Revista Asociaţiei de Standardizare din România

Size: px
Start display at page:

Download "Revista Asociaţiei de Standardizare din România"

Transcription

1 Septembrie Standardizarea Revista Asociaţiei de Standardizare din România Standardele ISO contribuie la sănătatea şi la starea noastră de bine Centre de relaxare Servicii de înaltă calitate O minte sănătoasă într-un corp sănătos ASRO

2 STANDARDIZAREA ASRO ISSN PUBLICAŢIE OFICIALĂ A ASOCIAŢIEI DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA Cuprins COLEGIUL DE REDACŢIE Prof. Dr. Ing. Mircea Bejan Universitatea Tehnică Cluj Napoca Prof. Dr. Andrei Iliescu Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila Bucureşti Prof. Dr. Ing. Nicolae Drăgulănescu UP Bucureşti Prof. Dr. Ing. Laurentie Sofroni UP Bucureşti Prof. Dr. Ing. Constantin Militaru UP Bucureşti REDACŢIE Speranţa Stomff Maria Bratu Jeni Toma COPERTA ŞI TEHNOREDACTARE Ştefania Kraus Foto coperta Fotolia ASRO Editura STANDARDIZAREA Str. Mendeleev Tel: 021/ Fax: 021/ DIRECŢIA STANDARDIZARE Tel/Fax: 021/ DIRECŢIA PUBLICAŢII Redacţie Marketing Tel: 021/ VÂNZĂRI ŞI ABONAMENTE Serviciul Vânzări Abonamente Tel: 021/ Fax: 021/ ; 021/ Unele aspecte privind managementul deşeurilor...1 Noutăţi legislative apărute în luna august Vehicule electrice. Îmbunătăţirea securităţii Combaterea contrafacerii O minte sănătoasă într-un corp sănătos Standardele ISO contribuie la sănătatea şi la starea noastră de bine Interviu cu Paul Bulcke, preşedinte-director general al firmei Nestlé Produse cosmetice Uleiurile esenţiale, cele mai vechi remedii şi cosmetice cunoscute Centre de relaxare. Servicii de înaltă calitate Medicina tradiţională chineză. Stabilirea referinţelor mondiale Stomatologie. Standarde pentru medicina dentară Accesibilitatea pentru toţi. O mai bună calitate a vieţii pentru persoanele în vârstă şi cele cu dizabilităţi Suprafeţe tactile la sol. Străzi mai sigure pentru pietoni cu deficienţe vizuale Sunteţi fericit? Măsurarea fericii populaţiei Toate drepturile rezervate ASRO

3 STANDARDIZAREA ROMÂNĂ Unele aspecte privind managementul deşeurilor Prof. univ. em. Dr. Ing. Mircea BEJAN, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, preşedintele Filialei Cluj a AGIR, membru al Consiliului Director al AGIR, vicepreşedinte ASRO Rezumat. Dezvoltarea economică pe toate planurile, concomitent cu explozia demografică, a dus inevitabil la creşterea necesităţilor de materii prime, energie, alimente, apă etc., accentuând conflictul dintre om şi natură şi conducând în foarte multe cazuri la apariţia unor dezechilibre în natură, cu urmări deosebit de grave asupra mediului în care trăim. Deoarece deşeurile reprezintă şi o sursă importantă de resurse secundare, abordarea integrată are la bază reducerea impactului gestionării deşeurilor asupra mediului şi evaluarea costurilor economice şi de mediu ale metodelor adoptate: prevenirea şi minimizarea, reciclarea (cu recuperare materială sau energetică), incinerare, depozitare. Articolul detaliază procedeele de incinerare a deşeurilor şi piroliza deşeurilor solide prin procedeul Purox, stabilind unele concluzii şi prin prisma standardizării. Cuvinte cheie: dezvoltare economică, deşeuri, managementul/gestionarea deşeurilor, incinerare, piroliză SOME ASPECTS OF WASTE MANAGEMENT Summary. On all economic development plans while exploding, led inevitably to increased needs for raw materials, energy, food, water, etc., emphasizing the conflict between man and nature and resulting in very many cases the appearance of imbalance in nature very grave consequences on the environment in which we live. And because the waste represents an important source of secondary resources is based on the integrated approach to reduce the environmental impacts of waste management and the evaluation of economic and environmental costs of the methods adopted: preventing and minimizing, recycling (material or energy recovery), incineration, depositing. The article details the processes for waste incineration and pyrolysis of solid waste through the process by establishing Purox some conclusions and through standardization. Keywords: economic development, waste, waste management, waste incineration, pyrolysis 1. Generalităţi Prin deşeuri şi reziduuri de orice natură se înţeleg resturile tehnologice de orice fel, produsele şi materialele cu termene de garanţie depăşite, produsele uzate fizic care nu mai au valoare de întrebuinţare, precum şi resturile menajere. Deşeu s.n. rămăşiţă, rest dintr-un material prelucrat (<fr. déchet). Parte dintr-o materie primă sau dintr-un material care rămâne în urma unui proces tehnologic de realizare a unui anumit produs sau semifabricat şi care nu mai poate fi utilizată în cursul aceluiaşi proces tehnologic; în anumite cazuri poate fi valorificată ulterior [5, 7]. De la apariţia sa pe Pământ, omul a lăsat în urma lui deşeuri: gunoaie menajere sau diverse materiale din care nu mai putea trage nici un folos. În timpurile trecute, prejudiciul nu era prea grav: pământul era vast, locuitorii în număr mic, iar deşeurile nu erau atât de numeroase încât să constituie o problemă. Ceea ce în mod obişnuit se grupează sub denumirea de deşeuri solide înglobează, de fapt, produse de natură şi origini foarte diferite (gunoaie menajere, cenuşa uzinelor, carcasele utilajelor etc.). Totuşi, încă din antichitate, omenirea a fost preocupată de problema deşeurilor casnice 1, acordând o atenţie 1 Astfel, cercetările arheologice făcute în valea Indului în oraşele Mohenjo-Nard şi d Haroppo, au scos la iveală faptul că încă de acum 4000 de ani în aceste localităţi au fost preocupări pentru depozitarea gunoaielor. S-au găsit dovezi arheologice care demonstrau că, încă de atunci, în aceste localităţi existau servicii de colectare a gunoaielor, iar periodic acestea erau deplasate şi descărcate în STANDARDIZAREA Septembrie

4 specială depozitării gunoaielor, constatându-se la aceea vreme, pe baza unor observaţii empirice, că există o strânsă legătură între gunoaiele casnice şi răspândirea unor boli şi chiar a unor epidemii [5]. Indiferent că sunt industriale sau casnice, deşeurile constituie un factor de poluare a mediului, chiar dacă nu sunt toxice. Există o legislaţie europeană privind gestionarea deşeurilor, legislaţie la care România a aderat, şi-a însuşit-o şi urmăreşte respectarea ei. Eforturi se fac în acest sens, dar nu sunt suficiente, pentru că, fără participarea activă a tuturor factorilor implicaţi în producerea acestora, nu vom avea realizări pe măsura cerinţelor Comunităţii Europene [6]. Managementul deşeurilor menajere, aprobat ca ierarhizare de Programul ONU pentru mediul ambiant, presupune dezvoltarea a cât mai multor opţiuni: reducerea surselor (evitarea acelor procese care conduc la producerea deşeurilor); reutilizarea directă a produselor reziduale; reciclarea; incinerarea lor, cu recuperarea energiei înglobate; şi ca ultimă soluţie, gropile de gunoi. Managementul deşeurilor solide este definit ca o disciplină asociată cu controlul generării, stocării, colectării, transferului şi transportului, prelucrării şi evacuării deşeurilor solide în aşa manieră încât să fie în acord cu principiile sănătăţii publice, economiei, conservării, esteticii şi altor consideraţii ale protecţiei mediului, fiind în acelaşi timp compatibil cu atitudinea publică. Se propune clasificarea unui sistem de management al deşeurilor care să cuprindă, în general, şase elemente funcţionale Figura 1 [5]: generarea deşeurilor; mânuirea, presepararea, stocarea şi prelucrarea la sursă a deşeurilor; colectarea; separarea, procesarea şi transformarea deşeurilor solide; transfer şi transport; valorificarea, evacuarea şi depozitarea. locuri special amenajate în afara zonelor locuite. Aceleaşi preocupări deosebite pentru depozitarea şi utilizarea ulterioară a gunoaielor au fost găsite de către arheologi şi în China antică. Documentele descoperite au scos la iveală faptul că încă de circa 5000 de ani, chinezii utilizau procesul tehnologic de compostare a gunoaielor menajere şi vegetale. Ţăranii chinezi utilizau acest compost pentru fertilizarea solului. Fig. 1 Sistemul managementului deşeurilor Fig. 2 Managementul deşeurilor - ansamblul activităţilor de organizare, conducere şi gestiune a deşeurilor Cercetările de specialitate au dezvoltat metodologii complexe de abordare a deşeurilor, care analizează problemele generate de gestionare din perspectiva ciclului de viaţă al acestora, în vederea evaluării integrate şi reducerii impactului asupra mediului Figura 2. Sugestiv, Figura 3 ilustrează ciclul de viaţă de la extracţie, producţie, consum şi deşeuri, precum şi legătura economie-mediu. Creşterea efectivului populaţiei umane implică creşterea fluxului de resurse produse şi consumate şi a fluxului de produşi finali eliminaţi sub formă de deşeuri. Epuizarea resurselor, ca urmare a creşterii fluxului de consum reprezintă o problemă destul de gravă, care necesită întreprinderea unor acţiuni la toate nivelurile: local, regional, colaborarea societăţii civile cu autorităţile locale, cu reprezentanţii guvernului, precum şi colaborarea între state. Logic, abordarea integrată are la bază reducerea impactului gestionării deşeurilor asupra mediului şi evaluarea costurilor economice şi de mediu ale metodelor adoptate: prevenirea şi minimizarea, reciclarea (cu recuperare materială sau energetică), incinerare, depozitare. Deşeurile pot conţine substanţe periculoase ce necesită tratare în vederea reducerii caracterului toxic care induce riscuri majore asupra mediului, dar şi asupra sănătăţii speciei umane, însă deşeurile reprezintă şi o sursă importantă de resurse secundare. 2. Incinerarea deşeurilor Principalul scop al tuturor proceselor de tratare a deşeurilor este acela de a recupera toate materialele utile pe care acestea le conţin. 2

5 Fig. 3 Ciclul de viaţă de la extracţie la producţie, consum şi deşeuri [9] Incinerarea 2 deşeurilor este ultima fază din procesul complex de gestionare a deşeurilor şi are ca ţintă principală reducerea volumului mare al deşeurilor ce trebuie depozitate şi minimizarea impactului acestora asupra mediului, prin transformarea deşeurilor în reziduu sub formă de cenuşă, cu un conţinut anorganic inert. Desigur că, dacă aceste deşeuri au şi o putere calorifică ridicată, atunci procesul devine şi rentabil, pentru că poate asigura o anumită cantitate de energie termică. O instalaţie de incinerare a deşeurilor Figura 4 realizează: preluarea deşeurilor; alimentarea în unitatea de incinerare; 2 Concomitent cu dezvoltarea rapidă a zonelor metropolitane, incinerarea a început să se dezvolte la sfârşitul sec. al XIX-lea, în scopul reducerii volumului de deşeuri produse de regulă la întâmplare, apărând totodată şi problema oportunităţii recuperării energiei. liminarea şi tratarea cenuşii reziduale; tratarea şi valorificarea emisiilor. Evaluarea şi variaţia costurilor anuale privind incinerarea deşeurilor solide depind de mărimea instalaţiilor, de amplasarea lor, de factorul de utilizare, de producţia de energie, de condiţiile de proprietate (publică sau particulară) în care operează etc. (de obicei, aceste variabile vor adăuga % la costul anual net şi vor determina actualele taxe) 3. Spre exemplu, costurile incinerării înregistrate în anul 1992, în Japonia au fost în jur de 90 dolari americani/t, pentru deşeuri cu puterea calorifică de kcal/kg la sursă şi kcal/kg 3 În cazul a două tipuri de incineratoare, normativul german VDI 3460/2001 prezintă date comparative privind costurile incinerării deşeurilor. Valoarea costurilor specifice de incinerare, fără profit, sunt de 115 euro/t pentru incinerarea deşeurilor municipale şi 350 euro/t pentru incinerarea deşeurilor periculoase. după separarea deşeurilor uscate. Nu a fost necesar nici un fel de combustibil, deoarece deşeurile asigurau o valoare minimă a puterii calorifice egală cu kcal/kg, capabilă să întreţină arderea în incinerator. În SUA, s-a observat o creştere a costului anual net de la 43 dolari americani/t în cazul instalaţiilor mari, la 58 dolari americani/t în cazul instalaţiilor mijlocii şi 79 dolari americani/t în cazul instalaţiilor mici. În Surabaya (Indonezia), costurile incinerării fără controlul poluării, au fost de 43 dolari americani/t, pentru deşeuri având puterea calorifică egală cu kcal/kg la sursă şi kcal/kg, după 5 zile de uscare în boxa de depozitare. În cazul deşeurilor menajere incinerarea vizează partea combustibilă a acestora. Contrar uzinelor de compostaj 4, care reclamă spaţii întinse, 4 Din punct de vedere tehnic, compostajul constă în lăsarea deşeurilor mai multe luni în aer liber, să fermenteze. Apoi, în uzine, are loc operaţia de compostare, care dă naştere la aşa-numitele STANDARDIZAREA Septembrie

6 incinerarea este o soluţie compactă utilizată cu precădere în cazul marilor aglomeraţii urbane. Din păcate, deşeurile menajere sunt un combustibil destul de sărac (de circa cinci ori mai puţin caloric decât cărbunele) şi foarte eterogen. În interiorul cuptorului sunt necesare o bună aerare şi un amestec al deşeurilor, în condiţiile unei temperaturi maxime de 900 C. Dificultatea constă în epurarea fumului, scumpind cu 20-50% preţul incinerării, alături de necesitatea captării şi neutralizării acidului clorhidric (degajat în special prin combustia PVC). Avantajele incinerării: incinerarea este rapidă, putând fi distruse cantităţi foarte mari de deşeuri într-un timp relativ scurt; incinerarea generează energie termică sau electrică, asigurându-se transformarea foarte rapidă a deşeurilor în energie, acesta fiind un avantaj al comunităţilor locale din vecinătatea incineratorului; cantitatea de material solid rezultat în urma arderii (cenuşa solidă) reprezintă doar % din greutatea iniţială a deşeurilor; humus-uri ori elemente chimice în cantitate slabă, precum magneziu, cupru, zinc etc. 4 Fig. 3 Structura unei instalaţii de incinerare deşeurile medicale (periculoase), nămolul din staţiile de epurare şi celelalte deşeuri incinerate sunt transformate într-o cenuşă solidă, un produs final steril, inert, nepericulos, care poate fi folosită ca material de construcţie; fluxurile de gaze sunt filtrate înainte de a fi dispersate în atmosferă. Dezavantajele incinerării: din cauza problemelor legate de emisia poluanţilor gazoşi, este o metodă controversată, fiind o metodă scumpă, în care costurile investiţiei se amortizează în perioade lungi de timp; incinerarea produce particule fine, toxice, care se emit în atmosferă chiar şi de la instalaţiile moderne; tehnologia modernă încă nu a dezvoltat nişte metode sau filtre care să blocheze în proporţie de 100 % emisia de substanţe toxice în atmosferă; deşeurile care sunt incinerate conţin elemente simple ca elemente combustibile (carbon, hidrogen); elemente ce întreţin arderea (oxigenul); surse de poluare (clorul, sulful); elemente neutre, dar care pot deveni surse de poluare în urma proceselor de ardere (azotul); emisiile rezultate în urma arderii conţin: CO, CO 2, apă, cenuşă, halogeni, sulf, fluor (dioxidul de carbon, CO 2 este un gaz cu efect de seră, care contribuie la distrugerea stratului de ozon. Prin incinerarea unei tone de deşeuri menajere solide, se elimină în atmosferă aproximativ o tonă de CO 2 ); o parte din cenuşa rezultată rămâne în incinerator, sub formă solidă, iar cealaltă parte se elimină în atmosferă; emisiile cu potenţial toxic ridicat afectează sănătatea umană şi calitatea păşunilor din apropiere. Procesul de ardere a deşeurilor este un proces complex pentru că materiile combustibile sunt într-o cantitate relativ mică, deşeurile sunt umede, conţin elemente care participă la combustie, dar şi materiale care prin ardere pot polua mediul 5. 5 Proiectarea de instalaţii ineficiente şi operarea în condiţii de ardere necontrolată, au determinat creşteri ale emisiilor de fum, mirosuri, precum şi un conţinut ridicat de materii organice în cenuşa reziduală. Incineratoarele au fost identificate ca fiind surse majore de poluare prin emisii de metale grele, praf, gaze acide şi NOx, iar arderea incompletă a dus la emisii de dioxine şi alţi micropoluanţi organici toxici.

7 3. Piroliza deşeurilor solide prin procedeul Purox Ca răspuns la necesitatea găsirii unei soluţii avansate în problemele de eliminare, în special, a deşeurilor solide cu conţinut ridicat de C şi de recuperare a resurselor, procesul de piroliză este singura metodă de valorificare a deşeurilor din materiale plastice, fără o separare prealabilă perfectă a acestora pe compoziţii chimice. Volumul deşeurilor se reduce considerabil, acestea transformându-se într-o formă ce face posibilă o depozitare fără impact semnificativ asupra mediului. Piroliza este un procedeu tehnologic de natură termochimică foarte cunoscut, constând în descompunerea termică a deşeurilor în prezenţa oxigenului atmosferic, cu scopul obţinerii unui combustibil gazos. Piroliza diferă de incinerare în sensul că este o reacţie endotermică ce se produce în absenţa totală sau parţială a oxigenului. Deoarece este endotermic, o cantitate considerabilă de input de energie de intrare este necesară pentru a atinge temperaturile ridicate necesare pentru a volatiliza compuşii organici. Gazele produse sunt în principal CO, CO 2, H 2, C 2 H 6, CH 4 și C 2 H 2. Lichidele constau în uleiuri pirolitice, gudroane foarte vâscoase şi organice oxigenate în apă, iar solidele sunt în mod colectiv desemnate ca mangal. Cantitatea şi compoziţia produselor de piroliză depind de compoziţia materiei prime, de temperatura şi de presiunea aplicată. Cu cât e mai mare temperatura, cu atât este emis mai mult gaz, în timp ce cantitatea de lichide şi gudroane este corespunzător mai mică. Dintre cele două procedee cunoscute de piroliză a deşeurilor solide cu conţinut de carbon, Kiener şi Purox, procedeul Purox a fost dezvoltat de Union Carbide Corporation 6 şi 6 Union Carbide Corporation este o filială deţinută în întregime (începând din 6 februarie 2001) de Dow Chemical Company, o componentă a fostului Dow Jones Industrial Average. Fondată în 1917, în prezent cu peste de angajați, Union Carbide realizează produse chimice şi polimeri (vopsele şi acoperi, ambalare, fire şi cabluri, produse de uz casnic, îngrijire personală, produse farmaceutice, produse pentru industria de automobile, pentru textile şi agricultură), dând naştere la industria petrochimică modernă. Compania este cunoscută şi pentru unele incidente grave (dezastrul/catastrofa/tragedia Bhopal din 2-3 decembrie 1984, în care o scurgere majoră de gaz toxic izocianat de metil şi alte chimicale - dintr-un centru de producție de pesticide Bhopal, Madhya Pradesh, India, a a dus la expunere a sute de mii de oameni, cauzând peste de decese şi circa răniţi grav). Fig. 5 Schema instalaţiei în care se realizează procesul de piroliză prin procedeul Purox [1] presupune un proces de oxidare parţială utilizând oxigen, în loc de aer. Sistemul Purox a fost proiectat în Charleston, Virginia de Vest, pentru o capacitate de 200 t/zi. Temperatura procesului de piroliză se situează între C (rezultată în urma arderii mangalului), fiind un proces de piroliză de înaltă temperatură care poate topi sticlă, metal sau alte materiale. Sistemul produce de patru ori mai multă energie decât consumă. Instalaţia în care se realizează piroliza deşeurilor solide prin procedeul Purox Figura 5 - este alcătuită dintr-un cuptor cu cuvă verticală, care este alimentat printr-o pâlnie, prin partea superioară cu deşeuri solide (mărunţite sau nemărunţite), ele fiind amestecate cu abur - carbon catalizator. Deşeurile pirolizează în căldura intensă a fluidului de lucru, care produce mangal şi un produs gazos care conţine gudron, uleiuri, răşini şi gaze (CO 2, CO, CH 4, şi H 2 ). Oxigenul este injectat în zona de ardere prin partea inferioară a cuptorului, reacţionând cu reziduurile de mangal din zona de piroliză. Mangalul format din deşeurile solide reacţionează cu oxigenul, generând temperaturi de C. Temperatura generată în vatră este suficient de mare pentru a topi cu siguranţă toate materialele anorganice din deşeurile solide. Materialul topit continuu este evacuat din vatră într-un rezervor, în vederea călirii cu apă, rezultând un produs greu, steril granular. Deoarece gazele de piroliză evacuate din cuptor conţin vapori de apă, vapori de ulei şi o anumită cantitate de cenuşă, este necesară epurarea lor (consum kw/h pentru 1 t deşeu procesat). Instalaţia de epurare a gazelor constă într-un filtru de aer electrostatic, o coloană acidă de absorbţie şi un condensator. După epurare, gazul produs este trecut printr-un condensator. Gazul rezultat uscat şi epurat este un combustibil de ardere curat, gaz comparabil cu caracteristicile naturale ale gazelor de ardere. Gazul recuperat poate fi utilizat în mod eficient ca un combustibil suplimentar într-un cazan existent sau în alte operaţiuni consumatoare de combustibil, fără a face modificări excesive şi costisitoare. Piroliza deşeurilor solide prin procedeul Purox are unele avantaje: este un procedeu atractiv atât din punct de vedere economic (produce 190 % mai multă energie curată utilizabilă pe tonă de deşeuri producând de patru ori mai multă energie decât consumă), cât şi al protecţiei mediului, combustia combustibilului gazos producând emisii cu mult sub limita maximă admisă de STANDARDIZAREA Septembrie

