - EMAS Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European si al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind participarea voluntara a organizatiilor la un

More information

ENVIRONMENTAL MANAGEMENT SYSTEMS AND ENVIRONMENTAL PERFORMANCE ASSESSMENT SISTEME DE MANAGEMENT AL MEDIULUI ŞI DE EVALUARE A PERFORMANŢEI DE MEDIU

ENVIRONMENTAL MANAGEMENT SYSTEMS AND ENVIRONMENTAL PERFORMANCE ASSESSMENT SISTEME DE MANAGEMENT AL MEDIULUI ŞI DE EVALUARE A PERFORMANŢEI DE MEDIU SISTEME DE MANAGEMENT AL MEDIULUI ŞI DE EVALUARE A PERFORMANŢEI DE MEDIU Drd. Alexandru TOMA, ASEM, (Bucureşti) Acest articol vine cu o completare asupra noţiunii de sistem de management al mediului, în

More information

Directive şi Regulamente cu standarde europene armonizate

Directive şi Regulamente cu standarde europene armonizate Directive şi Regulamente cu standarde europene armonizate Nr.Crt. Reglementarea comunitară Actul normativ naţional 1 Directiva 2000/9/CE Instalaţii de transport pe cablu pentru persoane HG 1009/25.06.2004

More information

Organismul naţional de standardizare. Standardizarea competenţelor digitale

Organismul naţional de standardizare. Standardizarea competenţelor digitale Organismul naţional de standardizare Standardizarea competenţelor digitale Legea 163/2015 OSS Oficiul de Stat de Standardizare 1953 IRS Institutul Român de Standardizare 1970 ASRO Asociaţia de Standardizare

More information

IMPLEMENTAREA DIRECTIVEI CADRU A APEI 2000/ 60/ EC IN BAZINUL HIDROGRAFIC MUREŞ

IMPLEMENTAREA DIRECTIVEI CADRU A APEI 2000/ 60/ EC IN BAZINUL HIDROGRAFIC MUREŞ IMPLEMENTAREA DIRECTIVEI CADRU A APEI 2000/ 60/ EC IN BAZINUL HIDROGRAFIC MUREŞ Rodica COLCERIU Administraţia Naţională APELE ROMANE, Administraţia Bazinală de Apă Mureş, Tg.Mureş, str.koteles Samuel,

More information

FISA DE EVIDENTA Nr 1/

FISA DE EVIDENTA Nr 1/ Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare -COMOTI Bdul Iuliu Maniu Nr. 220D, 061126 Bucuresti Sector 6, BUCURESTI Tel: 0214340198 Fax: 0214340240 FISA DE EVIDENTA Nr 1/565-236 a rezultatelor

More information

PLANUL DE IMPLEMENTARE DE LA JOHANNESBURG-2002 ŞI PRIORITĂŢILE SALE ÎN DOMENIUL APEI.

PLANUL DE IMPLEMENTARE DE LA JOHANNESBURG-2002 ŞI PRIORITĂŢILE SALE ÎN DOMENIUL APEI. PLANUL DE IMPLEMENTARE DE LA JOHANNESBURG-2002 ŞI PRIORITĂŢILE SALE ÎN DOMENIUL APEI. Prof. Dr. Ing. Ioan JELEV Planul de Implementare de la Johannesburg este rezultatul unui proces îndelungat de negocieri

More information

SCHEMA ECO-COMUNITARĂ DE MANAGEMENT DE MEDIU ŞI AUDIT (EMAS) INSTRUMENT ÎN EVALUAREA PERFORMANŢELOR DE MEDIU ALE ORGANIZAŢIILOR NAŢIONALE

SCHEMA ECO-COMUNITARĂ DE MANAGEMENT DE MEDIU ŞI AUDIT (EMAS) INSTRUMENT ÎN EVALUAREA PERFORMANŢELOR DE MEDIU ALE ORGANIZAŢIILOR NAŢIONALE CERCETARE, EDUCAŢIE, ÎNVĂŢĂMÂNT TEHNIC SCHEMA ECO-COMUNITARĂ DE MANAGEMENT DE MEDIU ŞI AUDIT (EMAS) INSTRUMENT ÎN EVALUAREA PERFORMANŢELOR DE MEDIU ALE ORGANIZAŢIILOR NAŢIONALE Ş. l. dr.ing. Ion DURBACĂ,

More information

PLAN OPERAŢIONAL PRIVIND PREVENIREA ŞI COMBATEREA FENOMENULUI VIOLENŢEI ÎN MEDIUL ŞCOLAR An şcolar

PLAN OPERAŢIONAL PRIVIND PREVENIREA ŞI COMBATEREA FENOMENULUI VIOLENŢEI ÎN MEDIUL ŞCOLAR An şcolar PLAN OPERAŢIONAL PRIVIND PREVENIREA ŞI COMBATEREA FENOMENULUI VIOLENŢEI ÎN MEDIUL ŞCOLAR An şcolar 2013-2014 OBIECTIV 1. Prevenirea si combaterea agresiunilor fizice, verbale sau de alta natură care se

More information

Clasele de asigurare. Legea 237/2015 Anexa nr. 1

Clasele de asigurare. Legea 237/2015 Anexa nr. 1 Legea 237/2015 Anexa nr. 1 Clasele de asigurare Secţiunea A. Asigurări generale 1. accidente, inclusiv accidente de muncă şi boli profesionale: a) despăgubiri financiare fixe b) despăgubiri financiare

More information

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru Proiect nr. 154/323 cod SMIS 4428 cofinanțat de prin Fondul European de Dezvoltare Regională Investiții pentru viitorul dumneavoastră. Programul Operațional

More information

GUVERNUL ROMÂNIEI. Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

GUVERNUL ROMÂNIEI. Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE privind modificarea anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi a anexei nr.

