PROCESOARE NUMERICE DE SEMNAL DIGITAL SIGNAL PROCESSORS

Size: px
Start display at page:

Download "PROCESOARE NUMERICE DE SEMNAL DIGITAL SIGNAL PROCESSORS"

Transcription

1 Procesoare Numerice de Semnal - CURS 1 PROCESOARE NUMERICE DE SEMNAL DIGITAL SIGNAL PROCESSORS

2 Procesoare Numerice de Semnal - CURS 2 1. Introducere în domeniul procesoarelor numerice de semnal 2. Sisteme pentru procesarea numerică a semnalelor 3. Familia TMS320 CUPRINS 4. Structura hardware a generaţiei TMS320C2x 5. Proiectarea hardware cu procesoare TMS320C2x 6. Limbajul de asamblare al generaţiei C2x

3 Procesoare Numerice de Semnal - CURS 3 Capitolul 1 Introducere în domeniul procesoarelor numerice de semnal 1.1 Definire. Caracteristici 1.2 Producători de DSP-uri 1.3 Aplicaţii ale DSP-urilor

4 Procesoare Numerice de Semnal - CURS 4 Capitolul 2 Sisteme pentru procesarea numerică a semnalelor 2.1 Introducere în procesarea digitală a semnalelor 2.2 Sisteme DSP 2.3 Familia TMS Arhitectura generală a procesoarelor DSP 2.5 Dezvoltări software 2.6 Cerinţe hardware 2.7 Consideraţii asupra sistemului

5 Procesoare Numerice de Semnal - CURS 5 Capitolul 3 Familia TMS Prezentare generală 3.2 Generaţia TMS320C1x 3.3 Generaţia TMS320C2x(x) 3.4 Generaţia TMS320C3x 3.5 Generaţia TMS320C4x 3.6 Generaţia TMS320C5x 3.7 Generaţia TMS320C54x 3.8 Generaţia TMS320C6x 3.9 Generaţia TMS320C8x 3.10 Generaţia TMS320AVxxx

6 Procesoare Numerice de Semnal - CURS 6 Capitolul 4 Structura hardware a generaţiei TMS320C2x 4.1 Descrierea semnalelor 4.2 Privire generală asupra arhitecturii 4.3 Structura internă 4.4 Organizarea memoriei 4.5 Unitatea centrală aritmetică şi logică 4.6 Controlul sistemului 4.7 Memoria externă şi interfaţa I/O 4.8 Întreruperile 4.9 Portul serial 4.10 Multiprocesare şi accesul direct la memorie

7 Procesoare Numerice de Semnal - CURS 7 Capitolul 5 Proiectarea hardware cu procesoare TMS320C2x 5.1 Circuitele de control ale sistemului 5.2 Interfaţarea memoriilor 5.3 Accesul direct la memorie (DMA) 5.4 Memoria globală 5.5 Interfaţarea perifericelor 5.6 Aplicaţii de sistem

8 Procesoare Numerice de Semnal - CURS 8 Capitolul 6 Limbajul de asamblare al generaţiei C2x 6.1 Moduri de adresare a memoriei 6.2 Setul de instrucţiuni Instrucţiuni pentru acumulator Instrucţiuni pentru registrele auxiliare Instrucţiuni pentru pointerul paginii memoriei de date Instrucţiuni pentru registrele T şi P şi pentru înmulţire Instrucţiuni de salt Instrucţiuni pentru lucrul cu subrutine Instrucţiuni pentru operaţii de intrare / ieşire Instrucţiuni pentru deplasări în memorie Instrucţiuni pentru control

9 Procesoare Numerice de Semnal - CURS Definire. Caracteristici Procesoarele numerice de semnal, numite în n literatura de specialitate DSP-uri (DSP - Digital Signal Processors), sunt sisteme de calcul programabile de tip "single-chip", destinate prelucrării complexe a semnalelor digitale. Deşi se numesc procesoare, ele înglobează într-un singur circuit integrat principalele subsisteme componente ale unui sistem de calcul (unitate centrală, subsistem de memorie, subsistem de intrare / ieşire ire,, etc.), realizând funcţii complexe de transfer şi de prelucrare a datelor.

10 Procesoare Numerice de Semnal - CURS Definire. Caracteristici Pentru efectuarea unor prelucrări în n timp real asupra datelor, procesoarele de semnal lucrează la frecvenţe e mari şi i dispun de un set complex de instrucţiuni iuni, putând astfel executa zeci de milioane de operaţii în n virgulă mobilă pe secundă (MFLOPS - Million Floating-Point Operations per Second). Totodată, structura internă paralelă permite efectuarea mai multor operaţii simultan, ceea ce creşte considerabil puterea de calcul a DSP-ului ului.

11 Procesoare Numerice de Semnal - CURS Definire. Caracteristici

12 Procesoare Numerice de Semnal - CURS Definire. Caracteristici

13 Procesoare Numerice de Semnal - CURS Definire. Caracteristici

14 Procesoare Numerice de Semnal - CURS Definire. Caracteristici

15 Procesoare Numerice de Semnal - CURS Definire. Caracteristici MAC = Multiply-Add Computation Pipelining A = BC + D

16 Procesoare Numerice de Semnal - CURS Producători de DSP-uri Texas Instruments (57%) Motorola (13%) AT&T (13%) NEC (8%) Analog Devices (6%) Alte firme (3%)

17 Procesoare Numerice de Semnal - CURS Producători de DSP-uri Texas Instruments (TI) Mai mult de 100 de tipuri de DSP-uri, utilizate în domenii diverse, cum ar fi: comunicaţii, calculatoare, produse de larg consum, conducerea proceselor industriale, instrumentaţie, aplicaţii militare, etc. Cea mai largă linie de procesoare DSP de uz general într-un singur cip Cea mai extinsă reţea de distribuitori si de utilizatori experimentaţi. Suport eficient şi complex creat şi oferit pentru fiecare procesor DSP, care cuprinde: sisteme de dezvoltare hardware şi software de înaltă calitate; asistenţă tehnică permanentă (telefonic, sau direct la utilizator); buletine de informaţii, ghiduri de utilizare, cărţi; mii de pagini de note de aplicaţii; şi un volum impresionant de cod sursă oferit gratuit. Produse şi servicii oferite în domeniul prelucrărilor numerice de semnal cu procesoare TI de către peste 200 de alte firme (third-party).

18 Procesoare Numerice de Semnal - CURS Producători de DSP-uri Texas Instruments (TI) Familia de procesoare DSP se caracterizează şi i printr-un grad ridicat în n ceea ce priveşte paralelismul operaţiilor aritmetice şi al celor de transfer. Procesoarele dispun de magistrale multiple care permit calculul paralel, încât pot exista situaţii ii în care structurile de calcul realizează 11 operaţii în n acelaşi timp.

19 Procesoare Numerice de Semnal - CURS Aplicaţii ii ale DSP-urilor Tehnicile DSP tind să înlocuiască metodele clasice de procesare analogică a semnalelor în n multe domenii. Procesarea numerică a semnalelor a devenit o tehnică standard în n multe domenii, printre care: telecomunicaţiile iile, analiza şi i prelucrarea semnalelor biomedicale, controlul numeric, procesarea vorbirii şi a semnalelor audio / video, instrumentaţia ia numerică, tehnicile radar, sonar, etc.

20 Procesoare Numerice de Semnal - CURS Aplicaţii ii ale DSP-urilor Se poate observa că domeniul procesării numerice a semnalelor este unul interdisciplinar, bazându-se pe noile descoperiri din diverse alte domenii. Aşa cum se poate vedea în figura, graniţele dintre domeniul DSP şi al altor discipline tehnice nu sunt bine delimitate, existând multe puncte comune.

