PLAN STRATEGIC PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI DURABIL ÎN DELTA DUNĂRII DOCUMENT INIŢIAT ÎN CADRUL PROIECTULUI

Save this PDF as:
Size: px
Start display at page:

Download "PLAN STRATEGIC PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI DURABIL ÎN DELTA DUNĂRII DOCUMENT INIŢIAT ÎN CADRUL PROIECTULUI"

Transcription

1 CONSILIUL JUDEŢEAN TULCEA PLAN STRATEGIC PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI DURABIL ÎN DELTA DUNĂRII DOCUMENT INIŢIAT ÎN CADRUL PROIECTULUI «DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI PENTRU UN TURISM DURABIL INTR-O ZONĂ UMEDĂ NATURA 2000: STUDIU DE CAZ DELTA DUNĂRII» - ROE / 041 / 06 ŞI FINALIZAT ÎN MAI 2009

2 CUPRINS ARGUMENT 01 INTRODUCERE 02 CAPITOLUL 1: TURISMUL IN ZONE PROTEJATE Conceptul de turism durabil Beneficiile potenţiale ale turismului în zonele protejate Impactul potenţial al turismului în zonele protejate Actorii implicaţi în turismul durabil Călătorul sustenabil Sectorul de turism Destinaţia turistică durabilă administrarea turismului Populaţia locală 24 CAPITOLUL 2: PLANIFICAREA TURISMULUI ÎN ZONE PROTEJATE DELTA DUNĂRII Analiza situaţiei curente Destinaţia Delta Dunării şi judeţul Tulcea Oferta de turism în Delta Dunării şi în judeţul Tulcea Tendinţe in turism care afectează planificarea in zonele protejate Creşterea nivelului educaţional şi nevoia de a călători Îmbătrânirea populaţiei Importanţa calităţii serviciilor Progrese in comunicaţiile globale şi tehnologia informaţiei Diferite oportunităţi de transport Siguranţa personală şi securitatea Politica de turism şi organizarea Politica de turism la diferite niveluri Organizarea sectoarelor ce au legătură cu turismul şi formele de cooperare între organizaţiile publice şi private Piaţa turistică şi strategiile de marketing 56 CAPITOLUL 3: VIZIUNEA ŞI FACTORII CRITICI DE SUCCES Întrebări-cheie Identificarea grupurilor-ţintă prioritare Selectarea produselor şi serviciilor Valorile esenţiale Misiunea şi obiectivele 63

3 3.4. Factorii critici de succes Planul de dezvoltare şi implementare - exerciţiu de grup (sesiunea de brainstorming in cadrul proiectului de parteneriat WES Brugge CJ Tulcea - ARBDD, octombrie 2007) 63 CAPITOLUL 4: PLANUL DE ACŢIUNE Planificarea şi managementul cadrului instituţional Organizarea şi definirea sarcinilor Colaborarea in turism şi cu sectoarele conexe Planificarea şi managementul capacităţii de suport, calitate şi integrare intr-un sistem general de monitorizare Monitorizarea şi colectarea datelor Capacitatea de suport Etichete ecologice Importanţa calităţii managementului Planificarea şi managementul dezvoltării unui produs durabil Planificare şi operare in spiritul conservării mediului Planificare şi operare în spiritul conservării valorilor culturale Dezvoltarea senzitivă a infrastructurii şi serviciilor Planificarea si managementul comunicării 77 CAPITOLUL 5: TURISMUL DURABIL ȘI IMPORTANȚA PARTENERIATULUI Industria turismului şi turismul durabil Turismul si dezvoltarea regională Turism durabil în Delta Dunării şi în judeţul Tulcea Propuneri pentru destinaţia turistică DD şi judeţul Tulcea Importanţa parteneriatului Finanţare pentru dezvoltarea turismului durabil 86 CAPITOLUL 6: PRIORITĂTI IN DEZVOLTAREA TURISMULUI DURABIL ÎN DELTA DUNĂRII Necesitatea zonării teritoriului R.B.D.D Priorităţi de dezvoltare pentru cele 8 zone identificate Sinteza planului strategic de dezvoltare a turismului durabil in Delta Dunării Lista proiectelor ce vizează dezvoltarea turismului în arealul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării si judeţul Tulcea 101 Pentru a concluziona

4 ARGUMENT Turismul reprezintă, pentru județul Tulcea, domeniul de activitate cu cel mai important potențial pentru creștere economică. In ultimii ani, creșterea nivelului de ocupare a forței de muncă in sectorul turismului a fost mult mai mare decât in celelalte sectoare ale economiei, turismul aducându-și in mod semnificativ contribuția la atingerea obiectivului de la Lisabona, prin crearea de locuri de muncă mai numeroase și mai bune. Tendințele globale și prioritățile se schimbă continuu: mai mult ca oricând, marea provocare pentru sectorul turismului este de a fi in continuare competitiv, dar și durabil, recunoscând faptul că, pe termen lung, competitivitatea depinde de modul de gestionare a resurselor. In mod special, schimbările climatice constituie, în prezent, un aspect fundamental care impune, de asemenea, industriei turismului să își re-evalueze contribuția la emisiile de gaze cu efect de seră, iar destinațiilor să se adapteze la cerere și la tipurile de turism pe care le oferă. În mediul concurenţial existent astăzi, strategia în domeniul turismului trebuie să contribuie la crearea unui mediu favorabil investiţiilor. Turismul este o întreprindere pluridisciplinară care are nevoie de o strategie novatoare, specifică sectorului, stabilită cu concursul responsabililor la nivel operaţional, care să ofere viziunea, acel model capabil să orienteze crearea şi comercializarea produselor şi serviciilor turistice. Delta Dunării reprezintă o destinaţie specială, prin caracteristicile sale (patrimoniu natural universal), una dintre cele mai importante regiuni turistice din România, prin originalitatea peisajului (relief, apă, vegetaţie, faună, populaţie şi aşezări umane). A găsi echilibrul adecvat între dezvoltarea autonomă a destinației Delta Dunării și protejarea mediului, pe de o parte, și dezvoltarea unei activități economice competitive, cu beneficii pentru comunitățile locale, pe de altă parte, poate constitui o provocare pentru administrația locală. Cu toate acestea, inițiativele dezvoltate in parteneriat, între autoritățile administrației locale și agenți privați, au confirmat faptul ca turismul poate dezvolta, mai mult decât oricare altă activitate economică, sinergii in strânsă interacțiune cu mediul și societatea, datorită faptului că dezvoltarea destinațiilor turistice este legată de mediul natural al acestora, de caracteristicile culturale, interacțiunea socială, securitatea și bunăstarea populațiilor locale. Aceste caracteristici fac din turism motorul principal al conservării și dezvoltării destinațiilor. Pentru a stabili un echilibru adecvat intre bunăstarea turiștilor, nevoile mediului natural si ale mediului socio-cultural, precum și pentru dezvoltarea și competitivitatea destinațiilor și a întreprinderilor, este necesară o abordare politică integrată și globală, în cadrul căreia toate părțile interesate să împărtășească aceleași obiective. Inițiat în aprilie 2007, în cadrul unui proiect cu finanțare flamandă, și finalizat în 2009, Planul strategic pentru dezvoltarea turismului durabil în Delta Dunării reprezintă un demers ce vizează planificarea pe termen mediu. Este un prim pas ce necesită abilitatea părților implicate de a susține acțiuni de-a lungul timpului, cu reducerea și gestionarea coerentă a riscurilor prin măsuri de prevenire a producerii de efecte dăunătoare asupra mediului sau societății. Invităm toate părţile implicate in dezvoltarea turismului să accepte provocările și să profite de posibilitățile pe care le oferă dezvoltarea durabilă a turismului, ca potențial motor pentru inovare și creștere. Arh. Victor Tarhon Președinte al Consiliului Județean Tulcea 1

5 INTRODUCERE Călătoriile şi turismul reprezintă cea mai însemnată industrie mondială şi furnizor de locuri de muncă pentru economiile naţionale şi regionale. Turismul este unul dintre cele mai importante motoare pentru creştere economică şi poate contribui la dezvoltarea durabilă din punct de vedere economic, social, ecologic, etc. Trebuie să avem in vedere faptul că, în timp ce economiile se dezvoltă, patrimoniul mondial este ameninţat ca niciodată până acum, iar zonele protejate pentru biodiversitate sunt expuse la presiunile unei dezvoltări iraţionale. Turismul poate susţine dezvoltarea durabilă a zonelor protejate în care din ce in ce mai mulţi turişti vin să caute, să înţeleagă şi să se bucure de mediul natural. Turismul poate şi trebuie să sprijine protecţia resurselor naturale, populaţia locală şi factorii decidenţi au realizat, in timp, valoarea acestui patrimoniu şi doresc să îl conserve. Industria mondială a turismului de masă şi a celui de nişă creşte în mod continuu. Această creştere creează o provocare majoră pentru marketingul de turism, acolo unde există o nevoie însemnată pentru o poziţionare eficace a strategiei destinaţiei, cu scopul creării şi administrării distincte şi atractive a obiectivelor şi peisajelor, definite ca forţe de atragere pentru diferitele situri. Turismul in România România prezintă o varietate de bunuri şi atracţii turistice, dezvoltate şi promovate atât pentru turismul internaţional cât şi pentru cel intern: atracţii naturale (cum ar fi munţii, litoralul Mării Negre, Dunărea şi Delta Dunării, flora şi fauna, resursele balneare naturale, traseele în zone cu peisaj deosebit, peşterile, etc.), atracţii istorice şi culturale sau cele cum ar fi meşteşugurile şi artele vizuale, festivalurile de folclor şi traseele din zonele vinicole, dar şi conferinţele, expoziţiile şi afacerile. Concluziile Raportului Consiliului Mondial al Turismului şi Călătoriilor (WTTC) privind industria călătoriilor şi turismului în anul 2007 plasează România pe locul 7 in lume, în ceea ce priveşte contribuţia acestei industrii la PIB (2,1% in 2007, ceea ce înseamnă 7,9 miliarde RON. Cererea totală pentru servicii româneşti de turism a generat, în 2007, 27,7 miliarde RON pentru economie şi va creşte anual, în medie, cu 7,7% până în Ritmul de creştere este superior celui mondial, aşteptându-se o contribuţie de 76,3 miliarde până în România are, aşadar, o piaţă a călătoriilor şi turismului foarte mare, puţin intensivă, şi cu o creştere rapidă. Conform raportului menţionat, WTTC consideră că starea proastă a drumurilor reprezintă cel mai mare impediment în calea dezvoltării turismului românesc, în condiţiile în care majoritatea vizitatorilor străini sosesc în România pe cale terestră. Din cauza infrastructurii deficitare, România este clasată pe locul 76 în topul mondial al competitivităţii în turism, între Azerbaidjan şi El Salvador. Anul 2007 a fost cel mai bun an pentru industria românească de turism. Numărul turiştilor străini a fost cu 12,4% mai mare faţă de anul precedent, în timp ce numărul turiştilor români a cunoscut o creştere de 12,1%. Institutul Naţional de Statistică din România menţionează că cea mai mare parte a turiştilor străini care au vizitat ţara provine din Europa (94,1%), un număr important de europeni vizitând România încă din primele 6 luni ale anului (62,1%). Cu toate acestea, numai 1,1% din turiştii străini au preferat Delta Dunării ca destinaţie finală. Tulcea şi Delta Dunării potenţialul de turism In ianuarie 2006, Consiliul Judeţean Tulcea autoritate a administraţiei publice a stabilit, ca prioritate, necesitatea realizării unui studiu privind evaluarea oportunităţilor de turism a judeţului şi, în acest scop, au fost decise alocările bugetare, turismul fiind considerat fundamentul dezvoltării economice a judeţului Tulcea. Populaţia judeţului Tulcea numără cca de locuitori (la 1 iulie 2007), din care 50,7% trăiesc in zonele rurale. Din suprafaţa totală a judeţului, aproape jumătate (4.470 kmp) este ocupată de zonele umede alcătuite din Delta Dunării şi Complexul Lagunar Razim Sinoe. 2

6 Dobrogea de nord (judeţul Tulcea) şi Delta Dunării sunt unice în Europa şi în România, pe acest teritoriu întâlnindu-se: cele mai vechi formaţiuni geologice de pe continent (Munţii Măcinului, platoul Casimcea), învecinate cu cel mai nou pământ Delta Dunării; cea mai întinsă suprafaţă de arii protejate şi situri Natura 2000 din România şi câteva dintre cele mai sălbatice din Uniunea Europeană, reprezentate prin bioregiunile de stepă şi de litoral; pădurile endemice submediteraneene şi balcanice care includ cea mai mare pădure de tei din Europa ; cea mai extinsă suprafaţă compactă de stufăriş din lume; dunele de nisip cu o floră de litoral caracteristică, care formează cea mai lungă coastă nealterată din sud-estul Europei. Rezervaţia Biosferei Delta Dunării din România este o zonă umedă vastă ( ha) care acoperă Delta Dunării propriu-zisă, lacurile litorale Razim - Sinoe și cursul Dunării în amonte, până la Cotul Pisicii. Zona a fost declarată în 1990, de către UNESCO, rezervație a biosferei inclusă in Programul UNESCO Omul și Biosfera - MAB, patrimoniu natural de importanță mondială și sit RAMSAR. Delta Dunării reprezintă un teritoriu înscris în Lista Patrimoniului Mondial instituită prin Convenția UNESCO privind Protecția Patrimoniului Mondial Cultural și Natural. Delta Dunării se află inclusă în Reţeaua Natura 2000, listată de către WWF în cadrul Ecoregiunilor Europene Prioritare G200. Principalele activităţi în deltă sunt pescuitul, piscicultura şi agricultura (împreună cumulând 63,5% din activităţile economice). În acelaşi timp, întregul areal reprezintă o atracţie deosebită pentru turiştii de pretutindeni, deşi turismul ajunge să contribuie cu doar 2,1% în domeniul angajării forţei de muncă. Mai mult, în ultimii douăzeci de ani a fost înregistrat un declin al numărului de turişti ce au vizitat delta (de la peste pe an înainte de 1989 la în zilele noastre). Turismul este, prin natura sa, legat de aproape toate celelalte sectoare socio-economice ale societăţii actuale. Aceasta este şi situaţia specifică pentru Delta Dunării. In acest caz, datorită faptului că delta formează un areal ecologic vulnerabil, impactul turismului este resimţit la nivel economic, al aşezărilor umane şi habitatelor animale, în ceea ce priveşte echilibrul ecologic de toate tipurile, în sistemele de transport pe scurt, la nivelul întregii societăţi. Deoarece turismul este (intenţionează a fi, este de dorit să fie) motorul de dezvoltare, este necesar a se acorda o atenţie specială consecinţelor acestei activităţi asupra tuturor celorlalte sectoare ale societăţii. Din cele arătate mai sus, se desprinde clar ideea că misiunea proiectului Dezvoltarea potenţialului pentru un turism durabil în zonele umede Natura 2000: studiu de caz Delta Dunării rezidă în contribuţia la definirea unei strategii de dezvoltare a turismului pentru Delta Dunării, care să fie acceptată de comun acord de factorii implicaţi şi să aibă în vedere dezvoltarea durabilă a comunităţilor. Programul Natura 2000 Programul European Natura 2000 reprezintă una dintre cele mai importante iniţiative a politicii de conservare a mediului dezvoltate până acum. Este pentru prima dată când ariile protejate sunt selectate numai pe baza cercetărilor în domeniul mediului şi într-un cadru internaţional standardizat pentru întreg continentul european, ce ia în considerare Directiva Consiliului asupra conservării habitatelor naturale şi protecţiei faunei şi florei. Fiecare Stat Membru al Uniunii Europene este obligat să se implice legal în stabilirea şi administrarea ariilor conservate Natura O iniţiativă atât de extinsă ce implică resurse semnificative pe teritoriul tuturor statelor necesită, deopotrivă, cheltuieli publice inseminate, pe de o parte, şi poate avea implicaţii economice locale şi regionale importante, pe de altă parte. Scopul programului Natura 2000 este de a proteja şi a dezvolta patrimoniul natural european. Programul este, fără îndoială, unul ambiţios şi a ridicat o serie de discuţii la nivel local, regional şi naţional, de multe ori contradictorii, pe probleme legate mai degrabă de lipsa de informare şi chiar de înţelegerea eronată a conceptului promovat de acest program, decât de programul în sine. Natura 2000 se concentrează pe protejarea speciilor şi habitatelor ameninţate, astfel încât a fost necesară o abordare specifică: arealele de importanţă pentru conservarea speciilor şi 3

7 habitatelor listate in Directiva Floră-Faună-Habitat şi Directiva pentru Protecţia Păsărilor sunt cele indicate de Comisia Europeană pentru a fi aplicate în fiecare stat membru al UE. În baza unor studii asupra impactului economic al programului Natura 2000 la nivel regional în Austria, de exemplu, au fost făcute următoarele afirmaţii 1 : Slabe efecte economice negative Sectorul primar (agricultura, industria forestieră, vânătoarea şi pescuitul) va fi afectat doar într-o mică măsură de impactul negativ (care ar putea fi semnificativ din punct de vedere al fermierului individual sau al unei companii)şi poate fi compensat in cadrul unor acorduri contractuale între subiecţii afectaţi economic (fermieri, companii) şi autorităţile de protecţie a mediului. Sectorul primar, de asemenea, joacă un rol marginal în alte activităţi economice cum este turismul, manufacturile şi industria. Unele regiuni prezintă un potenţial deosebit pentru creşterea valorii adăugate şi forţă de muncă în termenii orientării spre etichetarea ecologică, la nivel regional, a agriculturii şi, mai ales, a produselor turistice (managementul destinaţiei turistice). Regiunile cu o infrastructură de turism satisfăcătoare sunt cele care beneficiază într-o măsură mai mare de această orientare. În acele regiuni în care calitatea serviciilor de turism este redusă sau sub medie, numai prin activităţi coordonate întreprinse de către toţi factorii regionali s-ar putea deschide oportunităţi adiţionale pentru dezvoltarea regională. Stabilirea arealelor Natura 2000 fără eforturi complementare şi coordonate s-ar putea să nu prezinte nici o implicaţie pozitivă relevantă pentru aceste regiuni. Stabilirea zonei Natura 2000 poate fi un demers iniţial important dar este puţin probabil să genereze o dezvoltare economică aşteptată ca atare. Cheltuielile pentru stabilirea şi administrarea arealelor Natura 2000 nu contribuie substanţial la obţinerea efectelor economice regionale relevante, deoarece aceste cheltuieli sunt reduse în comparaţie cu alte tranzacţii regionale potenţiale. Efectele asupra meşteşugurilor, manufacturii, comerţului şi industriei vor fi nesemnificative, exceptând regiunile individuale în care conflictele în utilizarea teritoriului pot deveni o problemă, aceasta conducând la potenţiale efecte negative semnificative, dar nu cuantificabile. Potenţiale efecte economice pozitive Portofoliul de servicii pe care îl poate oferi o regiune. Cu cât este mai mică contribuţia serviciilor importate necesare pentru a stabili o arie protejată, cu atât valoarea adăugată şi efectele asupra angajării forţei de muncă vor fi mai mari. Stabilirea unei arii protejate poate fi un pas important în dezvoltarea regională. Opinia publică şi evaluările individuale privind iniţiativa de conservare Natura 2000, respectiv măsura în care oportunităţile oferite prin Natura 2000 vor fi recunoscute. O percepţie publică pozitivă asupra Natura 2000, în special în regiunile în care turismul apare ca fiind un factor esenţial pentru competitivitatea viitoare a regiunii vizate. Eticheta Natura 2000 poate fi privită ca o propunere pentru vânzarea produselor unice. Formularea, stabilirea, clarificarea şi acordarea încrederii contextului legal şi politic. De o importanţă deosebită este participarea factorilor la schiţarea planurilor de management pentru stabilirea ariilor protejate. Măsura în care ariile protejate sunt delimitate într-o regiune specifică şi identificarea unor schimbări şi adaptări concrete, ce trebuie întreprinse pentru stabilirea planurilor de conservare Natura 2000 într-o regiune. Nu se pune problema necesităţii convingerii populaţiei de posibilităţile pe care ariile Natura 2000 le oferă pentru a genera venituri localnicilor (şi celor nou sosiţi în zonă), ci mai degrabă necesitatea de a descoperi cum se poate ajunge la beneficii într-o manieră durabilă şi cu sprijinul comunităţii. Cu alte cuvinte, se face simţită acut nevoia de a îmbunătăţi capacitatea de a dezvolta turismul într-o manieră durabilă şi cu întregul suport al comunităţilor vizate, prin mijloacele unei cooperări optime între administraţia publică locală şi sectorul de turism (privat). De altfel, 1 Conservation policy and the regional economy: the regional economic impact of Natura 2000 conservation sites in Austria, Michael Jungmeier & Michael Getzner, Journal for Nature Conservation 10, paginile 25-34,

8 rezultatul unui asemenea exerciţiu comun de îmbunătăţire a capacităţii îl constituie dezvoltarea unei strategii durabile pentru întreg arealul deltaic, în centrul căreia să se afle comunitatea. Proiectul (prin care a fost inițiată realizarea Planului Strategic) Scopul iniţial al proiectului Development of the potential for sustainable tourism in a Natura 2000 wetland area: the Danube Delta case a fost abordarea ariei geografice ce cuprinde Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, teritoriu administrat de către Administraţia Rezervaţiei Biosferei DD (ARBDD) şi Consiliul Judeţean Tulcea. Parteneriatul proiectului a fost constituit din Consiliul Judeţean Tulcea, ARBDD şi WES Brugge (Belgia). Alături de aceste instituţii, s-au aflat îndeaproape WWF, Institutul Naţional Delta Dunării, Asociaţia Internaţională Prietenii Naturii, Asociaţia de Ecoturism din România, Societatea Ornitologică Filiala Tulcea, Asociaţia Ecopontica. Perioada de implementare a proiectului a fost aprilie 2007 octombrie Finanțarea a fost asigurată printr-un grant al Guvernului Flamand. Rezultatele aşteptate în cadrul proiectului au fost: 1. Transferul de cunoştinţe prin intermediul unor sesiuni de training (octombrie 2007 si aprilie 2008)pentru stakeholder-ii locali din sectoarele public şi privat cu competenţe în domeniul turismului. 2. Realizarea unei strategii de turism pentru Delta Dunării (posibil a fi extinsă la întregul teritoriu al judeţului Tulcea), cu implicarea activă a tuturor factorilor implicați. 3. Realizarea unor acţiuni de conştientizare pentru o viziune integrată, comun acceptată, asupra dezvoltării turismului într-un areal Natura 2000, prin intermediul sesiunilor de formare şi dezbatere, atelierelor, unei broşuri, a unei campanii de informare. 4. Organizarea unui eveniment internaţional pe tema turismului durabil în zonele umede (Open Days 2008, 3 octombrie 2008). In capitolele următoare vom elabora un plan strategic pentru turismul durabil în Delta Dunării. Acest plan este bazat pe cercetarea de birou şi pe informaţiile acumulate pe teren sau cu ocazia sesiunilor de training, a interviurilor şi atelierelor de dezbatere. Vom începe acest plan prin includerea unei explicaţii asupra turismului durabil, urmată de planificarea strategică in turism, pornind de la datele curente sintetizate într-o analiză SWOT. Mai departe, este elaborată o viziune transpusă în obiective şi acţiuni concrete. Din experienţă, am învăţat că valoarea adăugată este creată prin implicarea diferiţilor factori pe turism şi recreere în procesul de dezvoltare, făcând astfel posibilă crearea sau extinderea bazei pentru implementarea unei politici coerente. Dezvoltarea acestui plan strategic se bazează, de asemenea, pe un studiu extins asupra multor surse şi pe interviurile cu cca. 30 de persoane din sectorul de turism dar şi din alte sectoare, care au răspuns invitaţiei echipei de proiect şi au oferit informaţii şi opinii legate de turismul nord-dobrogean. Mai mult, procesul de definire a planului a fost asistat de către un grup de lucru stabilit in noiembrie 2007, din reprezentanţi ai următoarelor entităţi: ARBDD, INDD, WWF, Asociaţia pentru Ecoturism, Asociaţia Prietenii Naturii, Ministerul pentru IMM, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale, Asociaţia Promtour Delta, Asociaţia Delta Dunării Turism, ANTREC, Societatea Ornitologică Română Filiala Tulcea şi Consiliul Judeţean, care s-au întâlnit periodic în reuniuni de consultare şi dezbatere. Consiliul Judeţean Tulcea, Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării şi WES ţin să mulţumească tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui studiu. (octombrie 2008) 5

9 CAPITOLUL 1 TURISMUL ÎN ZONE PROTEJATE 1.1. Conceptul de turism durabil Turismul priveşte, în primul rând, călătoriile pe care oamenii le întreprind in afara spaţiului lor de locuit şi de muncă, dar şi şederile temporare într-o destinaţie oarecare, activităţile de recreere în destinaţia respectivă şi facilităţile utilizate în acest scop. Ingredientele care constituie capitalul de bază pentru un cadru atractiv sunt: natura, cât se poate de nedeteriorată şi sălbatică, un peisaj atrăgător, un patrimoniu cultural de valoare, populaţia ospitalieră, gastronomia locală şi calitatea serviciilor în sectorul de turism. Calitatea produsului turistic şi a destinaţiei turistice, în general, este, în mare măsură, determinată de mediul natural, cultural şi social, dar aceste elemente sunt, în aceeaşi măsură, şi cele mai vulnerabile. Turismul durabil reprezintă o viziune pentru dezvoltarea turismului şi recreerii într-o ţară, regiune sau destinaţie turistică. Această viziune are în vedere principiile de bază ale turismului sustenabil şi respectă populaţia, mediul înconjurător, cultura şi economia locală a regiunii-gazdă. Relaţia dintre aceşti trei piloni este reprezentată printr-un model conceptual numit triunghiul sustenabilităţii. În concordanţă cu acest model, societatea este divizată în trei mari grupuri numite dimensiuni : dimensiunea umană: elementele privitoare la sănătate, cunoaştere, formare, cultură etc.; dimensiunea de mediu: resurse naturale, calitatea mediului, diversitatea biologică etc.; dimensiunea economică: tehnologie, bunuri imobile, mijloace financiare etc. Figura 1 Triunghiul sustenabilităţii Dimensiunea umană - Populaţia Dimensiunea Natură şi Mediu - Planeta Dimensiunea economică - Profitul Dezvoltarea durabilă are drept scop primar păstrarea echilibrului între cele trei dimensiuni, atât la nivel local cât şi la nivel naţional şi internaţional. Recent, la cele trei dimensiuni menţionate mai sus, a fost adăugată o a patra dimensiune referitoare la conservarea moştenirilor culturale şi a tradiţiilor popoarelor. Conceptul de dezvoltare durabilă este utilizat in diferite sectoare ale economiei. Este perfect logic faptul că acest concept de dezvoltare durabilă este introdus şi în sectorul de turism, deoarece acesta are consecinţe, mai presus de toate, pentru fiinţa umană, cultură, economie şi mediu în regiunile-gazdă. 6

10 Luând in considerare fundamentul dezvoltării durabile, faptul că o creştere economică nu poate fi frânată sau o creştere a bunăstării, fie a populaţiei fie a turiştilor (de exemplu, în termenii participării crescute la activităţile de recreere pe durata concediului), este aşteptată în urma desfăşurării unor activităţi de turism la standarde de calitate, trebuie să abordăm dezvoltarea turismului luând în considerare următoarele aspecte: să fie solidă din punct de vedere social şi cultural; să aibă în vedere toate aspectele de protecţie a mediului; să fie profitabilă din punct de vedere economic; să ofere produse valabile care să satisfacă vizitatorul; să se prefere un tip de turism care produce efectele dorite şi nu pe cele nedorite. Astfel, definim turismul durabil ca formă de dezvoltare a turismului ce nu afectează condiţiile de existenţă ale unui areal, oferind posibilitatea generaţiilor viitoare ale populaţiei locale dar şi oaspeţilor să se bucure de această destinaţie pe mai departe. Este o formă a turismului care respectă fiinţa umană şi mediul înconjurător, dar şi cultura locală a regiunii-gazdă şi care aduce un echilibru global în cele trei dimensiuni (socială, economică, naturală), având ca rezultat atât o îmbunătăţire a calităţii vieţii de care beneficiază toate părţile implicate, cât şi o profitabilitate economică. Dorim să subliniem faptul că această formă de dezvoltare este posibilă în toate aspectele privitoare la turism, atât pentru turismul recreaţional cât şi pentru turismul de o zi. Turismul durabil reprezintă o perspectivă de dezvoltare şi nu un produs, ca de exemplu ecoturismul, turismul rural, turismul de peisaj etc. Cu scopul de a evita posibilele confuzii intre aceste concepte, am ilustrat piaţa de turism prin această schemă foarte cunoscută a Organizaţiei Mondiale a Turismului (WTO). Sustenabilitate Produse turistice Turism cultural Turism rural Turism peisagistic Turism de soare & plajă Turism de afaceri Turism de sănătate / wellness / Ecoturism Turism de aventură Turismul de peisaj, turismul rural şi ecoturismul nu sunt sinonime ale turismului durabil. Turismul de peisaj: Este turismul întreprins în termenii utilizării arealelor cu potenţial natural important (munţi, lacuri, sălbăticie, zone împădurite, ), cu facilităţi naturale atractive. 7

11 Totodată, reprezintă o formă de turism în care motivaţiile turiştilor şi argumentul de vânzare a produselor şi călătoriilor se concentrează pe cazarea în natură, recreerea şi petrecerea timpului în zone relativ nedeteriorate şi/sau practicarea unor activităţi în aer liber (de exemplu: drumeţiile, plimbările, pescuitul, plimbările cu canoea sau caiacul, fotografierea, scufundările, observarea animalelor sălbatice, ). Este legat de conceptele de ecoturism şi turism durabil dar nu este sinonim deoarece condiţiile resurse umane, profit, planetă nu sunt, în mod necesar, prezente; nu este nici sinonim cu turismul de aventură / călătoriile de aventură, deoarece aceste activităţi implică un grad de risc sporit (de exemplu: speologia, alpinismul, coborârea cu parapanta,.) şi eforturi fizice mai intense. Turismul rural: Un termen foarte clar definit: petrecerea vacanţelor la ţară, în zone rurale, posibil în interiorul unei ferme. Unii autori consideră turismul rural ca forma care înglobează toate formele de şedere în afara oraşelor sau turismul cu concentrare pe destinaţiile rurale. Nu este sinonim pentru turismul durabil. Ecoturismul Această formă înseamnă a călători într-o manieră responsabilă către areale cu potenţial natural, având in vedere interesele populaţiei locale şi mediul înconjurător. Câteva caracteristici ale ecoturismului: este un tip de produs, este parte a turismului de mediu, are legături cu turismul cultural şi rural, reprezintă o nişă de piaţă în continuă creştere pentru oferta de turism, poate fi organizat individual sau in grupuri mici de până la 25 de persoane. Grupul care călătoreşte are, adesea, o componentă educaţională; utilizează frecvent ghizii locali, specializaţi, se utilizează spaţii de cazare mai mici, locaţii cu capacitate limitată, touroperatorii ofertanţi sunt, in general, de dimensiuni mici şi medii şi aparţin mai degrabă segmentului de nişă pe piaţa turistică. O descriere generală a turismului durabil poate fi prezentată foarte uşor, totuşi nu întotdeauna este şi foarte clară în viaţa reală. Experienţa arată că, în concordanţă cu locul pe care îl ocupă actorul în procesul de turism şi îndatoririle acestuia, conceptul de turism durabil primeşte o interpretare diferită (a se vedea mai departe, stakeholder-ii). Din dorinţa de a completa această imagine, subliniem faptul că turismul nu are numai consecinţe negative, ci şi o întreagă serie de efecte pozitive. Este extrem de important, pentru fiecare regiunegazdă, să se cântărească aceste aspecte. Vom trata beneficiile potenţiale şi impactul turismului în ariile protejate în subcapitolele care urmează. Dorim, de asemenea, să amintim aici care sunt scopurile turismului durabil, aşa cum au fost ele menţionate de către WTO, în anul 2005 (cf. Making tourism more sustainable, A guide for policy makers, UNWTO/UNEP, în raportul Grupului pentru Turism Durabil, Action for more sustainable European tourism, editat în februarie 2007 anexa 2 a documentului citat cuprinde cele 12 obiective ce trebuie îndeplinite prin desfăşurarea activităţilor de turism durabil într-o destinaţie): o o Viabilitate economică Să fie asigurată viabilitatea şi competitivitatea destinaţiilor şi întreprinderilor de turism, astfel încât acestea să fie capabile să prospere în mod continuu şi să furnizeze beneficii pe termen lung. Prosperitate locală Să se maximizeze contribuţia turismului la prosperitatea destinaţiei-gazdă, incluzând aici şi proporţia cheltuielilor vizitatorului ce revine localnicilor. 8

12 o o o o o o o o o o Calitatea locurilor de muncă Să sporească numărul şi calitatea locurilor de muncă create şi sprijinite prin turism în plan local, incluzând nivelul salarial, condiţiile de muncă şi disponibilitatea acestora pentru toate persoanele, fără discriminare de gen, rasă, handicap sau în alte moduri. Echitate socială Să se ajungă la o distribuire largă a beneficiilor economice şi sociale din turism către comunitatea recipientă, incluzând creşterea oportunităţilor, veniturilor şi serviciilor oferite celor mai puţin înstăriţi. Satisfacţia vizitatorului Să se ofere o experienţă sigură, satisfăcătoare şi deplină pentru vizitatori, care să fie disponibilă pentru toţi, fără discriminări de gen, rasă, handicap etc. Controlul local Să fie implicate şi responsabilizate comunităţile locale în planificarea şi procesul decizional referitor la managementul şi dezvoltarea viitoare a turismului în arealul lor, prin consultare cu toţi factorii implicaţi. Bunăstarea comunităţii Să se menţină şi să se întărească calitatea vieţii în comunităţile locale, inclusiv structurile sociale şi accesul la resurse, atracţiile şi sistemele de suport ale vieţii, evitându-se orice formă de degradare sau exploatare socială. Bogăţia culturală Să fie respectate şi puse în valoare patrimoniul istoric, cultura autentică, tradiţiile locale şi specificitatea comunităţilor-gazdă. Integritatea fizică Să se menţină şi să fie pusă in valoare calitatea peisajelor, atât a celor urbane cât şi a celor rurale, şi să se evite degradarea fizică şi vizuală a mediului înconjurător. Diversitatea biologică Să fie sprijinită conservarea arealelor naturale, habitatelor şi vieţii sălbatice şi să se minimalizeze efectele distrugătoare asupra acestora. Eficienţa resurselor Să se minimalizeze utilizarea resurselor deficitare şi a celor neregenerabile în dezvoltarea şi operarea facilităţilor şi serviciilor de turism. Puritatea mediului Să se minimalizeze efectele de poluare a aerului, apei şi solului şi ale generării de deşeuri de către întreprinderile de turism şi vizitatori Beneficiile potenţiale ale turismului în zonele protejate Turismul in zonele protejate produce beneficii şi costuri. Planificarea şi dezvoltarea turismului ţintesc către obţinerea unui avantaj din interesul arătat de turişti pentru: a îmbunătăţi oportunităţile economice, a proteja patrimoniul natural şi cultural, a îmbunătăţi calitatea vieţii tuturor celor aflaţi pe arealul respectiv 1. 1 Sustainable Tourism in Protected Areas, Guidelines for Planning and Management, Paul F.J. Eagles, Stephen F. McCool and Christopher D. Haynes, IUCN The World Comservation Union, 2002, 181 pagini. 9

13 Intensificarea economice oportunităţilor Protecţia patrimoniului natural şi cultural Beneficii aduse de turism Creşterea numărului locurilor de muncă pentru rezidenţii locali Sporirea veniturilor Stimularea organizării de noi întreprinderi de turism şi stimularea şi diversificarea economiei locale Încurajarea manufacturii locale de bunuri Câştigarea unor pieţe noi şi realizarea unor schimburi străine Îmbunătăţirea standardelor de viaţă Generarea unor venituri suplimentare din taxele locale Oferirea posibilităţilor de a deprinde noi calificări pentru angajaţi Sporirea capacităţii de finanţare pentru acţiuni în zonele protejate şi în comunităţile locale Protecţia proceselor ecologice şi a suprafeţele de apă Conservarea biodiversităţii (inclusiv a genelor, speciilor şi ecosistemelor) Protejarea, conservarea şi valorificarea resurselor culturale şi a patrimoniului construit Crearea de valoare economică şi protecţia resurselor care nu pot fi percepute altfel de către rezidenţi ca fiind valoroase, sau care sunt percepute ca reprezentând mai degrabă un cost decât un beneficiu Transmiterea valorilor conservate, prin intermediul educaţiei şi interpretării Oferirea unui sprijin pentru comunicarea şi interpretarea valorilor de patrimoniu natural şi construit, cât şi pentru promovarea moştenirii culturale a vizitatorilor şi a rezidenţilor din zonele vizitate, construind astfel o nouă generaţie de consumatori responsabili Suport pentru evaluarea şi dezvoltarea iniţiativelor de bună-practică în domeniul mediului şi al sistemelor de management care să influenţeze operaţiunile de călătorie Direcţii de dezvoltare posibile Este necesar să existe produse şi servicii pentru care turiştii să accepte să cheltuiască Este necesar a minimiza sumele care nu intră în bugetul local, reducând dependenţa turiştilor pentru bunuri şi servicii din afara regiunii vizate Creşterea numărului de vizitatori Mărirea perioadei de şedere Atragerea unor nişe de piaţă mai bogate Ridicarea plafoanelor de cumpărare per vizitator, prin oferte speciale Furnizarea de servicii de cazare corespunzătoare Furnizarea de servicii de ghidaj şi alte servicii complementare Evenimente in regiunile gazdă Cumpărarea de alimente şi băuturi cu specific local Încurajarea comunităţilor locale de a menţine sau a restabili organizarea celor mai importante festivaluri culturale, a tradiţiilor sau evenimentelor cu specific local şi chiar de a întreprinde acţiuni de restaurare a patrimoniului construit Comunităţile locale pot beneficia atunci când tradiţiile şi valorile locale sunt păstrate şi când sunt încurajate, astfel, să îşi promoveze propriile comunităţi şi regiuni, cu un sentiment mai puternic de mândrie şi apartenenţa Încurajarea comunităţilor locale de a sprijini reconstrucţia ecologică şi acţiunile de conservare prin utilizarea sustenabilă a resurselor în zonele vizate 10

