Dezvoltarea Durabilă a Turismului în Centrele Urbane. Sustainable Tourism Development in Urban Centers
|
|
- Kristin Carter
- 5 years ago
- Views:
Transcription
1 Dezvoltarea Durabilă a Turismului în Centrele Urbane Sustainable Tourism Development in Urban Centers Asistent univ. OGÂRLACI ELENA MONICA Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic şi Comercial Timişoara Rezumat: Activitatea turistică se numără printre fenomenele care au înregistrat în epoca contemporană o dezvoltare spectaculoasă, iar ţara noastră dispune de un potenţial turistic deloc de neglijat, interesul autorităţilor publice locale şi centrale din România pentru acest sector este destul de ridicat, acest lucru fiind benefic nu numai autorităţiilor, ci şi cetăţenilor. Pentru dezvoltarea turistică sunt necesare numeroase resurse financiare care să acopere costurile diferitelor amenajări şi operaţiuni. Dezvoltarea turismului este consecinţa mutaţiilor social-economice din epoca contemporanǎ. Aceastǎ ramurǎ a economiei stimuleazǎ dezvoltarea altor ramuri ale economiei naţionale cum ar fi: industria, agricultura, construcţiile, transporturile, comerţul. Prin aceasta se poate spune cǎ turismul stimuleazǎ activitǎţi naţionale rentabile ca: hotelǎria, alimentaţia, suveniruri, artizanat etc. Abstract: Tourism activity is among the phenomena that have experienced spectacular growth in our times and our country has not insignificant the tourism potential, local and central authorities' interest in Romania for this sector is quite high, this is beneficial not only authority, but also citizens. For tourism development many financial resources are needed to cover costs of various facilities and operations. Tourism development is a consequence of socio-economic change in the contemporary era. This branch stimulate economic development of other branches of national economy such as industry, agriculture, construction, transport, trade. This can be said that tourism stimulate national activities profitable as: hospitality, food, souvenirs, crafts. Cuvinte cheie: dezvoltare durabilă, turism durabil, turism urban, efect multiplicator, centre urbane, impact social. Keywords: sustainable development, sustainable tourism, urban tourism, multiplier effect, urban centers, social impact. Conceptul de dezvoltare durabilă desemnează totalitatea formelor şi metodelor de dezvoltare socio-economică, al căror fundament îl reprezintă în primul rând asigurarea unui echilibru între aceste sisteme socio-economice şi elementele capitalului natural. Cea mai cunoscută definiţie a dezvoltării durabile este cea dată de Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare (WCED) în raportul "Viitorul nostru comun", cunoscut şi sub numele de Raportul Brundtland: "dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmăreşte satisfacerea nevoile prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a- şi satisface propriile nevoi". Dezvoltarea durabilă urmareşte şi încearcă să găsească un cadru teoretic stabil pentru luarea deciziilor în orice situaţie în care se regăseşte un raport de tipul om/mediu, fie ca e vorba de mediu înconjurător, economic sau social. Concepul de dezvoltare durabilă, care include şi dezvoltarea durabilă a turismului, a fost adoptat de Naţiunile Unite, Organizaţia Mondială a Turismului şi multe guverne şi organizaţii naţionale şi regionale.
2 Turismul durabil implică conservarea resurselor naturale, istorice şi culturale pentru a putea fi exploatate şi în viitor. Turismul durabil presupune că dezvoltarea sa nu generează probleme mediului înconjurător sau sociocultural, iar pe ansamblu calitatea mediului se menţine sau este îmbunătăţită, nivelul înalt al satisfacţiei turistului să fie menţinut astfel încât pieţele turistice să se păstreze, iar beneficiile din turism să fie cunoscute întregii societăţi. Dezvoltarea turismului durabil satisface necesităţile turiştilor prezenţi şi ale regiunilor gazdă, în acelaşi timp cu protejarea şi creşterea şanselor şi oportunităţilor pentru viitor. Turismul durabil acoperă toate formele şi activităţile din industria ospitalităţii, incluzând turismul convenţional de masă, turismul cultural, turismul de afaceri, turismul rural, turismul de croazieră, turismul religios, turismul sportiv etc. Procesul de orientare către durabilitate trebuie să fie coordonat la nivel naţional de către factorii guvernamentali şi susţinut de factorii locali, la nivelul comunităţilor. Dezvoltarea durabilă, pentru turism la fel ca şi pentru alte industrii, are trei aspecte independente: economic, sociocultural şi de mediu. Dezvoltarea durabilă implică permanenţă, ceea ce înseamnă că turismul durabil presupune utilizarea optimă a resurselor (inclusiv a diversităţii biologice), minimizarea impactului negativ economic, socio-cultural şi ecologic, maximizarea beneficiilor asupra comunităţilor locale, economiilor naţionale şi asupra conservării naturii. Ca o consecinţă firească, durabilitatea se referă şi la structurile manageriale necesare în vederea îndeplinirii acestor deziderate. Scopul realizării unui turism durabil trebuie să fie subordonat planurilor naţionale şi regionale de dezvoltare economică şi socială. Acţiunile pot acoperi scopuri economice (creşterea veniturilor, diversificarea şi integrarea activităţilor, controlul, potenţarea şi zonarea dezvoltării), scopuri sociale (ameliorarea sărăciei şi a inegalităţii distribuţiei veniturilor, protecţia patrimoniului socio-cultural indigen, participarea şi implicarea comunităţilor locale) ori scopuri ecologice (protejarea funcţiilor ecoturismelor, conservarea şi utilizarea durabilă a biodiversităţii). Unii specialişti preferă să vorbească despre dezvoltarea durabilă a turismului, mai degrabă decât despre un turism durabil, primul referindu-se la toate aspectele dezvoltării, iar al doilea la unele aspecte şi componente ale turismului cum ar fi transportul aerian la mare distanţă care pot pur şi simplu să nu fie durabile, în condiţiile tehnologiilor actuale, chiar şi cu utilizarea celor mai bune practici. În condiţiile respectării şi promovării principiilor de dezvoltare durabilă, turismul constituie un mijloc de protejare, conservare şi valorificare al potenţialului cultural, istoric, folcloric şi arhitectural al ţărilor. În ţările mai puţin dezvoltate din punct de vedere economic, unul dintre motivele esenţiale pentru promovarea unei regiuni ca destinaţie turistică îl constituie efectul aşteptat asupra creşterii şi dezvoltării economice. Este cunoscut faptul că industria turismului antrenează, printr-un efect în lanţ, şi dezvoltarea altor activităţi complementare, cum sunt: transportul de pasageri şi de mărfuri, producţia produselor alimentare, comerţul etc. Cheltuielile turistice şi exportul/importul de bunuri complementare generează venituri însemnate pentru economiile ţărilor receptoare şi stimulează investiţiile necesare finanţării altor sectoare, accelerând astfel, prin efectul multiplicator, creşterea şi dezvoltarea economică. Dezvoltarea turismului generează crearea de noi locuri de muncă în hoteluri, restaurante, cluburi, precum şi în firme cu activităţi complementare. Implementarea unor politici şi strategii în vederea dezvoltării durabile a turismului Implementarea politicilor şi planurilor turistice reprezintă o responsabilitate a guvernului, cât şi a sectorului privat. Sectorul public răspunde de stabilirea tacticii, planificării şi cercetării, realizarea infrastructurii de bază, dezvoltarea anumitor atracţii turistice, stabilirea şi administrarea normelor de oferire a facilităţilor şi serviciilor, stabilirea măsurilor de administrare şi valorificare a teritoriului şi de protecţie a mediului înconjurător, stabilirea standardelor pentru pregătirea şi perfecţionarea în domeniul turismului, menţinerea sănătăţii securităţii publice. Sectorul privat răspunde de dezvoltarea serviciilor de
