χ Cea mai cunoscută definiţie a dezvoltării durabile este cea dată de către Comisia Brundtland

Size: px
Start display at page:

Download "χ Cea mai cunoscută definiţie a dezvoltării durabile este cea dată de către Comisia Brundtland"

Transcription

1

2 χ Cea mai cunoscută definiţie a dezvoltării durabile este cea dată de către Comisia Brundtland în raportul Viitorul nostru comun : Dezvoltarea durabilă este acea dezvoltare care satisface nevoile prezente fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi 2. Raportul conţine două concepte cheie: a. conceptul de nevoie, în special nevoile esenţiale ale lumii sărace cărora ar trebui să li se acorde prioritate; b. ideea de limitare dată de tehnologia fiecărui stat şi de organizarea socială cu privire la posibilitatea de a satisface nevoile prezente şi viitoare. Raportul Brundtland are trei trăsături principale: Mai întâi, el se concentrează asupra oamenilor. Cuvântul mediul înconjurător nu apare decât la sfârşit. În al doilea rând vorbeşte despre echitate. În al treilea rând, nu se concentrează asupra limitelor impuse de mediul înconjurător şi de modul în care oamenii ar trebui să-l exploateze aşa numitele limite ale dezvoltării, ci asupra limitelor impuse de know-how-ul uman şi de organizarea socială. χ În lucrarea Moştenirea comună a Guvernului Regatului Unit se precizează: Dezvoltarea durabilă înseamnă să trăieşti mai mult din veniturile dezvoltării decât din capitalul ei. Aceasta înseamnă să păstrezi consumul resurselor naturale în limitele posibilităţii de a le înlocui. Înseamnă, de asemenea, să ţii cont de generaţiile viitoare nu numai în ceea ce priveşte bunăstarea creată de om. ci şi în ceea ce priveşte sănătatea naturală, cum ar fi rezervele de apă adecvate, terenul arabil, sănătatea pădurilor şi a vieţii sălbatice 3. Definiţia Guvernului britanic are în vedere mediul înconjurător şi nu oamenii, nu vorbeşte de sărăcie sau nevoi, ci se concentrează mai ales pe limitele din afara dezvoltării decât pe cele din interiorul acesteia. χ O altă definiţie este cea a Uniunii Mondiale pentru Conservarea Mediului şi ea are în vedere îmbunătăţirea calităţii vieţii şi, în acelaşi timp, implicarea în susţinerea sistemului. Această versiune ridică problema noţiunii de capacitate de susţinere care este extrem de greu de pus în practică. χ Alţi scriitori preferă să definească durabilitatea în termeni care păstrează noţiunile de capital ecologic şi capital social. Această abordare este construită pe o filozofie economică a existenţei având la bază scopul de a investi în acest caz stocurile de resurse naturale. De exemplu, economistul britanic David Pearce argumentează că susţinerea necesită în primul rând un stoc constant de capital natural, interpretat ca grup al tuturor bunurilor ambiante 4. χ Cei mai mulţi susţinători ai durabilităţii ridică din umeri când sunt confruntaţi cu întrebări privind definiţia şi se întorc la cea dată de Brundtland. Totuşi, preferinţa mea se îndreaptă spre o definiţie relativ simplă care accentuează obiectivele progresului sistemic pe termen lung: dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care îmbunătăţeşte pe termen lung sănătatea oamenilor şi a sistemului ecologic 5. Această strategie evită dezbaterile inutile privind capacitatea de susţinere, sau nevoi şi accentuează procesul continuu spre o umanitate sănătoasă. În teorie, direcţiile acestui proces pot fi acceptate prin procesele participative în care toţi acţionarii semnificativi sunt reprezentaţi şi progresul poate fi măsurat prin intermediul unor indicatori de performantă. 2 World Commission on Environment and Development - Our Common Future, Oxford University Press, New York, UK Government This Common Inheritance. Britain`Environmental Strategy, Cm 1200, HMSO, London, Pearce, D., Barbier, E., Markandya, A., Blueprint for a Green Economy, Earthscan Publications, London, Wheeler, S., Planning Sustainable and Livable Cities, in The City Reader, edited by R. LeGates and F. Stout, London and New York,

3 χ Alte definiţii sunt sau pur ecologice sau pur economice. Nesfârşita varietate reflectă paradoxul ideii de dezvoltare durabilă: atracţia ei este atât de vastă pentru că fiecare o poate interpreta diferit. La suprafaţă pare atât de simplă încât nu pare deloc a fi un concept, însă când priveşti dincolo de aparenţe pare mult mai complexă decât multe alte probleme ale vieţii. 2. Dimensiunile dezvoltării durabile Utilizarea pe scară largă a conceptului de durabilitate demonstrează puterea şi relevanţa dimensiunilor sale, atât pentru planificarea urbană, cât şi pentru alte domenii. În primul rând se remarcă o preocupare pentru obiectivele pe termen lung. Ţinând cont de dezvoltarea oraşelor, de cea a utilizării terenurilor şi resurselor, precum şi a dezvoltării infrastructurii este foarte important să se aibă în vedere extinderea orizontului planificării de tip de la an la an sau chiar a planificării pe 20 de ani. Din această perspectivă trebuie să ne gândim la efectele dezvoltării urbane pe termen lung 50, 100 de ani sau chiar mai mult. Un al doilea subiect principal se referă la mediul natural. Probleme ca efectul de seră sau deteriorarea stratului de ozon au început să fie luate în serios abia la sfârşitul anilor `80. În cea mai simplă formulare, preocuparea pentru problemele privind mediul se focalizează adesea asupra unui colaps global sau a unui dezastru la scară mondială. Într-o formulare mai complexă, problemele sociale sau de mediu pot fi văzute, pe de o parte, ca o contribuţie la creşterea unui sistem global instabil şi nesănătos, care poate fi marcat de nenumărate catastrofe ce nu pot fi anticipate şi, pe de altă parte, ca o creştere a nivelului general de suferinţă care afectează umanitatea şi ecosistemul natural. Oricare ar fi alegerea, costurile şi efectele asupra mediului ambiant datorate modelelor curente de dezvoltare sunt considerate, de un număr din ce în ce mai mare de observatori, ca inacceptabile. De aici căutarea unor alternative de dezvoltare. În ultimul rând, discuţia privind dezvoltarea durabilă poate fi văzută ca având la bază o nouă recunoaştere a unei reţele complexe de interconexiuni dintre diferite probleme, domenii, discipline şi actori. Această perspectivă holistică şi interdisciplinară, bazată pe o metaforă ecologică a lumii văzută ca un sistem organic are implicaţii uriaşe asupra planificării. Printre altele, aceasta înseamnă că diferite specialităţi care se ocupă cu transportul, utilizarea terenurilor, locuinţele, dezvoltarea comunităţii, dezvoltarea economică şi protecţia mediului nu ar trebui să fie izolate unele de altele, ci ar trebui să fie integrate într-un grad cât mai mare. Coordonarea în cadrul planificării a obiectivelor economice, sociale sau de mediu este, de asemenea, necesară. Există un acord printre specialişti în ceea ce priveşte elementele de bază care fac oraşele locuibile un mediu sănătos, locuinţe decente, locuri publice sigure, străzi neaglomerate, parcuri şi alte locuri de distracţie. Şi aceste elemente contribuie şi la o dezvoltare durabilă. Timp de aproape nouă secole, problemele de bază au fost hrana, adăpostul şi sănătatea. În schimb, în perioada postindustrială accentul este pus pe calitatea vieţii. Nu mai este suficientă doar renunţarea la oraşele şi periferiile insalubre, sufocate de automobile şi lipsite de coordonare, parcuri, trotuare, magazine locale, vitalitate sau sens. Întrebarea care se pune este cum putem face aceste locuri verzi, sigure, confortabile? Cum putem transforma aceste peisaje urbane în zone pline de caracter şi comunităţi în creştere? Cum putem face oraşele atractive şi confortabile pentru toate grupurile societăţii, inclusiv femei, copii, bătrâni şi minorităţi? Toate aceste preocupări au în vedere obligaţia/sarcina de a face aceste zone urbane locuibile pe termen lung. 3. Implicaţiile dezvoltării durabile Până la începutul anilor 1990, o mică parte din literatura privind dezvoltarea durabilă era focalizată asupra oraşelor sau asupra modelelor de dezvoltare urbană. În schimb, specialiştii analizau problemele legate de criza mediului la nivel global, economia ecologică şi criticau modelele de dezvoltare internaţionale, precum şi încercarea de a modifica sistemul de valori. 101