21 Procesoare Numerice de Semnal - CURS Sisteme pentru procesarea numerică a semnalelor Procesarea numerică a semnalelor a devenit atractivă încă din anii 1960, odată cu introducerea tehnicilor digitale.. Ulterior a devenit o alternativă în procesarea semnalelor pe măsură ce structurile digitale hardware au evoluat, au devenit mai rapide, mai uşoru de utilizat, mai ieftine şi tot mai răspândite pe piaţă. Dacă iniţial ial DSP-ul a apărut ca o cerinţă a pieţii ii, acum, performanţele ele DSP- urilor oferite au făcut ca domeniile de aplicare practic să explodeze. Preţul în scădere, suportul hard şi soft oferit tot mai complex şi i puterea de procesare tot mai mare au făcut ca utilizarea DSP-urilor în tot mai multe aplicaţii ii să devină un fapt obişnuit nuit: modemuri de mare viteză, telefoane fără fir sau celulare, playere audio sau video, camere digitale - sunt produse a căror funcţionare se bazează aproape exclusiv pe prelucrarea numerică a semnalelor.

22 Procesoare Numerice de Semnal - CURS Introducere în n procesarea digitală a semnalelor Un semnal este definit ca o cantitate fizică dependentă de timp,, de poziţie ie, presiune,, etc. (de exemplu, tensiunea de ieşire ire furnizată de către un microfon este strâns legată de presiunea acustică a sunetului ca funcţie de timp). În n aplicaţiile iile practice, multe dintre semnalele întâlnite sunt analogice, deci prezente la fiecare moment de timp şi i având amplitudini diferite. Pentru a prelucra astfel de semnale continui în n timp folosind DSP-uri uri, este necesar ca acestea să fie eşantionate şi i cuantizate pentru a produce o secvenţă ă numerică. Această secvenţă ă discretă în n timp,, cu o amplitudine de valoare tot discretă, reprezentată pe un număr finit de biţi, poartă numele de semnal digital.

23 Procesoare Numerice de Semnal - CURS Introducere în n procesarea digitală a semnalelor Sistemele de procesare numerică a semnalelor utilizează un DSP şi o structură hardware digitală, precum şi i două convertoare, unul analog-numeric numeric (ADC - Analog-to to-digital Converter) şi i unul numeri-analogic (DAC - Digital-to to-analog Converter) pentru a înlocui dispozitivele analogice standard, precum: amplificatoare, modulatoare şi i filtre. Semnalul analogic ce trebuie procesat este mai întâi eşantionat e şi i codificat într-un semnal digital în formă binară prin blocul ADC. Procesorul DSP realizează operaţii matematice bazate pe un anumit algoritm de prelucrare numerică a semnalelor, implementat în software. Semnalul digital obţinut la ieşire ire poate fi convertit înapoi în formă analogică prin blocul DAC. De asemenea, un procesor DSP poate prelucra şi i semnale digitale primite la intrare de la alte structuri numerice şi i poate furniza în exterior comenzi digitale către alte sisteme. În n unele aplicaţii ii, un sistem DSP poate crea intern semnale digitale.

24 Procesoare Numerice de Semnal - CURS Introducere în n procesarea digitală a semnalelor Algoritmii de tip DSP pot fi implementaţi i pe mare varietate de structuri digitale: sisteme logice programabile sau neprogramabile microprocesoare şi i microcontrolere de uz general procesoare numerice de semnal de uz general

25 Procesoare Numerice de Semnal - CURS Introducere în n procesarea digitală a semnalelor Sisteme logice programabile sau neprogramabile Se pot implementa algoritmi de codare şi i decodare video, pe un singur cip VLSI (Very Large Scale Integration - cu Integrare pe Scară Foarte Largă). Totuşi, soluţiile hardware sunt orientate către rezolvarea unor aplicaţii ii specifice. Astfel de soluţii sunt mai rapide şi de mai mici dimensiuni decât soluţiile programabile, însâ necesită un timp mult mai mare pentru proiectare, un cost ridicat pentru dezvoltare şi i sunt dificil de modificat sau upgradat (actualizat). Procesorul programabil poate fi programat pentru o multitudine de task-uri (sarcini). Se utilizează pentru sisteme complexe şi care sunt prea dificil de realizat pe seama circuitelor neprogramabile, pentru produse care ncesită un timp de dezvoltare foarte scurt şi i un cost de punere la punct scăzut, sisteme care trebuie upgradate periodic, pe baza unor noi algoritmi şi i standarde. Pentru o sarcină specifică, procesorul este mai lent decât cip-ul VLSI care ar realiza acelaşi task.

26 Procesoare Numerice de Semnal - CURS Introducere în n procesarea digitală a semnalelor Microprocesoare şi i microcontrolere de uz general Microprocesoarele şi i microcontrolerele de uz general sunt astfel concepute încât să poată realiza procesări în n forme extrem de generale, folosind o arhitectură von Neumann,, la care există un spaţiu unitar de memorie, atât pentru instrucţiuni iuni, cât şi i pentru date. Prin contrast, o arhitectură Harvard separă spaţiul de memorie în n memoria program şi i memoria de date, astfel încât ambele să poată fi accesate simultan. Cea mai mare parte a DSP-urilor utilizează o arhitectură Harvard modificată şi i sunt optimizate pentru a efectua operaţii repetate de înmulţire şi i sumare care accesează în mod secvenţial datele stocate în n locaţii consecutive ale memoriei.

27 Procesoare Numerice de Semnal - CURS Introducere în n procesarea digitală a semnalelor Procesoare numerice de semnal de uz general Sistemele de tip DSP au înlocuit în mare parte sistemele de procesare analogică şi au permis extinderea considerabilă a ariei aplicaţiilor iilor. Principalul avantaj al DSP-urilor este programabilitatea lor. Un sistem DSP permite utilizatorului să modifice task-urile prin scrierea unui nou cod în n memoria sistemului.. De asemenea, permite actualizarea parametrilor sistemului pe baza unor noi algoritmi pentru o mai bună adaptare la mediul în continuă schimbare. Sistemele DSP se bucură de performanţe e deosebite întrucât atât memoria, cât şi i procesorul, sunt practic independente de temperatură şi pot reacţiona corect în n diferite medii externe pe întreaga durată de viaţă a produsului. Mai mult, un acelaşi i algoritm DSP poate fi transpus în diverse limbaje şi i poate fi rulat pe diferite arhitecturi hardware cu aceleaşi i rezultate. Costul sistemelor DSP este în continuă scădere, în n timp ce performanţele ele continuă să crească de la o generaţie la alta. Puterea consumată de către un DSP a scăzut spectaculos de la o generaţie la următoarea, astfel încât astăzi dispozitivele realizate se pretează foarte bine a fi incluse în n structuri portabile. În plus, unele operaţii de procesare a semnalelor nici nu pot fi implementate pe baza tehnicilor analogice.

28 Procesoare Numerice de Semnal - CURS Sisteme DSP De obicei, sistemele DSP sunt incluse în n sisteme mai largi cu rolul specializat de a realiza operaţii de procesare numerică a semnalelor, permiţând astfel întregului sistem să execute task-uri mai generale. De exemplu, un procesor DSP este utilizat în n cadrul unui modem pentru controlul transmisiei de date, iar întreg ansamblul constituie sistemul DSP al unui calculator. Destul de des, acest tip de sistem DSP rulează doar o singură aplicaţie ie (specifică) şi i nu poate fi programat de către utilizator. De fapt, utilizatorul nici nu are nevoie să ştie că un astfel de procesor (de exemplu, un procesor DSP care este inclus în n sistemul de control al hard-disk disk-ului pentru controlul motorului şi a poziţionării ionării capului de citire) este parte componentă a calculatorului.

29 Procesoare Numerice de Semnal - CURS Sisteme DSP Cercetările actuale în n domeniul DSP-urilor s-au orientat tot mai mult spre soluţiile complete care să înglobeze algoritmi,, software şi hardware într-un sistem unitar. Soft-ul este în fond un program care controlează un set de resurse de calcul hardware pentru a implementa un algoritm, în n timp ce hard-ul constă din blocuri de calcul specifice. Dezvoltarea soft-ului poate fi fie independentă de procesor, fie specifică unui anumit dispozitiv. Deoarece dezvoltarea soft-ului a devenit o cheltuială mai însemnată decât dezvoltarea hard-ului în n principalele sisteme DSP, proiectarea independentă de procesor are avantajul portabilităţii ii soft-ului obţinut pe diferite procesoare şi i abilitatea de a migra uşor u către noile procesoare, mai performante şi i mai complexe,, care vor apare în viitor.