8 legislaţia în vigoare; realizează valorificarea unor cantităţi importante de deşeuri solide, având un randament de aproximativ % (consumă doar o cincime dintr-o tonă de O 2 pe tona de deşeu procesat, pe când un incinerator convenţional consumă 7 t O 2 pe o tonă de deşeu); utilizarea oxigenului permite prelucrarea în mod eficient a deşeurilor cu o compoziţie variată, iar combustibilul gazos rezultat este o resursă importantă recuperată, în special având în vedere lipsa tot mai mare a combustibililor ecologici. 6 Dezavantaje: cheltuieli ridicate de investiţii şi de exploatare comparativ cu alte procedee de piroliză; gazele obţinute în urma procesului de piroliză necesită o răcire rapidă, pentru a se evita descompunerea acestora în continuare şi pentru stabilizarea produselor uleioase de descompunere. 4. Concluzii Dezvoltarea economică pe toate planurile, concomitent cu explozia demografică, a dus inevitabil la creşterea necesităţilor de materii prime, energie, alimente, apă etc., accentuând conflictul dintre om şi natură şi conducând în foarte multe cazuri la apariţia unor dezechilibre în natură, cu urmări deosebit de grave asupra mediului în care trăim. Deoarece dezvoltarea economică reprezintă o cauză principală a degradării mediului, în virtutea principiului dezvoltării durabile, este necesar să se reconcilieze obiectivul creşterii competitivităţii cu cel al protejării mediului. Principalele cauze ale degradării mediului se datorează activităţilor economice, fie de natură industrială, fie activităţilor din agricultură, construcţii sau transport. La ora actuală, poluarea şi protecţia mediului sunt considerate probleme de mare importanţă, cu care se confruntă umanitatea în general. Transformările care au loc la nivel global în ceea ce priveşte mediul înconjurător impun găsirea unor soluţii fundamentate teoretic şi conceptual, pentru menţinerea echilibrului ecologic al planetei. Epuizarea resurselor, ca urmare a creşterii fluxului de consum, reprezintă o gravă problemă cu vaste repercusiuni. Creşterea demografică continuă implică creşterea fluxului de resurse consumate şi a fluxului de produşi finali eliminaţi sub formă de deşeuri. Cercetările continue au dezvoltat o metodologie de abordare a deşeurilor complexă, care analizează problemele generate de gestionare din perspectiva ciclului de viaţă al acestora, în vederea evaluării integrate şi a reducerii impactului asupra mediului. Un aspect care nu trebuie neglijat: deşeurile reprezintă şi o sursă importantă de resurse secundare. În acest fel, abordarea integrată are la bază reducerea impactului gestionării deşeurilor asupra mediului şi evaluarea costurilor economice şi de mediu ale metodelor adoptate: prevenirea şi minimizarea, reciclarea (cu recuperare materială sau energetică), incinerare, depozitare. Cea mai promovată şi acceptată metodă este reprezentată de prevenire şi minimizare, explicaţia constând în faptul că reducerea fluxului de deşeuri implică abordarea dintr-o perspectivă diferită a celorlalte metode; cantităţi reduse implică costuri reduse de gestionare, adică avantaje economice şi în special reducerea poluării asociată gestionării deşeurilor. Reciclarea este considerată a fi cea mai avantajoasă metodă de gestionare a deşeurilor din punct de vedere al beneficiilor de mediu, în special datorită faptului că este privită ca o metodă de economisire a resurselor (reciclarea materială, reuperarea energetică); în ceea ce priveşte avantajele economice sau analize cost-beneficiu, părerile sunt împărţite, analiştii nu au ajuns la un acord final în evaluarea metodelor de gestionare a deşeurilor, fapt care poate fi pus pe seama diferitelor interese eonomice. Depozitarea deşeurilor este cea mai puţin recomandată metodă, datorită impactului de mediu generat de depozitele de deşeuri (prin emisii de gaze de depozit şi levigat, dar şi din cauza faptului că depozitarea presupune eliminarea finală a deşeurilor şi implicit a resurselor secundare ce ar putea fi produse prin reciclarea deşeurilor. Dezvoltarea tehnologiilor moderne a condus la proiectarea unor depozite de deşeuri cu recuperare de energie, depozite tip bioreactor. Din păcate, depozitarea continuă să fie şi în zilele noastre o metodă destul de utilizată, mai ales în ţările mai puţin dezvoltate socio-economic, care nu îşi pot asuma costurile unor depozite performante sau diferite tehnici de tratare ale deşeurilor, iar în ceea ce priveşte prevenirea şi minimizarea, inclusiv reciclarea deşeurilor, acestea sunt metode care depind de atitudinea şi comportamentul populaţiei locale, respectiv de costuri economice asociate reciclării şi revalorificării. Incinerarea deşeurilor, ca ultimă fază din procesul complex de gestionare a deşeurilor, are ca ţintă principală reducerea volumului mare al deşeurilor ce trebuie depozitate şi minimizarea impactului acestora asupra mediului (prin transformarea deşeurilor în reziduu sub formă de cenuşă, cu un conţinut anorganic inert). Desigur că, dacă aceste deşeuri au şi o putere calorifică ridicată, atunci procesul devine şi rentabil, pentru că poate asigura o anumită cantitate de energie termică. Evaluarea şi variaţia costurilor anuale privind incinerarea deşeurilor solide depind de mărimea instalaţiilor, de amplasarea lor, de factorul de utilizare, de producţia de energie, de condiţiile de proprietate (publică sau particulară) în care operează etc. (de obicei, aceste variabile vor adăuga % la costul anual net şi vor determina creşterea actualelor taxe). În acest context complex, standardele contribuie în mod esenţial la construirea pieţei interne în cadrul marii pieţe europene, permiţând producătorilor şi consumatorilor să beneficieze de avantajele eliminării barierelor tehnice din calea comerţului şi a îndeplinirii cerinţelor de siguranţă, garantate întotdeauna de standarde. Ca regulă, aplicarea standardelor este voluntară, dar devine obligatorie când acest lucru este cerut expres de directivele europene (standarde armonizate) sau legislaţia naţională. Pentru a se adapta mult mai repede şi mai corect din punct de vedere tehnologic, operatorii economici trebuie să cunoască standardele din domeniul lor de activitate, să le respecte şi să le utilizeze permanent în funcţie de necesităţile dictate de piaţa pe care activează. Operatorii economici pot să cunoască în avans soluţiile tehnice propuse în proiectele de standarde europene şi/sau internaţionale, obţinând o necesară flexibilitate tehnologică. Standardele facilitează accesul fiecăruia la produse, structuri şi servicii, cuprinzând consideraţii referitoare la ergonomie, securitate, la metode de încercare armonizate şi multe altele, axate toate pe o accesibilitate sporită. Standardele constituie, de asemenea, o platformă pentru diseminarea inovaţiilor tehnologice atât în statele dezvoltate, cât şi în cele în curs

9 de dezvoltare, facilitând o dezvoltare mai rapidă a pieţelor şi a schimburilor comerciale internaţionale. BIBLIOGRAFIE InfoStandard [1] Bonczidai, Rita-Daniela, Chicinaş, Raluca Corina, Nemeş, O., Piroliza deşeurilor solide prin procedeul Purox, Ştiinţă şi Inginerie, vol. 19, Editura AGIR, Bucureşti, 2011, pag [2] Davidson, P.E., Lucas, T.W., Solid Wastes and Residues - Conversion by Advanced Thermal Processes, ACS Symposium Series 76, [3] Fisher, T., The Purox System, New York, [4] Bumbu, I., Reciclarea, tratarea şi depozitarea deşeurilor solide, UTM, [5] Rusu, T., Bejan, M., Deşeul sursă de venit. Editura MEDIAMIRA, Cluj Napoca, [6] Bejan, M., Rusu, T., Mihăiţă, M., Suciu Mihaela, Bal, N., Suciu, L., Vidican, I., Managementul ecologic în sectoare calde. Editura MEGA, Cluj Napoca, [7] Bejan, M., Rusu, T., Tehnologii ecologice în sectoarele calde. În: Standardizarea, nr. 8/ august 2011, ISSN , pag [8] Rusu, T, Soporan, V, Nemeş, O., Deşeuri şi tehnologii de valorificare Editura UT- PRESS, Cluj Napoca, [9] * * * Mediul în Europa la a patra evaluare, Nr. 1/2007, Cap.6, Consumul şi producţia durabilă, EEA. [10] * * * [11] * * * [12] * * * Informaţii europene pentru companii europene! ASRO vă oferă aplicaţia InfoStandard, instrument de informare, documentare în domeniul standardelor europene şi internaţionale adoptate de ASRO. STANDARDIZAREA Septembrie

10 LEGISLAŢIE ŞI STANDARDIZARE Noutăţi legislative apărute în luna august 2012 Mihaela Vorovenci, jurist ASRO Prezentul articol conţine în prima parte noutăţile legislative ale normelor publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, iar în a doua parte, pe cele publicate în Monitorul Oficial al României din luna august Partea I - Legislaţie comunitară 1.1 Publicarea titlurilor şi a referinţelor standardelor armonizate cu unele dintre Directivele Noii Abordări redăm titlurile comunicărilor Comisiei Europene, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene ( JOUE), care conţin referinţa şi titlul standardului armonizat, referinţa standardului înlocuit, precum şi data încetării prezumţiei de conformitate a standardului înlocuit: Comunicare a Comisiei în cadrul implementării Directivei 94/9/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 martie 1994 privind armonizarea legislativă a statelor membre referitoare la echipamentele şi sistemele protectoare destinate utilizării în atmosfere potenţial explozive, publicată în JOUE C 233/1 din Comunicare a Comisiei în cadrul implementării Directivei 97/23/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 29 mai 1997 privind armonizarea legislativă a statelor membre referitoare la echipamentele sub presiune, publicată în JOUE C 233/10 din Comunicare a Comisiei în cadrul punerii în aplicare a Directivei 2006/95/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind apropierea legislaţiilor statelor membre cu privire la echipamentele electrice destinate utilizării în cadrul unor anumite limite de tensiune, publicată în JOUE C 245/1 din Comunicare a Comisiei în cadrul implementării Directivei 94/25/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind armonizarea legislativă şi administrativă a statelor membre referitoare la ambarcaţiunile de agrement, publicată în JOUE C 246/5 din Comunicare a Comisiei în cadrul implementării Directivei 2006/42/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 mai 2006 privind echipamentele tehnice şi de modificare a Directivei 95/16/CE, publicată în JOUE C 256/1 din Comunicare a Comisiei în cadrul implementării Directivei Consiliului 90/385/CEE din 20 iunie 1990 privind armonizarea legislativă a statelor membre referitoare la dispozitivele medicale implantabile active, publicată în JOUE C 262/1 din Comunicare a Comisiei în cadrul implementării Directivei Consiliului 93/42/CEE din 14 iunie 1993 referitoare la dispozitivele medicale, publicată în JOUE C 262/6 din Comunicare a Comisiei în cadrul implementării Directivei 98/79/CE din 27 octombrie 1998 a Parlamentului European şi a Consiliului privind dispozitivele medicale pentru diagnostic in vitro, publicată în JOUE C 262/29 din Acte comunitare care conţin referiri la standarde Decizia Comisiei din 23 iulie 2012 de modificare a Deciziilor 2002/731/CE, 2002/732/CE, 2002/733/CE, 2002/735/CE şi 2006/66/CE şi de abrogare a Deciziei 2002/730/CE privind specificaţii tehnice de interoperabilitate, publicată în JOUE L 217/1 din Decizia Comisiei din 23 iulie 2012 de modificare a Deciziilor 2006/861/CE, 2008/163/CE, 2008/164/CE, 2008/217/CE, 2008/231/CE, 2008/232/CE, 2008/284/CE, 2011/229/UE, 2011/274/UE, 2011/275/UE, 2011/291/UE şi 2011/314/UE privind specificaţii tehnice de interoperabilitate, publicată în JOUE L 217/20 din Decizia Comisiei din 16 august 2012 de stabilire a criteriilor ecologice de acordare a etichetei ecologice a UE pentru hârtia tipărită, publicată în JOUE L 223/55 din

11 Partea a II-a - Legislaţie naţională 2.1 Acte normative care conţin referiri la standarde Ordonanţa nr. 10/2012 din 25/07/2012 pentru crearea cadrului legal necesar căutării automatizate a datelor de referinţă în relaţia cu statele membre ale Uniunii Europene şi asigurării recunoaşterii activităţilor de laborator referitoare la datele dactiloscopice, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 536 din 01/08/ Ordin nr. 1405/2012 din 03/08/2012 privind aprobarea Listei cuprinzând indicativele de referinţă ale standardelor române care transpun standarde europene armonizate din domeniul produselor pentru construcţii, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 588 din 17/08/ Ordin nr. 1461/2012 din 06/08/2012 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului industriei şi resurselor nr. 185/2003 privind aprobarea Listei standardelor române care adoptă standardele europene armonizate referitoare la recipientele simple sub presiune, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 604 din 23/08/2012. PROGRAM CURSURI ORGANIZATE DE ASRO ÎN SEMESTRUL II 2012 Nr. Crt MODUL CURS PERIOADA * LOCAŢIA Evaluarea conformităţii cerinţe pentru organismele de certificare conform SR EN ISO 17021:2011 şi ISO/IEC TS 17022:2012 Evaluarea conformităţii cerinţe pentru organismele de certificare conform SR EN ISO 17021:2011 şi ISO/IEC TS 17022:2012 Gestionarea situaţiilor de urgenţă conform ISO 22320:2011 şi SR ISO/PAS 22399:2010 Auditor intern pentru sistemul de management al energiei conform SR EN ISO şi SR EN ISO 19011:2011 Specialist sistem de management al energiei conform SR EN ISO Evaluarea conformităţii cerinţe pentru organismele de certificare conform SR EN ISO 17021:2011 şi SR ISO/IEC TS 17022:2012 Managementul sistemului de siguranţă alimentară şi HACCP Audit intern pentru laboratoare Conform SR EN ISO/CEI Formarea auditorilor interni ai sistemelor de management al mediului Directiva Maşini Implicaţii pentru producători şi exportatori Manager al sistemului de management al calităţii Curs autorizat CNFPA Cod COR Auditor în domeniul calităţii Curs autorizat CNFPA Cod COR Manager al sistemului de management de mediu Curs autorizat CNFPA Cod COR Auditor de mediu Curs autorizat CNFPA Cod COR Nr. de zile/ curs PREŢ CURS lei/pers. (fără TVA) ASRO lei ASRO lei ASRO lei ASRO lei ASRO lei ASRO lei ASRO lei ASRO ASRO ASRO lei ASRO lei** ASRO lei** ASRO lei** ASRO lei** * În funcţie de înscrieri ** La cursurile autorizate CNFPA nu se plăteşte TVA conform art. 43 din OG 129/2000. STANDARDIZAREA Septembrie

12 STANDARDIZAREA EUROPEANĂ Vehicule electrice. Îmbunătăţirea securităţii Jean-Claude Tourneur Simplificarea legislaţiei europene cu privire la recepţia de tip: iată una dintre propunerile Comisiei Europene, care vizează să garanteze securitatea vehiculelor electrice, cu protecţia contra contactelor cu părţile aflate sub tensiune. A introduce pe piaţa europeană vehicule electrice sigure, în care consumatorii să fie protejaţi contra contactelor directe cu părţile sub tensiune ale automobilului face parte dintre măsurile care trebuie să accelereze introducerea pe drumurile europene a unor vehicule sigure, care prezintă un potenţial ridicat de reducere a emisiilor de CO 2. O altă propunere reducerea radicală a legislaţiei europene cu privire la omologarea de tip, punând capăt dualităţii dintre directivele Comunităţii Europene şi regulamentele Comisiei Economice pentru Europa ale Naţiunilor Unite CEE-ONU. Vehiculele electrice sunt una dintre tehnologiile cele mai promiţătoare pentru un transport mai ecologic. Având în vedere faptul că ele vor fi puse la dispoziţia consumatorilor într-un viitor foarte apropiat, trebuie să ne asigurăm că utilizarea lor este sigură. Mă bucur, deci, că propunerile noastre reduc formalităţile administrative, eliminând ceea ce constituie în realitate pentru industrie o dublă sarcină în domeniul omologării automobilelor, a declarat preşedintele Comisiei Europene Antonio Tajani, comisar pentru industrie şi antreprenoriat. Vehicule electrice mai sigure Lanţurile de tracţiune electrică funcţionează la înaltă tensiune (500 volţi). Propunerea Comisiei Europene are ca obiectiv să facă astfel încât toate vehiculele electrice introduse pe piaţă în Uniunea Europeană să fie fabricate conform unui standard de securitate comun, astfel încât să se protejeze utilizatorii de orice contact cu părţile de înaltă tensiune ale acestor vehicule. Propunerea include în dreptul european regulamentul nr. 100 al CEE-ONU cu privire la omologarea vehiculelor electrice cu acumulator, construcţia lor şi prescripţiile în domeniul securităţii. Ea a fost transmisă statelor membre. Simplificarea dublei legislaţii Cerinţele armonizate referitoare la încercări vor simplifica omologarea vehiculelor electrice, substituindu-se practicilor divergente ale unor state membre în domeniu şi vor reduce, deci, sarcina administrativă pentru constructorii de automobile. În plus, această propunere va ajuta constructorii europeni de automobile să îşi comercializeze automobilele electrice în ţările terţe care sunt părţi contractante ale acordului CEE- ONU din 1958 (precum Japonia). Propunerea Comisiei Europene de a simplifica şi a reduce radical legislaţia europeană va include în dreptul european 61 de regulamente diferite ale Comisiei Europene pentru Europa ale Naţiunilor Unite referitoare la omologarea vehiculelor. Ea a fost transmisă statelor membre spre aprobare. Omologarea realizată conform regulamentelor CEE-ONU va fi considerată o omologare CE de tip. Dubla utilizare va fi, deci, evitată, atât în ceea ce priveşte cerinţele tehnice, cât şi certificarea şi procedurile administrative, acest lucru constituind un avantaj pentru industrie şi pentru autorităţile naţionale. Şi aici propunerea va îmbunătăţi accesul la piaţă al constructorilor de automobile din ţările terţe care sunt părţi contractante ale acordului CEE- ONU din 1958 şi va stimula astfel competitivitatea industriei europene. În virtutea omologării CE de tip a vehiculelor complete, constructorii de automobile vor putea obţine omologarea pentru un tip de vehicul într-un stat membru dacă el îndeplineşte cerinţele tehnice, apoi îl pot comercializa în întreaga Uniune, fără încercări suplimentare. Armonizarea tehnică Armonizarea tehnică pentru vehiculele cu motor şi remorcile lor, aplicată la nivel comunitar pe baza articolului 114 al tratatului cu privire la funcţionarea Uniunii Europene, se bazează pe sistemul comunitar de omologare completă a vehiculelor (EC WVTA Whole Vehical Type-Approval). În virtutea acestui sistem, constructorii pot obţine omologarea comunitară a unui tip de vehicul într-un stat membru îndată ce el satisface cerinţele tehnice armonizate. Ei pot apoi să îl comercializeze în Uniunea Europeană, fără a trebui să efectueze încercări sau să suporte controale suplimentare. Înmatricularea este acordată la simpla prezentare a unui certificat de conformitate european. O armonizare tehnică completă a fost deja realizată pentru numeroase categorii de vehicule (automobile, vehicule utilitare, autobuze, remorci, biciclete, motociclete şi câteva tipuri de tractoare agricole şi forestiere). Ea ar trebui extinsă şi la alte categorii (alte tipuri de tractoare şi remorcile acestora). Este esenţial pentru constructorii europeni să îşi asigure accesul la o piaţă cât mai largă posibil. Dacă sistemul comunitar de omologare le permite să profite pe deplin de oportunităţile pieţei interne, armonizarea tehnică mondială în cadrul CEE-ONU le deschide o piaţă care se întinde dincolo de frontierele europene. Traducere: Maria Bratu, din: Enjeux, nr. 326, iulie-august

13 Combaterea contrafacerii Jean-Claude Tourneur Intervenţiile întărite ale vămilor îmbunătăţesc protecţia drepturilor de proprietate intelectuală (DPI). Aceasta este afirmaţia Comisiei Europene în ceea ce priveşte statisticile exhaustive ale anului 2010, fapt care a ocazionat o analiză a comisarului care se ocupă de fiscalitate şi de Uniunea Vamală, Algirdas Šemeta. În 2010, autorităţile vamale ale Uniunii Europene au confiscat peste 103 milioane de produse suspectate de a încălca drepturile de proprietate intelectuală la frontierele externe ale Uniunii. Potrivit documentelor Comisiei cu privire la intervenţiile vamale, care îşi propun să respecte DPI, numărul de colete interceptate de vămi s-a dublat în raport cu anul precedent. El a crescut de la în 2009, la aproximativ în Un raport din 2011 furnizează statistici pe tipul, originea şi modul de transport al produselor care încalcă DPI, reţinute la frontierele externe ale Uniunii Europene. Pentru prima dată, acest raport indică valoarea mărfurilor interceptate, estimată la peste 1 miliard de euro. Principalele categorii de articole confiscate de autorităţile vamale sunt: ţigaretele (34%), accesoriile de birou (9%), alte produse din domeniul tutunului, etichete, embleme (8%), îmbrăcăminte şi jucării (7%). Dintre toate articolele confiscate, 14,5% erau produse menajere, şampoane, săpunuri, medicamente sau aparate casnice (uscătoare de păr, lame de ras şi componente pentru calculator), care puteau avea efecte asupra sănătăţii şi securităţii consumatorilor. Una din principalele tendinţe relevate este numărul tot mai mare de confiscări ale coletelor poştale. Am înregistrat o creştere spectaculoasă a confiscărilor în cadrul traficului poştal începând cu anul trecut: numărul cazurilor s-a triplat, trecând de la , la peste Un mare număr de mărfuri erau medicamente şi produse de îngrijire a corpului. Această tendinţă de creştere se explică printr-un număr tot mai mare de cumpărături online, a declarat Algirdas Šemeta, comisar european care se ocupă de fiscalitate, de Uniunea Vamală, audit şi de combaterea contrafacerii. Am propus noi reguli pentru a întări lupta împotriva contrafacerii. Consumatorii europeni ca şi deţinători de drepturi se aşteaptă ca mărfurile să facă obiectul unor controale minuţioase şi să fie sigure. Ne vom intensifica eforturile în cadrul Uniunii Europene şi cu partenerii noştri internaţionali pentru a garanta un nivel maxim de protecţie a DPI atât pentru întreprinderile care îşi desfăşoară activitatea în condiţii legale, cât şi pentru consumatori. Protecţia DPI, element fundamental al economiei În ceea ce priveşte statele de provenienţă, China 85% dintre articolele în cauză, a rămas principala sursă de produse care încalcă DPI. Alte state (Turcia, Thailanda, Hongkong sau India) figurează printre principalii producători de anumite categorii de produse (respectiv produsele alimentare, băuturile, altele decât cele alcoolice, cartele de memorie şi medicamentele). În 90% dintre cazuri, produsele interceptate au fost distruse sau au făcut obiectul unor proceduri judiciare, pentru a determina infracţiunea. După cum subliniază Strategia Europa 2020, protecţia DPI este un element fundamental al economiei europene şi un motor al dezvoltării în domenii precum cercetarea, inovaţia şi locurile de muncă. Controlul aplicării DPI este esenţial, dat fiind faptul că anumite produse contrafăcute (precum produsele alimentare, cele de îngrijire a corpului şi articolele pentru copii), care sunt fabricate într-un context nereglementat, pot reprezenta o ameninţare gravă pentru sănătatea şi securitatea cetăţenilor din cele 27 de state ale Uniunii Europene. Autorităţile vamale ale Uniunii joacă un rol major pentru a împiedica produsele care încalcă DPI să intre pe Piaţa Internă a Uniunii Europene. Sunt desfăşurate mai multe acţiuni de către Comisie pentru a întări capacitatea autorităţilor vamale de a lupta contra acestui comerţ. La mijlocul anului 2011, Comisia a adoptat o propunere de nou regulament, privind controlul respectării de către autorităţile vamale a DPI, în cadrul unui ansamblu complet de măsuri în domeniu. Buna cooperare cu partenerii comerciali internaţionali poate, de asemenea, să contribuie în mod semnificativ la detectarea mărfurilor care încalcă DPI şi să împiedice exportul lor către Uniune. În 2009, Uniunea Europeană a semnat un plan de acţiune cu China, axat pe întărirea cooperării privind controlul aplicării DPI de către vămi. Acest plan a fost prelungit până la sfârşitul lui Cooperarea cu industria este foarte importantă pentru a garanta că mărfurile care încalcă DPI pot fi identificate corect. Întreprinderile pot solicita o intervenţie specială din partea vămilor când bănuiesc o violare a drepturilor lor de proprietate intelectuală, iar informaţiile furnizate de industrie ajută vămile să îşi orienteze mai bine controalele. Comisia a întocmit un manual pentru deţinătorii de drepturi, pentru a-i ajuta să introducă aceste cereri şi rămâne în contact strâns cu sectorul privat pentru a studia posibilităţile de îmbunătăţire a controalelor. Traducere: Maria Bratu, din: Enjeux, nr. 326, iulie-august 2012 STANDARDIZAREA Septembrie