14 Îmbunătăţirea calităţii vieţii şi turism de afaceri, dar şi comportamentul vizitatorului la destinaţie Îmbunătăţirea facilităţilor locale, de transport şi comunicaţii Sprijin pentru dezvoltarea mecanismelor de autofinanţare privind acţiunile întreprinse în ariile protejate Promovarea valorilor estetice, spirituale şi a altor valori care aduc bunăstarea populaţiei Sprijinirea acţiunilor de educaţie şi formare de mediu, pentru vizitatori şi localnici Stabilirea unor elemente de atractivitate pentru destinaţii, pentru rezidenţi dar şi pentru vizitatori, care să contribuie la conceperea unor alte noi activităţi compatibile, de la pescuit la oferta de servicii sau produse ale industriilor locale Creşterea nivelul schimburilor interculturale Încurajarea dezvoltării activităţilor culturale, meşteşugurilor şi artelor Creşterea nivelului de educaţie a populaţiei locale Încurajarea populaţiei de a vorbi limba şi a se apropia de cultura turiştilor străini Încurajarea populaţiei locale de a aprecia cultura locală proprie şi mediul Dezvoltarea facilităţilor şi serviciilor pentru turism care pot să aducă un beneficiu pentru condiţiile de trai ale rezidenţilor locali Îmbunătăţirea sistemului de comunicaţii Îmbunătăţirea procesului de educaţie Sporirea nivelului de training pe domenii specifice Asigurarea serviciilor de sănătate Dezvoltarea cunoaşterii şi aprecierii publice a biodiversităţii de excepţie a judeţului (vizitarea zonei de către rezidenţi, interpretarea pe teren, program de educaţie ecologică în şcoală, încurajarea vizitelor făcute de grupurile de elevi în zonele locale cu potenţial) 11

15 1.3. Impactul potenţial al turismului în zonele protejate Efectele negative pot fi - şi uneori chiar sunt - rezultatul prezenţei turiştilor, însă multe dintre acestea pot fi controlate complet şi atenuate. Actorii interesaţi de zonele protejate se regăsesc în poziţia de a evalua atât aspectele pozitive cât şi pe cele negative ale turismului, determinând nivelul de acceptabilitate al efectelor negative şi propunând modalităţi de control al acestora. Costurile turismului sunt de trei tipuri: financiare şi economice, socio-culturale şi de mediu. Impacturile negative antropice asupra mediului sunt următoarele: Apariţia de drumuri (şi deteriorarea lor) Zone de campare (şi deteriorarea structurilor) Deşeuri Aglomerări Drumuri şi vehicule pentru recreere Efecte ale trecerii turmelor de animale prin anumite zone Probleme cu deşeurile generate de populaţie Tulburarea vieţii sălbatice, impactul asupra habitatului Conflicte de utilizare Poluarea apei (fizică sau biologică) Supradezvoltarea Buruieni, ciuperci şi specii exotice Deşeuri solide şi rezultate din activitatea omului Vandalism cultural Ambarcaţiuni care distrug bancurile de nisip şi malurile Pierderea habitatului Emisii şi poluarea aerului Colectarea lemnelor de foc Impact vizual şi sonor Pescuit în exces, pescuit al puietului Impact asupra vegetaţiei Efecte negative asupra dunelor/bancurilor de nisip Compactarea sau eroziunea solului Creşterea riscului la incendii Afectarea siturilor arheologice Distrugerea terenului (prin acţiunea repetată a oamenilor sau cailor) Cursuri de apă modificate Prelevarea de suveniruri (din floră, faună etc.) SURSE DE INFORMARE: Cole, Petersen and Lucas, 1987 ; McNeely and Thorsell, 1989 ; Buckley and Pannell, 1990 ; Dowling, 1993 ; Wight, În continuare, prezentăm câteva principii în vederea minimizării impacturilor negative din punct de vedere economic, natural şi social: asigurarea că se realizează o evaluare cât mai detaliata a activităţilor turistice, volumului şi impacturilor şi că datele sunt comunicate într-un mod eficient şi coerent; armonizarea serviciilor şi produselor disponibile în zonă şi la nivel local cu motivele deplasării turiştilor în aria respectivă; creşterea atractivităţii, din punct de vedere financiar, a produselor şi serviciilor destinate turiştilor (ex. serviciile de recreere, serviciile de cazare, obiectele artizanale, produsele culinare); asigurarea unei calităţi ridicate a serviciilor la toate nivelurile; furnizarea unui set de standarde (eco-label = etichete ecologice) care trebuie obţinute îmbunătăţind, în acest fel, produsul turistic din punct de vedere calitativ şi crescându-i gradul 12

16 de sustenabilitate. Acest set conţine o minimă standardizare şi control (schemă de sustenabilitate); dezvoltarea unei clientele formată din vizitatori mulţumiţi şi fideli, persoane care vor sprijini obiectivele zonei în cadrul dezbaterilor de natură politică; dezvoltarea unor oportunităţi pentru ca vizitatorii să joace un rol pozitiv în managementul zonei (prin apartenenţă la aşa-numitele grupuri de prieteni, prin oferirea de sponsorizări pentru anumite programe-ţintă sau furnizând asistenţă personalului de specialitate); asigurarea că toate informaţiile şi programele generează aşteptările corespunzătoare; minimizarea transferurilor financiare de la nivel local (păstrarea în interiorul comunităţii a cheltuielilor locale printr-o autonomie maximă locală) prin dezvoltarea relaţiilor cu industriile locale; furnizarea de opţiuni de cazare la nivel local; furnizarea de opţiuni pentru activităţile recreative; încurajarea consumului de produse alimentare obţinute la nivel local; asigurarea unei participări locale şi controlul activităţilor (ex. servicii locale de ghidare turistică); asigurarea repartizării venitului sau programe de plată directă; înţelegerea rolului ariilor protejate în cadrul activităţilor turistice la nivel regional şi naţional; înţelegerea rolului fiscal şi economic al turismului; găzduirea unor evenimente speciale în aria vizată; furnizarea unor oportunităţi pentru populaţia locală de a-şi celebra tradiţiile culturale; acolo unde este necesar, sprijinirea formării populaţiei locale în domenii necesare activităţii de turism; evaluarea tuturor serviciilor de turism furnizate de sectorul privat, în vederea asigurării unor servicii de calitate şi a armonizării cu politica în domeniu; asigurarea că zona dispune de personal calificat în domeniile planificate şi în managementul turistic; evaluarea permanentă pentru toate programele turistice, pentru a verifica atingerea obiectivelor propuse; asigurarea că programele turistice se bazează pe un management financiar competent; fixarea unor preţuri corecte; identificarea, în mod corect, a veniturilor care provin din taxe Actorii implicaţi în turismul durabil Am utilizat, deja, de câteva ori până acum, termenul de actori şi factori interesaţi (stakeholders). Aceştia sunt persoane sau grupuri de persoane, părţi interesate, strâns legate de o companie, o organizaţie, un proiect, un eveniment. În contextul dat, părţile interesate sunt implicate în procesul turistic. Referitor la turismul durabil, identificăm următoarele grupe de actori: 13

17 Figura 2 Actori ai turismului durabil Comunitatea locală Guvernul, Ministerul Turismului Industria turistică Turiştii Factori interesaţi Grupurile de presiune Sectorul voluntariat Experţii, specialiştii în educaţie Media Toţi actorii trebuie să îndeplinească o sarcină concretă pentru a da forţa necesară dezvoltării turismului durabil şi pentru ca fiecare dintre ei să obţină beneficii, prin păstrarea unui mediu turistic atractiv, care să protejeze în acelaşi timp mediul înconjurător. Populaţia locală, turiştii, autorităţile responsabile cu gestionarea turismului şi sectorul privat reprezintă actorii-cheie. Modalitatea în care aceştia pot oferi dinamica necesară acestui proces depinde de propriile obiective şi de viziunea asupra rezultatului aşteptat, de structura proprietăţii, de mijloacele lor financiare şi influenţa pe care o exercită. Ne gândim la următoarele activităţi pentru asigurarea unui turism durabil: în ceea ce priveşte implementarea unui turism durabil, turiştii acordă atenţie sporită contactului cu populaţia locală şi manifestă o atitudine mai respectuoasă faţă de natură, mediu şi zonele înconjurătoare; sectorul turistic investeşte, în mod special, în capitalul său economic, realizând, în acest mod, îmbunătăţiri în special la nivelul tehnic al mediului natural; totuşi, acest aspect nu presupune o atenţie scăzută acordată capitalului uman (de exemplu, personalului); autorităţile care gestionează turismul au un rol central, foarte important în managementul destinaţiei turistice şi, implicit, în dezvoltarea produselor turistice aferente, având totodată responsabilitatea promovării, în mod proporţional, a mediului, populaţiei şi semnificaţiei economice pe care turismul o oferă regiunii; ele trebuie să împartă aceste resurse în toate domeniile; populaţia locală, pentru care turismul durabil este esenţial pe termen lung, reprezintă contextul social. Bazată pe principiile triunghiului sustenabilităţii şi pe câmpurile de acţiune aferente acestora, în baza cărora reacţionează actorii interesaţi, discuţia asupra turismului durabil prinde contur. Temele ce aparţin domeniului principal al turismului durabil sau dezvoltării turismului durabil pot fi, de fapt, structurate pe subdomenii. Prezentăm o listă non-exhaustivă de câmpuri de acţiune: 14

18 Figura 3 Câmpuri de acţiune ale actorilor în cadrul procesului de dezvoltare a turismului durabil Turism durabil Dezvoltarea turismului durabil Actori TURIST SECTORUL TURISTIC - cazare - tour- operatori Administratie turistică - locală - provincială POPULAŢIA LOCALĂ - regională - naţională - internationala Câmpuri de acţiune Codul etic de comportament Alegerea responsabilă a tipului de vacanţă Etc. Managementul energiei, apei şi al deşeurilor Managementul transportului Sisteme de protecţie ale mediului Eco-etichete Materiale de construcţie durabile Politica verde Alimentaţia Politica de personal Etc. Managementul destinaţiei, planificare si dezvoltare Managementul patrimoniului cultural şi natural Managementul fluxului de vizitatori Mobilitate către şi dinspre destinaţie Turism pentru toţi Angajarea forţei de muncă Etc. Participare în cadrul procesului decizional prin intermediul participărilor în runde de consultare, focus- grupuri. Dezvoltarea de produse locale de calitate. Prezentare şi acţiune pe poziţia de ambasadori ai regiunii, exemplul propriu Etc. 15

19 Punctele menţionate şi care necesită atenţie, nu pot fi poziţionate în mod exclusiv pe fiecare din aceste grupuri. Interacţiunea şi influenţele reciproce între părţi sunt foarte obişnuite şi în toate direcţiile. Nu vom aborda tema durabilităţii turistice prin prisma capacităţii consumatorului, sectorului, guvernării sau a populaţiei locale. Este necesar a face precizarea că, în cursul acestui document, se folosesc alternativ trei termeni care se referă la același concept de dezvoltare durabilă și au, în mare, același înțeles, și anume sustenabilitate, durabilitate, viabilitate Turistul / călătorul sustenabil Turiştii sustenabili sunt persoanele care iau în calcul pilonii dezvoltării durabile când îşi definesc pachetul turistic al călătoriei lor aceasta însemnând cazare, transport şi activităţi şi manifestă un comportament respectuos faţă de natură, cultură, populaţie şi destinaţie. Călătorul trebuie să se comporte respectuos atât pe perioada vacanţei cât şi în cazul unui eveniment care ţine de profesia lui sau un congres, atât în cazul unui turism rezidenţial cât şi a unei călătorii de o zi. Imaginea stereotipă a călătorului sustenabil este adesea asociată unui tip cu rucsacul în spate. Cu toate acestea, această imagine nu este corectă şi completă, neavând nimic de-a face cu modul de călătorie (individual sau în grup), cu organizarea călătoriei (organizare individuală sau organizare prin agenţi intermediari specializaţi), cu tipul de cazare, cu tipul mijloacelor de transport şi nici chiar cu destinaţia în sine. Condiţia este aceea de a realiza alegeri conştiente, luând în considerare principiile menţionate ale sustenabilităţii. Oricum, aceste alegeri conştiente trebuie să fie vizibile prin natura activităţilor la destinaţie. A te comporta respectuos faţă de semeni, cultură şi mediu implică, de exemplu, asumarea unei conduite comportamentale etice, utilizarea facilităţilor de care beneficiază populaţia locală, luarea în considerare a obiceiurilor locale, adaptarea ţinutei vestimentare acolo unde este necesar, refuzul de a cumpăra anumite suveniruri care ar putea aduce prejudicii locului. Mai înseamnă, de asemenea, să plăteşti un preţ corect pentru serviciile oferite. S-ar putea, de pildă, ca un astfel de comportament să inspire tour operatorii să includă produse durabile în oferta lor turistică. Un călător sustenabil este conştient de faptul că, în timpul călătoriei, comportamentul lui are efecte în ţara de destinaţie. Implicaţiile de natură socială ale unei călătorii sunt importante mai ales în acele zone unde cultura diferă substanţial faţă de mediul extern ariei vizitate Sectorul de turism Sectorul turistic este unul foarte eterogen, constând din societăţi ce furnizează servicii de cazare, tour operatori, societăţi de transport, atracţii turistice, organizări evenimente, companii de servicii, societăţi de alimentaţie, restaurante etc. Acestea reprezintă, în primul rând, iniţiative private, cu excepţia sectorului de transport. Împreună, ei oferă consumatorului produsul turistic. Acest produs turistic conţine, în principal, trei părţi componente, respectiv transport, cazare şi activităţi. Aceste trei elemente există în multe variante. Transportul poate fi reprezentat de la bicicletă până la avion, în timp ce prin cazare se poate înţelege de la un simplu cort până la un hotel de cinci stele. În ceea ce priveşte activităţile, găsim plaja şi înotul, dar şi excursiile sau vizitele tematice organizate în parcuri sau muzee. Produsul turistic este conceput să reprezinte atât un produs intern cât şi pentru a fi promovat în afară şi poate fi oferit ca şi excursii de o zi sau ca un voiaj de lungă durată. Avem de-a face în această evaluare cu cele patru grupe principale de actori care aparţin sectorului turistic, respectiv: sectorul facilităţilor de cazare, sectorul tour-operatorilor, sectorul de transport şi, ca exemplu de sector recreativ, atracţiile de o zi. 16

20 Cazarea durabilă În prezent, nu există o definiţie standard asupra a ceea ce înseamnă cazare durabilă sau care sunt standardele minime pentru cazarea durabilă. Practica demonstrează că antreprenoriatul durabil este posibil în toate tipurile de cazare sau de mediu, precum şi în cadrul tuturor standardelor de cazare: aplicabil pentru hoteluri destinate tinerilor, campinguri, staţiuni de vacanţă, case de vacanţă precum şi hoteluri, atât în interiorul oraşelor cât şi în zona rurală, fie că e vorba despre un hotel de zece camere, fie de o staţiune cu 300 de case de vacanţă. Există mai multe alternative pentru a imprima un caracter durabil facilităţilor de cazare, începând de la măsuri simple, de bun simţ, până la implementarea unui sistem complet de management al mediului (ISO 14001). Uneori, rezultatele eforturilor depuse sunt confirmate prin etichetele ecologice. Activităţile care dau un caracter durabil facilităţilor de cazare pot fi clasificate, într-o abordare primară, în 7 categorii, reprezentate în următoarea schemă: Activităţi orientate către: Calitatea ecologică a clădirilor Managementul eficient al surselor de energie, apă şi deşeuri Întreţinerea facilităţilor de cazare Relaţia cu zona înconjurătoare, natura, fauna şi flora Mobilitate către, în interiorul şi în proximitatea zonei Facilităţi privind alimentaţia Intervenţii in: Construirea clădirii/locaţiei de cazare Integrarea unei construcţii în mediu Utilizarea unor materiale de construcţie durabile si in acord cu specificul locului Etc. Economisirea energiei Economisirea consumului de apă Prevenirea producerii de deşeuri, reciclarea, managementul selectiv al deşeurilor Etc. Utilizarea unor produse pentru întreţinere care să nu dăuneze mediului înconjurător Dozajul produselor de întreţinere Utilizarea unui circuit al apelor gri Etc. Planul verde şi politica verde Tipul de împădurire Amenajarea de locuri pentru cuibărit şi creştere pentru faună, în general Compost, erbicide etc. Utilizarea mediului natural imediat prin educaţie ecologică, excursii ghidate, construirea unor poteci etc. Etc. Accesibilitatea către zona de cazare prin mijloacele publice de transport Reducerea utilizării maşinilor în zonă şi stimularea utilizării unor mijloace de transport care să nu interfereze negativ cu mediul Explorarea zonei înconjurătoare cu bicicleta sau alte mijloace de transport ecologice Investiţii în transportul cu bicicleta sau în facilităţi pentru mersul pe jos Etc. Utilizarea produselor locale şi biologice Limitarea utilizării ambalajelor nereturnabile, ambalajelor de plastic, utilizarea cu precădere a bunurilor neprelucrate 17

21 Relaţionarea şi comunicarea cu personalul, clienţii, furnizorii, administraţia şi terţii Etc. Pregătirea internă a personalului Diversitatea personalului Implicarea personalului în politica din domeniul turismului Informarea clientului la nivel formal şi informal Accesibilitatea pentru fiecare utilizator Organizarea de weekend-uri tematice sau alte tipuri de activităţi care să faciliteze, de exemplu, prelungirea sezonului turistic sau să stimuleze repetarea vizitelor Selectarea furnizorilor şi stimularea acestora către un antreprenoriat durabil Posibile sponsorizări ale proiectelor cu caracter durabil Etc. Cazarea durabilă nu înseamnă acceptarea de compromisuri în dauna calităţii sau a aspectului exterior al facilităţii de cazare. Nu este necesar să ţintim către o facilitate de cazare cu un caracter exclusiv verde. Totuşi, cazarea sustenabilă reprezintă un tip de calitate care depăşeşte aspecte materiale precum tapetul curat, televizorul din cameră, sauna etc. Ea reprezintă, mai degrabă, un factor calitativ ce asigură o relaţie bună cu mediul, producând chiar avantaje pentru natură şi mediul înconjurător, personal, clienţi şi destinaţii turistice. Evoluţia către facilităţile de cazare durabilă presupune ca antreprenorul să îşi administreze afacerea mai eficient din punct de vedere al consumului energetic şi să comunice mai bine aspecte legate de produsul/facilitatea de cazare către client, dacă îşi doreşte un comportament adecvat din partea acestuia. Un management mai eficient al energiei reprezintă un instrument necesar pentru evoluţia către un tip durabil de cazare. Aspectul pozitiv suplimentar pentru manager îl reprezintă avantajul economic rezultat ca urmare al unui management mai eficient al energiei şi deşeurilor. Printr-o comunicare mai bună a eforturilor realizate şi planificate, clientul va cunoaşte ce face managerul. Aceasta va conduce către o selecţie naturală a scopurilor grupului ţintă, implicit, ducând la creşterea nivelului de satisfacţie şi la repetarea vizitelor. În concluzie, managerul facilităţii turistice trebuie să simplifice lucrurile pentru client. Să nu uităm că acesta este în vacanţă! Clientul nu va reacţiona exact cum îşi doreşte managerul! Pe aceste considerente, iniţiativa trebuie să aparţină managerului care trebuie să ofere calitatea dorită de client, economicoasă, în acelaşi timp, abordare care va influenţa mediul în mod pozitiv Tour-operatori sustenabili Sarcina tour-operatorilor constă în însumarea elementelor de transport, cazare şi activităţi întrun singur produs, sau, cu alte cuvinte, într-un pachet. Uneori pachetul de călătorie oferit conţine aceste trei elemente, însă, în alte cazuri, conţine una sau două elemente (de exemplu doar cazare sau transport combinat cu cazare). În discuţia pe marginea turismului durabil, tour-operatorii sunt consideraţi a fi actori importanţi, în acest context putând fi, deopotrivă, un partener care să frâneze sau să stimuleze, pe diferite considerente, dezvoltarea turismului. Tour-operatorii au un impact major asupra destinaţiei turistice având, deopotrivă, rolul de a modela comportamentul în petrecerea vacanţei şi de a controla, în mare măsură, unde şi când beneficiarii serviciilor vor merge şi care vor fi activităţile pe care le vor îmbrăţişa. 18

22 Totuşi, nu întâlnim întotdeauna din partea operatorului o asumare a unei destinaţii pe termen lung în condiţiile în care, uneori, se fac investiţii reduse într-o destinaţie, determinând, relativ uşor, schimbarea unei destinaţii cu alta când aceasta devine mai puţin atractivă (când cererea scade sau preţul devine necompetitiv pe piaţă). În plus, piaţa tour operatorilor este foarte sensibilă la preţuri. Un preţ agreat generează beneficii în primul rând pentru client şi apoi pentru furnizorul local, la fel cum avantajele economice pentru destinaţie sunt mai puţin interesante iar furnizorii au mai puţine pârghii pentru a dezvolta o calitate durabilă. Totuşi, tour operatorii pot, datorită dimensiunilor lor economice sau datorită filosofiei şi angajamentului care stau la baza companiei, să amplifice beneficiile economice şi sociale pentru comunitatea locală, să stimuleze furnizorii în vederea dezvoltării unei atitudini sustenabile şi protejării unicităţii culturale a destinaţiei. Influenţa pozitivă sau de frânare asupra dezvoltării sustenabile a turismului va avea un caracter decisiv în momentul în care vor fi acceptate principiile dezvoltării durabile şi în cadrul pieţei tour operatorilor care pun accent pe volumul vânzărilor. Un tour-operator care îşi doreşte să fie perceput ca şi un tour operator sustenabil va trebui să ţină seama de o serie de criterii care privesc: alegerile pe care le face când achiziţionează elementele componente ale produsului (mijloace de transport, facilităţi de cazare, activităţi) şi destinaţia, dezvoltarea unor noi formule durabile de petrecere a vacanţei; managementul intern al mediului din companie; relaţia şi comunicarea cu personalul, cu clientul şi mediul. Pentru aceasta, în cele ce urmează, prezentăm o listă detaliată de iniţiative care ar putea fi dezvoltate de către tour-operator. Activităţi orientate către: Selecţia elementelor produsului şi a destinaţiei, realizând noi formule durabile de vacanţă Managementul intern al mediului Privitoare la: Achiziţionarea cazării, transportului sau activităţii cu caracter durabil; de exemplu, selectarea de hoteluri care au ecoetichetă, a unei companii de transport ce are implementat un sistem de protejare a mediului, selectarea celor mai adecvate mijloace de transport pentru destinaţie prin luarea în considerare a efectelor de mediu, selectarea activităţilor în respect faţă de mediul natural, social şi cultural etc.; Folosirea listelor de verificare pentru a înregistra datele de achiziţie într-un mod sistematic şi uniform; Selectarea destinaţiilor în funcţie de modul în care acestea ţin la protejarea mediului înconjurător în timpul vacanţei şi ţinând cont de aspectele socio-culturale specifice (modul în care sunt tratate drepturile omului, abuzurile asupra copiilor, prostituţia etc.); Şi în acest caz se recomandă folosirea înregistrărilor sistematice şi a listelor de verificare; Dezvoltarea unor produse de vacanţă durabile proprii (de exemplu, mersul cu bicicleta în vacanţă), rezultând un mai bun contact cu oamenii sau natura (spre exemplu, camere de oaspeţi în cadrul unor locuinţe familiale private locale). Întâmpinarea dorinţei consumatorilor într-un mod mai responsabil; Îmbunătăţirea termenilor contractuali, făcând posibilă planificarea în avans şi cooperarea mai bună în domeniul îmbunătăţirii durabile a calităţii. Modul în care fiecare abordează problema consumului de apă, energie, managementului deşeurilor în propria companie Consumul hârtiei, distribuirea broşurilor 19

23 Relaţia şi comunicarea cu personalul, clientul şi mediul Folosirea unor materiale de birou care să nu agreseze mediul înconjurător Instruirea personalului asupra modului în care să selecteze produsele durabile (în special pe cei responsabili cu achiziţionarea produselor, responsabilii de produs, responsabilii de călătorie, reprezentanţii din oficiile de reprezentare externă); Diversitatea personalului în propria companie dar şi în destinaţie, posibilităţi de carieră pentru personalul local în destinaţiile din străinătate; Diseminarea informaţiei către client (prin website, broşuri, ghiduri de călătorie, agenţii, informaţii suplimentare) în aşa fel încât acesta să cumpere produse durabile şi să îşi adapteze comportamentul în mod corespunzător la destinaţie; Selectarea furnizorilor şi stimularea dezvoltării unui comportament durabil Susţinerea / sponsorizarea unor proiecte locale durabile Orientarea spre preţuri şi principii de comerţ corecte Transportul durabil Turismul include întotdeauna o călătorie, deoarece produsul turistic nu poate fi consumat la adresa beneficiarului. Când vorbim despre mobilitate durabilă, în general, căutăm soluţii pentru a reduce impactul negativ al mijloacelor de transport asupra mediului şi soluţii pentru problemele sociale cauzate de trafic. Problemele ecologice sunt, de exemplu, poluarea aerului cauzată de emisiile de CO 2, formarea ozonului şi acidifierea cauzate de emisiile motoarelor pe combustie, utilizarea spaţiului public pentru construirea de autostrăzi etc. Poluarea fonică, blocajele în trafic, accidentele, victimele şi problemele de sănătate cauzate de emisiile poluante reprezintă doar câteva din problemele sociale întâlnite. Este de la sine înţeles faptul că transportul de vacanţă nu poate fi făcut responsabil pentru toţi aceşti factori, deşi ei sunt parte integrantă a problemei generale a mobilităţii, pentru care atât administraţia cât şi sectorul privat trebuie să caute soluţii. Prin urmare, este normal să gândim că transportatorul trebuie să fie motivat pentru a promova turismul durabil / transportul durabil, pe măsură ce beneficiarul merge mai des în vacanţă, mărind, în acelaşi timp, distanţa faţă de destinaţiile turistice vizitate. Totuşi, la întrebarea care este cel mai non-poluant mijloc de transport? nu este uşor de răspuns. Depinde de timp, loc şi circumstanţe. Unor întrebări simple şi relevante precum care este varianta optimă de transport din punct de vedere ecologic, trenul sau avionul?, autobuzul sau trenul?, dar maşina în comparaţie cu avionul? sau transportul public este indicat în locul celui individual? nu li se poate răspunde într-un mod univoc, răspunsul depinzând de echipamentul tehnic specific mijloacelor de transport, de numărul de pasageri transportaţi, de distanţa ce urmează a fi parcursă, de gradul de ocupare a mijlocului de transport etc. În practică, observăm într-adevăr o anumită evoluţie în sensul că, în cazul călătoriilor scurte, avionul poate fi înlocuit de mijloace publice de transport precum autobuzul sau trenul. Aceste eforturi trebuie întreprinse acordând importanţa cuvenită transportului către destinaţie precum şi mobilităţii interne la destinaţie. De asemenea, transportatorul va trebui să-şi sensibilizeze beneficiarii, respectiv pe cei care pleacă în vacanţă, şi să uşureze alegerea tipului de produs. Dacă turistul este convins de aceste principii, aceasta va conduce automat la un comportament de vacanţă pozitiv, durabil, atât în ţara de origine, cât şi la destinaţie. 20

24 Rolul administraţiei va fi acela de a furniza infrastructura de transport necesară, permiţând o mobilitate durabilă, sau alte mijloace de transport alternative precum construcţia de piste pentru biciclete, poteci, facilităţi de parcare şi transport destinate turiştilor etc. În lista care urmează, oferim câteva elemente importante în vederea organizării unui transport durabil. Acţiuni ce vizează: Aspecte tehnice ale mijloacelor de transport Organizarea transportului Călătoria ca produs Relaţia cu zona / destinaţia înconjurătoare Relaţia şi comunicarea cu personalul, clientul şi furnizorii, administraţia şi terţii Privitoare la: Adaptarea mijloacelor de transport pentru ca acestea să producă mai puţine noxe, să cauzeze mai puţină poluare fonică şi vibraţii datorate zgomotului şi să fie pe cât mai sigure cu putinţă. Aceasta implică, de exemplu, utilizarea ultimelor tipuri de motoare, combustibilului curat, utilizarea unor catalizatori în maşini/autobuze, folosirea de oglinzi pentru unghi mort în vederea limitării numărului de accidente etc. Etc. În cazul transportului public, adaptarea orarelor şi frecvenţei în vederea accesibilizării destinaţiei, spaţiilor de cazare, atracţiilor din zonă etc. Optimizarea activităţilor în vederea asigurării unei capacităţi suficiente de confort şi primire (de exemplu, evitarea sau limitarea perioadelor de aşteptare în aeroporturi după aterizare sau înainte de decolare). În cazul întârzierilor, evitarea situaţiei în care avioanele, autobuzele, maşinile etc. să aştepte cu motorul pornit. Dotarea într-un mod eficient a clădirilor cu facilităţi de energie, apă şi management al deşeurilor Colectarea selectivă a deşeurilor în timpul transportului Asigurarea accesibilităţii pentru persoanele cu handicap în clădirile companiei şi în mijloacele de transport Etc. Sensibilizarea călătorului în cursul transportului pentru a se comporta într-o manieră sustenabilă la destinaţie (de exemplu, prin prezentarea unui film, explicarea motivelor pentru care participă la o activitate durabilă etc.) Structurarea pachetului de călătorie într-un asemenea mod încât, odată destinaţia atinsă, să fie posibilă explorarea acesteia (oraş/regiune) cu mijloace de transport alternative (de exemplu, cu bicicleta sau pe jos) sau să se facă posibil transferul către transportul local Etc. Descurajarea transportului individual şi stimularea transportului în comun în zonele sensibile Utilizarea parcărilor întotdeauna în zonele de destinaţie, evitarea parcărilor ilegale Etc. Instruirea internă a personalului Diversitatea personalului Implicarea personalului în politica firmei Comunicarea informală sau formală către client (prin viu grai, pe web, formal, informal etc.) Selectarea furnizorilor şi stimularea lor către un antreprenoriat de tip durabil Posibila sponsorizare a unui proiect durabil Etc. 21

25 Atracţii zilnice durabile Prin atracţii zilnice înţelegem locuri de interes create în mod natural sau artificial, care sunt potrivite pentru un turism la o scară ceva mai largă. Aceste locuri de interes sunt capabile să atragă vizitatorii dincolo de zona din vecinătatea imediată. Atracţiile sunt deschise publicului pe parcursul a câtorva luni pe an, zilnic. În mod normal, publicul trebuie să plătească o taxă de intrare pentru a vizita aceste locuri. Această categorie cuprinde parcuri atractive, parcuri tematice, parcuri zoologice, piscine de mari dimensiuni, lacuri în care se poate practica înotul, locaţii naturale de interes, valorificate din punct de vedere comercial, precum rezervaţii naturale, peşteri etc. În principiu, acestea sunt locaţii care permit o vizită de câteva ore. Considerăm că sectorul atracţiilor zilnice reprezintă un sector eterogen, interesant atât din punctul de vedere al tipului atracţiei, cât şi al numărului de vizitatori. Cum companiile care ofertează acest tip de atracţii trebuie să aibă în vedere, în primul rând, calitatea serviciului oferit, o atenţie deosebită trebuie acordată şi problemei durabilităţii. Elementele care trebuie luate în calcul, în cazul unei atracţii de acest tip, sunt, pe de o parte, parţial comparabile cu condiţiile prevăzute pentru sectorul de cazare şi, pe de altă parte, specifice acestui sector. Cerinţele cu caracter general în domeniul durabilităţii sunt următoarele: calitatea, din punct de vedere ecologic, a clădirilor din zonă; managementul eficient al surselor de energie, apă, deşeuri; întreţinerea şi curăţenia obiectivelor turistice de atractivitate; relaţia cu mediul, natura, fauna şi flora; mobilitatea către, în interiorul şi în jurul zonei de interes; facilităţile de catering, alimentaţie; relaţia şi comunicarea cu personalul, clientul, furnizorii, administraţia şi părţile terţe. În afara de acestea, companiile ce oferă acest tip de atracţii pot acorda mai multă atenţie poluării sonore, deşeurilor lăsate în urmă şi gunoiului din parcări, posibilelor probleme cu transportul şi neplăcerilor provocate persoanelor ce locuiesc în apropiere, designului atracţiei, întreţinerii acesteia, aspectelor de siguranţă în respect faţă de atracţiile în sine şi facilitării accesului pentru persoanele cu handicap. Din ceea ce s-a menţionat anterior, putem concluziona că turismul durabil are la origine, în cadrul sectorului turistic, trei elemente de bază pentru un management performant, şi anume: produsul trebuie să fie bun; acest produs trebuie administrat într-o formă eficientă; este esenţială o comunicare bună în ceea ce priveşte produsul. Este de la sine înţeles că produsul, managementul şi comunicarea trebuie să se exercite în limitele a ceea ce este fezabil din punct de vedere tehnic şi economic. O bună combinaţie a acestor trei elemente va aduce beneficii atât destinaţiei turistice cât şi propriei organizaţii Destinaţia turistică durabilă administrarea turismului În afara călătorului/turistului, sectorului şi populaţiei locale, autorităţile administrative cu responsabilităţi în domeniul turismului reprezintă şi ele un partener în procesul de realizare a unui turism durabil. Administraţia nu este doar un partener ci, poate, chiar cel mai important dintre aceştia, fiind responsabil cu crearea condiţiilor care să faciliteze dezvoltarea durabilă. Companiile de turism nu pot obţine, individual, acelaşi efect la scară globală. 22

26 Totuşi, nu este indicat ca administraţia să ia deciziile de una singură, sinergia şi consultarea cu toţi actorii interesaţi fiind nu numai de dorit ci şi imperios necesară. Autorităţile turistice vor administra destinaţia într-o manieră durabilă, numai în condiţiile în care controlează eficient procesul de management al destinaţiei turistice în vederea luării deciziilor corecte care să facă destinaţia turistică atractivă, să protejeze natura şi mediul înconjurător, să protejeze individualitatea culturală a populaţiei locale şi să furnizeze oportunităţi de dezvoltare a sectorului, încadrându-se totodată în limitele unei dezvoltări responsabile şi influenţând comportamentul turiştilor. Vorbim, în fond, despre buna evaluare a impactului deciziilor în domeniul economic, natural, de mediu şi cultural în vederea extinderii ciclului de viaţă al destinaţiei turistice. Cunoaşterea acestui proces managerial este cel puţin la fel de importantă pentru autorităţile locale responsabile în domeniul turistic şi pentru cele la nivel naţional şi regional. În literatura de specialitate care tratează subiectul turismului durabil, percepţia este, în primul rând, aceea că schimbările real-durabile au loc mai ales la nivel local. Prin management al destinaţiei turistice înţelegem existenţa unui număr de elemente care sunt, în principiu, foarte cunoscute de autorităţile din domeniu, mai precis, planificarea strategică şi dezvoltarea, inclusiv marketingul şi dezvoltarea produsului. Desigur, în cazul managementului sustenabil al destinaţiei turistice administraţia va utiliza instrumentele de bază, deşi trebuie pus accentul şi luate decizii, în primul rând, pe resursele umane, mediu, cultură şi păstrarea unicităţii. Până la urmă, totul se rezumă la primirea vizitatorului într-un mod ospitalier, apropiat din punct de vedere social, acordând atenţie asupra păstrării calităţii mediului şi facilitând cunoaşterea, într-un mod responsabil, a oraşului sau a regiunii-gazdă. Autorităţile pot îndeplini aceste deziderate prin oferirea produselor corecte şi a facilităţilor către vizitator, dând în acest mod mesaje pozitive. La fel cum turismul are legături strânse cu alte domenii (de exemplu, amenajare teritorială, mediu, cultură, mobilitate, ), planul strategic trebuie să acopere aceste elemente precum şi deciziile, care sunt iniţial luate fie de autorităţile turistice, fie de administraţie, în domeniul corespunzător (amenajare teritorială, mediu, cultură, mobilitate, ). Toate aceste aspecte vor trebui examinate şi incluse într-o strategie de dezvoltare turistică durabilă. Abordarea de tip interdisciplinar a dezvoltării durabile şi colaborarea între administraţiile diferitelor departamente nu sunt numai foarte importante ci trebuie chiar să provină din ambele direcţii. Trebuie avut în calcul efectul deciziilor de natură turistică asupra altor domenii de activitate, la fel cum trebuie evaluat şi efectul influenţelor altor domenii asupra domeniului turismului. Dezvoltarea turismului poate fi înregistrată numai în acest mod. Prezentăm, în continuare, câteva din acţiunile importante ale administraţiei cu responsabilităţi în domeniul turistic: Acţiunile care vizează: Planificarea şi dezvoltarea strategică (ca şi umbrelă generală) Privitoare la: Cunoaşterea procesului în sine: ce paşi trebuie urmaţi, cum trebuie schiţat acest plan, ce elemente trebuie luate în calcul Cum poate fi organizată o analiză, interviu etc., cum să ajungi la o formulare de perspectivă, cine trebuie implicat, ce parteneri trebuie abordaţi, ce surse de informaţii sunt disponibile, etc. Analize ale fluxului de vizitatori din prezent şi potenţial, motivaţii şi percepţii ale vizitatorilor, oportunităţi de piaţă şi ameninţări Proces de planificare realistică al oficiilor locale de turism Contactul şi colaborarea cu actorii interesaţi Înfiinţarea de parteneriate publice-private Managementul vizitatorilor Cunoaşterea şi măsurarea nivelului de satisfacţie al vizitatorilor Managementul transportului, posibilităţile de transport public, în anumite cazuri sfaturi împotriva utilizării excesive a mijloacelor auto, descoperirea 23