More information

LEGE nr. 211 din 15 noiembrie 2011 privind regimul deşeurilor - REPUBLICARE *)

LEGE nr. 211 din 15 noiembrie 2011 privind regimul deşeurilor - REPUBLICARE *) LEGE nr. 211 din 15 noiembrie 2011 privind regimul deşeurilor - REPUBLICARE *) CAPIT OLUL 1: Dispoziţii generale Art. 1 Prezenta lege stabileşte măsurile necesare pentru protecţia mediului şi a sănătăţii

More information

MANAGEMENTUL MEDIULUI ȘI DEZVOLTAREA DURABILĂ

MANAGEMENTUL MEDIULUI ȘI DEZVOLTAREA DURABILĂ MANAGEMENTUL MEDIULUI ȘI DEZVOLTAREA DURABILĂ Gabriela CAZAN ENVIRONMENTAL MANAGEMENT AND SUSTAINABLE DEVELOPMENT International Standardization Organization (ISO) supports organizations to meet the challenges

More information

Creating opportunities for all Creând oportunităţi pentru toţi

Creating opportunities for all Creând oportunităţi pentru toţi Creating opportunities for all Creând oportunităţi pentru toţi Creating opportunities for all Creând oportunităţi pentru toţi preface Preface Prefaţă prefaţă The Republic of Moldova proclaimed its independence

More information

PROIECTUL: iei publice. Cod SMIS: 26932

PROIECTUL: iei publice. Cod SMIS: 26932 PROIECTUL: Îmbunătățirea capacității ii administrației iei publice de măsurare a performanțelor elor administrative baze de date, metodologii, instrumente de modernizare şi i standardizare a tehnicilor

More information

Hotărârea Guvernului nr. 870 din 6 noiembrie 2013 privind aprobarea Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor

Hotărârea Guvernului nr. 870 din 6 noiembrie 2013 privind aprobarea Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor Hotărârea Guvernului nr. 870 din 6 noiembrie 2013 privind aprobarea Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor 2014-2020 ART. 1 Se aprobă Strategia naţională de gestionare a deşeurilor 2014-2020,

More information

Raport de mediu STRATEGIA NAŢIONALĂ ŞI PLANUL NAŢIONAL DE ACŢIUNE PENTRU GESTIONAREA SITURILOR CONTAMINATE DIN ROMÂNIA

Raport de mediu STRATEGIA NAŢIONALĂ ŞI PLANUL NAŢIONAL DE ACŢIUNE PENTRU GESTIONAREA SITURILOR CONTAMINATE DIN ROMÂNIA Raport de mediu STRATEGIA NATIONALĂ ŞI PLANUL NAŢIONAL DE ACTIUNE PENTRU GESTIONAREA SITURILOR Elaborator: dr.ing.cornel FLOREA GABRIAN MINISTERUL MEDIULUI ŞI SCHIMBARILOR CLIMATICE 2013 dr.ing.cornel

More information

Capitolul I art.1, art.2, art.3, art.4, art.5 si art.6 si Capitolul V art.21, art.22, art.26, art.27 si art.28

Capitolul I art.1, art.2, art.3, art.4, art.5 si art.6 si Capitolul V art.21, art.22, art.26, art.27 si art.28 Analiza Proiectului de Ordin privind modificarea Ordinului ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 578/2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contributiilor si taxelor datorate la Fondul

More information

PLANUL LOCAL DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A ORAŞULUI PUCIOASA

PLANUL LOCAL DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A ORAŞULUI PUCIOASA PLANUL LOCAL DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A ORAŞULUI PUCIOASA 2007 2013 MARTIE 2006 PRIMĂRIA PUCIOASA 1. CUPRINS 1. Cuprins........ 1 2. Introducere....... 3 3. Colectivul de redactare.. 4 4. Contextul

More information

GRAFURI NEORIENTATE. 1. Notiunea de graf neorientat

GRAFURI NEORIENTATE. 1. Notiunea de graf neorientat GRAFURI NEORIENTATE 1. Notiunea de graf neorientat Se numeşte graf neorientat o pereche ordonată de multimi notată G=(V, M) unde: V : este o multime finită şi nevidă, ale cărei elemente se numesc noduri

More information

STRATEGIA NAŢIONALĂ DE GESTIONARE A DEŞEURILOR MINISTERUL MEDIULUI ŞI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE

STRATEGIA NAŢIONALĂ DE GESTIONARE A DEŞEURILOR MINISTERUL MEDIULUI ŞI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE STRATEGIA NAŢIONALĂ DE GESTIONARE A DEŞEURILOR MINISTERUL MEDIULUI ŞI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE Pagina 1 din 60 ianuarie 2013 CUPRINS CUVÂNT ÎNAINTE... 5 1. INTRODUCERE... 6 1.1. Scopul Strategiei Naţionale

More information

FISA DE EVIDENTA Nr 2/

FISA DE EVIDENTA Nr 2/ Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare -COMOTI Bdul Iuliu Maniu Nr. 220D, 061126 Bucuresti Sector 6, BUCURESTI Tel: 0214340198 Fax: 0214340240 FISA DE EVIDENTA Nr 2/565-237 a rezultatelor

More information

Aplicatii ale programarii grafice in experimentele de FIZICĂ

Aplicatii ale programarii grafice in experimentele de FIZICĂ Aplicatii ale programarii grafice in experimentele de FIZICĂ Autori: - Ionuț LUCA - Mircea MIHALEA - Răzvan ARDELEAN Coordonator științific: Prof. TITU MASTAN ARGUMENT 1. Profilul colegiului nostru este

More information

Anexa 2.49 PROCEDURA ANALIZA EFECTUATĂ DE MANAGEMENT

Anexa 2.49 PROCEDURA ANALIZA EFECTUATĂ DE MANAGEMENT Anexa 2.49 PROCEDURA UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIŞTE COD: PROCEDURĂ OPERAŢIONALǍ Aprobat: RECTOR, Prof. univ. dr. ION CUCUI Responsabilităţi. Nume, prenume Funcţia Semnătura Elaborat Conf. univ. dr.

