Strategia pentru dezvoltare locală durabilă a oraşului Siret pe obiective strategice de dezvoltare şi operaţionale. Plan de marketing urban

Transcription

1

2

3 Strategia pentru dezvoltare locală durabilă a oraşului Siret pe obiective strategice de dezvoltare şi operaţionale Plan de marketing urban

4

5 Plan de marketing urban 5 CUPRINS I. PRODUSUL URBAN ORAŞUL SIRET Scurt istoric Amplasare şi accesibilitate Caracteristici naturale Audit socio-economic 12 II. PUNCTE TARI ŞI OPORTUNITĂŢI Dezvoltare urbană Infrastructură Servicii publice Dezvoltare economică Turism Dezvoltare socială Sănătate Educaţie şi cultură Sănătate 29 III. COMPETITIVITATE URBANĂ Despre urbanism Triunghiul competitiv urban: Siret-Rădăuţi-Suceava 34 IV. PLAN DE MARKETING URBAN Obiective de marketing urban Strategii pentru implementarea obiectivelor de marketing urban Corelaţia dintre strategiile pentru implementarea obiectivelor de marketing urban şi strategiile sectoriale Plan de acţiune pentru implementarea obiectivelor de marketing urban Bugetul promovare al planului de marketing urban Rezultatele preconizate în urma implementării planului de marketing urban 67 ANEXE 68

6 6 Strategia pentru dezvoltarea locală durabilă a oraşului Siret pe obiective strategice de dezvoltare şi operaţionale CAPITOLUL 1.

7 Produsul urban oraşul Siret Plan de marketing urban 7

8 8 Strategia pentru dezvoltarea locală durabilă a oraşului Siret pe obiective strategice de dezvoltare şi operaţionale 1.1. Scurt istoric Aşezat pe malul drept al râului care i-a dat numele, oraşul Siret este considerat cel mai vechi oraş din Bucovina. Prima menţiune a oraşului Siret într-un izvor cartografic extern apare în Portulanul lui Angelino Dulcert din anul 1339 fiind menţionat ca un centru comercial şi un punct de popas pe drumul transcontinental numit de occidentali Via Walachensis (Drumul Românesc) şi de documentele interne Drumul Moldovenesc. Prima menţiune certă a oraşului datează din 15 iunie 1340, într-o cronică franciscană. Oraşul Siret a fost prima capitală a Moldovei şi important centru comercial şi meşteşugăresc, centru cultural şi centru religios. În anul 1352, oraşul Siret este ales ca reşedinţă domnească în vremea lui Dragoş Vodă imediat după alungarea tătarilor din zonă. În timpul lui Sas Vodă (fiul lui Dragoş Vodă), în zona sireteană a fost construită o curte domnească numită Horodiştea, valul de apărare al oraşului numit Ocopiştea sau Cetatea Siretului şi Biserica Sfânta Treime (Troiţa). Capitala Moldovei a rămas oraşul Siret şi în timpul domniei lui Bogdan Vodă care a emancipat Moldova de sub suveranitatea maghiară. În întreg Evul Mediu, oraşul Siret a fost un important centru comercial şi meşteşugăresc al Moldovei. Pe lângă funcţiile politico-administrativă, comercială şi meşteşugărească, oraşul Siret a fost şi un important centru cultural al Moldovei. Mănăstirile catolice din oraş au fost adevărate focare ale culturii, mai ales în secolele al XIV-lea şi al XV-lea, când viaţa monahală ortodoxă în Moldova era la începuturile ei. Înfiinţarea Episcopiei Catolice de Siret în anul 1371 a însemnat transformarea şcolii mănăstireşti în şcoală episcopală. Şcoala Episcopală din Siret este considerată cea mai veche şcoală din Moldova. Aceasta a dispărut la sfârşitul secolului al XVI-lea odată cu episcopia, mănăstirile şi comunitatea catolică. Şcolile latineşti prin activitatea lor, au constituit un important capitol din istoria învăţământului siretean. Pe lângă şcolile acestea, în oraş au existat şcoli slavoneşti pentru copii siretenilor ortodocşi. În anul 1376, Pentru I Muşat a înfiinţat o şcoală domnească cu scopul pregătirii cadrelor necesare statului şi Bisericii Ortodoxe Moldoveneşti care a fost transformată de austrieci într-o şcoală germano-română, în secolul al XVIII-lea. Siretul a fost un important centru religios al Moldovei şi totodată un centru de confruntare a ortodoxiei cu catolicismul. Aici s-a consumat tentativa lui Laţcu Vodă de a-i converti pe moldoveni la catolicism. La Siret a fost înfiinţată prima episcopie canonică a Moldovei de către Papa Grigore al XI-lea, la 9 martie 1371, în perioada în care Moldova era în afara Bisericii şi nu avea o ierarhie bisericească proprie. Siretul era văzut ca bastion al catolicismului din răsăritul Europei, iar Moldova a fost recunoscută ca entitate statală în Europa şi percepută ca stat catolic.