27 Marketing (ca element al planificării strategice) Dezvoltarea produsului (ca element al planificării strategice) Abordarea interdisciplinară a turismului, de exemplu în domeniul planificării spaţiale şi a planificării fizice (ca elemente ale planificării strategice) regiunii cu mijloace alternative de transport, signalistică, etc. Accesibilitatea şi participarea în activităţi turistice şi de recreere Traducerea mesajului corect către grupurile-ţintă selectate, selectarea canalelor de distribuire potrivite, selectarea combinaţiilor produs-piaţă potrivite etc. Dezvoltarea produselor de vacanţă durabile şi a facilităţilor (mersul cu bicicleta, mersul pe jos, forme uşoare de recreere, etc.) Acordarea de atenţie produselor locale şi a celor culinare, culorii locale etc. Planificarea şi dezvoltare rutelor ciclistice, rutelor pentru mersul pe jos etc. Obţinerea unei evaluări a organizării fizice a spaţiului, evaluarea implicaţiilor în alegerea locaţiei anumitor proiecte, de exemplu în domeniul surselor de apă şi energie, fluxurilor de deşeuri şi a capacităţii recreaţionale a zonei Protejarea anumitor zone, spaţii deschise, staţiuni în natură, zone urbane Înţelegerea valorii şi a caracteristicilor specifice zonelor naturale şi urbane înconjurătoare, în aşa fel încât aceste caracteristici să contribuie continuu la definirea atractivităţii destinaţiei (de exemplu garduri vii, porţi ale clădirilor, împăduriri etc.) Înţelegerea axelor turistice şi a obiceiurilor privitoare la circulaţie Dezvoltarea zonelor pietonale şi a celor pentru trafic uşor Etc. În afara acestor instrumente, autorităţile cu responsabilităţi în turism pot interfera, de asemenea, în domeniul certificării şi etichetării, măsurilor financiare, reglementărilor sau, de exemplu, prin acordarea de granturi pentru susţinerea unor procese de tip inovativ. Oficiile naţionale de turism ar trebui să urmărească eforturile depuse în cadrul politicii internaţionale şi să concretizeze, pe cât posibil, directivele în măsuri adaptate propriei ţări. În concluzie, este important ca administraţia să stimuleze colaborarea între sectoarele cu legături în acest domeniu, cum ar fi patrimoniu şi turism, cultură şi turism, mediu şi turism, forţă de muncă şi turism, educaţie şi turism Populaţia locală Cel de-al patrulea actor în procesul turismului durabil este populaţia locală. Faptul că tratăm acest grup ultimul nu îl face mai puţin important, ci dimpotrivă. Exact acest grup contribuie la constituirea patrimoniului şi poate ofer iun serviciu de calitate turistului. Turismul durabil ajută populaţia locală să beneficieze cât mai mult din activităţile de turism, limitând impactul negativ al turismului. Acest exerciţiu de echilibru este important în zona occidentală însă crucial în ţările aflate în curs de dezvoltare, în condiţiile în care, în multe cazuri, turismul este unul dintre sectoarele economice care generează venituri importante şi locuri de muncă. Putem da o definiţie restrânsă sau largă populaţiei locale. În sens restrâns, aceasta reprezintă cetăţenii sau indivizii în societate, în sens larg ea cuprinzând şi sectorul public şi privat, asociaţiile, instituţiile educaţionale etc., în principiu, întreaga structură socială a societăţii. Cum poate populaţia locală să participe activ în acest proces durabil? Desigur, abordările pot diferi de la ţară la ţară (de la o ţară occidentală la una în curs de dezvoltare, spre exemplu) însă, privind problema la nivel global, participarea se poate realiza pe următoarele căi: informarea activă a localnicilor asupra a ceea ce se întâmplă în regiune; participarea la discuţii, studii, focus grupuri organizate în momentul în care administraţia sau o organizaţie nonguvernamentală demarează un proiect; asigurarea cunoaşterii obiectivului (importanţa mass-mediei locale); 24

28 abordarea acestui subiect la nivel educaţional astfel încât tânăra generaţie să evolueze întrun mediu propice durabilităţii şi să cunoască principiile oameni, profit, planetă de timpuriu; comportamentul manifestat în manieră ospitalieră, ca buni ambasadori ai regiunii. Aceasta înseamnă prezentarea cât mai bună a oraşului sau a municipalităţii, acordând ajutor turiştilor atunci când este necesar; participarea la activităţi, evenimente organizate de sectorul privat sau public; realizarea de produse locale de calitate; organizarea de iniţiative private într-un mod durabil, inclusiv elaborarea şi organizarea unor bune condiţii sociale de angajare; voluntariat pentru proiectele sustenabile; propriul exemplu în ceea ce priveşte prevenirea producerii de deşeuri, economisirea de energie şi protejarea mediului; etc. Modalitatea în care cetăţenii, în mod individual, pot participa activ în fiecare dintre activităţile menţionate anterior, depinde de mai multe elemente. Aceasta este determinată, într-o mare măsură, de nivelul de dezvoltare al ţării în cauză, de structura socială a ţării, de priorităţile acordate turismului şi de mijloacele financiare disponibile. Oricum, populaţia locală este mai mult decât un simplu observator în procesul de dezvoltare. Din această scurtă descriere, reiese că populaţia are sarcini şi responsabilităţi. Pe acest considerent, este important să acordăm populaţiei locale posibilitatea integrării viziunii sale în procesul dezvoltării durabile a turismului. Când aceasta este luată în calcul, turismul este mai bine acceptat şi integrat într-un mod durabil în viaţa economică şi socială. După această descriere a turismului durabil, vom realiza o descriere a modului de planificare a turismului în zonele protejate şi a planului strategic pentru Delta Dunării. 25

29 CAPITOLUL 2: PLANIFICAREA TURISMULUI ÎN ZONE PROTEJATE DELTA DUNĂRII Legătura dintre zonele protejate şi turism are aceeaşi vârstă cu istoria zonelor protejate. Zonele protejate au nevoie de turism iar turismul are nevoie de zone protejate. Turismul este esenţial pentru economia mondială, ca parte substanţială a PIB, iar locurile de muncă, în special în ţările în curs de dezvoltare, sunt legate de domeniul turismului. Zonele protejate, precum parcurile naţionale şi zonele sălbatice, acoperă acum peste 10% din suprafaţa terestră şi joacă un rol vital în turism. O provocare-cheie este durabilitatea, întrucât, aşa cum am menţionat, zonele protejate pot fi administrate eficient pentru scopuri turistice asigurând, în acelaşi timp, protejarea valorilor lor naturale cele care reprezintă elemente de atractivitate pentru turişti pentru generaţiile viitoare. Deşi relaţia dintre turismul durabil şi zonele protejate este complexă şi uneori antagonică, turismul este întotdeauna o componentă critică de luat în considerare la înfiinţarea şi administrarea zonelor protejate. Asigurarea unei dezvoltări durabile a turismului necesită o conducere eficientă şi un parteneriat îmbunătăţit la toate nivelele, în special între industria de turism şi organismele guvernamentale şi neguvernamentale relevante. Adiţional, fiecare zonă protejată are nevoie de un plan care să descrie modul în care se va administra turismul şi dezvoltările asociate. În schema alăturată am oferit o privire de ansamblu asupra modului în care trebuie abordată planificarea strategică în Delta Dunării, iar în paragrafele următoare am descris acţiunile planului strategic. Începem cu o analiză a situaţiei curente. Analiza are la bază cercetări de birou şi informaţii obţinute prin interviuri personale, sesiuni de pregătire şi ateliere de lucru. În continuare, vom trata subiectul referitor la viziunea formulată în capitolul 3, cu alte cuvinte ce ar trebui să reprezinte Delta Dunării în sectorul turismului recreaţional?. Capitolul 4 se ocupă cu acţiunile spre care strategia trebuie orientată. 26

30 Analiza situaţiei curente Analiza SWOT Viziunea pe o perioadă de 5 ani Factorii critici succes de Obiective strategice Indicatori scopuri şi Descrierea elementelor de viziune Acţiuni strategice Stakeholderi grupuri ţintă şi Orizont de timp şi buget Descrierea factorilor influenţă de Evaluare 27

31 2.1. Analiza situaţiei curente Toate activităţile de dezvoltare a unei strategii încep cu o analiză a situaţiei curente, fapt valabil şi pentru această strategie de dezvoltare a turismului. În linii mari vorbind, trei aspecte majore ale situaţiei curente trebuie analizate: oferta turistică focalizată pe ce poate oferi o destinaţie (în cazul de faţă, zona Deltei Dunării) turiştilor. Cu alte cuvinte, care dintre caracteristicile zonei poate reprezenta o atracţie pentru turişti? cererea turistică, pentru care investigăm la ce se aşteaptă turistul de la o anumită destinaţie, care sunt motivaţiile şi aşteptările care-l determină să vină în acea destinaţie? contextul instituţional şi politic, pentru o imagine clară a situaţiei curente este necesar să investigăm contextul instituţional şi politic în care se desfăşoară activităţile de turism. În primă instanţă oferim o privire de ansamblu a destinaţiei turistice Rezervaţia Biosferei Delta Dunării şi judeţul Tulcea Destinaţia Delta Dunării şi judeţul Tulcea Domeniul de aplicare geografică al proiectului se referă la zona Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, coordonată de Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD). Reţeaua Natura 2000 din România este constituită în baza următoarelor acte legislative: HG nr. 1284/2007 privind lista Ariilor de Protecţie Specială, cu teritoriile incluse în reţea dacă sunt acceptate de Uniunea Europeană; Ordinul nr. 776/2007 al ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile, prin care sunt constituite Siturile de Importanţă Comunitară (SCI) şi Zonele de Protecţie Specială (SPA). Delta Dunării este integral atât SCI cât şi SPA. Siturile Natura 2000 sunt anumite părţi din cadrul Rezervaţiei Biosferei şi, de asemenea, din teritoriul continental al Dobrogei de Nord, foarte importante din punct de vedere al florei şi faunei specifice. La ora actuală, însă, zonele Natura 2000 nu sunt încă stabilite în totalitate. Zonele Natura 2000 nu vor coincide automat cu actualele zone protejate şi, prin urmare, vor forma o altă structură, cu reguli şi regulamente specifice în cadrul Deltei. Din punct de vedere al dezvoltării turistice, preferăm să privim Delta ca un ansamblu, ca o singură entitate, dar cu reguli şi regulamente specifice de acces şi utilizare în zone specificate(încă nedeterminate). Delta Dunării este parte a Judeţului Tulcea. Delta Dunării a fost declarată Rezervaţie a Biosferei în 1990, de către Guvernul şi Parlamentul României, recunoscută ca atare de către UNESCO, inclusă în programul UNESCO Omul și Biosfera, patrimoniu de importanță mondială și sit RAMSAR. Caracteristici ale Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării(RBDD): Caracteristici generale suprafaţa de ha (2,5 % din suprafaţa României; teritoriul judeţelor Tulcea şi Constanţa), cca de locuitori în 25 de localităţi, una din cele mai mari zone umede din lume, în special ca habitat al păsărilor, cea mai mare întindere de stufăriş compact din lume. Unităţi geografice Delta Dunării, incluzând cele trei braţe principale Chilia, Sulina şi Sfântu-Gheorghe, Dunărea maritimă până la Cotul Pisicii, sectorul Isaccea-Tulcea cu zona inundabilă, Complexul lagunar Razim-Sinoe, sărăturile Murighiol-Plopu, litoralul Mării Negre până la izobata de 20 m; 28

32 Biodiversitate un adevărat muzeu natural al biodiversităţii, care include 30 de tipuri de ecosisteme, peste de specii de floră şi faună din care de specii de floră şi de specii de faună, cea mai mare parte a populaţiei europene de pelican comun Pelecanus onocrotalus (8.000) şi pelican creţ Pelecanus crispus (200), 60% din populaţia mondială de cormoran mic Phalacrocorax pygmaeus, 50% din populaţia mondială de gâscă cu gâtul roşu Branta ruficollis (pe timp de iarnă), altele: Pelican alb, Stârc de noapte, Stârc galben, Egreta mică, Stârc roşu, Ţigănuş, Lopătar, Codalb, Erete de stuf,. În scopul conservării naturii şi al managementului ecologic durabil au fost declarate următoarele zone funcţionale: zone strict protejate o 18 zone ha, o locuri relativ nederanjate, cu excelente exemple de ecosisteme terestre şi acvatice, o în general, cuprind cele mai sensibile specii şi mai valoroase resurse care se găsesc în RBDD zone tampon o 13 zone ha, o zone având caracteristici biologice,asemănătoare zonelor strict protejate, o ameliorează impactul activităţilor umane asupra ecosistemelor; sunt încurajate unele activităţi economice tradiţionale ale populaţiei locale, zone economice o ha, o zone în care este permisă desfăşurarea activităţilor tradiţionale în limitele capacităţii de suport, o zone de tranziţie care fac legătura între rezervaţie şi procesele regionale de dezvoltare socio-economică. O zonă devine o DESTINAŢIE când este capabilă să atragă vizitatori de dincolo de limitele regiunii proprii, care parcurg o distanţă ca să vadă locurile de interes şi să utilizeze facilităţile de turism existente. Într-un sens geografic, destinaţie poate fi o ţară, o regiune sau un loc anume. 29

33 30

34 Strategia de turism pentru destinaţia Rezervaţia Biosferei Delta Dunării cuprinde şi zone aflate dincolo de limitele rezervaţiei biosferei, întrucât siturile arheologice şi mănăstirile (adaosuri potenţiale la produsul turistic) sunt situate în afara zonei rezervaţiei dar vor forma o parte integrantă din aceasta, din punct de vedere al dezvoltării turismului. Optăm pentru o lărgire a destinaţiei turistice Rezervaţia Biosferei Delta Dunării spre întreg judeţul Tulcea (Dobrogea de Nord) datorită: scopului managementului durabil al turismului şi al capacităţii de suport acolo unde zonele turistice invulnerabile se extind prin posibilităţile turistice oferite de zonele înconjurătoare; siturilor interesante, serviciilor pe întregul judeţ Tulcea, pentru a oferi un produs turistic mai divers şi o cotaţie de piaţă corespunzătoare pentru ca RBDD să fie promovată ca o destinaţie turistică. 31

35 Oferta de turism în Delta Dunării şi în judeţul Tulcea Pentru a evalua oferta turistică în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării şi Judeţul Tulcea ne focalizăm pe lanţul valorilor în turism, acestea fiind toate serviciile care adaugă valoare experienţei turistice atunci când se vizitează o destinaţie turistică. Aceste valori sunt scoase în evidenţă în schema alăturată. ÎNAINTE PE PARCURSUL CĂLĂTORIEI PRE - CĂLĂTORIE PRIMIRE - INFORMARE Imagine precălătorie Informare pre-călătorie Rezervare Călătorie către destinaţie Primire iniţială check-in şi Informaţii la destinaţie Contact după vizită şi amintiri Chech-out şi întoarcere acasă Infrastructură / mediu Atracţii Loc de servit masa Loc cazare de ATRACŢII - MEDIU CAZARE DUPĂ PE PARCURSUL CĂLĂTORIEI Pentru fiecare dintre valori evaluăm punctele tari, punctele slabe, oportunităţile şi ameninţările în baza cercetărilor de birou, interviurilor şi opiniilor experţilor. Punctele tari şi punctele slabe sunt factori interni ai destinaţiei turistice, oportunităţile şi ameninţările sunt factori externi. Acestea ne oferă o idee despre situaţia curentă în turism şi despre viitoarele oportunităţi şi ameninţări care vor trebui luate în considerare Imaginea şi informaţiile dinaintea vizitei Înainte de a se decide să viziteze o destinaţie, turistul trebuie să afle despre aceasta şi să poată aduna informaţii (turistice). În ceea ce priveşte imaginea Deltei Dunării, informaţiile sunt puţine şi diferiţi factori interesaţi confirmă cunoaşterea limitată a Deltei Dunării (ca destinaţie turistică) la nivel internaţional. Evaluare Puncte tari Fiecare operator de turism sau organizaţie din Delta Dunării oferă informaţii prin pliante, broşuri, CD-uri, pagini de internet, Puncte slabe Combinaţie limitată de mijloace şi informaţii - cotă de piaţă redusă Oportunităţi Posibilitate de creare a unei imagini proiecte de comunicare internă şi externă în Europa (cum ar fi: Delta Dunării Peisajul anului menit să aducă Delta Dunării în atenţia întregii Europe; Delta Dunării în Europa pentru a prezenta potenţialilor turişti oferta Deltei Dunării ca destinaţie turistică, prin intermediul unor jurnalişti sau tour operatori europeni invitaţi să viziteze arealul DD) Căutare de informaţii de încredere contacte cu operatori de turism externi (nişă) CNIPT (Centrul Naţional de Informare şi Promovare a Turismului) să fie înfiinţat prin Programul Operaţional Regional , întrucât Tulcea este eligibilă pentru finanţare. 32

36 Ameninţări Suprainformarea (destinaţii în competiţie) Rezervarea Există diferite organizaţii (de turism, de călătorii) active in Tulcea şi zonele înconjurătoare, de la operatori de turism, în general, la cei de nişă specializaţi pe turismul în natură, birdwatching, asociaţii şi parteneriate cum ar fi Asociaţia de Ecoturism din România, Asociaţia pentru Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC), etc. Potenţialii vizitatori pot să facă rezervări direct la punctele de cazare din deltă. Proiectul implementat de Asociaţia Promtour Delta în parteneriat cu Consiliul Judeţean Tulcea, Centru comun de rezervări pentru Delta Dunării şi zonele limitrofe, privind centralizarea posibilităţilor de rezervare de pe teritoriile român şi ucrainean ale deltei, va fi o oportunitate de a îmbunătăţi distribuţia produsului turistic şi de a evita problemele de limbaj şi comunicare (biroul comun de rezervări centralizate în Delta Dunării va deveni operaţional după 2009). Pe de altă parte, trebuie luată în considerare şi flexibilitatea datorită rezervărilor în ultimul minut pentru vizite scurte. Evaluare Puncte tari Crearea unor website-uri ale agenţilor privaţi de turism, cu promovarea ofertei si posibilitatea de rezervare la sursa. Puncte slabe Gestionarea deficitara a sistemului de rezervare din partea unor agenţi (lipsa de comunicare cu administratorii de date, politica de promovare si rezervare defectuoasa neînţelegerea importantei utilizării sistemului electronic, website, , etc.). Oportunităţi Posibilitatea de rezervare prin sistemul centralizat, definit în cadrul proiectului Centru comun de rezervări pentru Delta Dunării şi zonele limitrofe, care să faciliteze rezervarea directă, dar şi prezentarea celor mai atractive obiective şi a facilităţilor unei locaţii. Ameninţări Lipsa disponibilităţii în a coopera pe care o manifestă unii operatori de turism Călătoria către şi în interiorul destinaţiei Există mai multe mijloace de transport către şi în interiorul destinaţiei, în principal cu maşina (de la Bucureşti) dar şi posibilităţi de transport cu autobuzul, trenul (foarte puţine) şi cu avionul. Oferim o imagine de ansamblu în tabelul alăturat. Maşina Autobuz Tren Avion Bucureşti -Urziceni (57 km) - Slobozia (121 km) Bucureşti -Tulcea (numai companii Bucureşti - Medgidia - Tulcea Aeroportul Delta Dunării (comuna - Tulcea (280 km) private) Constanţa Tulcea M. Kogălniceanu), Tulcea, 28 km până la Constanţa Tulcea (conexiuni din ce in la 18 km de oraşul Mahmudia, 35 km la (129 km) ce mai ineficiente) Tulcea Murighiol, 42 km la Galaţi - Tulcea (90 Dunăvăţu de Jos km) 33

37 Principalul punct slab este accesul dificil din capitală sau alte oraşe importante, datorită infrastructurii precare. Accesul în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării se face cu nave (pentru pasageri nave lente, la fiecare două zile către fiecare localitate situată pe malurile braţelor principale ale fluviului precum şi cu nave rapide). Evaluare Puncte tari Marcajele (locurile de parcare) vor fi îmbunătăţite prin diferite proiecte Puncte slabe Distanţa şi calitatea drumurilor Transportul public Existenţa utilităţilor publice precare în localităţile turistice (drumuri, alimentare cu apă, sistem de canalizare, sistem de colectare şi depozitare a reziduurilor, instalaţii sanitare în jurul obiectivelor turistice izolate, ) Lipsa legăturilor la transportul cu trenul Numărul (tot mai mare)de ambarcaţiuni rapide Oportunităţi Legături la transportul cu autobuzul spre Tulcea Potenţiala dezvoltare a aeroportului local Delta Dunării, oferind condiţii pentru curse charter Proiecte: îmbunătăţirea infrastructurii de drumuri Ameninţări Cererea continuă de conexiuni rapide şi de calitate Primirea la sosire, informaţii la destinaţie În structura Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării există trei centre de informare, documentare şi educaţie ecologică situate pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării şi al oraşului Tulcea, coordonate de Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Centrul de Informare şi Educaţie Ecologică din Tulcea adresa: Tulcea Sediul ARBDD (Strada Portului nr. 34A) program: Luni-Vineri, Centrul de Documentare şi Educaţie Ecologică din Crişan adresa: Crişan malul stâng al Dunării lângă Hotel Lebăda" program: - în sezonul turistic (mai, iunie, iulie, august, septembrie, octombrie) Luni - Închis; Marţi - Vineri: ; Sâmbătă, Duminică în restul anului (ianuarie, februarie, martie, aprilie, noiembrie, decembrie) Luni - Vineri: ; Sâmbătă, Duminică - Închis. Centrul de Vizitare din Sulina adresa: Sulina Strada 1. program: - în sezonul turistic (mai, iunie, iulie, august, septembrie, octombrie): Luni - Închis; Marţi - Sâmbătă: ; ; Duminică în restul anului (ianuarie, februarie, martie, aprilie, noiembrie, decembrie) Luni - Vineri: , Sâmbătă, Duminică - Închis 34

38 Evaluare Puncte tari Informaţia este diversificată (personală şi non-personală) Puncte slabe Insuficient structurată (comunicarea la destinaţie versus interpretarea informaţiei) Barierele de limbaj (ghizi nivel scăzut de instruire a ghizilor pentru ecoturism) Acces în zonă imaginativ, personalizat şi cu atracţii prietenoase pentru utilizator Oportunităţi Deschiderea unui Centru de Eco-Turism în Tulcea (PHARE CBC 2004, proiect transfrontalier România Ucraina) Intenţia de a construi şi alte centre de informare (planurile şi proiectele ARBDD; proiectele Consiliului Judeţean Tulcea susţinute de Ministerul Turismului trei centre ce vor fi situate în Tulcea, Murighiol şi Sarichioi). Ameninţări Multe centre de informare fără corelare între ele, nici o autoritate centrală care să evalueze informaţia, să coordoneze întreg procesul de creare a imaginii turismului local. 35

39 Locuri de cazare şi servire a mesei Oferta de cazare pentru turişti este diversă şi cuprinde hoteluri, hoteluri plutitoare şi alte tipuri de nave, campinguri, case de oaspeţi, pensiuni de 2,3, 4 şi 5 margarete şi tabere de tineret. Date despre capacitatea totală de cazare în Delta Dunării se găsesc în tabelul alăturat, dar nu cunoaştem nivelul calităţii şi nici nu sunt înregistrate şi cunoscute public toate punctele de cazare. Servirea mesei este, în general, legată de locurile de cazare. Tabelul 1 Capacitatea de cazare şi activitatea turistică destinaţia Delta Dunării (inclusiv Tulcea), 2006 An Capacităţi existente (locuri) Capacităţi în funcţiune (mii locuri - zile) Sosiri (mii) Şederi peste noapte (mii) Indici de utilizare a capacităţii (%) Durata medie de şedere (zile) ,4 159,2 302,7 42,1 2, ,0 71,0 145,0 21,9 2, ,2 34,0 85,3 19,9 2, ,8 46,5 98,4 20,4 2, ,0 36,3 78,0 18,6 2, ,0 37,4 75,6 22,4 2, ,0 73,0 129,0 28,3 1, ,0 77,0 151,0 28,4 2, ,0 55,0 140,0 25,5 2, ,4 142,5 25, ,3 152,0* 31,7* Sursa 1 (2006): Institutul Naţional de Statistică al României - Anuarul statistic 2006, capitolul 20 Turism ( Sursa 2 (2008): Direcția Județeană de Statistică Tulcea (* - Buletinul statistic - Septembrie 2008) Tabelul 2 Situaţia unităţilor turistice pe teritoriul Judeţului Tulcea şi capacitatea lor STRUCTURI DE CAZARE UNITĂŢI LOCURI DE CAZARE HOTELURI MOTELURI 2 72 HANURI 1 20 VILE TURISTICE PENSIUNI URBANE PENSIUNI RURALE CAMPINGURI LOCURI DE POPAS 3 62 BUNGALOURI TABERE DE ELEVI UNITĂŢI DE TIP CĂSUŢĂ CAZARE PE HOTELURI PLUTITOARE 4 99 TOTAL Datele despre circulaţia turiştilor in România în 2006 indică: 19 milioane de înnoptări (cu 3,4% mai mult decât în 2005); capacitatea netă de utilizare 33,6%; numărul de ieşiri 8,905 milioane în 2006 ( cu 24,7% mai mult decât în 2005), din care 83,3% cu maşina; Numărul de intrări 6,037 milioane de străini sosiţi în 2006 (cu 3,4% mai mult decât în 2005); 94,2% Europeni. Datele despre circulaţia turiştilor in Tulcea în 2006 indică: sosiri (din care străini); şederi peste noapte (din care ale străinilor); capacitatea netă de utilizare 25,5%; 36

40 excursii interne ale rezidenţilor pentru vacanţe (inclusiv timp liber, recreere, vizite la prieteni) şi afaceri (inclusiv călătorii în interes profesional) în 2006 (din care pentru şederi de 1-3 nopţi, pentru şederi de 4-7 nopţi, pentru şederi de 8-14 nopţi). Aşteptările pentru dezvoltarea viitoare a turismului au fost și sunt, în continuare, foarte mari. Multe investiţii private s-au făcut deja şi altele sunt în curs. Cu toate acestea, pe diferite căi şi referitor la diferite aspecte, au fost făcute declaraţii cu privire la îngrijorarea crescută faţă de procesul de deteriorare în curs. Datele despre circulaţia turiştilor in România în 2008 indică: Potrivit unui comunicat de presă al Institutului National de Statistică (INS), turismul românesc se afla, in anul 2008, in dezvoltare, numărul înnoptărilor turiștilor in diferitele unităţi de cazare (hoteluri, pensiuni, vile, etc.) fiind mai mare decât in Astfel, s-a înregistrat o creştere de 5,77% a sosirilor in aceste unități, in luna mai 2008, comparativ cu aceeași perioadă a anului Tot astfel, cu 26,6% mai multe sosiri ale turiştilor străini la punctele de frontiera din tara au fost înregistrate. Dintre aceşti străini, 64.1% provin din statele Uniunii Europene: 39,1% Ungaria, 20,2% Bulgaria, 9,9% Germania si 7,2% Italia. Nu numai numărul străinilor care au venit in Romania se afla, la data furnizării informațiilor statistice, in creștere. Si românii care au plecat in străinătate au înregistrat, in mai 2008, un număr de 125,8 mii, adică o creştere cu 17,2% comparativ cu aceeaşi perioada din Cel mai folosit mijloc de transport folosit de românii plecați peste graniță a fost cel rutier, 77,9% din numărul total de plecări. Nici companiile de avioane nu au rămas mai prejos, înregistrându-se creșteri ale transportului aerian de 45,7% in comparaţie cu luna mai Sosirile turiștilor români in structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au reprezentat, in perioada 1 ianuarie 31 mai 2008, 76,9 % din numărul total de sosiri, in timp ce turiştii străini au reprezentat 23,1% din numărul total de sosiri, ponderi apropiate cu cele din perioada similară a anului In perioada 1 ianuarie 31 mai 2008, turiștii ajunşi in diverse zone turistice ale tarii, au avut creşteri, in comparaţie cu anul trecut, numai in Bucureşti şi oraşele reşedinţa de judeţ, precum si in unele localităţi şi trasee turistice. Sosirile turiștilor in zonele turistice ale țării, in perioada menționată, au fost aproximativ egale cu cele din 2007 in zona Delta Dunării si mai mici decât in 2007 pe litoral, în staţiunile balneare si in cele montane. Tabelul 3 Locurile de cazare turistică. Tipuri de structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică și categorii de clasificare, existente la 31 iulie 2008 în județul Tulcea. număr Tipuri de structuri de primire turistică Total 5 stele 4 stele 3 stele 2 stele 1 stea Neclasificate Total judeţ din care: Hoteluri Moteluri Hanuri Vile turistice Cabane turistice 8 8 Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale Campinguri Popasuri turistice Sate de vacanta Bungalouri Tabere Unitati tip casuta Spatii de cazare pe nave

41 Pentru anul 2008, situația unităților turistice aflate pe teritoriul județului Tulcea arată o scădere a numărului de unități, de la 148 la 103. In perioada 1 ianuarie 31 decembrie 2008, un număr de turiști (din care rezidenți în România și nerezidenți în România) a fost înregistrat în structurile de primire clasificate, pe întreg teritoriul județului Tulcea (ponderea cea mai mare înregistrându-se în hoteluri ( turiști cazați în hoteluri, din care străini). Evaluare Puncte tari Ofertă diversă la hoteluri, demipensiuni, pensiuni, case de oaspeţi, Restaurante, posibilităţi de shopping, Creştere a locurilor de cazare de la trei stele în sus Sistem de clasificare Puncte slabe Tipul de cazare Plasarea haotică a construcţiilor în anumite zone slaba calitate ecologică a construcţiilor Nivelul de calitate dificultatea de a găsi personal calificat educaţia şi pregătirea de competenţe în legătură cu turismul Puţine magazine autentice Deteriorarea resurselor materiale turistice Oportunităţi Cererea crescută de locuri de cazare mai mici şi mai atrăgătoare Diferite generaţii călătorind împreună Centrul Naţional de Învăţământ Turistic (CNIT) Ameninţări Costurile pentru construcţiile tradiţionale (acoperişuri de stuf, de exemplu) Lipsa de materii prime şi personal specializat în construcţii tradiţionale Nivel redus al capacităţii de cazare în aria protejată Oferta redusă de activităţi şi servicii Atracţii, situri, mediu înconjurător Rezervaţia Biosferei Delta Dunării este un muzeu natural al biodiversităţii, care include 30 de tipuri de ecosisteme şi peste de specii de floră şi faună. Turismul poate fi experimentat printr-o gamă diversă de activităţi ca: excursii recreaţionale (oferite de agenţiile turistice, cazarea într-unul din hotelurile din teritoriu sau pe hoteluri plutitoare); excursii individuale (individual, sau prin excursii organizate); excursii specializate turism ştiinţific (pentru ornitologi, specialişti, cercetători, studenţi); programe speciale pentru tineret (pentru cunoaşterea, înţelegerea şi aprecierea naturii); turism rural (când turiştii sunt găzduiţi şi ghidaţi de localnici); sporturi acvatice; pescuit. Prin urmare, Administraţia Rezervaţiei a prevăzut 19 rute turistice pe apă sau canale, pentru nave, şi 7 rute turistice pe uscat, cu tururi de vizitare precum pădurile Letea şi Caraorman permise numai cu ghid (agent ecolog) şi pe un traseu prestabilit. In același timp, şi în domeniul cultural există diferite oportunităţi, în principal în zona de rezervaţie unde există muzee, situri arheologice, biserici ortodoxe şi mănăstiri, o bazilică paleocreştină, În Municipiul Tulcea există un Muzeu de Artă, un Muzeu de Istorie şi Arheologie, Muzeul de Ştiinţe Naturale Delta Dunării şi Muzeul de Etnografie şi Folclor. În perioada de vară muzeele sunt deschise între orele , şi iarna între orele În zilele de luni muzeele sunt închise. 38

42 Folclorul şi alte activităţi (culturale) pot fi experimentate în timpul diferitelor evenimente cum ar fi Zilele Municipiului Tulcea (august), Festivalul de Creaţie şi Interpretare Muzicală Sulina (august), Festivalul Apei şi Pescuitului (septembrie), Festivalul Vinului Niculiţel (octombrie), Zilele Dobrogei (noiembrie), Evenimentele sunt organizate, în principal, pentru populaţia locală şi nu ca un potenţial mijloc de comunicare pentru a atrage eventualii vizitatori, dar această abordare necesită a fi schimbată. Evaluare Puncte tari Floră şi faună unice (în Europa) Peisaje tipice (varietate) Combinaţia natură (trasee ghidate în natura nealterată, ) şi cultură (muzee, mânăstiri, ) Alte experienţe (pescării, podgorii, ) Evenimente tradiţionale, arte, meşteşuguri, Puncte slabe Definirea atracţiilor majore şi minore Lipsa de promovare a alternativelor pentru turism peisagistic (în zonele continentale), pescuit, birdwatching, etc. Insuficienta promovare a obiectivelor culturale situate pe teritoriul Judeţului Tulcea Lipsa unor tururi turistice integrate, care pot include Delta Dunării Trasee tematice (organizare spaţială tururi experimentale) Activităţi recreaţionale în aer liber Numărul limitat de trasee pentru plimbări, trasee pentru ciclism, Situri dispersate la distanţă unele de altele Implicarea comunităţilor locale satele izolate Reflectarea patrimoniului local (verbală versus fizică) a abilităţilor meşteşugăreşti sau a tehnicilor agricole tradiţionale Probleme de mediu (poluarea) Oportunităţi Calitatea mediului (turism durabil) este o componentă majoră a calităţii produsului turistic Permanenta dezvoltare a reţelei de zone protejate cu implicaţii directe în păstrarea patrimoniului natural Proiect: Valorizarea mănăstirilor din nordul Dobrogei Celic Dere, Cocoş şi Saon Dezvoltarea tradiţiilor locale - meşteşugari - Proiect: instruirea copiilor şi meşteşugurile O piaţă potenţială extinsă de turişti interesaţi de natură şi peisaj Alte experienţe ( bania (scopuri terapeutice) folosită în familiile de lipoveni, ) Turiştii au un interes crescut pentru autenticitate, şederi în sate, contacte sociale cu populaţia locală Nevoia de pauze mai scurte şi mai intensive = relaxare Pieţe de interes special Interes mereu crescând pentru problematici legate de sănătate, recuperare Numărul crescător de persoane vârstnice active (cu interes special în activităţi legate de sănătate) Nevoie crescândă de explicaţii legate de istorie, cultură şi peisaj Ameninţări Managementul ineficient al energiei, apei şi deşeurilor Nevoia de experienţe turistice diverse într-o perioadă scurtă de timp gusturi şi preferinţe diferite Turiştii (străini) sunt din ce în ce mai interesaţi de vacanţe active (excursii montane, drumeţii, pescuit,...) Pescuitul industrial 39

43 40

44 2.2. Tendinţe în turism care afectează planificarea în zonele protejate Creşterea nivelului de educaţie şi nevoia de a călători Nivelul mediu de cultură generală şi educaţie este în creştere. Nivelul crescut de educaţie este în strânsă corelare cu cererea de activităţi recreaţionale în aer liber şi duce la schimbarea tiparelor în turism şi recreere. Turismul cultural se dezvoltă şi el în Europa, datorită nivelului crescut de educaţie. Ca rezultat, există o tendinţă generală către activităţi de calitate, cu mereu mai mulţi turişti căutând excursii care să le îmbogăţească experienţa de viaţă. Există o creştere a turismului de interes general care să implice învăţare-în-timpul-călătoriei (ex. tururi ghidate), a programelor specifice de călătorie şi-învăţare (exemplu: tururi educaţionale de grup) şi a activităţilor de învăţare în general, cum ar fi observarea vieţii sălbatice, participarea la festivaluri, aprecierea culturii şi studiul naturii. Resursele naturale şi culturale care se găsesc în zonele protejate se pretează la aceste forme de turism. Aceasta şi datorită creşterii nivelului de conştientizare a naturii finite a produselor naturale. Prin urmare, grupurile cele mai interesate în vizitarea zonelor protejate, cum ar fi eco-turiştii, au tendinţa de a avea un nivel mai ridicat de educaţie decât majoritatea turiştilor în general. Care sunt beneficiile pentru turişti: o experienţă personală îmbunătăţită, prin obiective cognitive: învaţă despre natură şi viaţa sălbatică concepte afective: obţine liniştea sufletească dorinţe, necesităţi psihomotorii: face exerciţii petrece timpul cu prietenii, semenii, întâlneşte oameni cu interese similare promovează protecţia şi conservarea Îmbătrânirea populaţiei Oamenii se menţin sănătoşi până la vârste mai înaintate. Deşi capacităţile fizice descresc odată cu vârsta, vârstnicii sunt capabili să ducă o viaţă sănătoasă şi activă din punct de vedere fizic. Deci, deşi cererea de activităţi precum schi sau ascensiuni montane descreşte cu vârsta, vârstnicii îşi menţin, sau chiar îşi extind interesul pentru alte activităţi în aer liber, cum ar fi plimbările, studierea naturii, pescuitul sau observarea vieţii sălbatice. Şi cererea redusă de camping este compensată de o creştere a cererii de condiţii de cazare mai confortabile. Vizitatorii mai în vârstă aduc anumite provocări pentru planificarea şi managementul zonelor protejate. De exemplu, va fi nevoie de toalete mai accesibile şi de trasee cu pante mai scăzute, de asemenea mai multe măsuri de precauţie pentru persoanele cu dizabilităţi. Pe de altă parte vizitatorii mai vârstnici reprezintă o oportunitate. Au tendinţa de a fi mai interesaţi de experienţele oferite de zonele protejate, dispun de mai multe resurse financiare, fiind astfel mai dispuşi să plătească pentru nivele mai ridicate de explicaţii, ghidaj sau alte servicii. Managerii parcurilor naturale trebuie să-şi dezvolte înţelegerea nevoilor acestei populaţii mai în vârstă sau riscă să piardă implicarea şi susţinerea unui grup destul de influent. 3 4 Sustainable Tourism in Protected Areas, Guidelines for Planning and Management, Paul F.J. Eagles, Stephen F. McCool and Christopher D. Haynes, IUCN The World Comservation Union, 2002, 181 pagini. Tourism trends for Europe, European Travel Commission, September 2006, 10 pagini. 41