More information

VISUAL FOX PRO VIDEOFORMATE ŞI RAPOARTE. Se deschide proiectul Documents->Forms->Form Wizard->One-to-many Form Wizard

VISUAL FOX PRO VIDEOFORMATE ŞI RAPOARTE. Se deschide proiectul Documents->Forms->Form Wizard->One-to-many Form Wizard VISUAL FOX PRO VIDEOFORMATE ŞI RAPOARTE Fie tabele: create table emitenti(; simbol char(10),; denumire char(32) not null,; cf char(8) not null,; data_l date,; activ logical,; piata char(12),; cap_soc number(10),;

More information

R O M Â N I A MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE PLANUL STRATEGIC AL MINISTERULUI MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE PENTRU PERIOADA

R O M Â N I A MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE PLANUL STRATEGIC AL MINISTERULUI MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE PENTRU PERIOADA R O M Â N I A MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE PLANUL STRATEGIC AL MINISTERULUI MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE PENTRU PERIOADA 2007 2009 COMPONENTA I - MANAGEMENT CUPRINS Mandatul Ministerului

More information

EMITENT: GUVERNUL ROMÂNIEI PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 331 din 16 aprilie 2018

EMITENT: GUVERNUL ROMÂNIEI PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 331 din 16 aprilie 2018 HOTĂRÂRE Nr. 191/2018 din 4 aprilie 2018 pentru aprobarea Strategiei naţionale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă pentru perioada 2018-2020 EMITENT: GUVERNUL ROMÂNIEI PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL

More information

Curriculum vitae Europass

Curriculum vitae Europass Curriculum vitae Europass Informaţii personale Nume / Prenume TANASESCU IOANA EUGENIA Adresă(e) Str. G. Enescu Nr. 10, 400305 CLUJ_NAPOCA Telefon(oane) 0264.420531, 0745820731 Fax(uri) E-mail(uri) ioanatanasescu@usamvcluj.ro,

More information

Securitatea şi Sănătatea. în utilizarea Produselor Chimice la locul de muncă

Securitatea şi Sănătatea. în utilizarea Produselor Chimice la locul de muncă Securitatea şi Sănătatea în utilizarea Produselor Chimice la locul de muncă Ziua Internaţională a securităţii şi sănătăţii în muncă 28 aprilie 2014 Copyright Organizaţia Internaţională a Muncii 2014 Prima

More information

PROGRAMUL DE DEZVOLTARE STRATEGICĂ AL BIROULUI NAŢIONAL DE STATISTICĂ. (PDS al BNS)

PROGRAMUL DE DEZVOLTARE STRATEGICĂ AL BIROULUI NAŢIONAL DE STATISTICĂ. (PDS al BNS) Aprobat prin Hotărîrea Colegiului BNS nr.26 din 29.12.2011 PROGRAMUL DE DEZVOLTARE STRATEGICĂ AL BIROULUI NAŢIONAL DE STATISTICĂ (PDS al BNS) 2012 2014 CUPRINS ÎNTRODUCERE.. 3 1. MISIUNEA, VIZIUNEA ŞI

More information

POLITICI ŞI STRATEGII DE ASIGURARE A CALITĂŢII ÎN CADRUL UAD

POLITICI ŞI STRATEGII DE ASIGURARE A CALITĂŢII ÎN CADRUL UAD POLITICI ŞI STRATEGII DE ASIGURARE A CALITĂŢII ÎN CADRUL UAD Dată emitere: februarie 2013 Dată revizuire 1: Dată revizuire 2: Acest document - cadru stabileşte politicile şi strategiile de asigurare a

More information

Soluţii complete. Găsim soluţia potrivită pentru afacerea ta. contabilitate, consultanţă, evaluări. Sibiu, Cluj Napoca, Rm. Vâlcea

Soluţii complete. Găsim soluţia potrivită pentru afacerea ta. contabilitate, consultanţă, evaluări. Sibiu, Cluj Napoca, Rm. Vâlcea contabiliţăţi complete, evaluări Găsim soluţia potrivită pentru afacerea ta. Soluţii complete contabilitate, consultanţă, evaluări Sibiu, Cluj Napoca, Rm. Vâlcea http://www.financiargrup.ro contact@financiargrup.ro

More information

Criterii pentru validarea tezelor de doctorat începute în anul universitar 2011/2012

Criterii pentru validarea tezelor de doctorat începute în anul universitar 2011/2012 CNATCDU - Panel 4 - Stiinte juridice Criterii pentru validarea tezelor de doctorat începute în anul universitar 2011/2012 1. Între temă, titlu şi conţinutul tezei există concordanţă. 2. Tema tezei este

More information

R O M Â N I A MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE. Universitatea Naţională de Apărare Carol I. PLANUL OPERAŢIONAL