9 Plan de marketing urban 9 În prezent, Siretul este un oraş cu o populaţie de peste nouă mii de locuitori format din centrul Siret (reşedinţa) şi localităţile cu caracter rural Mănăstioara şi Pădureni. Actuala stemă a oraşului Siret reprezintă o sinteză a istoriei de peste şase secole a oraşului şi cuprinde trei elemente definitorii: în câmp chipul Sf. Ioan Botezătorul, patronul oraşului, o coroană murală cu trei turnuri (semn că Siretul este un oraş vechi şi că a fost pe vremuri cetate şi prima capitală a Moldovei medievale) şi trei lacrimi de argint (semn că oraşul a avut de suferit de pe urma odiosului pact Ribbentrop-Molotov şi că se află în imediata apropiere a liniei Aurel Onciu- Omelian Popowicz). În anul 2000, Consiliul Local Siret a aprobat noul drapel al oraşului. El este de culoare albastră-azurie şi are la mijloc stema oraşului, iar pe margini franjuri aurii. Oraşul Siret în perioada interbelică

10 10 Strategia pentru dezvoltarea locală durabilă a oraşului Siret pe obiective strategice de dezvoltare şi operaţionale 1.2. Amplasare şi accesibilitate Orașul Siret este situat în Bucovina, aproximativ la jumătatea distanţei dintre Suceava și Cernăuţi, pe malul drept al râului Siret. Coordonatele geografice ale orașului Siret sunt 47 55' latitudine nordică și 26 5' longitudine estică. Poziţia geografică îl încadrează în rândul localităţilor din nord-estul ţării, adică într-o regiune extracarpatică, într-o unitate geografică de podiș, cu dealuri și coline, cu aspectul unor platouri ce se ridică mult deasupra fundului văii. Orașul Siret se întinde la nord până la actuala frontieră cu Ucraina. Linia de hotar cu Ucraina are 37,2 km din care 7,5 km de apă şi 29,7 km de uscat. În apropierea oraşului Siret se află graniţa României cu Ucraina. Administrativ, acest teritoriu se învecinează: la nord cu Ucraina, la est cu comuna Mihăileni (judeţul Botoșani), la sud-est cu comuna Grămești (judeţul Suceava), la sud cu comunele Grămeşti, Bălcăuţi şi Dorneşti, iar spre vest şi nord-vest cu comuna Muşeniţa. Aria de influenţă a oraşului Siret acoperă 10 comune limitrofe. Între oraşul Siret şi localităţile rurale din raza sa de influenţă există relaţii de intercondiţionare şi cooperare teritorială. Accesul în oraşul Siret se poate realiza prin următoarele variante: cale rutieră: principala cale de acces este drumul european E 85 (care coincide cu DN 2; cale aeriană: transportul pe această cale este deservit de aeroportul internaţional Salcea Ştefan cel Mare situat la 47 km de oraş.