14 STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ O minte sănătoasă într-un corp sănătos În a sa piramidă a necesităţilor, Abraham Maslow a stabilit o ierarhie între necesităţile fundamentale şi necesităţile de ordin superior. Necesităţile fundamentale siguranţă, securitate şi adăpost formează baza pe care se sprijină necesităţile de ordin superior, care se raportează la responsabilitate, la realizarea de sine şi la respectul din partea celuilalt. Potrivit teoriei celebrului psiholog, trebuie în primul rând să îţi satisfaci necesităţile elementare înainte de a putea să îşi atingi necesităţile mai evoluate. Numai când toate necesităţile îţi sunt satisfăcute, poţi atinge vârful piramidei ceea ce Maslow denumeşte starea de realizare personală. În 1985, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi-a perfecţionat definiţia denumirii de sănătate, care constă nu numai în lipsa oricărei boli sau infirmităţi, dar care este percepută ca o resursă de viaţă cotidiană, nu ca un scop al vieţii; este un concept pozitiv, care pune accentul pe resursele sociale şi personale şi pe capacităţile fizice. Se pune problema să trăieşti mai mult timp şi mai bine, să te depăşeşti fizic şi mintal, astfel încât să îţi împingi limitele prestabilite, pentru a descoperi noi orizonturi. Putem afirma că de luni de zile, ISO desfăşoară o activitate considerabilă pentru a răspunde la numeroase necesităţi fundamentale ale lumii, oferind o întreagă varietate eclectică de standarde internaţionale care se referă la anumite necesităţi esenţiale de siguranţă, sănătate, performanţă şi securitate. Dar ce putem afirma despre necesităţile din vârful piramidei: ISO are de jucat un rol pentru a ne ajuta să le satisfacem, împingând limitele domeniului său de activitate, pentru a include aspiraţii tot mai înalte? Răspunsul este da. Acest număr al ISO Focus+ explică din ce punct de vedere un anumit număr de idei şi de proiecte importante (şi la care nu ne gândim neapărat) se dezvoltă pentru a ne ajuta să satisfacem necesităţile care ţin de probleme legate de stima de sine, independenţă şi realizare. Au fost făcute încercări în psihiatrie pentru a evalua efectul aromaterapiei, o practică larg utilizată în lume pentru tratarea durerilor cronice, a depresiei, anxietăţii, anumitor tulburări cognitive, a insomniei şi a tulburărilor legate de stres. Concluzia acestor cercetări este că aromaterapia este potenţial eficace pentru tratarea anumitor tulburări psihiatrice. Şi potrivit informaţiilor de care dispunem cu privire la riscuri, aromaterapia pare a nu avea efectele secundare nefaste pe care le provoacă numeroşi psihotropi clasici. ISO a desfăşurat o activitate considerabilă pentru satisfacerea necesităţilor fundamentale mondiale Odată cu interesul sporit pentru aromaterapie şi utilizarea uleiurilor esenţiale, atenţia se deplasează mai mult spre eficacitate, siguranţa şi omogenitatea acestor produse. Or, standardele ISO pot ajuta să se asigure că aceste aspecte sunt luate în consideraţie în mod temeinic şi că efectele benefice care pot fi aşteptate de la ele pot opera fără a trebui să ne îngrijorăm în mod inutil. Produsele cosmetice contribuie cu siguranţă la îmbunătăţirea imaginii pe care persoanele o au despre ele însele, influenţând direct stima pe care şi-o poartă. Standardele ISO/TC 217, Produse cosmetice, îi asigură pe consumatori că produsele cosmetice pe care aleg să le utilizeze nu prezintă pericole şi îşi respectă promisiunile. Aparatele de asistenţă medicală pot oferi unei persoane cu dizabilităţi autonomia la care aspiră şi la care are dreptul. Garanţii de siguranţă, eficacitate şi durabilitate ale acestor produse, standardele ISO ajută persoanele cu dizabilităţi să câştige independenţă în activităţile lor cotidiene. Posibilitatea de a se destinde, de a reflecta este, de asemenea, asociată cu realizarea necesităţilor de ordin superior. Un nou proiect de standard ISO cu privire la centrele de relaxare (wellness spas) va permite să se vegheze ca serviciile propuse în aceste momente preţioase de destindere să fie sigure, să nu prezinte pericole şi să fie adaptate necesităţilor dumneavoastră specifice. În sfârşit, chiar dacă nu face (încă) obiectul unui standard ISO, indicele brut de fericire naţională, înscris în constituţia regatului Bouthan, care depăşeşte indicatorii liniari tradiţionali de performanţă naţională ca produsul intern brut (PIB), este inspirat şi îndrăzneţ. El ne arată că un echilibru adecvat între bogăţiile materiale şi cele spirituale este indispensabil şi că este posibil să îl măsurăm. Atunci, lectura unui standard ISO va face din dvs. o fiinţă fericită şi împlinită din punct de vedere al corpului şi al spiritului? Nu (chiar dacă unele sunt suficient de soporifice pentru a vă permite să răsuflaţi puţin). Veţi putea citi în acest număr al revistei ISO Focus+ cum intervin standardele şi proiectele pentru a ne ajuta să răspundem necesităţilor de ordin superior şi să avansăm pe drumul nostru de împlinire personală. Kevin McKinley este secretar general adjunct al ISO Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus+, vol. 3, nr. 7, iulie-august 2012, revista Organizaţiei Internaţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO org). Editor: gasiorovski@iso.org. Un abonament anual costă 158 franci elveţieni. Abonamente: sales@iso.org 12

15 Standardele ISO contribuie la sănătatea şi la starea noastră de bine Elizabeth Gasiorowski-Denis Consumatorii sunt astăzi preocupaţi de înfăţişarea lor, vor să se simtă mai bine, să fie mai dinamici şi mai sănătoşi, să îşi îmbunătăţească performanţele cotidiene şi sportive. Ei vor să fie într-o formă mai bună odată cu înaintarea în vârstă şi să prevină pe cât posibil bolile. Aici intră în joc domeniul sănătăţii şi al stării de bine întrucât el tratează această necesitate şi această dorinţă de a rămâne în bună formă, ilustrând proverbul este mai bine să previi decât să tratezi. După cum explică Paul Zane Pilzer, economist şi autor al Revoluţiei stării de bine. Cum să te îmbogăţeşti în următoarea industrie multimiliardară, sectorul stării de bine cuprinde produsele şi serviciile preventive propuse persoanelor sănătoase pentru a îşi îmbunătăţi sănătatea şi înfăţişarea, a încetini efectele îmbătrânirii şi a preveni eventualele probleme de sănătate. Interesul publicului este evident, iar potenţialul de creştere al sectorului sănătăţii şi stării de bine este foarte puternic. Este suficient să constaţi numărul comitetelor create recent şi lucrările întreprinse de ISO pentru a te convinge de acest lucru. Numărul din iulie-august al ISO Focus+ examinează anumite provocări esenţiale ale acestei preocupări pentru sănătate şi stare de bine. Un ansamblu de articole ilustrează progresele realizate şi utilitatea standardelor ISO care îşi propun să garanteze calitatea şi securitatea în acest sector în plină dezvoltare. Cu ocazia unei reuniuni organizate de guvernul Bouthanului pe tema Fericirea şi starea de bine: definirea unei noi paradigme economice, Ban-Ki-moon, secretar general al ONU, a subliniat că dezvoltarea durabilă este intrinsec legată de fericire şi de starea de bine. Conţinutul majorităţii standardelor ISO este de ordin tehnic, dar, în afară de rezolvarea problemelor tehnice, aceste standarde oferă rezultate pozitive în cele trei dimensiuni economică, socială şi de mediu ale dezvoltării durabile. În acest sens, ele sunt şi indirect surse de fericire şi de stare de bine. Într-un interviu în exclusivitate, publicat în acest număr al revistei ISO Focus+, Paul Bulcke, preşe- dinte-director general al Nestlé, declară: Standardele internaţionale oferă un cadru pentru lume. Ele sunt un cadru, într-adevăr, nu numai pentru Nestlé, ci pentru toate întreprinderile, naţiunile şi populaţiile din lume cu care împărţim această planetă. Elizabeth Gasiorowski-Denis este redactor şef la ISO Focus+ Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus+, vol. 3, nr. 7, iulie-august 2012, revista Organizaţiei Internaţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO org). Editor: gasiorovski@iso.org. Un abonament anual costă 158 franci elveţieni. Abonamente: sales@iso.org STANDARDIZAREA Septembrie

16 Interviu cu Paul Bulcke, preşedinte-director general al firmei Nestlé Paul Bulcke este preşedinte şi director general al Nestlé S.A. din aprilie După ce a exercitat funcţiile de analist financiar în cadrul Scott Graphics International, în Belgia, Paul Bulcke a intrat la grupul Nestlé, la Vevey, Elveţia, în 1979, ca stagiar în domeniul marketing-ului. Din 1980 până în 1996, el a ocupat diverse funcţii în domeniul marketing-ului şi al vânzărilor, a fost în fruntea departamentului de marketing din Peru, Ecuador şi Chile, înainte de a fi numit director general al Nestlé Portugalia, apoi al Nestlé Republica Cehă şi Republica Slovacă şi al Nestlé Germania. În iulie 2004, Paul Bulcke a intrat în Consiliul de Administraţie al Nestlé S.A. în calitate de vicepreşedinte executiv, însărcinat cu zona Americilor. În aprilie 2008, după o carieră de 30 de ani în cadrul grupului Nestlé, Paul Bulcke a fost numit preşedinte-director general al Nestlé. Paul Bulcke este titularul unei diplome de inginer comercial al Universităţii din Louvain, Belgia şi al unei diplome universitare de la Şcoala de Management Vlerick. El a participat, de asemenea, la programul de dezvoltare a cadrelor superioare la Institutul Internaţional pentru Management şi Dezvoltare (IMD), la Lausanne, Elveţia. 14

17 Centrul de producţie şi de distribuţie Nestlé Nespresso, la Avenches (Elveţia) va produce 4,8 miliarde de capsule Nespresso pe an ISO Focus+: Nestlé propune tot felul de produse, de la mâncăruri gătite, la ciocolată, trecând prin apă minerală şi cafea. Cum a reuşit firma să menţină o bază de consumatori în lumea întreagă, în condiţiile în care tradiţiile şi obiceiurile culinare sunt diferite de la o ţară la alta? Care este ingredientul-cheie al unui asemenea succes? Care a fost aportul standardelor internaţionale? Paul Bulcke: Cum poate Nestlé să fie atât de activă în lume şi să menţină concret o legătură cu consumatorii? De fapt, suntem foarte descentralizaţi întrucât plecăm de la ideea că alimentaţia şi clienţii au întotdeauna un caracter local. La începuturile Nestlé, în urmă cu 145 de ani, produsele noastre erau deja comercializate în afara pieţei elveţiene. Eram, deci, deja descentralizaţi şi prezenţi pe numeroase pieţe datorită unor structuri locale. Suntem o întreprindere mondială, dar rămânem foarte apropiaţi de consumatorii locali. Vasta noastră gamă de produse este fabricată în 461 de uzine, în 83 de state diferite. Uzinele noastre sunt implantate acolo unde se află consumul: materiile prime locale, gusturile locale, necesităţile dietetice ale populaţiilor locale toate acestea o cer. A acorda puterea de decizie pieţelor presupune o viziune comună. Obiectivele noastre sunt foarte puternice şi foarte clare şi foaia noastră de parcurs strategică, care este simplă şi foarte concretă, sunt împărtăşite de de angajaţi care lucrează la Nestlé. Ambiţia noastră este să devenim lider în domeniul nutriţiei, al sănătăţii şi al stării de bine Suntem mândri că facem parte dintr-un sector care colaborează cu ISO pentru modelarea standardelor Astfel, activitatea pe termen lung a dictat întotdeauna direcţia noastră strategică. Desigur, ne străduim să obţinem şi rezultate pe termen scurt, dar nu sacrificăm niciodată termenul lung. Un alt aspect foarte important: cultura noastră de întreprindere, faptul că, colaboratorii noştri apără valori comune o viziune pe termen lung, deschidere la diversitate, pasiunea pentru calitatea produselor şi a raporturilor umane. Astfel ne conducem activităţile şi aici rezidă reuşita noastră: facilităm descentralizarea, asigurându-ne că toată lumea vorbeşte cu o singură şi aceeaşi voce. Ne menţinem alinierea internaţională în spatele unei viziuni de întreprindere mondială. În domeniul standardelor internaţionale, o întreprindere mondială ca a noastră trebuie să aibă o strategie comună. În afară de valori şi de o cultură, trebuie să împărtăşim standarde comune. Standardele internaţionale oferă un cadru pentru lume. Gusturile şi culorile pot varia, dar anumite cerinţe sanitare şi standardele minime sunt aceleaşi în lumea întreagă. Standardele internaţionale ajută, deci, la modelarea întreprinderii noastre, făcând din ea un factor mondial al cărui mandat este recunoscut la nivel mondial. Dar ele nu servesc decât pentru a oferi un cadru activităţii noastre, tabloul pe care îl înconjoară este o operă locală. ISO, prin poziţia sa de organizaţie internaţională de standardizare multipartită, sprijinită de experţi şi bazată pe consens, are de jucat un rol precis: ea ne acordă mijloacele eficacităţii. Fără ea, dacă interpretarea anumitor puncte era realmente locală, dacă nu exista nici coerenţă, nici omogenitate, am fi fost complet ineficace ca societate şi ca grup înscris în societate. ISO Focus+: Ce valoare strategică aduc standardele internaţionale pentru o întreprindere ca Nestlé, care foloseşte forţa de muncă a peste de persoane în lume? ISO a elaborat peste de standarde cu privire la produsele alimentare. Câte aplică întreprinderea şi de ce avantaje beneficiază ea de pe urma acestui proces? Paul Bulcke: Principiile noastre, bine ancorate, care promovează conformitatea, sunt una din principalele Uzina Nestlé de la Pontecesures (Spania). De la stânga, la dreapta: A. Núñez Feijóo, preşedinte al guvernului regional al Galiţiei, B. Meunier, şef al pieţei pentru regiunea iberică şi dl Santos, director al uzinei STANDARDIZAREA Septembrie

18 mediu Nestlé, 413 uzine din 461 sunt deja certificate potrivit lui ISO Centrele noastre de distribuţie, de cercetare şi dezvoltare, toate, sunt în curs de certificare. Iată valoarea pe care o conferă ISO: ea este o referinţă internaţională, acceptată în lumea întreagă şi când ne conformăm standardelor internaţionale ale ISO, consumatorii ştiu imediat ce cumpără şi apreciază calitatea produselor noastre. ISO Focus+: De ce avantaje concrete a beneficiat Nestlé de pe urma aplicării standardului ISO 22000, referitor la managementul siguranţei alimentelor? În Republica Dominicană, angajaţi ai Nestlé încarcă caminoane destinate Haiti noastre forţe. Greu aş putea conduce o întreprindere ca a noastră dacă nu aş avea certitudinea că angajaţii aderă la propriile noastre valori, la cultura şi orientarea noastră strategică. În afară de funcţionarea noastră internă, ei trebuie, de asemenea, să răspundă aşteptărilor din exterior. Standardele internaţionale mă ajută să aplic la nivelul întreprinderii aceeaşi abordare şi să promovez aceleaşi misiuni. În contrapartidă, acest lucru mă ajută să consolidez eforturile aplicate pentru conformarea la aceste standarde. Dacă aplic unul şi acelaşi standard în lumea întreagă, pot reuni resurse pentru a atinge sau depăşi, în unele cazuri, cerinţele acestor standarde. În ceea ce priveşte mia de standarde referitoare la produse alimentare, pentru întreprinderea noastră, specializată în produse agroalimentare şi băuturi, cel mai mărunt lucru este să se conformeze la ele, să le respecte. Acestea fiind spuse, prin funcţionarea şi ancorarea noastră în societate, ne conformăm şi altor standarde. De asemenea, furnizăm servicii şi conducem uzine în care aplicăm standarde referitoare la sănătate şi securitate. Ne angajăm, de asemenea, pentru practici comerciale durabile, care protejează natura şi aplicăm standarde de mediu. Iată doar câteva exemple, printre multe altele. Dar nu numai standardele pentru produse alimentare ne interesează. Multe altele sunt preferatele noastre întrucât influenţa ISO se exercită dincolo de specificităţile pentru produse. Ea se referă şi la cele mai bune practici de fabricare şi la performanţa de mediu. Aceste standarde se înscriu într-un cadru de referinţă general. ISO Focus+: Puteţi să ne spuneţi cum utilizează Nestlé standardele pentru sistemele de management ale ISO (ISO 9001 pentru calitate şi ISO pentru managementul de mediu) şi cum a evoluat această utilizare? Paul Bulcke: Suntem mândri că facem parte dintr-un sector care colaborează cu ISO pentru a modela standarde, punând la dispoziţia dvs. cunoştinţele şi expertiza noastră. ISO ajută sectorul nostru prin intermediul publicării de instrumente, procese şi practici de măsurare şi de management coerente la nivel internaţional. Amploarea angajamentului dvs. a contribuit la îmbunătăţirea performanţei de mediu. Cu alte cuvinte, ISO ne ajută să ne urmărim obiectivele, iar noi încurajăm elaborarea şi utilizarea standardelor internaţionale pertinente. Autoritatea mondială a ISO este preţioasă pentru noi. De exemplu, datorită sistemului de management de P.B.: Siguranţa sanitară a alimentelor este o provocare esenţială. De la adoptarea standardului ISO 22000:2005, Sisteme de management la siguranţei alimentelor. Cerinţe pentru orice organism din lanţul alimentar, ne-am putut măsura propriile cerinţe, foarte stricte, după cele enunţate de ISO. Şi aici, un standard acceptat la nivel mondial ne dă un caiet de sarcini. Este cel mai bun mijloc de a fi recunoscut pentru propriile noastre sisteme de evaluare a siguranţei. Siguranţa sanitară a alimentelor nu este numai o provocare internă. Este o problemă care înglobează şi furnizorii noştri din amonte şi distribuitorii noştri din aval. A dispune de un standard comun, acceptat la nivel mondial ne ajută să rezolvăm situaţiile în care toate întreprinderile utilizează propriile lor standarde. ISO Focus+: Nestlé a creat recent Nestlé Health Science şi Nestlé Institute of Health Sciences (Ştiinţa Sănătăţii Nestlé şi Institutul Nestlé al 16

19 Ştiinţelor Sănătăţii) două organisme separate, concepute pentru a dezvolta domeniul novator al nutriţiei personalizate, bazată pe ştiinţele sănătăţii, pentru a preveni şi trata probleme de sănătate precum diabetul, obezitatea, bolile cardio-vasculare şi boala Alzheimer. Aţi putea să ne vorbiţi puţin despre ele? Există subiecte pentru care standardele ar putea să vă faciliteze munca şi în ce domenii? B.P.: Nestlé Health Science şi Nestlé Institute of Health Sciences au fost fondate la începutul anului trecut. Ele oferă o nouă dimensiune strategiei grupului Nestlé în domeniul nutriţiei, sănătăţii şi stării de bine, plasându-se în avangarda elaborării şi aplicării ştiinţelor pentru a crea un rol nou pentru nutriţia personalizată în cadrul prevenirii şi al tratării bolilor. ISO ne ajută să clădim punţi Nestlé Health Science îşi propune să integreze demersul ştiinţific şi cunoştinţele mai multor discipline, dintre care unele sunt noi pentru noi. Învăţăm multe. În numeroase domenii, există deja câteva standarde. Nutriţia este tot mai sofisticată atât prin definiţie, cât şi prin percepţie. Personalizarea se bazează pe o înţelegere aprofundată a constituţiei genetice a persoanelor şi a impactului factorilor precum regimurile şi obiceiurile de viaţă asupra genelor. Aceasta va necesita standarde suplimentare întrucât abordăm mai multe discipline. Diagnosticul, managementul nutriţional şi terapia. Yan Reach, lucrător agricol care benficiază de serviciile International Development Enterprises (IDA), organizaţie care a primit premiul Nestlé pentru crearea de valoare împărtăşită. Acest premiu a fost acordat pe 27 mai 2010 filialei cambodgiene a IDE pentru proiectul său care îşi propunea îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei rurale prin creşterea productivităţii şi a veniturilor agricole pot să nu vă aducă rezultate financiare imediate pe o piaţă concurenţială? Din ce punct de vedere standardul ISO 26000, cu privire la responsabilitatea socială, contribuie la programul dvs. deja bine ancorat de responsabilitate socială a întreprinderilor? P.B.: După cum am menţionat, Nestlé se axează pe termenul lung. Nu suntem gata să ne compromitem interesele pe termen lung în numele unor avantaje pe termen scurt. Aceasta reflectă viziunea pe care o avem în legătură cu rolul nostru: evoluţia societăţii, păstrarea legăturii noastre cu comunităţile în cadrul cărora lucrăm pentru că ţinem să facem parte integrantă din aceste comunităţi. Iată de ce am legat noţiunea de responsabilitate socială a întreprinderii de activităţile noastre fundamentale. Reuşita noastră trebuie să ţină la crearea de valoare, nu numai pentru acţionarii noştri, dar şi pentru societate. La Nestlé, noi numim acest lucru crearea de valoare împărtăşită, pe care o regăsim în fiecare verigă a lanţului nostru de valori, în interacţiunile noastre cu furnizorii, clienţii şi consumatorii, efectul activităţilor noastre asupra mediului. Lucrăm, de asemenea, la crearea de valoare pentru societate, în ansamblul său. Acest lucru se traduce în multiple moduri: o activitate economică ISO Focus+: Care este interesul pentru grupul dvs. de a se angaja în acţiuni de responsabilitate socială care STANDARDIZAREA Septembrie