R O M Â N I A MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE. Universitatea Naţională de Apărare Carol I. PLANUL OPERAŢIONAL R O M Â N I A MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Universitatea Naţională de Apărare Carol I Nr din PLANUL OPERAŢIONAL AL UNIVERSITĂŢII NAŢIONALE DE APĂRARE Carol I PENTRU ANUL UNIVERSITAR 2018-2019 Aprobat

More information

Planificare strategică

Planificare strategică 2014 Strategia de dezvoltare socio-economică a județului Iași pentru perioada 2014-2020 Planificare strategică GEA Strategy&Consulting SA 0 Strategia de dezvoltare socio-economică a județului Iași pentru

More information

LABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE)

LABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE) LABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE) I. Scopul Laboratorului: Îşi propune să participe la analiza teoretică şi investigarea practică

More information

Hotarirea 739/2016 M.Of. 831 bis din 20-oct-2016

Hotarirea 739/2016 M.Of. 831 bis din 20-oct-2016 Hotarirea 739/2016 M.Of. 831 bis din 20-oct-2016 HOTĂRÂRE nr. 739 din 5 octombrie 2016 aprobarea Strategiei naţionale privind schimbările şi creşterea economică bazată pe emisii reduse de carbon perioada

More information

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Transilvania din Braşov

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Transilvania din Braşov Particularităţi ale monitorizării şi evaluării interne a activităţilor de instruire desfăşurate în format blended-learning, într-un proiect educaţional - aspecte specifice ale proiectului EDUTIC Gabriel

More information

LEGEA 95/ Reforma în domeniul sănătății - contributii obligatorii - CFNET Finante Taxe

LEGEA 95/ Reforma în domeniul sănătății - contributii obligatorii - CFNET Finante Taxe LEGEA 95/2006 - Reforma în domeniul sănătății - contributii obligatorii - CFNET Finante Taxe static.cfnet.ro /media/2010/01/2013-legea-95-2006-actualizata-cfnet.html LEGEA 95/2006 ACTUALIZATA 2013-06 iulie

More information

Standardele pentru Sistemul de management

Standardele pentru Sistemul de management Standardele pentru Sistemul de management Chişinău, 2016 Ce este Sistemul de management al calităţii? Calitate: obţinerea rezultatelor dorite prin Management: stabilirea politicilor şi obiectivelor şi

More information

PROGRAMUL DE REALIZARE în anii a proiectului Crearea segmentelor reţelei transport date în baza implementării tehnologiei 1Gbps

PROGRAMUL DE REALIZARE în anii a proiectului Crearea segmentelor reţelei transport date în baza implementării tehnologiei 1Gbps Anexa 1 la Contractul privind finanţarea şi realizarea proiectului de transfer tehnologic nr. 76T din 2009 PROGRAMUL DE REALIZARE în anii 2008-2009 a proiectului Crearea segmentelor reţelei transport date

More information

CLUJUL VERDE (DEZVOLTARE DURABILĂ) PLANIFICAREA STRATEGICĂ A MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA POLITICI DE MEDIU -

CLUJUL VERDE (DEZVOLTARE DURABILĂ) PLANIFICAREA STRATEGICĂ A MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA POLITICI DE MEDIU - CLUJUL VERDE (DEZVOLTARE DURABILĂ) PLANIFICAREA STRATEGICĂ A MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA 2014-2020 - POLITICI DE MEDIU - 2014 1 Cuprins: 1. Introducere. Viziune strategică... 3 2. Baza de informaţii şi metodologia

More information

O administraţie dinamică pentru o agricultură durabilă şi un spaţiu rural prosper

O administraţie dinamică pentru o agricultură durabilă şi un spaţiu rural prosper O administraţie dinamică pentru o agricultură durabilă şi un spaţiu rural prosper Aderarea la Uniunea Europeană a adus numeroase beneficii agriculturii şi zonelor rurale din România. În ultima perioadă,

More information

Application form for the 2015/2016 auditions for THE EUROPEAN UNION YOUTH ORCHESTRA (EUYO)

Application form for the 2015/2016 auditions for THE EUROPEAN UNION YOUTH ORCHESTRA (EUYO) Application form for the 2015/2016 auditions for THE EUROPEAN UNION YOUTH ORCHESTRA (EUYO) Open to all born between 1 January 1990 and 31 December 2000 Surname Nationality Date of birth Forename Instrument

More information

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ DETALIATĂ A AUTORITĂŢII NAŢIONALE SANITARE VETERINARE ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR VICEPREŞEDINTE SUBSECRETAR DE STAT

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ DETALIATĂ A AUTORITĂŢII NAŢIONALE SANITARE VETERINARE ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR VICEPREŞEDINTE SUBSECRETAR DE STAT STRUCTURA ORGANIZATORICĂ DETALIATĂ A AUTORITĂŢII NAŢIONALE Anexa nr. 1 la Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitar - veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 48/2018 CONSILIUL ŞTIINŢIFIC

More information

Pro-active environmental strategies, main source of competitive advantage within economic organizations

Pro-active environmental strategies, main source of competitive advantage within economic organizations 271 Pro-active environmental strategies, main source of competitive advantage within economic organizations Strategiile de mediu pro-active, sursă principală de avantaj competitiv la nivelul organizaţiilor

More information

GREEN ECONOMY AND CLIMATE CHANGE PREVENTION CYCLE

GREEN ECONOMY AND CLIMATE CHANGE PREVENTION CYCLE Andreea CONSTANTINESCU Institutul de Economie Naţională, Academia Română GREEN ECONOMY AND CLIMATE CHANGE PREVENTION CYCLE Theoretical article Keywords Green economy, Climate change, Green growth, Sustainable