3 cazare, operaţiunilor agenţiilor de turism, de activitatea întreprinderilor comerciale cu specific turistic, şi se bazează pe infrastructură, pe dezvoltarea unor atracţii turistice, promovarea acestora prin activităţi specifice de marketing. Pentru dezvoltarea unui turism durabil sunt uitilizate diferite tehnici de implementare. Montajul logic şi programarea proiectelor de dezvoltare şi a altor acţiuni necesare (programul de acţiune turistică) sunt de asemenea esenţiale. În turism trebuie să existe organizaţii eficiente atât ale sectorului public cât şi ale celui privat şi trebuie adoptată o legislaţie corespunzătoare referitoare la valorificarea teritoriului, măsurile de protejare a mediului înconjurător şi standardele facilităţilor turistice. Proiectele specifice turismului trebuie dezvoltate într-o manieră sistematică, aplicându-se metoda drumului critic. Securitatea financiară a proiectelor, atât pentru sectorul public, cât şi pentru cel privat reprezintă o condiţie foarte importantă. Pentru fiecare activitate turistică ar trebui să se stabilească o strategie de finanţare iar comunităţile trebuie să se implice în dezvolatrea turismului prin acţiuni şi mijloace specifice. Dezvoltarea resurselor umane pentru turism trebuie să fie o prioritate în vederea oferirii serviciilor de calitate aşteptate de piaţa turistică şi necesită o abordare sistematică a proiectării nevoilor de personal şi stabilirea modalităţiilor de instruire necesare pentru a furniza personal calificat. Personalul trebuie să fie instruit atat în sectorul public, cât şi în cel privat. Dacă instituţiile naţionale şi regionale specializate în pregătirea personalului în domeniul hotelier, cateringului şi turismului nu pot satisface necesităţile locale, atunci ar trebui ca o instituţie de pregătire sa fie înfiinţată pe plan local. De asemenea, este esenţială folosirea tehniciilor şi metodelor marketingului turistic.trebuie stabilite obictivele şi strategiile de marketing, fiind necesară şi realizarea unui program promoţional. Activităţile de marketing trebuie sa se desfăşoare la nivelul oficiilor de turism guvernamentale, la oficiul turistic local şi în sectorul turistic privat. Dezvoltarea unei imagini pozitive a noului sector turistic pe pieţele turistice potenţiale este foarte importantă. Efecte pozitive ale dezvoltării turismului urban Turismul urban poate aduce localnicilor beneficii prin creearea de noi locuri de muncǎ în structurile turistice dar şi prin veniturile suplimentare obţinute din taxele pentru muzee şi teatre, cheltuielile turiştilor în restaurante şi în alte unităţi de alimentaţie. Acestea duc la creşterea veniturilor, ameliorând calitatea vieţii locuitorilor, impozitele şi taxele locale permiţând dezvoltarea infrastructurii, instalaţiilor, echipamentelor şi serviciilor în folosul comunitǎţii locale spaţii verzi, spaţii recreative, parcuri, dotǎri tehnico-edilitare, alimentare cu apǎ, energie electricǎ, şcoli, dispensare etc. De toate acestea profitǎ atât populaţia localǎ cât şi turistul. Prin turism sunt finanţate adesea şi activitǎţi culturale ca spectacole de teatru, muzicale, festivaluri, reuniuni, expoziţii, competiţii sportive care antreneazǎ şi populaţia localǎ. Aceasta duce la creşterea nivelului de culturǎ şi civilizaţie al locuitorilor din zona turisticǎ respectivǎ, largirea orizontului de cunoaştere al acestora, schimb de cunoştinţe şi experienţe între sat şi oraş. Un alt efect pozitiv determinat de activitatea turisticǎ este efectul multiplicator al acestuia. Astfel banii primiţi de la vizitatori sunt repartizaţi în diferitele sectoare ale economiei naţionale, pentru achiziţionarea de echipamente moderne, achiziţionarea de mǎrfuri, plata personalului, provocând de fiecare datǎ noi venituri şi realizând investiţii de care vor beneficia viitorii vizitatori. Planificarea turismului urban
4 Turismul urban poate fi foarte important pentru o zonă, de aceea trebuie realizate planuri de turism urban. Satele, oraşele, zonele cu valoare istorică trebuie valorificate astfel încât să aibă caracter de atractivitate pentru turişti şi în acelaşi timp să ofere acestora diverse facilităţi. În zonele urbane se impune crearea unor centre care să furnizeze informaţii turistice complete. Trebuie dezvoltat un centru de informare pentru zona urbană şi împrejurimi, care să dispună de materiale informative şi să asigure informaţii, pliante, prezentări audovizuale, cărţi şi suveniruri. Zonele urbane servesc ca porţi de intrare în regiunile şi zonele turistice sau ca atracţii principale pentru zonele arheologice şi parcurile pe care le posedă, astfel turismul poate fi o activitate socioeconomică foarte importantă în oraşe. Unele zone urbane au importanţă în realizarea de afaceri, atrăgând astfel călătoriile de afaceri şi oferind facilităţi petru conferinţe şi întâlniri. Planificarea turismului urban trebuie realizată ca o componentă integrată a planificării oraşului sau a planului de dezvoltare a unui cartier al oraşului datorită faptului că dezvoltarea turismului în zonele urbane poate prezenta unele probleme legate de dezvoltarea hotelurilor, clădirilor pentru birouri, congestionarea traficului şi uneori suprautilizarea principalelor atracţii. Astfel, turismul poate fi bine integrat în structura urbană, iar problemele pot fi minimizate. Procedura de planificare a dezvoltării turismului urban reprezintă baza pentru realizarea studiilor de prefezabilitate, stabileşte obiectivele şi dirijează analizele, formulează planuri alternative şi selectează sistematic planul optim, face recomandări privind elementele institiţionale, de implementare şi de management. Studiile de piaţă trebuie în considerare atracţiile disponibile, rolul zonei urbane ca bază de plecare a turiştilor pentru vizite în regiune, posibilităţile de a furniza servicii pentru călătorii de afaceri şi pentru turismul de vacanţă. Zonele urbane au multe obiective de importanţă istorică şi cartiere cu potenţial turistic mare, acestea trebuie evaluate iar apoi sprijinite în vederea dezvoltării unor noi atracţii, facilităţi şi servicii. Se poate valorifica activitatea muzeelor şi a teatrelor existente, pot fi dezvoltate zonele comerciale, pentru a deveni cât mai interesante pentru turişti. În oraşele unde există grădini zoologice, grădini botanice, acvarii, centre culturale, pot atrage turiştii dacă sunt dezvoltate şi îmbunătăţite folosind tehnici moderne. În momentul realizării planului trebuie luate în considerare şi atracţiile accesibile situate în afara zonei urbane. În planificarea turismului urban un punct foarte important îl constituie dezvoltarea de facilităţi pentru întâlniri de afaceri, conferinţe şi convenţii, care pot atrage mulţi turişti în afaceri. Construirea de facilităţi pentru conferinţe este foarte costisitoare, dar turismul de afaceri este foarte competitivşi de aceea trebuie făcută o analiză serioasă în ceea ce priveşte fezabilitate acestei forme de turism în anumite zone urbane. Oraşele istorice şi zonele istorice ale oraşelor, dacă sunt bine restaurate şi valorificate, oferă un potenţial însemnat pentru dezvoltarea turismului bazat pe teme istorice şi stiluri arhitecturale. Planificarea zonelor istorice necesită consideraţii speciale, legate de îmbunătăţirea accesului în zonele dificile, pe străzile înguste şi în parcurile care să minimizeze aglomerarea traficului. Cea mai bună soluţie este aceea de a controla accesul vehiculelor prin parcarea maşinilor turiştilor în afara ariei istorice, iar accesul turiştilor să se facă numai pe jos sau cu mijloace nepoluante. Trebuie avută în vedere coservarea întregii regiuni istorice, iar unele cădiri istorice importante pot deveni prin restaurarea şi dezvoltarea lor muzee. Multe clădiri istorice pot deveni facilităţi pentru turişti, ca centre de cazare, restaurante şi magazine, exteriorul acestora fiind convertite la o funcţie modernă, dar menţinându-şi caracterul istoric. Regulamentul de exploatare a zonelor istorice precizează că arhitectura clădirilor istorice nu poate fi modificată decât dacă este avizată în mod expres. Clădirilor care sunt