20 Programul mondial Copii sănătoşi, al Nestlé, demonstrează angajamentul Nestlé, care lucrează pentru o nutriţie mai bună la nivel mondial. Acest program îşi propune să promoveze sensibilizarea, educaţia şi bunele practici în domeniul nutriţiei şi al activităţii fizice, care vor avea un impact pozitiv asupra sănătăţii durabilă şi sănătoasă creează locuri de muncă, dar şi oportunităţi de formare şi evoluţie profesionale, care dau mai mult sens vieţii. Stabilirea de legături cu furnizorii în mod durabil ne ajută, de asemenea, să aplicăm în amonte un număr minim de standarde. Standardele internaţionale oferă un cadru pentru lume Nestlé a investit în trei domenii prioritare, în care creăm valoare pentru societate. În primul rând, nutriţia, întrucât ea constituie baza identităţii noastre. Către ea se îndreaptă investiţiile noastre de cercetare şi dezvoltare. Cea de-a doua prioritate o constituie apa. Apa constituie una din cele mai mari provocări ale lumii actuale şi o preocupare deosebit de importantă pentru Nestlé. Utilizăm materii prime provenite din agricultură o activitate care consumă aproximativ 70% din resursele de apă dulce ale planetei. Utilizăm apa în procedeele noastre de fabricaţie, în uzinele noastre. Consumatorii au nevoie de apă pentru a pregăti unele din produsele noastre. Viitorul planetei depinde de resursele noastre de apă. Iată de ce suntem foarte atenţi la lucrările lansate pentru stabilirea viitorului standard ISO 14046, Analiza ciclului de viaţă. Amprenta apei. Cerinţe şi linii directoare. Dezvoltarea rurală este cea de-a treia prioritate. Uzinele Nestlé sunt în ansamblu situate în zone agricole întrucât aici sunt cultivate materiile noastre prime. Întreţinem legături directe cu aproximativ de agricultori şi legături indirecte cu alte câteva milioane. Datorită acestei reţele, agricultorii câştigă în eficacitate, îşi îmbunătăţesc condiţiile de viaţă şi veghează la înalta calitate a ingredientelor noastre. Pentru a reveni la ISO, implementarea standardelor recunoscute la nivel internaţional precum ISO 26000, ne-ar oferi o autoritate suplimentară cea de organism recunoscut la nivel mondial şi am putea obţine o certificare. Am discutat cu ISO pe acest subiect şi am fi fericiţi să putem contribui şi mai mult la acest aspect. ISO Focus+: Ce v-ar place să vedeţi la ISO în anii viitori? Nestlé P.B.: Prin ancorarea noastră la nivel internaţional, suntem supuşi la numeroase practici de evaluare diferite, fie că este vorba despre performanţa întreprinderii sau a produselor. Pentru a elimina multiplele evaluări şi dificultatea administrativă inutilă care rezultă de aici, o autoritate mondială care ar facilita alinierea între agenţiile de notare şi metodele de evaluare ar evita pierderea de timp şi ar reduce volatilitatea indusă de jonglarea cu standarde diferite. Standardizarea standardelor nu ar fi un lucru rău! Alinierea standardelor ISO, de exemplu, cea a ISO 9001 cu ISO 14001, fuzionând, de preferinţă, într-un sistem de management integrat cu sănătatea şi securitatea muncii ar fi un progres. Ca şi Pascal Lamy, director general al Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), Nestlé apără activ circulaţia bunurilor şi eliminarea barierelor din calea comerţului, în mod deosebit când standardele şi reglementările sunt stabilite din motive politice şi ele nu oferă cumpărătorilor cele mai bune produse la cel mai mic preţ. Autoritatea tehnică a ISO este importantă pentru că este neutră şi obiectivă, într-o societate supusă la numeroase influenţe. ISO ne ajută să construim punţi. Pascal Lamy exprimă cu multă convingere sprijinul său pentru ISO şi deschiderea lumii la o acceptare mai largă a standardelor recunoscute la nivel mondial. ISO Focus+: O ultimă întrebare. Care este produsul dvs. favorit? P.B.: Este ca şi cum aţi întreba un părinte ce copil preferă. De obicei, prefer să nu răspund, dar, cum alături de mine, pe birou, mă aşteaptă cana mea de cafea Nescafé, este clar că Nescafé este unul din produsele mele preferate. Dar există multe altele după care sunt mort! Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus+, vol. 3, nr. 7, iulie-august 2012, revista Organizaţiei Internaţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO org). Editor: gasiorovski@iso.org. Un abonament anual costă 158 franci elveţieni. Abonamente: sales@iso.org Sediul Nestlé de la Vevey (Elveţia) Originile Nestlé se situează în anul 1866, când prima uzină europeană de lapte condensat a fost deschisă de societatea Anglo-Swiss Condensated Milk, la Cham (Elveţia). Un an mai târziu, Henri Nestlé, un farmacist din Vevey, tot din Elveţia, a pus la punct primul preparat cu cereale, pentru copii. Cele două societăţi au fuzionat în 1905, pentru a forma întreprinderea Nestlé, pe care o cunoaştem astăzi şi al cărei sediu se află în continuare la Vevey. Nestlé foloseşte forţa de muncă a aproximativ de persoane în lume şi este implantată în practic toate ţările globului. În 2011, vânzările Nestlé au fost de 83,7 miliarde de franci elveţieni. 18

21 Fabricanţii sunt favorabili unei reglementări pe care o consideră necesară, cu condiţia ca regulile să fie de bun simţ şi să nu constituie o frână în cale inovaţiei sau a accesului la pieţe. Iată de ce ei preferă întotdeauna opţiunea cele mai bune practici, adoptând şi implementând standardele ISO. Elaborarea de standarde care se aplică în lumea întreagă ar fi putut fi o întreprindere delicată. Dar nu este cazul întrucât lucrările s-au sprijinit pe o gândire solidă şi pe o argumentaţie minuţioasă şi clară. Standardele referitoare la produse cosmetice răspund mai multor obiective: Armonizarea regulilor tehnice; Îmbunătăţirea sănătăţii şi a securităţii; Stimularea protecţiei mediului; Îmbunătăţirea calităţii produselor; Reducerea costurilor; Uniformizarea regulilor jocului, pentru a permite tuturor tipurilor de întreprinderi să acceadă la piaţa mondială. Produse cosmetice John L. James Produsele cosmetice deţin de multă vreme un loc important în viaţa noastră de zi cu zi. Cum ar arăta lumea fără săpun, pastă de dinţi, produse pentru îngrijirea părului, deodorante sau farduri? Ele sunt indispensabile pentru igienă, stima de sine şi imaginea noastră personală. S-a demonstrat chiar că, în perioada detenţiei, posibilitatea de a utiliza produse cosmetice are un efect pozitiv asupra comportamentului deţinuţilor. Utilizăm regulat aproximativ patru produse cosmetice pe zi. La nivel mondial, produsele cosmetice reprezintă o piaţă de 130 de miliarde de dolari americani pe an, care se repartizează grosso modo între Europa (40%), Asia (30%) şi Statele Unite (30%), piaţa Africii neîncetând să crească. Alături de marile firme multinaţionale din industria produselor cosmetice, al căror număr nu este de neglijat, există şi numeroase întreprinderi mai modeste care fabrică şi comercializează numeroase produse pentru consumatori. Această piaţă este puternic concurenţială şi formulele de compoziţie şi secretele de fabricaţie sunt, în general, bine păstrate. Fabricanţii de produse cosmetice se străduiesc să producă articole de calitate care să răspundă necesităţilor consumatorilor lor. Cele mai bune practici Industria cosmetică s-a arătat foarte entuziastă şi nu şi-a precupeţit eforturile pentru a trata aceste probleme, mai ales sprijinind activ lucrările comitetului tehnic al ISO, ISO/TC 217, Produse cosmetice. ISO/TC 217 a realizat multe, îndeosebi pentru consumatorii din lumea întreagă şi pentru întreprinderile mai mici şi mai puţin dotate cu resurse din acest sector. Standardele internaţionale în domenii precum cel al produselor de protecţie solară au îmbunătăţit sănătatea şi starea de bine a milioane, chiar miliarde de utilizatori. Prioritate acordată consumatorului Înainte de crearea ISO/TC 217, nu exista un mecanism mondial pentru abordarea numeroaselor aşteptări în domeniul securităţii produselor şi al efectelor asupra sănătăţii persoanelor (sau al colectivităţilor) legate de utilizarea produselor de igienă şi frumuseţe. Standardele ISO au îmbunătăţit sănătatea şi starea de bine a milioane, chiar miliarde de utilizatori Una dintre trăsăturile caracteristice ale acestui comitet tehnic este atenţia extremă pe care experţii săi o acordă părţilor interesate. Într-adevăr, dacă majoritatea experţilor care îl alcătuiesc provin din întreprinderile de fabricare a produselor cosmetice sau din asociaţii profesionale, ISO/TC 217 este incontestabil orientat către consumatori. Este perfect clar că, pentru cei care le utilizează, produsele cosmetice trebuie să fie sigure, de calitate şi apreciate pentru binefacerile lor din punct de vedere al sănătăţii şi al stării de bine. STANDARDIZAREA Septembrie

22 Proiecte realizate şi proiecte în curs Domeniul iniţial al lucrărilor ISO/TC 217 se referea la metodele de încercare microbiologice şi chimice pentru produsele cosmetice. Prioritatea a fost şi rămâne asigurarea punerii la dispoziţie a unor produse sigure şi viabile. Încercarea aprofundată a componentelor şi a produselor finite este obligatorie în numeroase state şi, în rest, este o activitate de rutină pentru fabricanţii de produse cosmetice care aplică principii etice. Încercările microbiologice şi chimice servesc la identificarea şi cuantificarea contaminanţilor eventuali, pentru a garanta inocuitatea produselor pentru consumatori şi viabilitatea lor în timpul duratei de validitate anunţate, în condiţiile ambiante ale locului lor de comercializare. Etichetarea ambalajelor este utilă pentru consumatori şi indispensabilă pentru a asigura trasabilitatea produselor în caz de problemă. Consumatorii pot alege produse solare, ştiind că factorii de protecţie sunt uniformizaţi Terminologia şi definiţiile trebuie să fie clare. Au fost demarate lucrări pentru precizarea sensului termenilor proaspăt şi biologic în aplicaţiile cosmetice. De-a lungul anilor, autorităţile de reglementare şi reprezentanţii intereselor consumatorilor au căpătat mai mult loc în lucrările ISO/TC 217, mai ales când standardele sunt recunoscute a putea servi la sprijinirea legislaţiei. De Lărgirea domeniului lucrărilor şi sporirea numărului membrilor La crearea ISO/TC 217, în 1998, domeniul său de lucrări se limita la standardizarea metodelor de încercare microbiologice şi chimice pentru produsele cosmetice. În 2000, domeniul de lucrări s-a lărgit şi, în consecinţă, mai multe grupuri de lucru au fost create. Astăzi, comitetul cuprinde următoarele grupuri: Standarde şi limite microbiologice (GT 1); Ambalare, etichetare şi marcare (GT 2); Metode analitice (GT 3); Terminologie (GT 4); Bune practici de fabricaţie (GT 6); Metode de încercare a fotoprotecţiei furnizată de produsele solare (GT 7); Nanomateriale (GT 8). În cursul celor 14 ani de existenţă, ISO/TC 217 a fost recunoscut pentru rolul pe care l-a jucat în elaborarea de standarde deosebit de utile şi pertinente. Numeroase state dezvoltate şi în curs de dezvoltare sunt reprezentate în lucrările sale. ISO/TC 217, care numără la ora actuală 39 de membri participanţi şi 21 de membri observatori, beneficiază de un sprijin considerabil datorită legăturilor sale cu alte comitete tehnice ale ISO, mai ales cu ISO/TC 229, Nanotehnologii. Alcătuirea comitetului tehnic nu încetează să crească. Preocupaţi să ia parte la lucrări, experţi din numeroase state au cerut să facă parte din ISO/TC 217 şi, în multe cazuri, au încurajat organismul lor naţional de standardizare să facă acest lucru, înfiinţând comitete oglindă. Pe de altă parte, ISO/TC 217 se poate prevala de participarea activă a organizaţiilor sale de legătură. exemplu, acesta este cazul standardului ISO 22716:2007, Produse cosmetice. Bune practici de fabricaţie (BFP). Linii directoare referitoare la bune practici de fabricaţie, care a fost considerat aplicabil cerinţelor de bune practici de fabricaţie în cadrul Reglementării europene cu privire la produsele cosmetice. Bunele practici de fabricaţie oferă linii directoare privind aspectele calitative ale produselor cosmetice la nivelul producţiei, controlului, depozitării şi expediţiei. Obiectivul este să se facă astfel încât utilizatorul final să poată obţine produse fiabile şi sigure, care să contribuie la un mod de viaţă sănătos şi la starea de bine. Industria cosmetică sector dinamic şi inovator caută permanent îmbunătăţirea şi excelenţa. ISO/TC 217 primeşte neîncetat anchete cu privire la necesităţile şi aşteptările părţilor interesate din partea organismelor guvernamentale, a reprezentanţilor consumatorilor, a experţilor şi a organizaţiilor de legătură. Aceste informaţii de teren au permis să se stabilească necesitatea de a pune la punct un standard ISO referitor la metodele de încercare a protecţiei asigurate de produsele solare. Ani de zile, fabricanţii puteau interpreta după cum doreau indicii de protecţie solară. Grupul de lucru ISO/TC 217/GT 7 a studiat literatura ştiinţifică şi a întreprins cercetări primare şi diverse încercări circulare pentru a oferi recomandări sprijinite pe baze ştiinţifice pentru metode de încercare de determinare a factorului de protecţie solară (FPS) şi de protecţie contra razelor ultraviolete A (UVA) specificate în standarde. De acum înainte, consumatorii pot alege produsele ştiind că factorii de protecţie indicaţi sunt uniformi pentru o largă gamă de fabricanţi care declară că utilizează încercările descrise în standardele respective. John L. James este preşedinte al ISO/TC 217, Produse cosmetice. El posedă 35 de ani de experienţă în domeniul standardizării la nivel naţional şi internaţional. Om de ştiinţă care posedă mai multe calificări profesionale în domeniul ştiinţelor de laborator şi al managementului riscului, el este titular al unui masterat în ştiinţe şi al unei diplome de studii de management. Dl James este consultant în industria cosmetică de 16 ani, după o carieră în domeniul medical, mai ales în Marea Britanie, unde a fost consilier la Ministerul Sănătăţii. Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus+, vol. 3, nr. 7, iulie-august 2012, revista Organizaţiei Internaţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO org). Editor: gasiorovski@iso.org. Un abonament anual costă 158 franci elveţieni. Abonamente: sales@iso.org 20

23 Uleiurile esenţiale, cele mai vechi remedii şi cosmetice cunoscute Arantxa Bordas şi Esther Bermejo Hieroglifele egiptene şi manuscrisele chinezeşti atestă că, în antichitate, preoţii şi alchimiştii utilizau uleiurile esenţiale în scopuri terapeutice. Cele mai vechi substanţe medicinale şi produse cosmetice cunoscute, aceste uleiuri aveau altădată o valoare mai mare decât aurul. Denumim ulei esenţial uleiul secretat de planta din care este extras. Acest ulei este denumit esenţial în sensul că el constituie o substanţă aromatică naturală care reprezintă chintesenţa plantei. Terapiile alternative ar putea creşte în curând utilizarea uleiurilor esenţiale Un ulei esenţial este un lichid concentrat al compuşilor aromatici volatili extraşi din materii prime vegetale prin diferite metode: cu apă sau vapori de apă, distilare uscată sau procedee mecanice. Uleiurile esenţiale sunt utilizate pe scară largă în industria agroalimentară şi în parfumerie, şi, în cantităţi mai mici, în domeniul produselor cosmetice şi în cel al sănătăţii, de exemplu, la preparatele farmaceutice şi în fitoterapie şi aromaterapie. Industria alimentară consumă aproximativ 60% din producţia de uleiuri esenţiale, iar restul este utilizat în parfumerie. Aproximativ 300 de uleiuri esenţiale intră curent în fabricarea de parfumuri şi arome alimentare, mai ales uleiurile alimentare de lămâie, mentă piperată şi rozmarin. Avantaje Oferind o garanţie cu privire la calitatea şi inocuitatea produselor, standardizarea a dinamizat comerţul principalelor uleiuri esenţiale utilizate în industria agroalimentară, parfumerie şi produsele cosmetice. Importanţa standardelor nu încetează să crească în principal datorită introducerii noilor tehnologii şi a mondializării pieţelor. În plus, şi datorită unora dintre aceşti factori, metodele de analiză sunt îmbunătăţite constant pentru rezultate mai precise, o armă eficace contra problemelor de autenticitate, care facilitează detectarea uleiurilor esenţiale adulterate. În consecinţă, odată cu omogenizarea crescândă a metodelor de analiză utilizate în domeniu, în vederea lărgirii pieţei de uleiuri esenţiale, metodele de analiză ale ISO/TC 54, Uleiuri esenţiale, capătă o importanţă mondială. În ceea ce priveşte cooperarea cu alte organizaţii, ISO/TC 54 lucrează în strânsă colaborare cu Direcţia Europeană a Calităţii Medicamentului şi Îngrijire a Sănătăţii (DEQM), care răspunde de elaborarea şi revizuirea monografiilor Farmacopeei Europene. ISO/TC 54 a participat la ultimele revizuiri şi la noile monografii ale Farmacopeei Europene. În lucrările sale, comitetul a ţinut seama de reglementările produselor cosmetice, ale Farmacopeei şi ale fitoaromaterapiei europene din cauza provocărilor acestui STANDARDIZAREA Septembrie

24 sector, precum şi produselor, materiilor, disciplinelor sau practicilor specifice, la diferite niveluri: colectivitate, securitate, sănătate, mediu sau cultură. Principalul organism de legătură, Asociaţia Internaţională a Parfumurilor (IFRA) participă la elaborarea de standarde şi metode ale ISO/TC 54 şi, reciproc, standardele IFRA sunt luate în consideraţie la elaborarea de standarde. Comitetul este favorabil colaborării cu alte organizaţii precum Convenţia Farmacopeei Statelor Unite (USP). Abordarea este logică, întrucât USP este preocupată de probleme de sănătate publică, pe care ea se străduieşte să le îmbunătăţească, elaborând standarde pentru a garanta calitatea, inocuitatea şi efectele benefice ale produselor medicamentoase şi ale produselor alimentare. USP are sarcina de a revizui monografiile uleiurilor esenţiale şi ale metodelor de analiză ale Food Chemical Codex (FCC). Aceste referinţe sunt preţioase pentru industria alimentară, dar şi pentru USP, care le utilizează în propriile sale monografii, precum şi pentru Formularul Naţional. O piaţă care evoluează La ora actuală, statele în curs de dezvoltare produc uleiuri esenţiale, iar statele dezvoltate care sunt principalii utilizatori asigură controlul calităţii. Piaţa are tendinţa să se mondializeze cu eliminarea anumitor bariere din calea comerţului, marile întreprinderi sunt în plin avânt, iar micile întreprinderi se specializează. În acest context, ISO/TC 54 are ca scop: Să faciliteze comerţul mondial al uleiurilor esenţiale; Să îmbunătăţească calitatea uleiurilor esenţiale pe piaţă; Să protejeze sănătatea consumatorilor de uleiuri esenţiale; Să consolideze securitatea produselor şi a procedeelor; Să promoveze utilizarea tehnologiilor industriale de vârf. Arantxa Bordas este preşedintă a comitetului tehnic ISO/TC 54, Uleiuri esenţiale. Ea răspunde de controlul calităţii produselor pentru Destilaciones Bordas SA Chincuretta, o societate la care lucrează din Standardizarea este remarcabilă din punct de vedere tehnic întrucât constituie o referinţă importantă în cercetarea noilor varietăţi şi din punct de vedere comercial întrucât standardele sunt o sursă de informaţii care permit industriei să cunoască proprietăţile componentelor naturale ale produselor. Realizări actuale şi viitoare Datorită interesului pe care îl suscită uleiurile esenţiale în Europa, Comitetul European de Standardizare (CEN) a ales în urmă cu câţiva ani să adopte două standarde internaţionale: ISO 3218:1976, Uleiuri esenţiale. Principii de nomenclator şi ISO 9235:1997, Materii prime aromatice de origine naturală. Vocabular. Aceste două standarde sunt actualmente în curs de actualizare în cadrul unei proceduri paralele, sub responsabilitatea ISO. Standardele ISO ajută la lărgirea pieţei mondiale a uleiurilor esenţiale ISO/TC 54 se străduieşte să furnizeze cel mai bun serviciu posibil membrilor săi, pentru a îi ajuta să realizeze beneficii importante pentru sector şi să urmărească lucrările de standardizare utile şi pertinente. În rolul său de pol de convergenţă, ISO/TC 54 asigură unificarea şi managementul cunoştinţelor şi al informaţiilor cu privire la uleiurile esenţiale şi serveşte drept sursă de referinţă pentru toţi membrii săi. Principalele societăţi specializate în uleiuri esenţiale colaborează cu organismele lor naţionale de standardizare care participă la ISO/TC 54. De aceea, standardele şi metodele de analiză elaborate de acest comitet sunt larg utilizate drept referinţe de lucru omologate. Având în vedere interesul tot mai mare pentru terapii alternative şi datorită colaborării dintre ISO/TC 54 şi organisme precum Farmacopeea Europeană şi USP, este posibil ca în curând să se folosească mai mult uleiurile esenţiale în aromaterapie, Esther Bermejo este secretară a ISO/TC 54, Uleiuri esenţiale. Ea este responsabil tehnic al Serviciului Chimie şi Carburanţi, la AENOR, organismul spaniol de standardizare. în preparatele farmaceutice şi în alte domenii ale medicinei. Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus+, vol. 3, nr. 7, iulie-august 2012, revista Organizaţiei Internaţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO org). Editor: gasiorovski@iso.org. Un abonament anual costă 158 franci elveţieni. Abonamente: sales@iso.org Standarde în domeniu De mai bine de 65 de ani, comitetul tehnic ISO/TC 54, Uleiuri esenţiale, se străduieşte să elaboreze standarde internaţionale. Aceste standarde ISO ajută la încurajarea inovaţiei, la lărgirea pieţei mondiale a uleiurilor esenţiale şi la asigurarea calităţii şi a inocuităţii. La ora actuală, ISO/TC 54 numără 18 membri participanţi (P), 29 de membri observatori (O) şi 5 organizaţii de legătură. El reprezintă majoritatea principalilor producători, furnizori şi utilizatori din industria uleiurilor esenţiale la nivel mondial. ISO/TC 54 are sarcina standardizării internaţionale a metodelor de analiză şi a specificaţiilor uleiurilor esenţiale, fapt care implică: y Pregătirea de monografii specifice pentru standardizarea calităţii fiecărui ulei esenţial; y Standardizarea metodelor de analiză pentru controlul calităţii uleiurilor esenţiale; y Stabilirea de cerinţe pentru transport, etichetare şi marcare; y Stabilirea nomenclatorului şi a denumirilor botanice. Alcătuirea cu adevărat internaţională a comitetului garantează că standardele elaborate reprezintă şi reflectă o gamă largă de experienţe, metode de încercare şi tehnici. Comitetul a publicat 129 de standarde; 14 sunt în curs de elaborare. Cu ocazia reuniunilor plenare care au loc la fiecare doi ani, membrii ISO/TC 54 decid priorităţile şi datele calendaristice ale lucrărilor, revizuiesc programul de lucru şi se străduiesc să rezolve problemele dificile. Următoarea reuniune a TC 54 va avea loc la Sydney, în septembrie

25 Centre de relaxare Servicii de înaltă calitate Supol Sripan şi Tanin Sonthiraksa Un centru de relaxare sau wellness spa oferă un mediu de destindere, retras şi revitalizant şi o întreagă gamă de servicii pentru bunul echilibru al sănătăţii fizice, mentale, emoţionale, sociale şi spirituale. Clienţii sau invitaţii centrului se aşteaptă să primească plăcere în timpul liber. Standardul ISO 18513:2003, Servicii turistice. Hoteluri şi alte tipuri de unităţi turistice. Terminologie, ne aminteşte că o staţiune termală sau spa este o este o staţiune climaterică recunoscută, care prezintă factori naturali specifici remedii naturale ale solului (de exemplu, o sursă minerală), ale mării sau ale climatului adesea completate de tratamente corespunzătoare. Odată cu popularitatea crescută a centrelor de destindere şi mulţimea de standarde care o însoţesc, ISO se străduieşte să definească esenţa serviciilor acestor centre, pregătind un standard de referinţă. Sănătate, boală şi stare de bine În 1947, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) declara: Sănătatea este o completă stare de bine fizică, mentală şi socială şi nu constă doar în lipsa unei boli sau a unei infirmităţi. Definiţia OMS pune accentul pe ideile fundamentale de stare de bine şi de boală sau de infirmitate. Actualmente, îngrijirile în domeniul sănătăţii sunt axate pe prevenirea, controlul şi tratarea bolilor. Acest accent pus pe lipsa bolii este prea negativ şi nesatisfăcător pentru un program dinamic, care vizează starea de bine. În schimb, ideea că există grade de sănătate (chiar dificil de măsurat) are sens şi capătă teren. La un individ sănătos, există o bună integrare a structurii corporale şi a funcţionării fiziologice, psihice, emoţionale şi spirituale. Persoana perfect sănătoasă abordează dificultăţile cu serenitate şi pe îndelete şi participă la viaţa socială, bucurându-se de timpul său liber. Această perspectivă pozitivă nu se limitează la vindecare, la alinarea sau la prevenirea bolii. Ea se străduieşte să optimizeze eficacitatea fizică, mentală, moţională, socială şi spirituală a individului, familiei şi comunităţii. Progresele realizate în ştiinţe şi în medicină au permis să se păstreze mai bine corpul şi să se prevină boala, dar unele probleme psihologice, emoţionale, sociale şi spirituale sunt adesea lăsate fără tratament. Or, un grad ridicat de stare de bine nu poate fi atins fragmentar, ignorând unitatea de ansamblu. Într-adevăr, această stare de sănătate particulară este marcată de o senzaţie generală de bine, corporală şi spirituală, într-o relaţie cu mediul. Este vorba de o stare dinamică, care urmează un proces continuu, nu de o stare statică STANDARDIZAREA Septembrie