45 Pe de altă parte, trebuie să luăm în considerare piaţa crescândă de tineret, datorită creşterii veniturilor, a persoanelor singure şi a noilor structuri sociale. Această piaţă de tineret caută vacanţe mai active Importanţa calităţii serviciilor Turiştii devin mereu mai pretenţioşi, şi asta nu numai legat de luxul diferitelor locaţii de cazare şi serviciile pe care le utilizează, ci în special în ceea ce priveşte bogăţia de sensuri a călătoriei pe care o aleg, incluzând aspecte ca autenticitatea culturală, contact cu comunităţile locale, şi cunoaşterea unor aspecte legate de floră, faună, ecosisteme speciale şi viaţa sălbatică, în general, precum şi despre protejarea mediului. Turiştii cer, din ce în ce mai mult, oportunităţi recreaţionale de un ridicat nivel calitativ şi servicii de bază. Cei care primesc servicii de calitate în timpul săptămânii normale de muncă se aşteaptă să primească ceva pe măsură şi de la furnizorul lor de activităţi pentru timpul liber. Se aşteaptă ca ghizii să fie bine pregătiţi şi cu bune abilităţi de comunicare. Vor ca gazdele să îi facă să se simtă confortabil, bineveniţi, parte a comunităţii pe care o vizitează. Sporirea numărului de produse ecoturistice implică o cerere crescută pentru servicii specializate de recreere şi cazare, toate cu un plus de accent pe calitate. Marea majoritate a parcurilor naturale nu şi-au stabilit ca ţel servicii calitative, şi nici nu au programe de monitorizare, ceea ce face ca oferta lor să pară primitivă şi neatractivă. Managerii zonelor protejate şi sectorul privat trebuie să furnizeze servicii de calitate vizitatorilor. Provocările pentru manageri includ stabilirea unor ţeluri privitoare la calitatea serviciilor, programe pentru furnizarea unor servicii de înaltă calitate precum şi programe funcţionale de monitorizare Progrese în comunicaţiile globale şi tehnologia informaţiei Privitor la promovarea pe piaţă există o tendinţă de a cere sfaturi de la alţi consumatori, consumatori experimentaţi şi o creştere a investiţiilor în strategiile de promovare pe Internet şi a noilor tehnici de căutare. Aceasta va conduce la: internetul va fi motorul următoarei generaţii de metode de distribuţie a produselor de călătorie/turism; căile de atragere nevoia crescută de a cunoaşte motivaţiile şi interesele segmentelor de consumatori; creşterea importanţei pentru targeting şi poziţionare pe piaţă; o mai mare importanţă a mesajelor de promovare bazate pe experienţe şi sentimente; produse personalizate, la comanda clientului; bugete mai reduse de călătorie ale consumatorului în unele sectoare nevoia de produse turistice concepute în funcţie de buget şi de branduri de încredere ; noi roluri pentru agenţii de turism şi tur-operatori. Datorită tehnologiei informaţiei, internetul, telefoanele mobile şi televiziunea digitală vor fi canale de comunicare importante în turism acolo unde acestea vor fi folosite pentru a găsi produse culturale, evenimente şi activităţi, pentru a face legătura cu alte comunităţi, călători, Diferite oportunităţi de transport Tendinţele în transport sunt: automobilul rămâne principalul mijloc pentru a călători, necesar pentru o bună accesibilitate în destinaţie, călătoria cu autocarul, 42

46 nevoia de parcări şi accesibilitate spre centrul oraşului, călătoriile aeriene cursele lungi continuă să fie destul de complicate, din punct de vedere al conexiunilor valabile, operatorii low-cost continuă să caute destinaţii secundare, creşterea costurilor legate de combustibil, securitate şi taxe de aeroport, preţuri reduse la călătoriile aeriene călătoriile pe calea ferată: investiţiile guvernamentale în noile linii de mare viteză vor aduce preţuri mai reduse, servicii mai bune, creşterea vitezei navele de croazieră cererea crescută determină construcţia de nave noi mai mari lipsa de terminale pentru navele de croazieră dezvoltarea de noi terminale Siguranţa personală şi securitatea În turism, problemele legate de securitate, sănătate şi imigraţie sunt în creştere şi, alături de nevoia de branding a unei destinaţii, imaginea acesteia va trebui legată de problemele de securitate şi sănătate. Este nevoie de anunţuri informative actualizate, informaţii despre securitate şi siguranţă, precum şi soluţii pentru situaţiile de criză Politica de turism şi organizarea Politica de turism la diferite niveluri Turismul şi zonele protejate sunt menţionate în diferite planuri care trebuie luate în calcul. Ne referim la planurile naţionale şi regionale sectoriale, planul naţional de dezvoltare a turismului, Dezvoltarea turismului în Delta Dunării trebuie să fie integrată în alte planuri pentru zonele protejate, cum ar planurile pentru managementul riscului la incendii, planurile pentru managementul vegetaţiei, Există numeroase analize şi documente politice care determină politica şi organizarea turismului în Delta Dunării, şi anume: Planul strategic pentru dezvoltarea turismului în Judeţul Tulcea, draft început în perioada ; Agenda Locală 21 Planul de acţiune pentru dezvoltare durabilă a Judeţului Tulcea; Planul de acţiune al ARBDD pentru atingerea obiectivelor de management ( ) - tema D - Turism şi recreere (implementarea sistemului de certificare ecoturistică, zonare ecoturistică, codul de conduită, etc.) şi tema E Patrimoniul cultural (promovarea utilizărilor tradiţionale, planul de urbanism, etc.); Masterplanul Naţional de Dezvoltare a Turismului în România (iulie 2007); Strategia Naţională de Protecţie a Mediului; Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă, care actualizează strategia din 1999 (martie 2008, a doua variantă) şi finalizată in noiembrie 2008 cu sprijinul UNDP; Programul Operaţional Regional; Alte activităţi cuprinse în proiectele în curs de derulare. Nu ne vom ocupa de aceste analize şi documente referitoare la politici dar vom lua în calcul strategiile şi acţiunile în formularea viziunii şi acţiunile spre care strategia trebuie orientată. 43

47 Evaluare Puncte slabe Nici o viziune turistică clară; Discontinuitate în turism şi în politicile legate de turism, la nivel naţional şi regional; În general, baza de date statistice privind turismul în Delta Dunării este mai degrabă insuficientă. Datele statistice referitoare la întreaga zonă cu privire la numărul de turişti, ţara de origine, componenţa pe grupe de vârstă, scopul vizitei, tipuri comportamentale, cheltuieli, durata medie de şedere, etc. sunt fie inexistente fie foarte dificil de colectat; Informaţii dispersate; Cunoaştere limitată a reglementărilor referitoare la Delta Dunării; Implementarea legislaţiei; Taxe/reglementări stricte versus inovaţii; În ciuda potenţialului remarcabil al Deltei Dunării, zona se caracterizează printr-un număr redus şi chiar în declin de turişti. Oportunităţi Sectorul turistic este considerat a fi sectorul-cheie pentru viitoarea dezvoltare a regiunii, în general, şi a Deltei, în particular. Prin urmare, trebuie să i se acorde un plus de consideraţie şi o atenţie prioritară Turism durabil = numai în conformitate cu legile în vigoare Există o îngrijorare crescută, din partea tuturor partenerilor şi factorilor implicaţi, că aspectele durabilităţii sunt esenţiale şi cruciale pentru deltă. Pe diferite căi şi referitor la diferite aspecte, au fost făcute declaraţii despre o îngrijorare crescută faţă de procesul de deteriorare în curs. Cu toate acestea, opiniile referitoare la ce şi cum ar trebui abordată durabilitatea sunt foarte diferite Proiect de infrastructură şi comunicaţii la nivel regional şi naţional Turismul la nivel naţional: potenţialul turistic al Deltei Dunării datorat valenţelor ecologice ale peisajului, faunei (ornitologice şi piscicole, croaziere şi expediţii într-un peisaj special) şi din punct de vedere cultural (tradiţiile economice şi culturale ale comunităţilor locale de ruşi, ucraineni şi români) etc. Principalul obiectiv al Guvernului României de a întări structurile administrative ca elemente de bază pentru construirea unui sistem solid de management al mediului şi contribuţie la o dezvoltare durabilă Guvernul României doreşte să integreze politica de mediu în industrie, energie, transport, agricultură şi turism Guvernul României are ca obiective extinderea reţelei naţionale de zone protejate şi rezervaţii naturale, reabilitarea infrastructurii litoralului României, redimensionarea ecologică şi economică a Deltei Dunării Bune relaţii cu Regiunea Odessa din Ucraina, ca membru al Euroregiunii Dunărea de Jos Scopuri ale administraţiei publice locale a Judeţului Tulcea - reabilitarea infrastructurii de comunicaţii şi creşterea nivelului de dotare cu mijloace moderne de transport; - înfiinţarea unor centre de informare turistică în teritoriu (Tulcea, Murighiol şi Sarichioi); - sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii prin consultanţă, pentru a avea acces la fondurile comunitare pentru acest sector; - modernizarea infrastructurii de utilităţi publice în conexiune cu obiectivele turistice; - sprijinirea participării agenţilor de turism la târgurile naţionale şi internaţionale de profil; - instruirea resurselor umane pentru acest sector, prin proiecte de parteneriat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene; - reactivarea zborurilor regulate la aeroportul local, situat la 18 km de oraşul Tulcea; - conceperea unor strategii de dezvoltare pentru turismul regional, cu sprijinul experţilor europeni din domeniu; - organizarea de întâlniri internaţionale (seminarii, simpozioane, ateliere de lucru) pentru a prezenta oportunităţile de investiţii pentru turismul local); 44

48 - efectuarea unor activităţi promoţionale în vederea prezentării obiectivelor turistice regionale; - stimularea dezvoltării turismului rural şi ecologic; - îmbunătăţirea situaţiei în direcţia protecţiei mediului. Ameninţări Declinul biodiversităţii Dezvoltările turistice necontrolate pot crea serioase dezechilibre economice şi sociale regionale, formele necompetitive de turism pot fi discriminate treptat Reducerea duratei de şedere Turişti mai experimentaţi şi mai pretenţioşi produse turistice la comandă Nivelul preţ-calitate Turismul străin: mulţi competitori din celelalte ţări est-europene Turismul intern: mulţi competitori din celelalte judeţe ale României Organizarea sectoarelor ce au legătură cu turismul şi formele de cooperare între organizaţiile publice şi private Cum s-a menţionat mai sus, privitor la turismul durabil se disting următoarele grupe de participanţi: Figura 4 Actori ai turismului durabil Comunitatea locală Guvernul, Ministerul Turismului Industria turistică Turiştii Factori interesaţi Grupurile de presiune Sectorul voluntariat Experţi, Specialişti educaţie, formare Media Toţi actorii au o sarcină de îndeplinit pentru a oferi turismului durabil suficientă forţă, pe măsură ce fiecare dintre ei beneficiază de păstrarea unei zone turistice atractive şi în avantajul conservării mediului înconjurător. Pentru a avea o imagine detaliată asupra diferiţilor actori implicaţi în Delta Dunării, am efectuat o analiză a factorilor implicaţi, în cadrul unui atelier de lucru organizat în octombrie Am analizat, în principal, următoarele: Cine are interese directe sau indirecte în destinaţia Delta Dunării? Care este interesul şi implicarea fiecăruia în ceea ce priveşte durabilitatea în Delta Dunării? După cum am enunţat deja, există o îngrijorare crescută, din partea tuturor partenerilor şi factorilor implicaţi, pentru faptul că aspectele durabilităţii sunt şi trebuie să rămână esenţiale şi 45

49 cruciale pentru deltă. Cu toate acestea, opiniile referitoare la ce şi cum ar trebui abordată durabilitatea sunt foarte diferite. Factori interesaţi Interese/responsabilităţi Implicarea in dezvoltarea durabilă Guvern Ministerul pentru IMM-uri, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale o Planul strategic (nefinalizat) o Masterplan pentru turism Organism administrativ naţional responsabil pentru politica naţională privitoare la turism şi însărcinată cu conceperea şi implementarea Strategiei de dezvoltare a Turismului pe termen mediu şi lung. De asemenea responsabil pentru conceperea produselor de turism, marketing şi promovare. Responsabil cu procesul de concepere şi desemnare a Brandului Naţional Turistic. Autorizarea facilităţilor de cazare, agenţiilor de turism, operatorilor de turism proprietari de plaje, pârtii sau operatori de activităţi recreaţionale nautice, etc. din România. Autorizarea personalului din sectorul turistic prin remiterea certificatelor pentru ghizi turistici şi a licenţelor. Conceperea şi implementarea Strategiei guvernamentale şi a politicilor cu privire la dezvoltarea următoarelor sectoare: IMM-uri, sectorul cooperatist, comerţ, turism şi profesii liberale Conceperea Strategiei de Dezvoltare a Turismului în strânsă legătură cu specificitatea zonelor ţintă. Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile Planul Naţional de Dezvoltare Planul Strategic Mandatul Ministerului Mediului şi al Dezvoltării Durabile este să elaboreze strategia de Guvern în sectorul protecţiei mediului şi gospodăririi apelor şi să coordoneze implementarea acestora la nivel naţional din perspectiva asigurării dezvoltării durabile. Ministerul Mediului şi al Dezvoltării Durabile acţionează pentru a proteja mediul şi resursele naturale în vederea garantării unui mediu curat armonizat cu procesele de dezvoltare economică şi socială. Întărirea structurilor administrative ca principală bază pentru realizarea unui puternic sistem de management al mediului şi contribuţie la dezvoltare durabilă. Integrarea politicilor de mediu în elaborarea şi implementarea politicilor sectoriale şi regionale. Evaluarea situaţiei existente a factorilor de mediu şi elaborarea unei strategii de dezvoltare pe termen lung a mediului şi a resurselor regenerabile şi neregenerabile. Îmbunătăţirea factorilor de mediu în zonele urbane şi rurale. 46

50 Comisia Națională a României pentru UNESCO / Comitetul Național Român Omul și Biosfera / Convenția UNESCO pentru protejarea patrimoniului cultural și natural mondial Direcţia pentru Conservarea Mediului, Diversitate biologică şi Biosecuritate Ministerul Culturii și Cultelor Declararea in 1990 a Deltei Dunării și a zonelor adiacente ca rezervație a biosferei. Recunoașterea de către UNESCO și includerea acestor zone în rețeaua internațională de rezervații ale biosferei în cadrul programului Omul și Biosfera (MAB UNESCO). Includerea zonelor strict protejate în Lista patrimoniului Mondial Cultural și Natural. Aceleaşi interese /responsabilităţi ca şi Ministerul Mediului, fiind parte a structurii sale implicată activ în implementarea politicilor acestuia. Protecția patrimoniului cultural material mobil (obiecte de patrimoniu cultural, patrimoniu muzeal) și imobil (monumente istorice, situri arheologice, zone urbanistice și rurale protejate). Protecția patrimoniului cultural imaterial (tradiții, obiceiuri, etc.) Extinderea reţelei naţionale de zone protejate şi rezervaţii naturale, reabilitarea infrastructurii litoralului României, redimensionarea ecologică şi economică a Deltei Dunării. Întărirea parteneriatului cu ONG-urile în procesul elaborării şi implementării politicilor publice în sector. Acordarea etichetelor ecologice pentru servicii hoteliere (Comisia Naţională de Acordare a Etichetei ecologice). Strategia de la Sevilla pentru rezervațiile biosferei Programul național UNESCO Omul și Biosfera Deceniul internațional al educației Conservarea naturii,a biodiversităţii şi a biosecurităţii Programul naţional de salvgardare, protejare și punere în valoare a patrimoniului cultural imaterial. Administraţia locală / instituţii Consiliul Judeţean Tulcea Administraţia publică arată un puternic interes pentru dezvoltarea turismului, sprijinind iniţiativele locale şi regionale pentru îmbunătăţirea infrastructurii turistice şi influenţarea traficului turistic în zonă: porturi turistice; infrastructura pentru plaje coasta Mării Negre; 3 noi centre de informare(tulcea, Murighiol, Sarichioi); reabilitarea monumentelor şi a obiectivelor istorice; parteneriat pentru construirea podului peste Dunăre, Brăila Tulcea; Agenda Locală 21. Studii privitoare la dezvoltarea oportunităţilor pentru comunităţile locale pe întreg teritoriul Judeţului Tulcea, la cererea CJT. Studii de fezabilitate privitor la potenţialul turistic în diferitele zone, proiecte de infrastructură. Crearea unui Centru de Eco-Turism în Tulcea (proiect transfrontalier PHARE CBC 2004, România - Ucraina), în parteneriat cu ARBDD şi organizaţii din Ucraina. Parteneriat în diferite proiecte, având 47

51 Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării sprijinirea includerii aeroportului local în circuitul internaţional, prin atragerea companiilor lowcost, etc. Instituţie publică subordonată Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile cu atribuţii în: conservarea şi protejarea patrimoniului natural existent încurajarea utilizării durabile a resurselor naturale asigurarea de sprijin, în baza rezultatelor cercetării, pentru management, educaţie, instruire şi servicii ca scop dezvoltarea turismului în Judeţul Tulcea. Planul de management pentru conservarea biodiversităţii şi dezvoltare durabilă (elaborează şi implementează strategiile locale pentru mediu şi dezvoltare durabilă, în conformitate cu obiectivele şi recomandările din Agenda 21). Există numeroase reglementări privitoare la turism pe teritoriul RBDD, focalizate pe protecţia mediului; există un permis de acces, ghizi şi organizaţii specializate autorizate în zonele permise, reglementări ale transportului naval, ale cazării şi campingului; există sisteme de colectare a deşeurilor, Institutul Naţional Delta Dunării Susţine studii pentru organizarea şi managementul activităţilor turistice in RBDD. Principalele interese: - Conservarea biodiversităţii şi dezvoltare durabilă - Utilizarea durabilă a resurselor naturale - Refacerea populaţiei unor specii periclitate în Delta Dunării - Reconstrucţie ecologică - Dezvoltarea GIS Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare Delta Dunării are ca principal obiectiv cercetarea de bază şi aplicată a ecologiei şi a protecţiei mediului pentru managementul durabil în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (RBDD). Recomandări pentru dezvoltarea unui turism durabil, materiale informative (broşuri, pliante, hărţi, cod de conduită). Implicare în realizarea Masterplanului pentru Delta Dunării, la cererea MMDD. Parteneriat în diferite proiecte având ca scop protecţia mediului în Judeţul Tulcea. Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Tulcea Organism deconcentrat al Ministerului Culturii și Cultelor. Activează în conformitate cu HG 78 / 2005 privind organizarea şi funcţionarea MCC. Programul naţional de salvgardare, protejare și punere în valoare a patrimoniului cultural imaterial. a) Acţionează, în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale, pentru dezvoltarea bazei materiale, diversificarea, modernizarea si optimizarea serviciilor culturale necesare comunităţilor locale, pentru protecţia şi promovarea culturii, protejarea si punerea in valoare a patrimoniului cultural naţional; b) Asigura sprijin de specialitate 48

52 pentru realiza-rea de programe si proiecte culturale de către instituţii publice sau alte persoane juridice; c) Colaborează cu instituţiile muzeale si cu alte persoane juridice in desfăşurarea unor activităţi de cercetare, evidenta, conservare, restaurare si punere in valoare a patrimoniului cultural naţional. Organizaţii /entităţi in domeniul conservării şi protecţiei mediului WWF Programul Dunăre - Carpaţi Dezvoltarea Eco-turismului în Delta Dunării. Ecologie şi economie în armonie pentru întreaga Deltă a Dunării în România şi Ucraina. Patru activităţi principale în modulul de ecoturism: Dezvoltarea unei strategii pentru ecoturism în Delta Dunării cu focalizare pe un plan de zonare a turismului, evaluare a potenţialului economic şi a oportunităţilor de afaceri, aspecte de durabilitate, cod de conduită Parteneriat cu operatorii locali de turism cu focalizare pe promovarea unei structuri - model pentru cazare Crearea unui turism bazat pe comunitate în conexiune cu situri model (situri selectate pentru reconstrucţie) Elaborarea unui ghid al traseelor pentru a susţine turismul bazat pe natură (Crossbill Guide series). Delta Dunării - O poartă naturală către Europa (proiect WWF) WWF va implementa proiectul Natura 2000 în România o abordare bilaterală pentru implicarea factorilor interesaţi la nivel naţional şi regional în implementare - decembrie 2007, pentru a contribui la implementarea Directivei Habitate şi Directivei Păsări. Asociaţia de Ecoturism din România Parteneriat între responsabilii de afaceri în turism şi organizaţiile de conservare a naturii pentru Tur-operatori care vând programe în Delta Dunării Furnizarea de asistenţă în probleme legate de ecoturism Elaborarea conceptului de design pentru Centrul de Vizită al Consiliului Judeţean Tulcea Evaluarea oportunităţilor comunităţilor locale pentru dezvoltare de activităţi turistice în patru locaţii pilot din deltă (coordonată de WWF) Elaborarea şi promovarea unei imagini bine definite a României ca destinaţie ecoturistică, la nivel internaţional. Promovarea conceptului şi dezvoltarea ecoturismului pentru susţinerea conservării naturii, a comunităţilor locale în zonele naturale, şi pentru creşterea standardelor serviciilor în legătură cu ecoturismul precum şi promovarea naturii ca un element esenţial al imaginii României ca destinaţie turistică. Încurajarea implicării comunităţilor locale în dezvoltarea infrastructurii şi serviciilor ecoturistice. Încurajarea utilizării resurselor locale de către cei ce oferă produse ecoturistice. 49

53 Asociaţia Internaţională Prietenii Naturii (International Friends of Nature,IFN) Asociaţia Prietenii Naturii România Prietenii Naturii doresc să păstreze această biodiversitate, să permită vizitatorilor să se implice şi să creeze surse locale de venit. Elementele cheie ale acestei iniţiative sunt strânsa cooperare cu populaţia locală, cu iniţiativele locale asociaţiile şi instituţiile şi conştientizarea faptului că procesele pe termen lung vor genera mai multe rezultate durabile decât activităţile pe termen scurt. În cazul Deltei Dunării, următoarele priorităţi sunt luate în considerare: Colaborare în elaborarea unui angajament pentru turism Implementarea strategiilor de turism durabil (infrastructură, produse, instruire şi marketing) Stimularea meşteşugurilor şi comerţului local, in particular managementul durabil şi procesarea stufului Campanii şi ateliere de lucru pe teme de mediu Proclamarea oficială a Deltei Dunării Peisaj al Anului Ideea este de a atrage atenţia publicului asupra regiunii respective şi de a stimula dezvoltarea ei durabilă, sprijin financiar, cooperare, pe baza strategiilor de turism durabil. Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta (ONG) Protecţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, prin: Lobby pentru influenţarea politicilor publice în favoarea mediului. Promovarea unei atitudini responsabile faţă de mediu la nivelul publicului larg. Mediere între actorii şi factorii de interes la nivelul arealului Deltei Dunării. Campanie de sensibilizare a turiştilor cu privire la gestiunea deşeurilor in Delta Dunării. Campanie împotriva pescuitului speciilor de sturioni şi interzicerea pescuitului industrial în DD. Campanie pentru conştientizarea autorităţilor şi opiniei publice asupra poluării biologice cu organisme modificate genetic care ameninţă DD. Conservarea biodiversităţii prin cultivarea ecoturismului şi a tradiţiilor locale ca alternative pentru dezvoltarea durabilă a comunităţilor de pescari din DD Sprijinirea dezvoltării controlate a turismului în deltă, prin diverse acţiuni. 50

54 Industria de turism Centrele de informare (ARBDD, CJT, Primăria Tulcea) Proprietari de spaţii de cazare, manageri Aceleaşi interese cu instituțiile coordonatoare. Interese în promovarea ofertelor proprii către publicul larg şi integrarea ofertelor în reţeaua relevantă de operatori de turism. Implicarea în diferite tipuri de proiecte cu finanţare europeană sau naţională privitoare la dezvoltarea unei afaceri proprii sau dezvoltarea infrastructurii locale. Dezvoltarea infrastructurii turistice, a sistemului de management al deşeurilor pentru zona Deltei Dunării, a infrastructurii de comunicaţii şi a altor servicii concepute pentru potenţialii turişti şi populaţia locală. Diseminarea informaţiei referitoare la facilităţile de turism şi creşterea gradului de conştientizare a publicului privitor la conservare şi management durabil al resurselor naturale ale Deltei Dunării. Educaţie de mediu în vederea menţinerii şi îmbunătăţirii calităţii mediului şi pentru prevenirea viitoarelor probleme de mediu. Promovarea unui tip de turism care să nu distrugă natura, în ceea ce priveşte protecţia mediului şi activităţile tradiţionale din zonă. Muzee (Institutul de Cercetări Ecomuzeale, subordonat Consiliului Judeţean Tulcea) Institutul de Cercetări Ecomuzeale Tulcea arată un puternic interes în promovarea valorilor culturale şi naturale ale acestei zone specifice. Institutul coordonează activităţile de cercetare, păstrare şi promovare ale patrimoniului cultural. Toate muzeele din această zonă sunt subordonate şi coordonate de acest organism (Muzeul de Ştiinţe Naturale Delta Dunării, Muzeul de Istorie şi Arheologie, Muzeul de Etnografie şi Folclor, Muzeul de Artă). Iniţiază şi implementează permanent proiecte şi programe în vederea valorificării patrimoniului natural şi cultural al regiunii. Următoarele priorităţi sunt luate în considerare, privitor la Delta Dunării: Dezvoltarea unei strategii prin intermediul căreia organizaţia intenţionează să ofere publicului acces la o varietate de pachete turistice şi culturale specializate (turism cultural, arheologic, etnic şi agro-turism); Dezvoltarea de parteneriate locale în vederea formării unor corporaţii mai mari cu ajutorul şi susţinerea autorităţilor publice locale; scopul acestor afilieri este în principal dezvoltarea culturală locală; Conceperea unei serii de instrumente eficiente de promovare (pliante, postere, pagini de internet, DVD-uri) pentru a scoate în evidenţă potenţialul de turism specializat al acestei zone specifice (turism arheologic, etnic, etc.); Dezvoltarea, în cadrul structurilor 51

55 Operatori de turism Agenţi de turism Interese în promovarea ofertelor proprii către publicul larg şi integrarea ofertelor în reţeaua relevantă de operatori de turism. Interese în comercializarea produselor turistice oferite de operatorii de turism (procurarea şi furnizarea către turişti a unor servicii sub formă de sejururi şi deplasări, distribuirea de bilete de transport, informarea publicului privind mijloacele de transport, privind furnizarea serviciilor hoteliere, rezervarea camerelor, organizarea vizitelor, etc.) Dezvoltarea de parteneriate cu alţi factori interesaţi, în special cu proprietarii de hoteluri în prezent, aceste parteneriate sunt foarte slab dezvoltate. proprii, a unui Centru de Informaţii specializat în zone de interes muzeal, în vederea promovării turistice a acestui domeniu specific. Promovarea unui tip de turism prietenos pentru natură, în ceea ce priveşte protecţia mediului şi activităţile tradiţionale din zonă. Comunitatea locală Populaţia locală Interes special în dezvoltarea infrastructurii turistice, a sistemului de management al deşeurilor pentru zona Deltei Dunării, a infrastructurii de comunicaţii şi a altor servicii concepute pentru potenţialii turişti şi populaţia locală. Recunoaşterea drepturilor localnicilor, participarea la procese consultative cu referire la dezvoltarea comunităţilor, implicarea populaţiei în procesul decizional. Crearea vizibilităţii comunităţilor locale pe pieţe de desfacere a produselor ecologice provenite din interior şi vecinătatea ariei naturale. Creşterea nivelului de trai. Crearea de noi locuri de muncă (turism, agenţi de pază, servicii conexe, etc.) pentru localnici. Activităţile umane din interiorul şi vecinătatea RBDD vor respecta principiile dezvoltării durabile. Conservarea biodiversităţii şi dezvoltarea durabilă a localităţilor utilizând cunoştinţele populaţiei locale. Activităţile umane cu potenţial distructiv vor fi reduse. Comunităţile din interiorul şi vecinătatea ariilor protejate îşi sporesc veniturile prin practicarea activităţilor cu impact de mediu redus: ecoturism, agricultura ecologică, meşteşuguri tradiţionale. Companii de pescuit şi asociaţii de pescari Agenţia Naţională de Instituţie publică de interes naţional, Pescuit şi Acvacultură cu personalitate juridică, în (ANPA) subordinea autorităţii publice centrale, care răspunde de pescuit şi acvacultură. Elaborează strategia şi cadrul legal privind dezvoltarea sectorului pescăresc în România, fiind Stabileşte cotele anuale admise de pescuit, pe baza studiilor elaborate de instituţii de cercetare de profil. Eliberează autorizaţia de pescuit în scop comercial gestionarilor resurselor acvatice vii. Stabileşte măsuri privind procesarea 52

56 responsabilă de implementarea Politicii Comune a pescuitului în România şi de implementarea tehnică a măsurilor şi de controlul reglementărilor în domeniul pescuitului şi acvaculturii. şi comercializarea produselor pescăreşti, prin elaborarea şi urmărirea respectării normelor de comercializare, standardelor de calitate. Stabileşte criteriile de recunoaştere ale organizaţiilor de producători din sectorul pescăresc pentru comercializarea produselor piscicole. Asociaţia Vînătorilor şi Pescarilor Sportivi din România Filiala Tulcea (AJVPS) Asociaţii de pescari / sindicate ale pescarilor din Delta Dunării Persoană juridică de utilitate publică şi de drept privat, apolitică, fără scop lucrativ. Participarea la procese consultative cu referire la dezvoltarea comunităţilor, implicarea populaţiei în procesul decizional referitor la renaturare, refacerea biodiversităţii, etc. Recunoaşterea drepturilor localnicilor ce se ocupă cu pescuitul. Recunoaşterea dreptului de preempţiune al populaţiei locale. Creşterea nivelului de trai al pescarilor. Crearea de facilităţi pentru populaţia şomeră, cu posibilitatea de reconversie profesională (in domeniul turismului, serviciilor conexe, etc.), atunci când se implementează măsuri radicale de limitare a plafonului de pescuit. Colaborează cu ARBDD pentru emiterea de reglementări specifice privind protejarea resurselor acvatice vii. Organizează şi desfăşoară activităţi permanente de control şi inspecţie piscicolă privind respectarea legislaţiei în domeniu. Susţine activităţile de conservare a biodiversităţii şi de protecţie a faunei de interes vânătoresc şi piscicol, precum şi a mediilor naturale de dezvoltare a acesteia. Susţine activitatea de prevenire şi de combatere a braconajului, prin cooperare cu organele abilitate. Eliberează permisele de pescuit sportiv. Conservarea biodiversităţii şi dezvoltarea durabilă a localităţilor utilizând cunoştinţele populaţiei locale. Implicarea în acţiuni de stopare a braconajului. Comunităţile din interiorul şi vecinătatea ariilor protejate îşi sporesc veniturile prin practicarea activităţilor cu impact de mediu redus: ecoturism ofertă de servicii conexe, plimbări cu barca, activităţi tradiţionale, agricultura ecologică, meşteşuguri. Companii de transport fluvial şi maritim Navrom S.A. (Galaţi) Oferă servicii integrate: transport de şi Navrom-Delta S.A. marfă, transport de persoane, (Tulcea) reparaţii de nave, design, amenajări Poate contribui la aplicarea unor politici de educare şi conştientizare a turiştilor în vederea păstrării şi 53

57 de nave, etc. Navrom-Delta S.A. oferă transport fluvial de călători între Tulcea şi localităţile din Delta Dunării; activităţi turistice cu nave de agrement organizate săptămânal în sezonul estival, pe traseele Tulcea Sfântu Gheorghe şi Tulcea Sulina. Dotări: 2 nave rapide cu capacitate 200 p (tip catamaran), 6 nave clasice ( locuri), 20 pontoane acostare. conservării mediului (aruncarea deşeurilor in Dunăre constituie contravenţie). Utilizarea şi promovarea unor mijloace de transport ecologic; reducerea emisiilor poluante. Servicii turistice necesar a fi oferite la standarde de calitate ridicate. Autoritatea Navală Teritorială Tulcea Organ tehnic de specialitate din subordinea Ministerului Transporturilor, prin care acesta exercită funcţia de autoritate de stat în domeniul navigaţiei; instituţie publică cu finanţare extrabugetară, cu personalitate juridică. Inspecţia, controlul şi supravegherea navigaţiei Protecţia apelor navigabile împotriva poluării de către nave. Sancţionarea contravenţiilor, cercetarea evenimentelor şi accidentelor de navigaţie Grupuri (reţele, servicii de recreere, ) Reţeaua ANTREC- Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural Filiala ANTREC Tulcea Prevede clasificarea pentru unităţile de cazare rurale (margarete) Activităţi precum excursii organizate cu bărci cu rame sau motor, evenimente tradiţionale, concursuri de pescuit. Organizarea de cursuri şi seminarii pentru instruire profesională a pensiunilor turistice rurale, a agenţiilor de turism din sectorul turismului rural, etc. Comunicarea informaţiilor despre turismul rural către instituţiile guvernamentale, administraţia publică locală, în scopul susţinerii acestei forme de turism. Organizarea de campanii active pentru pensiunile turistice clasificate membre ale ANTREC, incluse în reţea. Atragerea de noi pensiuni rurale în reţeaua ANTREC şi susţinerea lor pentru clasificare la Autoritatea Naţională de Turism. Participarea la evenimente interne şi internaţionale importante, la nivel naţional, regional şi local, incluzând târguri, expoziţii, conferinţe. Identificarea si promovarea potenţialului turistic rural cu respectarea naturii si a tradiţiilor locale existente. 54

58 Societatea de Ornitologie din România Filiala SOR Tulcea Grupul pentru Natura 2000 din România (ONG) Fundatia Eco Pontica (ONG) Alţii Promovarea unui birdwatching de calitate, prin respectarea regulilor de conduită în teren Protejarea avifaunei şi a habitatelor Înfiinţarea şi susţinerea unei reţele de observatoare construite de localnici, agenţi de turism precum şi turişti români şi străini, în vederea creării unei baze de date privitoare al păsările sălbatice de pe teritoriul Judeţului Tulcea Susţinerea activităţilor de monitorizare în teren ale ARBDD Contribuie la dezvoltarea Programului Natura 2000 în România, prin crearea unui parteneriat al organizaţiilor neguvernamentale. Studiul şi protecţia eco-sistemelor din spaţiul carpato-pontic. Instruire pentru toţi cei implicaţi în activitatea de turism pe teritoriul Deltei Dunării, în special pentru comunităţile locale Educaţie ecologică şi de conştientizare a publicului şi a populaţiei locale, în vederea implicării lor în turismul durabil şi protecţia mediului Acţiuni în direcţia stopării efective a construcţiilor fără respectarea elementelor specifice locale. Implicarea activă în procesul de identificare a siturilor. Facilitarea activităţilor de conştientizare şi participare publică asociate implementării Natura 2000; campanii de informare publică privind implementarea reţelei Natura 2000 în România. Întărirea capacităţii ONG-urilor de mediu de a se implica în mod activ. Campanie împotriva vânătorii în parcurile naţionale. Fundraising. Strângerea de fonduri pentru proiecte orientate spre conservarea mediului şi educaţie. Promovarea de măsuri pentru conservarea şi managementul ecosistemelor din Dobrogea şi Delta Dunării. Informarea şi sensibilizarea populaţiei locale cu privire la problematica de mediu din zona Dobrogei, Deltei Dunării şi a Munţilor Carpaţi. Demascarea persoanelor şi industriilor care exploatează ilegal mediul şi comercializează fauna şi flora protejată. Stoparea exploatării excesive a carierelor de piatră şi sprijinirea protejării peisajelor de stepă din Dobrogea. Evaluare Puncte tari Diferite proiecte în derulare - platforme (create in cadrul unor proiecte) Actorii sunt concentraţi pe afaceri, pe obţinerea profiturilor 55