5 proprietate privată li se pot acorda stimulente pentru a încuraja restaurarea lor. Autorităţile locale trebuie să-şi asume rolul de iniţiator în restaurarea clădirilor importante şi să ofere asistenţă tehnică şi avantaje proprietarilor clădirilor. Clădirile noi construite în zona istorică trebuie să fie concepute în stilul istoric al zonei sau într-un stil contemporan care este compatibil cu cel istoric. Beneficiile economice obţinute din turism şi creşterea valorii proprietăţii, justifică costul conservării acestor clădiri. Finanţarea dezvoltării turistice urbane Pentru dezvoltarea turistică sunt necesare numeroase resurse financiare care să acopere costurile diferitelor amenajări şi operaţiuni. Finanţarea planificării turistice la nivel local, a planurilor de turism urban şi ecoturism şi planificarea atracţiilor cu caracter public, cum sunt parcurile naţionale şi siturile arheologice sau istorice, intră în aria de responsabilitate a autorităţilor locale şi centrale. Finanţarea planurilor de dezvoltare detaliate şi a studiilor de fezabilitate este în mod obişnuit responsabilitatea sectorului privat. Planificarea unei staţiuni mai mari poate fi realizată de stat, o companie privată sau o societate de dezvoltare. Chiar dacă planificarea este făcută de sectorul privat, guvernul are responsabilitatea de a stabili standardele aşa cum au fost aprobate iniţial, de a revizui planurile şi de a le accepta doar dacă îndeplinesc standardele aprobate. Finanţarea instituţiilor guvernamentale de turism şi de marketing este asigurată de către guvern, dar pot fi suportate şi de către agenţii economici din turism sau chiar de către turişti. Principalele componente ale infrastructurii sunt în mod obişnuit finanţate de guvern sau de întreprinderi publice. Taxele de folosinţă pot recupera cea mai mare parte din această investiţie sau măcar costurile operaţionale. Această infrastructură serveşte nevoilor generale de dezvoltare. În cadrul unui program de dezvoltare, finanţarea infrastructurii interioare este realizată de către sectorul privat, care preia iniţiativa dezvoltării. Parcurile locale, regionale şi naţionale, zonele istorice şi arheologice, muzeele, centrele culturale şi alte tipuri de atracţii sunt în mod obişnuit finanţate de guvern, iar prin plata unor taxe de intrare se acoperă o parte din costurile operaţionale. Aceste atracţii determină turiştii să viziteze o zonă şi să cheltuiască. Aşa cum a fost explicat anterior, finanţarea restaurării zonelor istorice poate fi realizată de către sectorul privat, dar cu sprijin din partea guvernului. Atracţiile de tip comercial, cum sunt parcurile tematice, sunt finanţate de sectorul privat, în speranţa că vor aduce profituri. Sectorul privat este sursa obişnuită de finanţare pentru modernizarea hotelurilor şi a altor facilităţi comerciale, aceasta fiind politica şi tendinţa în cele mai multe regiuni turistice. Guvernul poate fi iniţiatorul dezvoltării în zonele turistice noi, înainte ca investitorii particulari să decidă să facă investiţii, sau poate coopera cu investitorii particulari pentru anumite proiecte. Atunci când resursele de capital public sau privat nu sunt suficiente poate fi cerută asistenţă internaţională. Finanţarea proiectelor private poate fi făcută dintr-o combinaţie de surse. Fiecare ţară sau regiune îşi poate formula o strategie de finanţare, de atragere a investiţiilor, corespunzător cu nevoile şi situaţia sa economică. Impactul economic al dezvoltării turismului urban Între turism şi mediu există o relaţie strânsă.turismul poate avea atât impact pozitiv, cât şi negativ, în funcţie de modul în care care este planificat, dezvoltat şi condus. Trebuie luate măsuri de protecţie a mediului, cum ar fi dezvoltarea unor sisteme adecvate de utilităţi şi transport, utilizarea corectă
6 terenurilor şi aplicarea unor principii şi standarde de dezvolatre, administrarea fluxului de vizitatori şi controlul accesului turiştilor la obiectivele turistice. Turismul este unul dintre factorii externi de influenţă asupra unei zone. Pentru a minimiza efectele negative şi pentru a le întări pe cele pozitive, pot fi adoptate diverse politici. O abordare de bază, deja evidenţiată, se referă la încurajarea comunităţii de a se implica în sectorul turismului. Căile cele mai importante de intensificare a beneficiilor economice sunt: stabilirea unor legături puternice între turism şi alte sectoare economice, încurajarea angajării de forţă de muncă locală, deţinerea proprietăţilor şi administarea întreprinderilor de turism de către localnici şi creşterea cheltuielilor turistice mai ales prin cumpărarea articolelor din producţia locală. Pentru minimalizarea efectelor socio-culturale negative sunt necesare unele măsuri: menţinerea autenticităţii artei şi meşteşugurilor locale, asigurarea accesului localnicilor la atracţiile si facilităţiile turistice, prevenirea aglomerării punctelor de atracţie, informarea localnicilor în privinţa turismului, de exemplu despre obiceiurile şi portul local, aplicarea unui control strict asupra traficului şi utilizării drogurilor, asupra criminalităţii şi prostituţiei, dacă în zonă există astfel de probleme. Chiar dacă proiectele turistice au fost planificate cu respectarea normelor de mediu, iar procedura de evaluare a efectelor asupra mediului este aplicată corect, dezvoltarea turismului trebuie monitorizată în permanenţă pentru a se evita apariţia unui impact negativ serios. Tehnica utilizată în prezent pentru monitorizarea efectelor este stabilirea indicatorilor de mediu pentru fiecare zonă turistică sau zonă de dezvoltare (Tabel nr.1). Aceşti indicatori trebuie măsuraţi periodic şi dacă apar probleme trebuie luate măsuri corective. Trebuie menţinută calitatea produsului turistic, iar produsul trebuie revitalizat periodic, astfel încât nivelul de satisfacţie a clientului să fie menţinut ridicat, iar piaţa turistică săşi menţină dimensiunile. Tabe l nr. 1. Surs a: Stănciulescu G., Managementu l turismului
7 durabil în centrele urbane, Edit. Economică, Bucureşti, 2004 Impactul turismului, privit pe plan economic, socio-cultural, dar şi în relaţie cu mediul şi diversitatea biologică, include aspecte pozitive şi negative. În dimensiunea socio-economică şi culturală a dezvoltării turismului, impactul negativ asupra diferitelor segmente din populaţie poate cuprinde degradarea socială a comunităţilor locale, efecte nedorite asupra obiceiurilor, tradiţiilor şi stilului de viaţă, efectul asupra structurii ocupării, nivelului şi distribuţiei veniturilor. Pe plan ecologic, impactul negativ se manifestă prin deprecierea resurselor naturale, alterarea ecosistemelor, contaminarea şi poluarea din diferite surse datorate activităţilor turistice, producţia de deşeuri, alienarea speciilor florei şi faunei. În construirea unei politici de dezvoltare durabilă evaluarea efectelor economice ale dezvoltării turismului este importantă şi trebuie avut în vedere impactul pozitiv care, de cele mai multe ori, nu mai necesită o argumentare suplimentară dar şi impactul negativ. Din această perspectivă este utilă o analiză mai atentă a efectelor negative, tocmai pentru a oferi posibilitatea desfăşurării unor acţiuni de eliminare a dezavantajelor şi de creştere a