30 Procesoare Numerice de Semnal - CURS Sisteme DSP În n cadrul proiectării independente de procesor, limbajele de nivel înalt, precum C sau C++, sunt preferate şi i sunt disponibile pentru majoritatea procesoarelor DSP. Programele scrise în C sunt mai uşor u şi i mai rapid de scris şi i ele pot fi portate de la un procesor la altul prin simpla recompilare a codului sursă, folosind un compilator C specific noului procesor. Această portabilitate este foarte importantă, mai ales când algoritmul va fi implementat pe mai multe procesoare diferite. Soft-ul dependent de procesor este realizat prin limbaje de asamblare care reflectă arhitectura unui anumit procesor. Deşi i codul de asamblare rulează mai rapid şi i necesită mai puţină memorie, el este mai greu de scris şi i trebuie rescris pentru fiecare tip de procesor. Totuşi, limbajul C rămâne metoda preferată de implementare, atât timp cât poate asigura o viteză de rulare suficient de bună pentru un anumit procesor şi i pentru o aplicaţie ie dată.

31 Procesoare Numerice de Semnal - CURS Sisteme DSP În n aplicaţiile iile în care viteza de procesare şi i nivelul resurselor de memorie reprezintă elemente cheie, soluţia este una de compromis care utilizează limbajul de asamblare pentru implementarea secţiunilor critice şi limbajul C pentru restul codului. Programarea combinată C - asamblare reprezintă un compromis bun între uşurinu urinţa a codificării şi i eficienţa a implementării. În mod constant, eficienţa a compilatoarelor C se îmbunătăţeşte te şi i multe librării DSP scrise în n limbaj de asamblare optimizat permit utilizatorului să dezvolte cu uşurinţă ă programe eficiente în cod combinat.

32 Procesoare Numerice de Semnal - CURS Sisteme DSP Majoritatea algoritmilor şi i aplicaţiilor iilor DSP se dezvoltă şi se verifică pe calculatoare de uz general, fără constrângeri privind timpul de execuţie ie, mărimea memoriei, ori costul sistemului. Definitivarea unei aplicaţii ii practice trebuie condusă spre o proiectare globală care să asigure algoritmi performanţi,, software eficient şi i resurse hardware optime. De exemplu, un algoritm poate fi implementat fie prin hard, fie prin soft, alegând astfel între viteză şi i flexibilitate. De asemenea, un algoritm poate fi modificat astfel încât să se adapteze mai bine la o structură hard / soft existentă. Hard-ul poate fi conceput specific pentru un algoritm dat, sau se poate urmări minimizarea costului pe durata dezvoltării şi i utilizării. Toate aceste variante trebuie avute în n vedere în n dezvoltarea unei anumite aplicaţii ii.

33 Procesoare Numerice de Semnal - CURS Sisteme DSP Proiectarea unui sistem DSP implică o cunoaştere bună a problemei şi a tuturor cerinţelor elor necesare. De obicei se lucrează în n echipă: inginer de hard, inginer de sistem, proiectant de soft şi specialist în n testarea structurii. Analiza şi i proiectarea unui algoritm DSP eficient care să utilizeze resurse hard şi soft optime este o muncă complexă,, care se bazează cel puţin în faza de proiectare pe unelte soft performante. Se poate utiliza de exemplu MATLAB şi SIMULINK, cu toolbox-urile aferente de la firma MathWorks.

34 Procesoare Numerice de Semnal - CURS Familia TMS320 În 1982, Texas Instruments a introdus primul procesor DSP, TMS32010, din familia TMS320. Astăzi, această familie conţine atât procesoare în n virgulă fixă, cât şi în virgulă mobilă. Procesoarele pe 16 biţi în n virgulă fixă sunt cuprinse în n generaţiile iile: TMS320C2000 (cu reprezentanţii C24x şi C28x), C5000 (C54x şi C55x) şi C6000 (C62x şi C64x). Procesoarele pe 32 biţi în n virgulă mobilă sunt cuprinse în n generaţiile iile: C3x, C4x şi C7x. Procesoarele din aceeaşi i generaţie ale familiei TMS320 au aceeaşi arhitectură de bază, dar posedă configuraţii ii diferite ale memoriei pe cip şi a perifericelor.

35 Procesoare Numerice de Semnal - CURS Familia TMS320 Arhitectura TMS32010 şi i setul de instrucţiuni iuni a fost proiectat pentru a maximiza puterea de calcul şi i flexibilitatea printr-o tehnologie de integrare la o frecvenţă a ceasului de 5MHz, Astăzi, unul dintre cele mai rapide procesoare al familiei,, C64x, dispune de o viteză de execuţie de până la 1GHz, ca urmare a îmbunătăţirilor tehnologice şi ale arhitecturii implementate şi a unor cicluri de ceas mai rapide. Îmbunătăţirile aduse arhitecturii pentru a o face independentă de viteza ceasului se bazează pe multiple unităţi de calcul de tip înmulţire-adunare (MAC - Multiply-Add Computation), pe o intensivă implementare a operaţiilor paralele, pe o memorie mai mare şi i mai rapidă cu magistrale interne multiple şi i pe introducerea unor instrucţiuni iuni şi i motoare hardware mai puternice şi i mai bine adaptate implementării unor algoritmi DSP de utilitate generală.

36 Procesoare Numerice de Semnal - CURS Familia TMS320 Modul în care se constituie un sistem DSP în n jurul procesorului TMS320 Cele două blocuri externe principale necesare sunt memoria (de program şi/sau de date) şi i perifericele. De obicei, procesoarele DSP dispun de o mică memrie cache on-chip, o memorie de program de tip ROM, memorie RAM şi i periferice. Perifericele precum convertoarele A/N şi N/A pot fi conectate fie la magistrala de date, utilizând adrese dedicate (specifice( specifice), fie la interfaţa a serială, dacă cipul dispune de porturi seriale.

37 Procesoare Numerice de Semnal - CURS Familia TMS320

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru Proiect nr. 154/323 cod SMIS 4428 cofinanțat de prin Fondul European de Dezvoltare Regională Investiții pentru viitorul dumneavoastră. Programul Operațional

More information

GRAFURI NEORIENTATE. 1. Notiunea de graf neorientat

GRAFURI NEORIENTATE. 1. Notiunea de graf neorientat GRAFURI NEORIENTATE 1. Notiunea de graf neorientat Se numeşte graf neorientat o pereche ordonată de multimi notată G=(V, M) unde: V : este o multime finită şi nevidă, ale cărei elemente se numesc noduri

More information

VISUAL FOX PRO VIDEOFORMATE ŞI RAPOARTE. Se deschide proiectul Documents->Forms->Form Wizard->One-to-many Form Wizard

VISUAL FOX PRO VIDEOFORMATE ŞI RAPOARTE. Se deschide proiectul Documents->Forms->Form Wizard->One-to-many Form Wizard VISUAL FOX PRO VIDEOFORMATE ŞI RAPOARTE Fie tabele: create table emitenti(; simbol char(10),; denumire char(32) not null,; cf char(8) not null,; data_l date,; activ logical,; piata char(12),; cap_soc number(10),;

More information

9.1. Structura unităţii de I/E. În Figura 9.1 se prezintă structura unui sistem de calcul împreună cu unitatea

9.1. Structura unităţii de I/E. În Figura 9.1 se prezintă structura unui sistem de calcul împreună cu unitatea 9. UNITATEA DE I/E Pe lângă unitatea centrală şi un set de module de memorie, un alt element important al unui sistem de calcul este sistemul de I/E. O unitate de I/E (UIE) este componenta sistemului de