26 atinsă odată pentru totdeauna. Există grade de stare de bine aşa cum există grade de boală. Serviciile de stare de bine ar trebui, deci, să se concentreze pe identificarea cauzelor stării de bine mai degrabă decât pe cauzele bolii. Spital şi centru de relaxare petenţă. Într-adevăr, un spital este un loc destinat să ajute pacienţii care suferă de boli. Profesioniştii din domeniul sănătăţii au recurs la o gamă largă de tehnologii medicale pentru a rezolva cauzele bolii sau a trata simptomele fizice. Scopul principal este să se optimizeze securitatea biologică, să se elimine simptomele şi să se eradicheze agenţii patogeni. Unele intervenţii clinice sunt dureroase. Pentru a evita recăderile, pacienţii trebuie să renunţe la practicarea a numeroase activităţi. Viaţa lor privată şi securitatea lor psihologică pot suferi constrângeri din cauza stării lor de sănătate. Spitalele pot adesea să prelungească viaţa pacienţilor, fără a le îmbunătăţi calitatea de viaţă. 24 Un centru de relaxare se concentrează pe îmbunătăţirea calităţii vieţii Persoanele care caută să atingă starea de bine pot pretinde servicii pentru starea lor de bine fizică, care să fie comparabile cu serviciile medicale pentru pacienţii dintr-un spital clasic. Dar ele nu se îndreaptă către spitale, deşi unele pot să îi primească alături de pacienţi, oferindu-le servicii, instalaţii şi combili. El propune un spaţiu de destindere izolat, privat, ideal, pentru o meditaţie liniştită. Este un loc pentru toţi: persoane sănătoase, pacienţi sau persoane cu dizabilităţi. Un practician al unei filozofii sau al unei ştiinţe care inoculează starea de bine, cum ar fi un profesor de taichi, de yoga sau de meditaţie, ajută persoanele să înveţe mai bine tainele acestor filozofii sau ştiinţe. Programele de purificare a corpului şi a spiritului sunt în mod deosebit tratamentele hidroterapeutice, tratamentele manuale şi cele de detoxificare. Când clienţii se simt purificaţi, ei au tendinţa de a se simţi mai optimişti. Îngrijirea pieţii cuprinde gomajul, măştile, împachetările În schimb, un centru de relaxare se concentrează pe îmbunătăţirea calităţii vieţii. Abordarea sa nu constă numai în evitarea tuturor aspectelor negative sau a factorilor de risc, ci se concentrează pe aspectele pozitive sau pe factorii favoraşi băile. Masajele şi celelalte tratamente sunt utilizate pentru a ajuta la destinderea muşchilor, la reducerea tensiunii mentale şi emoţionale şi la a vedea lucrurile în mod pozitiv. Unele tehnici ale medicinei tradiţionale sunt utilizate pentru a revitaliza persoana şi a o ajuta să regăsească starea de bine. Numeroase programe de întinerire propun îngrijiri moderne ale sănătăţii, perfecţionate, într-un cadru holistic. Supol Sripan este director general al Departamentului Turism, în Thailanda. El este titular al unui B.Sc. în domeniul ingineriei şi al unui masterat în domeniul administraţiei publice. În Thailanda, mai mult decât în orice ţară asiatică, turismul contribuie la economie (6% din PIB). Majoritatea turiştilor se duc în Thailanda pentru vacanţe balneare şi de destindere, inclusiv în centre de relaxare. Standarde pentru diverse servicii Apreciem tot mai mult sănătatea, starea de bine şi longevitatea şi, în consecinţă, centrele de relaxare se înmulţesc. Totuşi, toată această diversitate este însoţită de necesitatea de a promova înalta calitate a serviciilor, transparenţa, încrederea clienţilor şi schimbul de informaţii. Este vorba adesea de servicii concurente pe pieţele naţionale şi internaţionale din punct de vedere al calităţii şi/sau al preţurilor. Centrele de relaxare ieftine pot face deservicii acestui sector prin suprimarea unor servicii esenţiale, la care se aşteaptă clienţii. O insatisfacţie repetată a clienţilor afectează încrederea şi dăunează sectorului. Standard prevăzut Comitetul tehnic ISO/TC 228, Turism şi servicii conexe, grupul de lucru GT 2, Servicii pentru turismul de sănătate, pune la punct un standard internaţional, care are ca scop definirea, crearea şi îmbunătăţirea serviciilor centrelor de relaxare şi asigurarea calităţii acestora. El va permite să se asigure o urmărire a acestor servicii şi să se furnizeze linii directoare pentru selecţia metodelor de măsurare pertinente şi eficace. ISO/TC 227/GT 2 va veghea ca noul standard internaţional să respecte principiul identităţii culturale şi diferenţele culturale. Standardul va fi un document de referinţă foarte aşteptat şi util pentru sector. El va ajuta clienţii să compare şi să aleagă serviciile pe plan mondial. Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus+, vol. 3, nr. 7, iulie-august 2012, revista Organizaţiei Internaţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO org). Editor: gasiorovski@iso.org. Un abonament anual costă 158 franci elveţieni. Abonamente: sales@iso.org Tanin Sonthiraksa conduce elaborarea unui standard ISO cu privire la centrele de relaxare (wellness spas). El lucrează la Departamentul Servicii Medicale al Ministerului Sănătăţii Publice din Thailanda. Dl Sonthiraksa posedă o diplomă în domeniul geriatriei şi al gerontologiei, precum şi în domeniul medicinei clinice preventive. De asemenea, el este membru al Consiliului de Administraţie al Consiliului medical thaï pentru servicii de medicină clinică preventivă.

27 Medicina tradiţională chineză Stabilirea referinţelor mondiale David Graham Cu peste de ani de experienţă, medicina tradiţională chineză este utilizată în peste 160 de state. Bazată pe o gamă largă de medicamente, de dispozitive, de masaje şi regimuri, ea are fundamente comune cu alte sisteme tradiţionale ca medicina Kampo japoneză şi medicina coreeană. Întrucât tehnicile şi farmacopeea sa sunt exportate în întreaga lume, standardele internaţionale sunt necesare pentru a proteja consumatorii. Componentă esenţială a numeroase sisteme de sănătate pretutindeni în lume, medicina tradiţională integrează practici şi produse care s-au perfecţionat de-a lungul a numeroşi ani. Ele se bazează, în general, mai mult pe experienţă decât pe fundamente ştiinţifice. În plus, medicina tradiţională chineză adoptă o abordare holistică a sănătăţii şi a stării de bine. În numeroase state, medicina tradiţională face parte integrantă din cultura naţională. Ea reprezintă, de asemenea, îngrijiri ale sănătăţii accesibile şi abordabile, în mod deosebit când accesul la medicina ştiinţifică clasică este limitat. Datorită reputaţiei tot mai mari şi a circulaţiei persoanelor între state, metodele medicinei tradiţionale traversează frontierele. Unele ţări au elaborat standarde, procese şi reglementări pentru practicienii medicinei tradiţionale chineze şi produsele sale, dar nu este cazul peste tot. Este, deci, cu atât mai necesar să se menţină calitatea, securitatea şi eficacitatea practicilor şi a produselor tradiţionale. În condiţiile în care numeroase medicamente moderne provin din extracţia compuşilor simpli plecând de la substanţe naturale, în medicina tradiţională, beneficiile terapeutice ale acestor substanţe depind de o gamă complexă de factori. Această complexitate trebuie să fie respectată pentru asigurarea calităţii acestor produse. De exemplu, pentru o anumită iarbă, varietatea căreia ea îi aparţine, metodele utilizate pentru horticultură, colectarea, tratamentul şi depozitarea au incidenţe asupra eficacităţii şi inocuităţii sale. Alte provocări apar când numeroase medicamente tradiţionale sunt comercializate sub formă de produse farmaceutice moderne precum comprimatele şi capsulele. În acest sens, standardele internaţionale pot ajuta ca aceleaşi cerinţe să fie urmate pretutindeni în lume. În plus, în lipsa controlului adecvat al calităţii, este dificil să se integreze mai mult medicina tradiţională cu alte sisteme de îngrijire a sănătăţii existente într-o ţară. În faţa adoptării şi a utilizării crescânde a medicinei tradiţionale în lume, un comitet tehnic, ISO/TC 249, Medicină tradiţională chineză (titlu provizoriu), pregăteşte standarde internaţionale foarte cerute pentru a sprijini sănătatea publică, securitatea şi schimburile comerciale. Priorităţi ISO/TC 249 a identificat şi a studiat domeniile prioritare pentru elaborarea de standarde internaţionale. Este vorba despre următoarele domenii: Calitatea şi securitatea produselor, inclusiv medicamentele şi dispozitivele medicale; Informatica, inclusiv terminologia şi clasificarea; Învăţământul, formarea şi practicile practicienilor; Metodologia ştiinţifică pentru sprijinirea practicilor şi a produselor. Pentru a evita lucrările desfăşurate în paralel şi a facilita cooperarea cu organizaţiile competente, ISO/TC 249 a ţinut seama de lucrările desfăşurate în alte părţi. De exemplu, el a exclus elaborarea de linii directoare de practică clinică, având în vedere efortul important realizat de Organizaţia Mondială STANDARDIZAREA Septembrie

28 a Sănătăţii (OMS) în acest domeniu. ISO/TC 249 a decis să se concentreze iniţial pe primele două domenii prioritare (calitatea şi securitatea produselor şi informatica). În acest scop, au fost create cinci grupuri de lucru. Încep lucrările Un anumit număr de proiecte sunt deja în curs, mai ales pe cele două aspecte majore ale medicinei tradiţionale chineze: acele de acupunctură şi seminţele şi plante de ginseng. Acupunctura este o tehnică populară, care a fost aprobată de OMS pentru a alina anumite afecţiuni precum migrenele. Standardele internaţionale sunt necesare pentru protejarea consumatorilor Se estimează la peste 2 miliarde numărul de ace de acupunctură utilizate în fiecare an. Acestea pot avea forme şi dimensiuni diferite în funcţie de utilizare, dar toate trebuie să fie sterile. Comitetul a început, deci, prin a lucra la viitorul standard ISO 17218, Ace de acupunctură sterile, de unică folosinţă. Un alt proiect important se referă la ginseng, una dintre plantele cele mai importante dintre sutele de plante utilizate în medicina tradiţională chineză. Un standard specific, ISO 17217, Seminţe şi mlădiţe de ginseng, Panax ginseng C.A. Meyer, va fi axat pe cerinţele referitoare la această plantă. Proiectele actualmente în studiu cuprind standarde pentru dispozitive de moxibustie şi electroacupunctură. ISO/TC 249 lucrează, de asemenea, în strânsă colaborare cu ISO/TC 215, Informatică în domeniul sănătăţii, pentru a crea un grup de lucru comun pentru standardele de informatică. Această iniţiativă implică şi OMS, care răspunde de proiectul cu privire la clasificarea internaţională a medicinei tradiţionale. Viitorul Înfiinţarea unui comitet tehnic într-un domeniu atât de complex s-a dovedit dificilă. Totuşi, adoptând o abordare prudentă, au fost realizate progrese. Pe măsură ce comitetul se va mări şi va câştiga experienţă, va putea să se extindă şi să se diversifice, ca răspuns la necesităţi noi. Comitetul va trata, probabil, chiar şi alte forme ale medicinei tradiţionale, în funcţie de cererile, necesităţile şi resursele disponibile, fapt care deschide un vast spaţiu de lucru. David Graham este preşedinte al comitetului ISO/TC 249, Medicină tradiţională chineză. El face parte din mai multe comisii de sănătate. Dl Graham a ocupat posturi de conducere în serviciul public australian, în principal, în domeniul sănătăţii. El a dezvoltat legislaţia naţională cu privire la produsele terapeutice, cu provocarea de a încorpora produsele de sănătate tradiţionale şi complementare într-un sistem de reglementare care se referă la produsele medicale clasice. Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus+, vol. 3, nr. 7, iulie-august 2012, revista Organizaţiei Internaţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO org). Editor: gasiorovski@iso.org. Un abonament anual costă 158 franci elveţieni. Abonamente: sales@iso.org 26

29 Stomatologie Standarde pentru medicina dentară Derek W. Jones Standardele referitoare la dinţi joacă un rol determinant în îmbunătăţirea sănătăţii cavităţii buco-dentare. Ele contribuie la optimizarea calităţii şi siguranţei produselor utilizate de către dentişti pentru a trata pacienţii şi a produselor folosite pentru igiena dentară de către public. Se estimează că aproximativ 99% dintre adulţii din statele dezvoltate suferă la un moment dat de o boală sau de o malformaţie a dinţilor. Cei mai mulţi dintre noi vor avea nevoie de îngrijiri dentare în cursul vieţii, fapt care face din noi toţi direct sau indirect beneficiari ai standardelor din acest domeniu. Nu există niciun motiv să ne temem de cabinetul dentar. În cursul ultimelor cinci decenii, datorită comitetului tehnic ISO/TC 106, Stomatologie, calitatea tratamentelor dentare acordate la miliarde de persoane în lume a evoluat considerabil. În lumea actuală, amploarea şi influenţa realizărilor ISO arată încă o dată pertinenţa standardelor internaţionale. La început Primul standard în acest domeniu a fost publicat în 1926 în Statele Unite de către Biroul Naţional de Standardizare. El stabilea specificaţiile materialelor de amalgam dentar un aliaj de metale amestecat cu mercur, utilizat pentru adiţia cavităţilor provocate de caria dentară. Au venit apoi anii 1950, când au apărut nouă standarde internaţionale, elaborate de Federaţia Dentară Internaţională (FDI). Apoi, în 1962, a fost creat ISO/TC 106, pentru a urmări lucrările din domeniu. De atunci, el a lucrat în colaborare cu FDI la mai multe standarde clinice. Domeniul de aplicare al stomatologiei actuale s-a lărgit mult. Mult mai complex decât altădată, el se bazează acum pe fundamente ştiinţifice mai largi şi pune accentul pe conservarea ţesuturilor naturale. Dar astăzi, în 2012, este nevoie mai mult ca oricând de standarde internaţionale în domeniul stomatologiei. Astăzi În ultimii ani, ISO/TC 106 s-a străduit să elaboreze standarde orizontale, adică standarde care se aplică tuturor aspectelor unui anumit domeniu, spre deosebire de standardele verticale, care se referă doar la un subiect specific. De exemplu, un standard care specifică cerinţele pentru o gamă de cimenturi STANDARDIZAREA Septembrie

30 de diferite tipuri sau pentru diferite piese dentare de mână este considerat orizontal, în timp ce un standard care specifică performanţa unui singur tip de ciment dentar (cu fosfat de zinc, de exemplu) sau a unei freze dentare, este vertical. ISO/TC 106 pune acum accentul pe elaborarea de standarde axate pe execuţie mai degrabă decât pe specificaţii prescriptive. Aveţi încredere în ISO! Standardele referitoare la îngrijirile stomatologice răspund mişcărilor de presiune exercitate de consumatori din preocuparea de a îmbunătăţi calitatea acestor îngrijiri. De exemplu, cu ambalaje şi o etichetare standardizate, dentiştii pot compara produsele şi le pot alege pe cele mai bune pentru tratarea pacienţilor lor. Mai mult decât în orice parte a corpului uman, sunt utilizate materiale sintetice pentru a repara ţesuturile afectate. Or, variaţia H-ului în cavitatea bucală şi eforturile de masticaţie a alimentelor au un efect agresiv asupra acestor materiale care înlocuiesc structura dintelui natural. Materialele de restaurare dentară trebuie, deci, să aibă caracteristici chimice, fizice şi biologice particulare, care sunt specificate în standardele ISO/TC 106. Standardele internaţionale joacă un rol determinant în îmbunătăţirea sănătăţii dinţilor Standardele ISO au fost elaborate pentru aliaje de turnare, ceramici şi cimenturi. Ele specifică cerinţe cu privire la diferite aspecte: durată, rezistenţă, stabilirea culorii, biocompatibilitate şi contracţie a materialelor de restaurare dentară, inclusiv limitele proprietăţilor fizice şi chimice. Radioopacitatea, care permite dentiştilor să diagnosticheze cariile recurente, este, de asemenea, un subiect important. Un standard îmbunătăţit pentru determinarea radioopacităţii materialelor de restaurare este în curs de elaborare. De asemenea, sunt publicate standarde pentru produse implantabile (resorbabile sau nu) pentru adiţie şi creşterea masei osoase în chirurgia bucală şi maxilo-facială şi pentru materialele cu membrană, pentru regenerarea ţesuturilor, ghidată în operaţii similare. În plus, numeroase standarde referitoare la dinţi acoperă produsele furnizate direct consumatorilor, de exemplu, produsele de igienă bucală cum ar fi: apa de gură şi pasta şi periuţa de dinţi. De asemenea, ISO/TC 106 a elaborat o serie de standarde pentru multiplele instrumente şi dispozitive utilizate de dentişti, precum şi pentru diferitele echipamente ale cabinetelor dentare. De exemplu, pentru a proteja dentistul şi pacientul, un standard ISO specifică limitele de expunere la radiaţiile ultraviolete ale aparatului de iluminat al blocului dentar. Mercurul dentar utilizat în amalgame este un subiect important care suscită îngrijorare în rândul publicului. Dintr-o preocupare de a aborda consecinţele sociale pe o scară mai largă, datorate eliberării de mercur, care provine din cabinetele dentare, comitetul a elaborat standardul ISO 11143:2008, cu privire la separatoarele amalgamelor, unde este vorba despre protecţia mediului. Biocompatibilitatea dispozitivelor medicale utilizate în medicina dentară este tratată de ISO 7405:2008, care specifică metode de încercare pentru evaluarea efectelor biologice ale dispozitivelor medicale utilizate în stomatologie. Ea include încercări farmacologice ale produselor care fac parte integrantă din dispozitivul în curs de încercare. Standardele din domeniul stomatologic privesc, de asemenea, cerinţele generale referitoare la scaunul operatorului, la unitatea operaţională dentară, la sistemele de aspi- 28

31 Volum de lucrări în domeniu raţie la sistemele cu aer comprimat şi la scaunul stomatologic. Metodele de încercare pentru îmbunătăţirea sau menţinerea calităţii microbiologice a apei utilizate în unităţile de îngrijire dentară fac, de asemenea, obiectul unui standard. Există chiar standarde cu privire la determinarea rezistenţei materialelor utilizate pe suprafeţele materialului dentar la dezinfectanţii chimici utilizaţi în stomatologie. Şi lista este departe de a fi terminată. Comitetul prevede să lucreze la stabilirea unei clasificări a cariilor (carii dentare) şi a tipurilor de cavităţi pregătite în dinţi, o iniţiativă care se înscrie în tendinţa actuală a stomatologiei care merge în sensul unei abordări conservatoare şi a unei intervenţii minime. În serviciul a miliarde de persoane În lume, aproximativ 1 milion de dentişti utilizează materiale, dispozitive, Din 1962, numeroşi specialişti experimentaţi şi recunoscuţi au pregătit şi au revizuit 158 de standarde elaborate până la ora actuală de comitetul tehnic ISO/TC 106, Stomatologie. Comitetul numără la ora actuală 300 de experţi proveniţi din lumea întreagă, care reprezintă 26 de grupuri lingvistice diferite. Structura ISO/TC 106 cuprinde 9 subcomitete active şi peste 50 de grupuri de lucru, care au sarcina de a studia diferite aspecte: y y y y y y y y y y Biocomptabilitatea; Produse de restaurare; Materiale pentru proteze; Materiale şi dispozitive ortodontice; Instrumentele; Echipamentele; Produsele de igienă bucală; Dispozitivele şi materialele de implantat; Fabricarea/proiectarea asistată de calculator (CAO/FAO); Terminologia şi sistemele de codificare. Comitetul are la activ 158 de standarde internaţionale şi, dacă ţinem seama de faptul că majoritatea lor sunt în realitate compilaţii ale unor standarde reunite într-un singur document, din motive de comoditate, cifra totală este mult mai ridicată. În cursul ultimilor 50 de ani, participarea la reuniunile anuale a crescut cu peste 600%. Statele membre ale ISO care iau parte la lucrări sunt, de asemenea, mult mai numeroase, iar în cadrul comitetului tehnic participă 47 de state. De la crearea comitetului tehnic ISO/TC 106, în 1962, până în 2004, secretariatul a fost asigurat de Institutul Britanic de Standardizare. Consiliul Canadian de Standardizare l-a preluat apoi, iar acum Asociaţia Dentară Canadiană se ocupă de managementul comitetului tehnic. echipamente şi proceduri care se referă la standardele internaţionale. Miliarde de consumatori utilizează produse de igienă dentară comercializate pe piaţă, care răspund, de asemenea, cerinţelor stabilite de standardele internaţionale. Larga participare a factorilor implicaţi în elaborarea standardelor ISO favorizează schimburile de informaţii între fabricanţi, dentişti, universităţi şi organismele guvernamentale de reglementare. Datorită standardelor ISO, profesia dispune de materiale şi aparate care răspund unor cerinţe clinice şi ajută la asigurarea reuşitei intervenţiilor clinice. Standardele internaţionale îşi aduc o contribuţie importantă la calitatea sănătăţii dinţilor şi la siguranţa îngrijirilor dentare, stimulând dezvoltarea de produse mai bune. Ele contribuie, de asemenea, la înlăturarea barierelor tehnice din calea comerţului, fapt care permite unei proporţii importante din populaţia mondială să aibă acces la o gamă largă de produse dentare. Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus+, vol. 3, nr. 7, iulie-august 2012, revista Organizaţiei Internaţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO org). Editor: gasiorovski@iso.org. Un abonament anual costă 158 franci elveţieni. Abonamente: sales@iso.org Derek W. Jones este titular al unui bacalaureat în ştiinţe aplicate şi doctor în ştiinţe în domeniul materialelor dentare, doctor în ortodonţie, doctor honoris causa şi chimist. Dl Jones este preşedinte al ISO/TC 106, Stomatologie. Angajat în 1971 în lucrări de standardizare, el este membru al Societăţii Britanice Regale de Chimie, membru al Institutului pentru Mine şi Materiale, membru în ştiinţe şi aplicarea tehnică a biomaterialelor şi profesor emerit la Departamentul Biomateriale, la Universitatea Dalhouse, din Canada. STANDARDIZAREA Septembrie