beneficiilor dezvoltării acestui sector de activitate. Efecte socio-economice ale dezvoltării turismului urban Descrierea şi analiza impactului socio-cultural al turismului presupune luarea în consideraţie a efectelor, directe şi indirecte, induse asupra comunităţilor gazdă de către complexitatea relaţiilor cu turiştii, ca şi de interacţiunea cu industria ospitalităţii. Dintr-o mulţime de motive, colectivităţile gazdă pot fi adesea vulnerabile şi prea receptive la influenţele vizitatorilor şi furnizorilor de servicii; cu toate acestea, efectele sunt nu numai greu de identificat, dar şi dificil de măsurat, putând fi directe sau indirecte, deopotrivă dependente de judecăţile de valoare. Impactul negativ apare atunci când turismul aduce schimbări în sistemele de valori şi comportament, în obiceiuri şi tradiţii şi, de aceea, afectează identitatea cetăţenilor din regiunile gazdă. Ca urmare, apar schimbări în structura comunităţii locale, în relaţiile familiale, în stilul de viaţă individual şi colectiv. Dar turismul poate genera şi efecte pozitive, dacă luăm în considerare doar faptul că el se constituie ca o forţă activă pentru pace, pentru promovarea tradiţiilor culturale şi ajută la rezolvarea unor probleme sociale, de pildă prin crearea unor locuri de muncă. Desigur că efectele pozitive şi negative se pot, uneori, împleti, iar importanţa lor este percepută diferit, în condiţii şi în grupuri sociale diferite. Turismul are potenţialul de a contribui la promovarea dezvoltării sociale prin efectele pe planul ocupării, prin redistribuirea veniturilor şi atenuarea sărăciei. Unul dintre principalele efecte benefice ale turismului, în plan social, este acela că întăreşte comunităţile gazdă şi aduce un plus de vitalitate, pe mai multe căi. Astfel, crearea locurilor de muncă în industria ospitalităţii joacă un rol important în reducerea emigrărilor din zonele rurale, în creşterea şanselor unor câştiguri mai bune pentru populaţia activă locală, nu doar pentru activităţile legate direct de turism, ci şi prin activităţile complementare. Se stimulează astfel revigorarea economică, dezvoltarea afacerilor şi a abilităţilor întreprinzătorilor. Cum turismul poate susţine crearea unor facilităţi şi servicii pentru comunităţile locale care în absenţa industriei ospitalităţii nu s-ar fi dezvoltat el poate contribui la creşterea standardului de viaţă, într-o anumită zonă de destinaţie turistică. Efectele benefice pot include modernizarea infrastructurii, îmbunătăţirea asistenţei sanitare şi a serviciilor de transport, crearea unor facilităţi recreative,spaţii publice, teatre, restaurante, la fel ca şi creşterea calităţii bunurilor şi serviciilor destinate pieţei. Pe plan socio-cultural, turismul poate ajuta la reevaluarea poziţiei şi importanţei obiceiurilor şi tradiţiilor, constituindu-se ca un mijloc de transmitere a valorilor culturale. Nu este lipsit de importanţă să subliniem că dincolo de stimularea interesului pentru
8 conservarea patrimoniului local cultural şi a interesului pentru implicarea civică, acest lucru duce şi la un management durabil al resurselor naturale, al biodiversităţii şi mediului. Acestea sunt câteva consecinţe pozitive, care pot să apară atunci când turismul se dezvoltă într-o manieră durabilă, ceea ce implică şi capacitatea populaţiei gazdă de a lua decizii pe plan economic, social şi ecologic, pe termen lung. Totodată, dincolo de impactul pozitiv pe plan economic, alte efecte benefice potenţiale includ rolul turismului în promovarea păcii. Astfel, călătoriile facilitează contactul între oameni şi, cum turismul are şi o latură educaţională, el poate ajuta şi la mai buna înţelegere între culturi şi popoare, poate stimula schimburile culturale între gazde şi vizitatori. Din aceste motive, vor creşte şansele dezvoltării simpatiei, înţelegerii şi reducerii prejudecăţilor, ceea ce conduce la eliminarea tensiunilor, contribuind la eliminarea tensiunilor, contribuind astfel la promovarea păcii. În ceea ce priveşte efectele negative pe plan social, trebuie spus că turismul poate cauza schimbări sau pierderi ale identităţii locale şi ale sistemului de valori, determinate de modificarea structurii cererii de mărfuri şi servicii, de standardizare şi de diluarea autenticităţii. Astfel, venind în întâmpinarea aşteptărilor şi dorinţelor turiştilor, populaţia locală este înclinată să transforme obiceiurile şi tradiţiile culturale în mărfuri, iar obiectele şi locurile cu încărcătură etnică (uneori chiar sacră) îşi pierd semnificaţia pe măsură ce devin bunuri destinate comercializării. Restaurante de tip fast-food, hoteluri şi magazine amplasate în apropierea sau în interiorul unor zone pitoreşti pot schimba aceste locuri într-un mediu complet nefamiliar. Atmosfera locală are şi ea de suferit dacă manifestările şi evenimentele culturale îşi pierd semnificaţia istorică ori religioasă. Eroziunea culturală, etnică şi religioasă poate să apară şi din cauza mobilităţii populaţiei locale sau a creării unor locuri de muncă suplimentare, ceea ce duce la imigrări în zonele de destinaţie turistică. Atitudinea rezidenţilor variază de la euforie la apatie şi chiar iritare. Expansiunea turismului poate schimba facilităţi în special în regiuni mai puţin dezvoltate din punct de vedere economic tipologia consumului şi stilul de viaţă, populaţia locală fiind înclinată să copieze trăsăturile comportamentale ale vizitatorilor. Pe de altă parte, chiar dacă acceptăm rolul turismului în îmbunătăţirea şanselor comunităţilor locale pentru ocupare şi pentru venituri crescute, trebuie să subliniem că, în special în zonele mai puţin dezvoltate, multe locuri de muncă sunt disponibile la un nivel scăzut de profesionalizare, cu o salarizare necorespunzătoare şi cu şanse reduse de calificare, dincolo de o sezonalitate accentuată şi un program de lucru prelungit. Mai mult decât atât, pentru multe din activităţile legate de industria ospitalităţii se constată o feminizare ceea ce, evident, afectează oportunităţile de dezvoltare socială a persoanelor de sex feminin sau o orientare către persoane foarte tinere sau copii, angajaţi mai ieftin şi, uneori, la negru. Prin măsuri în planul politicilor economice şi sociale, efectele negative pot şi trebuie să fie eliminate sau cel puţin reduse pe cât posibil, iar consecinţele pozitive socio-culturale trebuie să fie stimulate şi amplificate, în ideea dezvoltării unui turism durabil, în toate cele trei dimensiuni ale sale: economic, social şi ecologic. Pe plan global, ultimele decenii au marcat o atentie sporita acordata dezvoltarii durabile, aproape în orice domeniu, cu un accent special pe turism, care reprezintă unul dintre cele mai dinamice şi potenţial generatoare de profit din industria ospitalităţii. Turismul, fiind un consumator de spaţii şi resurse turistice, participă implicit la degradarea şi poluarea mediului înconjurător a potenţialului turistic, fie prin presiunea directă a turiştilor asupra peisajului, florei şi faunei sau altor obiective turistice pe care le poate deteriora parţial sau total, fie prin concepţia greşită de valorificare şi echipare a unor zone, puncte sau obiective turistice. De aceea, în conformitate cu documentele europene
9 este necesară promovarea unor forme de turism durabil, bazate pe cunoaşterea profundă a ecosistemelor şi a capacităţii de suport a mediului în ceea ce priveşte activităţile turistice. Bibliografie: 1. Bǎltǎreţu Andreea Amenajarea turisticǎ durabilǎ a teritoriului, Editura Sylvi, Bucureşti, Băltăreţu, Andreea Ecoturism şi dezvoltare durabilă, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, Minciu Rodica Economia turismului, Editura Uranus, Bucureşti, Snak Oscar, Baron Petre, Neacsu Nicolae Economia Turismului, Editura Expert, Bucureşti, Stănciulescu Gabriela Managementul turismului durabil în centrele urbane, Editura Economică, Bucureşti,
Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic
Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru Proiect nr. 154/323 cod SMIS 4428 cofinanțat de prin Fondul European de Dezvoltare Regională Investiții pentru viitorul dumneavoastră. Programul Operațional
More informationDIRECTIVA HABITATE Prezentare generală. Directiva 92/43 a CE din 21 Mai 1992
DIRECTIVA HABITATE Prezentare generală Directiva 92/43 a CE din 21 Mai 1992 Birds Directive Habitats Directive Natura 2000 = SPAs + SACs Special Protection Areas Special Areas of Conservation Arii de Protecţie
More informationENVIRONMENTAL MANAGEMENT SYSTEMS AND ENVIRONMENTAL PERFORMANCE ASSESSMENT SISTEME DE MANAGEMENT AL MEDIULUI ŞI DE EVALUARE A PERFORMANŢEI DE MEDIU
SISTEME DE MANAGEMENT AL MEDIULUI ŞI DE EVALUARE A PERFORMANŢEI DE MEDIU Drd. Alexandru TOMA, ASEM, (Bucureşti) Acest articol vine cu o completare asupra noţiunii de sistem de management al mediului, în
More informationPress review. Monitorizare presa. Programul de responsabilitate sociala. Lumea ta? Curata! TIMISOARA Page1
Page1 Monitorizare presa Programul de responsabilitate sociala Lumea ta? Curata! TIMISOARA 03.06.2010 Page2 ZIUA DE VEST 03.06.2010 Page3 BURSA.RO 02.06.2010 Page4 NEWSTIMISOARA.RO 02.06.2010 Cu ocazia
More informationPLAN STRATEGIC PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI DURABIL ÎN DELTA DUNĂRII DOCUMENT INIŢIAT ÎN CADRUL PROIECTULUI
CONSILIUL JUDEŢEAN TULCEA PLAN STRATEGIC PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI DURABIL ÎN DELTA DUNĂRII DOCUMENT INIŢIAT ÎN CADRUL PROIECTULUI «DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI PENTRU UN TURISM DURABIL INTR-O ZONĂ UMEDĂ
More informationClasele de asigurare. Legea 237/2015 Anexa nr. 1
Legea 237/2015 Anexa nr. 1 Clasele de asigurare Secţiunea A. Asigurări generale 1. accidente, inclusiv accidente de muncă şi boli profesionale: a) despăgubiri financiare fixe b) despăgubiri financiare
More informationGRAFURI NEORIENTATE. 1. Notiunea de graf neorientat
GRAFURI NEORIENTATE 1. Notiunea de graf neorientat Se numeşte graf neorientat o pereche ordonată de multimi notată G=(V, M) unde: V : este o multime finită şi nevidă, ale cărei elemente se numesc noduri
More informationStrategia naţională de dezvoltare a ecoturismului în România
Strategia naţională de dezvoltare a ecoturismului în România Faza I EXPERIENŢA ECOTURISTICĂ LA NIVEL NAŢIONAL ŞI INTERNAŢIONAL Beneficiar: MINISTERUL TURISMULUI Bucureşti septembrie, 009 COORDONATOR STUDIU
More informationDaniel FISTUNG Rodica MIROIU Teodor POPESCU Centrul de Economie a Industriei şi Serviciilor Daniela ANTONESCU Institutul de Prognoză Economică
DEZVOLTARE REGIONALĂ Dezvoltarea regională durabilă, un nou concept sau o necesitate? Daniel FISTUNG Rodica MIROIU Teodor POPESCU Centrul de Economie a Industriei şi Serviciilor Daniela ANTONESCU Institutul
More informationComerţ şi globalizare
Comerţ şi globalizare GLOBALIZARE ŞI TURISM. CAZUL ROMÂNIEI (Globalization and Tourism. Romania Case) Carmen Gerea Studentă la Universitatea Laval (Québec, Canada) gerea@sympatico.ca Rezumat Devenit cea
More informationROLUL REŢELELOR DE INOVARE ÎN CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII REGIONALE
ROLUL REŢELELOR DE INOVARE ÎN CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII REGIONALE Prep. univ. drd. Alexandru Ionuţ ROJA Universitatea de Vest din Timişoara ABSTRACT. The complexity of the business envirnonment, competitition
More informationVISUAL FOX PRO VIDEOFORMATE ŞI RAPOARTE. Se deschide proiectul Documents->Forms->Form Wizard->One-to-many Form Wizard
VISUAL FOX PRO VIDEOFORMATE ŞI RAPOARTE Fie tabele: create table emitenti(; simbol char(10),; denumire char(32) not null,; cf char(8) not null,; data_l date,; activ logical,; piata char(12),; cap_soc number(10),;
More informationOrganismul naţional de standardizare. Standardizarea competenţelor digitale
Organismul naţional de standardizare Standardizarea competenţelor digitale Legea 163/2015 OSS Oficiul de Stat de Standardizare 1953 IRS Institutul Român de Standardizare 1970 ASRO Asociaţia de Standardizare
More informationχ Cea mai cunoscută definiţie a dezvoltării durabile este cea dată de către Comisia Brundtland
χ Cea mai cunoscută definiţie a dezvoltării durabile este cea dată de către Comisia Brundtland în raportul Viitorul nostru comun : Dezvoltarea durabilă este acea dezvoltare care satisface nevoile prezente
More informationTTX260 investiţie cu cost redus, performanţă bună
Lighting TTX260 investiţie cu cost redus, performanţă bună TTX260 TTX260 este o soluţie de iluminat liniară, economică şi flexibilă, care poate fi folosită cu sau fără reflectoare (cu cost redus), pentru
More informationAplicatii ale programarii grafice in experimentele de FIZICĂ
Aplicatii ale programarii grafice in experimentele de FIZICĂ Autori: - Ionuț LUCA - Mircea MIHALEA - Răzvan ARDELEAN Coordonator științific: Prof. TITU MASTAN ARGUMENT 1. Profilul colegiului nostru este
More informationImportanţa productivităţii în sectorul public
Importanţa productivităţii în sectorul public prep. univ. drd. Oana ABĂLUŢĂ A absolvit Academia de Studii Economice din Bucureşti, Facultatea Management, specializarea Administraţie Publică Centrală. În
More informationStandardele pentru Sistemul de management
Standardele pentru Sistemul de management Chişinău, 2016 Ce este Sistemul de management al calităţii? Calitate: obţinerea rezultatelor dorite prin Management: stabilirea politicilor şi obiectivelor şi
More informationREZULTATE ALE IMPLEMENTĂRII PROGRAMULUI PHARE 2001 PRIVIND POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONALĂ A REGIUNII 7 CENTRU DIN ROMÂNIA
REZULTATE ALE IMPLEMENTĂRII PROGRAMULUI 2001 PRIVIND POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONALĂ A REGIUNII 7 CENTRU DIN ROMÂNIA Dorel URSU Lect.dr. Universitatea de Vest Vasile Goldiş, Arad This paper tries to critically
More informationCUPRINS Introducere Capitolul 1 Activitatea de turism în economia contemporană Capitolul 2 Dezvoltarea durabilă şi evoluţia turismului
CUPRINS Introducere... 3 Capitolul 1 Activitatea de turism în economia contemporană... 5 1.1. Conceptul de turism în evoluţia sa istorică... 5 1.2. Formele, dimensiunea şi factorii determinanţi ai activităţii
More informationCOP 10 Decizia X/2. X/2. Plan Strategic pentru Biodiversitate
COP 10 Decizia X/2 X/2. Plan Strategic pentru Biodiversitate 2011-2020 PLAN STRATEGIC PENTRU BIODIVERSITATE 2011-2020 ŞI ŢINTELE AICHI PENTRU BIODIVERSITATE "Trăind în armonie cu natura" 1. Scopul Planului
More informationCOSTUL DE OPORTUNITATE AL UNUI STUDENT ROMÂN OPPORTUNITY COST OF A ROMANIAN STUDENT. Felix-Constantin BURCEA. Felix-Constantin BURCEA
COSTUL DE OPORTUNITATE AL UNUI STUDENT ROMÂN Felix-Constantin BURCEA Abstract A face compromisuri implică întotdeauna a compara costuri şi beneficii. Ce câştigi reprezintă beneficiul, care de obicei depinde
More informationTURISM RURAL, AGROTURISM, TURISM ECOLOGIC RURAL TOURISM, AGROTOURISM, ECOLOGICAL TOURISM
UNIVERSITY OF CRAIOVA UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA Series: Geography Seria: Geografie Vol. 7 (new series) 2004 Vol. 7 (serie nouă) 2004 TURISM RURAL, AGROTURISM, TURISM ECOLOGIC RURAL TOURISM, AGROTOURISM,
More informationFINANŢAREA PROIECTELOR DE UTILIZARE A ENERGIEI DURABILE Sesiunea de informare şi instruire Timişoara 30 Septembrie 2011
An inclusive peer-to-peer approach to involve EU CONURBations and wide areas in participating to the CovenANT of Mayors FINANŢAREA PROIECTELOR DE UTILIZARE A ENERGIEI DURABILE Sesiunea de informare şi