More information

TTX260 investiţie cu cost redus, performanţă bună

TTX260 investiţie cu cost redus, performanţă bună Lighting TTX260 investiţie cu cost redus, performanţă bună TTX260 TTX260 este o soluţie de iluminat liniară, economică şi flexibilă, care poate fi folosită cu sau fără reflectoare (cu cost redus), pentru

More information

Parcurgerea arborilor binari şi aplicaţii

Parcurgerea arborilor binari şi aplicaţii Parcurgerea arborilor binari şi aplicaţii Un arbore binar este un arbore în care fiecare nod are gradul cel mult 2, adică fiecare nod are cel mult 2 fii. Arborii binari au şi o definiţie recursivă : -

More information

Aplicatii ale programarii grafice in experimentele de FIZICĂ

Aplicatii ale programarii grafice in experimentele de FIZICĂ Aplicatii ale programarii grafice in experimentele de FIZICĂ Autori: - Ionuț LUCA - Mircea MIHALEA - Răzvan ARDELEAN Coordonator științific: Prof. TITU MASTAN ARGUMENT 1. Profilul colegiului nostru este

More information

Split Screen Specifications

Split Screen Specifications Reference for picture-in-picture split-screen Split Screen-ul trebuie sa fie full background. The split-screen has to be full background The file must be exported as HD, following Adstream Romania technical

More information

Modalităţi de redare a conţinutului 3D prin intermediul unui proiector BenQ:

Modalităţi de redare a conţinutului 3D prin intermediul unui proiector BenQ: Modalităţi de redare a conţinutului 3D prin intermediul unui proiector BenQ: Proiectorul BenQ acceptă redarea conţinutului tridimensional (3D) transferat prin D-Sub, Compus, HDMI, Video şi S-Video. Cu

More information

Pasul 2. Desaturaţi imaginea. image>adjustments>desaturate sau Ctrl+Shift+I

Pasul 2. Desaturaţi imaginea. image>adjustments>desaturate sau Ctrl+Shift+I 4.19 Cum se transformă o faţă în piatră? Pasul 1. Deschideţi imaginea pe care doriţi să o modificaţi. Pasul 2. Desaturaţi imaginea. image>adjustments>desaturate sau Ctrl+Shift+I Pasul 3. Deschideţi şi

More information

ARHITECTURA CALCULATOARELOR 2003/2004 CURSUL 10

ARHITECTURA CALCULATOARELOR 2003/2004 CURSUL 10 ARHITECTURA CALCULATOARELOR 2003/2004 CURSUL 10 4.1.4 Ceasuri (semnale de tact) În majoritatea circuitelor digitale ordinea în care au loc evenimentele este critică. Uneori un eveniment trebuie să preceadă

More information

PROIECTAREA SISTEMELOR CU CALCULATOR INTEGRAT. Curs 1

PROIECTAREA SISTEMELOR CU CALCULATOR INTEGRAT. Curs 1 PROIECTAREA SISTEMELOR CU CALCULATOR INTEGRAT Curs 1 Embedded System Un sistem cu calculator înglobat este un sistem pe bază de microprocesor construit pentru a controla anumite funcţii particulare şi

More information

Ghid de instalare pentru program NPD RO

Ghid de instalare pentru program NPD RO Ghid de instalare pentru program NPD4758-00 RO Instalarea programului Notă pentru conexiunea USB: Nu conectaţi cablul USB până nu vi se indică să procedaţi astfel. Dacă se afişează acest ecran, faceţi

More information

Un tip de data este caracterizat de: o O mulţime de date (valori є domeniului) o O mulţime de operaţii o Un identificator.

Un tip de data este caracterizat de: o O mulţime de date (valori є domeniului) o O mulţime de operaţii o Un identificator. 3. Tipuri de date 1 Un tip de data este caracterizat de: o O mulţime de date (valori є domeniului) o O mulţime de operaţii o Un identificator Exemplu: Tipul de dată - Număr întreg ( Integer ): Un număr

More information

Circuite Basculante Bistabile

Circuite Basculante Bistabile Circuite Basculante Bistabile Lucrarea are drept obiectiv studiul bistabilelor de tip D, Latch, JK şi T. Circuitele basculante bistabile (CBB) sunt circuite logice secvenţiale cu 2 stări stabile (distincte),

More information

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Proiect nr. 154/323 cod SMIS 4428 cofinanțat de prin Fondul European de Dezvoltare Regională Investiții pentru viitorul

More information

Arhitectura procesoarelor digitale de semnal (DSP)

Arhitectura procesoarelor digitale de semnal (DSP) Arhitectura procesoarelor digitale de semnal (DSP) În slide-uri se: Exemplifică procesoare digitale de semnal de la Texas Instruments Utilizează informaţii şi unele slide-uri de la prezentările firmei

More information

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 16 - Criptografia asimetrică Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Limitările criptografiei

More information

3. CPU 3.1. Setul de regiştri. Copyright Paul GASNER

3. CPU 3.1. Setul de regiştri. Copyright Paul GASNER 3. CPU 3.1. Setul de regiştri Copyright Paul GSNER CPU Procesorul Cetral Process Uit CPU este costituit di trei mari părţi: + regiştri + RM (cache) execută toate operaţiile aritmetice şi logice bus de

More information

Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor

Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor Sumar 1. Competenţe.............................................. 3 2. Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor....................... 4 3. Noţiunea de informaţie.....................................

More information

SUBIECTE CONCURS ADMITERE TEST GRILĂ DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR FILIERA DIRECTĂ VARIANTA 1

SUBIECTE CONCURS ADMITERE TEST GRILĂ DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR FILIERA DIRECTĂ VARIANTA 1 008 SUBIECTE CONCURS ADMITERE TEST GRILĂ DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR FILIERA DIRECTĂ VARIANTA 1 1. Dacă expresiile de sub radical sunt pozitive să se găsească soluţia corectă a expresiei x x x 3 a) x

More information

Split Screen Specifications

Split Screen Specifications Reference for picture-in-picture split-screen Cuvantul PUBLICITATE trebuie sa fie afisat pe toată durata difuzării split screen-ului, cu o dimensiune de 60 de puncte in format HD, scris cu alb, ca in exemplul

More information

2 MEDIUL BAZELOR DE DATE

2 MEDIUL BAZELOR DE DATE 2 MEDIUL BAZELOR DE DATE 2.1 Arhitectura bazei de date cu 3 nivele Asigurarea independenţei fizice şi logice a datelor impune adoptarea unei arhitecturi organizată pe cel puţin 3 nivele (arhitectura ANSI-SPARC):

More information

PREZENTARE INTERFAŢĂ MICROSOFT EXCEL 2007

PREZENTARE INTERFAŢĂ MICROSOFT EXCEL 2007 PREZENTARE INTERFAŢĂ MICROSOFT EXCEL 2007 AGENDĂ Prezentarea aplicaţiei Microsoft Excel Registre şi foi de calcul Funcţia Ajutor (Help) Introducerea, modificarea şi gestionarea datelor în Excel Gestionarea

More information

Exerciţii Capitolul 4

Exerciţii Capitolul 4 EXERCIŢII CAPITOLUL 4 4.1. Scrieti câte un program Transact-SQL si PL/SQL pentru calculul factorialului unui număr dat. 4.2. Scrieţi şi executaţi cele două programe care folosesc cursoarele prezentate

More information

ARHITECTURI SOFTWARE PENTRU ÎNTREPRINDERI

ARHITECTURI SOFTWARE PENTRU ÎNTREPRINDERI ARHITECTURI SOFTWARE PENTRU ÎNTREPRINDERI Mihaela OSACI, Adela BERDIE, Adriana SUPURAN ENTERPRISE SOFTWARE ARCHITECTURES The paper proposes an analysis of enterprise software architectures that meet the

More information

Application form for the 2015/2016 auditions for THE EUROPEAN UNION YOUTH ORCHESTRA (EUYO)

Application form for the 2015/2016 auditions for THE EUROPEAN UNION YOUTH ORCHESTRA (EUYO) Application form for the 2015/2016 auditions for THE EUROPEAN UNION YOUTH ORCHESTRA (EUYO) Open to all born between 1 January 1990 and 31 December 2000 Surname Nationality Date of birth Forename Instrument