More information

Ordinul 1503/2017 M.Of din 28-dec-2017

Ordinul 1503/2017 M.Of din 28-dec-2017 ORDIN nr. 1503 din 18 decembrie 2017 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 578/2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contribuţiilor şi taxelor

More information

Etapele implementării unui sistem de management de mediu într-o organizaţie

Etapele implementării unui sistem de management de mediu într-o organizaţie Etapele implementării unui sistem de management de mediu într-o organizaţie Conf.univ.dr. Cibela NEAGU Universitatea ARTIFEX Bucureşti Lector univ dr. Aurel NEAGU Academia de Poliţie Al.I.Cuza Bucureşti

More information

COP 10 Decizia X/2. X/2. Plan Strategic pentru Biodiversitate

COP 10 Decizia X/2. X/2. Plan Strategic pentru Biodiversitate COP 10 Decizia X/2 X/2. Plan Strategic pentru Biodiversitate 2011-2020 PLAN STRATEGIC PENTRU BIODIVERSITATE 2011-2020 ŞI ŢINTELE AICHI PENTRU BIODIVERSITATE "Trăind în armonie cu natura" 1. Scopul Planului

More information

Register your product and get support at www.philips.com/welcome Wireless notebook mouse SPM9800 RO Manual de utilizare a c b d e f g RO 1 Important Câmpurile electronice, magnetice şi electromagnetice

More information

Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Infrastructura Națională pentru Informații Spațiale

Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Infrastructura Națională pentru Informații Spațiale Strategia Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară 2013 2017 1. Abrevieri Abreviere ANCPI OCPI CNC DCIA DSIG DMP DJRU DPI DI DCG DE SAI SRP E-Terra GNSS INIS INSPIRE SGG RELUAT REMIS ROMPOS

More information

Curriculum vitae Europass

Curriculum vitae Europass Curriculum vitae Europass Informaţii personale Nume / Prenume Adresă Telefon Fax(uri) Naţionalitate(-tăţi) Nicuşor Marian Buică Bucuresti, Romania Română Data naşterii 16.02.1975 Experienţa profesională

More information

UNIVERSITATEA TEHNICĂ GHEORGHE ASACHI DIN IAŞI DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC PLANUL OPERAŢIONAL PE 2010 CUPRINS 1. MISIUNEA 2. CURSANŢI 3. RESURSE UMANE 4. OBIECTIVE OPERAŢIONALE

More information

2.4. Auditul de mediu (AM) eco- auditul

2.4. Auditul de mediu (AM) eco- auditul 2.4. Auditul de mediu (AM) eco- auditul Instrument al managementului care constă într-o evaluare sistematică, documentată periodic şi obiectivă a modului în care funcţionează structurile organizatorice,

More information

ANEXĂ COMISIA EUROPEANĂ,

ANEXĂ COMISIA EUROPEANĂ, REGULAMENTUL (UE) 2017/1505 AL COMISIEI din 28 august 2017 de modificare a anexelor I, II şi III la Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului privind participarea voluntară

More information

FINANŢAREA PROIECTELOR DE UTILIZARE A ENERGIEI DURABILE Sesiunea de informare şi instruire Timişoara 30 Septembrie 2011

FINANŢAREA PROIECTELOR DE UTILIZARE A ENERGIEI DURABILE Sesiunea de informare şi instruire Timişoara 30 Septembrie 2011 An inclusive peer-to-peer approach to involve EU CONURBations and wide areas in participating to the CovenANT of Mayors FINANŢAREA PROIECTELOR DE UTILIZARE A ENERGIEI DURABILE Sesiunea de informare şi

More information

Direcţii strategice ale dezvoltării durabile în România

Direcţii strategice ale dezvoltării durabile în România STUDIUL III INSTITUTUL EUROPEAN DIN ROMÂNIA 2006 Direcţii strategice ale dezvoltării durabile în România Colectiv autori: Constantin Ciupagea coordonator studiu Dan Manoleli Viorel Niţă Mariana Papatulică

More information

Acte normative interne care transpun reglementări comunitare Ianuarie 2004 Decembrie 2004

Acte normative interne care transpun reglementări comunitare Ianuarie 2004 Decembrie 2004 Acte normative interne care transpun reglementări comunitare Ianuarie 2004 Decembrie 2004 Capitolul 1 Libera circulaţie a mărfurilor Nr. 1 Hotărâre nr. 1.554/2003 pentru modificarea şi completarea Hotărârii

More information

PARLAMENTUL EUROPEAN

PARLAMENTUL EUROPEAN PARLAMENTUL EUPEAN 2004 2009 Comisia pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară 2008/0165(COD) 23.12.2008 AMENDAMENTELE 26-115 Proiect de raport Johannes Blokland (PE415.331v01-00) Substanţele

More information

The Business Case. Romania Green Building Council. Romania Green Building Council

The Business Case. Romania Green Building Council. Romania Green Building Council The Business Case Finanțarea for Greening Clădirilor Our Hotels Verzi Steven Florin Dobrescu BORNCAMP Romania Green Building Council Romania Green Building Council Agenda Clădiri verzi Raportul CoStar-JOSRE

More information

Provocări de mediu la adresa securității naționale - calitatea și gestionarea resurselor de apă Leua, Ana Ligia

Provocări de mediu la adresa securității naționale - calitatea și gestionarea resurselor de apă Leua, Ana Ligia www.ssoar.info Provocări de mediu la adresa securității naționale - calitatea și gestionarea resurselor de apă Leua, Ana Ligia Veröffentlichungsversion / Published Version Zeitschriftenartikel / journal