4 În ultimii ani arhitecţii şi proiectanţii au început să acorde o atenţie sporită influenţei dezvoltării durabile asupra modelelor urbane. O parte dintre autori au pus accentul pe designul urban şi planificarea fizică. Alţii au fost preocupaţi de planificarea ecologică legată de calitatea aerului, a apei şi a ecosistemului natural. Un număr de specialişti au accentuat problemele sociale şi inechitatea din interiorul comunităţilor urbane şi au subliniat faptul că problemele sociale şi de mediu sunt inevitabil legate. Există un real acord privind dimensiunile dezvoltării urbane durabile. Dezvoltarea urbană durabilă poate fi definită ca dezvoltarea care îmbunătăţeşte pe termen lung starea socială şi ecologică a oraşelor. Având la bază această definiţie se pot stabili principalele direcţii ale dezvoltării urbane durabile: 1. Utilizarea compactă şi eficientă a terenurilor. Pământul este, poate, cea mai importantă resursă limitată de care dispunem, iar modelele curente de dezvoltare urbană reduc aceste resurse într-un mod ineficient. Pământul este, de asemenea, împărţit în mod inechitabil, iar în multe părţi ale lumii această inechitate este în creştere. O mare varietate de planuri poate să ajute modalităţile de utilizare a terenurilor: lărgirea graniţelor urbane, conservarea habitatului ecologic, a zonelor libere de lângă oraşe şi păstrarea fermelor. În acelaşi timp, sistemul de parcuri urbane poate fi extins, iar sistemul de impozite pe proprietate trebuie să promoveze echitatea. Dincolo de schimbările specifice utilizării terenurilor, modelele de dezvoltare durabilă sunt utile pentru a încerca modificarea relaţiei dintre oameni şi pământ. În special, este nevoie de o nouă balanţă între dreptul proprietăţii private şi responsabilitatea umană faţă de pământ. Acea perspectivă care considera pământul o marfă folosită de umanitate pentru a obţine profit trebuie modificată în sensul considerării pământului drept o valoare şi trebuie refăcută legătura dintre oameni şi pământul pe care trăiesc. 2. Renunţarea la automobil. Sistemul actual de transport contribuie la apariţia unor probleme în mediul urban, cum ar fi poluarea aerului, aglomeraţia, expansiunea zonelor periferice, distrugerea ecosistemului şi fragmentarea socială. Într-un oraş durabil transportul trebuie să se dezvolte având la bază anumite principii: accesul în zonele apropiate, o inversare a ierarhiei transportului actual şi reducerea cererii. Acestea ar putea conduce la reducerea numărului persoanelor care au nevoie de deplasare, resursele vor fi utilizate mai eficient, iar modalităţile de transport în comun vor creşte. - Accesul în zonele apropiate reprezintă o modalitate de a rezolva problemele transportului aducând oamenii mai aproape de zonele în care trebuie să meargă zilnic. Acest obiectiv se poate realiza schimbând modul de utilizare a terenului, de exemplu prin promovarea unei dezvoltări mixte şi crearea unor centre urbane care să includă locuinţe, locuri de muncă, magazine şi locuri de distracţie, toate acestea fiind cât mai aproape unele de altele. Nu este o coincidenţă faptul că acest mod de dezvoltare mixtă tinde să creeze regiuni mai atractive din punct de vedere al locuirii. - Inversarea ierarhiei transportului înseamnă accentuarea rolului circulaţiei pietonale, care reprezintă cea mai eficientă formă de transport şi adaugă un plus de prezenţă umană în oraşe. Planificarea bicicliştilor reprezintă, de asemenea, una din priorităţi care trebuie plasată în topul listei, fiind urmată de transportul public. Autoturismelor trebuie să le fie acordată cea mai mică importanţă în această nouă ierarhie, iar subvenţiile pentru automobilele existente trebuie reduse, deşi este foarte greu de aplicat o asemenea politică 6. - Prin încurajarea reducerii numărului persoanelor care se deplasează ( cererea privind deplasarea ) se poate rezolva problema aglomeraţiei, iar calitatea vieţii va putea fi îmbunătăţită fără a construi noi străzi sau o altă infrastructură (aspectul ofertă ). Mecanismul preţurilor poate fi folositor în acest sens (creşterea tarifelor percepute pentru parcări, a taxele pe combustibil, a taxelor pentru înmatricularea vehiculelor). 6 În U.E. numărul automobilelor s-a triplat în ultimii 30 de ani (aproximativ 3 milioane de autoturisme pe an). Se preconizează că până în 2010, Comunitatea Europeană va înregistra o creştere substanţială a parcului său de automobile datorită extinderii. 102

5 3. Utilizarea eficientă a resurselor, mai putină poluare şi risipă. Aceste obiective presupun o mai mare atenţie acordată pierderilor de energie şi materiale, precum şi planificarea înţeleaptă a utilizării resurselor. O provocare poate fi considerată şi trecerea de la sistemul deschis, unde resursele limitate sunt utilizate o singură dată de către oameni, iar apoi aruncate (fapt care duce adesea la poluare şi risipă), la un sistem închis în care resursele sunt reutilizate şi reciclate. Un număr mare de mecanisme sunt puse la dispoziţia autorităţilor regionale şi locale pentru a încuraja această tranziţie. Conservarea energiei şi reciclarea materialelor sunt două domenii în care cetăţenii ar trebui să aibă iniţiativa. Programele municipale de reciclare constituie o modalitate de a demonstra angajamentul de a utiliza resursele în mod durabil. La fel ca în domeniul transporturilor, programele de management privind cererea oferă un mare potenţial privind reducerea consumului de resurse. De la sfârşitul anilor 70, de exemplu, multe companii de utilităţi din S.U.A. au oferit consumatorilor gratuit sau la un preţ redus becuri fluorescente, care consumau de cinci ori mai puţină electricitate decât becurile incandescente de aceeaşi putere. Acest fapt a dus atât la reducerea costurilor, cât şi la reducerea consumului de energie. Din păcate aceste programe au dispărut în anii 90 pe măsură ce multe state şi-au îndreptat atenţia către alte domenii, dereglând industria utilităţilor. Conservarea energiei în industria de construcţii a produs, de asemenea, o economie de energie în multe oraşe şi state. Programele de prevenire a poluării sunt dezvoltate pentru a promova eliminarea poluării înainte de a fi creată mai degrabă decât înlăturarea acesteia după ce s-a produs. Proiectele privind ecosistemul industrial încearcă să se ocupe de procesele de producţie pentru a vedea dacă pierderile dintr-o industrie pot fi utilizate în alta. În domeniul economic, se încearcă mutarea costurilor poluării suportate de întreaga societate, la cel sau cei care o produc - ceea ce este numit principiul poluatorul plăteşte. 4. Refacerea sistemului natural. Chiar dacă multe zone urbane sunt în totalitate artificiale pline de trotuare şi clădiri şi, adesea, neintegrând spaţii verzi totuşi există în fiecare loc elemente ale ecosistemului original care pot fi recuperate. Aceste eforturi de recuperare se adaugă la cele privind sănătatea ecologică şi susţinerea regiunilor urbane. Agricultura urbană este un domeniu prin care natura poate fi readusă în oraş. Metodele biointensive fac posibilă creşterea substanţială a cantităţii de hrană obţinute pe suprafeţe de teren foarte mici. Grădinile urbane ajută la restabilirea legăturii dintre locuitori şi pământ. În sfârşit, refacerea mediului este necesară în mod urgent şi în cartierele urbane locuite de cei cu venituri scăzute. Terenurile abandonate sau contaminate pot fi refăcute, în timp ce terenurile virane pot fi utilizate pentru parcuri, locuinţe şi grădini. Oraşele sunt considerate nelocuibile deoarece au pierdut orice legătură dintre oameni şi natură. Oamenii se mută în suburbii deoarece caută natură şi copaci şi există o părere larg răspândită potrivit căreia zonele dense nu pot fi şi verzi. Refacerea sistemului natural poate avea ca efect oraşe mai sănătoase şi mai locuibile şi poate furniza importante facilităţi care să determine rezidenţii suburbiilor să se mute înapoi în oraş. 5. O ambianţă propice pentru locuit şi trăit. Unul dintre principalele scopuri ale existenţei oraşelor este de a crea zone decente de locuit pentru oameni. Problema locuinţelor reprezintă o criză frecventă în multe oraşe şi suburbii. Rezolvarea acestor probleme include implicarea activă a guvernului în construcţia de locuinţe, sprijinirea proiectanţilor de locuinţe non-profit, subvenţiile pentru chiriaşi etc. De asemenea, multe zone urbane sunt caracterizate printr-un design neinspirat, lipsa omogenităţii, dezvoltarea unor zone pietonale neprietenoase pe care scriitorul James Howard Kunstler îl numea o geografie de nicăieri. Designul urban trebuie reinventat pentru a se asigura accesul rezidenţilor la zonele deschise, precum şi o distribuţie omogenă a serviciilor publice, a magazinelor, birourilor, transportului public, a serviciilor pentru îngrijirea copiilor şi a altor servicii esenţiale care pot face comunităţile urbane mai locuibile. 6. Un mediu social sănătos. Sănătatea unei comunităţi umane într-o zonă urbană este mai greu de obţinut decât sănătatea mediului ecologic. Anumite probleme sociale - cum ar fi cea a oamenilor fără adăpost sunt evidente pentru oricine se plimbă pe străzile oraşelor. Alte probleme sociale vechi, care duc la scăderea locuibilităţii pe termen lung, sunt, de cele mai multe ori, ascunse. Rasismul, de exemplu, este un factor care a afectat oraşele americane multe decenii. Exprimat, în special, prin refuzul 103