More information

CURSUL 4 STOCARE ŞI VIRTUALIZAREA STOCĂRII ÎN SISTEME INFORMATICE

CURSUL 4 STOCARE ŞI VIRTUALIZAREA STOCĂRII ÎN SISTEME INFORMATICE CURSUL 4 STOCARE ŞI VIRTUALIZAREA STOCĂRII ÎN SISTEME INFORMATICE 4. 1. DAS - DIRECT-ATTACHED STORAGE Direct-attached storage (DAS) reprezintă stocare ataşată direct şi se referă la sistemul de stocare

More information

Cap. 1. Introducere în arhitectura sistemelor de calcul. 2. Date. Informaţii. Măsurarea lor. 1. Definirea sistemului electronic de calcul

Cap. 1. Introducere în arhitectura sistemelor de calcul. 2. Date. Informaţii. Măsurarea lor. 1. Definirea sistemului electronic de calcul Informatică -Cuprins Cap. 1 Introducere în arhitectura sistemelor de calcul 1. Definirea sistemului electronic de calcul 2. Date. Informaţii. Măsurarea lor. 3. Nivelurile unui computer 4. Standarde industriale

More information

6. MPEG2. Prezentare. Cerinţe principale:

6. MPEG2. Prezentare. Cerinţe principale: 6. MPEG2 Prezentare Standardul MPEG2 VIDEO (ISO/IEC 13818-2) a fost realizat pentru codarea - în transmisiuni TV prin cablu/satelit. - în televiziunea de înaltă definiţie (HDTV). - în servicii video prin

More information

Revista Virtuala Info MateTehnic ISSN ISSN-L CUPRINS

Revista Virtuala Info MateTehnic ISSN ISSN-L CUPRINS CUPRINS Introducere... 2 CAP I. Clasificarea sistemelor cu microprocessor... 2 1. Avantajele folosirii microprocesoarelor în sistemele de măsură şi control... 2 2.Definiţii şi terminologie... 2 CAP II

More information

Click pe More options sub simbolul telefon (în centru spre stânga) dacă sistemul nu a fost deja configurat.

Click pe More options sub simbolul telefon (în centru spre stânga) dacă sistemul nu a fost deja configurat. 1. Sus în stânga, click pe Audio, apoi pe Audio Connection. 2. Click pe More options sub simbolul telefon (în centru spre stânga) dacă sistemul nu a fost deja configurat. 3. 4. Alegeți opțiunea favorită:

More information

22METS. 2. In the pattern below, which number belongs in the box? 0,5,4,9,8,13,12,17,16, A 15 B 19 C 20 D 21

22METS. 2. In the pattern below, which number belongs in the box? 0,5,4,9,8,13,12,17,16, A 15 B 19 C 20 D 21 22METS CLASA a IV-a 1. Four people can sit at a square table. For the school party the students put together 7 square tables in order to make one long rectangular table. How many people can sit at this

More information

REŢELE DE COMUNICAŢII DE DATE

REŢELE DE COMUNICAŢII DE DATE UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIŞOARA FACULTATEA DE ELECTRONICĂ ŞI TELECOMUNICAŢII Specializarea: TEHNOLOGII AUDIO-VIDEO ŞI MULTIMEDIA MIRANDA NAFORNIŢĂ REŢELE DE COMUNICAŢII DE DATE TIMIŞOARA - 2007

More information

Sisteme de operare şi programe specifice. Material de predare partea a I-a. Material de învăţare

Sisteme de operare şi programe specifice. Material de predare partea a I-a. Material de învăţare Sisteme de operare şi programe specifice Material de predare partea a I-a Material de învăţare Domeniul: Electronică automatizări Calificarea: Tehnician operator tehnică de calcul Nivel 3 2009-1 - AUTOR:

More information

FIŞA DISCIPLINEI Date despre program. 1.1 Instituţ ia de învăţ ământ superior Universitatea Politehnica Timişoara

FIŞA DISCIPLINEI Date despre program. 1.1 Instituţ ia de învăţ ământ superior Universitatea Politehnica Timişoara FIŞA DISCIPLINEI 1 1. Date despre program 1.1 Instituţ ia de învăţ ământ superior Universitatea Politehnica Timişoara 1. Facultatea / Departamentul 3 Electronică şi Telecomunicații/ Electronică Aplicată

More information

2.Transferul de date. Transferul de date

2.Transferul de date. Transferul de date 2.Transferul de date Cuprins Cuprins modul 2.1.Clasificare 2.2.Transferul programat 2.3.Transferul prin întreruperi 2.4.Transferul prin DMA 2.5.Programe de comandă a transferului 2.6.Sistemele de întreruperi

More information

CURS Nivele de management al SAN Nivelul de stocare *I LTO Tape Library Specialist

CURS Nivele de management al SAN Nivelul de stocare *I LTO Tape Library Specialist CURS 6 6.10. Nivele de management al SAN Arhitectura de management a SAN poate fi divizată în 3 nivele distincte (fig.6_1) : (a) nivelul de stocare al SAN; (b) nivelul de reţea; (c) Nivelul sistemelor

More information

Executive Information Systems

Executive Information Systems 42 Executive Information Systems Prof.dr. Ion LUNGU Catedra de Informatică Economică, ASE Bucureşti This research presents the main aspects of the executive information systems (EIS), a concept about how

More information

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a IV-a, Graph Magics. Dumitru Ciubatîi Universitatea din Bucureşti,

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a IV-a, Graph Magics. Dumitru Ciubatîi Universitatea din Bucureşti, Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a IV-a, 2006 133 Graph Magics Dumitru Ciubatîi Universitatea din Bucureşti, workusmd@yahoo.com 1. Introducere Graph Magics este un program destinat construcţiei

More information

Ghidul administratorului de sistem

Ghidul administratorului de sistem Ghidul administratorului de sistem SOFTWARE DE GESTIONARE A TERAPIEI PENTRU DIABET Română Accesarea fişierelor de date CareLink Pro stochează date despre utilizator şi dispozitiv într-un fişier de centralizare

More information

CE LIMBAJ DE PROGRAMARE SĂ ÎNVĂŢ? PHP vs. C# vs. Java vs. JavaScript

CE LIMBAJ DE PROGRAMARE SĂ ÎNVĂŢ? PHP vs. C# vs. Java vs. JavaScript Vizitaţi: CE LIMBAJ DE PROGRAMARE SĂ ÎNVĂŢ? PHP vs. C# vs. Java vs. JavaScript Dacă v-aţi gândit să vă ocupaţi de programare şi aţi început să analizaţi acest domeniu, cu siguranţă v-aţi întrebat ce limbaj

More information

Referat II. Arhitectura unei interfeţe avansate pentru un Sistem Suport pentru Decizii. Coordonator ştiinţific: Acad. prof. dr. ing. Florin G.