More informationPasul 2. Desaturaţi imaginea. image>adjustments>desaturate sau Ctrl+Shift+I
4.19 Cum se transformă o faţă în piatră? Pasul 1. Deschideţi imaginea pe care doriţi să o modificaţi. Pasul 2. Desaturaţi imaginea. image>adjustments>desaturate sau Ctrl+Shift+I Pasul 3. Deschideţi şi
More informationCuprins. Cuvânt-înainte... 11
Cuprins Cuvânt-înainte... 11 Capitolul 1. Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare a întreprinderii... 13 1.1. Necesitatea analizei economico-financiare şi utilizatorii rezultatelor
More informationCreating opportunities for all Creând oportunităţi pentru toţi
Creating opportunities for all Creând oportunităţi pentru toţi Creating opportunities for all Creând oportunităţi pentru toţi preface Preface Prefaţă prefaţă The Republic of Moldova proclaimed its independence
More informationPĂTRUNDEREA PE PIAŢA EUROPEANĂ. Phare - Asistenţă Tehnică pentru Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii
PĂTRUNDEREA PE PIAŢA EUROPEANĂ Phare - Asistenţă Tehnică pentru Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii CUPRINS 1. INTRODUCERE: 2. INIŢIEREA UNEI AFACERI 3. PRINCIPALELE CERINŢE PENTRU
More informationSUBIECTE CONCURS ADMITERE TEST GRILĂ DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR FILIERA DIRECTĂ VARIANTA 1
008 SUBIECTE CONCURS ADMITERE TEST GRILĂ DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR FILIERA DIRECTĂ VARIANTA 1 1. Dacă expresiile de sub radical sunt pozitive să se găsească soluţia corectă a expresiei x x x 3 a) x
More informationPro-active environmental strategies, main source of competitive advantage within economic organizations
271 Pro-active environmental strategies, main source of competitive advantage within economic organizations Strategiile de mediu pro-active, sursă principală de avantaj competitiv la nivelul organizaţiilor
More informationPlanificare strategică
2014 Strategia de dezvoltare socio-economică a județului Iași pentru perioada 2014-2020 Planificare strategică GEA Strategy&Consulting SA 0 Strategia de dezvoltare socio-economică a județului Iași pentru
More informationDEZVOLTAREA LEADERSHIP-ULUI ÎN ECONOMIA BAZATĂ PE CUNOAŞTERE LEADERSHIP DEVELOPMENT IN KNOWLEDGE BASED ECONOMY
DEZVOLTAREA LEADERSHIP-ULUI ÎN ECONOMIA BAZATĂ PE CUNOAŞTERE LEADERSHIP DEVELOPMENT IN KNOWLEDGE BASED ECONOMY Conf. univ. dr. Marian NĂSTASE Academia de Studii Economice, Facultatea de Management, Bucureşti
More informationDirecţii strategice ale dezvoltării durabile în România
STUDIUL III INSTITUTUL EUROPEAN DIN ROMÂNIA 2006 Direcţii strategice ale dezvoltării durabile în România Colectiv autori: Constantin Ciupagea coordonator studiu Dan Manoleli Viorel Niţă Mariana Papatulică
More informationGREEN ECONOMY AND CLIMATE CHANGE PREVENTION CYCLE
Andreea CONSTANTINESCU Institutul de Economie Naţională, Academia Română GREEN ECONOMY AND CLIMATE CHANGE PREVENTION CYCLE Theoretical article Keywords Green economy, Climate change, Green growth, Sustainable
More informationSUPORT CURS MANAGEMENTUL CALITATII
Investeşte în oameni! Titlul proiectului: Centrul de Excelenţă în Promovarea Femeii pe poziţii calificate şi înalt calificate în Sectorul Comercial Contract nr.: POSDRU/144/6.3/S/126027 Proiect cofinanţat
More informationComunitate universitară pentru managementul calităţii în învăţământul superior
Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară 1 Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere
More informationMarketing politic. CURS (tematică & bibliografie) Specializarea Ştiinţe Politice, anul III
Marketing CURS (tematică & bibliografie) Specializarea Ştiinţe Politice, anul III Lect.dr. Corina Barbaros (corina.barbaros@uaic.ro) Obiectivele cursului: 1. Familiarizarea studenţilor cu modelele clasice
More informationSTANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 120 CADRUL GENERAL AL STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT CUPRINS
1 P a g e STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 120 CADRUL GENERAL AL STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT CUPRINS Paragrafele Introducere 1-2 Cadrul general de raportare financiară 3 Cadrul general pentru
More informationCurriculum vitae Europass
Curriculum vitae Europass Informaţii personale Nume / Prenume TANASESCU IOANA EUGENIA Adresă(e) Str. G. Enescu Nr. 10, 400305 CLUJ_NAPOCA Telefon(oane) 0264.420531, 0745820731 Fax(uri) E-mail(uri) ioanatanasescu@usamvcluj.ro,
More informationANEXĂ COMISIA EUROPEANĂ,
REGULAMENTUL (UE) 2017/1505 AL COMISIEI din 28 august 2017 de modificare a anexelor I, II şi III la Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului privind participarea voluntară
More informationApplication form for the 2015/2016 auditions for THE EUROPEAN UNION YOUTH ORCHESTRA (EUYO)
Application form for the 2015/2016 auditions for THE EUROPEAN UNION YOUTH ORCHESTRA (EUYO) Open to all born between 1 January 1990 and 31 December 2000 Surname Nationality Date of birth Forename Instrument
More informationPLANUL DE IMPLEMENTARE DE LA JOHANNESBURG-2002 ŞI PRIORITĂŢILE SALE ÎN DOMENIUL APEI.
PLANUL DE IMPLEMENTARE DE LA JOHANNESBURG-2002 ŞI PRIORITĂŢILE SALE ÎN DOMENIUL APEI. Prof. Dr. Ing. Ioan JELEV Planul de Implementare de la Johannesburg este rezultatul unui proces îndelungat de negocieri
More informationZOOLOGY AND IDIOMATIC EXPRESSIONS
ZOOLOGY AND IDIOMATIC EXPRESSIONS ZOOLOGIA ŞI EXPRESIILE IDIOMATICE 163 OANA BOLDEA Banat s University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, Timişoara, România Abstract: An expression is an
More informationDISCUŢII PRIVIND CONCEPTUL ŞI TIPOLOGIA PATRIMONIULUI CULTURAL ÎN REPUBLICA MOLDOVA
CONTROVERSIES REGARDING THE CONCEPT AND TIPOLOGY OF THE CULTURAL HERITAGE IN THE REPUBLIC OF MOLDOVA DISCUŢII PRIVIND CONCEPTUL ŞI TIPOLOGIA PATRIMONIULUI CULTURAL ÎN REPUBLICA MOLDOVA Gheorghe GUȚU Master
More informationNECESITATEA IDENTIFICĂRII ŞI PROMOVĂRII ZONEI TURISTICE GALAŢI ÎN VEDEREA ELIMINĂRII DISPARITĂŢILOR ECONOMICE REGIONALE
NECESITATEA IDENTIFICĂRII ŞI PROMOVĂRII ZONEI TURISTICE GALAŢI ÎN VEDEREA ELIMINĂRII DISPARITĂŢILOR ECONOMICE REGIONALE Lect. univ. dr. Nicoleta Cristache Lect. univ. dr. Irina Susanu Universitatea Dunărea
More informationCALITATEA FORMĂRII ASISTENTULUI SOCIAL, CERINŢĂ A SERVICIILOR SOCIALE SPECIALIZATE
CALITATEA FORMĂRII ASISTENTULUI SOCIAL, CERINŢĂ A SERVICIILOR SOCIALE SPECIALIZATE ELENA ZAMFIR ezamfir@gmail.com Abstract: In a world of globalization and growing competition, international and regional
More informationGuvernanța ariilor protejate în Europa de Est
Federal Agency for Nature Conservation Guvernanța ariilor protejate în Europa de Est - o privire de ansamblu - Federal Agency for Nature Conservation Guvernanța ariilor protejate în Europa de Est - o
More informationOportunităţi de finanţare pentru start-up-uri în domeniul turistic şi/sau dezvoltarea activităţilor turistice
Oportunităţi de finanţare pentru start-up-uri în domeniul turistic şi/sau dezvoltarea activităţilor turistice CUPRINS 1. Surse de finanţare publice (fonduri guvernamentale, fonduri structurale, alte fonduri
More informationDezvoltarea durabilă şi marketingul produselor organice în UE
Dezvoltarea durabilă şi marketingul produselor organice în UE Drd. Dumea Andrei - Cosmin Drd. Nistor George Cristian Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
More informationFinanţarea şi Gospodărirea Apei
TEC - DOCUMENTE INFORMATIVE NR. 12 Finanţarea şi Gospodărirea Apei De JUDITH A. REES JAMES WIN PENNY şi ALAN W HALL Parteneriatul Global al Apei Comitetul tehnic (TEC) Parteneriatul Global al Apei (GWP),
More informationLABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE)