6 de a acorda populaţiei de culoare resurse financiare, locuinţe, asigurări sau alte facilităţi, acest factor a contribuit la declinul multor zone urbane. Promovarea unei ecologii sociale durabile înseamnă să se caute orice oportunitate pentru a creşte comunităţile umane. Este necesar ca planificatorii să pledeze în favoarea acelor grupuri care nu au acces la putere şi să lupte pentru echitate şi justiţie. Ei trebuie să aibă abilitatea de a se pune în locul rezidenţilor unei zone urbane şi să se întrebe care sunt oportunităţile care le sunt oferite? Cum este mediul ambiant în care trăiesc? Ce politici publice şi programe sociale pot îmbunătăţi acest mediu? 7. O economie durabilă. Dezvoltarea unei economii, care să acorde importanţă sănătăţii pe termen lung a oamenilor şi a sistemului natural este una dintre cele mai mari provocări pentru o dezvoltare durabilă. În general, o economie urbană durabilă trebuie să aibă la bază trei principii. În primul rând, este de preferat ca economia durabilă să fie o economie însănătoşită 7, care să înlăture pagubele sociale şi de mediu din trecut şi care să prevină apariţia/manifestarea unor noi probleme. În al doilea rând, trebuie să fie o economie orientată spre oameni, una care să vină în întâmpinarea nevoilor umane şi să furnizeze locuri de muncă plătite decent. În ultimul rând, trebuie să fie o economie orientată local, care să pună accentul pe proprietatea locală, pe controlul local, pe investiţiile locale, pe utilizarea resurselor locale, pe producţia pentru piaţa locală. Aceasta nu înseamnă că politicile de dezvoltare trebuie să descurajeze total industria orientată spre export, dar trebuie să încurajeze derularea unei activităţi economice cât mai intense în cadrul comunităţii. Economia durabilă trebuie să realizeze aceste scopuri prin intermediul unei mixturi de mecanisme de piaţă, acţiuni guvernamentale şi stimulente pentru cei care adoptă decizii în domeniul social şi ecologic. Un pas important spre o economie durabilă este reducerea treptată a proceselor care consumă un mare număr de resurse limitate şi care produc o mare cantitate de poluanţi şi toxine. Mulţi scriitori au susţinut că o economie orientată local, care pune accentul pe muncitorii, producătorii, consumatorii şi micile afaceri locale este mai sănătoasă pentru comunităţile locale. Un astfel de sistem promovează democraţia economică, controlul local, diversitatea proprietăţii şi responsabilităţii sociale şi oferă un model alternativ la economia de piaţă globală preconizată de acorduri privind comerţul liber cum ar fi GATT. O economie de piaţă globală condusă de corporaţiile mari poate avea multe efecte negative asupra localităţilor deoarece vor tinde să submineze proprietatea şi controlul local, să înlocuiască micii vânzători cu amănuntul cu lanţuri standardizate de magazine şi să exporte capitalul în alte părţi ale lumii. 8. Participarea şi implicarea comunităţii. Una din cele mai importante componente ale dezvoltării urbane de durată va fi crearea unei democraţii regionale şi locale mai funcţionale, care poate determina şi alte transformări pozitive. Nu există un singur mod considerat cel mai bun - pentru a promova acest lucru. Dar un pachet de programe care să aibă în vedere procesele politice locale şi să le ţină departe de resursele financiare sau de alte interese, producând, informând şi educând electoratul şi promovând responsabilii de decizie poate, de asemenea, ajuta. Participarea comunităţii la planificarea locală este foarte importantă, ca şi o politică transparentă la nivel local, statal sau federal, care trebuie să demonstreze că se pot adopta decizii la orice nivel ţinând cont de dezvoltarea locală, regională sau globală. 9. Păstrarea culturii şi înţelepciunii locale. Mare parte din puterea oricărei zone urbane stă în tradiţiile sale culturale şi în relaţia unică dintre oameni şi dintre oameni şi pământ. Această unicitate conferă zonei vitalitate, anumite avantaje în contextul local şi îl face un loc interesant. Cultura, istoria şi înţelepciunea locală sprijină dezvoltarea de durată, iar aceste aspecte trebuie conservate. Această conservare va impulsiona autorităţile locale să încurajeze meseriile specifice zonei, limba, ritualurile, 7 Hawken, P., The Ecology of Commerce, HarperCollins, New York,

7 obiceiurile culturale şi tehnicile de construcţie; să protejeze producţia locală de cele importate; să protejeze fermele locale şi resursele şi să integreze arhitectura autohtonă în dezvoltarea locală. Cum pot fi puse în practică aceste obiective în oraşe? Pe de o parte, progresul va depinde de aceste proiecte care vor fi integrate în toate procesele existente de planificare şi dezvoltare. Pe de altă parte, vor fi necesare o serie de eforturi specifice de planificare şi modificări aduse procedurilor de planificare. Procesele de planificare durabilă ar putea să se focalizeze, de exemplu, asupra problemelor şi domeniilor specific urbane, cum ar fi calitatea aerului sau managementul apei. În această epocă - caracterizată de o economie adânc înrădăcinată în trecut şi de forţe politice care se opun dezvoltării durabile, nici un singur plan nu intenţionează să direcţioneze oraşele pe drumul spre un viitor sănătos pe termen lung. Mai exact, este necesară o strategie pe termen lung care să pună accent pe consens, educaţie publică, organizare şi instrumente politice (cum ar fi indicatorii şi standardele de performanţă), crearea unor instituţii care să se concentreze pe rezolvarea problemelor privind echitatea şi planificarea. Dificultatea cea mai mare constă în implementarea acestor concepţii, politici şi programe şi a modificării structurii instituţionale astfel încât să poată atinge aceste scopuri. Acest proces depinde de organizarea politică efectivă şi de dezvoltarea unei coaliţii ale cărei interese comune să aibă la bază dezvoltarea durabilă şi calitatea vieţii. Participanţii trebuie să se aştepte ca acest proces să fie de lungă durată. Multe comunităţi sunt conduse de forţe politice şi economice care nu sunt interesate de acest model de dezvoltare, astfel încât progresul va fi lent. Pe termen lung, dezvoltarea durabilă va necesita o modificare a sistemului cultural care asigură democraţia şi capitalul social (încrederea şi cooperarea dintre oameni). Problemele create de concentrarea unei puteri economice trebuie rezolvate, ca şi tendinţa sistemului capitalist de a reintroduce planurile pe termen scurt bazate pe profit în locul celor pe termen lung care urmăresc păstrarea sistemului social şi ecologic. Realizarea unor oraşe durabile va necesita un amestec de valori diferite de cele care domină dezvoltarea urbană în prezent. Vor exista oportunităţi şi pentru cei care urmăresc realizarea de profit. Totuşi, accentul trebuie pus pe protejarea comunităţii, a regiunii, a fiecăruia dintre noi. Orice decizie privind planificarea sau dezvoltarea trebuie atent analizată şi evaluată în termenii efectelor pe care le vor produce asupra sănătăţii oamenilor şi a sistemului ecologic. În O nouă teorie privind arhitectura urbană (1987), arhitectul Christopher Alexander expunea o singură regulă a dezvoltării unui oraş orice construcţie nouă trebuie să amelioreze imaginea oraşului. Planificarea urbană durabilă este încă la început. Aceste mici progrese vor transforma uriaşele metropole de astăzi epuizate şi întinse şi chiar suburbiile mari consumatoare de resurse, în comunităţi durabile. Aceste proiecte îşi vor arăta roadele în viitor, pe baza unui consens privind modul în care va arăta un oraş locuibil şi durabil şi a proceselor şi instituţiilor care pot sprijini implementarea acestor planuri. Este cert că vor exista abordări diferite pentru oraşe diferite. De exemplu, extinderea rapidă a oraşelor Lumii a Treia trebuie să facă faţă provocărilor legate de furnizarea apei potabile, a canalizării, serviciilor de transport pentru rezidenţi într-un mod care să sprijine dezvoltarea durabilă şi să evite problemele cu care s-au confruntat oraşele industrializate din Occident. Trebuie spus că oraşul de astăzi este foarte nou. Forma şi ambianţa acestuia sunt rezultatul inovaţiilor tehnologice de la începutul secolului XX (de exemplu, automobilul şi liftul). Crearea metropolelor cu mai mult de 10 milioane de oameni este un fenomen şi mai recent, care îşi are originea la sfârşitul secolului XX. Aşa cum în zonele suburbane de astăzi mai există încă liniile de tramvai din secolul XIX şi locurile de promenadă specifice secolului XVIII, tot aşa şi modelele ecologice de dezvoltare îşi vor găsi locul între acestea într-o bună zi, restabilind în mod gradat, un echilibru între limitele ecologice ale regiunii şi ale planetei ca întreg. 105