59 Faze incipiente ale cooperării dintre sectorul public şi privat Puncte slabe Slaba cooperare dintre sectorul public şi privat în dezvoltarea turismului. Un punct critic va fi obţinerea unei viziuni comune şi împărtăşite, asupra diferitelor aspecte ale unei strategii. Sectorul public şi cel privat sunt mai mult competitori decât militanţi pentru o aceeaşi cauză: o dezvoltare prosperă şi convenabilă a turismului în zonă. Şi cooperarea dintre actorii sectorului privat este foarte slabă. O asociaţie a companiilor publice şi private din sectorul turismului, iniţiată de Consiliul Judeţean Tulcea cu câţiva ani în urmă, există în continuare doar pe hârtie şi nu a avut impact, nici rol real până în prezent. Unirea forţelor pentru atingerea ţelurilor comune rămâne o problemă-cheie pentru dezvoltarea turismului. Nici o organizare clară (autoritate de management pentru activităţile turistice în întreaga zonă a Judeţului Tulcea) definirea sarcinilor (cine şi ce face) Informaţii dispersate Lipsa de cunoştinţe despre cum să se dezvolte produsul turistic pe o cale durabilă Lipsa de cooperare între actorii locali ai sectorului public şi al celui privat Oportunităţi Implicarea unui număr mare de asociaţii de ecoturism Piaţa turistică şi strategiile de marketing În baza segmentării geografice, a alegerii unor combinaţii prioritare de produs - piaţă şi a grupurilor ţintă precum şi a poziţionării, strategia de piaţă oferă un răspuns la întrebarea ce tip de vizitator poate fi atras către o anume destinaţie, precum şi ce probleme concrete trebuie abordate şi ce acţiuni trebuie întreprinse pentru a funcţiona într-un mod orientat spre piaţa de consum. Până în acest moment nu s-au făcut alegeri în această direcţie sau nu au fost descrise la nivel judeţean. Sub denumirea politici de marketing luăm în discuţie politicile privitoare la dezvoltarea comercială a produsului, comunicare şi distribuţie. Fiecare actor din sectorul turistic sau organizaţie din Delta Dunării furnizează informaţii cum ar fi pliante, broşuri, CD-uri, pagini de internet, Aceasta a implicat o limitare a posibilităţilor de combinare a mijloacelor de informare şi a nivelului de piaţă. Informaţiile se referă în principal la ofertă, aşa cum este ea, cele orientate spre informarea turistului despre dezvoltare durabilă în Deltă sunt limitate. Din ce în ce mai multă informaţie este disponibilă în engleză. Informaţia provenită de la Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării este focalizată mai mult pe durabilitate în cadrul rezervaţiei şi, de asemenea, pe produse comerciale cum ar fi rutele turistice, incluzând aici hărţi şi suportul informativ. 56

60 CAPITOLUL 3: SUCCES VIZIUNEA ŞI FACTORII CRITICI DE Elaborarea unei viziuni a dezvoltării turismului in Delta Dunării este următorul pas important in dezvoltarea durabilă a destinaţiei turistice la un nivel calitativ superior. Viziunea exprimă ţelul pe care vor să îl atingă organizaţiile responsabile din destinaţia Delta Dunării şi judeţul Tulcea (Dobrogea de Nord) in ceea ce priveşte turismul, până la sfârşitul perioadei de planificare propuse pe 5 ani. Formularea acestei viziuni este foarte importantă pentru că reprezintă un cadru de referinţă pentru deciziile prezente şi viitoare. Deciziile trebuie evaluate in conformitate cu acest cadru şi, drept rezultat, acţiunile care se încadrează in această viziune vor fi evaluate pozitiv. Acţiunile care nu sunt conforme acestui cadru sunt eliminate din orice plan. In acest fel, se pot face alegeri vitale intr-o manieră consecventă şi pe termen lung. De asemenea, formularea unei viziuni oferă diferiţilor factori posibilitatea de a se asocia si de a urmări o strategie comună. Prin urmare, este indicată comunicarea rezultatelor analizei situaţiei curente, viziunea şi strategia, astfel încât un număr cât mare de factori competenţi să se implice in implementarea planului de acţiune. Se dezvoltă o viziune clară asupra viitorului turismului in destinaţia Rezervaţia Biosferei Delta Dunării şi judeţul Tulcea, bazată pe un ideal bine motivat si pornind de la o serie de întrebări cheie. Fiecare dintre aceste elemente este analizat în continuare, rezultând in final viziunea agreată. Confruntarea acestei viziuni de viitor cu situaţia prezentă rezultată din analiza primară va conduce la identificarea factorilor critici de succes. Aceştia sunt elementele sau condiţiile care trebuie îndeplinite sau realizate, astfel încât situaţia prezentă să evolueze in direcţia dorită Întrebări-cheie Pentru a ajunge la definirea viziunii, vom răspunde la un număr de întrebări-cheie ce vor fi analizate in secţiunile următoare Identificarea grupurilor-ţintă prioritare In următoarele puncte, ne punem întrebarea ce grupuri-ţintă externe dorim să atragem, ceea ce înseamnă necesitatea de a face o alegere privitor la segmentele de piaţă, pieţele geografice şi grupurile de clienţi Segmentele pieţei turistice In ceea ce priveşte turismul şi recreerea, propunem următoarele segmente de piaţă pentru destinaţia Delta Dunării şi judeţul Tulcea: recreere supralocală: persoanele din zonele apropiate destinaţiei care vin să se recreeze, spre exemplu prin organizări de picnicuri, pescuit, sporturi de apă, plimbări in aer liber. turism recreaţional neorganizat: turişti care vin la destinaţie pentru a se relaxa, dar nu apelează la o agenţie de turism; turism recreaţional organizat: turişti care vin la destinaţie (in grup sau individual) pentru o perioadă de o zi, pentru relaxare şi care apelează (virtual) la o agenţie turistică, touroperator, companie de autocare, asociaţie, şcoală turism recreaţional rezidenţial neorganizat: turişti care vin la destinaţie in scopuri de relaxare şi rămân cel puţin o noapte, dar fără să apeleze la o agenţie de turism pentru organizarea şederii; 57

61 turism recreaţional rezidenţial organizat: turişti care vin la destinaţie, pentru o zi, cu scopul de a se relaxa, rămân cel puţin o noapte şi apelează la o agenţie de turism (virtual), agent incoming /tour-operator, companie de transport, asociaţie, şcoală, In ceea ce priveşte turismul profesional, propunem următoarele segmente de piaţă pentru destinaţia Rezervaţia Biosferei Delta Dunării si judeţul Tulcea: turism de tip MICE (Meetings, Incentives, Congresses, Exhibitions): turismul MICE este un termen colectiv pentru activităţi MICE sau pentru activităţi comerciale cu caracter de business, cum ar fi şedinţele, reuniunile de stimulare a personalului, congresele, seminariile şi expoziţiile, desfăşurate fie pentru o zi fie pe durata a câtorva zile; turism profesional: prin turism profesional înţelegem totalitatea călătoriilor in scop business sau din alte motive profesionale, fără scopuri comerciale, cu durata de o zi sau mai multe zile. Deoarece oficiile turistice nu au mare influenţă pe această piaţă, nu vom acorda atenţie acestui tip de turism, în cele ce urmează. Pe baza unei evaluări calitative şi a importanţei economice sustenabile a turismului, propunem necesitatea de a concentra activităţile pe următoarele segmente pentru destinaţia Rezervaţia Biosferei Deltei Dunării şi judeţul Tulcea: axarea pe turism recreaţional, mai curând decât pe turism profesional sau comercial; in cadrul turismului recreaţional, este necesar a acorda prioritate turismului rezidenţial de scurtă durată, organizat sau neorganizat Pieţe geografice pentru turism Pe baza datele numerice colectate in etapa de analiză, am făcut o alegere a principalelor ţări de provenienţă a turiştilor, în pentru destinaţia Rezervaţia Biosferei Delta Dunării şi judeţul Tulcea. Următorul tabel cumulează câteva caracteristici ale pieţii turistice actuale. 58

62 Piața Geografică Date demografice Potenţialul turistic Grupuri de potenţiali turişti Interese ROMÂNIA Populaţie 21.6 milioane continuu declin & îmbătrânire a populaţiei 8,90 milioane outgoing în 2006; 1-4 nopţi în perioada iulie-septembrie Vârstnici, familii, tineret. Peisaj, recreere, circuite, vacanţe active, patrimoniu cultural, sporturi şi alte interese speciale. GERMANIA ITALIA FRANŢA Populaţie 82,4 milioane; uşor declin & îmbătrânire Populaţie 58,1 milioane declin & îmbătrânire Populaţie 60,9 milioane creştere moderată & îmbătrânire 78,9 milioane plecări in nopţi între iulieseptembrie 25 milioane plecări in nopţi, in iulieseptembrie 20,4 milioane plecări in nopţi, aprilieiunie Tineret, cupluri fără copii şi venit dublu (DINKS), tineri profesionişti din mediul urban. Tineret, cupluri fără copii (DINKS), vârstnici şi familii. Tineret,vârstnici, familii, cupluri fără copii şi venit dublu (DINKS) Istorie/patrimoniu cultural/peisaj/pauze scurte/vacanţe active, circuite şi viaţă de noapte Patrimoniu cultural / oraşe / mediul rural şi grădini Istorie, patrimoniu cultural, staţionări scurte, shopping AUSTRIA Populaţia 8,2 milioane 5,6 milioane plecări in nopţi sau mai puţin, in iulie-septembrie Tineret, DINKS, cupluri de părinţi adulţi ai căror copii au părăsit căminul familial, familii Istorie, cultură si peisaj, sporturi şi interese speciale, vacanţe de perfecționare a unei limbi străine, pauze / staţionări scurte OLANDA Populaţia de 16,5 milioane 17,5 milioane de plecări in nopţi iuliedecembrie Călători independenţi, vârstnici care merg in circuite turistice cu scopuri culturale, atleţi entuziaşti Istorie, patrimoniu, cultură, mediu rural & peisaj, activităţi exterioare, vacanţe tip city-break MAREA BRITANIE Populaţie 60,4 milioane; 52% din totalul populaţiei călătoreşte cel puţin o dată la 12 luni. 64,2 milioane plecări in 2004 o medie de 8 nopţi, iulie-august Cosmopoliţi, turişti high-street, aventurieri (foarte experimentaţi si educaţi) Caracteristici locale şi tradiţii, gastronomie, istorie, patrimoniu cultural, mediu rural si peisaje 59

63 Se poate afirma că turistul de mâine va fi o persoană şi un client diferit faţă de ultimele decenii. Mai sănătos şi mai înstărit Turiştii din Europa de vest provin, cel mai adesea, dintr-o populaţie îmbătrânită. Nu numai tinerii sunt interesaţi de circuitele turistice în jurul lumii ci şi persoanele de vârstă mijlocie, majoritatea în vacanţe în familie, şi in special persoanele în vârsta, pensionare, fără ocupaţie, care îşi petrec timpul liber călătorind. Deseori, veniturile şi starea lor materială este foarte bună şi sunt dispuşi să plătească pentru confort şi calitate. Autorizat şi bine informat Turistul de mâine este foarte experimentat în a-şi organiza călătoriile. Adună toate informaţiile relevante de pe internet, cunoaşte toate tipurile de experienţe, bune sau rele, şi va adresa reclamaţii şi va cere despăgubiri în cazul in care nu este satisfăcut. Interesat de cultură Turistul de mâine nu va mai fi interesat de vacanţe pasive, cu şederi lungi la soare, ci va dori să participe activ, fiind interesat de alte culturi şi civilizaţii. Vor fi căutate, în acelaşi timp, şi produse mult mai aventuroase, cum ar fi piaţa sporturilor extreme şi alte activităţi de risc-înalt. Extrem de individualist Turistul de mâine nu va călători neapărat în grup, într-un circuit organizat. Va căuta să participe activ, va avea interese individuale şi va procura direct produse nestandardizate. După evaluarea acestor informaţii, propunem concentrarea pe un turism pentru toată lumea, care să aibă ca prioritate piaţa europeană, datorită valorii economice ridicate. Pe baza intereselor turiştilor europeni, oferta de turism poate fi diversificată prin patrimoniu cultural/tradiţii, peisaj, pauze scurte şi vacanţe active. Piaţa locală, în sine, reprezintă o a doua prioritate cu interese precum peisajul, activităţile de recreere, circuite turistice, vacanţe active, patrimoniu cultural şi istoric, sporturi şi alte interese speciale. Totuşi, ar trebui acordată mai multă atenţie sensibilizării şi conştientizării acestei pieţe interne, in ceea ce priveşte durabilitatea activităţilor de turism Grupuri de clienţi pentru turism Analiza evidenţiază faptul că Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, cu extindere la întreg teritoriul judeţului Tulcea în ceea ce priveşte definirea teritoriului ca destinaţie turistică, oferă multe activităţi pentru diverse tipuri de vizitatori. Acest subcapitol este dedicat acestor potenţiale grupuri-ţintă. Pe baza discuţiilor avute, putem împărţi vizitatorii pe diverse categorii, astfel: pasionaţi de natură ornitologi, birdwatchers şi alţi specialişti (= naturalişti), turişti iubitori de natură; drumeţi (iubitori de natură şi peisaj) şi ciclişti; turişti pasionaţi de vacanţe şi activităţi legate de apă, cum ar fi: pescari, vâslaşi, pasionaţi de bărcile cu motor ; vizitatori de staţiuni turistice; vizitatori orientaţi spre cultură; turişti orientaţi către activităţi educaţionale sau ştiinţifice istorie, mediu, educaţie şi formare. Există, totuşi, posibilitatea ca anumite subcategorii de turişti să se suprapună, de exemplu ornitologii pot fi şi drumeţi in acelaşi timp. Aceste categorii de turişti pot fi consideraţi grupurile- 60

64 ţintă. Putem face o distincţie intre grupurile-ţintă dorite şi cele nedorite. Având in vedere produsul cu zone ecologice foarte vulnerabile, ne concentrăm către turiştii orientaţi către cultură şi educaţie şi ştiinţă. Turiştii de staţiune si turiştii iubitori de activităţi pe/în apă sunt luaţi în considerare doar dacă se aplică un program de sensibilizare concentrat pe activităţi recreaţionale durabile. Nu recomandăm practicarea turismului de masă in Delta Dunării. Funcţie de necesitate, putem clasifica aceste grupuri, de asemenea, şi după nivelul crescut al cerinţelor specifice, ştiut fiind faptul că cercetătorii, de exemplu, solicită informaţii mai detaliate decât turiştii Selectarea produselor şi serviciilor Strategia de turism pentru Rezervaţia Biosferei Delta Dunării are în vedere, aşa cum am menţionat mai devreme, pe lângă zonele strict protejate, şi siturile arheologice şi mănăstirile (potenţiale puncte forte ce pot fi adăugate la produsul turistic) situate în afara rezervaţiei, dar care sunt, fără îndoială, parte integrală din punct de vedere al dezvoltării turismului. Am optat să cuprindem in destinaţia turistică Rezervaţia Biosferei Delta Dunării întregul judeţ Tulcea (Nordul Dobrogei). În ciuda statutului de rezervaţie a biosferei, frumuseţile Deltei Dunării şi ale Complexului Lagunar Razelm-Sinoe, inclusiv potenţialul turistic estival al zonelor de coastă Sulina, Sfântu- Gheorghe şi Gura Portiţei, pot fi utilizate de asemenea în scop turistic. Sectoarele navigabile ale braţelor Dunării şi câteva canale principale nu sunt numai căi de acces in Deltă - deseori exclusive - ci şi rute turistice de mare importanţă. Acest potenţial include, de asemenea, arealele de interes arheologic, istoric, etnografic şi de arhitectură tradiţională din întregul judeţ. Datorită existenţei acestui potenţial natural şi cultural în zona de nord a Dobrogei, turismul în această zonă oferă posibilitatea practicării atât a formelor tradiţionale de vacanţă (de odihnă, tip circuit) cât şi forme specializate, respectiv pescuit sportiv, turism cultural, turism religios şi turism ştiinţific (pentru biologi şi arheologi, în special), turism rural, cure heliomarine, foto-safari şi observări ornitologice. Delta nu este doar un simbol pentru ecologie ci şi pentru diversitate culturală. Fiind situată între Dunăre şi Marea Neagră, întotdeauna a reprezentat un loc de aşezare, odihnă şi refugiu pentru diverse populaţii. Cu mai puţin de de locuitori (sau un locuitor la 30 de hectare), Delta Dunării este slab populată. Cu toate acestea, oamenii acestor locuri îşi au originea în cca. 17 etnii diferite, care împart liniştite delta. Având in vedere toate acestea, ne întrebăm care sunt produsele şi serviciile de turism primare ce ar trebui oferite în această destinaţie, în viitor, luând in considerare strategia de piaţă. Produsele primare exercită o influenţă puternică, exhaustivă, asupra unui număr mare de vizitatori. Aceste produse ar trebui să trezească interesul turiştilor de a veni în această destinaţie. Obiectivul este acela de atrage (potenţiali) turişti către această destinaţie, prin aceste elemente de atracţie şi, în acelaşi timp, să le atragă atenţia turiştilor asupra faptului ca există, în acest areal, caracteristici care se potrivesc tuturor gusturilor (existenţa unor linii de produs suplimentare). În tabelul de mai jos am structurat oferta in destinaţia Rezervaţia Biosferei Delta Dunării şi întreg judeţul Tulcea într-un număr de linii de produs. Am acordat, de asemenea, atenţie produselor esenţiale din cadrul fiecărei linii de produs şi am avut în vedere importanţa produsului pentru Delta Dunării, în perioada planificată de 5 ani ( ). 61

65 Linia de produs Produse Importanţă pentru turism Natură şi peisaj +++ Cultură Evenimente Relaxare (linişte) Fauna şi flora din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării Fauna şi flora din Parcul Naţional Munţii Măcinului 31 rezervaţii naturale (unele dintre acestea vizitabile, cum ar fi Pădurea Babadag - Codru, Rezervaţia Chervant - Priopcea, Muntele Consul, Dealurile Beştepe, Valea Mahomencea, Pădurea Enisala, Pădurea Mănăstirii Cocoş, Rezervaţia Muchiile Cernei - Iaila etc.) Patrimoniul istoric [material şi imaterial (arheologie - situri de importanţă internaţională şi naţională, aparţinând diferitelor epoci istorice; folclorul, )] Cu caracter istoric, religioase Cultură, folclor Recreaţionale(exemplu festival de pescuit) Zone verzi în oraş sau împrejurimi Reţele de ciclism, plimbări in aer liber Recreere (pescuit, sporturi pe apă, ) Recreere Gastronomie Terase, cafenele, restaurante Vizite citadine Tururi clasice cu ghid + O analiză ce conţine o combinaţie între segmentele de piaţă şi cerinţele grupurilor de clienţi scoate in evidenţă importanţa dezvoltării in continuare a liniei de produs natură şi peisaj cu posibilităţi de recreere activă. În special pentru turistul rezident este foarte importantă o combinaţie între Delta Dunării şi obiectivele situate pe întregul teritoriu al judeţului Tulcea Valori esenţiale Principiile care stau la baza definirii unui plan strategic sunt: respectul pentru identitatea destinaţiei, în special când e vorba despre o astfel de zonă umedă cu caracteristici ecologice şi peisagistice deosebite; principiul se aplică la nu numai la iniţiativele prezente ci şi la cele planificate; este necesară concentrarea pe procesul de întărire a identităţii şi de conservare a patrimoniului natural şi cultural din împrejurimi; destinaţia este caracterizată, de asemenea, şi prin alte funcţii: areal de locuit, utilizat pentru agricultură, recreere; caracterul multifuncţional al zonei trebuie păstrat; durabilitatea şi echilibrul să fie preocupări constante atât pentru turişti cât şi pentru localnici şi utilizatori; atragerea de vizitatori trebuie sa producă o valoare adăugată; cu cât guvernul / administraţia va aloca sume mai mari pentru aceasta zonă, cu atât vizitatorii vor aduce un venit mai mare pentru regiune. Un număr ridicat de turişti semnifică venituri suplimentare şi pentru comunităţi (spre exemplu prin utilizarea hotelurilor, restaurante, comercianţi, toate tipurile de organizaţii active in domeniul turismului-recreaţional, ); necesar a avea relaţii de colaborare cu toţi factorii implicaţi in turism din interiorul regiunii. 62

66 3.3. Misiunea şi obiectivele Este o provocare considerabilă ce implică aprecieri dificile în ceea ce priveşte compromisurile care apar între dezvoltarea turistică, protecţia resurselor pentru care sunt stabilite zonele de protecţie şi interesele comunităţii locale. Ce reprezintă un areal protejat? O suprafaţă de pământ şi/sau apă special amenajată pentru protecţia şi menţinerea diversităţii biologice, şi a resurselor naturale şi culturale complementare, şi administrarea acestora într-o manieră legală şi efectivă (IUCN, The World Conservation Union, 1994) Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării promovează şi reglementează utilizarea Deltei Dunării prin acele mijloace şi măsuri care sunt conforme cu obiectivul fundamental al rezervaţiei, cu scopul de a conserva mediul şi elementele naturale şi culturale, viaţa sălbatică de pe această suprafaţă, pentru a oferi şi generaţiilor viitoare posibilitatea de a se bucura de aceste resurse. Stabilim următoarea misiune: să creăm un produs turistic cultural si natural atractiv si durabil: se vor avea în vedere acțiuni de protecție și conservare astfel încât natura să fie cât mai atractivă si nealterată, se va păstra peisajul deosebit și patrimoniul cultural de valoare, se va implica populaţia ospitalieră și se va oferi gastronomia locală şi servicii turistice de calitate. Calitatea produsului turistic şi a destinaţiei turistice sunt determinate, în mare măsură, de mediul socio-cultural şi natural. În special aceste elemente sunt, în aceeaşi măsură, şi cele mai vulnerabile. Această viziune ia în considerare principiile de bază ale unui turism durabil şi respectă oamenii, mediul înconjurător, cultura şi economia locală a regiunii-gazdă. Ca si obiectiv, ne propunem să dezvoltăm şi să promovăm un turism de genul explorarea Deltei Dunării într-un ritm lent Factorii critici de succes Viziunea reflectă ambiţia dezvoltării viitoare a politicii de turism în destinaţia Delta Dunării şi întregul teritoriu al judeţului Tulcea. Viziunea face referire la situaţia turismului dorită pentru destinaţia in cauză. Când confruntăm viziunea de perspectivă cu situaţia existentă, rezultată din analiza situaţiei, obţinem factorii critici de succes care trebuie îndepliniţi astfel încât să existe o evoluţie de la situaţia prezentă până la situaţia dorită. Factorii critici de succes sunt descrieri ale elementelor ce necesită atenţie şi care vor determina eşecul sau succesul unei politici. Stabilim factorii critici de succes, interni şi externi, astfel: planificarea şi managementul cadrului instituţional; planificare şi management al capacităţii de suport, calitate şi integrare într-un sistem general de monitorizare; planificare şi management al dezvoltării unui produs de durată; planificare şi management al comunicării Planul de dezvoltare si implementare primul exerciţiu colectiv public - privat (sesiune de brainstorming organizata in octombrie 2007; dezbatere importanta pentru evaluarea situaţiei curente a turismului in Delta Dunării si propunerile pentru rezolvarea problemelor) 63

67 Îmbunătăţirea cadrului instituţional Definirea / organizarea rolului de leader Statistici necesar a fi imbunătăţite / reactualizate - Stakeholder-ii implicaţi - Responsabilităţi coerent definite Plan naţional de atragere a turiştilor (Ministerul Turismului) Atingerea pieţelor vizate Îmbunătăţirea infrastructurii de acces Conexiuni feroviare mai rapide si mai multe către Bucuresti - Infrastructura rutieră necorespunzătoare necesare lucrari de modernizare, reabilitare - Localnicii: concentrare pe valorile locale - Turiştii: regulile de conduită Imbunatatirea procesului de sensibilizare a turistilor si localnicilor Definirea atracţiilor majore si minore Regiune - Aeroport modernizare, reabilitare, introducere in circuit - Tulcea, ca poartă de intrare semnalizare, marcare - Plajele Sulina si Sfantu-Gheorghe - Organizare locuri de camping speciale - Construire conform specificului local si cu materiale locale(regulament urbanism) - Dezvoltare ghid de construire în termeni clari -Indicare puncte pentru acostarea ambarcatiunilor - Prevederi de limitare de viteza - Toate prevederile legale aplicate si controlate - Reducerea exploatarii ilegale a locurilor de cazare Aplicarea unei politici de cazare / gazduire (standarde; reglementari) DEZVOLTAREA UNUI TURISM DURABIL IN DD Atingerea sustenabilităţii ecologice pentru Delta Dunării Cum extindem sezonul? Delta - Pescuit sportiv - Oferta culturala - Recreere - Aplicare legi existente, reintărirea legislaţiei - Sensibilizarea populaţiei - Obligativitate limitare putere motor ambarcatiuni - Renaturarea unor zone - Accesul pe canale adminsitrat şi monitorizat ; - Pensiuni turistice clasificate.. - Instruirea tineretului in meşteşuguri - Stimularea gastronomiei (sub)regionale - Evenimentele culturale pot deveni atractii turistice - Revitalizarea identităţii culturale crearea unui simbol al regiunii Conservarea patrimoniului Atingerea sustenabilităţii sociale Organizarea asociaţiilor de pescari Realizarea unui venit stabil pentru pescari Teritoriul intregului judet - Necesară o analiza a situatiei ; - O mai bună investigare a posibilitatii de a obţine un venit bun din turism ; - Nivelul minim de dezvoltare a turismului durabil necesită analiză. -Cazare -Ambarcatiuni -Baruri, restaurante -Solutii alternative pentru extrasezon Contribuţia turismului la creşterea veniturilor populatiei si la conservarea naturii Necesitatea introducerii de chestionare la plecare 64

68 CAPITOLUL 4: PLANUL DE ACŢIUNE În capitolul anterior, fiecare dintre factorii critici de succes a fost explicat în termeni generali. În acest capitol ne-am propus să elaborăm strategia definită în funcţie de aceşti factori critici de succes. Toate acţiunile întreprinse vis-à-vis de diferiţi factori critici de succes constituie esenţa planului de acţiune pentru dezvoltarea turismului in Delta Dunării Planificarea şi managementul cadrului instituţional Aşa cum a mai fost menţionat, există diferiţi parteneri cu influenţă asupra dezvoltării turismului in Delta Dunării. In subcapitolele anterioare am tratat sarcinile diferiţilor actori precum şi interrelaţionarea dintre turism şi sectoarele conexe Organizarea şi definirea sarcinilor Administraţia locală Consiliul Judeţean Tulcea Managementul, planificarea şi dezvoltarea destinaţiei, promovarea imaginii judeţului Tulcea şi a principiilor de sustenabilitate Managementul patrimoniului cultural/tradiţional Mobilitate către şi in destinaţie Formularea, stabilirea şi clarificarea reglementărilor legale si asigurarea unui climat de încredere cu privire la cadrul legal si politic Crearea de centru(e) de informare pentru dezvoltare in turism si recreere Stimularea colaborării cu toţi partenerii din zonă Permise de acces in Rezervaţia Biosferei Delta Dunării pentru turişti; permise de conducere bărci in interes turistic Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării Cercetare ştiinţifică si protecţia elementelor naturale specifice Utilizarea durabilă a resurselor din ecosistemul natural Managementul deşeurilor si energiei Promovarea conservării si utilizării durabile a patrimoniului natural al vieţuitoarelor sălbatice, al locuitorilor şi peisajelor Acţionează ca agent al guvernului in implementarea eficientă a programului Natura 2000 Promovează programul Natura 2000 către proprietarii de terenuri, administratorilor de suprafeţe si cei ce folosesc terenul Deltei Dunării in scop educaţional Formularea, stabilirea şi clarificarea reglementărilor legale si asigurarea unui climat de încredere cu privire la cadrul legal si politic Controlul asupra activităţilor şi facilităţilor de turism şi recreere în sinergie cu mediul înconjurător Sistem de autorizare pentru întregul sector turistic şi recreaţional în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării Managementul fluxului de vizitatori Institutul Naţional Delta Dunării Elaborarea sistemului de monitorizare pe domeniile: o ecosistem o număr de vizitatori (înnoptări, excursionişti) o calitate / capacitate de suport o numărul de etichete în sectorul de recreere 65

69 Comitet consultativ pentru turism şi recreere (propus) reprezentanţi ai factorilor locali implicaţi în turism Crearea şi stimularea participării Consultare în domeniile turism durabil şi recreere, pe subiecte precum: o energie, managementul apei şi deşeurilor o managementul transportului o sistemul de protecţie a mediului o etichete ecologice Green key o materiale de construcţie durabile o politica ecologică o catering o politica de personal o... Platformă pentru elaborarea proiectelor cu finanţare diversă Biroul de turism reprezentanţi în teritoriu sub coordonarea Ministerului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Comerţului, Turismului şi Profesiilor Liberale (MIMMCTPL) Activităţi zilnice constând în: o încurajarea dezvoltării unui produs turistic durabil o comunicare (internă şi externă) o educare acţionari (servicii legate de educaţie şi formare în turism, durabilitate şi mediu (în colaborare cu partenerii), pentru diverşi actori precum hotelurile, restaurantele, agenţi de supraveghere,...) Împuternicirea actorilor o participarea actorilor implicaţi în procesul de schiţare a planurilor de management o concentrare pe îmbunătăţirea opiniei publice sensibilizare şi educaţie pe avantajele naturii şi turismului o ofertă de informaţii pe tipuri specifice de infrastructură o control o clasificarea locaţiilor turistice; sistem de evaluare a categoriilor de locaţii Populaţia locală Implicare în procesul decizional prin participarea la şedinţe de consultanţă, focus grupuri Dezvoltarea calităţii produselor locale Joacă rolul de ambasadori ai regiunii, prezintă modele de bună Practică,... Turiştii Codul etic de comportament Alegerea responsabilă a destinaţiei, Colaborarea în turism şi cu sectoarele conexe Este de importanţă maximă ca toate părţile implicate în turism şi recreere să fie implicate de la început în dezvoltarea viziunii şi în procesul concret de realizare a acesteia. Luând în considerare diversitatea activităţilor şi dispariţia treptată a delimitării stricte dintre diferitele sectoare conexe, devine evidentă necesitatea unei politici de agrement integrate. Cheia pentru realizarea acestui obiectiv este integrarea facilităţilor, activităţilor şi calităţilor mediului solicitate de către consumatori. Astfel, devin necesare noi investiţii şi parteneriate administrative între entităţile cu competenţe în sectorul turismului şi între companii şi alte organizaţii din domeniul recreerii, dezvoltării naturii, culturii (muzee, teatre, patrimoniu) şi evenimente. 66

70 Scopul implicării acestor actori este pentru a desăvârşi: capacitatea de a elabora instrumente de acţiune, prin intermediul unui sistem selectiv (necesar a defini ce elemente constituie viziunea sau ce nu aparţine viziunii de dezvoltare a turismului); crearea unei baze de comunicare vaste şi motivarea actorilor de a se implica în furnizarea de informaţii şi investirea de resurse financiare, materiale, timp; creşterea cunoştinţelor între actorii implicaţi în turism cu privire la ofertele fiecăruia; descentralizarea potenţială de la managementul central către entităţi consultative formale sau grupuri de lucru; etc. Propunerea noastră este de a alcătui o platformă consultativă pentru problemele de turism şi agrement, din care să facă parte principalii actori din sectorul turismului, mediului şi reprezentanţi ai altor sectoare conexe implicate în dezvoltarea durabilă a teritoriului vizat Planificarea şi managementul capacităţii de suport, calitate şi integrare într-un sistem general de monitorizare Pentru sprijinirea procesului de dezvoltare a turismului este necesară crearea unui sistem credibil de informare, care să ofere un răspuns la diferite întrebări legate de politica de dezvoltare. Este, aşadar, esenţială elaborarea unui sistem adecvat de informare şi monitorizare. Calitatea produsului turistic şi a destinaţiei turistice este, în mare măsură, determinată de mediul natural, cultural şi social. şi totuşi, chiar aceste elemente sunt cele mai vulnerabile. În plus,este necesară integrarea unui sistem de evaluare cu privire la capacitatea de suport şi calitate Monitorizare şi colectarea datelor Este foarte important ca toate organismele de management al zonei protejate să colecteze şi să furnizeze date exacte, cu conţinut clar şi actualizate periodic. Un program pentru măsurarea gradului de utilizare publică a zonei protejate trebuie să conţină date exacte în ceea ce priveşte managementul zonei, protecţia resurselor naturale, operaţiuni de întreţinere şi servicii pentru vizitatori. Aceasta cu atât mai mult cu cât utilizarea publică a datelor referitoare la zonele protejate este importantă pentru toţi actorii locali. Se impune crearea unui sistem integrat de monitorizare, cum ar fi: monitorizarea numărul de turişti(înnoptări şi excursii), gradul de satisfacţie al vizitatorilor, chestionare care să reflecte gradul de vizibilitate şi imaginea destinaţiei, studii privind impactul comunicării şi diseminării informaţiilor, evaluarea nevoilor şi nivelului de satisfacţie al grupurilor-ţintă... În plus, trebuie să ne asigurăm ca evaluarea activităţilor de turism (volum şi impact) să fie exactă, cât mai completă posibil şi dacă datele sunt comunicate printr-o modalitate eficientă Capacitatea de suport Capacitatea de suport este utilizată în contextul unui turism durabil. Este adesea propusă ca metodă de evaluare a gradului intensităţii dezvoltării turismului ce poate fi suportat de o destinaţie turistică ţinând cont de caracteristicile economice, ecologice şi sociale ale respectivei destinaţii. În literatura de specialitate, a fost formulată o definiţie interesantă a acestui concept: Numărul maxim de vizitatori ce pot fi întâlniţi în acelaşi timp în destinaţia turistică, fără a cauza efecte negative asupra valorilor fizice, economice şi socio culturale ale societăţii / comunităţii şi fără a cauza o scădere (considerabilă) a nivelul de satisfacţie al vizitatorilor. 5 5 A se vedea Clivaz, Hausser & Michelet în Sistemul de monitorizare în turism bazat pe conceptul capacităţii de suport. Cazul Parcului Regional Naţional Pfyn Finges Elveţia document de lucru al Institutului de Cercetare Finnish Forest 2, articol pe internet. 67

71 Ultima parte a definiţiei, în mod deosebit, oferă un instrument unic pentru măsurarea şi monitorizarea capacităţii de suport, deoarece satisfacerea vizitatorilor, printre altele, este strâns legată de calitatea serviciilor furnizate, iar calitatea poate fi măsurată într-un mod simplu. În managementul destinaţiei, la întrebarea simplă cât de mult înseamnă prea mult? nu se poate răspunde uşor. O destinaţie este o identitate dinamică pe care sectorul public trebuie să o adapteze constant funcţie de posibilităţile de care dispune şi de impulsurile la care reacţionează. Alegerile trebuie făcute împreună cu actorii locali, dar în timpul acestui proces de alegere a răspunsurilor şi reacţiilor la elementele externe se poate întâmpla să se depăşească limita anterioară a capacităţii de suport. De exemplu, o destinaţie poate primi mai mulţi vizitatori şi, în acelaşi timp, să ofere condiţii mai bune de viaţă când are proiectat un plan corespunzător de management al traficului. Acest plan de trafic poate fi util atât turiştilor cât şi localnicilor. Datorită complexităţii politicii de dezvoltare şi managementului, capacitatea de suport trebuie să evolueze de la un concept unic (limită a numărului maxim de vizitatori pe care îl poate primi un areal la un moment dat) către un sistem de informare / monitorizare care vine în sprijinul procesului decizional. Acest sistem de monitorizare este bazat pe indicatori cu funcţie de semnalizare, prin intermediul cărora să se identifice problemele cât mai repede posibil. Deoarece destinaţiile sunt diferite, acest sistem de monitorizare este unic pentru fiecare dintre ele. O zonă de munte nu este la fel ca un oraş cultural, iar o zonă umedă diferă de o destinaţie turistică estivală cu plajă. Din acest motiv, sistemul de monitorizare trebuie să fie proiectat în mod special pentru zona în cauză. Se va ţine cont permanent de indicatorii de mediu, de cei sociali şi culturali, astfel încât interesele tuturor actorilor implicaţi şi ale regiunii propriu-zise să fie bine echilibrate şi teritoriul să se poată dezvolta. Pentru destinaţia vizată, am calculat în primul rând indicele de aglomerare WES 6 pentru a avea o primă imagine asupra impactului turismului din regiune. Exerciţiul a fost făcut pentru oraşul Tulcea pe tot parcursul anului (Tabelul a), oraşul Tulcea sezonul aprilie septembrie (Tabel b) şi comuna Crişan - sezonul aprilie septembrie (Tabel c). Valorile privind populaţia şi numărul de turişti pentru Tulcea au fost preluate de la Institutul Naţional de Statistică Raportul Anual TABELUL a Capacitatea de suport şi indicele de aglomerare pentru oraşul Tulcea (date statistice utilizate pentru anul 2007 anual (evaluare WES ) Numărul de locuitori ai Municipiului Tulcea x 365 zile Numărul de înnoptări turişti rezidenţiali Numărul de turişti rezidenţiali (= nopţi /media duratei de şedere) Numărul de zile petrecute de turişti rezidenţiali (înnoptări turişti rezidenţiali + număr de vizitatori) Număr de excursionişti (estimat) Total zile turism Index de aglomerare (%) (număr total de zile turistice x 100/numărul de locuitori x 365 zile) 1,94 6 Indicele de aglomerare WES este un instrument pentru evaluarea numărului de vizitatori în regiune, comparativ cu totalul populaţiei. În acest calcul, noi comparăm toţi factorii pe o bază zilnică. Populaţia locală este prezentă în Delta Dunării 365 zile (număr de locuitori x 365 zile) Sunt prezenţi turişti locali : număr de nopţi + număr de vizitatori Interpretarea indexului de aglomerare este următoarea: de exemplu 1,9% - dacă luăm un grup de 100 locuitori, avem un grup de 1,9 turişti (rezidenţi şi excursionişti). Cu alte cuvinte: populaţia creşte cu 1,9% datorită turismului. 68