More information

1 funcţie publică parlamentară de execuţie de consultant parlamentar, pe perioadă nedeterminată; TEMATICĂ CONCURS

1 funcţie publică parlamentară de execuţie de consultant parlamentar, pe perioadă nedeterminată; TEMATICĂ CONCURS Anexa 5 1. Direcţia legislaţie, legătura cu Parlamentul şi contencios electoral Postul scos la concurs: 1 funcţie publică parlamentară de execuţie de consultant parlamentar, pe perioadă nedeterminată;

More information

Metodologia de calcul al contribuţiilor, taxelor, penalităţilor şi altor sume datorate la Fondul pentru mediu din

Metodologia de calcul al contribuţiilor, taxelor, penalităţilor şi altor sume datorate la Fondul pentru mediu din Ministerul Mediului - Metodologie din 18 decembrie 2017 Metodologia de calcul al contribuţiilor, taxelor, penalităţilor şi altor sume datorate la Fondul pentru mediu din 18.12.2017 În vigoare de la 28

More information

Strategia naţională de dezvoltare a ecoturismului în România

Strategia naţională de dezvoltare a ecoturismului în România Strategia naţională de dezvoltare a ecoturismului în România Faza I EXPERIENŢA ECOTURISTICĂ LA NIVEL NAŢIONAL ŞI INTERNAŢIONAL Beneficiar: MINISTERUL TURISMULUI Bucureşti septembrie, 009 COORDONATOR STUDIU

More information

Anexa 8 FIŞA POST 1.POSTUL : MANAGER PROIECT, COD COR CERINŢE : 2.1 Studii : Studii superioare finalizate 2.2 Vechime : Minim 3 ani pe un

Anexa 8 FIŞA POST 1.POSTUL : MANAGER PROIECT, COD COR CERINŢE : 2.1 Studii : Studii superioare finalizate 2.2 Vechime : Minim 3 ani pe un Anexa 8 FIŞA POST 1.POSTUL : MANAGER PROIECT, COD COR 242101 2.CERINŢE : 2.1 Studii : Studii superioare finalizate 2.2 Vechime : Minim 3 ani pe un post similar 2.3 Alte cerinţe : Perfecţionări (specializări):

More information

CAPITOLUL I: Dispoziţii generale

CAPITOLUL I: Dispoziţii generale ORDONANŢĂ nr. 21 din 31 ianuarie 2007 privind instituţiile şi companiile de spectacole sau concerte, precum şi desfăşurarea activităţii de impresariat artistic În temeiul art. 108 din Constituţia României,

More information

Daniel FISTUNG Rodica MIROIU Teodor POPESCU Centrul de Economie a Industriei şi Serviciilor Daniela ANTONESCU Institutul de Prognoză Economică

Daniel FISTUNG Rodica MIROIU Teodor POPESCU Centrul de Economie a Industriei şi Serviciilor Daniela ANTONESCU Institutul de Prognoză Economică DEZVOLTARE REGIONALĂ Dezvoltarea regională durabilă, un nou concept sau o necesitate? Daniel FISTUNG Rodica MIROIU Teodor POPESCU Centrul de Economie a Industriei şi Serviciilor Daniela ANTONESCU Institutul

More information

Cuprins. Cuvânt-înainte... 11

Cuprins. Cuvânt-înainte... 11 Cuprins Cuvânt-înainte... 11 Capitolul 1. Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare a întreprinderii... 13 1.1. Necesitatea analizei economico-financiare şi utilizatorii rezultatelor

More information

Politica de coeziune

Politica de coeziune Uniunea Europeană Politica de coeziune Politica de coeziune 2014 2020 Investiţii în creştere economică şi ocuparea forţei de muncă http://ec.europa.eu/inforegio Cuprins 1 Propunerile legislative privind

More information

Sorin Adrian Popa. Institutul de Cercetări pentru Echipamente şi Tehnologii în Construcţii - ICECON S.A., Bucureşti, România,

Sorin Adrian Popa. Institutul de Cercetări pentru Echipamente şi Tehnologii în Construcţii - ICECON S.A., Bucureşti, România, CERTIFICAREA CALIFICĂRII TEHNICO- PROFESIONALE A OPERATORILOR ECONOMICI CU ACTIVITATE ÎN DOMENIUL CONSTRUCŢIILOR - CERINŢĂ ESENŢIALĂ PENTRU ASIGURAREA CALITĂŢII EXECUŢIEI LUCRĂRILOR Sorin Adrian Popa Institutul

More information

POLITICA SOCIALĂ ŞI DE MEDIU Aprobată de Consiliul Director al BERD în şedinţa sa din 7 mai 2014

POLITICA SOCIALĂ ŞI DE MEDIU Aprobată de Consiliul Director al BERD în şedinţa sa din 7 mai 2014 POLITICA SOCIALĂ ŞI DE MEDIU Aprobată de Consiliul Director al BERD în şedinţa sa din 7 mai 2014 Traducerile textului original al documentului sunt furnizate de BERD exclusiv pentru confortul cititorului.