8 Dezvoltarea zonelor suburbane din secolul XX a fost, în mare parte, o reacţie la insalubritatea, aglomeraţia şi mediul nesănătos din oraşele revoluţiei industriale, în care oamenii au fost înghesuiţi în locuinţe neamenajate, pentru a servi unor forme de capitalism industrial nemilos. Într-o manieră similară, iniţiativele privind oraşele durabile ale secolului XXI pot provoca o reacţie împotriva exceselor culturii secolului XX, dominată de valori economice şi nu de cele sociale sau cele privind mediul. Tranziţia spre oraşele durabile nu se va produce instantaneu, dar, având la bază conştiinţa socială şi ecologică, dezvoltarea unor modele inovative, înţelegerea mai bună a acestor programe şi politici şi o arhitectură mai adecvată a oraşelor, ea se va putea realiza. Bibliografie: 1. Allmendinger, P., Prior, A., Raemaekers, J., Introductionto planning practice, John Wiley&Sons, Ltd., Great Britain, Hawken, P.,The Ecology of Commerce, HarperCollins, New York, Pearce, D., Barbier, E., Markandya, A., Blueprint for a Green Economy, Earthscan Publications, London, Wheeler, S., Planning Sustainable and Livable Cities, in The City Reader, edited by R. LeGates and F. Stout, London and New York, *** UK Government This Common Inheritance. Britain`Environmental Strategy, Cm 1200, HMSO, London, *** World Commission on Environment and Development - Our Common Future, Oxford University Press, New York,

GRAFURI NEORIENTATE. 1. Notiunea de graf neorientat

GRAFURI NEORIENTATE. 1. Notiunea de graf neorientat GRAFURI NEORIENTATE 1. Notiunea de graf neorientat Se numeşte graf neorientat o pereche ordonată de multimi notată G=(V, M) unde: V : este o multime finită şi nevidă, ale cărei elemente se numesc noduri

More information

VISUAL FOX PRO VIDEOFORMATE ŞI RAPOARTE. Se deschide proiectul Documents->Forms->Form Wizard->One-to-many Form Wizard

VISUAL FOX PRO VIDEOFORMATE ŞI RAPOARTE. Se deschide proiectul Documents->Forms->Form Wizard->One-to-many Form Wizard VISUAL FOX PRO VIDEOFORMATE ŞI RAPOARTE Fie tabele: create table emitenti(; simbol char(10),; denumire char(32) not null,; cf char(8) not null,; data_l date,; activ logical,; piata char(12),; cap_soc number(10),;

More information

Pasul 2. Desaturaţi imaginea. image>adjustments>desaturate sau Ctrl+Shift+I

Pasul 2. Desaturaţi imaginea. image>adjustments>desaturate sau Ctrl+Shift+I 4.19 Cum se transformă o faţă în piatră? Pasul 1. Deschideţi imaginea pe care doriţi să o modificaţi. Pasul 2. Desaturaţi imaginea. image>adjustments>desaturate sau Ctrl+Shift+I Pasul 3. Deschideţi şi

More information

Press review. Monitorizare presa. Programul de responsabilitate sociala. Lumea ta? Curata! TIMISOARA Page1

Press review. Monitorizare presa. Programul de responsabilitate sociala. Lumea ta? Curata! TIMISOARA Page1 Page1 Monitorizare presa Programul de responsabilitate sociala Lumea ta? Curata! TIMISOARA 03.06.2010 Page2 ZIUA DE VEST 03.06.2010 Page3 BURSA.RO 02.06.2010 Page4 NEWSTIMISOARA.RO 02.06.2010 Cu ocazia

More information

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru Proiect nr. 154/323 cod SMIS 4428 cofinanțat de prin Fondul European de Dezvoltare Regională Investiții pentru viitorul dumneavoastră. Programul Operațional

More information

DIRECTIVA HABITATE Prezentare generală. Directiva 92/43 a CE din 21 Mai 1992

DIRECTIVA HABITATE Prezentare generală. Directiva 92/43 a CE din 21 Mai 1992 DIRECTIVA HABITATE Prezentare generală Directiva 92/43 a CE din 21 Mai 1992 Birds Directive Habitats Directive Natura 2000 = SPAs + SACs Special Protection Areas Special Areas of Conservation Arii de Protecţie

More information

Aplicatii ale programarii grafice in experimentele de FIZICĂ

Aplicatii ale programarii grafice in experimentele de FIZICĂ Aplicatii ale programarii grafice in experimentele de FIZICĂ Autori: - Ionuț LUCA - Mircea MIHALEA - Răzvan ARDELEAN Coordonator științific: Prof. TITU MASTAN ARGUMENT 1. Profilul colegiului nostru este

More information

Daniel FISTUNG Rodica MIROIU Teodor POPESCU Centrul de Economie a Industriei şi Serviciilor Daniela ANTONESCU Institutul de Prognoză Economică

Daniel FISTUNG Rodica MIROIU Teodor POPESCU Centrul de Economie a Industriei şi Serviciilor Daniela ANTONESCU Institutul de Prognoză Economică DEZVOLTARE REGIONALĂ Dezvoltarea regională durabilă, un nou concept sau o necesitate? Daniel FISTUNG Rodica MIROIU Teodor POPESCU Centrul de Economie a Industriei şi Serviciilor Daniela ANTONESCU Institutul

More information

TTX260 investiţie cu cost redus, performanţă bună

TTX260 investiţie cu cost redus, performanţă bună Lighting TTX260 investiţie cu cost redus, performanţă bună TTX260 TTX260 este o soluţie de iluminat liniară, economică şi flexibilă, care poate fi folosită cu sau fără reflectoare (cu cost redus), pentru

More information

LESSON FOURTEEN

LESSON FOURTEEN LESSON FOURTEEN lesson (lesn) = lecţie fourteen ( fǥ: ti:n) = patrusprezece fourteenth ( fǥ: ti:nθ) = a patrasprezecea, al patrusprezecilea morning (mǥ:niŋ) = dimineaţă evening (i:vniŋ) = seară Morning

More information

ENVIRONMENTAL MANAGEMENT SYSTEMS AND ENVIRONMENTAL PERFORMANCE ASSESSMENT SISTEME DE MANAGEMENT AL MEDIULUI ŞI DE EVALUARE A PERFORMANŢEI DE MEDIU

ENVIRONMENTAL MANAGEMENT SYSTEMS AND ENVIRONMENTAL PERFORMANCE ASSESSMENT SISTEME DE MANAGEMENT AL MEDIULUI ŞI DE EVALUARE A PERFORMANŢEI DE MEDIU SISTEME DE MANAGEMENT AL MEDIULUI ŞI DE EVALUARE A PERFORMANŢEI DE MEDIU Drd. Alexandru TOMA, ASEM, (Bucureşti) Acest articol vine cu o completare asupra noţiunii de sistem de management al mediului, în

More information

Application form for the 2015/2016 auditions for THE EUROPEAN UNION YOUTH ORCHESTRA (EUYO)

Application form for the 2015/2016 auditions for THE EUROPEAN UNION YOUTH ORCHESTRA (EUYO) Application form for the 2015/2016 auditions for THE EUROPEAN UNION YOUTH ORCHESTRA (EUYO) Open to all born between 1 January 1990 and 31 December 2000 Surname Nationality Date of birth Forename Instrument

More information

Split Screen Specifications

Split Screen Specifications Reference for picture-in-picture split-screen Split Screen-ul trebuie sa fie full background. The split-screen has to be full background The file must be exported as HD, following Adstream Romania technical

More information

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 16 - Criptografia asimetrică Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Limitările criptografiei

More information

SUBIECTE CONCURS ADMITERE TEST GRILĂ DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR FILIERA DIRECTĂ VARIANTA 1

SUBIECTE CONCURS ADMITERE TEST GRILĂ DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR FILIERA DIRECTĂ VARIANTA 1 008 SUBIECTE CONCURS ADMITERE TEST GRILĂ DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR FILIERA DIRECTĂ VARIANTA 1 1. Dacă expresiile de sub radical sunt pozitive să se găsească soluţia corectă a expresiei x x x 3 a) x

More information

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Proiect nr. 154/323 cod SMIS 4428 cofinanțat de prin Fondul European de Dezvoltare Regională Investiții pentru viitorul

More information

Parcurgerea arborilor binari şi aplicaţii

Parcurgerea arborilor binari şi aplicaţii Parcurgerea arborilor binari şi aplicaţii Un arbore binar este un arbore în care fiecare nod are gradul cel mult 2, adică fiecare nod are cel mult 2 fii. Arborii binari au şi o definiţie recursivă : -

More information

Click pe More options sub simbolul telefon (în centru spre stânga) dacă sistemul nu a fost deja configurat.