72 TABELUL b Capacitatea de suport şi indicele de aglomerare pentru oraşul Tulcea in sezon 1 aprilie - 30 septembrie (evaluare WES ) Numărul de locuitori ai Municipiului Tulcea x 183 zile Numărul de înnoptări turişti rezidenţiali Numărul de turişti rezidenţiali (= nopţi /media duratei de şedere) Numărul de zile petrecute de turişti rezidenţiali (înnoptări turişti rezidenţiali + număr de vizitatori) Număr de excursionişti (estimat) Total zile turism Index de aglomerare (%) (număr total de zile turistice x 100/număr de locuitori x 183 zile) 3,9 (a): Aprilie - Septembrie = 183 zile TABELUL c Capacitatea de suport şi indicele de aglomerare pentru Comuna Crişan in sezon 1 aprilie - 30 septembrie (WES, 2008) Numărul de locuitori Comunei Crişan x 183 zile Numărul de înnoptări turişti rezidenţiali Numărul de turişti rezidenţiali (= nopţi /media duratei de şedere) Numărul de zile petrecute de turişti rezidenţiali (înnoptări turişti rezidenţiali + număr de vizitatori) Număr de excursionişti (estimat) Total zile turism Index de aglomerare (%) (număr total de zile turistice x 100/număr de locuitori x 183 zile) 78,77 (a): Aprilie - Septembrie = 183 zile Concluzionăm prin afirmaţia că impactul turismului, calculat conform principiilor indicelui de aglomerare în Delta Dunării, în comparaţie cu impactul populaţiei, este nesemnificativ şi variază de la 1,94% în oraşul Tulcea pe toată perioada anului până la 78,77% (estimativ 7 ) în comuna Crişan, pe durata perioadei de vârf a sezonului. Pentru a putea continua evaluarea capacităţii de suport, este necesar să elaborăm un chestionar privind satisfacţia vizitatorilor, pentru evaluarea impactului turismului în regiune şi calitatea serviciilor aşa cum e percepută de către excursionişti, atât pentru a informa populaţia locală cât şi pentru utilizatori. În cadrul acestui chestionar propus vor fi incluse următoarele aspecte: evaluarea produsului natural; evaluarea produsului cultural; evaluarea produsului complementar; evaluarea comunicării; evaluarea generală a calităţii. Pot fi adresate următoarele întrebări: o Cât de satisfăcut sunteţi de facilităţile de cazare din Delta Dunării? o Cât de satisfăcut sunteţi de serviciile şi ospitalitatea furnizată în zona Deltei Dunării? o Cât de satisfăcut sunteţi de informaţiile turistice furnizate în zona Deltei Dunării? o Cât de satisfăcut sunteţi de aspectele de mediu a zonei Delta Dunării? 7 A se vedea valorile pentru comuna Crişan trebuie luat ca un exemplu de calcul, din moment ce nu avem informaţii despre numărul de înnoptări, număr de excursionişti care vizitează numai comuna Crişan (cu cele trei localităţi: Crişan, Mila 23 şi Caraorman). 69

73 Prezentăm, mai jos, un exemplu de chestionar prin care se evaluează gradul de satisfacţie a vizitatorului. MODEL DE CHESTIONAR Cât de mulţumit sunteţi de condiţiile de cazare in zona Deltei Dunării? Numărul spaţiilor de cazare Varietatea spaţiilor de cazare Calitatea spaţiilor de cazare Impresie generală Foarte satisfăcut Satisfăcut Parţial satisfăcut Nesatisfăcut În cazul în care aţi optat pentru rubricile Parţial satisfăcut sau Nesatisfăcut vă rugăm detaliaţi:.. Cât de mulţumit sunteţi de serviciile oferite in zona Deltei Dunării şi de ospitalitatea locală? Serviciile oferite la cazare Serviciile oferite în restaurante şi în alte locaţii de catering Serviciile oferite în magazinele locale Ospitalitatea populaţiei locale Impresie generală Foarte satisfăcut Satisfăcut Parţial satisfăcut Nesatisfăcut În cazul în care aţi optat pentru rubricile Parţial satisfăcut sau Nesatisfăcut va rugam detaliaţi:.. Cât de mulţumit sunteţi de informaţiile turistice oferite in zona Deltei Dunării? Locaţia centrului /biroului turistic Orele de funcţionare a centrului/biroului turistic Foarte satisfăcut Satisfăcut Parţial satisfăcut Nesatisfăcut Acurateţea informaţiilor oferite de personalul local al centrului / biroului de 70

74 informare turistică Accesul la informare turistica prin intermediul broşurilor, adreselor de internet Impresie generală În cazul în care aţi optat pentru rubricile Parţial satisfăcut sau Nesatisfăcut va rugam detaliaţi:.. Cât de mulţumit sunteţi în privinţa aspectului mediului înconjurător în Delta Dunării? Foarte satisfăcut Satisfăcut Varietatea traseelor în Delta Dunării Numărul speciilor ce pot fi văzute în Delta Dunării Aspectul vizual al malurilor Dunării Aspectul vizual al canalelor Alte aspecte: vă rugăm menţionaţi:. Impresie generală Parţial satisfăcut Nesatisfăcut În cazul în care aţi optat pentru rubricile Parţial satisfăcut sau Nesatisfăcut vă rugăm detaliaţi: 71

75 Etichete ecologice Prin aderarea României la Uniunea Europeană in 2007, adoptarea de măsuri şi instrumente strategice oferite de UE a devenit foarte importantă şi necesară, cu scopul de a asigura o calitate crescută a mediului înconjurător, atât pentru cetăţenii români cât şi pentru vizitatorii străini. Unul dintre aceste instrumente este eco-etichetarea europeană, o certificare ce ia în considerare tot ciclul de viaţă al unui produs sau serviciu, reducând impactul negativ asupra mediului, oferind posibilitatea obţinerii unei eficienţe mai ridicate şi stabilind standarde ecologice de nivel european pentru hoteluri, pensiuni şi terenuri de campare, mai ales pentru cele amplasate în arii protejate şi în parcuri naturale. Etichetele ecologice oferă un sprijin important pentru integrarea unei destinaţii în reţeaua europeană a turismului durabil. Eticheta ecologică europeană pentru servicii de cazare pentru turişti, de exemplu, a fost creată cu scopul de a recompensa serviciile de cazare şi turiştii care respectă mediul. Este un mod de a marca o bună performanţă ecologică şi oferă o siguranţă a calităţii pentru turiştii care aleg o anumită structură. Majoritatea clienţilor caută o cazare cu efecte pozitive asupra sănătăţii lor şi mulţi dintre ei doresc un sejur care să respecte mediul. Studiul german Holiday Travel and Environment 2005 a arătat că până la două treimi dintre turişti se aşteaptă ca agenţia lor de voiaj, touroperatorul, stațiunea sau structura de cazare să respecte mediul în activităţile lor. 51% dintre turişti aleg structuri care respectă mediul, în timp ce 84% dintre ei preferă un mediu necontaminat pentru destinaţia lor. Efectele pe care locaţiile de cazare pentru turişti le pot avea asupra mediului înconjurător sunt împărţite în funcţie de importanţă : efecte foarte importante - electricitate - căldura - apă - resturi menajere efecte importante - agenţi chimici şi de curăţare - resturi de mâncare - ambalaje şi obiecte de unică folosinţă mai puţin importante - zgomot şi miros - emanaţii în aer si deversări în apă - gunoi depozitat haotic - transport Un exemplu este sistemul de certificare dezvoltat de către Asociaţia de Ecoturism din România, care atestă nivelul ridicat al respectului pentru mediu şi al serviciilor unui tur-operator sau ale unei pensiuni. Există deja pensiuni turistice din Delta Dunării care ar putea obține eticheta ecologică, pentru folosirea energiei electrice provenind din surse regenerabile, reducerea debitului apei la robinete, tratamentul corect al apelor reziduale, dar și pentru oferta de produse alimentare locale și biologice. Deși costurile acestor servicii sunt mai mari decât cele pentru sistemele convenționale de alimentare cu apă sau energie, acestea pot fi amortizate destul de ușor. Numărul persoanelor dispuse să plătească mai mult pentru sejururile eco este relativ mare, conform unor studii 20% din turiștii proveniți din Anglia sunt dispuşi să plătească cu până la 20% mai mult pentru produse ecoetichetate. De asemenea, oferim şi exemplul etichetei Green Key, care reprezintă o etichetă ecologică pentru turism promovată de către Fundaţia pentru Educaţia privind Mediul Înconjurător (FEMI sau FEE). FEE este un ONG dedicat educaţiei privind mediul înconjurător şi derulează 5 campanii internaţionale: Green Key şi Blue Flag pentru care grupul ţintă îl constituie turiştii ; Şcolile ecologice, Tineri Reporteri ai Mediului şi Să învăţăm ce e pădurea, având ca grup-ţintă copiii. 72

76 Scopul managementului mediului şi al conceptului de Green Key este de a reduce consumul de resurse prin introducerea unei metode sistematice de lucru. La nivel general, managementul mediului este alcătuit din 5 componente principale: o politică ecologică a afacerii, formulată astfel încât să exprime viziunea asupra activităţilor ecologice; o analiză asupra felului în care afacerile influenţează mediul înconjurător şi aceasta devine punctul de pornire în întocmirea unei liste a locurilor şi modalităţilor în care este afectat mediul; obiective ecologice care descriu felul în care afacerea intenţionează să se desfăşoare conform politicii de mediu ; un plan de acţiune care să precizeze paşii si acţiunile pe care afacerea intenţionează să îi facă pentru a îndeplini obiectivele de mediu ; un raport al activităţilor desfăşurate şi-a atins afacerea scopurile propuse? In România, autoritatea competentă responsabilă cu aplicarea etichetei UE este Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, ce poate furniza informaţii despre procedura de obţinere a etichetei, distribuie documentaţia necesară şi este responsabilă cu verificările înainte de certificarea oficială. Scopul aplicării criteriilor de acordare a etichetei ecologice este de a limita impactul asupra mediului. Aceste criterii promovează, cu precădere: reducerea consumului de energie, reducerea consumului de apă, reducerea cantităţii de deşeuri generate, favorizarea utilizării resurselor regenerabile şi a substanţelor mai puţin dăunătoare mediului, promovarea comunicării şi educaţiei în domeniul protecţiei mediului Importanţa managementului calităţii Importanţa managementului calităţii are o strânsă legătură cu calitatea serviciilor oferite de către furnizori astfel încât vizitatorii să fie satisfăcuţi de-a lungul şederii într-o destinaţie. Aspectul calitativ este foarte important datorită unei strânse relaţii între experienţa pozitivă avută şi decizia de a reveni sau nu în această zonă, de a o recomanda familiei, prietenilor, Acesta este motivul pentru care este important să definim un sistem de clasificare, luând în calcul următoarele aspecte bazate pe eticheta Green Key : o managementul mediului ; o informarea vizitatorilor ; o implicarea personalului ; o reducerea consumului de apă ; o curăţenie si spălare ; o deşeuri menajere ; o reducerea consumului de energie ; o alimentaţie ; o climat interior ; o administraţie ; o activităţi de ecologizare ; o zone de parcare si parcuri. 73

77 4.3. Planificarea şi managementul dezvoltării unui produs durabil Pentru a crea un produs turistic atractiv, durabil, natural şi cu valenţe culturale este nevoie de o natură cât mai bine conservată şi atrăgătoare, de un peisaj interesant, de un patrimoniu cultural de valoare şi de sprijinul unui serviciu de calitate. Trebuie întreprinse activităţi care să asigure o ofertă de produse de calitate durabilă Planificare şi operare în spiritul conservării mediului O planificare judicioasă şi acţiunile care să ţină seama de conservarea valorilor naturale îi pot face pe localnici şi vizitatori mult mai conştienţi de valorile-cheie şi pot demonstra tuturor vizitatorilor angajamentul managementului unei arii protejate în planul protecţiei şi conservării mediului. Accentuăm următoarele principii: Nevoia de zonare Este importantă dezvoltarea unui plan al zonei care să includă şi legăturile cu zonele protejate adiacente/înconjurătoare, alocarea pe zone şi căi de acces. Arealul trebuie să fie împărţit în zone, fiecare cu profilul său de activitate. În anumite zone sunt acceptate unele activităţi cu potenţial de poluare. Sunt necesare trasee de turism de calitate, pentru a face legătura între zone. În acest sens, este în curs de desfăşurare procesul de zonare a Deltei Dunării, pe principii de recreere şi turism, prin implicarea unui consorţiu subcontractat de către WWF în cadrul proiectului Delta Dunării o poartă naturală către Europa. Ecologie şi economie în armonie., cu sprijinul actorilor locali. Managementul vizitatorilor Pentru a stimula efectele pozitive şi a le limita pe cele negative asupra turismului trebuie să existe un control şi o organizare în ceea ce priveşte fluxurile de turişti. Scopul este de a îndepărta presiunea ce există pe zonele vizitate de prea mulţi turişti în acelaşi timp, de a limita numărul problemelor legate de deşeuri, eroziune, trafic aglomerat. La început, managementul turiştilor a fost aplicat în zonele de importanţă naturală şi istorică pentru a limita efectul negativ asupra faunei şi florei, asupra clădirilor istorice, obiectelor sau siturilor de patrimoniu. Exemplu de aplicabilitate : zona este deschisă publicului doar între anumite ore, au acces doar grupurile organizate, este necesară solicitarea din timp a unui ghid, există un orar de rezervări, De asemenea, managementul vizitatorilor poate fi aplicat şi într-o destinaţie. De exemplu, un oraş poate avea un sistem corespunzător de semne indicatoare, poate asigura sisteme de rezervări în avans, poate promova anumite trasee, transportul public către anumite zone ale oraşului, zone de parcare, În Delta Dunării ne propunem să promovăm explorarea Deltei Dunării in ritm lent. Pentru atingerea acestui obiectiv ne concentrăm pe : crearea de trasee mai scurte pentru a putea trăi experienţa fără să fie nevoie să se străbată distanţe lungi şi fără să fie nevoie de bărci motorizate; acele trasee mai scurte trebuie să facă legătura între punctele majore de interes din preajma comunităţilor cu potenţial turistic ; traseele mai lungi vor rămâne valabile pentru tour operatori şi alţi agenţi de turism care organizează şederi pe perioade mai lungi bărci de capacitate mică, pentru care este necesară obţinerea de permise; 74

78 crearea de trasee de circulaţie pentru a minimiza impacturile asupra integrităţii arealului, dar care să se găsească în vecinătatea oraşelor mai mari şi a comunităţilor cu posibilităţi de cazare; interzicerea accesului cu bărci de mare viteză cu excepţia localnicilor şi a serviciilor sociale speciale, ţinând cont de zonarea turistică propusă; traficul cu viteză sporită să fie permis numai pe canalele principale. În cadrul proiectului menţionat mai sus ( Delta Dunării o poartă naturală către Europa ) este prevăzut a se realiza, în perioada următoare (ianuarie iunie 2009), un studiu privind managementul fluxurilor de turişti Planificare şi operare in spiritul conservării valorilor culturale Patrimoniul cultural al unei regiuni include toate urmele activităţilor umane descoperite în mediul înconjurător, ce reprezintă surse de informaţii de neînlocuit privind viaţa şi ocupaţiile oamenilor din diferite epoci şi dezvoltarea aptitudinilor artistice şi tehnice de-a lungul timpului. Deoarece monumentele, siturile şi obiectivele culturale sunt adevărate valori pentru o regiune, administrarea şi integrarea lor în circuite turistice trebuie planificate pe termen lung. Monumentele şi siturile culturale sunt surse de experienţe emoţionale şi estetice unice, din acest motiv conservarea şi utilizarea activă a patrimoniului unei regiuni reprezintă, pentru societatea modernă, un câştig. Pe lângă natură şi peisaj, siturile istorice ale judeţului Tulcea, obiectivele arhitectonice ci trăsături specifice arealului, colecţiile din muzee şi case memoriale, practicile culturale moştenite şi care continuă să existe în interiorul unor comunităţi (ceremonii, ritualuri, evenimente tradiţionale, limba vorbită, experienţele de viaţă, etc.), patrimoniul cultural în general acea resursă fragilă şi limitată, ameninţată cu deteriorarea sau pierderea iremediabilă datorită nu doar scurgerii timpului, dar şi marilor transformări economico-sociale trebuie administrat şi valorizat eficient. Pentru protejarea patrimoniului cultural ar trebui urmate câteva direcţii : păstrarea autenticităţii ; oferirea de beneficii comunităţilor-gazdă şi asigurarea unei motivaţii în vederea menţinerii practicilor culturale şi de patrimoniu ; respectarea drepturilor, intereselor, valorilor şi a stilului de viaţă al gazdelor (comunităţile implicate în activităţi de turism) ; consultarea comunităţii locale înainte de dezvoltarea sau realizarea unor modificări importante în structura economico-socială. Trebuie întreprinse următoarele acţiuni: prevederea, în primul rând, a unor facilităţi şi servicii de turism care pot aduce beneficii pentru condiţiile de viaţă ale localnicilor; protecţia şi utilizarea patrimoniului construit prin: o păstrarea caracterului construcţiilor existente, o păstrarea stilului local şi materialelor specifice zonei (acoperişuri din stuf, case văruite, anticipare de granturi.), o acordarea unei atenţii deosebite locaţiei (in concordanţă cu mediul înconjurător), o implicarea actorilor locali în găsirea unor soluţii arhitecturale contemporane; îmbunătăţirea nivelului de cunoştinţe prin forme contemporane de educaţie, tehnologie şi explicaţii personalizate funcţie de cererea specifică; susţinerea instruirii şi angajării de ghizi locali si interpreţi de limbi străine; alocarea unui procent semnificativ din venituri pentru protecţia, conservarea şi prezentarea locaţiilor si conştientizarea turiştilor in ceea ce priveşte aceste alocări; asigurarea distribuţiei şi vânzării produselor meşteşugăreşti în beneficiul comunităţii locale; concentrarea pe lanţul de valori turistice din interiorul regiunii diminuarea volumului serviciilor importate; încurajarea consumului de produse alimentare locale; 75

79 încurajarea comunităţii locale în menţinerea sau restabilirea practicii de organizare a festivalurilor culturale (folclorice), tradiţiilor sau evenimentelor şi chiar implicarea in restaurarea clădirilor din patrimoniului local Dezvoltarea senzitivă a infrastructurii şi serviciilor Soluţia este asigurarea de servicii care răspund cel mai bine nevoilor turiştilor, minimizând în acelaşi timp efectele negative. Pentru servicii cum ar fi cazare, informaţii, transport cât şi siguranţă, ca şi agenţi de protecţie şi pază, oferim câteva posibile direcţii. Necesitatea unor facilităţi şi servicii construite eficient Construirea de facilităţi şi servicii trebuie să ia în considerare următoarele condiţii: înălţimea si greutatea trebuie să fie proporţională cu vegetaţia şi topografia zonei, trebuie să se încadreze ca stil arhitectural şi materiale de construcţie folosite în peisajul înconjurător; o să se axeze pe cazări la localnici, B&B,. ; o să se axeze pe hotelurile cu maxim 70 de camere; facilităţi şi servicii construite astfel încât să minimizeze utilizarea şi producţia de apă, energie, deşeuri, ape uzate, zgomot, lumină si alte tipuri de emisii; promovarea facilităţilor de cazare de tip eco-lodge, care au impact scăzut asupra mediului şi funcţionează intr-o manieră responsabilă faţă de natură, susţinând totodată conceptul explorează Delta Dunării într-un ritm lent, precum şi concentrarea activităţilor turistice pe turismul recreaţional şi rezidenţial de scurtă durată; materialele trebuie sa fie de origine locală, potrivite zonei si care sa implice o mentenanţă redusă; utilizarea de noi tehnologii. In ceea ce priveşte cazarea, accentuăm ideea de continuitate a diversificării ofertei in ceea ce priveşte hotelurile, hotelurile plutitoare, bărcile, campingurile, pensiunile si taberele de tineret. Necesitatea de primire personalizată Ne concentrăm pe centre de turişti care pot asigura următoarele activităţi: sistem centralizat de rezervări care sa aibă prevăzute si facilităţi de rezervare pentru oferte mai mici; centralizarea tuturor informaţiilor legate de destinaţie într-un centru de turişti, cu accent pe informare si sensibilizare,... (informare privind destinaţia versus interpretarea informării) (a se vedea şi exemplul Centrul Eco-Turistic Tulcea); expoziţii; plimbări si activităţi planificate; cursuri şi zile cu tematică/instruirea localnicilor ca ghizi; pachete educaţionale pentru tineri, grupuri, şcoli, - diverse tipuri de informaţii; hărţi, planuri de drumuri, trasee turistice,.. Un centru turistic nu oferă numai informaţie ci trebuie să trezească interesul vizitatorilor pentru natură, cultură si posibilităţi recreaţionale şi respectul faţă de mediul înconjurător. Semnalizarea prin indicatoare, primirea personalizată si alte informaţii şi interpretări pot fi folosite spre a influenţa comportamentul turistului, sprijinind astfel şi procesul de management al zonei, spre exemplu prin protejarea mediilor fragile. Centrele turistice reprezintă investiţii majore in zonele protejate şi asigură o gamă largă de informaţii, interpretări, securitate şi servicii de recreere. Trebuie sa fim conştienţi de pericolul ca aceste centre să nu-şi poată desfăşura activitatea datorită unei localizări deficitare, proiectării expirate, semnalizării neadecvate, întreţinerii precare. Centre suplimentare de informare sunt permise în zonele cele mai frecventate. Dacă discutăm despre un număr semnificativ de centre turistice in cele mai vizitate 76

80 locaţii, ar trebui să ne îndreptăm atenţia spre abordarea a diferite tematici pentru fiecare centru turistic astfel încât sa fie complementare între ele şi să ridice nivelul experienţei turistice. Cele mai bune centre turistice sunt localizate în zonele cele mai atractive pentru turişti şi îndeplinesc mai multe funcţii. Ele ar trebui să atragă turiştii in clădire, să îi convingă să consulte materialele de informare şi să părăsească centrul mai bine informaţi în ceea ce priveşte zona protejată în sine. Multe centre conţin, de asemenea, spaţii comerciale şi restaurante, asigurând servicii utile turiştilor şi surse importante de venit unui parc protejat sau unui areal. În plus, centrele de informare turistică pot dezvolta oportunităţi pentru turiştii prezenţi de a juca un rol pozitiv in managementul arealului (prin apartenenţa la Grupurile de Prieteni, asigurând donaţii programelor-ţintă sau prin asigurarea de asistenţă personală angajaţilor). Transport şi infrastructură Infrastructura de transport trebuie să asigure accesul comunităţilor şi turiştilor. Totuşi, în cazul Deltei Dunării acest lucru semnifică transport motorizat ce poate avea următoarele efecte negative: zgomot (pentru localnici şi turişti), poluare, agitarea vieţii sălbatice; distrugerea vegetaţiei; efecte negative asupra calităţii apei. Politicile de zonare ar trebui să se ocupe de problemele de transport cum ar fi: tipuri de vehicule şi limite de viteză, organisme de control; folosirea transportului public pentru a ajunge in zonele protejate; semnalizarea / balizarea rutelor de navigaţie şi de vizitare, pentru diferite categorii de ambarcaţiuni, in conformitate cu zonarea turistică propusă şi cu reglementările de navigaţie in vigoare; acordarea unei atenţii deosebite la crearea şi plasarea unor indicatoare. Necesitatea unui număr ridicat de agenţi de protecţie Ar trebui să existe un număr mare de agenţi de protecţie in Delta Dunării, angajaţi în special din rândul localnicilor din Deltă. Aceşti agenţi trebuie să se ocupe de protecţia arealului şi implementarea unui plan de management. De asemenea, trebuie să acţioneze pentru a reduce nivelul pescuitului ilegal si distructiv. Agenţii nu numai controlează dar reprezintă elementul de legătură dintre autorităţi, comunitate şi turişti. Pe lingă angajarea unui număr corespunzător de agenţi, este necesar, in acelaşi timp, a asigura pregătirea acestora in scopul responsabilizării pentru funcţia pe care o deţin de protecţie şi control in arealul Deltei Dunării. Gestionarea eficientă a activităţii depuse de agenţii de pază trebuie organizată ţinând cont de zonarea turistică Planificarea şi managementul comunicării Există o cerere de informare foarte mare, care nu este încă satisfăcută corespunzător. Comunicarea se axează pe traducerea mesajului corect către grupurile-ţintă selectate, printr-o alegere corespunzătoare a canalelor de distribuţie. Strategia de comunicare care trebuie implementată trebuie să sprijine alegerile strategice descrise anterior. Produsul turistic variat, cu punctele sale forte, trebuie să fie făcut cunoscut şi, de asemenea, trebuie creată o imagine între grupurile-ţintă interesate. Această imagine trebuie elaborată printr-o politică de comunicare specifică şi eficientă. 77

81 Strategia de comunicare trebuie dezvoltată pe baza a trei elemente: comunicarea către şi cu grupurile-ţintă, obiectivele comunicării şi instrumentele de comunicare. O atenţie deosebită trebuie acordată politicii integrate de marketing orientată atât spre vizitator dar şi spre întregul sector de turism. Activităţile-cheie includ activităţile de comunicare, planificate într-o manieră coerentă funcţie de poziţionarea pe piaţă, şi aici ne referim la campaniile de promovare şi comunicare pe pieţele prioritare (piaţa europeană), programele de comunicare în presă, marketingul on-line, participarea la târguri, expoziţii, etc... Grupurile de comunicare ţintă sau actorii sunt, de exemplu, acele persoane pe care dorim să le atragem, dar şi persoane fizice, grupuri, organizaţii, autorităţi guvernamentale implicate într-un fel sau altul în procesul de dezvoltare a turismului în Delta Dunării sau care sunt influenţaţi de turismul in acest areal sau care îşi pot exercita influenţa într-un fel sau altul asupra turismului. Aceşti actori aşteaptă din ce în ce mai mult ca interesele lor şi/sau aşteptările să le fie luate in considerare. Obiectivele de comunicare au in vedere rezultatele spre care tindem prin acţiunile noastre de comunicare. De fiecare dată trebuie să ne întrebăm la ce rezultat vrem să ajungem când distribuim un anumit tip de comunicare. Evident, tonul, cadrul şi combinaţia de elemente de comunicare (mix-ul de comunicare) pentru fiecare campanie vor fi diferite total, in funcţie de obiectivele descrise mai sus şi de grupurile vizate. Pentru a putea comunica în mod eficient, o destinaţie trebuie să posede instrumente de comunicare adecvate, permiţând unei organizaţii să abordeze toţi actorii in cea mai bună manieră posibilă. Aceste afirmaţii ne orientează către următoarele posibilităţi: Trei posibile obiective Mijloace de comunicare corespunzătoare A informa Informarea consumatorilor prin: o conştientizare o cunoaşterea ofertei de produse o învăţarea modului de utilizare Stilul corporativ, instituţional - publicitate / PR / publicitate gratuită - broşuri publicitare / website / excursii in familie - parteneriate (joint ventures) A motiva Schimbarea atitudinii consumatorului prin: o construirea unei imagini o schimbarea percepţiilor (negative/pozitive) Târguri/seminarii/workshop-uri website/broşuri de buzunar A stimula luarea unei atitudini / A acţiona Determinarea consumatorului de : o a transmite formulare înapoi, sau bilete de rezervare în cazul unor nemulţumiri, o a cumpăra de probă, o a repeta experienţa, în cazul unor experienţe satisfăcătoare, o a fi stimulat să recomande destinaţia, produsul, locaţia, o Newsletter campanie de promovare 78

82 Instrumentele de comunicare sunt diverse: publicitate (anunţuri publicitare, spoturi TV şi radio, ), publicaţii şi materiale editate, campanii de marketing direct, website, prezentări (workshop-uri, târguri, seminarii cu vânzări, călătorii de familiarizare, ), publicitate gratuită, Fiecare instrument are propriile avantaje şi dezavantaje şi este mai mult sau mai puţin potrivit în a manipula anumite grupuri-ţintă sau pentru atingerea unor anumite obiective. Este o problemă de echilibrare a celor trei elemente de comunicare (grupuri-ţintă, obiective şi instrumente) cât mai bine posibil într-un buget acceptabil. Trebuie să luăm în considerare faptul că potenţialul de creştere a bugetului este limitat. Prin urmare, este bine să verificăm dacă anumite acţiuni individuale pot fi suportate prin acţiuni comune de economisire de fonduri. Eforturile de comunicare ar trebui evaluate în mod regulat, astfel încât să se îmbunătăţească în mod continuu (conform sistemului de monitorizare propus). În special pentru Delta Dunării trebuie realizate: o comunicare de nivel susţinut. Turismul durabil poate fi folosit drept etichetă în vederea promovării destinaţiei ca potenţial PR: patrimoniu UNESCO / sit RAMSAR / sit Natura 2000; o colaborarea între actori este esenţială, astfel încât impactul comunicării să fie cât mai mare pe piaţă; o comunicare concentrată, în primul rând, pe crearea imaginii Deltei Dunării, prin urmare oferind informaţii în ceea ce priveşte: o stilul de construcție potrivit, o importanţa folosirii imaginilor potrivite (pelican, zone umede, cultură, folclor), o crearea de imagini reprezentative prin intermediul canalele existente; crearea unei breşe de comunicare cu diferite grupuri-ţintă, cu accent pe sensibilizare. Informaţia trebuie transmisă, nivelul de înţelegere trebuie accentuat, incluzând aici şi educarea turiştilor (potenţiali) prin: o dezbaterea problemelor de mediu într-un dialog deschis şi pozitiv cu clienţii, personalul, autorităţile, furnizorii, organizaţiile şi cu alte persoane interesate, o răspunsul la solicitările de informare în ceea ce priveşte activităţile ecologice din zonă, o încurajarea unui comportament responsabil printre turişti informându-i despre patrimoniul local, mediu şi viaţa comunităţii locale, o ofertă de informaţii diversificată în ceea ce priveşte activităţile ecologice (broşuri, întâlniri); în ceea ce priveşte grupurile ţintă, există o concentrare mare pe piaţa europeană şi pe persoane fizice şi intermediari (un nu turismului de masă = tour-operatori de nişă / agenţii de turism / intermediari). 79

83 CAPITOLUL 5: TURISMUL DURABIL SI IMPORTANTA PARTENERIATULUI. FINANTARE Industria turismului şi turismul durabil Industria turismului şi a călătoriilor reprezintă, pe plan mondial, cel mai dinamic sector de activitate şi cel mai important generator de locuri de muncă. Din punct de vedere economic, turismul reprezintă sursa principală de redresare a economiilor naţionale, regionale şi locale, care deţin resurse turistice şi aplică politici de exploatare durabilă a acestora. De asemenea, turismul reprezintă o piaţă sigură a forţei de muncă şi asigură redistribuirea forţei de muncă disponibilizate din sectoarele economice restructurate. În plus, turismul reprezintă şi un mijloc activ de instruire, educare şi formare atât a personalului activ în turism cât şi a populaţiei locale, contribuind astfel la creşterea nivelului de civilizaţie şi educaţie. Prin efectul multiplicator pe care îl are, turismul reprezintă elementul dinamizant al sistemului economic global / naţional / regional / local, generând o cerere specifică de bunuri şi servicii care antrenează o creştere în sfera producţiei acestora şi contribuind, în acest mod, la diversificarea structurii sectoarelor economiei locale. Prin contribuţia turismului la creşterea economică şi socială a unei zone, se ajunge la atenuarea dezechilibrelor regionale şi locale, zonele rurale fiind cele mai avantajate datorită creşterii veniturilor comunităţilor prin activităţile de turism. La nivel mondial, sporeşte atenţia acordată dezvoltării unui turism durabil, mai ales în acele zone în care resursele naturale, culturale, patrimoniale şi de altă natură au fost ameninţate prin dezvoltarea necontrolată a unor proiecte de investiţii. Se discută foarte mult şi în diferite contexte referitor la efectele impactului negativ al supradezvoltării asupra tradiţiilor şi modului local de viaţă al unor populaţii şi comunităţi locale. Încă din anul 1992, summit-ul de la Rio de Janeiro a oferit cadrul unui dialog extins asupra necesităţii dezvoltării unui turism durabil şi responsabil, ca fundament al unei dezvoltări economice de succes. Conceptul a fost dezvoltat 10 ani mai târziu, la reuniunea la vârf de la Johannesburg, prin Planul de Implementare adoptat, cu referiri directe la turism. Necesitatea aplicării conceptului de turism durabil a sugerat, încă de atunci, că numai aşa se poate veni în întâmpinarea nevoilor turiştilor, se poate contribui la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a rezidenţilor şi se poate conserva capacitatea de dezvoltare a unui areal pentru generaţiile viitoare. Un număr tot mai mare de factori implicaţi, sub o formă sau alta, în activităţile de turism devin conştienţi de efectele provocate de dezvoltarea turistică a unui areal, de impactul activităţilor turistice asupra ambientului şi populaţiei. În ultimele două decenii, în plan mondial, s-a urmărit ca dezvoltarea turismului să se realizeze echilibrat, în conformitate cu standardele ce garantează păstrarea balanţei ecologice şi evitarea suprasolicitării resurselor. Impactul asupra unei destinaţii turistice este dat de: - cadrul natural şi varietatea produsului turistic; - existenţa unei infrastructuri generale, care să asigure circulaţia, accesul şi informarea; - prezenţa unor structuri turistice de cazare, alimentaţie publică, agrement, care să ofere servicii de calitate. Datorită faptului că cele mai multe activităţi de turism se desfăşoară pe teritoriul unor localităţi / comunităţi, este necesar atunci când trasăm strategia de dezvoltare a regiunii să avem în vedere atitudinea şi reacţiile rezidenţilor, interesele de afaceri, dar nu în ultimul rând şi nevoile turiştilor / vizitatorilor. Autorităţile regionale şi locale responsabile pentru managementul resurselor naturale este necesar a coopera în acest sens. Numai prin dezbatere, consultare şi colaborare a tuturor factorilor interesaţi de dezvoltarea unei regiuni se poate răspunde la multitudinea de întrebări, cum ar fi: Cum poate fi susţinută industria turismului în zonă? Ce înseamnă, de fapt, turismul durabil pentru un anumit areal? Pe ce se bazează industria turismului într-o anume zonă? 80

84 Consiliul Mondial pentru Călătorii şi Turism (WTTC), în studiile întreprinse, a arătat că România reprezintă una din ţările centrale şi est-europene în care se aşteaptă o creştere deosebită a numărului de turişti în următorii 10 ani. Impactul activităţilor de turism se va resimţi la toate nivelurile socio-economice şi va fi influenţat de condiţiile oferite investitorilor, dinamismul şi durabilitatea acţiunilor locale şi regionale, trasarea politicilor specifice şi încheierea parteneriatelor public-privat viabile. Este necesară şi trebuie susţinută concentrarea pe investiţii în reabilitarea facilităţilor existente, pentru diferenţierea României şi a zonelor cu potenţial turistic în raport cu competitorii. Un factor de diferenţiere este reprezentat de cultură şi valorile patrimoniale, de tradiţiile şi obiceiurile locale, de patrimoniul natural Turismul şi dezvoltarea regională Turismul este o industrie care poate completa industriile regionale existente, poate relansa economiile şi poate crea locuri de muncă, în special pentru tineri. Teritoriile regionale pot oferi vizitatorilor o gamă diversă de experienţe personale prin participarea la activităţile de turism propuse de regiunea-gazdă. Foarte multe ţări utilizează turismul pentru a sprijini dezvoltarea regională. Turismul ajunge să fie promovat chiar şi de regiuni mai sărace pentru a stăvili depopularea, pentru a crea locuri de muncă şi pentru a sta la baza modernizării infrastructurii. Strategiile care translatează investiţiile din regiunile de centru către cele periferice contribuie într-o manieră deosebit de importantă la dezvoltarea echilibrată a Europei (exemplele sunt Irlanda de Vest şi Portugalia, care au beneficiat din proiectele pe turism finanţate prin programele regionale de sprijin). Cele mai multe ţări au propriile strategii de dezvoltare aplicabile la nivel regional. În acelaşi timp, însă, turismul poate accelera declinul regiunilor periferice, prin atragerea populaţiei locale către locurile de muncă situate în staţiuni de renume (exemple Cipru şi Turcia, în care s-a făcut simţită depopularea din anumite zone rurale, prin migrarea localnicilor către zonele intens vizitate de turişti). Planificarea în domeniul turismului la scară regională este importantă, deopotrivă, în deciziile autorităţilor publice dar şi ale agenţilor privaţi, cu scopul de a identifica zonele ce oferă oportunităţi de dezvoltare în turism, de a formula politicile regionale specifice, de a dezvolta direcţiile de acţiune care să promoveze integrarea turismului în toate obiectivele regionale. În ciuda intensificării promovării unor atracţii turistice în arealele regionale, majoritatea vizitatorilor internaţionali preferă foarte rar să rămână mai mult de o zi în afara graniţelor marilor oraşe turistice sau a obiectivelor relevante. În consecinţă, este necesar a găsi cele mai bune căi de a intensifica promovarea aspectelor atractive ale arealelor regionale şi de a motiva turiştii astfel încât aceştia să rămână mai mult în zona vizată. Autorităţile regionale pot crea condiţiile optime pentru dezvoltarea turismului şi pot, în aceeaşi măsură, să profesionalizeze serviciile de turism furnizate de către o regiune, prin acţiuni de formare a unor grupuri centrale de lucru, prin planificare teritorială şi reglementare în domeniul urbanismului regional, prin planificarea dezvoltării infrastructurii şi măsuri pentru a promova investiţiile şi afacerile în zonă. În termenii a ceea ce oferă, turismul prezintă două forme produse şi servicii şi este prin însăşi natura sa dependent de resursele umane şi de factorii locali. Autorităţile locale şi regionale sunt preponderent implicate în dezvoltarea turismului, din moment ce acestea intervin în: - definirea unei imagini generale (a unei evaluări reale) asupra potenţialului şi perspectivelor industriei de turism într-o regiune; determinarea scalei de dezvoltare a turismului, deoarece se află în contact direct atât cu operatorii, cât şi cu utilizatorii finali; - integrarea în planurile de dezvoltare de la toate nivelele a cerinţelor sectorului de turism în termenii asigurării infrastructurii, a facilităţilor şi strategiilor pentru cooptarea comunităţilor locale; - asigurarea balanţei dintre cerere şi ofertă în sectorul turismului, prin utilizarea informaţiilor oferite de birourile pentru forţa de muncă, operatorii locali, companiile de turism din regiune, în cadrul unui dialog permanent între sectoarele public şi privat; 81