LABORATORUL DE SOCIOLOGIA DEVIANŢEI Şi a PROBLEMELOR SOCIALE (INSTITUTUL DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE) I. Scopul Laboratorului: Îşi propune să participe la analiza teoretică şi investigarea practică
More informationMarketingul strategic în bibliotecă
Marketingul strategic în bibliotecă Conf. univ. dr. Ionel ENACHE În ultimii ani marketingul a câştigat o importanţă din ce în ce mai mare în bibliotecile din întreaga lume. Creşterea autonomiei, amplificarea
More informationI NTRODUCERE SĂNĂTATEA 2020 SĂNĂTATE ŞI DEZVOLTARE ÎN EUROPA DE AZI INTERVIU. Zsuzsanna JAKAB 1 şi Agis D. TSOUROS 2
SĂNĂTATEA 2020 SĂNĂTATE ŞI DEZVOLTARE ÎN EUROPA DE AZI Zsuzsanna JAKAB 1 şi Agis D. TSOUROS 2 1 Director regional OMS pentru Europa, 2 Director, Divizia de politici şi gestionare pentru sănătate şi bunăstare,
More informationJournal of tourism POSIBILITĂŢI DE INTEGRARE A PRODUSULUI TURISTIC RURAL PE PIAŢA TURISTICĂ EUROPEANĂ
POSIBILITĂŢI DE INTEGRARE A PRODUSULUI TURISTIC RURAL PE PIAŢA TURISTICĂ EUROPEANĂ Lector univ dr. Manuela Rodica GOGONEA Universitatea Româno-Americană, România Abstract The tourism has been outlined
More informationFIȘA DISCIPLINEI Anul universitar
FIȘA DISCIPLINEI Anul universitar 2017-2018 1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea Babeş-Bolyai 1.2. Facultatea Business 1.3. Departamentul Servicii de Ospitalitate
More informationVARIANTA DE OCOLIRE A MUNICIPIULUI BRAŞOV-Faza 1
VARIANTA DE OCOLIRE A MUNICIPIULUI BRAŞOV-Faza 1 PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL Axa prioritară 2 Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale Domeniul major de intervenţie 2.1 Reabilitarea
More informationDezvoltarea economică locală
Dezvoltarea economică locală Irina POPESCU Cadru didactic universitar la Catedra de Management din A.S.E. Bucureşti (2001 2003). Din februarie 2003, cadru didactic la Catedra de Administraţie şi Management
More informationPLANIFICAREA UNUI SISTEM MODERN DE TRANSPORT
PLANIFICAREA UNUI SISTEM MODERN DE TRANSPORT UN GHID PENTRU ARHITECTURA SISTEMELOR INTELIGENTE DE TRANSPORT De ce este nevoie de o arhitectură şi cum este creată aceasta Versiunea 2 Planificarea unui Sistem
More informationMANAGEMENTUL CALITĂŢII TOTALE ÎN ACTIVITATEA TURISTICĂ
MANAGEMENTUL CALITĂŢII TOTALE ÎN ACTIVITATEA TURISTICĂ Ionela-Evelina Tomescu, studentă Universitatea Constantin Brâncuşi din Târgu-Jiu, Facultatea de Ştiinţe Economice şi GestiuneaAfacerilor Lucrare premiată
More informationGhid de instalare pentru program NPD RO
Ghid de instalare pentru program NPD4758-00 RO Instalarea programului Notă pentru conexiunea USB: Nu conectaţi cablul USB până nu vi se indică să procedaţi astfel. Dacă se afişează acest ecran, faceţi
More informationpanorama Creativitate şi inovare inforegio Stimularea competitivităţii în Regiuni Primăvara 2009
panorama inforegio 29 Primăvara 2009 Creativitate şi inovare Stimularea competitivităţii în Regiuni ro CUPRINS 3 EDITORIAL Danuta Hübner 4 7 TRECERE ÎN REVISTĂ Un viitor inovator şi creativ pentru Europa
More informationEtapele implementării unui sistem de management de mediu într-o organizaţie
Etapele implementării unui sistem de management de mediu într-o organizaţie Conf.univ.dr. Cibela NEAGU Universitatea ARTIFEX Bucureşti Lector univ dr. Aurel NEAGU Academia de Poliţie Al.I.Cuza Bucureşti
More informationUtilizarea eficientă a factorilor de producţie
Utilizarea eficientă a factorilor de producţie Prof. univ. dr. Alina Costina BĂRBULESCU TUDORACHE Ec. Mădălin BĂRBULESCU TUDORACHE Abstract Economic efficiency expresses the quality of human life concretized
More informationFORMULAR PENTRU ORGANIZAŢIILE CARE DESFĂŞOARĂ ACTIVITĂŢI DE CONSULTANŢĂ ÎN REGIUNEA CENTRU
Str. Decebal 12, 510093 Alba Iulia Tel.: (+ 40) 258-818616 (+ 40) 258-815622 Fax: (+ 40) 258-818613 Internet: www.adrcentru.ro e-mail: office@adrcentru.ro FORMULAR PENTRU ORGANIZAŢIILE CARE DESFĂŞOARĂ
More informationRESPONSABILITATEA SOCIALĂ ŞI COMPETITIVITATEA DURABILĂ. Social Responsibility And Sustainable Competitivness
ANALELE ŞTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII ALEXANDRU IOAN CUZA DIN IAŞI Tomul LII/LIII Ştiinţe Economice 2005/2006 RESPONSABILITATEA SOCIALĂ ŞI COMPETITIVITATEA DURABILĂ ANDREI MAXIM * Social Responsibility
More informationRELAŢIA RESPONSABILITATE SOCIALĂ SUSTENABILITATE LA NIVELUL ÎNTREPRINDERII
RELAŢIA RESPONSABILITATE SOCIALĂ SUSTENABILITATE LA NIVELUL ÎNTREPRINDERII Ionela-Carmen, Pirnea 1 Raluca-Andreea, Popa 2 Rezumat: În contextual crizei actuale şi a evoluţiei economice din ultimii ani
More informationO administraţie dinamică pentru o agricultură durabilă şi un spaţiu rural prosper
O administraţie dinamică pentru o agricultură durabilă şi un spaţiu rural prosper Aderarea la Uniunea Europeană a adus numeroase beneficii agriculturii şi zonelor rurale din România. În ultima perioadă,
More information" Cuvântul tău în strategia Europa 2020"
COMITETUL REGIUNILOR & ORAŞELOR EUROPENE " Cuvântul tău în strategia Europa 2020" (Follow-up to the 2009 CoR Consultation of European Regions and Cities on a New Strategy for Sustainable Growth) Pe 3 martie
More informationRepartizarea cifrei de scolarizare pentru studii universitare de master in anul universitar
Repartizarea cifrei de pentru studii universitare de master in anul universitar 01-013 Universitatea Lucian Blaga din Sibiu Nr. Crt. Domeniul Program de studii universitare de master (locatia geografica
More informationriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 16 - Criptografia asimetrică Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Limitările criptografiei
More informationPROIECT DE PROGRAMĂ PENTRU OPŢIONAL. Denumirea opţionalului: PREVENIREA ABANDONULUI ŞCOLAR. ESTE PROFESIA MEA! CUPRINS. Argument
PROIECT DE PROGRAMĂ PENTRU OPŢIONAL Denumirea opţionalului: PREVENIREA ABANDONULUI ŞCOLAR. ESTE PROFESIA MEA! Tipul: C.D.S., construit; aria curriculară OM ŞI SOCIETATE Clasa: a VIII-a, a IX-a Număr de
More informationServiciile Urbane pentru Apă şi Sanitaţie; O abordare IWRM
TEC - DOCUMENTE INFORMATIVE NR. 11 Serviciile Urbane pentru Apă şi Sanitaţie; O abordare IWRM De JUDITH A. REES Parteneriatul Global al Apei Comitetul tehnic (TEC) Parteneriatul Global al Apei (GWP), fondat
More informationEDUCATION MANAGEMENT AND EDUCATION SERVICES
97 EDUCATION MANAGEMENT AND EDUCATION SERVICES Primary School Professor Ionela Liliana VÎJÎITU Dobreşti Primary and Secondary School, Argeş County, Romania Email: ionelavajaitu@yahoo.com Abstract: Education
More informationGrila de evaluare tehnică şi financiară pentru proiecte care se încadrează în categoria de operaţiuni b) Dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri
Grila de evaluare tehnică şi financiară pentru proiecte care se încadrează în categoria de operaţiuni b) Dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri Fiecare subcriteriu de mai jos va fi punctat de la 0
More informationPlatformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic
Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Proiect nr. 154/323 cod SMIS 4428 cofinanțat de prin Fondul European de Dezvoltare Regională Investiții pentru viitorul
More informationExecutive Information Systems
42 Executive Information Systems Prof.dr. Ion LUNGU Catedra de Informatică Economică, ASE Bucureşti This research presents the main aspects of the executive information systems (EIS), a concept about how
More informationModalităţi de redare a conţinutului 3D prin intermediul unui proiector BenQ:
Modalităţi de redare a conţinutului 3D prin intermediul unui proiector BenQ: Proiectorul BenQ acceptă redarea conţinutului tridimensional (3D) transferat prin D-Sub, Compus, HDMI, Video şi S-Video. Cu
More informationClick pe More options sub simbolul telefon (în centru spre stânga) dacă sistemul nu a fost deja configurat.