32 Accesibilitatea pentru toţi O mai bună calitate a vieţii pentru persoanele în vârstă şi cele cu dizabilităţi Ken Sagawa şi Kenji Kurakata Proiectarea accesibilă pentru persoanele în vârstă şi cele cu dizabilităţi constă în a integra necesităţile acestora, pentru a prevedea toate utilizările posibile la elaborarea de produse, servicii şi instalaţii. Proiectarea accesibilă şi alte concepte analoage de exemplu, proiectarea universală, proiectarea pentru toţi, proiectarea inclusivă au apărut în anii Ţinând seama de îmbătrânirea populaţiei în numeroase state, Naţiunile Unite au adoptat Convenţia referitoare la drepturile persoanelor cu dizabilităţi. Acces la o sănătate mai bună A avea o viaţă confortabilă, fără stres, îmbunătăţeşte sănătatea şi starea de bine. Proiectarea accesibilă îmbunătăţeşte viaţa prin produse, servicii, medii şi instalaţii accesibile tuturor, inclusiv persoanelor în vârstă şi a persoanelor cu dizabilităţi. Produsele proiectate pentru a menţine sau a îmbunătăţi sănătatea reprezintă o economie înfloritoare. Cum sănătatea şi starea de bine interesează în cel mai înalt grad persoanele în vârstă, aceste produse foarte solicitate ar trebui să le fie şi accesibile. O nouă abordare Odată cu vârsta, în general, devine mai greu să utilizezi produse, servicii şi instalaţii (tot mai numeroase, probabil) care sunt proiectate în principal pentru persoane mai tinere şi fără dizabilităţi. Or, ele ar trebui să fie accesibile tuturor. Proiectarea accesibilă contribuie la acest lucru, suprimând barierele, sporind confortul şi reducând stresul utilizatorului. Ca răspuns la aceste preocupări, a fost elaborat Ghidul ISO/CEI 71, Principii directoare pentru experţii standardizatori, pentru a răspunde necesităţilor persoanelor în vârstă şi a celor cu dizabilităţi, publicat în De atunci, ISO şi alte organisme de standardizare au elaborat numeroase standarde referitoare la accesibilitate. Acestea îşi propun să îmbunătăţească accesul persoanelor în vârstă şi al celor cu dizabilităţi la produse şi servicii, şi, deci, calitatea vieţii lor. ISO şi alte organizaţii internaţionale şi naţionale au elaborat mai multe dintre aceste standarde. Recent, mai multe comitete tehnice au accelerat ritmul lucrărilor atât la noile standarde, cât şi la revizuirea standardelor existente. Trei 30

33 cu un sprijin social şi industrial sporit. Aşteptăm cu interes să lucrăm cu partenerii noştri şi cu diversele părţi interesate, pentru a exercita o influenţă şi mai mare. Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus+, vol. 3, nr. 7, iulie-august 2012, revista Organizaţiei Internaţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO org). Editor: gasiorovski@iso.org. Un abonament anual costă 158 franci elveţieni. Abonamente: sales@iso.org comitete tehnice joacă, în acest sens, un rol motrice în elaborarea de standarde generale sau de specificaţii cu privire la accesibilitate: ISO/TC 159, Ergonomie, ISO/TC 173, Aparate şi accesorii funcţionale pentru persoanele cu dizabilităţi şi ISO/CEI JTC 1, Tehnologia informaţiei, prin intermediul grupului său de lucru special SWG-A, Accesibilitate. Produsele, serviciile şi instalaţiile ar trebui să fie accesibile tuturor ISO/TC 159 pregăteşte standarde pentru o semnalizare vizuală care să fie lizibilă şi anunţuri care să poată fi auzite în spaţii publice. Ele îmbunătăţesc viaţa persoanelor în vârstă şi le permite să se implice şi mai mult în viaţa socială. Alt exemplu: ambalajele produselor farmaceutice care nu cuprind un text în Braille sporesc riscurile de eroare a medicaţiei la persoanele care nu văd. ISO/TC 122, Ambalaje, colaborează cu Comitetul European de Standardizare (CEN) pentru a elabora un nou standard în acest domeniu. În Statele Unite, standardele cu privire la accesibilitatea aparatelor de diagnosticare medicală sunt în curs de elaborare. Fixând criterii de proiectare, ele vor permite persoanelor cu dizabilităţi să beneficieze de o standardizare a meselor de examinare, a scaunelor, cântarelor, aparatelor radiologice şi alte echipamente. Standarde internaţionale de accesibilitate sunt, de asemenea, posibile în domeniul sistemelor de teletratament medical. Revizuirea Ghidului ISO/CEI 71 Revizuirea Ghidului ISO/CEI 71 este în curs. Un grup tehnic consultativ mixt a fost format şi experţii au fost invitaţi să examineze modul în care ghidul ar trebui să fie actualizat pentru a continua să încurajeze standardizatorii şi specialiştii aplicaţiilor de accesibilitate. Noua versiune ar trebui să fie publicată în În plus, un raport tehnic al ISO, ISO/TR 22411:2008, Date de ergonomie şi linii directoare pentru aplicarea Ghidului ISO/CEI 71 la produse şi servicii, pentru a răspunde necesităţilor persoanelor în vârstă şi a celor cu dizabilităţi, este în curs de revizuire, pentru a include noi informaţii de ordin tehnic. În cursul ultimelor decenii, ISO a acordat mai multă atenţie standardelor care respectă dimensiunea umană şi calitatea vieţii. Ghidul ISO/CEI 71 a avut o mare influenţă şi a orientat standardizarea axată pe accesibilitate la ISO şi în alte organisme de standardizare. Totuşi, accesibilitatea este un domeniu vast şi este necesar să se urmărească lucrările, Kenji Kurakata este şef al Grupului de proiectare accesibilă la Centrul de cercetare în tehnologiile destinate omului la Institutul pentru Ştiinţe şi Tehnologii Avansate din Tsukuba. Cercetările domnului Kurakata se referă la efectele vârstei asupra percepţiei auditive şi asupra proiectării acustice a interfeţei ommaşină. El este secretar al ISO/TC 159/GT 2 şi coordonator al grupului de lucru cu privire la accesibilitate, al ISO/TC 159. De asemenea, el este expert în cadrul grupului ISO/TC 43, Acustică. Ken Sagawa este profesor la Universitatea pentru Femei din Tokyo. Domeniul său de cercetare este psihofizica viziunii şi evoluţiei funcţiilor vizuale potrivit vârstei. El est coordonator al GT 2, Ergonomia pentru persoanele cu cerinţe particulare şi al Grupului consultativ pentru proiectarea accesibilă, al comitetului tehnic ISO/TC 159, Ergonomie, precum şi al GT 9, Proiectarea accesibilă a ambalajelor, al ISO/TC 122, Ambalaje. STANDARDIZAREA Septembrie

34 32

35 Şansele dvs. de a sufla cele o sută de lumânări sunt probabil mai mari decât vă închipuiţi, cu atât mai mult cu cât sectorul sănătăţii şi al stării de bine este înfloritor. Standardele ISO nu vă pot garanta că veţi trăi o sută de ani, dar, cu siguranţă, ele vă pot ajuta să va simţiţi şi să arătaţi bine! Standardele ISO îşi exercită influenţa asupra celor trei dimensiuni ale sănătăţii şi stării de bine starea de bine fizică, mentală şi socială. Este suficient să priviţi numărul comitetelor create recent şi lucrările de standardizare lansate de ISO pentru a vă convinge de acest lucru. STANDARDIZAREA Septembrie

36 Suprafeţe tactile la sol Străzi mai sigure pentru pietoni cu deficienţe vizuale Hidekatsu Aoki şi Seiji Mitani Standardul ISO 23599:2012, Produse de asistenţă pentru persoane oarbe sau cu deficienţe vizuale. Indicatori tactili pentru suprafeţe de mers, care a fost publicat de curând, va contribui la calitate şi la coerenţă în utilizarea suprafeţelor instalate pentru ghidarea şi securitatea persoanelor cu deficienţe vizuale. Datorită acestui standard, pretutindeni în lume străzile vor fi mai sigure pentru această categorie de persoane. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în lume există peste 285 de milioane de persoane care prezintă o deficienţă vizuală. Dintre acestea, 39 de milioane sunt oarbe, iar 246 de milioane au o acuitate vizuală redusă. Chiar dacă multe dintre persoanele cu deficienţe vizuale călătoresc în mod autonom, le poate fi dificil să îşi găsească drumul în locurile aglomerate sau în care nu există mijloace de reper naturale (perete, bordură de trotuar, peluză etc.) sau de schimbare a reliefului în acoperitoarele de la sol. Rolul suprafeţelor tactile Indicatorii tactili sunt larg utilizaţi în numeroase state dezvoltate, precum şi în unele ţări în curs de dezvoltare, pentru a permite pietonilor cu 34

37 deficienţe vizuale să se orienteze. Instalate în interiorul clădirilor, ca şi în exterior, aceste suprafeţe servesc, de asemenea, să semnaleze apropierea unui pericol (marginea unui chei, o scară, extremitatea unui trotuar şi intersecţia străzilor). Oferindu-le indicaţii pentru a îşi păstra securitatea şi a le permite să se orienteze, pentru persoanele cu deficienţe vizuale, aceste suprafeţe sunt un factor de încredere, de autonomie şi de calitate a vieţii. Datorită acestor dispozitive, ele pot să desfăşoare activităţi profesionale, sociale, recreative, culturale şi religioase. Exisă alte sisteme şi dispozitive pentru îmbunătăţirea securităţii persoanelor cu deficienţe vizuale şi a le permite să se orienteze, de exemplu, semnalele sonore sau vibrante accesibile pentru a indica pietonilor că pot traversa (ISO 23600:2007, Ajutoare funcţionale pentru persoane cu deficienţe vizuale şi/sau deficienţe vizuale şi auditive. Semnale acustice şi tactile pentru semafoare. ISO va permite să se asigure, în lumea întreagă, securitatea pietonilor care prezintă deficienţe vizuale Persoanele cu deficienţe vizuale vor putea acum să se ajute cu sisteme de informare în timp real de tipul GPS şi cu unele sisteme de informare electronice, instalate în locurile publice. Dar dacă aceste sisteme electronice pot completa indicatorii tactili, ele nu îi pot înlocui. Interesul indicatorilor de suprafaţă este multiplu: ei pot ghida utilizatorii către o destinaţie precisă, pot, de asemenea, să servească drept indicatori în interiorul şi în exteriorul clădirilor şi funcţionează fără electricitate sau echipament special care trebuie cumpărat sau întreţinut. Indicatorii de suprafaţă au fost inventaţi în Japonia. La Okayama, oraş situat la 550 km sud-vest de Tokyo, Seiichi Miyake a pus la punct acest sistem în 1965, cu ajutorul unui prieten care era pe cale de a-şi pierde vederea. Aceste suprafeţe podotactile au fost instalate la început, pentru a localiza pasajele pietonale, dar ele servesc astăzi în scopuri de ghidare şi de securitate pe peroanele gărilor, trotuare şi în locurile publice. La început, erau utilizate două tipuri de reliefuri pentru acest tip de suprafeţe: un model format din bile în formă de domuri trunchiate, pentru a indica pericolul, un model striat (cu caneluri) pentru a ajuta la orientare. Întrucât interesul acestor sisteme a fost larg recunoscut, ele sunt astăzi foarte răspândite. Coerenţa dispozitivelor tactile este importantă pentru persoanele cu deficienţe vizuale STANDARDIZAREA Septembrie

38 Studii aprofundate desfăşurate timp de mai muţi ani în diverse state au permis să se stabilească că suprafeţele cu domuri trunchiate şi cu caneluri sunt uşor de detectat când sunt instalate pe acoperiri clasice şi să este uşor să le diferenţiezi. Un standard binevenit Din 1965, texturile indicatorilor de suprafaţă au fost modificate, iar sistemele de instalare s-au diversificat nu numai de la o ţară la alta, dar şi în cadrul aceleiaşi ţări. Găsim astfel mai multe modele, dimensiuni, mărimi, culori, specificaţii pentru materialele utilizate şi sistemele de instalare. Or, coerenţa este un factor important când este vorba să se plaseze indicatori tactili pentru persoane cu deficienţe vizuale întrucât ele nu pot verifica cu ochiul configuraţia spaţiilor care le înconjoară. Dacă suprafeţele tactile instalate nu sunt identice de la un loc la altul şi nu sunt instalate în acelaşi mod, pietonii cu deficienţe vizuale riscă să fie debusolaţi şi să nu poată să se servească de ele în mod util. Pentru a remedia această problemă, s-a decis să se creeze în cadrul comitetului tehnic ISO/TC 173, Aparate şi accesorii funcţionale pentru persoane cu dizabilităţi, un grup de lucru însărcinat să elaboreze standarde pentru indicatorii de suprafaţă tactili, astfel încât aceştia să ofere informaţii eficace de securitate şi orientare şi să fie cât mai omogeni posibil în lumea întreagă. Provocările În anii 1990, primul grup de lucru (GT 6) cu privire la standardizarea indicatorilor de suprafaţă tactili, a fost creat în cadrul ISO/TC 173. Dar, întrucât nu s-a ajuns la un consens în detaliile cerute de ISO, lucrările GT 6 au fost anulate în două rânduri, apoi reîncepute. În martie 2012, ISO/TC 173/GT 8, Indicatori tactili pentru suprafeţe de mers, sub preşedinţia japonezului Shigeru Yamauchi, a încheiat lucrările cu privire la standardul ISO Punerea la punct a cestui standard a luat mult timp în mare parte întrucât în timpul elaborării, indicatorii de suprafaţă tactili s-au răspândit şi s-au înmulţit sub diferite forme. În plus, lucrările de cercetare au fost desfăşurate în numeroase state şi au condus la standarde naţionale divergente. Instalarea indicatorilor de suprafaţă tactili este relativ oneroasă, iar elaborarea unui standard care implica înlocuirea lor era un obiectiv irealizabil. Schimbarea acestor indicatori de suprafaţă ar fi constituit o sursă de confuzie pentru pietonii cu deficienţe vizuale, obişnuiţi cu un anumit tip particular de amenajări în regiunea sau ţara lor, existând riscul de a îi face să îşi piardă încrederea în aceste dispozitive. Stabilirea unui standard bazat pe rezultatul tuturor cuceririlor ştiinţei, tehnologiei şi experienţei rămânea, totuşi, de dorit, pentru uniformizarea noilor indicatori tactili instalaţi şi pentru îmbunătăţirea calităţii produselor. Standardul îşi propune să garanteze adoptarea celor mai bune practici în ţările în care acest tip de dispozitive nu există încă sau nu este încă generalizat. Când se deplasează în străinătate, călătorii du deficienţe vizuale vor şti sigur că dispozitivele amenajate sunt uniforme, de acelaşi tip şi că semnifică aceleaşi repere. Este indicat ca în domeniul aplicării ISO 23599, că standardul nu are ca obiect înlocuirea cerinţelor şi recomandărilor conţinute în standarde, directive şi recomandări naţionale, sprijinite de ştiinţă, tehnologie şi experienţă, dar trebuie ca standardele naţionale care se referă la proiectarea acestor dispozitive să fie în măsură să garanteze produse de calitate ridicată şi sisteme de indicatori tactili uniformizaţi la scara unei ţări. Conţinutul standardului ISO cuprinde specificaţii tehnice şi principii pentru instalarea indicatorilor tactili. Specificaţiile tehnice se referă la forma, dimensiunile, configuraţia şi spaţierea elementelor de relief dovedite a permite o detectare şi o identificare exacte cu piciorul sau cu un baston lung şi alb. Ele se referă şi la contrastul luminanţei, pentru ca dispozitivul să fie mai vizibil de către persoanele care au o vedere reziduală slabă. Principiile aplicării şi instalării sunt urmate de o anexă care furnizează exemple de indicatori tactili în diferite situaţii (pasaje pietonale, marginea trotuarelor, peroane 36

39 de gări, scări, rampe, scări mecanice, ascensoare şi uşi turnante). Pentru fiecare exemplu, explicaţia este întotdeauna însoţită de un caz, ceea ce presupune că prezenţa unui indicator de suprafaţă în toate locurile menţionate nu este o exigenţă absolută. Călătorii cu deficienţe vizuale trebuie să urmeze cu încredere suprafeţele podotactile ISO recunoaşte că standardele naţionale prezintă anumite divergenţe în ceea ce priveşte tipurile de situaţii sau de locuri care necesită instalarea de indicatori tactili datorită modurilor de proiectare şi a materialelor de construcţie specifice (pentru trotuare, de exemplu) şi disparităţi fizice, climatice, culturale şi/sau sociale între state. Două texturi (reliefuri) sunt utilizate pentru suprafeţele tactile. Un model pentru mobilizarea vigilenţei, cu reliefuri în formă de domuri trunchiate sau de conuri, utilizate în principal pentru a indica pericolele şi punctele de schimbare, care pot să se situeze la intersecţia a două trasee de ghidare sau să semnaleze o schimbare de direcţie pe o suprafaţă rectilinie. Un model de sprijin la orientare, cu caneluri, care serveşte la ghidarea pietonilor cu deficienţe vizuale în amplasamente specifice cum ar fi pasajele pietonale, intrarea în clădiri, ascensoarele şi alte echipamente. În anumite state, reliefurile de mobilizare a vigilenţei şi de sprijin la orientare oferă un dispozitiv de ghidare continuu şi sistematic. În altele, în care aceste două tipuri de suprafeţe există, de asemenea, nu este neapărat instalată o suprafaţă de ghidare pentru persoanele cu deficienţe vizuale când suprafaţa este balizată cu repere naturale (pereţi, clădiri şi borduri de trotuare). Caracteristici de utilizare Bazându-se pe ştiinţă, tehnologie şi experienţa dobândită în diferite state, ISO specifică, pentru indicatorii tactili de suprafeţe de mers, formele, dimensiunile şi luminanţa cele mai uşor de detectat şi recunoscut. El indică, de asemenea, cele mai bune practici la nivelul amenajării, pentru a asigura ghidarea şi securitatea orbilor şi a persoanelor cu deficienţe vizuale. În plus, standardul ţine seama de confortul şi de securitatea persoanelor cu mobilitate redusă. Standardul autorizează o anumită alegere pentru forme, dimensiuni, dispunere, luminanţă şi modul de instalare. Este necesară o anumită flexibilitate pentru a ţine seama de specificaţiile naţionale. Recomandăm, totuşi, ca opţiunile fiecărui stat să fie aplicate uniform pe întregul teritoriu. Experţii tehnici care au lucrat la elaborarea standardului ISO speră că acest standard va Seiji Mitani, titular al unui doctorat în domeniul tehnologiilor stării de bine la Universitatea din Tokushima (Japonia), este secretar al comitetului tehnic ISO/TC 173, Aparate şi accesorii funcţionale pentru persoanele cu dizabilităţi, grupul de lucru GT 8, Indicatori tactili pentru suprafeţe de mers. El lucrează din 1993 la Centrul de tehnologie pentru securitatea produselor, la Institutul Naţional de Tehnologie şi de Evaluare. contribui la uniformizarea şi la excelenţa indicatorilor de suprafaţă tactili şi că el va permite să se asigure în lumea întreagă securitatea pietonilor afectaţi de deficienţe vizuale. Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus+, vol. 3, nr. 7, iulie-august 2012, revista Organizaţiei Internaţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO org). Editor: gasiorovski@iso.org. Un abonament anual costă 158 franci elveţieni. Abonamente: sales@iso.org Hidekatsu Aoki, titular al unei licenţe în domeniul ingineriei mecanice la Universitatea din Hiroshima, este secretar al ISO/TC 173/GT 8. El a lucrat între 2004 şi 2011 la Centrul de tehnologie pentru securitatea produselor, la Institutul Naţional de Tehnologie şi Evaluare. STANDARDIZAREA Septembrie

40 Sunteţi fericit? Măsurarea fericii populaţiei Phuntsho Wangdi În căutarea unui echilibru durabil între dezvoltarea materială şi cea spirituală, regatul Bhutanului a aplicat noţiunea de Fericire Naţională Brută (FNB). De acum înainte, un element-cheie al filozofiei generale a Bhutanului, FNB-ul este esenţial pentru fericirea locuitorilor săi. Fericirea este o stare de bine fizică şi mentală. Este căutarea ultimă a oricărei fiinţe umane şi fiecare aspiră la fericirea individuală şi colectivă. Dar cum se ajunge la ea? Unele persoane susţin că fericirea depinde de dezvoltarea economică, de cultură, rasă şi religie. Or, factorii fundamentali ai căutării fericirii sunt, de fapt, în mare măsură identici, indiferent de locul sau mediul socio-economic. Fiecare fiinţă umană aspiră la fericirea individuală şi colectivă S-a demonstrat că sporirea Produsului Intern Brut nu face neapărat oamenii mai fericiţi. De fapt, când veniturile şi bogăţia cresc, apar alte necesităţi, alte dorinţe, care împiedică fericirea să crească în mod paralel. Fiecare dintre noi acordă fericirii cel mai înalt preţ. Guvernele şi instituţiile trebuie, deci, să dezvolte mijloace de a oferi servicii bazate pe FNB. Explicare fericirii Înţelegând această necesitate fundamentală, care este fericirea, Majestatea Sa, regele Jigme Singye Wangckuc a ridicat, începând din 1972, FNB la rang de principiu filozofic pentru dezvoltarea ţării sale, Bouthanul. De 40 de ani, această noţiune nu a încetat să facă obiectul cercetărilor, studiilor şi conferinţelor. FNB este un principiu filozofic unic, foarte îndepărtat de viziunea clasică a progresului legat de consum. El tinde către un echilibru între progresul de ordin material şi cel de ordin spiritual, având drept criteriu central fericirea populaţiei. Articolul 9 din Constituţia regatului Bouthan stipulează că Statul trebuie să promoveze condiţiile care vor permite urmărirea realizării Fericirii Naturale Brute. Pentru locuitorii Bouthanului, FNB nu este o opţiune anexă, este, dimpotrivă, un element central, înscris în constituţie. În societăţile occidentale, în care piaţa este rege, FNB riscă să fie fals interpretată ca marca unei culturi înalt individualiste, în care fericirea se măsoară în termeni de cantităţi şi emoţii. Dat fiind faptul că această curiozitate exotică nu este compatibilă cu imperativele actuale şi modul de structurare socială, acceptarea FNB nu poate fi decât superficială. Chiar persoanele sau societăţile bogate pot să nu găsească satisfacţia în existenţă. În economia foarte competitivă, axată pe consum, pe care o cunoaştem astăzi, oamenii desfăşoară întotdeauna o viaţă mai reglată, blocată de timp şi responsabilităţi. În acelaşi timp, se pare că nu există loc pentru dragoste, amabilitate, compasiune, simpatie şi respect. Am putea spune foarte simplu că eşti fericit când îi faci pe alţii fericiţi. Aceasta implică o îmbinare armonioasă a înţelepciunii cu compasiunea şi controlul de sine: tot atâtea calităţi şi sensibilitate, provenite în mare parte din filozofia budistă. FNB este o abordare holistică pentru o dezvoltare economică şi socială de ansamblu, care acordă o importanţă egală aspectelor fizice, emoţionale şi spirituale ale stării de bine. Este admis faptul că starea de bine individuală va fi atinsă durabil dacă fericirea este urmărită din optica binelui pentru societate, cu convingerea că nu este vorba despre o responsabilitate pur personală. 38