85 - crearea unor locuri de muncă şi a unor oportunităţi de formare în cadrul propriilor instituţii administrative, prin care staff-ul propriu să fie implicat în coordonarea activităţii de turism la nivel regional; - determinarea tipului şi scalei de dezvoltare durabilă a turismului la nivel local şi regional. Autorităţile locale şi regionale trebuie să aibă o bună cunoaştere a factorilor geografici şi socioculturali şi a caracteristicilor specifice unui areal cu potenţial turistic, elemente vitale în determinarea tipului de turism ce poate fi dezvoltat într-o regiune sau într-o destinaţie particulară, concentrând acţiunile pe formele alternative de turism care utilizează cel mai bine calităţile specifice ale destinaţiei respective. Tot autorităţile locale şi regionale sunt entităţile ce pot determina măsura de dezvoltare a turismului, optând pentru turismul durabil cu impact scăzut asupra resurselor ce se bazează pe acele produse şi servicii locale care sunt oferite de comunităţile locale, contribuind astfel la dezvoltarea unor localităţi. Pentru a face turism la standarde competitive, este esenţial ca numeroşii actori locali să stabilească reţele în cadrul cărora să dezvolte competenţe şi capacităţi. Autorităţile publice regionale pot sprijini dezvoltarea şi menţinerea unor produse pe termen lung şi pe baze durabile. Cooperarea la nivel regional este foarte importantă, atât autorităţile regionale cât şi industria de turism trebuie să promoveze împreună valorile regiunii sau destinaţiei. Această cooperare trebuie, în acelaşi timp, să încurajeze dialogul între sectoarele public şi privat Turism durabil în Delta Dunării şi în judeţul Tulcea Într-un studiu de piaţă, efectuat în cadrul proiectului Development of schemes for regional development programmes la nivel naţional, a fost foarte bine subliniată o anume tendinţă a turismului în România:... aici se vinde (încă) orice, pentru oricine, afirmaţie care aduce încă o dată în discuţie necesitatea aplicării unor politici de marketing în turism pe termen lung şi a branding-ului de ţară / regiune / zonă sau destinaţie turistică. Dacă până acum strategia de turism a fost dictată de la nivel naţional, încercându-se doar o promovare la nivel zonal, de acum încolo trebuie aplicată o strategie la nivel regional, concentrată pe punerea în valoare a potenţialului unei regiuni / zone, prin alegerea nişelor corespunzătoare de turism, crearea unei identităţi turistice a zonei şi menţinerea / sprijinirea nişei alese, prin conjugarea tuturor eforturilor, publice şi private. La nivelul Regiunii Sud-Est, posibilităţile de dezvoltare se concentrează pe potenţialul din zona litorală şi Delta Dunării, acestea fiind zone unice în ţară şi permiţând atragerea turiştilor români şi străini, implicând o angajare semnificativă a forţei de muncă şi contribuind decisive la economia regiunii. În planurile de dezvoltare pentru judeţul Tulcea, la fel ca şi în cel al Regiunii de Dezvoltare Sud Est, dezvoltarea turismului reprezintă un obiectiv primordial, fiind o potenţială sursă de creştere economică importantă. Pentru atingerea acestui obiectiv trebuie întreprinse o serie de acţiuni şi măsuri atât în domeniul infrastructurii private (capacităţi de cazare şi alimentaţie publică), cât şi în domeniul infrastructurii publice (conservarea şi reabilitarea obiectivelor de interes turistic şi cultural, modernizarea infrastructurii de acces către zonele turistice şi îmbunătăţirea infrastructurii de mediu), precum şi în domeniul dezvoltării serviciilor şi resurselor umane din turism şi asigurarea unui marketing integrat, la nivel profesional. În mediul concurenţial existent astăzi, strategia în domeniul turismului trebuie să contribuie la crearea unui mediu favorabil investiţiilor. Turismul este o întreprindere pluridisciplinară care are nevoie de o strategie novatoare, specifică sectorului, stabilită cu concursul responsabililor la nivel operaţional, care să ofere viziunea, acel model capabil să orienteze producţia şi comercializarea produselor şi serviciilor turistice. Delta Dunării constituie una dintre cele mai importante regiuni turistice din România, prin originalitatea peisajului (relief, apă, vegetaţie, faună, populaţie şi aşezări umane). Fauna deltei este alcătuită dintr-o mare varietate de specii acvatice şi terestre, sedentare sau migratoare. Rezervaţia Biosferei Delta Dunării se află pe locul 5 între zonele umede ale planetei şi pe locul 2 82

86 în Europa, iar ca importanţă ecologică teritoriul ocupă locul al treilea în lume. Vestigiile arheologice situate în spaţiul de contact al Dunării cu Podişul Dobrogean, monumentele istorice, de arhitectură şi de artă, muzeele şi obiectivele culturale completează atracţiile turistice ale Deltei Dunării. Turismul poate reprezenta o ameninţare importantă la conservarea mediului şi la procesul ecologic-cheie al ecosistemului Deltei Dunării. Există, deja, un nivel înalt al turismului non-durabil in deltă, care pune presiune pe sistemul natural (de exemplu numărul de pescari sportivi, infrastructura de turism, clădirile dizgraţioase şi casele de oaspeţi ridicate greşit în locuri necorespunzătoare din punct de vedere al necesităţii conservării frumuseţilor naturale, ambarcaţiunile locuite, bărcile cu motoare puternice care circulă cu mare viteză pe canalele foarte înguste, etc.). Se poate spune că s-a înregistrat o intensificare a acestor activităţi periculoase în ultimii ani şi se aşteaptă ca acest proces distrugător să continue şi mai rapid. Comunităţile locale nu beneficiază de vreun profit din dezvoltarea turismului, ci dimpotrivă, se simt uitate în afara procesului de decizie privind dezvoltarea viitoare a activităţilor turistice. Pentru comunităţile locale este foarte dificil să concureze cu industria turistică şi cu noile investiţii şi oferte in turism. Pentru populaţia locală, produsele de pe teritoriul deltei oferă stilul de viaţă. De exemplu, pescuitul care este foarte important, sau creşterea unor animale în gospodăriile proprii, cultivarea legumelor şi fructelor, strângerea unor produse (plante medicinale, stuf, broaşte uneori neesenţiale) au, toate, valoare economică locală. Dezvoltarea activităţilor de turism pe raza Deltei Dunării şi judeţului Tulcea trebuie să ţină seama de principiile durabilităţii turismului, printre care: minimizarea impactului activităţilor turistice asupra mediului natural, în vederea obţinerii durabilităţii ecologice, contribuind astfel la conservarea şi păstrarea elementelor naturale, cu întoarcerea unei părţi a veniturilor obţinute prin turism la aria protejată; minimizarea impactului negativ al activităţilor turistice necontrolate asupra comunităţilor locale şi membrilor ei, în vederea obţinerii durabilităţii sociale; dezvoltarea acelor forme de turism care nu perturbă viaţa de zi cu zi a populaţiei destinaţiei turistice; evitarea apariţiei situaţiilor conflictuale în relaţia cu comunitatea locală; minimizarea impactului negativ al activităţii turistice asupra culturii, tradiţiilor, obiceiurilor comunităţilor locale, în vederea obţinerii durabilităţii culturale; dezvoltarea unui turism capabil să determine menţinerea autenticităţii şi individualităţii culturilor locale şi evitarea saturării acestor culturi locale cu influenţe externe; maximizarea beneficiilor economice, aduse prin dezvoltarea turismului, la nivelul localnicilor, în vederea obţinerii durabilităţii economice a comunităţilor; educaţia, pregătirea, informarea, ca procese ce stau la baza dezvoltării turismului; educarea turistului cu scopul înţelegerii şi aprecierii impactului provocat de acesta, în vederea îmbunătăţirii atitudinii personale în ceea ce priveşte protecţia mediului şi reducerea impactului; dezvoltarea unei componente ecologic-educative pentru vizitatori, localnici, administraţia locală, populaţia mediului rural şi urban, etc.; coordonarea locală; participarea comunităţii locale şi consultarea acesteia referitor la dezvoltarea turistică durabilă, populaţia constituind un factor de decizie activ Propuneri pentru destinaţia turistică Delta Dunării şi judeţul Tulcea Delta Dunării reprezintă o destinaţie specială, prin caracteristicile sale (patrimoniu natural universal). Pe termen scurt, se va acorda o importanţă crescută dezvoltării şi diversificării oportunităţilor de turism în raport de cererea turiştilor (turism în natură, activităţi de recreere şi relaxare, activităţi de educare şi informare, turism cultural, etc.) În Capitolul 2 am prezentat analiza situaţiei curente pentru destinaţia Delta Dunării. Pentru ca judeţul Tulcea să devină un judeţ ales ca destinaţie finală de un număr din ce în ce mai mare de vizitatori este necesară concentrarea resurselor şi eforturilor pe următoarele domenii: - infrastructura de transport şi de acces; - infrastructura de primire; - reabilitarea obiectivelor culturale şi de patrimoniu; - protejarea resurselor naturale; 83

87 - informare şi comunicare; - educare şi formare; - antreprenoriat; parteneriate public-privat. In capitolele 3 si 4 am evidenţiat viziunea şi factorii critici de succes pentru strategia de turism durabil în Delta Dunării (cu posibilitatea de a fi extinsă pentru întreg teritoriul nord-dobrogean), dar şi planul de acţiuni necesar a fi întreprinse pentru implementarea acestei strategii. Vom relua, succint, recomandările pentru destinaţia turistică Delta Dunării, făcute pe baza evaluării situaţiei curente: axarea pe organizarea preponderentă a activităţilor de turism recreaţional, secundar pe turismul comercial şi profesional; în cadrul turismului recreaţional, prioritatea va fi acordată turismului organizat şi neorganizat de scurtă durată, cu cazare la destinaţia finală; concentrarea prioritară pe piaţa externă (europeană) de turism, secundar pe piaţa internă; potenţial insuficient valorificat pentru practicarea formelor tradiţionale de turism (odihnă, relaxare, itinerant) dar şi pentru forme specializate (pescuit sportiv, turism cultural, religios, ştiinţific), turism rural, cure heliomarine, birdwatching, foto safari, etc.; pentru turiştii europeni, dezvoltarea programelor pentru turismul cultural şi de patrimoniu, turismul de peisaj, diversificarea activităţilor de petrecere a timpului liber la destinaţie (plimbări cu barca, activităţi sportive în aer liber, etc.); explorarea Deltei într-o manieră lentă, ţinând cont de necesitatea protejării patrimoniului natural şi a valorilor culturale şi de patrimoniu, a respectării comunităţilor, mediului şi tradiţiilor locale; concentrarea pe turismul de nişă; planificarea şi managementul cadrului instituţional, pentru atenuarea conflictelor de interese si pentru coordonarea activităţilor de turism la nivelul întregului judeţ: o necesar a organiza un advisory group pentru turism şi recreere, din reprezentanţi ai tuturor stakeholders locali pe modelul grupului de lucru organizat în cadrul proiectului; o colaborare, parteneriate public-privat; o transparenta in luarea deciziilor, începând cu faza de concepere si propunere a proiectelor necesare dezvoltării turistice în conformitate cu prevederile strategiei. planificarea şi managementul capacităţii de suport; o necesar a introduce un instrument (chestionar, de exemplu) prin care să fie evaluată capacitatea de suport, pe baza satisfacţiei vizitatorului; planificare şi management pentru un sistem integrat de monitorizare; o controlul şi organizarea fluxurilor de vizitatori, o controlul şi reglementarea transportului în aria protejată, planificare şi management al resurselor o reducerea şi optimizarea utilizării resurselor naturale, în special apa, o reducerea şi optimizarea consumului de energie, o gestiunea deşeurilor, planificarea şi managementul comunicării.... Pentru ca Delta Dunării să devină o destinaţie unică este necesară concentrarea acţiunilor pe câteva direcții strategice, prezentate intr-un tabel anexat acestui document Importanţa parteneriatului pentru atingerea obiectivelor propuse Parteneriatele sunt foarte importante pentru furnizarea unor proiecte comune, cu rezultate tangibile şi valoare economică mare, şi asta în special în domeniul turismului. Nici un turist nu utilizează serviciile şi produsele oferite de către un singur producător. Turistul va utiliza căile de 84

88 transport şi acces din regiunea respectivă, va dormi în hotelurile investitorilor, va lua mesele in diferitele restaurante ale unor proprietari privaţi, va vizita obiectivele şi comunităţile regiunii şi va cumpăra cu siguranţă obiectele tradiţionale decorative realizate de un meşteşugar local în atelierul său. Toate acestea contribuie la sporirea calităţii experienţei pe care turismul o trăieşte în regiunea de destinaţie. Turistul se va simţi mai mult ca acasă atunci când descoperă, în zona în care se află, că regiunea - şi aici autorităţile regionale, dar şi actorii locali au un rol important - are o infrastructură bine organizată, servicii şi produse de calitate, oferite într-o manieră coerentă. Toate acestea vor face ca şederea vizitatorului în arealul de destinaţie să fie bine structurată, facilă, simplă, fără bariere. Această cerinţă trebuie să stea la baza proiectelor ce vor deriva din planul strategic al judeţului Tulcea în ceea ce priveşte dezvoltarea turismului. Pentru a da acest sentiment oricărui turist ce vizitează Delta Dunării şi judeţul Tulcea, este absolut necesar ca reprezentanţii diferitelor nivele de guvernare, organizaţiile şi actorii, toţi cei implicaţi în proiectele de dezvoltare, să devină conştienţi şi să participe în toate etapele de dezvoltare a turismului pentru destinaţia Delta Dunării şi judeţul Tulcea. Mai mult, toţi aceşti factori cu competenţe în turism trebuie să realizeze că numai prin cooperare, şi nu prin competiţie deschisă unul împotriva altuia, este posibil să se ajungă la crearea unei infrastructuri de turism coordonată coerent, atrăgând astfel mai mulţi turişti în zonă şi contribuind cu o valoare adăugată la dezvoltarea judeţului. Aşadar, se desprinde nevoia de implementare a principiului partenerial, care trebuie să fie axul central în procesul de dezvoltare a propunerilor de proiecte pentru această zonă. Partenerii care trebuie să se alăture şi să colaboreze îndeaproape pentru implementarea strategiei de turism a Judeţului Tulcea pot fi (şi aici am avut drept model grupul de lucru alcătuit în cadrul proiectului, ca posibilă propunere de organizare a unui grup sau comitet local, care să se întrunească şi să se consulte pe marginea oricărei iniţiative de dezvoltare a turismului): Consiliul Judeţean Tulcea Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării Comisia Naţională a României pentru UNESCO / Comitetul Naţional Român Omul şi Biosfera Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Tulcea Institutul Naţional Delta Dunării World Wide Fund Programul Dunăre-Carpaţi Asociaţia pentru Ecoturism din România Asociaţia Internaţională Prietenii Naturii şi filiala sa din România Ministerul pentru IMM-uri, Comerţ, Turism şi Profesii liberale; reprezentanţii locali şi regionali ai Ministerului Asociaţia Prom Tour Delta Asociaţia Danube Delta Tourism ANTREC Societatea Ornitologică din România Filiala Tulcea Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea Primăria Tulcea Biroul Dunării primăriile comunelor pe teritoriul cărora se desfăşoară activităţi de turism 2 reprezentanţi (unul pentru zona Delta Dunării şi unul pentru zona continentală a judeţului) Camera de Comerţ hoteluri - 2 reprezentanţi (ai hotelurilor mici şi mari) pensiuni 1 reprezentant restaurante 1 reprezentant Agenţia de Dezvoltare Regională Biroul Tulcea Comitetul de Bazin al Deltei Dunării, organizat in conformitate cu Directiva Cadru Apa Investitori... Deşi se poate afirma că unii dintre potenţialii parteneri menţionaţi mai sus nu sunt, încă, organizaţi în structuri reprezentative, totuşi este necesar a iniţia un astfel de parteneriat, cu selectarea acestor parteneri, pentru o participare proactivă în cadrul unor propuneri de proiecte viitoare. 85

89 În mod ideal, o unitate sau organizaţie va trebui să fie înfiinţată prin selectarea acestor parteneri, şi va trebui să acţioneze ca organism central de comunicare şi punct de coordonare şi organizare a parteneriatului regional, pentru diferitele proiecte ce vor face parte din programul de dezvoltare a turismului pe întreg arealul judeţului Tulcea. Această unitate de coordonare va trebui să se constituie în promotorul aspectelor legate de turismul local şi regional. Unitatea va avea datoria să furnizeze tuturor partenerilor următoarele: informaţii esenţiale asupra oricăror noi iniţiative de proiecte şi asupra evoluţiei proiectelor existente în regiunea vizată; să coordoneze proiectele în care judeţul Tulcea este partener activ; să coordoneze studiul asupra unor potenţiale investiţii în domeniul turismului; să înainteze propuneri pentru a îmbunătăţi legislaţia; să colecteze ideile, propunerile de dezvoltare în turism şi, în acelaşi timp, nemulţumirile din teren; să stabilească un sistem de monitorizare pentru fluxurile de turişti din judeţ Finanţare pentru dezvoltarea turismului durabil Privitor la posibilităţile de finanţare a oricăror iniţiative locale şi regionale, putem afirma că există numeroase resurse disponibile la nivel european şi naţional, care să cofinanţeze ideile de proiect în domeniul dezvoltării turismului durabil. Deşi cu ani în urmă Uniunea Europeană nu aloca fonduri specifice pentru dezvoltarea regională a turismului, industria de turism alături de multe alte activităţi economice şi sociale a putut beneficia de numeroase scheme de sprijin în directă legătură cu dezvoltarea regională, printre care cele mai importante au fost INTERREG (Iniţiativa Comunitară pentru Cooperare Transeuropeană pentru Dezvoltare Echilibrată), URBAN (Cadrul de sprijin pentru Dezvoltare Urbană Durabilă), LEADER (Iniţiativa Comunitară pentru acţiuni de dezvoltare a economiei rurale), FSE (Fondul Social European)şi altele. În România, fondurile alocate de Uniunea Europeana pentru dezvoltarea turismului, pana in anul 2007, au fost cele de pre-aderare, prin intermediul diferitelor programe. Programul SAPARD a sprijinit dezvoltarea turismului in mediul rural si in zonele periurbane. Programul PHARE a sustinut dezvoltarea durabila a turismului sau a zonelor turistice. Posibilitati de finantare a activitatilor turistice prin fondurile europene post-aderare: Restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural, precum si crearea/modernizarea infrastructurilor conexe. Se regaseste in: Programul Operational Regional, Axa 5, domeniul major de interventie 5.1. Proiectele eligibile vizează: restaurarea, protecţia şi conservarea patrimoniului cultural, naţional sau internaţional. Alocarea financiara indicativa este de circa 235 milioane euro. Beneficiarii eligibili sunt: autoritati publice centrale si locale, ONG-uri, unitati de cult, parteneriat intre autoritati ale administratiei publice locale, parteneriat intre autoritati ale administratiei publice locale si ONG. Licitatia de proiecte a fost deschisa si va continua pana la consumarea integrala a fondurilor alocate. "Crearea, dezvoltarea si modernizarea infrastructurii turistice pentru valorificarea sustenabila a resurselor naturale si cresterea calitatii serviciilor". Se regaseste in: Programul Operational Regional - Axa 5, domeniul de interventie 5.2 Finanţează: dezvoltarea turismului bazată pe resursele naturale (turism montan, turism de tip spa, litoral, eco-turism etc.), reabilitarea/modernizarea/extinderea structurilor de cazare plus anexe. precum si a infrastructurii turistice. Beneficiarii eligibili sunt autorităţile publice centrale si locale, microintreprinderilor si IMM-urile cu 86

90 activităţi in domeniul turismului, ONG-uri. Sumele totale disponibile pentru finantare sunt de 29 milioane euro pentru 2007 si 35 milioane euro pentru Promovarea potentialului turistic si infiintarea infrastructurii necesare in vederea cresterii atractivitatii Romaniei ca destinatie turistica". Se regaseste in: Programul Operational Regional, Axa 5, domeniul de interventie 5.3 Sume alocate: 13,3 milioane euro pentru 2007 si 16,3 milioane pentru Pe toata perioada: 150 milioane euro. Finanţează: a) Crearea unei imagini pozitive a României ca destinaţie turistică prin definirea şi promovarea unui brand turistic naţional. Beneficiar este Departamentul de Turism din Ministerul pentru IMM, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale. Guvernul a aprobat, deja, o Hotărâre de Guvern pentru a demara proiectul. Bugetul alocat Programului anual de marketing si promovare turistica pentru anul 2008 este de 7 milioane euro, din care 2 milioane euro pentru crearea brandului turistic. b) Dezvoltarea si consolidarea turismului domestic prin promovarea unor produse specifice si destinatii, precum si prin alte activitati de marketing. Beneficiarii sunt ONG-uri cu activitate in domeniul turismului si parteneriate intre organizatii. c) Infiinţarea /reabilitarea Centrelor de Turism, Informare si Promovare (TIPC). Pot primi finantare activitatile de modernizare, reabilitare si consolidare a centrelor, achizitia de echipamente, inclusiv IT, realizarea unei baze de date nationale pentru Centrele de turism. Beneficiar eligibil: Departamentul de Turism din Ministerul pentru IMM, Comert, Turism si profesii liberale. "Incurajarea activităţilor turistice" este o măsură cuprinsă in Programul National de Dezvoltare Rurală - măsura Prin urmare, esta valabila numai pentru mediul rural. Potrivit acestui program, se va oferi sprijin financiar pentru crearea si promovarea unui turism competitiv in zona rurala, a unor retele rurale care sa furnizeze si sa promoveze serviciile turistice, implicand, totodata, si participarea activa a populatiei rurale si indeosebi a tinerilor si femeilor. Sprijinul maxim acordat va fi de pana la Euro / beneficiar / 3 ani, in scopul incurajarii infiintarii si dezvoltarii microintreprinderilor. Programele operaţionale şi-au deschis, aşadar, cererile de propuneri. Propunerile legate de turism trebuie să fie abordate prin prisma parteneriatelor, pentru a creşte calitatea propunerilor şi şansele de aprobare, aşa cum am subliniat mai sus. În cadrul Programului Operaţional Regional, axa prioritară 5 Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului (practic, 15% din bugetul alocat POR) este dedicată dezvoltării turismului, prin intermediul celor trei domenii de intervenţie pe care le menţionăm încă o dată: 5.1. Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural; crearea şi modernizarea infrastructurilor conexe; 5.2. Crearea, dezvoltarea şi modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale cu potenţial turistic; 5.3. Valorificarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare pentru creşterea atractivităţii regiunilor României ca destinaţii turistice. În afara de POR, există celelalte programe operaţionale (pe Competitivitate Economică, Transport, Resurse Umane, pe Dezvoltare Rurală) în care dezvoltarea turismului poate fi finanţată direct sau indirect (de exemplu, pe domeniul formării antreprenorilor). Direcţionat către arealul Delta Dunării este şi programul de sprijin iniţiat de către Guvernul României, intitulat Dezvoltarea integrată si echilibrată a zonei turistice Delta Dunării şi litoralului Mării Negre. Comisia Europeană lansează, la anumite intervale, programe de subvenţii, fie pentru societăţile care activează în domeniul turismului, fie pentru administraţiile locale, cu scopul de a stimula dezvoltarea destinaţiilor turistice de excelenţă în plan european. Obiectivul general al unui astfel de program este de a atrage atenţia asupra valorii, diversităţii, caracteristicilor destinaţiilor turistice europene, precum şi de a promova o creştere economică în arealele vizate, in vederea asigurării coeziunii sociale, culturale şi de mediu. 87

91 Problema atragerii acestor fonduri este, de cele mai multe ori, legată de chestiuni organizaţionale şi nu de conţinut, iar aici ne întoarcem la propunerea de a crea o platformă locală. În această etapă, se ridică probleme referitoare la organizarea şi funcţionarea acestei platforme, astfel: - leadership-ul cine va fi liderul în organizarea acestei platforme? - cum va funcţiona acest organism? - cum se va asigura cooperarea cu actorii locali? - care sunt sursele de finanţare? - logistică, resurse. Pentru a atrage granturi europene şi finanţări din fondurile structurale este foarte util să avem o astfel de organizaţie interinstituţională care să sprijine dezvoltarea coerentă a unor aplicaţii de interes comun pentru toate părţile implicate. De asemenea, cu scopul de a spori şansele pentru o evaluare pozitivă în ceea ce priveşte un proiect finanţabil pe fonduri europene, trebuie să fie demonstrat impactul regional. Numai prin crearea unor parteneriate viabile există şansa de a obţine fonduri ale Uniunii Europene. Datorită potenţialului de creştere în turism, investitorii din orice colţ al lumii sunt interesaţi să contribuie la dezvoltarea acestui sector. Cu precădere în anumite state europene, piaţa turistică este considerată a fi o piaţă saturată. Astfel, proprietarii de hoteluri, de exemplu, sunt dispuşi să investească peste hotare în acest sector cu o creştere dintre cele mai accelerate pe plan mondial. Există, adesea, în anumite regiuni, facilităţi oferite companiilor străine care doresc să investească, dar, la fel, şi birocraţie în cadrul unor departamente guvernamentale sau regionale care ajunge să frâneze dezvoltarea investiţiilor internaţionale. Investitorii privaţi vor vedea mult mai multe posibilităţi de a investi atunci când potenţiala lor intervenţie intr-un areal sau altul este parte a unui program care oferă sprijin şi care este coordonat în cadrul unui parteneriat extins, constituit din entităţi publice şi private. Dacă investiţia publică din cadrul programului de dezvoltare este finanţată prin fonduri europene, atunci investitorii vor fi şi mai mult atraşi. Organizarea unor parteneriate va îmbunătăţi şansele de finanţare publică şi privată, prin crearea unui efect dublu pentru un interes comun. 88

92 CAPITOLUL 6: PRIORITĂTI IN DEZVOLTAREA TURISMULUI DURABIL ÎN DELTA DUNĂRII 6.1. Necesitatea zonării teritoriului R.B.D.D. Acest capitol, redactat după perioada de implementare și finalizarea proiectului de parteneriat CJT ARBDD WES Belgia, respectiv in mai 2009, va sublinia atât direcțiile strategice necesar a fi urmărite în dezvoltarea turismului în Delta Dunării cât și acțiunile propuse a fi întreprinse pe arealul vizat. La baza propunerilor ce vor fi formulate în acest capitol s-a aflat studiul comandat de către World Wide Fund for Nature / Programul Dunăre Carpați, în cadrul proiectului Danube Delta a natural gateway to Europe. Ecology and economy in harmony, și întreprins de Asociația de Ecoturism din România și firma de consultanță Détente. Studiul, intitulat Recreation and tourism zoning strategy for the Danube Delta Biosphere Reserve reprezintă un instrument pentru conservarea naturii și dezvoltarea locală a comunităților situate pe teritoriul Rezervației Biosferei Delta Dunării. Studiul menționat creează premisele unei abordări integrate, prin intermediul căreia obiectivul de conservare a patrimoniului natural nu este in contradicție cu procesul de dezvoltare, ci devine parte integrantă a dezvoltării. Turismul devine, astfel, elementul central care stimulează atât procesul de conservare și protecție a mediului cât și dezvoltarea socio-economică durabilă. Principiile utilizate în creionarea acestei viziuni integrate sunt: 1. conservarea naturii este parte a întregului și este integrată chiar de la început in planificarea activității de (eco)turism; 2. definirea poziției unice a destinației Delta Dunării, ca un întreg, pe piața europeană se bazează pe deplin pe definirea și implementarea pozițiilor unice de vânzare a fiecărei zone situate pe teritoriul DD; 3. comunitățile locale sunt plasate in centrul planificării pentru fiecare zonă, ținând cont de faptul că acestea reprezintă elemente - cheie în procesul de dezvoltare a R.B.D.D. Turismul a fost denumit adesea motorul dezvoltării pentru Delta Dunării. Totuși, trebuie să ținem cont de faptul că Delta Dunării este un areal unic pentru patrimoniul mondial, menționat în diferite studii ca fiind al doilea teritoriu, după Insulele Galapagos, din punct de vedere al importanței biodiversității. Atunci, ne punem întrebarea de ce să nu poziționăm întregul sector de turism din arealul RBDD în cadrul acestei poziții unice de marketing, de ce să nu promovăm tot acest teritoriu ca destinație de excelență a turismului verde / ecoturismului? Când există o astfel de oportunitate oferită de un patrimoniu natural de excepție, de ce să nu o fructificăm? Suntem conștienți de faptul că o astfel de abordare implică un efort deosebit din partea celor două sectoare, public și privat, în ceea ce privește unul dintre cele mai dificil de schimbat elemente, mentalitatea și maniera de a întreprinde o afacere, ținând cont in permanență de administrarea durabilă a resurselor și de conservarea acestora. Studiul menționat mai sus identifică 8 zone majore diferite ce acoperă Delta Dunării, după criterii care au avut la bază doi factori importanți, și anume: - situația existentă a turismului și agrementului (utilizare și dezvoltare) în zona abordată; - principalul element natural / cultural ce stă la baza unei experiențe de calitate, pe care fiecare zonă o poate oferi, ținând cont de poziționarea unică pe piață a fiecărei zone. La baza metodei de zonare a teritoriului RBDD a stat analiza experiențelor dominante ale vizitatorilor, cu scopul de a promova o anume viziune de dezvoltare și a defini câteva obiective care să vizeze atât asigurarea unor șanse reale de conservare a mediului natural cât și dezvoltarea locală a comunităților. Pentru o mai bună înțelegere a situației curente au fost definite și două concepte specifice: 89

93 - punctele de acces pe teritoriul RBDD, existente sau potențiale și punctele in care turiștii pot fi redirecționați spre alte destinații (hub); există 3 locații majore ce pot fi considerate punctele de acces către Delta Dunării, și anume TULCEA, MURIGHIOL și JURILOVCA. - structura şi tipul vizitatorului / turistului. Cele opt zone identificate sunt: TULCEA CHILIA LETEA CRIŞAN SULINA - SFÂNTU GHEORGHE MURIGHIOL JURILOVCA CORBU Fiecare din cele 8 zone nu trebuie să fie abordată doar ca o arie geografică distinctă care să ofere posibilitatea desfăşurării unui anume tip de activitate. In fiecare zonă, alte câteva experienţe şi activităţi diverse pot avea loc, dar ceea ce este foarte important este ca fiecare tip de activitate desfăşurată şi promovată pe aria respectivă, alături de tipul infrastructurii corespunzătoare, să întărească caracterul definitoriu al zonei, contribuind astfel la creionarea unui profil distinct al fiecărei zone. Cât priveşte cele 18 arii protejate ale RBDD, deşi acestea sunt incluse în diferite zone din cele 8 definite prin studiul realizat de A.E.R. si Détente, aceste arii îşi vor păstra statutul şi nu vor fi permise nici un fel de activităţi de turism sau agrement dacă nu vor fi stipulate reglementări speciale in planurile de management ale Rezervaţiei. 90

DIRECTIVA HABITATE Prezentare generală. Directiva 92/43 a CE din 21 Mai 1992

DIRECTIVA HABITATE Prezentare generală. Directiva 92/43 a CE din 21 Mai 1992 DIRECTIVA HABITATE Prezentare generală Directiva 92/43 a CE din 21 Mai 1992 Birds Directive Habitats Directive Natura 2000 = SPAs + SACs Special Protection Areas Special Areas of Conservation Arii de Protecţie

More information

Press review. Monitorizare presa. Programul de responsabilitate sociala. Lumea ta? Curata! TIMISOARA Page1

Press review. Monitorizare presa. Programul de responsabilitate sociala. Lumea ta? Curata! TIMISOARA Page1 Page1 Monitorizare presa Programul de responsabilitate sociala Lumea ta? Curata! TIMISOARA 03.06.2010 Page2 ZIUA DE VEST 03.06.2010 Page3 BURSA.RO 02.06.2010 Page4 NEWSTIMISOARA.RO 02.06.2010 Cu ocazia

More information

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru Proiect nr. 154/323 cod SMIS 4428 cofinanțat de prin Fondul European de Dezvoltare Regională Investiții pentru viitorul dumneavoastră. Programul Operațional

More information

VISUAL FOX PRO VIDEOFORMATE ŞI RAPOARTE. Se deschide proiectul Documents->Forms->Form Wizard->One-to-many Form Wizard

VISUAL FOX PRO VIDEOFORMATE ŞI RAPOARTE. Se deschide proiectul Documents->Forms->Form Wizard->One-to-many Form Wizard VISUAL FOX PRO VIDEOFORMATE ŞI RAPOARTE Fie tabele: create table emitenti(; simbol char(10),; denumire char(32) not null,; cf char(8) not null,; data_l date,; activ logical,; piata char(12),; cap_soc number(10),;

More information

Dezvoltarea Durabilă a Turismului în Centrele Urbane. Sustainable Tourism Development in Urban Centers

Dezvoltarea Durabilă a Turismului în Centrele Urbane. Sustainable Tourism Development in Urban Centers Dezvoltarea Durabilă a Turismului în Centrele Urbane Sustainable Tourism Development in Urban Centers Asistent univ. OGÂRLACI ELENA MONICA Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir Facultatea de Management

More information

GRAFURI NEORIENTATE. 1. Notiunea de graf neorientat

GRAFURI NEORIENTATE. 1. Notiunea de graf neorientat GRAFURI NEORIENTATE 1. Notiunea de graf neorientat Se numeşte graf neorientat o pereche ordonată de multimi notată G=(V, M) unde: V : este o multime finită şi nevidă, ale cărei elemente se numesc noduri

More information

Strategia naţională de dezvoltare a ecoturismului în România

Strategia naţională de dezvoltare a ecoturismului în România Strategia naţională de dezvoltare a ecoturismului în România Faza I EXPERIENŢA ECOTURISTICĂ LA NIVEL NAŢIONAL ŞI INTERNAŢIONAL Beneficiar: MINISTERUL TURISMULUI Bucureşti septembrie, 009 COORDONATOR STUDIU

More information

ENVIRONMENTAL MANAGEMENT SYSTEMS AND ENVIRONMENTAL PERFORMANCE ASSESSMENT SISTEME DE MANAGEMENT AL MEDIULUI ŞI DE EVALUARE A PERFORMANŢEI DE MEDIU

ENVIRONMENTAL MANAGEMENT SYSTEMS AND ENVIRONMENTAL PERFORMANCE ASSESSMENT SISTEME DE MANAGEMENT AL MEDIULUI ŞI DE EVALUARE A PERFORMANŢEI DE MEDIU SISTEME DE MANAGEMENT AL MEDIULUI ŞI DE EVALUARE A PERFORMANŢEI DE MEDIU Drd. Alexandru TOMA, ASEM, (Bucureşti) Acest articol vine cu o completare asupra noţiunii de sistem de management al mediului, în

More information

Aplicatii ale programarii grafice in experimentele de FIZICĂ

Aplicatii ale programarii grafice in experimentele de FIZICĂ Aplicatii ale programarii grafice in experimentele de FIZICĂ Autori: - Ionuț LUCA - Mircea MIHALEA - Răzvan ARDELEAN Coordonator științific: Prof. TITU MASTAN ARGUMENT 1. Profilul colegiului nostru este

More information

Organismul naţional de standardizare. Standardizarea competenţelor digitale

Organismul naţional de standardizare. Standardizarea competenţelor digitale Organismul naţional de standardizare Standardizarea competenţelor digitale Legea 163/2015 OSS Oficiul de Stat de Standardizare 1953 IRS Institutul Român de Standardizare 1970 ASRO Asociaţia de Standardizare

More information

FISA DE EVIDENTA Nr 1/

FISA DE EVIDENTA Nr 1/ Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare -COMOTI Bdul Iuliu Maniu Nr. 220D, 061126 Bucuresti Sector 6, BUCURESTI Tel: 0214340198 Fax: 0214340240 FISA DE EVIDENTA Nr 1/565-236 a rezultatelor

More information

Application form for the 2015/2016 auditions for THE EUROPEAN UNION YOUTH ORCHESTRA (EUYO)

Application form for the 2015/2016 auditions for THE EUROPEAN UNION YOUTH ORCHESTRA (EUYO) Application form for the 2015/2016 auditions for THE EUROPEAN UNION YOUTH ORCHESTRA (EUYO) Open to all born between 1 January 1990 and 31 December 2000 Surname Nationality Date of birth Forename Instrument

More information

ROLUL REŢELELOR DE INOVARE ÎN CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII REGIONALE

ROLUL REŢELELOR DE INOVARE ÎN CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII REGIONALE ROLUL REŢELELOR DE INOVARE ÎN CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII REGIONALE Prep. univ. drd. Alexandru Ionuţ ROJA Universitatea de Vest din Timişoara ABSTRACT. The complexity of the business envirnonment, competitition