Click pe More options sub simbolul telefon (în centru spre stânga) dacă sistemul nu a fost deja configurat. 1. Sus în stânga, click pe Audio, apoi pe Audio Connection. 2. Click pe More options sub simbolul telefon (în centru spre stânga) dacă sistemul nu a fost deja configurat. 3. 4. Alegeți opțiunea favorită:

More information

Reducerea Sărăciei şi Managementul Integrat al Resurselor de Apă - IWRM

Reducerea Sărăciei şi Managementul Integrat al Resurselor de Apă - IWRM TAC DOCUMENTE INFORMATIVE Nr. 8 Reducerea Sărăciei şi Managementul Integrat al Resurselor de Apă - IWRM Parteneriatul Global al Apei Comitetul Tehnic Consultativ (TAC) Global Water Partnership Secretariat:

More information

Direcţii strategice ale dezvoltării durabile în România

Direcţii strategice ale dezvoltării durabile în România STUDIUL III INSTITUTUL EUROPEAN DIN ROMÂNIA 2006 Direcţii strategice ale dezvoltării durabile în România Colectiv autori: Constantin Ciupagea coordonator studiu Dan Manoleli Viorel Niţă Mariana Papatulică

More information

Teoreme de Analiză Matematică - II (teorema Borel - Lebesgue) 1

Teoreme de Analiză Matematică - II (teorema Borel - Lebesgue) 1 Educaţia Matematică Vol. 4, Nr. 1 (2008), 33-38 Teoreme de Analiză Matematică - II (teorema Borel - Lebesgue) 1 Silviu Crăciunaş Abstract In this article we propose a demonstration of Borel - Lebesgue

More information

Dezvoltarea Durabilă a Turismului în Centrele Urbane. Sustainable Tourism Development in Urban Centers

Dezvoltarea Durabilă a Turismului în Centrele Urbane. Sustainable Tourism Development in Urban Centers Dezvoltarea Durabilă a Turismului în Centrele Urbane Sustainable Tourism Development in Urban Centers Asistent univ. OGÂRLACI ELENA MONICA Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir Facultatea de Management

More information

Creating opportunities for all Creând oportunităţi pentru toţi

Creating opportunities for all Creând oportunităţi pentru toţi Creating opportunities for all Creând oportunităţi pentru toţi Creating opportunities for all Creând oportunităţi pentru toţi preface Preface Prefaţă prefaţă The Republic of Moldova proclaimed its independence

More information

RELAŢIA RESPONSABILITATE SOCIALĂ SUSTENABILITATE LA NIVELUL ÎNTREPRINDERII

RELAŢIA RESPONSABILITATE SOCIALĂ SUSTENABILITATE LA NIVELUL ÎNTREPRINDERII RELAŢIA RESPONSABILITATE SOCIALĂ SUSTENABILITATE LA NIVELUL ÎNTREPRINDERII Ionela-Carmen, Pirnea 1 Raluca-Andreea, Popa 2 Rezumat: În contextual crizei actuale şi a evoluţiei economice din ultimii ani

More information

COSTUL DE OPORTUNITATE AL UNUI STUDENT ROMÂN OPPORTUNITY COST OF A ROMANIAN STUDENT. Felix-Constantin BURCEA. Felix-Constantin BURCEA

COSTUL DE OPORTUNITATE AL UNUI STUDENT ROMÂN OPPORTUNITY COST OF A ROMANIAN STUDENT. Felix-Constantin BURCEA. Felix-Constantin BURCEA COSTUL DE OPORTUNITATE AL UNUI STUDENT ROMÂN Felix-Constantin BURCEA Abstract A face compromisuri implică întotdeauna a compara costuri şi beneficii. Ce câştigi reprezintă beneficiul, care de obicei depinde

More information

PLANUL DE IMPLEMENTARE DE LA JOHANNESBURG-2002 ŞI PRIORITĂŢILE SALE ÎN DOMENIUL APEI.

PLANUL DE IMPLEMENTARE DE LA JOHANNESBURG-2002 ŞI PRIORITĂŢILE SALE ÎN DOMENIUL APEI. PLANUL DE IMPLEMENTARE DE LA JOHANNESBURG-2002 ŞI PRIORITĂŢILE SALE ÎN DOMENIUL APEI. Prof. Dr. Ing. Ioan JELEV Planul de Implementare de la Johannesburg este rezultatul unui proces îndelungat de negocieri

More information

LABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE)

LABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE) LABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE) I. Scopul Laboratorului: Îşi propune să participe la analiza teoretică şi investigarea practică

More information

Clasele de asigurare. Legea 237/2015 Anexa nr. 1

Clasele de asigurare. Legea 237/2015 Anexa nr. 1 Legea 237/2015 Anexa nr. 1 Clasele de asigurare Secţiunea A. Asigurări generale 1. accidente, inclusiv accidente de muncă şi boli profesionale: a) despăgubiri financiare fixe b) despăgubiri financiare

More information

OPTIMIZAREA GRADULUI DE ÎNCĂRCARE AL UTILAJELOR DE FABRICAŢIE OPTIMIZING THE MANUFACTURING EQUIPMENTS LOAD FACTOR

OPTIMIZAREA GRADULUI DE ÎNCĂRCARE AL UTILAJELOR DE FABRICAŢIE OPTIMIZING THE MANUFACTURING EQUIPMENTS LOAD FACTOR OPTIMIZING THE MANUFACTURING EQUIPMENTS LOAD FACTOR OPTIMIZAREA GRADULUI DE ÎNCĂRCARE AL UTILAJELOR DE FABRICAŢIE Traian Alexandru BUDA, Magdalena BARBU, Gavrilă CALEFARIU Transilvania University of Brasov,

More information

GREEN ECONOMY AND CLIMATE CHANGE PREVENTION CYCLE

GREEN ECONOMY AND CLIMATE CHANGE PREVENTION CYCLE Andreea CONSTANTINESCU Institutul de Economie Naţională, Academia Română GREEN ECONOMY AND CLIMATE CHANGE PREVENTION CYCLE Theoretical article Keywords Green economy, Climate change, Green growth, Sustainable

More information

PLAN STRATEGIC PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI DURABIL ÎN DELTA DUNĂRII DOCUMENT INIŢIAT ÎN CADRUL PROIECTULUI

PLAN STRATEGIC PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI DURABIL ÎN DELTA DUNĂRII DOCUMENT INIŢIAT ÎN CADRUL PROIECTULUI CONSILIUL JUDEŢEAN TULCEA PLAN STRATEGIC PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI DURABIL ÎN DELTA DUNĂRII DOCUMENT INIŢIAT ÎN CADRUL PROIECTULUI «DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI PENTRU UN TURISM DURABIL INTR-O ZONĂ UMEDĂ

More information

Finanţarea şi Gospodărirea Apei

Finanţarea şi Gospodărirea Apei TEC - DOCUMENTE INFORMATIVE NR. 12 Finanţarea şi Gospodărirea Apei De JUDITH A. REES JAMES WIN PENNY şi ALAN W HALL Parteneriatul Global al Apei Comitetul tehnic (TEC) Parteneriatul Global al Apei (GWP),

More information

CĂTRE O NOUĂ POLITICĂ AGRICOLĂ COMUNĂ. Slow Food Policy Paper on CAP

CĂTRE O NOUĂ POLITICĂ AGRICOLĂ COMUNĂ. Slow Food Policy Paper on CAP CĂTRE O NOUĂ POLITICĂ AGRICOLĂ COMUNĂ Slow Food Policy Paper on CAP RO Către o nouă Politică Agricolă Comună Datorită modului în care a fost concepută şi gestionata până în prezent, Politica Agricolă Comună

More information

I NTRODUCERE SĂNĂTATEA 2020 SĂNĂTATE ŞI DEZVOLTARE ÎN EUROPA DE AZI INTERVIU. Zsuzsanna JAKAB 1 şi Agis D. TSOUROS 2

I NTRODUCERE SĂNĂTATEA 2020 SĂNĂTATE ŞI DEZVOLTARE ÎN EUROPA DE AZI INTERVIU. Zsuzsanna JAKAB 1 şi Agis D. TSOUROS 2 SĂNĂTATEA 2020 SĂNĂTATE ŞI DEZVOLTARE ÎN EUROPA DE AZI Zsuzsanna JAKAB 1 şi Agis D. TSOUROS 2 1 Director regional OMS pentru Europa, 2 Director, Divizia de politici şi gestionare pentru sănătate şi bunăstare,

More information

Standardele pentru Sistemul de management

Standardele pentru Sistemul de management Standardele pentru Sistemul de management Chişinău, 2016 Ce este Sistemul de management al calităţii? Calitate: obţinerea rezultatelor dorite prin Management: stabilirea politicilor şi obiectivelor şi

More information

ROLUL REŢELELOR DE INOVARE ÎN CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII REGIONALE

ROLUL REŢELELOR DE INOVARE ÎN CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII REGIONALE ROLUL REŢELELOR DE INOVARE ÎN CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII REGIONALE Prep. univ. drd. Alexandru Ionuţ ROJA Universitatea de Vest din Timişoara ABSTRACT. The complexity of the business envirnonment, competitition