41 Deci, statul trebuie să creeze condiţiile şi un mediu favorabil pentru urmărirea fericirii şi a stării de bine colective. În Bouthan, cei patru piloni prioritari ai FNB sunt: Dezvoltarea socio-economică durabilă şi echitabilă; Protecţia mediului; Păstrarea şi promovarea culturii; Promovarea unei bune conduceri. Înţelegerea FNB În cei patru piloni sunt cuprinşi nouă indicatori pentru a înţelege mai bine FNB şi a pune în evidenţă întreaga gamă de valori legate de acest FNB. Aceşti indicatori sunt: y Starea de bine psihologică Starea de bine psihologică se defineşte în raport cu experienţa interioară a indivizilor şi cu propria lor percepţie a vieţii. Sunt luate în consideraţie stările spirituale pasagere şi stările de bine mentale durabile. Acest indicator reflectă experienţe reale cum ar fi calitatea relaţiilor umane, reglarea emoţiilor şi senzaţia eventuală de izolare sau de depresie, resimţită în viaţa cotidiană. y Sănătatea Identificată ca un factor important, determinant pentru fericire, îmbunătăţirea sănătăţii publice este o prioritate a statului. Guvernul regal al Bouthanului asigură gratuitatea îngrijirilor acordate tuturor cetăţenilor. y y y y y y y Educaţia Educaţia, vector de alfabetizare, sporeşte cunoştinţele, competenţele, creativitatea şi capitalul uman, ajutând astfel la atenuarea sărăciei. Acest indicator îşi propune nu numai evaluarea rezultatului educaţiei clasice, ci serveşte şi la măsurarea cunoştinţelor şi competenţelor dobândite, inclusiv în domeniul istoric, cultural, civic şi ecologic. Utilizarea timpului Timpul este o resursă importantă, dar este limitat. Studiile cu privire la utilizarea timpului arată ce fac cu adevărat persoanele în timpul vieţii lor, inclusiv cât timp este consacrat muncii şi sarcinilor menajere (inclusiv copii) la un moment precis şi pe o anumită perioadă. Aceste informaţii sunt utilizate pentru a stabili politici economice şi sociale inclusive şi echilibrate. Diversitatea culturală şi rezilienţa Acest aspect este important pentru menţinerea unei identităţi culturale diversificate. Pentru a înţelege percepţiile persoanelor în acest domeniu, se evaluează conştientizarea elementelor culturale, cum ar fi limba, sensul identităţii, valorile fundamentale, credinţele, standardele şi obiceiurile şi participarea la diverse activităţi culturale. Buna conducere Buna conducere este importantă întrucât politicile guvernamentale, proiectele şi programele au un efect direct asupra societăţii. Controlul statului ajută la atingerea acestor obiective comune; de aceea, acest indicator permite să se asigure bunul exerciţiu de conducere, să se furnizeze servicii publice eficace şi să se garanteze drepturile fundamentale. Vitalitatea comunicării Acest indicator examinează relaţiile şi interacţiunile în cadrul comunităţii. El permite să se înţeleagă variabilele necesare pentru a ridica cât mai mult bunăstarea comunităţii. Diversitatea ecologică şi rezilienţa Acest aspect este important întrucât, pentru supravieţuirea noastră, depindem de diferite forme de viaţă şi de mediu. Indicatorul serveşte la evaluarea parametrilor de mediu precum calitatea aerului, calitatea apei şi eficacitatea utilizării terenurilor. Nivelul de viaţă Creşterea nivelului de viaţă este, în general, obiectivul cel mai important al tuturor. Dar creşterea veniturilor nu poate conduce şi la creşterea fericirii şi a bunăstării decât până la un anumit nivel. Multiple faţete Pentru a răspunde necesităţilor umane fundamentale fericirea şi bunăstarea guvernul din Bouthan a stabilit 9 domenii ale FNB şi 33 de indicatori ai bunăstării. Aceşti indicatori ai FNB servesc drept instrumente pentru a urmări în timp evoluţia în domeniul dezvoltării şi ei servesc şi drept legătură între conceptele FNB şi aplicarea efectivă în politici şi programe. Printre multiplele faţete ale FNB figurează înţelepciunea, perspicacitatea, bunătatea faţă de ceilalţi, controlul de sine şi aprecierea lucrurilor aşa cum sunt ele, care ne ajută să ne detaşăm de lăcomie şi rapacitate. Integrând FNB în dezvoltarea sa, Bouthanul este permanent în căutarea unui echilibru just între dezvoltarea materială şi cea spirituală. Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus+, vol. 3, nr. 7, iulie-august 2012, revista Organizaţiei Internaţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO org). Editor: gasiorovski@iso.org. Un abonament anual costă 158 franci elveţieni. Abonamente: sales@iso.org Phuntsho Wangdi este director general al Biroului de Standardizare din Bouthan (BSB), membru al ISO pentru ţara sa. Înainte de a lucra la BSB, el a lucrat până în iunie 2008 la Departamentul pentru infrastructuri rutiere. Dl Wangdi este posesor al unei diplome în domeniul ingineriei civile, acordată de Colegiul de Inginerie din Pendjab (India) şi face parte din Consiliul de Conducere al SARSO (Organizaţia Regională de Standardizare a Asiei de Sud). STANDARDIZAREA Septembrie

42 ORGANISMUL DE CERTIFICARE SISTEME DE MANAGEMENT AL ASRO (ASRO OC-SM) vă oferă servicii de certificare ale sistemelor de management: al calităţii, în conformitate cu SR EN ISO 9001:2008; al mediului, în conformitate cu SR EN ISO 14001:2005; al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale, în conformitate cu SR OHSAS 18001:2008; al energiei, în conformitate cu SR EN ISO 50001:2011; al securităţii informaţiei, în conformitate cu SR ISO/CEI 27001:2006; al siguranţei alimentare, în conformitate cu SR EN ISO 22000:2005. VĂ AŞTEPTĂM! 40

43 Deveniţi membru ASRO ACUM! Asociaţia de Standardizare din România este conform legii singurul organism autorizat din ţară care vă poate oferi standardele europene adoptate în ultima perioadă în număr foarte mare (17 613) precum şi standardele române originale sau cele internaţionale ISO, CEI adoptate, aflate în colecţia naţională de standarde, care, în acest moment, are de standarde în vigoare. Indiferent de mărimea companiei dvs., asiguraţi-vă că standardele îşi joacă importantul lor rol în succesul afacerii pe care o deţineţi. Procuraţi-vă din timp standardele necesare activităţii dumneavoastră! Noi vă ajutăm să o faceţi în condiţii avantajoase. ACUM vă este oferită oportunitatea de a deveni membru ASRO, care vă aduce numeroase avantaje financiare. Cu numai 1500 Lei, cotizaţia anuală, membrii beneficiază de următoarele reduceri şi gratuităţi: GRATUIT, veţi primi principalele publicaţii din domeniul standardizării: Abonament la revista Standardizarea; Abonament la Buletinul Standardizării; InfoStandard monopost fără actualizare. Alte facilităţi: 25% din preţul abonamentului la standardele române; 25% din tariful perceput certificării produselor dvs; 10% din tariful cursurilor organizate de ASRO; GRATUIT, beneficiaţi de instruirea responsabilului cu standardizarea din firma dvs. Consultaţi site-ul ASRO pentru informaţii suplimentare. Contactaţi-ne ACUM pentru a beneficia şi dvs. cât mai repede de toate avantajele de care se bucură membrii ASRO! Revista Standardizarea este editată de Editura STANDARDIZAREA Telefon : , editura@asro.ro, Răspunderea privind corectitudinea informaţiilor prezentate revine în întregime autorilor. Reproducerea totală sau parţială a materialelor este interzisă, fără acordul scris al redacţiei. Revista Standardizarea se poate procura prin abonament sau la liber numai de la ASRO. Costul unui abonament anual este de 163,5 lei, TVA inclus. Preţul unui număr din revista Standardizarea, în afara abonamentului, este de 15,5 lei, TVA inclus

Press review. Monitorizare presa. Programul de responsabilitate sociala. Lumea ta? Curata! TIMISOARA Page1

Press review. Monitorizare presa. Programul de responsabilitate sociala. Lumea ta? Curata! TIMISOARA Page1 Page1 Monitorizare presa Programul de responsabilitate sociala Lumea ta? Curata! TIMISOARA 03.06.2010 Page2 ZIUA DE VEST 03.06.2010 Page3 BURSA.RO 02.06.2010 Page4 NEWSTIMISOARA.RO 02.06.2010 Cu ocazia

More information

Directive şi Regulamente cu standarde europene armonizate

Directive şi Regulamente cu standarde europene armonizate Directive şi Regulamente cu standarde europene armonizate Nr.Crt. Reglementarea comunitară Actul normativ naţional 1 Directiva 2000/9/CE Instalaţii de transport pe cablu pentru persoane HG 1009/25.06.2004

More information

GRAFURI NEORIENTATE. 1. Notiunea de graf neorientat

GRAFURI NEORIENTATE. 1. Notiunea de graf neorientat GRAFURI NEORIENTATE 1. Notiunea de graf neorientat Se numeşte graf neorientat o pereche ordonată de multimi notată G=(V, M) unde: V : este o multime finită şi nevidă, ale cărei elemente se numesc noduri

More information

FISA DE EVIDENTA Nr 2/

FISA DE EVIDENTA Nr 2/ Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare -COMOTI Bdul Iuliu Maniu Nr. 220D, 061126 Bucuresti Sector 6, BUCURESTI Tel: 0214340198 Fax: 0214340240 FISA DE EVIDENTA Nr 2/565-237 a rezultatelor

More information

DIRECTIVA HABITATE Prezentare generală. Directiva 92/43 a CE din 21 Mai 1992

DIRECTIVA HABITATE Prezentare generală. Directiva 92/43 a CE din 21 Mai 1992 DIRECTIVA HABITATE Prezentare generală Directiva 92/43 a CE din 21 Mai 1992 Birds Directive Habitats Directive Natura 2000 = SPAs + SACs Special Protection Areas Special Areas of Conservation Arii de Protecţie

More information

FISA DE EVIDENTA Nr 1/

FISA DE EVIDENTA Nr 1/ Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare -COMOTI Bdul Iuliu Maniu Nr. 220D, 061126 Bucuresti Sector 6, BUCURESTI Tel: 0214340198 Fax: 0214340240 FISA DE EVIDENTA Nr 1/565-236 a rezultatelor

More information

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru Proiect nr. 154/323 cod SMIS 4428 cofinanțat de prin Fondul European de Dezvoltare Regională Investiții pentru viitorul dumneavoastră. Programul Operațional

More information

VISUAL FOX PRO VIDEOFORMATE ŞI RAPOARTE. Se deschide proiectul Documents->Forms->Form Wizard->One-to-many Form Wizard

VISUAL FOX PRO VIDEOFORMATE ŞI RAPOARTE. Se deschide proiectul Documents->Forms->Form Wizard->One-to-many Form Wizard VISUAL FOX PRO VIDEOFORMATE ŞI RAPOARTE Fie tabele: create table emitenti(; simbol char(10),; denumire char(32) not null,; cf char(8) not null,; data_l date,; activ logical,; piata char(12),; cap_soc number(10),;

More information

TTX260 investiţie cu cost redus, performanţă bună

TTX260 investiţie cu cost redus, performanţă bună Lighting TTX260 investiţie cu cost redus, performanţă bună TTX260 TTX260 este o soluţie de iluminat liniară, economică şi flexibilă, care poate fi folosită cu sau fără reflectoare (cu cost redus), pentru

More information

ENVIRONMENTAL MANAGEMENT SYSTEMS AND ENVIRONMENTAL PERFORMANCE ASSESSMENT SISTEME DE MANAGEMENT AL MEDIULUI ŞI DE EVALUARE A PERFORMANŢEI DE MEDIU

ENVIRONMENTAL MANAGEMENT SYSTEMS AND ENVIRONMENTAL PERFORMANCE ASSESSMENT SISTEME DE MANAGEMENT AL MEDIULUI ŞI DE EVALUARE A PERFORMANŢEI DE MEDIU SISTEME DE MANAGEMENT AL MEDIULUI ŞI DE EVALUARE A PERFORMANŢEI DE MEDIU Drd. Alexandru TOMA, ASEM, (Bucureşti) Acest articol vine cu o completare asupra noţiunii de sistem de management al mediului, în

More information

Aplicatii ale programarii grafice in experimentele de FIZICĂ

Aplicatii ale programarii grafice in experimentele de FIZICĂ Aplicatii ale programarii grafice in experimentele de FIZICĂ Autori: - Ionuț LUCA - Mircea MIHALEA - Răzvan ARDELEAN Coordonator științific: Prof. TITU MASTAN ARGUMENT 1. Profilul colegiului nostru este

More information

Application form for the 2015/2016 auditions for THE EUROPEAN UNION YOUTH ORCHESTRA (EUYO)

Application form for the 2015/2016 auditions for THE EUROPEAN UNION YOUTH ORCHESTRA (EUYO) Application form for the 2015/2016 auditions for THE EUROPEAN UNION YOUTH ORCHESTRA (EUYO) Open to all born between 1 January 1990 and 31 December 2000 Surname Nationality Date of birth Forename Instrument

More information

MANAGEMENTUL MEDIULUI ȘI DEZVOLTAREA DURABILĂ

MANAGEMENTUL MEDIULUI ȘI DEZVOLTAREA DURABILĂ MANAGEMENTUL MEDIULUI ȘI DEZVOLTAREA DURABILĂ Gabriela CAZAN ENVIRONMENTAL MANAGEMENT AND SUSTAINABLE DEVELOPMENT International Standardization Organization (ISO) supports organizations to meet the challenges

More information

Pasul 2. Desaturaţi imaginea. image>adjustments>desaturate sau Ctrl+Shift+I

Pasul 2. Desaturaţi imaginea. image>adjustments>desaturate sau Ctrl+Shift+I 4.19 Cum se transformă o faţă în piatră? Pasul 1. Deschideţi imaginea pe care doriţi să o modificaţi. Pasul 2. Desaturaţi imaginea. image>adjustments>desaturate sau Ctrl+Shift+I Pasul 3. Deschideţi şi

More information

Register your product and get support at www.philips.com/welcome Wireless notebook mouse SPM9800 RO Manual de utilizare a c b d e f g RO 1 Important Câmpurile electronice, magnetice şi electromagnetice

More information

Clasele de asigurare. Legea 237/2015 Anexa nr. 1

Clasele de asigurare. Legea 237/2015 Anexa nr. 1 Legea 237/2015 Anexa nr. 1 Clasele de asigurare Secţiunea A. Asigurări generale 1. accidente, inclusiv accidente de muncă şi boli profesionale: a) despăgubiri financiare fixe b) despăgubiri financiare

More information

Acte normative interne care transpun reglementări comunitare Ianuarie 2004 Decembrie 2004

Acte normative interne care transpun reglementări comunitare Ianuarie 2004 Decembrie 2004 Acte normative interne care transpun reglementări comunitare Ianuarie 2004 Decembrie 2004 Capitolul 1 Libera circulaţie a mărfurilor Nr. 1 Hotărâre nr. 1.554/2003 pentru modificarea şi completarea Hotărârii

More information

Organismul naţional de standardizare. Standardizarea competenţelor digitale

Organismul naţional de standardizare. Standardizarea competenţelor digitale Organismul naţional de standardizare Standardizarea competenţelor digitale Legea 163/2015 OSS Oficiul de Stat de Standardizare 1953 IRS Institutul Român de Standardizare 1970 ASRO Asociaţia de Standardizare

More information

Curriculum vitae Europass

Curriculum vitae Europass Curriculum vitae Europass Informaţii personale Nume / Prenume TANASESCU IOANA EUGENIA Adresă(e) Str. G. Enescu Nr. 10, 400305 CLUJ_NAPOCA Telefon(oane) 0264.420531, 0745820731 Fax(uri) E-mail(uri) ioanatanasescu@usamvcluj.ro,

More information

Click pe More options sub simbolul telefon (în centru spre stânga) dacă sistemul nu a fost deja configurat.

Click pe More options sub simbolul telefon (în centru spre stânga) dacă sistemul nu a fost deja configurat. 1. Sus în stânga, click pe Audio, apoi pe Audio Connection. 2. Click pe More options sub simbolul telefon (în centru spre stânga) dacă sistemul nu a fost deja configurat. 3. 4. Alegeți opțiunea favorită:

More information

Standardele pentru Sistemul de management

Standardele pentru Sistemul de management Standardele pentru Sistemul de management Chişinău, 2016 Ce este Sistemul de management al calităţii? Calitate: obţinerea rezultatelor dorite prin Management: stabilirea politicilor şi obiectivelor şi

More information

DOCUMENT JUSTIFICATIV

DOCUMENT JUSTIFICATIV DOCUMENT JUSTIFICATIV Document justificativ in conformitate cu Art. 29, Alineatul 1 al Reg. (CE) nr.834/2007 DOCUMENTARY EVIDENCE Documentary evidence according to Article 29(1) of Reg. (EC) no.834/2007

More information

Split Screen Specifications

Split Screen Specifications Reference for picture-in-picture split-screen Split Screen-ul trebuie sa fie full background. The split-screen has to be full background The file must be exported as HD, following Adstream Romania technical

More information

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Proiect nr. 154/323 cod SMIS 4428 cofinanțat de prin Fondul European de Dezvoltare Regională Investiții pentru viitorul

More information

ANEXĂ COMISIA EUROPEANĂ,

ANEXĂ COMISIA EUROPEANĂ, REGULAMENTUL (UE) 2017/1505 AL COMISIEI din 28 august 2017 de modificare a anexelor I, II şi III la Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului privind participarea voluntară

More information

SCHEMA ECO-COMUNITARĂ DE MANAGEMENT DE MEDIU ŞI AUDIT (EMAS) INSTRUMENT ÎN EVALUAREA PERFORMANŢELOR DE MEDIU ALE ORGANIZAŢIILOR NAŢIONALE

SCHEMA ECO-COMUNITARĂ DE MANAGEMENT DE MEDIU ŞI AUDIT (EMAS) INSTRUMENT ÎN EVALUAREA PERFORMANŢELOR DE MEDIU ALE ORGANIZAŢIILOR NAŢIONALE CERCETARE, EDUCAŢIE, ÎNVĂŢĂMÂNT TEHNIC SCHEMA ECO-COMUNITARĂ DE MANAGEMENT DE MEDIU ŞI AUDIT (EMAS) INSTRUMENT ÎN EVALUAREA PERFORMANŢELOR DE MEDIU ALE ORGANIZAŢIILOR NAŢIONALE Ş. l. dr.ing. Ion DURBACĂ,

More information

LESSON FOURTEEN

LESSON FOURTEEN LESSON FOURTEEN lesson (lesn) = lecţie fourteen ( fǥ: ti:n) = patrusprezece fourteenth ( fǥ: ti:nθ) = a patrasprezecea, al patrusprezecilea morning (mǥ:niŋ) = dimineaţă evening (i:vniŋ) = seară Morning

More information

LEGE nr. 211 din 15 noiembrie 2011 privind regimul deşeurilor - REPUBLICARE *)

LEGE nr. 211 din 15 noiembrie 2011 privind regimul deşeurilor - REPUBLICARE *) LEGE nr. 211 din 15 noiembrie 2011 privind regimul deşeurilor - REPUBLICARE *) CAPIT OLUL 1: Dispoziţii generale Art. 1 Prezenta lege stabileşte măsurile necesare pentru protecţia mediului şi a sănătăţii

More information

ÎNTREPRINDERILE MICI ŞI MIJLOCII. ÎNTREPRINDERI MICI, AŞTEPTĂRI MARI Soluţia pentru creşterea numărului de utilizatori ai standardelor

ÎNTREPRINDERILE MICI ŞI MIJLOCII. ÎNTREPRINDERI MICI, AŞTEPTĂRI MARI Soluţia pentru creşterea numărului de utilizatori ai standardelor Standardizarea Martie 2013 Revista Asociaţiei de Standardizare din România www.asro.ro ÎNTREPRINDERI MICI, AŞTEPTĂRI MARI Soluţia pentru creşterea numărului de utilizatori ai standardelor Implicarea în

More information

Hotărârea Guvernului nr. 870 din 6 noiembrie 2013 privind aprobarea Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor

Hotărârea Guvernului nr. 870 din 6 noiembrie 2013 privind aprobarea Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor Hotărârea Guvernului nr. 870 din 6 noiembrie 2013 privind aprobarea Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor 2014-2020 ART. 1 Se aprobă Strategia naţională de gestionare a deşeurilor 2014-2020,

More information

STRATEGIA NAŢIONALĂ DE GESTIONARE A DEŞEURILOR MINISTERUL MEDIULUI ŞI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE

STRATEGIA NAŢIONALĂ DE GESTIONARE A DEŞEURILOR MINISTERUL MEDIULUI ŞI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE STRATEGIA NAŢIONALĂ DE GESTIONARE A DEŞEURILOR MINISTERUL MEDIULUI ŞI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE Pagina 1 din 60 ianuarie 2013 CUPRINS CUVÂNT ÎNAINTE... 5 1. INTRODUCERE... 6 1.1. Scopul Strategiei Naţionale

More information

Ghid de instalare pentru program NPD RO

Ghid de instalare pentru program NPD RO Ghid de instalare pentru program NPD4758-00 RO Instalarea programului Notă pentru conexiunea USB: Nu conectaţi cablul USB până nu vi se indică să procedaţi astfel. Dacă se afişează acest ecran, faceţi

More information

LEGISLATIE EMAS si DE MEDIU

LEGISLATIE EMAS si DE MEDIU LEGISLATIE EMAS si DE MEDIU REGLEMENTARI UE - EMAS Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European si al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind participarea voluntara a organizatiilor la un

More information

CHESTIONAR PENTRU FIRME CE ACTIVEAZĂ ÎN DOMENIUL RECICLARII DEŞEURILOR DE ECHIPAMENTE ELECTRICE ŞI ELECTRONICE DIN ROMÂNIA

CHESTIONAR PENTRU FIRME CE ACTIVEAZĂ ÎN DOMENIUL RECICLARII DEŞEURILOR DE ECHIPAMENTE ELECTRICE ŞI ELECTRONICE DIN ROMÂNIA CHESTIONAR PENTRU FIRME CE ACTIVEAZĂ ÎN DOMENIUL RECICLARII DEŞEURILOR DE ECHIPAMENTE ELECTRICE ŞI ELECTRONICE DIN ROMÂNIA Completarea acestui chestionar stă la baza elaborării unui proiect privind creşterea

More information

Capitolul I art.1, art.2, art.3, art.4, art.5 si art.6 si Capitolul V art.21, art.22, art.26, art.27 si art.28

Capitolul I art.1, art.2, art.3, art.4, art.5 si art.6 si Capitolul V art.21, art.22, art.26, art.27 si art.28 Analiza Proiectului de Ordin privind modificarea Ordinului ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 578/2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contributiilor si taxelor datorate la Fondul

More information

Curriculum vitae Europass

Curriculum vitae Europass Curriculum vitae Europass Informaţii personale Nume / Prenume Adresă(e) Foia Liliana Georgeta Str. Toma-Cozma Nr. 12, RO- 700555, Iasi, Romania Telefon(oane) +40 232301808 (office) Mobil: +40 744704452

More information

Importanţa productivităţii în sectorul public

Importanţa productivităţii în sectorul public Importanţa productivităţii în sectorul public prep. univ. drd. Oana ABĂLUŢĂ A absolvit Academia de Studii Economice din Bucureşti, Facultatea Management, specializarea Administraţie Publică Centrală. În

More information

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 16 - Criptografia asimetrică Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Limitările criptografiei

More information

Acest standard este identic cu standardul european EN :2002

Acest standard este identic cu standardul european EN :2002 SR EN 1991-1-1 ICS 91.010.30 STANDARD ROMÂN August 2004 Indice de clasificare G 11 Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor Partea 1-1: Acţiuni generale- Greutăţi specifice, greutăţi proprii, încărcări utile

More information

The Business Case. Romania Green Building Council. Romania Green Building Council

The Business Case. Romania Green Building Council. Romania Green Building Council The Business Case Finanțarea for Greening Clădirilor Our Hotels Verzi Steven Florin Dobrescu BORNCAMP Romania Green Building Council Romania Green Building Council Agenda Clădiri verzi Raportul CoStar-JOSRE

More information

Sorin Adrian Popa. Institutul de Cercetări pentru Echipamente şi Tehnologii în Construcţii - ICECON S.A., Bucureşti, România,

Sorin Adrian Popa. Institutul de Cercetări pentru Echipamente şi Tehnologii în Construcţii - ICECON S.A., Bucureşti, România, CERTIFICAREA CALIFICĂRII TEHNICO- PROFESIONALE A OPERATORILOR ECONOMICI CU ACTIVITATE ÎN DOMENIUL CONSTRUCŢIILOR - CERINŢĂ ESENŢIALĂ PENTRU ASIGURAREA CALITĂŢII EXECUŢIEI LUCRĂRILOR Sorin Adrian Popa Institutul

More information

Cu ce se confruntă cancerul de stomac? Să citim despre chirurgia minim invazivă da Vinci