More information

Clasele de asigurare. Legea 237/2015 Anexa nr. 1

Clasele de asigurare. Legea 237/2015 Anexa nr. 1 Legea 237/2015 Anexa nr. 1 Clasele de asigurare Secţiunea A. Asigurări generale 1. accidente, inclusiv accidente de muncă şi boli profesionale: a) despăgubiri financiare fixe b) despăgubiri financiare

More information

Planificare strategică

Planificare strategică 2014 Strategia de dezvoltare socio-economică a județului Iași pentru perioada 2014-2020 Planificare strategică GEA Strategy&Consulting SA 0 Strategia de dezvoltare socio-economică a județului Iași pentru

More information

Importanţa productivităţii în sectorul public

Importanţa productivităţii în sectorul public Importanţa productivităţii în sectorul public prep. univ. drd. Oana ABĂLUŢĂ A absolvit Academia de Studii Economice din Bucureşti, Facultatea Management, specializarea Administraţie Publică Centrală. În

More information

Dezvoltarea economică locală

Dezvoltarea economică locală Dezvoltarea economică locală Irina POPESCU Cadru didactic universitar la Catedra de Management din A.S.E. Bucureşti (2001 2003). Din februarie 2003, cadru didactic la Catedra de Administraţie şi Management

More information

Standardele pentru Sistemul de management

Standardele pentru Sistemul de management Standardele pentru Sistemul de management Chişinău, 2016 Ce este Sistemul de management al calităţii? Calitate: obţinerea rezultatelor dorite prin Management: stabilirea politicilor şi obiectivelor şi

More information

SUBIECTE CONCURS ADMITERE TEST GRILĂ DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR FILIERA DIRECTĂ VARIANTA 1

SUBIECTE CONCURS ADMITERE TEST GRILĂ DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR FILIERA DIRECTĂ VARIANTA 1 008 SUBIECTE CONCURS ADMITERE TEST GRILĂ DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR FILIERA DIRECTĂ VARIANTA 1 1. Dacă expresiile de sub radical sunt pozitive să se găsească soluţia corectă a expresiei x x x 3 a) x

More information

χ Cea mai cunoscută definiţie a dezvoltării durabile este cea dată de către Comisia Brundtland

χ Cea mai cunoscută definiţie a dezvoltării durabile este cea dată de către Comisia Brundtland χ Cea mai cunoscută definiţie a dezvoltării durabile este cea dată de către Comisia Brundtland în raportul Viitorul nostru comun : Dezvoltarea durabilă este acea dezvoltare care satisface nevoile prezente

More information

TTX260 investiţie cu cost redus, performanţă bună

TTX260 investiţie cu cost redus, performanţă bună Lighting TTX260 investiţie cu cost redus, performanţă bună TTX260 TTX260 este o soluţie de iluminat liniară, economică şi flexibilă, care poate fi folosită cu sau fără reflectoare (cu cost redus), pentru

More information

COP 10 Decizia X/2. X/2. Plan Strategic pentru Biodiversitate

COP 10 Decizia X/2. X/2. Plan Strategic pentru Biodiversitate COP 10 Decizia X/2 X/2. Plan Strategic pentru Biodiversitate 2011-2020 PLAN STRATEGIC PENTRU BIODIVERSITATE 2011-2020 ŞI ŢINTELE AICHI PENTRU BIODIVERSITATE "Trăind în armonie cu natura" 1. Scopul Planului

More information

RELAŢIA RESPONSABILITATE SOCIALĂ SUSTENABILITATE LA NIVELUL ÎNTREPRINDERII

RELAŢIA RESPONSABILITATE SOCIALĂ SUSTENABILITATE LA NIVELUL ÎNTREPRINDERII RELAŢIA RESPONSABILITATE SOCIALĂ SUSTENABILITATE LA NIVELUL ÎNTREPRINDERII Ionela-Carmen, Pirnea 1 Raluca-Andreea, Popa 2 Rezumat: În contextual crizei actuale şi a evoluţiei economice din ultimii ani

More information

MANAGEMENTUL MEDIULUI ȘI DEZVOLTAREA DURABILĂ

MANAGEMENTUL MEDIULUI ȘI DEZVOLTAREA DURABILĂ MANAGEMENTUL MEDIULUI ȘI DEZVOLTAREA DURABILĂ Gabriela CAZAN ENVIRONMENTAL MANAGEMENT AND SUSTAINABLE DEVELOPMENT International Standardization Organization (ISO) supports organizations to meet the challenges

More information

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Proiect nr. 154/323 cod SMIS 4428 cofinanțat de prin Fondul European de Dezvoltare Regională Investiții pentru viitorul

More information

Daniel FISTUNG Rodica MIROIU Teodor POPESCU Centrul de Economie a Industriei şi Serviciilor Daniela ANTONESCU Institutul de Prognoză Economică

Daniel FISTUNG Rodica MIROIU Teodor POPESCU Centrul de Economie a Industriei şi Serviciilor Daniela ANTONESCU Institutul de Prognoză Economică DEZVOLTARE REGIONALĂ Dezvoltarea regională durabilă, un nou concept sau o necesitate? Daniel FISTUNG Rodica MIROIU Teodor POPESCU Centrul de Economie a Industriei şi Serviciilor Daniela ANTONESCU Institutul

More information

REZULTATE ALE IMPLEMENTĂRII PROGRAMULUI PHARE 2001 PRIVIND POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONALĂ A REGIUNII 7 CENTRU DIN ROMÂNIA

REZULTATE ALE IMPLEMENTĂRII PROGRAMULUI PHARE 2001 PRIVIND POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONALĂ A REGIUNII 7 CENTRU DIN ROMÂNIA REZULTATE ALE IMPLEMENTĂRII PROGRAMULUI 2001 PRIVIND POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONALĂ A REGIUNII 7 CENTRU DIN ROMÂNIA Dorel URSU Lect.dr. Universitatea de Vest Vasile Goldiş, Arad This paper tries to critically

More information

LABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE)

LABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE) LABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE) I. Scopul Laboratorului: Îşi propune să participe la analiza teoretică şi investigarea practică

More information

FISA DE EVIDENTA Nr 2/

FISA DE EVIDENTA Nr 2/ Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare -COMOTI Bdul Iuliu Maniu Nr. 220D, 061126 Bucuresti Sector 6, BUCURESTI Tel: 0214340198 Fax: 0214340240 FISA DE EVIDENTA Nr 2/565-237 a rezultatelor

More information

Hotarirea 739/2016 M.Of. 831 bis din 20-oct-2016

Hotarirea 739/2016 M.Of. 831 bis din 20-oct-2016 Hotarirea 739/2016 M.Of. 831 bis din 20-oct-2016 HOTĂRÂRE nr. 739 din 5 octombrie 2016 aprobarea Strategiei naţionale privind schimbările şi creşterea economică bazată pe emisii reduse de carbon perioada

More information

RESPONSABILITATEA SOCIALĂ ŞI COMPETITIVITATEA DURABILĂ. Social Responsibility And Sustainable Competitivness

RESPONSABILITATEA SOCIALĂ ŞI COMPETITIVITATEA DURABILĂ. Social Responsibility And Sustainable Competitivness ANALELE ŞTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII ALEXANDRU IOAN CUZA DIN IAŞI Tomul LII/LIII Ştiinţe Economice 2005/2006 RESPONSABILITATEA SOCIALĂ ŞI COMPETITIVITATEA DURABILĂ ANDREI MAXIM * Social Responsibility

More information

- NORTHWESTGORJ Managementul Conservativ al Habitatelor 4070* si 9260, in ROSCI 0129 Nordul Gorjului de Vest, judetul Gorj

- NORTHWESTGORJ Managementul Conservativ al Habitatelor 4070* si 9260, in ROSCI 0129 Nordul Gorjului de Vest, judetul Gorj Strategie de diseminare si plan de comunicare in cadru de proiect LIFE11 NAT/RO/825 - NORTHWESTGORJ Managementul Conservativ al Habitatelor 4070* si 9260, in ROSCI 0129 Nordul Gorjului de Vest, judetul

More information

COSTUL DE OPORTUNITATE AL UNUI STUDENT ROMÂN OPPORTUNITY COST OF A ROMANIAN STUDENT. Felix-Constantin BURCEA. Felix-Constantin BURCEA

COSTUL DE OPORTUNITATE AL UNUI STUDENT ROMÂN OPPORTUNITY COST OF A ROMANIAN STUDENT. Felix-Constantin BURCEA. Felix-Constantin BURCEA COSTUL DE OPORTUNITATE AL UNUI STUDENT ROMÂN Felix-Constantin BURCEA Abstract A face compromisuri implică întotdeauna a compara costuri şi beneficii. Ce câştigi reprezintă beneficiul, care de obicei depinde

More information

Pasul 2. Desaturaţi imaginea. image>adjustments>desaturate sau Ctrl+Shift+I

Pasul 2. Desaturaţi imaginea. image>adjustments>desaturate sau Ctrl+Shift+I 4.19 Cum se transformă o faţă în piatră? Pasul 1. Deschideţi imaginea pe care doriţi să o modificaţi. Pasul 2. Desaturaţi imaginea. image>adjustments>desaturate sau Ctrl+Shift+I Pasul 3. Deschideţi şi

More information

Direcţii strategice ale dezvoltării durabile în România

Direcţii strategice ale dezvoltării durabile în România STUDIUL III INSTITUTUL EUROPEAN DIN ROMÂNIA 2006 Direcţii strategice ale dezvoltării durabile în România Colectiv autori: Constantin Ciupagea coordonator studiu Dan Manoleli Viorel Niţă Mariana Papatulică

More information

PROIECT DE PROGRAMĂ PENTRU OPŢIONAL. Denumirea opţionalului: PREVENIREA ABANDONULUI ŞCOLAR. ESTE PROFESIA MEA! CUPRINS. Argument

PROIECT DE PROGRAMĂ PENTRU OPŢIONAL. Denumirea opţionalului: PREVENIREA ABANDONULUI ŞCOLAR. ESTE PROFESIA MEA! CUPRINS. Argument PROIECT DE PROGRAMĂ PENTRU OPŢIONAL Denumirea opţionalului: PREVENIREA ABANDONULUI ŞCOLAR. ESTE PROFESIA MEA! Tipul: C.D.S., construit; aria curriculară OM ŞI SOCIETATE Clasa: a VIII-a, a IX-a Număr de

More information

NECESITATEA IDENTIFICĂRII ŞI PROMOVĂRII ZONEI TURISTICE GALAŢI ÎN VEDEREA ELIMINĂRII DISPARITĂŢILOR ECONOMICE REGIONALE

NECESITATEA IDENTIFICĂRII ŞI PROMOVĂRII ZONEI TURISTICE GALAŢI ÎN VEDEREA ELIMINĂRII DISPARITĂŢILOR ECONOMICE REGIONALE NECESITATEA IDENTIFICĂRII ŞI PROMOVĂRII ZONEI TURISTICE GALAŢI ÎN VEDEREA ELIMINĂRII DISPARITĂŢILOR ECONOMICE REGIONALE Lect. univ. dr. Nicoleta Cristache Lect. univ. dr. Irina Susanu Universitatea Dunărea

More information

Comerţ şi globalizare

Comerţ şi globalizare Comerţ şi globalizare GLOBALIZARE ŞI TURISM. CAZUL ROMÂNIEI (Globalization and Tourism. Romania Case) Carmen Gerea Studentă la Universitatea Laval (Québec, Canada) gerea@sympatico.ca Rezumat Devenit cea

More information

Strategia Naţională pentru Biodiversitate şi Planul de Acţiune

Strategia Naţională pentru Biodiversitate şi Planul de Acţiune Support to alignment of NBSAP with CBD obligations and to Development of CHM Biodiversity Enabling Activity Project - Suport pentru alinierea Strategiei Nationale si a Planului de Actiune ale Romaniei,

More information

O administraţie dinamică pentru o agricultură durabilă şi un spaţiu rural prosper

O administraţie dinamică pentru o agricultură durabilă şi un spaţiu rural prosper O administraţie dinamică pentru o agricultură durabilă şi un spaţiu rural prosper Aderarea la Uniunea Europeană a adus numeroase beneficii agriculturii şi zonelor rurale din România. În ultima perioadă,

More information

Criterii pentru validarea tezelor de doctorat începute în anul universitar 2011/2012

Criterii pentru validarea tezelor de doctorat începute în anul universitar 2011/2012 CNATCDU - Panel 4 - Stiinte juridice Criterii pentru validarea tezelor de doctorat începute în anul universitar 2011/2012 1. Între temă, titlu şi conţinutul tezei există concordanţă. 2. Tema tezei este

More information

Guvernanța ariilor protejate în Europa de Est

Guvernanța ariilor protejate în Europa de Est Federal Agency for Nature Conservation Guvernanța ariilor protejate în Europa de Est - o privire de ansamblu - Federal Agency for Nature Conservation Guvernanța ariilor protejate în Europa de Est - o

More information

Ghid metodologic de implementare a proiectelor pilot

Ghid metodologic de implementare a proiectelor pilot Ministerul Internelor şi Reformei Administrative Unitatea Centrală pentru Reforma Administraţiei Publice Ghid metodologic de implementare a proiectelor pilot 1 Prefaţă În contextul aderării României la

More information

TURISM RURAL, AGROTURISM, TURISM ECOLOGIC RURAL TOURISM, AGROTOURISM, ECOLOGICAL TOURISM

TURISM RURAL, AGROTURISM, TURISM ECOLOGIC RURAL TOURISM, AGROTOURISM, ECOLOGICAL TOURISM UNIVERSITY OF CRAIOVA UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA Series: Geography Seria: Geografie Vol. 7 (new series) 2004 Vol. 7 (serie nouă) 2004 TURISM RURAL, AGROTURISM, TURISM ECOLOGIC RURAL TOURISM, AGROTOURISM,

More information

Split Screen Specifications

Split Screen Specifications Reference for picture-in-picture split-screen Split Screen-ul trebuie sa fie full background. The split-screen has to be full background The file must be exported as HD, following Adstream Romania technical

More information

PLANIFICAREA UNUI SISTEM MODERN DE TRANSPORT

PLANIFICAREA UNUI SISTEM MODERN DE TRANSPORT PLANIFICAREA UNUI SISTEM MODERN DE TRANSPORT UN GHID PENTRU ARHITECTURA SISTEMELOR INTELIGENTE DE TRANSPORT De ce este nevoie de o arhitectură şi cum este creată aceasta Versiunea 2 Planificarea unui Sistem

More information

Evoluţii în domeniul protecţiei persoanelor cu handicap, la 30 septembrie 2010

Evoluţii în domeniul protecţiei persoanelor cu handicap, la 30 septembrie 2010 Evoluţii în domeniul protecţiei persoanelor cu handicap, la 30 2010 La 30 2010 numărul total de persoane cu handicap comunicat Direcţiei Generale Protecţia Persoanelor cu Handicap din cadrul Ministerului

More information

Etapele implementării unui sistem de management de mediu într-o organizaţie

Etapele implementării unui sistem de management de mediu într-o organizaţie Etapele implementării unui sistem de management de mediu într-o organizaţie Conf.univ.dr. Cibela NEAGU Universitatea ARTIFEX Bucureşti Lector univ dr. Aurel NEAGU Academia de Poliţie Al.I.Cuza Bucureşti

More information

Click pe More options sub simbolul telefon (în centru spre stânga) dacă sistemul nu a fost deja configurat.

Click pe More options sub simbolul telefon (în centru spre stânga) dacă sistemul nu a fost deja configurat. 1. Sus în stânga, click pe Audio, apoi pe Audio Connection. 2. Click pe More options sub simbolul telefon (în centru spre stânga) dacă sistemul nu a fost deja configurat. 3. 4. Alegeți opțiunea favorită:

More information

Proiectului CONURBANT O abordare inclusivă, de la egal la egal a conurbaţiilor şi aglomerărilor urbane largi, pentru participarea la Pactul Primarilor

Proiectului CONURBANT O abordare inclusivă, de la egal la egal a conurbaţiilor şi aglomerărilor urbane largi, pentru participarea la Pactul Primarilor An inclusive peer-to-peer approach to involve EU CONURBations and wide areas in participating to the CovenANT of Mayors Proiectului CONURBANT O abordare inclusivă, de la egal la egal a conurbaţiilor şi

More information

Curriculum vitae Europass

Curriculum vitae Europass Curriculum vitae Europass Informaţii personale Nume / Prenume TANASESCU IOANA EUGENIA Adresă(e) Str. G. Enescu Nr. 10, 400305 CLUJ_NAPOCA Telefon(oane) 0264.420531, 0745820731 Fax(uri) E-mail(uri) ioanatanasescu@usamvcluj.ro,

More information

Ghid de instalare pentru program NPD RO

Ghid de instalare pentru program NPD RO Ghid de instalare pentru program NPD4758-00 RO Instalarea programului Notă pentru conexiunea USB: Nu conectaţi cablul USB până nu vi se indică să procedaţi astfel. Dacă se afişează acest ecran, faceţi

More information

Parcurgerea arborilor binari şi aplicaţii

Parcurgerea arborilor binari şi aplicaţii Parcurgerea arborilor binari şi aplicaţii Un arbore binar este un arbore în care fiecare nod are gradul cel mult 2, adică fiecare nod are cel mult 2 fii. Arborii binari au şi o definiţie recursivă : -

More information

ANEXĂ COMISIA EUROPEANĂ,

ANEXĂ COMISIA EUROPEANĂ, REGULAMENTUL (UE) 2017/1505 AL COMISIEI din 28 august 2017 de modificare a anexelor I, II şi III la Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului privind participarea voluntară

More information

iulie 2006 EuropeAid/119820/D/SV/RO

iulie 2006 EuropeAid/119820/D/SV/RO Manual Managementul ciclului de proiect iulie 2006 EuropeAid/119820/D/SV/RO Prima versiune a prezentului manual a fost elaborată de către o echipă a Comisiei Europene sub egida Unităţii de Evaluare şi

More information

PLANUL DE IMPLEMENTARE DE LA JOHANNESBURG-2002 ŞI PRIORITĂŢILE SALE ÎN DOMENIUL APEI.

PLANUL DE IMPLEMENTARE DE LA JOHANNESBURG-2002 ŞI PRIORITĂŢILE SALE ÎN DOMENIUL APEI. PLANUL DE IMPLEMENTARE DE LA JOHANNESBURG-2002 ŞI PRIORITĂŢILE SALE ÎN DOMENIUL APEI. Prof. Dr. Ing. Ioan JELEV Planul de Implementare de la Johannesburg este rezultatul unui proces îndelungat de negocieri

More information

CHESTIONAR PENTRU FIRME CE ACTIVEAZĂ ÎN DOMENIUL RECICLARII DEŞEURILOR DE ECHIPAMENTE ELECTRICE ŞI ELECTRONICE DIN ROMÂNIA

CHESTIONAR PENTRU FIRME CE ACTIVEAZĂ ÎN DOMENIUL RECICLARII DEŞEURILOR DE ECHIPAMENTE ELECTRICE ŞI ELECTRONICE DIN ROMÂNIA CHESTIONAR PENTRU FIRME CE ACTIVEAZĂ ÎN DOMENIUL RECICLARII DEŞEURILOR DE ECHIPAMENTE ELECTRICE ŞI ELECTRONICE DIN ROMÂNIA Completarea acestui chestionar stă la baza elaborării unui proiect privind creşterea

More information

România - Construind puntea între cererea de energie din Vest şi oferta de resurse din Est

România - Construind puntea între cererea de energie din Vest şi oferta de resurse din Est România - Construind puntea între cererea de energie din Vest şi oferta de resurse din Est Dinu Patriciu, CEO The Rompetrol Group Bucureşti, 22 noiembrie, 2006 European şi Regional Resursele energetice

More information

Relaţia între sectorul de afaceri şi sectorul nonguvernamental

Relaţia între sectorul de afaceri şi sectorul nonguvernamental Relaţia între sectorul de afaceri şi sectorul nonguvernamental între sponsorizare şi construcţia de relaţii parteneriale Proiect finanţat de UNIUNEA EUROPEANĂ Uniunea Europeană acordă României expertiză

More information

I NTRODUCERE SĂNĂTATEA 2020 SĂNĂTATE ŞI DEZVOLTARE ÎN EUROPA DE AZI INTERVIU. Zsuzsanna JAKAB 1 şi Agis D. TSOUROS 2

I NTRODUCERE SĂNĂTATEA 2020 SĂNĂTATE ŞI DEZVOLTARE ÎN EUROPA DE AZI INTERVIU. Zsuzsanna JAKAB 1 şi Agis D. TSOUROS 2 SĂNĂTATEA 2020 SĂNĂTATE ŞI DEZVOLTARE ÎN EUROPA DE AZI Zsuzsanna JAKAB 1 şi Agis D. TSOUROS 2 1 Director regional OMS pentru Europa, 2 Director, Divizia de politici şi gestionare pentru sănătate şi bunăstare,

More information

FORMULAR PENTRU ORGANIZAŢIILE CARE DESFĂŞOARĂ ACTIVITĂŢI DE CONSULTANŢĂ ÎN REGIUNEA CENTRU

FORMULAR PENTRU ORGANIZAŢIILE CARE DESFĂŞOARĂ ACTIVITĂŢI DE CONSULTANŢĂ ÎN REGIUNEA CENTRU Str. Decebal 12, 510093 Alba Iulia Tel.: (+ 40) 258-818616 (+ 40) 258-815622 Fax: (+ 40) 258-818613 Internet: www.adrcentru.ro e-mail: office@adrcentru.ro FORMULAR PENTRU ORGANIZAŢIILE CARE DESFĂŞOARĂ

More information

Marketing politic. CURS (tematică & bibliografie) Specializarea Ştiinţe Politice, anul III

Marketing politic. CURS (tematică & bibliografie) Specializarea Ştiinţe Politice, anul III Marketing CURS (tematică & bibliografie) Specializarea Ştiinţe Politice, anul III Lect.dr. Corina Barbaros (corina.barbaros@uaic.ro) Obiectivele cursului: 1. Familiarizarea studenţilor cu modelele clasice

More information

asist. univ. dr. Alma Pentescu

asist. univ. dr. Alma Pentescu Universitatea Lucian Blaga din Sibiu Facultatea de Științe Economice asist. univ. dr. Alma Pentescu - Sibiu, 2015/2016 - Ce este un proiect? Un proiect = o succesiune de activităţi conectate, întreprinse

More information

PROIECTUL: iei publice. Cod SMIS: 26932

PROIECTUL: iei publice. Cod SMIS: 26932 PROIECTUL: Îmbunătățirea capacității ii administrației iei publice de măsurare a performanțelor elor administrative baze de date, metodologii, instrumente de modernizare şi i standardizare a tehnicilor

More information

Comunitate universitară pentru managementul calităţii în învăţământul superior

Comunitate universitară pentru managementul calităţii în învăţământul superior Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară 1 Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere

More information

Manual pentru asigurarea calităţii educaţiei pentru cetăţenie democratică în şcoală

Manual pentru asigurarea calităţii educaţiei pentru cetăţenie democratică în şcoală Manual pentru asigurarea calităţii educaţiei pentru cetăţenie democratică în şcoală Autori: Cezar BÎRZEA Michela CECCHINI Cameron HARRISON Janez KREK Vedrana SPAJIC-VRKAŠ CUPRINS LISTA ABREVIERILOR 5 REZUMAT

More information

CUPRINS Introducere Capitolul 1 Activitatea de turism în economia contemporană Capitolul 2 Dezvoltarea durabilă şi evoluţia turismului

CUPRINS Introducere Capitolul 1 Activitatea de turism în economia contemporană Capitolul 2 Dezvoltarea durabilă şi evoluţia turismului CUPRINS Introducere... 3 Capitolul 1 Activitatea de turism în economia contemporană... 5 1.1. Conceptul de turism în evoluţia sa istorică... 5 1.2. Formele, dimensiunea şi factorii determinanţi ai activităţii

More information

ACTION LEARNING UN PROGRAM DE DEZVOLTARE MANAGERIALĂ

ACTION LEARNING UN PROGRAM DE DEZVOLTARE MANAGERIALĂ Centre for Development in Management B-dul Titulescu 34/5 3400 Cluj-Napoca România tel. +4-0264-41.89.41 ; +4-0264-41.89.42 fax. 41.89.43 Email: office@cdm.ro Web page: www.cdm.ro ACTION LEARNING UN PROGRAM

More information

Regiunea Sud-Vest Oltenia

Regiunea Sud-Vest Oltenia Regiunea Sud-Vest Oltenia Planul Regional de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Muncă (PRAO) 2009-2013 Înfiinţarea şi funcţionarea Secretariatului Tehnic al Pactului Teritorial S-V Oltenia pentru Ocuparea

More information

SUPORT CURS MANAGEMENTUL CALITATII

SUPORT CURS MANAGEMENTUL CALITATII Investeşte în oameni! Titlul proiectului: Centrul de Excelenţă în Promovarea Femeii pe poziţii calificate şi înalt calificate în Sectorul Comercial Contract nr.: POSDRU/144/6.3/S/126027 Proiect cofinanţat

More information

STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 120 CADRUL GENERAL AL STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT CUPRINS

STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 120 CADRUL GENERAL AL STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT CUPRINS 1 P a g e STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 120 CADRUL GENERAL AL STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT CUPRINS Paragrafele Introducere 1-2 Cadrul general de raportare financiară 3 Cadrul general pentru

More information

MANAGEMENTUL PROIECTELOR CU FINANŢARE EUROPEANĂ

MANAGEMENTUL PROIECTELOR CU FINANŢARE EUROPEANĂ MANAGEMENTUL PROIECTELOR CU FINANŢARE EUROPEANĂ 1 2 GEORGETA ILIE MANAGEMENTUL PROIECTELOR CU FINANŢARE EUROPEANĂ Ediţia a III-a, revizuită EDITURA UNIVERSITARĂ Bucureşti, 2015 3 Colecţia ŞTIINŢE ECONOMICE

More information

Delta ~ Dunării. Peisajul Anului

Delta ~ Dunării. Peisajul Anului Delta ~ Dunării Peisajul Anului 2007 2009 1 Cuprins Delta Dunării privire de ansamblu... 4 Introducere: Peisajul Anului diversitatea Europei.. 5 Obiectivele noastre... 6 Primii paşi (activităţi 2006)...

More information

Monitorizarea progreselor în managementul ariilor protejate din ţările Carpatice. - Extras -

Monitorizarea progreselor în managementul ariilor protejate din ţările Carpatice. - Extras - Monitorizarea progreselor în managementul ariilor din ţările Carpatice - Extras - Mai Pentru informaţii suplimentare, persoană de contact: Cristian-Remus Papp WWF Programul Dunăre-Carpaţi Strada Ottakringer

More information

PĂTRUNDEREA PE PIAŢA EUROPEANĂ. Phare - Asistenţă Tehnică pentru Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii

PĂTRUNDEREA PE PIAŢA EUROPEANĂ. Phare - Asistenţă Tehnică pentru Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii PĂTRUNDEREA PE PIAŢA EUROPEANĂ Phare - Asistenţă Tehnică pentru Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii CUPRINS 1. INTRODUCERE: 2. INIŢIEREA UNEI AFACERI 3. PRINCIPALELE CERINŢE PENTRU

More information

CĂTRE O NOUĂ POLITICĂ AGRICOLĂ COMUNĂ. Slow Food Policy Paper on CAP

CĂTRE O NOUĂ POLITICĂ AGRICOLĂ COMUNĂ. Slow Food Policy Paper on CAP CĂTRE O NOUĂ POLITICĂ AGRICOLĂ COMUNĂ Slow Food Policy Paper on CAP RO Către o nouă Politică Agricolă Comună Datorită modului în care a fost concepută şi gestionata până în prezent, Politica Agricolă Comună

More information

Register your product and get support at www.philips.com/welcome Wireless notebook mouse SPM9800 RO Manual de utilizare a c b d e f g RO 1 Important Câmpurile electronice, magnetice şi electromagnetice

More information

DEZVOLTAREA LEADERSHIP-ULUI ÎN ECONOMIA BAZATĂ PE CUNOAŞTERE LEADERSHIP DEVELOPMENT IN KNOWLEDGE BASED ECONOMY

DEZVOLTAREA LEADERSHIP-ULUI ÎN ECONOMIA BAZATĂ PE CUNOAŞTERE LEADERSHIP DEVELOPMENT IN KNOWLEDGE BASED ECONOMY DEZVOLTAREA LEADERSHIP-ULUI ÎN ECONOMIA BAZATĂ PE CUNOAŞTERE LEADERSHIP DEVELOPMENT IN KNOWLEDGE BASED ECONOMY Conf. univ. dr. Marian NĂSTASE Academia de Studii Economice, Facultatea de Management, Bucureşti

More information

MANAGEMENTUL CALITĂŢII TOTALE ÎN ACTIVITATEA TURISTICĂ

MANAGEMENTUL CALITĂŢII TOTALE ÎN ACTIVITATEA TURISTICĂ MANAGEMENTUL CALITĂŢII TOTALE ÎN ACTIVITATEA TURISTICĂ Ionela-Evelina Tomescu, studentă Universitatea Constantin Brâncuşi din Târgu-Jiu, Facultatea de Ştiinţe Economice şi GestiuneaAfacerilor Lucrare premiată

More information

FERMELE FAMILIALE. Crearea lanțurilor scurte de aprovizionare și integrarea în filierele agroalimentare. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

FERMELE FAMILIALE. Crearea lanțurilor scurte de aprovizionare și integrarea în filierele agroalimentare. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale FERMELE FAMILIALE Publicaţia Tematică Nr. 18, AN II Crearea lanțurilor scurte de aprovizionare și integrarea în filierele agroalimentare Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale Textul acestei publicaţii

More information

Cuprins. Cuvânt-înainte... 11

Cuprins. Cuvânt-înainte... 11 Cuprins Cuvânt-înainte... 11 Capitolul 1. Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare a întreprinderii... 13 1.1. Necesitatea analizei economico-financiare şi utilizatorii rezultatelor

More information

PLAN OPERAŢIONAL PRIVIND PREVENIREA ŞI COMBATEREA FENOMENULUI VIOLENŢEI ÎN MEDIUL ŞCOLAR An şcolar

PLAN OPERAŢIONAL PRIVIND PREVENIREA ŞI COMBATEREA FENOMENULUI VIOLENŢEI ÎN MEDIUL ŞCOLAR An şcolar PLAN OPERAŢIONAL PRIVIND PREVENIREA ŞI COMBATEREA FENOMENULUI VIOLENŢEI ÎN MEDIUL ŞCOLAR An şcolar 2013-2014 OBIECTIV 1. Prevenirea si combaterea agresiunilor fizice, verbale sau de alta natură care se

More information

lindab we simplify construction LindabTopline Țiglă metalică Roca Întoarcerea la natură

lindab we simplify construction LindabTopline Țiglă metalică Roca Întoarcerea la natură LindabTopline Țiglă metalică Roca Întoarcerea la natură Tradiţia ne inspiră Lindab Roca este un sistem complet de învelitori, dezvoltat de-a lungul a multor ani de cercetări, prin perfecţionarea continuă

More information

Curriculum vitae Europass

Curriculum vitae Europass Curriculum vitae Europass Informaţii personale Nume / Prenume Adresă(e) Foia Liliana Georgeta Str. Toma-Cozma Nr. 12, RO- 700555, Iasi, Romania Telefon(oane) +40 232301808 (office) Mobil: +40 744704452

More information

De ce ar trebui autorităţile regionale şi locale să implementeze sistemul integrat de management pentru dezvoltare sustenabilă??

De ce ar trebui autorităţile regionale şi locale să implementeze sistemul integrat de management pentru dezvoltare sustenabilă?? De ce ar trebui autorităţile regionale şi locale să implementeze sistemul integrat de management pentru dezvoltare sustenabilă?? Şase argumente în favoarea implementării sistemului de management al sustenabilității

More information

GREEN ECONOMY AND CLIMATE CHANGE PREVENTION CYCLE

GREEN ECONOMY AND CLIMATE CHANGE PREVENTION CYCLE Andreea CONSTANTINESCU Institutul de Economie Naţională, Academia Română GREEN ECONOMY AND CLIMATE CHANGE PREVENTION CYCLE Theoretical article Keywords Green economy, Climate change, Green growth, Sustainable

More information

Pro-active environmental strategies, main source of competitive advantage within economic organizations

Pro-active environmental strategies, main source of competitive advantage within economic organizations 271 Pro-active environmental strategies, main source of competitive advantage within economic organizations Strategiile de mediu pro-active, sursă principală de avantaj competitiv la nivelul organizaţiilor

More information

Creating opportunities for all Creând oportunităţi pentru toţi

Creating opportunities for all Creând oportunităţi pentru toţi Creating opportunities for all Creând oportunităţi pentru toţi Creating opportunities for all Creând oportunităţi pentru toţi preface Preface Prefaţă prefaţă The Republic of Moldova proclaimed its independence

More information

Denumirea proiectului:

Denumirea proiectului: Denumirea proiectului: IDENTIFICAREA OPORTUNITĂŢILOR PENTRU PROMOVAREA ŞI DEZVOLTAREA AGRICULTURII ORGANICE ÎN REGIUNEA VALONĂ SI REGIUNEA DE NORD-VEST A ROMANIEI, IN VEDEREA DEZVOLTARII DURABILE A SPATIULUI

More information

M ANAGEMENTUL INOVARII

M ANAGEMENTUL INOVARII M ANAGEMENTUL INOVARII 2016 M aria Popescu ISBN 978-606-19-0759-5 Maria POPESCU MANAGEMENTUL INOVĂRII 2016 Cuprins Introducere 1. Noţiuni de bază 1.1- Conceptul de inovare 1.2. Tipologia inovării 1.3.

More information

ComunitĂŢi Virtuale. Proiecte europene din domeniul educaţiei

ComunitĂŢi Virtuale. Proiecte europene din domeniul educaţiei ComunitĂŢi Virtuale. Proiecte europene din domeniul educaţiei Mihaela Brut Facultatea de Informatică Universitatea «AL. I Cuza» Iaşi, România, mihaela@infoiasi.ro http://www.infoiasi.ro/~mihaela CSCS14

More information

Soluţii complete. Găsim soluţia potrivită pentru afacerea ta. contabilitate, consultanţă, evaluări. Sibiu, Cluj Napoca, Rm. Vâlcea

Soluţii complete. Găsim soluţia potrivită pentru afacerea ta. contabilitate, consultanţă, evaluări. Sibiu, Cluj Napoca, Rm. Vâlcea contabiliţăţi complete, evaluări Găsim soluţia potrivită pentru afacerea ta. Soluţii complete contabilitate, consultanţă, evaluări Sibiu, Cluj Napoca, Rm. Vâlcea http://www.financiargrup.ro contact@financiargrup.ro

More information

Dezvoltarea durabilă şi marketingul produselor organice în UE

Dezvoltarea durabilă şi marketingul produselor organice în UE Dezvoltarea durabilă şi marketingul produselor organice în UE Drd. Dumea Andrei - Cosmin Drd. Nistor George Cristian Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor

More information

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Transilvania din Braşov

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Transilvania din Braşov Particularităţi ale monitorizării şi evaluării interne a activităţilor de instruire desfăşurate în format blended-learning, într-un proiect educaţional - aspecte specifice ale proiectului EDUTIC Gabriel

More information

VIZIUNEA ŞI MISIUNEA UNIVERSITĂŢII. STUDIU DE CAZ ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI

VIZIUNEA ŞI MISIUNEA UNIVERSITĂŢII. STUDIU DE CAZ ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI VIZIUNEA ŞI MISIUNEA UNIVERSITĂŢII. STUDIU DE CAZ ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI Prof. univ. dr.dr.dr.h.c. Constantin Brătianu, Asist. univ. drd. Ionela Jianu Academia de Studii Economice,

More information

Modalităţi de redare a conţinutului 3D prin intermediul unui proiector BenQ:

Modalităţi de redare a conţinutului 3D prin intermediul unui proiector BenQ: Modalităţi de redare a conţinutului 3D prin intermediul unui proiector BenQ: Proiectorul BenQ acceptă redarea conţinutului tridimensional (3D) transferat prin D-Sub, Compus, HDMI, Video şi S-Video. Cu

More information

PREZENTARE INTERFAŢĂ MICROSOFT EXCEL 2007

PREZENTARE INTERFAŢĂ MICROSOFT EXCEL 2007 PREZENTARE INTERFAŢĂ MICROSOFT EXCEL 2007 AGENDĂ Prezentarea aplicaţiei Microsoft Excel Registre şi foi de calcul Funcţia Ajutor (Help) Introducerea, modificarea şi gestionarea datelor în Excel Gestionarea

More information

Sisteme inovatoare de emitere a biletelor pentru transportul public

Sisteme inovatoare de emitere a biletelor pentru transportul public 10 P o l i c y A d v i C E n ot e s emitere a biletelor pentru CIVITAS Initiative este o acţiune europeană care susţine oraşele în punerea în aplicare a unei politici de transport integrate sustenabile,

More information

ABORDAREA STRATEGICĂ A MARKETINGULUI INTEGRAT. Strategic Opportunities Afforded by Integrated Marketing

ABORDAREA STRATEGICĂ A MARKETINGULUI INTEGRAT. Strategic Opportunities Afforded by Integrated Marketing ANALELE ŞTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII ALEXANDRU IOAN CUZA DIN IAŞI Tomul LII/LIII Ştiinţe Economice 2005/2006 ABORDAREA STRATEGICĂ A MARKETINGULUI INTEGRAT CONSTANTIN SASU* Strategic Opportunities Afforded

More information

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 16 - Criptografia asimetrică Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Limitările criptografiei

More information