More information

DEZVOLTAREA LEADERSHIP-ULUI ÎN ECONOMIA BAZATĂ PE CUNOAŞTERE LEADERSHIP DEVELOPMENT IN KNOWLEDGE BASED ECONOMY

DEZVOLTAREA LEADERSHIP-ULUI ÎN ECONOMIA BAZATĂ PE CUNOAŞTERE LEADERSHIP DEVELOPMENT IN KNOWLEDGE BASED ECONOMY DEZVOLTAREA LEADERSHIP-ULUI ÎN ECONOMIA BAZATĂ PE CUNOAŞTERE LEADERSHIP DEVELOPMENT IN KNOWLEDGE BASED ECONOMY Conf. univ. dr. Marian NĂSTASE Academia de Studii Economice, Facultatea de Management, Bucureşti

More information

Ghid de instalare pentru program NPD RO

Ghid de instalare pentru program NPD RO Ghid de instalare pentru program NPD4758-00 RO Instalarea programului Notă pentru conexiunea USB: Nu conectaţi cablul USB până nu vi se indică să procedaţi astfel. Dacă se afişează acest ecran, faceţi

More information

STANDARDE DE CERTIFICARE ECOLOGICĂ A CONSTRUCŢIILOR

STANDARDE DE CERTIFICARE ECOLOGICĂ A CONSTRUCŢIILOR SOLUŢII PENTRU UN ORAŞ INTELIGENT STANDARDE DE CERTIFICARE ECOLOGICĂ A CONSTRUCŢIILOR Dr. ing. Constantin CODREANU Universitatea Tehnică a Moldovei, Chişinău, Republica Moldova REZUMAT. Standardele de

More information

Dezvoltarea economică locală

Dezvoltarea economică locală Dezvoltarea economică locală Irina POPESCU Cadru didactic universitar la Catedra de Management din A.S.E. Bucureşti (2001 2003). Din februarie 2003, cadru didactic la Catedra de Administraţie şi Management

More information

Modalităţi de redare a conţinutului 3D prin intermediul unui proiector BenQ:

Modalităţi de redare a conţinutului 3D prin intermediul unui proiector BenQ: Modalităţi de redare a conţinutului 3D prin intermediul unui proiector BenQ: Proiectorul BenQ acceptă redarea conţinutului tridimensional (3D) transferat prin D-Sub, Compus, HDMI, Video şi S-Video. Cu

More information

COP 10 Decizia X/2. X/2. Plan Strategic pentru Biodiversitate

COP 10 Decizia X/2. X/2. Plan Strategic pentru Biodiversitate COP 10 Decizia X/2 X/2. Plan Strategic pentru Biodiversitate 2011-2020 PLAN STRATEGIC PENTRU BIODIVERSITATE 2011-2020 ŞI ŢINTELE AICHI PENTRU BIODIVERSITATE "Trăind în armonie cu natura" 1. Scopul Planului

More information

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a IV-a, Graph Magics. Dumitru Ciubatîi Universitatea din Bucureşti,

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a IV-a, Graph Magics. Dumitru Ciubatîi Universitatea din Bucureşti, Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a IV-a, 2006 133 Graph Magics Dumitru Ciubatîi Universitatea din Bucureşti, workusmd@yahoo.com 1. Introducere Graph Magics este un program destinat construcţiei

More information

Raionul Şoldăneşti la 10 mii locuitori 5,2 4,6 4,4 4,8 4,8 4,6 4,6 Personal medical mediu - abs,

Raionul Şoldăneşti la 10 mii locuitori 5,2 4,6 4,4 4,8 4,8 4,6 4,6 Personal medical mediu - abs, Indicatorii de bază privind sănătatea populaţiei raionului şi rezultatele de activitate a instituţiilor medico - sanitare publice Reţeaua instituţiilor medicale: -spitale republicane 17 - - - - - - -spitale

More information

Importanţa productivităţii în sectorul public

Importanţa productivităţii în sectorul public Importanţa productivităţii în sectorul public prep. univ. drd. Oana ABĂLUŢĂ A absolvit Academia de Studii Economice din Bucureşti, Facultatea Management, specializarea Administraţie Publică Centrală. În

More information

panorama Creativitate şi inovare inforegio Stimularea competitivităţii în Regiuni Primăvara 2009

panorama Creativitate şi inovare inforegio Stimularea competitivităţii în Regiuni Primăvara 2009 panorama inforegio 29 Primăvara 2009 Creativitate şi inovare Stimularea competitivităţii în Regiuni ro CUPRINS 3 EDITORIAL Danuta Hübner 4 7 TRECERE ÎN REVISTĂ Un viitor inovator şi creativ pentru Europa

More information

M ANAGEMENTUL INOVARII

M ANAGEMENTUL INOVARII M ANAGEMENTUL INOVARII 2016 M aria Popescu ISBN 978-606-19-0759-5 Maria POPESCU MANAGEMENTUL INOVĂRII 2016 Cuprins Introducere 1. Noţiuni de bază 1.1- Conceptul de inovare 1.2. Tipologia inovării 1.3.

More information

STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 120 CADRUL GENERAL AL STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT CUPRINS

STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 120 CADRUL GENERAL AL STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT CUPRINS 1 P a g e STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 120 CADRUL GENERAL AL STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT CUPRINS Paragrafele Introducere 1-2 Cadrul general de raportare financiară 3 Cadrul general pentru

More information

Referinţe în era digitală: marketing şi servicii în lumi virtuale

Referinţe în era digitală: marketing şi servicii în lumi virtuale Referinţe în era digitală: marketing şi servicii în lumi virtuale Dr. Octavia-Luciana Porumbeanu Catedra de Ştiinţele Informării şi Documentării, Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti E-mail:

More information

Planificare strategică

Planificare strategică 2014 Strategia de dezvoltare socio-economică a județului Iași pentru perioada 2014-2020 Planificare strategică GEA Strategy&Consulting SA 0 Strategia de dezvoltare socio-economică a județului Iași pentru

More information

Dezvoltarea durabilă şi marketingul produselor organice în UE

Dezvoltarea durabilă şi marketingul produselor organice în UE Dezvoltarea durabilă şi marketingul produselor organice în UE Drd. Dumea Andrei - Cosmin Drd. Nistor George Cristian Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor

More information

Maria plays basketball. We live in Australia.

Maria plays basketball. We live in Australia. RECAPITULARE GRAMATICA INCEPATORI I. VERBUL 1. Verb to be (= a fi): I am, you are, he/she/it is, we are, you are, they are Questions and negatives (Intrebari si raspunsuri negative) What s her first name?

More information

Strategia naţională de dezvoltare a ecoturismului în România

Strategia naţională de dezvoltare a ecoturismului în România Strategia naţională de dezvoltare a ecoturismului în România Faza I EXPERIENŢA ECOTURISTICĂ LA NIVEL NAŢIONAL ŞI INTERNAŢIONAL Beneficiar: MINISTERUL TURISMULUI Bucureşti septembrie, 009 COORDONATOR STUDIU

More information

MAI MULTĂ VALOARE CU UN IMPACT MAI MIC SUSTENABILITATEA SIKA

MAI MULTĂ VALOARE CU UN IMPACT MAI MIC SUSTENABILITATEA SIKA MAI MULTĂ VALOARE CU UN IMPACT MAI MIC SUSTENABILITATEA SIKA ANGAJAMENT 1 milion de clienţi 16.293 de angajaţi peste 100 de ani de inovaţie PREZENŢA GLOBALĂ Peste 160 de UNITăţI DE PRODUCţIE 84 de ţări

More information

REZULTATE ALE IMPLEMENTĂRII PROGRAMULUI PHARE 2001 PRIVIND POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONALĂ A REGIUNII 7 CENTRU DIN ROMÂNIA

REZULTATE ALE IMPLEMENTĂRII PROGRAMULUI PHARE 2001 PRIVIND POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONALĂ A REGIUNII 7 CENTRU DIN ROMÂNIA REZULTATE ALE IMPLEMENTĂRII PROGRAMULUI 2001 PRIVIND POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONALĂ A REGIUNII 7 CENTRU DIN ROMÂNIA Dorel URSU Lect.dr. Universitatea de Vest Vasile Goldiş, Arad This paper tries to critically

More information

SDSC Schema de dezvoltare a spaţiului comunitar

SDSC Schema de dezvoltare a spaţiului comunitar SDSC Schema de dezvoltare a spaţiului comunitar Spre o dezvoltare spaţială echilibrată şi durabilă a teritoriului Uniunii Europene Aprobat la Consiliul informal al Miniştrilor responsabili de amenajarea

More information

PROVOCĂRI ACTUALE PENTRU SECURITATEA EUROPEANĂ

PROVOCĂRI ACTUALE PENTRU SECURITATEA EUROPEANĂ UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE Carol I Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României DUŢU, PETRE Provocări actuale pentru securitatea europeană

More information

RESPONSABILITATEA SOCIALĂ ŞI COMPETITIVITATEA DURABILĂ. Social Responsibility And Sustainable Competitivness

RESPONSABILITATEA SOCIALĂ ŞI COMPETITIVITATEA DURABILĂ. Social Responsibility And Sustainable Competitivness ANALELE ŞTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII ALEXANDRU IOAN CUZA DIN IAŞI Tomul LII/LIII Ştiinţe Economice 2005/2006 RESPONSABILITATEA SOCIALĂ ŞI COMPETITIVITATEA DURABILĂ ANDREI MAXIM * Social Responsibility