Referat II. Arhitectura unei interfeţe avansate pentru un Sistem Suport pentru Decizii. Coordonator ştiinţific: Acad. prof. dr. ing. Florin G. Academia Română Secţia Ştiinţa şi Tehnologia Informaţiei Institutul de Cercetări pentru Inteligenţa Artificială Referat II Arhitectura unei interfeţe avansate pentru un Sistem Suport pentru Decizii Coordonator

More information

DIRECTIVA HABITATE Prezentare generală. Directiva 92/43 a CE din 21 Mai 1992

DIRECTIVA HABITATE Prezentare generală. Directiva 92/43 a CE din 21 Mai 1992 DIRECTIVA HABITATE Prezentare generală Directiva 92/43 a CE din 21 Mai 1992 Birds Directive Habitats Directive Natura 2000 = SPAs + SACs Special Protection Areas Special Areas of Conservation Arii de Protecţie

More information

INFORMATICĂ MARKETING

INFORMATICĂ MARKETING CONSTANTIN BARON AUREL ŞERB CLAUDIA IONESCU ELENA IANOŞ - SCHILLER NARCISA ISĂILĂ COSTINELA LUMINIŢA DEFTA INFORMATICĂ ŞI MARKETING Copyright 2012, Editura Pro Universitaria Toate drepturile asupra prezentei

More information

Structura sistemelor de operare Windows şi Linux

Structura sistemelor de operare Windows şi Linux Structura sistemelor de operare Windows şi Linux 1. Structurile de bază ale fiecărui sistem de operare în parte: concepte generale, structura nucleului 2. Nivelul de abstractizare al hard-ului 3. Interpretorele

More information

LESSON FOURTEEN

LESSON FOURTEEN LESSON FOURTEEN lesson (lesn) = lecţie fourteen ( fǥ: ti:n) = patrusprezece fourteenth ( fǥ: ti:nθ) = a patrasprezecea, al patrusprezecilea morning (mǥ:niŋ) = dimineaţă evening (i:vniŋ) = seară Morning

More information

FIŞA DISCIPLINEI. 2.7 Regimul disciplinei. Examen. Obligatoriu

FIŞA DISCIPLINEI. 2.7 Regimul disciplinei. Examen. Obligatoriu FIŞA DISCIPLINEI ANEXA nr. 3 la metodologie 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti 1.2 Facultatea Automatică şi Calculatoare 1.3 Departamentul

More information

De ce calcul paralel?

De ce calcul paralel? Cursul Cluster De ce calcul paralel? Pentru că efortul considerabil de cercetare şi dezvoltare a produs: arhitecturi performante sisteme de operare adecvate limbaje şi medii de programare/dezvoltare de

More information

12.Paralelă între stocarea datelor pe suporturi magnetice şi optice şi transmisia serială

12.Paralelă între stocarea datelor pe suporturi magnetice şi optice şi transmisia serială 12.Paralelă între stocarea datelor pe suporturi magnetice şi optice şi transmisia serială Sursa fotografiei: http://www.stereophile.com/reference/590jitter/ Cuprins şi obiective 1.Introducere 1.Introducere

More information

Ghid de instalare in limba romana TE100-S16 TE100-S24

Ghid de instalare in limba romana TE100-S16 TE100-S24 Ghid de instalare in limba romana TE100-S16 TE100-S24 Table of of Contents Contents... 1. Inainte de Incepe... 2. Instalare fizicã... 3. Caracteristici tehnice... Rezolvare a problemelor ce ar putea sã

More information

Sisteme integrate pentru -business

Sisteme integrate pentru -business Sisteme integrate pentru -business 3 - ERP Răzvan Daniel Zota Catedra de Informatică Economică ASE Bucureşti zota@ase.ro http://zota.ase.ro/eb ERP - Introducere Software ERP Enterprise Resource Planning

More information

Curs 1: Generalităţi despre calculatoare şi programarea lor

Curs 1: Generalităţi despre calculatoare şi programarea lor PROGRAMAREA ŞI UTILIZAREA CALCULATOARELOR Modul de evaluare Sem. I 1. Verificare Scris cu subiecte din toată materia (curs+laborator): 50% din nota finală; NS>=5 2. Verificare Laborator (la terminal) şi

More information

Referinţe în era digitală: marketing şi servicii în lumi virtuale

Referinţe în era digitală: marketing şi servicii în lumi virtuale Referinţe în era digitală: marketing şi servicii în lumi virtuale Dr. Octavia-Luciana Porumbeanu Catedra de Ştiinţele Informării şi Documentării, Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti E-mail:

More information

Material de sinteză privind conceptul de intreprindere virtuală şi modul de implementare a mecanismelor care susţin funcţionarea acesteia

Material de sinteză privind conceptul de intreprindere virtuală şi modul de implementare a mecanismelor care susţin funcţionarea acesteia Investeşte în oameni! Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară 2 Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii

More information

Curriculum vitae Europass

Curriculum vitae Europass Curriculum vitae Europass Informaţii personale Nume / Prenume TANASESCU IOANA EUGENIA Adresă(e) Str. G. Enescu Nr. 10, 400305 CLUJ_NAPOCA Telefon(oane) 0264.420531, 0745820731 Fax(uri) E-mail(uri) ioanatanasescu@usamvcluj.ro,

More information

Teoreme de Analiză Matematică - II (teorema Borel - Lebesgue) 1

Teoreme de Analiză Matematică - II (teorema Borel - Lebesgue) 1 Educaţia Matematică Vol. 4, Nr. 1 (2008), 33-38 Teoreme de Analiză Matematică - II (teorema Borel - Lebesgue) 1 Silviu Crăciunaş Abstract In this article we propose a demonstration of Borel - Lebesgue

More information

PLANIFICAREA UNUI SISTEM MODERN DE TRANSPORT

PLANIFICAREA UNUI SISTEM MODERN DE TRANSPORT PLANIFICAREA UNUI SISTEM MODERN DE TRANSPORT UN GHID PENTRU ARHITECTURA SISTEMELOR INTELIGENTE DE TRANSPORT De ce este nevoie de o arhitectură şi cum este creată aceasta Versiunea 2 Planificarea unui Sistem

More information

1. I TRODUCERE 1.1. Definiţii

1. I TRODUCERE 1.1. Definiţii 1. I TRODUCERE 1.1. Definiţii Informatica s-a dezvoltat în ultimele decenii ca o ramură de sine stătătoare a ştiinţelor naturii cu aplicaţii şi baze constitutive pentru alte ramuri pluridisciplinare din

More information

CAPITOLUL 2. FACILITATILE SI ARHITECTURA SISTEMULUI ORACLE

CAPITOLUL 2. FACILITATILE SI ARHITECTURA SISTEMULUI ORACLE CAPITOLUL 2. FACILITATILE SI ARHITECTURA SISTEMULUI ORACLE 2.1. EVOLUŢIA ŞI FACILITĂŢILE SISTEMULUI ORACLE Oracle este un sistem de gestiune a bazelor de date complet relaţional, extins, cu facilităţi

More information

Hama Telecomanda Universala l in l

Hama Telecomanda Universala l in l H O M E E N T E R T A I N M E N T Hama Telecomanda Universala l in l 00040081 2 6 5 3 12 1 14 13 4 8 7 9 17 4 10 16 15 Manual de utilizare Funcţia Tastelor 1. TV: Selectati aparatul pe care doriţi să-l

More information

1. Ecuaţii diferenţiale de ordinul întâi

1. Ecuaţii diferenţiale de ordinul întâi 1. 1.1 Introducere Scopul acestui curs este de a furniza celor interesaţi în primul rând o bază solidă asupra problemelor matematice care apar în inginerie şi în al doilea rând un set de instrumente practice

More information

SISTEME DE ACHIZIŢIE DE DATE CU PC

SISTEME DE ACHIZIŢIE DE DATE CU PC SISTEME DE ACHIZIŢIE DE DATE CU PC I. SCOPUL LUCRĂRII: Scopul acestei lucrări este de a face o introduce în problematica achiziţiei de date în general, a structurii generale a unui sistem de achiziţie

More information

Press review. Monitorizare presa. Programul de responsabilitate sociala. Lumea ta? Curata! TIMISOARA Page1

Press review. Monitorizare presa. Programul de responsabilitate sociala. Lumea ta? Curata! TIMISOARA Page1 Page1 Monitorizare presa Programul de responsabilitate sociala Lumea ta? Curata! TIMISOARA 03.06.2010 Page2 ZIUA DE VEST 03.06.2010 Page3 BURSA.RO 02.06.2010 Page4 NEWSTIMISOARA.RO 02.06.2010 Cu ocazia

More information

Page 1 of 6 Motor - 1.8 l Duratorq-TDCi (74kW/100CP) - Lynx/1.8 l Duratorq-TDCi (92kW/125CP) - Lynx - Curea distribuţie S-MAX/Galaxy 2006.5 (02/2006-) Tipăriţi Demontarea şi montarea Unelte speciale /

More information

1. Introducere in instrumentaţia virtuală 2. Arhitectura unui instrument virtual 3. Medii de dezvoltare pentru instrumentaţia virtuală

1. Introducere in instrumentaţia virtuală 2. Arhitectura unui instrument virtual 3. Medii de dezvoltare pentru instrumentaţia virtuală 1. Introducere in instrumentaţia virtuală 2. Arhitectura unui instrument virtual 3. Medii de dezvoltare pentru instrumentaţia virtuală 1 Prof. dr. ing. Anca Lazăr Bibliografie 1. Clark C., LabVIEW Digital

More information

Maria plays basketball. We live in Australia.