More information

Str. Gh.Tuculeanu, nr. 1A, Chiajna, Ilfov Telefon(oane) Fax(uri)

Str. Gh.Tuculeanu, nr. 1A, Chiajna, Ilfov Telefon(oane) Fax(uri) CURRICULUM VITAE Informaţii personale Nume / Prenume Adresă(e) Lucian Ion, CIOLAN Str. Gh.Tuculeanu, nr. 1A, Chiajna, Ilfov Telefon(oane) +40 722560667 - Fax(uri) E-mail(uri) lucian.ciolan@fpse.unibuc.ro.com

More information

Plan de management de mediu şi social

Plan de management de mediu şi social Plan de management de mediu şi social CUPRINS 1 CONDIŢII GENERALE...4 2 POLITICA SOCIALĂ ŞI DE MEDIU...6 3 PLANIFICARE...7 3.1 Aspecte şi impact de mediu şi social...7 3.2 Cerinţe legale şi de altă natură...9

More information

RISC, HAZARD ŞI VULNERABILITATE NOŢIUNI GENERALE

RISC, HAZARD ŞI VULNERABILITATE NOŢIUNI GENERALE RISC, HAZARD ŞI VULNERABILITATE NOŢIUNI GENERALE OBIECTIV: Conştientizarea si înţelegerea procesului managementului dezastrelor, a deciziilor administrative si a activităţilor operaţionale care sunt legate

More information

Guvernanța ariilor protejate în Europa de Est

Guvernanța ariilor protejate în Europa de Est Federal Agency for Nature Conservation Guvernanța ariilor protejate în Europa de Est - o privire de ansamblu - Federal Agency for Nature Conservation Guvernanța ariilor protejate în Europa de Est - o

More information

REZULTATE ALE IMPLEMENTĂRII PROGRAMULUI PHARE 2001 PRIVIND POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONALĂ A REGIUNII 7 CENTRU DIN ROMÂNIA

REZULTATE ALE IMPLEMENTĂRII PROGRAMULUI PHARE 2001 PRIVIND POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONALĂ A REGIUNII 7 CENTRU DIN ROMÂNIA REZULTATE ALE IMPLEMENTĂRII PROGRAMULUI 2001 PRIVIND POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONALĂ A REGIUNII 7 CENTRU DIN ROMÂNIA Dorel URSU Lect.dr. Universitatea de Vest Vasile Goldiş, Arad This paper tries to critically

More information

Proiectului CONURBANT O abordare inclusivă, de la egal la egal a conurbaţiilor şi aglomerărilor urbane largi, pentru participarea la Pactul Primarilor

Proiectului CONURBANT O abordare inclusivă, de la egal la egal a conurbaţiilor şi aglomerărilor urbane largi, pentru participarea la Pactul Primarilor An inclusive peer-to-peer approach to involve EU CONURBations and wide areas in participating to the CovenANT of Mayors Proiectului CONURBANT O abordare inclusivă, de la egal la egal a conurbaţiilor şi

More information

A-A. Acquis - acquis În legislaţia europeană, termenul acquis (sau acquis comunitar) se referă la

A-A. Acquis - acquis În legislaţia europeană, termenul acquis (sau acquis comunitar) se referă la A-A Absorbţie (capacitate de absorbţie) absorption capacity Capacitatea unei ţări sau organizaţii de a folosi eficient asistenţa financiară primită. Gradul de absorbţie a fondurilor disponibile prin Programul

More information

Programul naţional de siguranţă în aviaţia civilă din

Programul naţional de siguranţă în aviaţia civilă din Ministerul Transporturilor - MT - Program din 09 ianuarie 2015 Programul naţional de siguranţă în aviaţia civilă din 29.01.2015 În vigoare de la 11 februarie 2015 Publicat în Monitorul Oficial, Partea

More information

Adresă Titular Strategie: Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice PENTRU

Adresă   Titular Strategie: Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice PENTRU S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. Punct de lucru: Calea Văcăreşti nr.342 sector 4, Bucureşti Tel.: 021 330 11 16 Fax: 021 301 85 80 Mobil: 0726 68 86 91 0726 68 86 92 www.ecosimplexnova.ro Adresă e-mail: office@ecosimplexnova.ro

More information

VARIANTA DE OCOLIRE A MUNICIPIULUI BRAŞOV-Faza 1

VARIANTA DE OCOLIRE A MUNICIPIULUI BRAŞOV-Faza 1 VARIANTA DE OCOLIRE A MUNICIPIULUI BRAŞOV-Faza 1 PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL Axa prioritară 2 Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale Domeniul major de intervenţie 2.1 Reabilitarea

More information

- NORTHWESTGORJ Managementul Conservativ al Habitatelor 4070* si 9260, in ROSCI 0129 Nordul Gorjului de Vest, judetul Gorj

- NORTHWESTGORJ Managementul Conservativ al Habitatelor 4070* si 9260, in ROSCI 0129 Nordul Gorjului de Vest, judetul Gorj Strategie de diseminare si plan de comunicare in cadru de proiect LIFE11 NAT/RO/825 - NORTHWESTGORJ Managementul Conservativ al Habitatelor 4070* si 9260, in ROSCI 0129 Nordul Gorjului de Vest, judetul

More information

iulie 2006 EuropeAid/119820/D/SV/RO

iulie 2006 EuropeAid/119820/D/SV/RO Manual Managementul ciclului de proiect iulie 2006 EuropeAid/119820/D/SV/RO Prima versiune a prezentului manual a fost elaborată de către o echipă a Comisiei Europene sub egida Unităţii de Evaluare şi

More information

PĂTRUNDEREA PE PIAŢA EUROPEANĂ. Phare - Asistenţă Tehnică pentru Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii

PĂTRUNDEREA PE PIAŢA EUROPEANĂ. Phare - Asistenţă Tehnică pentru Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii PĂTRUNDEREA PE PIAŢA EUROPEANĂ Phare - Asistenţă Tehnică pentru Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii CUPRINS 1. INTRODUCERE: 2. INIŢIEREA UNEI AFACERI 3. PRINCIPALELE CERINŢE PENTRU

More information

FINANŢELE PUBLICE ŞI RESPONSABILITATEA BUGETAR-FISCALĂ: COMENTARII ASUPRA PROIECTULUI DE LEGE

FINANŢELE PUBLICE ŞI RESPONSABILITATEA BUGETAR-FISCALĂ: COMENTARII ASUPRA PROIECTULUI DE LEGE FINANŢELE PUBLICE ŞI RESPONSABILITATEA BUGETAR-FISCALĂ: COMENTARII ASUPRA PROIECTULUI DE LEGE dr. hab. prof. univ. Tatiana MANOLE, Institutul de Economie, Finanţe şi Statistică al AŞM In present article

More information

România şi Strategia Europa Reforme naţionale pentru creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii la orizontul anului 2020

România şi Strategia Europa Reforme naţionale pentru creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii la orizontul anului 2020 România şi Strategia Europa 2020 Reforme naţionale pentru creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii la orizontul anului 2020 Departamentul pentru Afaceri Europene Bucureşti, martie 2011

More information

Importanţa productivităţii în sectorul public

Importanţa productivităţii în sectorul public Importanţa productivităţii în sectorul public prep. univ. drd. Oana ABĂLUŢĂ A absolvit Academia de Studii Economice din Bucureşti, Facultatea Management, specializarea Administraţie Publică Centrală. În

More information

Dată act: 17-iul Emitent: Guvernul

Dată act: 17-iul Emitent: Guvernul Ordonanta urgenta 74/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, a Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje

More information

STUDIU DE FEZABILITATE PRIVIND DIGITIZAREA, PREZERVAREA DIGITALĂ ŞI ACCESIBILITATEA ON-LINE A RESURSELOR BIBLIOTECILOR

STUDIU DE FEZABILITATE PRIVIND DIGITIZAREA, PREZERVAREA DIGITALĂ ŞI ACCESIBILITATEA ON-LINE A RESURSELOR BIBLIOTECILOR BIBLIOTECA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI STUDIU DE FEZABILITATE PRIVIND DIGITIZAREA, PREZERVAREA DIGITALĂ ŞI ACCESIBILITATEA ON-LINE A RESURSELOR BIBLIOTECILOR BUCUREŞTI 2007 CUPRINS 1. Cadrul general 2. Cadrul

More information

REGULAMENTUL DE ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE A MINISTERULUI AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE

REGULAMENTUL DE ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE A MINISTERULUI AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE Anexă la Ordinul m.a.d.r. nr. 468 / 2013 REGULAMENTUL DE ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE A MINISTERULUI AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE PARTEA I ROLUL ŞI FUNCŢIILE MINISTERULUI AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII

More information

Strategia Naţională pentru Biodiversitate şi Planul de Acţiune

Strategia Naţională pentru Biodiversitate şi Planul de Acţiune Support to alignment of NBSAP with CBD obligations and to Development of CHM Biodiversity Enabling Activity Project - Suport pentru alinierea Strategiei Nationale si a Planului de Actiune ale Romaniei,

More information

TTX260 investiţie cu cost redus, performanţă bună

TTX260 investiţie cu cost redus, performanţă bună Lighting TTX260 investiţie cu cost redus, performanţă bună TTX260 TTX260 este o soluţie de iluminat liniară, economică şi flexibilă, care poate fi folosită cu sau fără reflectoare (cu cost redus), pentru

More information

I NTRODUCERE SĂNĂTATEA 2020 SĂNĂTATE ŞI DEZVOLTARE ÎN EUROPA DE AZI INTERVIU. Zsuzsanna JAKAB 1 şi Agis D. TSOUROS 2

I NTRODUCERE SĂNĂTATEA 2020 SĂNĂTATE ŞI DEZVOLTARE ÎN EUROPA DE AZI INTERVIU. Zsuzsanna JAKAB 1 şi Agis D. TSOUROS 2 SĂNĂTATEA 2020 SĂNĂTATE ŞI DEZVOLTARE ÎN EUROPA DE AZI Zsuzsanna JAKAB 1 şi Agis D. TSOUROS 2 1 Director regional OMS pentru Europa, 2 Director, Divizia de politici şi gestionare pentru sănătate şi bunăstare,

More information

Pasul 2. Desaturaţi imaginea. image>adjustments>desaturate sau Ctrl+Shift+I

Pasul 2. Desaturaţi imaginea. image>adjustments>desaturate sau Ctrl+Shift+I 4.19 Cum se transformă o faţă în piatră? Pasul 1. Deschideţi imaginea pe care doriţi să o modificaţi. Pasul 2. Desaturaţi imaginea. image>adjustments>desaturate sau Ctrl+Shift+I Pasul 3. Deschideţi şi

More information

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ Anexă la Decizia Preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică nr. 9631 din 9 aprilie 2008 MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

More information

ministrul mediului şi dezvoltãrii durabile emite urmãtorul ordin: fosilelor de animale vertebrate şi nevertebrate, precum şi a plantelor

ministrul mediului şi dezvoltãrii durabile emite urmãtorul ordin: fosilelor de animale vertebrate şi nevertebrate, precum şi a plantelor ORDIN nr. 410 din 11 aprilie 2008 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activitãţilor de recoltare, capturare şi/sau achiziţie şi/sau comercializare, pe teritoriul naţional sau la export, a florilor

More information