More information

ACTION LEARNING UN PROGRAM DE DEZVOLTARE MANAGERIALĂ

ACTION LEARNING UN PROGRAM DE DEZVOLTARE MANAGERIALĂ Centre for Development in Management B-dul Titulescu 34/5 3400 Cluj-Napoca România tel. +4-0264-41.89.41 ; +4-0264-41.89.42 fax. 41.89.43 Email: office@cdm.ro Web page: www.cdm.ro ACTION LEARNING UN PROGRAM

More information

REFLECŢII ASUPRA DIRECŢIILOR ACTUALE ÎN STUDIILE PRIVIND EDUCAŢIEA TIMPURIE REFLECTIONS ON CURRENT DIRECTIONS IN STUDIES OF EARLY EDUCATION

REFLECŢII ASUPRA DIRECŢIILOR ACTUALE ÎN STUDIILE PRIVIND EDUCAŢIEA TIMPURIE REFLECTIONS ON CURRENT DIRECTIONS IN STUDIES OF EARLY EDUCATION STUDII REFLECŢII ASUPRA DIRECŢIILOR ACTUALE ÎN STUDIILE PRIVIND EDUCAŢIEA TIMPURIE REFLECTIONS ON CURRENT DIRECTIONS IN STUDIES OF EARLY EDUCATION Ecaterina Vrasmas Universitatea din Bucuresti Rezumat:

More information

Guvernanța ariilor protejate în Europa de Est

Guvernanța ariilor protejate în Europa de Est Federal Agency for Nature Conservation Guvernanța ariilor protejate în Europa de Est - o privire de ansamblu - Federal Agency for Nature Conservation Guvernanța ariilor protejate în Europa de Est - o

More information

Serviciile Urbane pentru Apă şi Sanitaţie; O abordare IWRM

Serviciile Urbane pentru Apă şi Sanitaţie; O abordare IWRM TEC - DOCUMENTE INFORMATIVE NR. 11 Serviciile Urbane pentru Apă şi Sanitaţie; O abordare IWRM De JUDITH A. REES Parteneriatul Global al Apei Comitetul tehnic (TEC) Parteneriatul Global al Apei (GWP), fondat

More information

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI SERGIU BACIU PARADIGMA MANAGEMENTULUI CALITĂŢII ÎN INSTITUŢIILE DE ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI SERGIU BACIU PARADIGMA MANAGEMENTULUI CALITĂŢII ÎN INSTITUŢIILE DE ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI SERGIU BACIU PARADIGMA MANAGEMENTULUI CALITĂŢII ÎN INSTITUŢIILE DE ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR Editura ASEM Chişinău 2014 CZU 378:005.6 B 13 Recomandată pentru editare de

More information

De ce ar trebui autorităţile regionale şi locale să implementeze sistemul integrat de management pentru dezvoltare sustenabilă??

De ce ar trebui autorităţile regionale şi locale să implementeze sistemul integrat de management pentru dezvoltare sustenabilă?? De ce ar trebui autorităţile regionale şi locale să implementeze sistemul integrat de management pentru dezvoltare sustenabilă?? Şase argumente în favoarea implementării sistemului de management al sustenabilității

More information

FISA DE EVIDENTA Nr 1/

FISA DE EVIDENTA Nr 1/ Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare -COMOTI Bdul Iuliu Maniu Nr. 220D, 061126 Bucuresti Sector 6, BUCURESTI Tel: 0214340198 Fax: 0214340240 FISA DE EVIDENTA Nr 1/565-236 a rezultatelor

More information

Hotarirea 739/2016 M.Of. 831 bis din 20-oct-2016

Hotarirea 739/2016 M.Of. 831 bis din 20-oct-2016 Hotarirea 739/2016 M.Of. 831 bis din 20-oct-2016 HOTĂRÂRE nr. 739 din 5 octombrie 2016 aprobarea Strategiei naţionale privind schimbările şi creşterea economică bazată pe emisii reduse de carbon perioada

More information

Coeziunea socială o analiză post-criză

Coeziunea socială o analiză post-criză Economie teoretică şi aplicată Volumul XIX (2012), No. 11(576), pp. 111-118 Coeziunea socială o analiză post-criză Alina Magdalena MANOLE Academia de Studii Economice din Bucureşti magda.manole@economie.ase.ro

More information

Management. Măsurarea activelor generatoare de cunoştinţe

Management. Măsurarea activelor generatoare de cunoştinţe Măsurarea activelor generatoare de cunoştinţe 1. Introducere Tranziţia celor mai multe dintre naţiunile dezvoltate şi în curs de dezvoltare către economiile bazate pe cunoştinţe a condus la înţelegerea

More information

Etapele implementării unui sistem de management de mediu într-o organizaţie

Etapele implementării unui sistem de management de mediu într-o organizaţie Etapele implementării unui sistem de management de mediu într-o organizaţie Conf.univ.dr. Cibela NEAGU Universitatea ARTIFEX Bucureşti Lector univ dr. Aurel NEAGU Academia de Poliţie Al.I.Cuza Bucureşti

More information

Comunitate universitară pentru managementul calităţii în învăţământul superior

Comunitate universitară pentru managementul calităţii în învăţământul superior Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară 1 Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere

More information

INTEGRAREA SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ ÎN MANAGEMENTUL AFACERILOR: O META-ANALIZĂ

INTEGRAREA SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ ÎN MANAGEMENTUL AFACERILOR: O META-ANALIZĂ INTEGRAREA SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ ÎN MANAGEMENTUL AFACERILOR: O META-ANALIZĂ OCCUPATIONAL HEALTH AND SAFETY INTEGRATION IN BUSINESS MANAGEMENT: A META-ANALYSIS Conf.univ.dr.ing. Roland Iosif

More information

E-GOVERNANCE IN EUROPEAN CITIES STADIUL GUVERNARII ELECTRONICE ÎN ORAŞELE EUROPENE

E-GOVERNANCE IN EUROPEAN CITIES STADIUL GUVERNARII ELECTRONICE ÎN ORAŞELE EUROPENE , Anul 2, Nr. 4, 2007 E-GOVERNANCE IN EUROPEAN CITIES STADIUL GUVERNARII ELECTRONICE ÎN ORAŞELE EUROPENE Liliana DOBRICĂ, Leonard DOBRICĂ Department of Control and Computers, Politehnica University of

More information

EFICIENŢA INVESTIŢIILOR ALOCATE DEZVOLTĂRII DURABILE

EFICIENŢA INVESTIŢIILOR ALOCATE DEZVOLTĂRII DURABILE EFICIENŢA INVESTIŢIILOR ALOCATE EZVOLTĂRII URABILE Lect. univ. dr. Burja Camelia - Universitatea ecembrie 98 Alba Iulia, e-mail: cameliaburja@yaoo.com Rezumat: In present time, to realize te society economy

More information

Pro-active environmental strategies, main source of competitive advantage within economic organizations

Pro-active environmental strategies, main source of competitive advantage within economic organizations 271 Pro-active environmental strategies, main source of competitive advantage within economic organizations Strategiile de mediu pro-active, sursă principală de avantaj competitiv la nivelul organizaţiilor

More information

MANAGEMENTUL MEDIULUI ȘI DEZVOLTAREA DURABILĂ

MANAGEMENTUL MEDIULUI ȘI DEZVOLTAREA DURABILĂ MANAGEMENTUL MEDIULUI ȘI DEZVOLTAREA DURABILĂ Gabriela CAZAN ENVIRONMENTAL MANAGEMENT AND SUSTAINABLE DEVELOPMENT International Standardization Organization (ISO) supports organizations to meet the challenges

More information

iulie 2006 EuropeAid/119820/D/SV/RO

iulie 2006 EuropeAid/119820/D/SV/RO Manual Managementul ciclului de proiect iulie 2006 EuropeAid/119820/D/SV/RO Prima versiune a prezentului manual a fost elaborată de către o echipă a Comisiei Europene sub egida Unităţii de Evaluare şi

More information

PĂTRUNDEREA PE PIAŢA EUROPEANĂ. Phare - Asistenţă Tehnică pentru Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii

PĂTRUNDEREA PE PIAŢA EUROPEANĂ. Phare - Asistenţă Tehnică pentru Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii PĂTRUNDEREA PE PIAŢA EUROPEANĂ Phare - Asistenţă Tehnică pentru Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii CUPRINS 1. INTRODUCERE: 2. INIŢIEREA UNEI AFACERI 3. PRINCIPALELE CERINŢE PENTRU

More information

Universitatea Babeş-Bolyai Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării Anul universitar Semestrul I

Universitatea Babeş-Bolyai Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării Anul universitar Semestrul I Universitatea Babeş-Bolyai Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării Anul universitar 2015-2016 Semestrul I I. Informaţii generale despre curs Titlul disciplinei: Responsabilitate

More information

SUPORT CURS MANAGEMENTUL CALITATII

SUPORT CURS MANAGEMENTUL CALITATII Investeşte în oameni! Titlul proiectului: Centrul de Excelenţă în Promovarea Femeii pe poziţii calificate şi înalt calificate în Sectorul Comercial Contract nr.: POSDRU/144/6.3/S/126027 Proiect cofinanţat