Maria plays basketball. We live in Australia. RECAPITULARE GRAMATICA INCEPATORI I. VERBUL 1. Verb to be (= a fi): I am, you are, he/she/it is, we are, you are, they are Questions and negatives (Intrebari si raspunsuri negative) What s her first name?

More information

ENVIRONMENTAL MANAGEMENT SYSTEMS AND ENVIRONMENTAL PERFORMANCE ASSESSMENT SISTEME DE MANAGEMENT AL MEDIULUI ŞI DE EVALUARE A PERFORMANŢEI DE MEDIU

ENVIRONMENTAL MANAGEMENT SYSTEMS AND ENVIRONMENTAL PERFORMANCE ASSESSMENT SISTEME DE MANAGEMENT AL MEDIULUI ŞI DE EVALUARE A PERFORMANŢEI DE MEDIU SISTEME DE MANAGEMENT AL MEDIULUI ŞI DE EVALUARE A PERFORMANŢEI DE MEDIU Drd. Alexandru TOMA, ASEM, (Bucureşti) Acest articol vine cu o completare asupra noţiunii de sistem de management al mediului, în

More information

OPTIMIZAREA GRADULUI DE ÎNCĂRCARE AL UTILAJELOR DE FABRICAŢIE OPTIMIZING THE MANUFACTURING EQUIPMENTS LOAD FACTOR

OPTIMIZAREA GRADULUI DE ÎNCĂRCARE AL UTILAJELOR DE FABRICAŢIE OPTIMIZING THE MANUFACTURING EQUIPMENTS LOAD FACTOR OPTIMIZING THE MANUFACTURING EQUIPMENTS LOAD FACTOR OPTIMIZAREA GRADULUI DE ÎNCĂRCARE AL UTILAJELOR DE FABRICAŢIE Traian Alexandru BUDA, Magdalena BARBU, Gavrilă CALEFARIU Transilvania University of Brasov,

More information

Reţele de calculatoare. Cursul nr. 2 Principiile reţelelor de calculatoare

Reţele de calculatoare. Cursul nr. 2 Principiile reţelelor de calculatoare Reţele de calculatoare Cursul nr. 2 Principiile reţelelor de calculatoare Terminologia reţelei Dispozitivele unei reţele de calculatoare : Dispozitive end-user PC-uri, imprimante, scanere, servere, etc.

More information

ABORDĂRI ŞI SOLUŢII SPECIFICE ÎN MANAGEMENTUL, GUVERNANŢA ŞI ANALIZA DATELOR DE MARI DIMENSIUNI (BIG DATA)

ABORDĂRI ŞI SOLUŢII SPECIFICE ÎN MANAGEMENTUL, GUVERNANŢA ŞI ANALIZA DATELOR DE MARI DIMENSIUNI (BIG DATA) ABORDĂRI ŞI SOLUŢII SPECIFICE ÎN MANAGEMENTUL, GUVERNANŢA ŞI ANALIZA DATELOR DE MARI DIMENSIUNI (BIG DATA) Vladimir Florian Gabriel Neagu vladimir@ici.ro gneagu@ici.ro Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare

More information

UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI GESTIUNEA AFACERILOR TEZĂ DE DOCTORAT. rezumat

UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI GESTIUNEA AFACERILOR TEZĂ DE DOCTORAT. rezumat UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI GESTIUNEA AFACERILOR TEZĂ DE DOCTORAT rezumat CONTRIBUŢII LA CONCEPEREA, PROIECTAREA ŞI IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM INFORMATIC PENTRU

More information

Sistem digital de adresare publică şi de alarmare vocală X-618

Sistem digital de adresare publică şi de alarmare vocală X-618 X-618 Sistem digital de adresare publică şi de alarmare vocală 1 + 1 > 2 Sunteţi în căutarea unei soluţii flexibile, uşor de utilizat şi sigure de adresare publică şi alarmare vocală pentru noua Dvs. clădire?

More information

Programul de instruire ADM1 Reţele de comunicaţii

Programul de instruire ADM1 Reţele de comunicaţii Programul de instruire ADM1 Reţele de comunicaţii Cursul se adresează persoanelor din grupul ţintă, care doresc să-şi construiască o carieră în domeniul reţelisticii şi sunt interesaţi de noile tehnologii

More information

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT ŞI PROGRAME ANALITICE

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT ŞI PROGRAME ANALITICE UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE ELECTRONICA SI TELECOMUNICATII PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT ŞI PROGRAME ANALITICE Pentru domeniul: INGINERIE ELECTRONICĂ ŞI TELECOMUNICAŢII Master Anul universitar

More information

Laboratorul 1. Primii paşi în Visual Basic.NET

Laboratorul 1. Primii paşi în Visual Basic.NET Laboratorul 1 Primii paşi în Visual Basic.NET Ce ne propunem astăzi? În laboratorul de astăzi ne propunem crearea unei aplicaţii simple pentru evidenţa studenţilor unei facultăţi. În cadrul acestei aplicaţii

More information

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ,

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ, CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ, COMUNICARE ŞI DEONTOLOGIE Seminar SELECTAREA ŞI VALORIFICAREA SURSELOR INFORMATICE / BIBLIOGRAFICE IN CERCETAREA DOCTORALĂ Alexandru Nichici /2014-2015 1. CARE SUNT PROBLEMELE CU

More information

Analele Universităţii Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu, Seria Inginerie, Nr. 4/2011

Analele Universităţii Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu, Seria Inginerie, Nr. 4/2011 PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNUI LIMBAJ DE PROGRAMARE ÎN CODUL G PENTRU REPERUL CASETĂ R290, COMPONENTĂ A PRODUSULUI GHIRLANDĂ C3G 1800,2000,2250 Iovanov Valeria Victoria, Colegiul Tehnic Nr. 2, Târgu-Jiu,

More information

FIŞA PENTRU PROMOVAREA ENTITĂŢII DE CERCETARE

FIŞA PENTRU PROMOVAREA ENTITĂŢII DE CERCETARE FIŞA PENTRU PROMOVAREA ENTITĂŢII DE CERCETARE Date de identificare Denumire Acnim Sigla Instrumentaţie Virtuală şi Măsurări Inteligente en Virtual Instrumentation and Intelligent Measurement IVMI Site

More information

Mini-reţea de telefonie mobilă

Mini-reţea de telefonie mobilă Mini-reţea de telefonie mobilă Georgian CRĂCIUN 1 Coordonator ştiinţific: Ș.L.Dr.Ing Dan CURPEN Abstract Lucrarea Mini-reţea de telefonie mobilă urmărește integrarea unui laborator didactic de radio comunicaţii

More information

O abordare orientată pe componente generice pentru crearea dinamică a interfeţelor cu utilizatorul

O abordare orientată pe componente generice pentru crearea dinamică a interfeţelor cu utilizatorul O abordare orientată pe componente generice pentru crearea dinamică a interfeţelor cu utilizatorul Frăsinaru Cristian Facultatea de Informatică Iaşi General Berthelot 16, IAŞI 700483, ROMANIA acf@infoiasi.ro

More information

SUPORT CURS MANAGEMENTUL CALITATII

SUPORT CURS MANAGEMENTUL CALITATII Investeşte în oameni! Titlul proiectului: Centrul de Excelenţă în Promovarea Femeii pe poziţii calificate şi înalt calificate în Sectorul Comercial Contract nr.: POSDRU/144/6.3/S/126027 Proiect cofinanţat