1. Sus în stânga, click pe Audio, apoi pe Audio Connection. 2. Click pe More options sub simbolul telefon (în centru spre stânga) dacă sistemul nu a fost deja configurat. 3. 4. Alegeți opțiunea favorită:
More informationHotarirea 739/2016 M.Of. 831 bis din 20-oct-2016
Hotarirea 739/2016 M.Of. 831 bis din 20-oct-2016 HOTĂRÂRE nr. 739 din 5 octombrie 2016 aprobarea Strategiei naţionale privind schimbările şi creşterea economică bazată pe emisii reduse de carbon perioada
More informationMANAGEMENTUL PROIECTELOR CU FINANŢARE EUROPEANĂ
MANAGEMENTUL PROIECTELOR CU FINANŢARE EUROPEANĂ 1 2 GEORGETA ILIE MANAGEMENTUL PROIECTELOR CU FINANŢARE EUROPEANĂ Ediţia a III-a, revizuită EDITURA UNIVERSITARĂ Bucureşti, 2015 3 Colecţia ŞTIINŢE ECONOMICE
More informationReducerea Sărăciei şi Managementul Integrat al Resurselor de Apă - IWRM
TAC DOCUMENTE INFORMATIVE Nr. 8 Reducerea Sărăciei şi Managementul Integrat al Resurselor de Apă - IWRM Parteneriatul Global al Apei Comitetul Tehnic Consultativ (TAC) Global Water Partnership Secretariat:
More informationGUVERNUL ROMÂNIEI Ministerul Administraţiei şi Internelor
Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri Direcţia Generală Politici Industriale şi Mediu de Afaceri Planul de acţiuni aferent Strategiei Guvernamentale pentru dezvoltarea sectorului IMM
More informationCircuite Basculante Bistabile
Circuite Basculante Bistabile Lucrarea are drept obiectiv studiul bistabilelor de tip D, Latch, JK şi T. Circuitele basculante bistabile (CBB) sunt circuite logice secvenţiale cu 2 stări stabile (distincte),
More informationSplit Screen Specifications
Reference for picture-in-picture split-screen Split Screen-ul trebuie sa fie full background. The split-screen has to be full background The file must be exported as HD, following Adstream Romania technical
More informationRelaţia între sectorul de afaceri şi sectorul nonguvernamental
Relaţia între sectorul de afaceri şi sectorul nonguvernamental între sponsorizare şi construcţia de relaţii parteneriale Proiect finanţat de UNIUNEA EUROPEANĂ Uniunea Europeană acordă României expertiză
More informationManual pentru asigurarea calităţii educaţiei pentru cetăţenie democratică în şcoală
Manual pentru asigurarea calităţii educaţiei pentru cetăţenie democratică în şcoală Autori: Cezar BÎRZEA Michela CECCHINI Cameron HARRISON Janez KREK Vedrana SPAJIC-VRKAŠ CUPRINS LISTA ABREVIERILOR 5 REZUMAT
More informationINFORMATICĂ MARKETING
CONSTANTIN BARON AUREL ŞERB CLAUDIA IONESCU ELENA IANOŞ - SCHILLER NARCISA ISĂILĂ COSTINELA LUMINIŢA DEFTA INFORMATICĂ ŞI MARKETING Copyright 2012, Editura Pro Universitaria Toate drepturile asupra prezentei
More informationPROVOCĂRI ACTUALE PENTRU SECURITATEA EUROPEANĂ
UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE Carol I Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României DUŢU, PETRE Provocări actuale pentru securitatea europeană
More informationManagement. Măsurarea activelor generatoare de cunoştinţe
Măsurarea activelor generatoare de cunoştinţe 1. Introducere Tranziţia celor mai multe dintre naţiunile dezvoltate şi în curs de dezvoltare către economiile bazate pe cunoştinţe a condus la înţelegerea
More informationE-GOVERNANCE IN EUROPEAN CITIES STADIUL GUVERNARII ELECTRONICE ÎN ORAŞELE EUROPENE
, Anul 2, Nr. 4, 2007 E-GOVERNANCE IN EUROPEAN CITIES STADIUL GUVERNARII ELECTRONICE ÎN ORAŞELE EUROPENE Liliana DOBRICĂ, Leonard DOBRICĂ Department of Control and Computers, Politehnica University of
More informationDirective şi Regulamente cu standarde europene armonizate
Directive şi Regulamente cu standarde europene armonizate Nr.Crt. Reglementarea comunitară Actul normativ naţional 1 Directiva 2000/9/CE Instalaţii de transport pe cablu pentru persoane HG 1009/25.06.2004
More informationLOGISTICA - SURSĂ DE COMPETITIVITATE
LOGISTICA - SURSĂ DE COMPETITIVITATE Prof. univ. dr. Liviu Ilieş Universitatea Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca Abstract. The paper presents the role and the importance of logistics for products and services
More information"Twinning for Tomorrow s World» - PRE-DRAFT DECLARATION -
CEMR COUNCIL OF EUROPEAN MUNICIPALITIES AND REGIONS EUROPEAN SECTION OF UNITED CITIES AND LOCAL GOVERNMENTS 23.4.2007/nh h:\jumelages\2007.05 rhodes\déclaration\avant-projet declaration rhodes_an.doc CONFERENCE
More informationManual. politicilor sociale adresat personalului de specialitate. pentru implementarea
UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse Acest material este publicat în cadrul proiectului Întărirea capacităţii Ministerului Muncii, Familiei şi
More informationAnexa 2.49 PROCEDURA ANALIZA EFECTUATĂ DE MANAGEMENT
Anexa 2.49 PROCEDURA UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIŞTE COD: PROCEDURĂ OPERAŢIONALǍ Aprobat: RECTOR, Prof. univ. dr. ION CUCUI Responsabilităţi. Nume, prenume Funcţia Semnătura Elaborat Conf. univ. dr.
More informationANALIZA RISCULUI PREZENT ŞI PERSPECTIVĂ ÎN ACTIVITATEA GUVERNAMENTALĂ DIN ROMÂNIA
ANALIZA RISCULUI PREZENT ŞI PERSPECTIVĂ ÎN ACTIVITATEA GUVERNAMENTALĂ DIN ROMÂNIA Dr. ing. Iulian Bujoreanu, Ph.D., M.A. Departamentul Regional de Studii pentru Managementul Resurselor de Apărare Abstract
More informationACTION LEARNING UN PROGRAM DE DEZVOLTARE MANAGERIALĂ
Centre for Development in Management B-dul Titulescu 34/5 3400 Cluj-Napoca România tel. +4-0264-41.89.41 ; +4-0264-41.89.42 fax. 41.89.43 Email: office@cdm.ro Web page: www.cdm.ro ACTION LEARNING UN PROGRAM
More informationMANAGEMENT ADMINISTRATIV
1. NOŢIUNI GENERALE 1.1. Management Managementul este ansamblul tehnicilor de organizare şi administrare, de previzionare şi modernizare a structurilor organizaţionale, acceptând noile provocări privind
More informationINTEGRAREA SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ ÎN MANAGEMENTUL AFACERILOR: O META-ANALIZĂ
INTEGRAREA SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ ÎN MANAGEMENTUL AFACERILOR: O META-ANALIZĂ OCCUPATIONAL HEALTH AND SAFETY INTEGRATION IN BUSINESS MANAGEMENT: A META-ANALYSIS Conf.univ.dr.ing. Roland Iosif
More informationSDSC Schema de dezvoltare a spaţiului comunitar
SDSC Schema de dezvoltare a spaţiului comunitar Spre o dezvoltare spaţială echilibrată şi durabilă a teritoriului Uniunii Europene Aprobat la Consiliul informal al Miniştrilor responsabili de amenajarea
More information