Cu ce se confruntă cancerul de stomac? Să citim despre chirurgia minim invazivă da Vinci Cu ce se confruntă cancerul de stomac? Să citim despre chirurgia minim invazivă da Vinci Opţiunile chirurgicale Cancerul de stomac, numit şi cancer gastric, apare atunci când celulele normale ies de sub

More information

SUBIECTE CONCURS ADMITERE TEST GRILĂ DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR FILIERA DIRECTĂ VARIANTA 1

SUBIECTE CONCURS ADMITERE TEST GRILĂ DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR FILIERA DIRECTĂ VARIANTA 1 008 SUBIECTE CONCURS ADMITERE TEST GRILĂ DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR FILIERA DIRECTĂ VARIANTA 1 1. Dacă expresiile de sub radical sunt pozitive să se găsească soluţia corectă a expresiei x x x 3 a) x

More information

Pagina 1 din 5 Revizia: 0/ Ediţia 2

Pagina 1 din 5 Revizia: 0/ Ediţia 2 Bd. Mihai Viteazu 1, 300222 Timişoara Tel: 025403670, 025403667 Fax: 025403669 Web: www.mediu.ro e-mail: laborator.mediu@upt.ro LISTA DE DOCUMENTE EXTERNE ÎN VIGOARE Cod: INRG-02-PRG-02 STANDARDE Cerinte

More information

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a IV-a, Graph Magics. Dumitru Ciubatîi Universitatea din Bucureşti,

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a IV-a, Graph Magics. Dumitru Ciubatîi Universitatea din Bucureşti, Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a IV-a, 2006 133 Graph Magics Dumitru Ciubatîi Universitatea din Bucureşti, workusmd@yahoo.com 1. Introducere Graph Magics este un program destinat construcţiei

More information

EMITENT: GUVERNUL PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 845 din 30 decembrie 2013 Data intrarii in vigoare : 1 ianuarie 2014

EMITENT: GUVERNUL PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 845 din 30 decembrie 2013 Data intrarii in vigoare : 1 ianuarie 2014 HOTĂRÂRE nr. 1.165 din 23 decembrie 2013 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 72/2013 privind aprobarea normelor metodologice pentru determinarea costului standard per elev/preşcolar şi stabilirea

More information

Alexandrina-Corina Andrei. Everyday English. Elementary. comunicare.ro

Alexandrina-Corina Andrei. Everyday English. Elementary. comunicare.ro Alexandrina-Corina Andrei Everyday English Elementary comunicare.ro Toate drepturile asupra acestei ediţii aparţin Editurii Comunicare.ro, 2004 SNSPA, Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice David

More information

lindab we simplify construction LindabTopline Țiglă metalică Roca Întoarcerea la natură

lindab we simplify construction LindabTopline Țiglă metalică Roca Întoarcerea la natură LindabTopline Țiglă metalică Roca Întoarcerea la natură Tradiţia ne inspiră Lindab Roca este un sistem complet de învelitori, dezvoltat de-a lungul a multor ani de cercetări, prin perfecţionarea continuă

More information

Securitatea şi Sănătatea. în utilizarea Produselor Chimice la locul de muncă

Securitatea şi Sănătatea. în utilizarea Produselor Chimice la locul de muncă Securitatea şi Sănătatea în utilizarea Produselor Chimice la locul de muncă Ziua Internaţională a securităţii şi sănătăţii în muncă 28 aprilie 2014 Copyright Organizaţia Internaţională a Muncii 2014 Prima

More information

STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 120 CADRUL GENERAL AL STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT CUPRINS

STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 120 CADRUL GENERAL AL STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT CUPRINS 1 P a g e STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 120 CADRUL GENERAL AL STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT CUPRINS Paragrafele Introducere 1-2 Cadrul general de raportare financiară 3 Cadrul general pentru

More information

Pro-active environmental strategies, main source of competitive advantage within economic organizations

Pro-active environmental strategies, main source of competitive advantage within economic organizations 271 Pro-active environmental strategies, main source of competitive advantage within economic organizations Strategiile de mediu pro-active, sursă principală de avantaj competitiv la nivelul organizaţiilor

More information

STUDIU PRIVIND LEGISLAŢIA SUPLIMENTELOR NUTRITIVE ŞI A PRODUSELOR DOPANTE ÎN ROMÂNIA

STUDIU PRIVIND LEGISLAŢIA SUPLIMENTELOR NUTRITIVE ŞI A PRODUSELOR DOPANTE ÎN ROMÂNIA UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE IULIU HAŢIEGANU CLUJ-NAPOCA STUDIU PRIVIND LEGISLAŢIA SUPLIMENTELOR NUTRITIVE ŞI A PRODUSELOR DOPANTE ÎN ROMÂNIA TEZĂ DE DOCTORAT Rezumat Conducător ştiinţific Prof.

More information

Dezvoltarea durabilă şi marketingul produselor organice în UE

Dezvoltarea durabilă şi marketingul produselor organice în UE Dezvoltarea durabilă şi marketingul produselor organice în UE Drd. Dumea Andrei - Cosmin Drd. Nistor George Cristian Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor

More information

Anexa 2.49 PROCEDURA ANALIZA EFECTUATĂ DE MANAGEMENT

Anexa 2.49 PROCEDURA ANALIZA EFECTUATĂ DE MANAGEMENT Anexa 2.49 PROCEDURA UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIŞTE COD: PROCEDURĂ OPERAŢIONALǍ Aprobat: RECTOR, Prof. univ. dr. ION CUCUI Responsabilităţi. Nume, prenume Funcţia Semnătura Elaborat Conf. univ. dr.

More information

Evoluţii în domeniul protecţiei persoanelor cu handicap, la 30 septembrie 2010

Evoluţii în domeniul protecţiei persoanelor cu handicap, la 30 septembrie 2010 Evoluţii în domeniul protecţiei persoanelor cu handicap, la 30 2010 La 30 2010 numărul total de persoane cu handicap comunicat Direcţiei Generale Protecţia Persoanelor cu Handicap din cadrul Ministerului

More information

Pagina Page CONTENTS CUPRINS

Pagina Page CONTENTS CUPRINS CUPRINS Pagina Page CONTENTS Evoluţia activităţii industriale din anul... 5 Evolution of industrial activity in Romania in the year 1 Indicii producţiei industriale pe activităţi (diviziuni) CAEN Rev.2

More information

Asociaţia de Standardizare din România Organism naţional de standardizare

Asociaţia de Standardizare din România Organism naţional de standardizare Asociaţia de Standardizare din România Organism naţional de standardizare @ASRO 28 septembrie 2016 1 SR 13547 Model de dezvoltare a afacerii prin inovare Florica-Elena Ionescu Expert standardizare @ASRO

More information

FIN EST RUS GER HU SLO HR IT BIH SRB

FIN EST RUS GER HU SLO HR IT BIH SRB Suntem o societate comercială de distribuţie, care oferă livrarea de componente, eventual piese din tehnologia folosită pentru epurarea sau tratarea apelor reziduale, băilor şi a centrelor wellness, inclusiv

More information

PĂTRUNDEREA PE PIAŢA EUROPEANĂ. Phare - Asistenţă Tehnică pentru Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii

PĂTRUNDEREA PE PIAŢA EUROPEANĂ. Phare - Asistenţă Tehnică pentru Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii PĂTRUNDEREA PE PIAŢA EUROPEANĂ Phare - Asistenţă Tehnică pentru Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii CUPRINS 1. INTRODUCERE: 2. INIŢIEREA UNEI AFACERI 3. PRINCIPALELE CERINŢE PENTRU

More information

LABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE)

LABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE) LABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE) I. Scopul Laboratorului: Îşi propune să participe la analiza teoretică şi investigarea practică

More information

Marketing politic. CURS (tematică & bibliografie) Specializarea Ştiinţe Politice, anul III

Marketing politic. CURS (tematică & bibliografie) Specializarea Ştiinţe Politice, anul III Marketing CURS (tematică & bibliografie) Specializarea Ştiinţe Politice, anul III Lect.dr. Corina Barbaros (corina.barbaros@uaic.ro) Obiectivele cursului: 1. Familiarizarea studenţilor cu modelele clasice

More information

FIŞA CU DATE DE SECURITATE

FIŞA CU DATE DE SECURITATE FIŞA CU DATE DE SECURITATE Conform Anexa I / Regulamentul nr.453/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului Parlamentului şi al Consiliului Europei nr. 1907/2006 privind

More information

Producție. industrială durabilă. Programe masterat: Managementul Mediului Ingineria Procedeelor Nepoluante. Profesor Maria Gavrilescu

Producție. industrială durabilă. Programe masterat: Managementul Mediului Ingineria Procedeelor Nepoluante. Profesor Maria Gavrilescu Producție industrială durabilă Programe masterat: Managementul Mediului Ingineria Procedeelor Nepoluante 11 Profesor Maria Gavrilescu Catedra Ingineria și Managementul Mediului Eco-proiectarea şi sinteza

More information

LOGISTICA - SURSĂ DE COMPETITIVITATE

LOGISTICA - SURSĂ DE COMPETITIVITATE LOGISTICA - SURSĂ DE COMPETITIVITATE Prof. univ. dr. Liviu Ilieş Universitatea Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca Abstract. The paper presents the role and the importance of logistics for products and services

More information

M ANAGEMENTUL INOVARII

M ANAGEMENTUL INOVARII M ANAGEMENTUL INOVARII 2016 M aria Popescu ISBN 978-606-19-0759-5 Maria POPESCU MANAGEMENTUL INOVĂRII 2016 Cuprins Introducere 1. Noţiuni de bază 1.1- Conceptul de inovare 1.2. Tipologia inovării 1.3.

More information

PREZENTARE INTERFAŢĂ MICROSOFT EXCEL 2007

PREZENTARE INTERFAŢĂ MICROSOFT EXCEL 2007 PREZENTARE INTERFAŢĂ MICROSOFT EXCEL 2007 AGENDĂ Prezentarea aplicaţiei Microsoft Excel Registre şi foi de calcul Funcţia Ajutor (Help) Introducerea, modificarea şi gestionarea datelor în Excel Gestionarea

More information

DOMENII: A. Ştiinţe Inginereşti şi Informatică B. Ştiinţe Economice, Juridice şi Administrative C. Ştiinţe Umaniste D. Medicină şi Farmacie

DOMENII: A. Ştiinţe Inginereşti şi Informatică B. Ştiinţe Economice, Juridice şi Administrative C. Ştiinţe Umaniste D. Medicină şi Farmacie DOMENII: A. Ştiinţe Inginereşti şi Informatică B. Ştiinţe Economice, Juridice şi Administrative C. Ştiinţe Umaniste D. Medicină şi Farmacie A. Ştiinţe Inginereşti şi Informatică Petru Maior University

More information

Water Technologies & Solutions. soluţii de tratare a apei pentru industria energetică

Water Technologies & Solutions. soluţii de tratare a apei pentru industria energetică Water Technologies & Solutions soluţii de tratare a apei pentru industria energetică stimularea activităţii financiare şi de protecţie a mediului De mai bine de o sută de ani, SUEZ pune la dispoziţie soluţii

More information

Utilizarea eficientă a factorilor de producţie

Utilizarea eficientă a factorilor de producţie Utilizarea eficientă a factorilor de producţie Prof. univ. dr. Alina Costina BĂRBULESCU TUDORACHE Ec. Mădălin BĂRBULESCU TUDORACHE Abstract Economic efficiency expresses the quality of human life concretized

More information

Raionul Şoldăneşti la 10 mii locuitori 5,2 4,6 4,4 4,8 4,8 4,6 4,6 Personal medical mediu - abs,

Raionul Şoldăneşti la 10 mii locuitori 5,2 4,6 4,4 4,8 4,8 4,6 4,6 Personal medical mediu - abs, Indicatorii de bază privind sănătatea populaţiei raionului şi rezultatele de activitate a instituţiilor medico - sanitare publice Reţeaua instituţiilor medicale: -spitale republicane 17 - - - - - - -spitale

More information

Split Screen Specifications

Split Screen Specifications Reference for picture-in-picture split-screen Cuvantul PUBLICITATE trebuie sa fie afisat pe toată durata difuzării split screen-ului, cu o dimensiune de 60 de puncte in format HD, scris cu alb, ca in exemplul

More information

Securitate şi sănătate la utilizarea substanţelor chimice în muncă

Securitate şi sănătate la utilizarea substanţelor chimice în muncă 28 aprilie Ziua Internaţională pentru Securitate şi Sănătate în Muncă Securitate şi sănătate la utilizarea substanţelor chimice în muncă http://www.ilo.org/safework/events/meetings/wcms_235058/lang--e

More information

Mail Moldtelecom. Microsoft Outlook Google Android Thunderbird Microsoft Outlook

Mail Moldtelecom. Microsoft Outlook Google Android Thunderbird Microsoft Outlook Instrucțiunea privind configurarea clienților e-mail pentru Mail Moldtelecom. Cuprins POP3... 2 Outlook Express... 2 Microsoft Outlook 2010... 7 Google Android Email... 11 Thunderbird 17.0.2... 12 iphone

More information

THE IMPLICATION OF THE INTEGRATED MANAGEMENT SYSTEM IMPLEMENTATION IN TO AN ORGANIZATION

THE IMPLICATION OF THE INTEGRATED MANAGEMENT SYSTEM IMPLEMENTATION IN TO AN ORGANIZATION 1 IMPLICAȚIILE IMPLEMENTĂRII UNUI SISTEM INTEGRAT DE MANAGEMENT ÎNTR-O ORGANIZAȚIE THE IMPLICATION OF THE INTEGRATED MANAGEMENT SYSTEM IMPLEMENTATION IN TO AN ORGANIZATION Sef lucrări dr. ing. Simona-Elena

More information

PARLAMENTUL EUROPEAN

PARLAMENTUL EUROPEAN PARLAMENTUL EUPEAN 2004 2009 Comisia pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară 2008/0165(COD) 23.12.2008 AMENDAMENTELE 26-115 Proiect de raport Johannes Blokland (PE415.331v01-00) Substanţele

More information

Modalităţi de redare a conţinutului 3D prin intermediul unui proiector BenQ:

Modalităţi de redare a conţinutului 3D prin intermediul unui proiector BenQ: Modalităţi de redare a conţinutului 3D prin intermediul unui proiector BenQ: Proiectorul BenQ acceptă redarea conţinutului tridimensional (3D) transferat prin D-Sub, Compus, HDMI, Video şi S-Video. Cu

More information

lindab we simplify construction Lindab Topline Ţiglă Metalică Roca Întoarcerea la natură

lindab we simplify construction Lindab Topline Ţiglă Metalică Roca Întoarcerea la natură Lindab Topline Ţiglă Metalică Roca Întoarcerea la natură Tradiţia ne inspiră Lindab Roca este un sistem complet de învelitori, dezvoltat de-a lungul a multor ani de cercetări, prin perfecţionarea continuă

More information

Managementul documentelor

Managementul documentelor 25 Managementul documentelor Conf. univ. dr Sofia Elena COLESCA Abstract The document is an important communication tool between the organization s departments and in the relations with other companies.

More information

GREEN ECONOMY AND CLIMATE CHANGE PREVENTION CYCLE

GREEN ECONOMY AND CLIMATE CHANGE PREVENTION CYCLE Andreea CONSTANTINESCU Institutul de Economie Naţională, Academia Română GREEN ECONOMY AND CLIMATE CHANGE PREVENTION CYCLE Theoretical article Keywords Green economy, Climate change, Green growth, Sustainable

More information

RISC, HAZARD ŞI VULNERABILITATE NOŢIUNI GENERALE

RISC, HAZARD ŞI VULNERABILITATE NOŢIUNI GENERALE RISC, HAZARD ŞI VULNERABILITATE NOŢIUNI GENERALE OBIECTIV: Conştientizarea si înţelegerea procesului managementului dezastrelor, a deciziilor administrative si a activităţilor operaţionale care sunt legate

More information

Soluţii complete. Găsim soluţia potrivită pentru afacerea ta. contabilitate, consultanţă, evaluări. Sibiu, Cluj Napoca, Rm. Vâlcea

Soluţii complete. Găsim soluţia potrivită pentru afacerea ta. contabilitate, consultanţă, evaluări. Sibiu, Cluj Napoca, Rm. Vâlcea contabiliţăţi complete, evaluări Găsim soluţia potrivită pentru afacerea ta. Soluţii complete contabilitate, consultanţă, evaluări Sibiu, Cluj Napoca, Rm. Vâlcea http://www.financiargrup.ro contact@financiargrup.ro

More information

χ Cea mai cunoscută definiţie a dezvoltării durabile este cea dată de către Comisia Brundtland

χ Cea mai cunoscută definiţie a dezvoltării durabile este cea dată de către Comisia Brundtland χ Cea mai cunoscută definiţie a dezvoltării durabile este cea dată de către Comisia Brundtland în raportul Viitorul nostru comun : Dezvoltarea durabilă este acea dezvoltare care satisface nevoile prezente

More information

508/ /2003, (CE) 861/2006, (CE)

508/ /2003, (CE) 861/2006, (CE) REGULAMENTUL (UE) NR. 508/2014 din 15 mai 2014 privind Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime şi de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2328/2003, (CE) nr. 861/2006, (CE) nr. 1198/2006 şi (CE)

More information

STANDARDE DE CERTIFICARE ECOLOGICĂ A CONSTRUCŢIILOR

STANDARDE DE CERTIFICARE ECOLOGICĂ A CONSTRUCŢIILOR SOLUŢII PENTRU UN ORAŞ INTELIGENT STANDARDE DE CERTIFICARE ECOLOGICĂ A CONSTRUCŢIILOR Dr. ing. Constantin CODREANU Universitatea Tehnică a Moldovei, Chişinău, Republica Moldova REZUMAT. Standardele de

More information

Comunitate universitară pentru managementul calităţii în învăţământul superior

Comunitate universitară pentru managementul calităţii în învăţământul superior Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară 1 Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere

More information

PLANIFICAREA UNUI SISTEM MODERN DE TRANSPORT

PLANIFICAREA UNUI SISTEM MODERN DE TRANSPORT PLANIFICAREA UNUI SISTEM MODERN DE TRANSPORT UN GHID PENTRU ARHITECTURA SISTEMELOR INTELIGENTE DE TRANSPORT De ce este nevoie de o arhitectură şi cum este creată aceasta Versiunea 2 Planificarea unui Sistem

More information

Maria plays basketball. We live in Australia.

Maria plays basketball. We live in Australia. RECAPITULARE GRAMATICA INCEPATORI I. VERBUL 1. Verb to be (= a fi): I am, you are, he/she/it is, we are, you are, they are Questions and negatives (Intrebari si raspunsuri negative) What s her first name?

More information

AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ Normă pentru aplicarea Orientărilor privind sistemele și controalele într-un mediu de tranzacționare automat pentru platformele de tranzacționare, firmele de investiții

More information

Parcurgerea arborilor binari şi aplicaţii

Parcurgerea arborilor binari şi aplicaţii Parcurgerea arborilor binari şi aplicaţii Un arbore binar este un arbore în care fiecare nod are gradul cel mult 2, adică fiecare nod are cel mult 2 fii. Arborii binari au şi o definiţie recursivă : -

More information

RESPONSABILITATEA SOCIALĂ ŞI COMPETITIVITATEA DURABILĂ. Social Responsibility And Sustainable Competitivness

RESPONSABILITATEA SOCIALĂ ŞI COMPETITIVITATEA DURABILĂ. Social Responsibility And Sustainable Competitivness ANALELE ŞTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII ALEXANDRU IOAN CUZA DIN IAŞI Tomul LII/LIII Ştiinţe Economice 2005/2006 RESPONSABILITATEA SOCIALĂ ŞI COMPETITIVITATEA DURABILĂ ANDREI MAXIM * Social Responsibility

More information

Logistică şi distribuţia mărfurilor

Logistică şi distribuţia mărfurilor O5 P o l i c y A d v i C E n ot e s Logistică şi distribuţia mărfurilor CIVITAS Initiative este o acţiune europeană care susţine oraşele în punerea în aplicare a unei politici de transport integrate sustenabile,

More information

Ordinul 1503/2017 M.Of din 28-dec-2017

Ordinul 1503/2017 M.Of din 28-dec-2017 ORDIN nr. 1503 din 18 decembrie 2017 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 578/2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contribuţiilor şi taxelor

More information

Sisteme de management al calităţii PRINCIPII FUNDAMENTALE ŞI VOCABULAR

Sisteme de management al calităţii PRINCIPII FUNDAMENTALE ŞI VOCABULAR STANDARD ROMÂN ICS 00. 004.03 SR EN ISO 9000 Februarie 2001 Indice de clasificare U 35 Sisteme de management al calităţii PRINCIPII FUNDAMENTALE ŞI VOCABULAR Quality management systems - Fundamentals and

More information

Anexa 2. Instrumente informatice pentru statistică

Anexa 2. Instrumente informatice pentru statistică Anexa 2. Instrumente informatice pentru statistică 2.1. Microsoft EXCEL şi rutina HISTO Deoarece Microsoft EXCEL este relativ bine cunoscut, inclusiv cu unele funcţii pentru prelucrări statistice, în acest

More information

SUPORT CURS MANAGEMENTUL CALITATII

SUPORT CURS MANAGEMENTUL CALITATII Investeşte în oameni! Titlul proiectului: Centrul de Excelenţă în Promovarea Femeii pe poziţii calificate şi înalt calificate în Sectorul Comercial Contract nr.: POSDRU/144/6.3/S/126027 Proiect cofinanţat

More information

ROLUL REŢELELOR DE INOVARE ÎN CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII REGIONALE

ROLUL REŢELELOR DE INOVARE ÎN CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII REGIONALE ROLUL REŢELELOR DE INOVARE ÎN CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII REGIONALE Prep. univ. drd. Alexandru Ionuţ ROJA Universitatea de Vest din Timişoara ABSTRACT. The complexity of the business envirnonment, competitition

More information

Metodologia de calcul al contribuţiilor, taxelor, penalităţilor şi altor sume datorate la Fondul pentru mediu din

Metodologia de calcul al contribuţiilor, taxelor, penalităţilor şi altor sume datorate la Fondul pentru mediu din Ministerul Mediului - Metodologie din 18 decembrie 2017 Metodologia de calcul al contribuţiilor, taxelor, penalităţilor şi altor sume datorate la Fondul pentru mediu din 18.12.2017 În vigoare de la 28

More information

Direcţii strategice ale dezvoltării durabile în România

Direcţii strategice ale dezvoltării durabile în România STUDIUL III INSTITUTUL EUROPEAN DIN ROMÂNIA 2006 Direcţii strategice ale dezvoltării durabile în România Colectiv autori: Constantin Ciupagea coordonator studiu Dan Manoleli Viorel Niţă Mariana Papatulică

More information

Managementul deşeurilor solide în Bulgaria, Croaţia, Polonia şi România

Managementul deşeurilor solide în Bulgaria, Croaţia, Polonia şi România Raport Nr. 60078-ECA Managementul deşeurilor solide în Bulgaria, Croaţia, Polonia şi România Analiză comparativă multinaţională a provocărilor din sector în contextul armonizării cu UE Aprilie 2011 Document

More information

Daniel FISTUNG Rodica MIROIU Teodor POPESCU Centrul de Economie a Industriei şi Serviciilor Daniela ANTONESCU Institutul de Prognoză Economică

Daniel FISTUNG Rodica MIROIU Teodor POPESCU Centrul de Economie a Industriei şi Serviciilor Daniela ANTONESCU Institutul de Prognoză Economică DEZVOLTARE REGIONALĂ Dezvoltarea regională durabilă, un nou concept sau o necesitate? Daniel FISTUNG Rodica MIROIU Teodor POPESCU Centrul de Economie a Industriei şi Serviciilor Daniela ANTONESCU Institutul

More information