More information

Clasele de asigurare. Legea 237/2015 Anexa nr. 1

Clasele de asigurare. Legea 237/2015 Anexa nr. 1 Legea 237/2015 Anexa nr. 1 Clasele de asigurare Secţiunea A. Asigurări generale 1. accidente, inclusiv accidente de muncă şi boli profesionale: a) despăgubiri financiare fixe b) despăgubiri financiare

More information

Introducere. Tehnologii. Fast Ethernet şi Gigabit Ethernet Fibra optica High Speed Wireless LAN

Introducere. Tehnologii. Fast Ethernet şi Gigabit Ethernet Fibra optica High Speed Wireless LAN Curs Ethernet Introducere Tehnologii Fast Ethernet şi Gigabit Ethernet Fibra optica High Speed Wireless LAN 2 De ce High Speed LAN? LAN uzuale folosesc pentru conectivitate de baza Conecteaza PC şi terminale

More information

SISTEMUL INFORMATIONAL-INFORMATIC PENTRU FIRMA DE CONSTRUCTII

SISTEMUL INFORMATIONAL-INFORMATIC PENTRU FIRMA DE CONSTRUCTII INFORMATIONAL-INFORMATIC PENTRU FIRMA DE CONSTRUCTII Condurache Andreea, dr. ing., S.C. STRATEGIC REEA S.R.L. Abstract: The construction company information system represents all means of collection, processing,

More information

ZOOLOGY AND IDIOMATIC EXPRESSIONS

ZOOLOGY AND IDIOMATIC EXPRESSIONS ZOOLOGY AND IDIOMATIC EXPRESSIONS ZOOLOGIA ŞI EXPRESIILE IDIOMATICE 163 OANA BOLDEA Banat s University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, Timişoara, România Abstract: An expression is an

More information

UTILIZAREA TEHNOLOGIILOR CONSILIEREA CARIEREI

UTILIZAREA TEHNOLOGIILOR CONSILIEREA CARIEREI INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI Laboratorul Orientare Şcolară şi Profesională UTILIZAREA TEHNOLOGIILOR INFORMATICE ŞI DE COMUNICARE ÎN CONSILIEREA CARIEREI Bucureşti 2002 1 INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE

More information

FIŞA DISCIPLINEI. Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei 1.3 Departamentul Bazele Electronicii 1.4 Domeniul de studii

FIŞA DISCIPLINEI. Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei 1.3 Departamentul Bazele Electronicii 1.4 Domeniul de studii FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca 1.2 Facultatea Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei 1.3

More information

conţinut ale metodologiilor de realizare a sistemelor informatice

conţinut ale metodologiilor de realizare a sistemelor informatice Tema 4. Tipurile şi elementele de conţinut ale metodologiilor de realizare a sistemelor informatice Activitate de invatare: Clasificare, rol Metodologiile se pot clasifica după următoarele criterii: A.

More information

EtherNet/IP. 2 canale digitale SIL3 sigure ca FDI sau FDO (PP, PM) 4 canale digitale I/O non-safe. 2 mastere IO-Link sloturi V1.1. Figura 1.

EtherNet/IP. 2 canale digitale SIL3 sigure ca FDI sau FDO (PP, PM) 4 canale digitale I/O non-safe. 2 mastere IO-Link sloturi V1.1. Figura 1. EtherNet/IP Comutator Ethernet integrat 10 Mbps / 100 Mbps permise 2 x conectori tată M12, 4-pini, codaţi-d, conectare Ethernet-Fieldbus Carcasă armată cu fibră de sticlă Testat la şoc şi vibraţii Electronica

More information

Sisteme informationale economice (3)

Sisteme informationale economice (3) Sisteme informationale economice (3) Arhitecturi de intreprindere. Modele arhitecturale ASE, CSIE, CPE Structura Definitie, principii de realizare Modele arhitecturale Clasificarea modelelor arhitecturale.

More information

Programarea calculatoarelor CURS 1

Programarea calculatoarelor CURS 1 Limbajul C CURS 1 Ş.l. Carmen Odubăşteanu Bibliografie: curs.cs.pub.ro Programarea Calculatoarelor seria 1CC elf.cs.pub.ro/programare laboratoare si simulator http://posdru62485.discipline.upb.ro/ - curs

More information

DEZVOLTAREA LEADERSHIP-ULUI ÎN ECONOMIA BAZATĂ PE CUNOAŞTERE LEADERSHIP DEVELOPMENT IN KNOWLEDGE BASED ECONOMY

DEZVOLTAREA LEADERSHIP-ULUI ÎN ECONOMIA BAZATĂ PE CUNOAŞTERE LEADERSHIP DEVELOPMENT IN KNOWLEDGE BASED ECONOMY DEZVOLTAREA LEADERSHIP-ULUI ÎN ECONOMIA BAZATĂ PE CUNOAŞTERE LEADERSHIP DEVELOPMENT IN KNOWLEDGE BASED ECONOMY Conf. univ. dr. Marian NĂSTASE Academia de Studii Economice, Facultatea de Management, Bucureşti

More information

Soluţii hibride de acces de bandă largă. Platformele MAP (Multiservice Acces Platform)

Soluţii hibride de acces de bandă largă. Platformele MAP (Multiservice Acces Platform) Soluţii hibride de acces de bandă largă. Platformele MAP (Multiservice Acces Platform) Soluţii hibride de acces de bandă largă. Platformele MAP (Multiservice Acces Platform) Drd. ing. Radu DRAGOMIR, Ing.

More information

4 Caracteristici numerice ale variabilelor aleatoare: media şi dispersia

4 Caracteristici numerice ale variabilelor aleatoare: media şi dispersia 4 Caracteristici numerice ale variabilelor aleatoare: media şi dispersia Media (sau ) a unei variabile aleatoare caracterizează tendinţa centrală a valorilor acesteia, iar dispersia 2 ( 2 ) caracterizează

More information

FIŞA DISCIPLINEI. - Examinări 4 Alte activităţi. 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru Număr de credite 5

FIŞA DISCIPLINEI. - Examinări 4 Alte activităţi. 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru Număr de credite 5 FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi 1.2 Facultatea Facultatea de Informatică 1.3 Departamentul Informatică 1.4 Domeniul

More information

Gândirea algoritmică - o filosofie modernă a matematicii şi informaticii

Gândirea algoritmică - o filosofie modernă a matematicii şi informaticii Gândirea algoritmică - o filosofie modernă a matematicii şi informaticii Marin Vlada Universitatea din Bucuresti, vlada@fmi.unibuc.ro Abstract Dezvoltarea informaticii actuale se datorează cercetărilor,

More information

CALCULATOARE NUMERICE

CALCULATOARE NUMERICE Universitatea POLITEHNICA din Bucure?ti Facultatea de Automatic??i Calculatoare Catedra de Calculatoare http://www.csit- sun.pub.ro CALCULATOARE NUMERICE Proiect de semestru anul III Prof. Îndrum?tor:

More information

Defuzzificarea într-un sistem cu logică fuzzy. Aplicaţie: maşina de spălat cu reguli fuzzy. A. Obiective. B. Concepte teoretice ilustrate

Defuzzificarea într-un sistem cu logică fuzzy. Aplicaţie: maşina de spălat cu reguli fuzzy. A. Obiective. B. Concepte teoretice ilustrate Defuzzificarea într-un sistem cu logică fuzzy. Aplicaţie: maşina de spălat cu reguli fuzzy A. Obiective 1) Vizualizarea procesului de selecţie a valorii tranşante de ieşire din mulţimea fuzzy de ieşire

More information

Cu ce se confruntă cancerul de stomac? Să citim despre chirurgia minim invazivă da Vinci

Cu ce se confruntă cancerul de stomac? Să citim despre chirurgia minim invazivă da Vinci Cu ce se confruntă cancerul de stomac? Să citim despre chirurgia minim invazivă da Vinci Opţiunile chirurgicale Cancerul de stomac, numit şi cancer gastric, apare atunci când celulele normale ies de sub

More information