More information

LOGISTICA - SURSĂ DE COMPETITIVITATE

LOGISTICA - SURSĂ DE COMPETITIVITATE LOGISTICA - SURSĂ DE COMPETITIVITATE Prof. univ. dr. Liviu Ilieş Universitatea Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca Abstract. The paper presents the role and the importance of logistics for products and services

More information

Managementul Strategic al Fabricatiei Mecanice TAF MTP IMFM

Managementul Strategic al Fabricatiei Mecanice TAF MTP IMFM Managementul Strategic al Fabricatiei Mecanice TAF MTP IMFM MANAGEMENT STRATEGIC CUPRINS-NOTE DE CURS Cap Titlul 1 NOŢIUNI INTRODUCTIVE 2 CONCEPTE DE BAZĂ ÎN MANAGEMENTUL STRATEGIC 3 POLITICI ŞI STRATEGII

More information

ComunitĂŢi Virtuale. Proiecte europene din domeniul educaţiei

ComunitĂŢi Virtuale. Proiecte europene din domeniul educaţiei ComunitĂŢi Virtuale. Proiecte europene din domeniul educaţiei Mihaela Brut Facultatea de Informatică Universitatea «AL. I Cuza» Iaşi, România, mihaela@infoiasi.ro http://www.infoiasi.ro/~mihaela CSCS14

More information

PLANIFICAREA UNUI SISTEM MODERN DE TRANSPORT

PLANIFICAREA UNUI SISTEM MODERN DE TRANSPORT PLANIFICAREA UNUI SISTEM MODERN DE TRANSPORT UN GHID PENTRU ARHITECTURA SISTEMELOR INTELIGENTE DE TRANSPORT De ce este nevoie de o arhitectură şi cum este creată aceasta Versiunea 2 Planificarea unui Sistem

More information

Page 1 of 6 Motor - 1.8 l Duratorq-TDCi (74kW/100CP) - Lynx/1.8 l Duratorq-TDCi (92kW/125CP) - Lynx - Curea distribuţie S-MAX/Galaxy 2006.5 (02/2006-) Tipăriţi Demontarea şi montarea Unelte speciale /

More information

PREZENTARE INTERFAŢĂ MICROSOFT EXCEL 2007

PREZENTARE INTERFAŢĂ MICROSOFT EXCEL 2007 PREZENTARE INTERFAŢĂ MICROSOFT EXCEL 2007 AGENDĂ Prezentarea aplicaţiei Microsoft Excel Registre şi foi de calcul Funcţia Ajutor (Help) Introducerea, modificarea şi gestionarea datelor în Excel Gestionarea

More information

Învăţând pentru subzistenţă Seria nr.1 Confederaţia Caritas România

Învăţând pentru subzistenţă Seria nr.1 Confederaţia Caritas România REDUCEREA RISCURILOR DE DEZASTRE Învăţând pentru subzistenţă Seria nr.1 Confederaţia Caritas România Acest document de învăţare pentru subzistenţă a fost creat de Trocaire, Agenţia Catolică Irlandeză pentru

More information

CALITATEA FORMĂRII ASISTENTULUI SOCIAL, CERINŢĂ A SERVICIILOR SOCIALE SPECIALIZATE

CALITATEA FORMĂRII ASISTENTULUI SOCIAL, CERINŢĂ A SERVICIILOR SOCIALE SPECIALIZATE CALITATEA FORMĂRII ASISTENTULUI SOCIAL, CERINŢĂ A SERVICIILOR SOCIALE SPECIALIZATE ELENA ZAMFIR ezamfir@gmail.com Abstract: In a world of globalization and growing competition, international and regional

More information

Egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi

Egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi Egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi Prin egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi în relaţiile de muncă se înţelege accesul nediscriminatoriu la: - alegerea ori

More information

Organismul naţional de standardizare. Standardizarea competenţelor digitale

Organismul naţional de standardizare. Standardizarea competenţelor digitale Organismul naţional de standardizare Standardizarea competenţelor digitale Legea 163/2015 OSS Oficiul de Stat de Standardizare 1953 IRS Institutul Român de Standardizare 1970 ASRO Asociaţia de Standardizare

More information

FINANŢAREA PROIECTELOR DE UTILIZARE A ENERGIEI DURABILE Sesiunea de informare şi instruire Timişoara 30 Septembrie 2011

FINANŢAREA PROIECTELOR DE UTILIZARE A ENERGIEI DURABILE Sesiunea de informare şi instruire Timişoara 30 Septembrie 2011 An inclusive peer-to-peer approach to involve EU CONURBations and wide areas in participating to the CovenANT of Mayors FINANŢAREA PROIECTELOR DE UTILIZARE A ENERGIEI DURABILE Sesiunea de informare şi

More information

Split Screen Specifications

Split Screen Specifications Reference for picture-in-picture split-screen Cuvantul PUBLICITATE trebuie sa fie afisat pe toată durata difuzării split screen-ului, cu o dimensiune de 60 de puncte in format HD, scris cu alb, ca in exemplul

More information

ABORDAREA STRATEGICĂ A MARKETINGULUI INTEGRAT. Strategic Opportunities Afforded by Integrated Marketing

ABORDAREA STRATEGICĂ A MARKETINGULUI INTEGRAT. Strategic Opportunities Afforded by Integrated Marketing ANALELE ŞTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII ALEXANDRU IOAN CUZA DIN IAŞI Tomul LII/LIII Ştiinţe Economice 2005/2006 ABORDAREA STRATEGICĂ A MARKETINGULUI INTEGRAT CONSTANTIN SASU* Strategic Opportunities Afforded

More information

Ghid metodologic de implementare a proiectelor pilot

Ghid metodologic de implementare a proiectelor pilot Ministerul Internelor şi Reformei Administrative Unitatea Centrală pentru Reforma Administraţiei Publice Ghid metodologic de implementare a proiectelor pilot 1 Prefaţă În contextul aderării României la

More information

Securitatea şi Sănătatea. în utilizarea Produselor Chimice la locul de muncă

Securitatea şi Sănătatea. în utilizarea Produselor Chimice la locul de muncă Securitatea şi Sănătatea în utilizarea Produselor Chimice la locul de muncă Ziua Internaţională a securităţii şi sănătăţii în muncă 28 aprilie 2014 Copyright Organizaţia Internaţională a Muncii 2014 Prima

More information

Managementul portofoliului de clienti si dezvoltare de noi produse

Managementul portofoliului de clienti si dezvoltare de noi produse Servicii pentru sprijinirea dezvoltării afacerilor Proiect al Uniunii Europene Managementul portofoliului de clienti si dezvoltare de noi produse de Gerry O Connor şi Emilia Cernăianu Seminar cu trei componente

More information

2. COMERŢUL ELECTRONIC DEFINIRE ŞI TIPOLOGIE

2. COMERŢUL ELECTRONIC DEFINIRE ŞI TIPOLOGIE 2. COMERŢUL ELECTRONIC DEFINIRE ŞI TIPOLOGIE De-a lungul istoriei omenirii, schimbul a cunoscut mai multe forme. Dacă la început, în condiţiile economiei naturale, schimbul lua forma trocului prin care

More information

DEZVOLTARE ORGANIZAŢIONALĂ ŞI MANAGEMENTUL SCHIMBĂRII

DEZVOLTARE ORGANIZAŢIONALĂ ŞI MANAGEMENTUL SCHIMBĂRII UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI, CLUJ-NAPOCA Centrul de formare continuă, învățământ la distanță și cu frecvență redusă Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării Specializarea: Administraţie

More information

ANEXĂ COMISIA EUROPEANĂ,

ANEXĂ COMISIA EUROPEANĂ, REGULAMENTUL (UE) 2017/1505 AL COMISIEI din 28 august 2017 de modificare a anexelor I, II şi III la Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului privind participarea voluntară

More information

Conf.univ.dr. Lucian CERNUŞCA Universitatea Aurel Vlaicu, Arad Rezumat Există lideri... şi există manageri... dar ce face dintr-un om lider?

Conf.univ.dr. Lucian CERNUŞCA Universitatea Aurel Vlaicu, Arad Rezumat Există lideri... şi există manageri... dar ce face dintr-un om lider? LEADERSHIP ARTÃ SAU ŞTIINŢÃ? Conf.univ.dr. Lucian CERNUŞCA Universitatea Aurel Vlaicu, Arad Rezumat Există lideri... şi există manageri... dar ce face dintr-un om lider? Este leadershipul (actul de a conduce)

More information

O administraţie dinamică pentru o agricultură durabilă şi un spaţiu rural prosper

O administraţie dinamică pentru o agricultură durabilă şi un spaţiu rural prosper O administraţie dinamică pentru o agricultură durabilă şi un spaţiu rural prosper Aderarea la Uniunea Europeană a adus numeroase beneficii agriculturii şi zonelor rurale din România. În ultima perioadă,

More information