11 Plan de marketing urban 11 Caracteristici naturale 1.3. Suprafaţă şi relief. Suprafaţa oraşului Siret este de ha, din care suprafaţa intravilană este de 964 ha (22,2%). Intravilanul oraşului Siret are o formă areolară, cu ieşiri tentaculare în sensul principalelor drumuri care traversează localitatea. Cea mai mare parte a fondului funciar este reprezentată de teren agricol ( ,8%) în cadrul căruia terenul arabil ocupă ponderea cea mai ridicată (84,2%). Relieful teritoriului administrativ al oraşului Siret este în general deluros, cu pante domoale, caracteristic părţii de nord a Podişului Moldovei, şi cu terenuri plane în lunca râului Siret. Elementele cadrului natural. Clima are un caracter continental, cu ierni relativ reci şi veri călduroase. Precipitaţiile însumează, în medie, între 550 şi 600 mm/mp anual, înregistrând un maxim în lunile iunie - august. Caracterul torenţial al unor ploi de vară contribuie la intensificarea fenomenului de eroziune a solului pe terenurile cu pante mai pronunţate. Regimul eolian. Vânturile dominante bat din direcţia nord-vest. Vânturile imprimă climatului un caracter aspru şi umed - iarna (crivăţul), cald şi relativ secetos - vara. Hidrografie. Reţeaua hidrografică este formată din râul Siret şi principalii afluenţi din zonă, pâraiele Negostina şi Cacaina. Din punct de vedere al condiţiilor hidrogeotehnice, pânza de apă freatică, în intravilan şi în zona de deal, se află de regulă la adâncimi de 3-5 m, iar în lunca Siretului şi pe văile unor pâraie la adâncimi de 0,5-3 m. Seismicitate. Zona în care află oraşul Siret se încadrează în gradul 7 de seismicitate. Resurse ale subsolului. În subsol nu s-au identificat bogăţii minerale, cu excepţia pietrei de construcţie (gresii silicioase), care se găseşte la mică adâncime de suprafaţa solului. Solurile. În teritoriu predomină solurile cernoziomoide, cenuşii, solurile brune argiloiluviale şi solurile hidromorfe gleice, cu tendinţă de înmlăştinare, care necesită lucrări de desecare. În lunca Siretului se întâlnesc soluri aluvionare şi coluviale. Flora este specifică atât zonei de deal, cât şi zonei de luncă, cea mai mare parte a terenurilor fiind cultivate agricol. Vegetaţia forestieră este constituită în exclusivitate din păduri de foioase, cu principalele specii: fag, stejar, gorun, carpen şi uneori din lăstari şi tufişuri de arbuşti. În lunca Siretului vegetează plopul, salcia şi arinul. Fauna sălbatică este reprezentată, dintre mamifere, de: căprioare, vulpi, iepuri şi alte câteva specii de rozătoare, fiind puţin diversificată din cauza suprafeţei restrânse ocupate de păduri; în schimb în teritoriu s-a extins creşterea animalelor domestice. În râul Siret şi în Lacul de acumulare Rogojeşti există specii de clean, mreană, crap, ştiucă şi alţi peşti de apă dulce.

12 12 Strategia pentru dezvoltarea locală durabilă a oraşului Siret pe obiective strategice de dezvoltare şi operaţionale 1.4. Audit socio-economic În conformitate cu Legea nr. 351/ oraşul este unitatea administrativ teritorială de bază alcătuită fie dintr-o singură localitate urbană, fie din mai multe localităţi, dintre care cel puţin una este localitate urbană. Ca unitate administrativteritorială de bază şi ca sistem social-economic şi geografic, oraşul are două componente: Componenta teritorială, formată din intravilan şi extravilan; Componenta demografică socioeconomică, reprezentate de grupurile de populaţiei şi activităţile economice, sociale şi politicoadministrative ce se desfăşoară pe teritoriul localităţii. Dimensiunile, caracterul şi funcţiile oraşului prezintă mari variaţii, dezvoltarea sa fiind strâns corelată cu cea a teritoriului cărui îi aparţine. Componenta teritorială totală a oraşului Siret este de ha, din care suprafaţa intravilană este de 964 ha (22,2%) şi ha suprafaţă extravilană. Oraşul Siret, cuprinde in structura sa două localităţi cu caracter rural: Mănăstioara şi Pădureni. Siretul este împărţit în opt zone funcţionale delimitate de caracteristicile şi dotările existente: Petru Muşat-Centru, Zona Vest, Zona Industrială-Dubova, Zona Ruina Troiţa, Cartierul Ruşi, Cartierul Tatarcina, Cartierul Mănăstioara şi Cartierul Pădureni Evoluţia efectivului demografic în oraşul Siret, la 1 ianuarie în perioada efectiv demografic recensământul populaţiei Sursa: INS 1 Legea privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional Secţiunea a IV-a: Reţeaua de localităţi, lege publicată în MO nr. 408/2001

13 Plan de marketing urban 13 Cartierele Petru Muşat-Centru şi Zona de Vest sunt cartiere în care predomină blocurile, în celelalte 6 cartiere populaţia locuieşte la case. În prezent, populaţia oraşului Siret este locuitori, fiind cu 7,7% mai redusă decât cea înregistrată la Recensământul Populaţiei din 1992 şi cu 1,96% mai mică decât cea înregistrată la Recensământul Populaţiei din anul Comparativ cu efectivul demografic de acum 20 ani, în prezent se remarcă o creştere a numărului de locuitori stabili cu 7,4% (+645 persoane). Una dintre dimensiunile oraşului ca statut derivată din rolul acestuia de unitate administrativ teritorială şi este dată de influenţa pe care o are din punct de vedere economic, social şi educativ-cultural asupra localităţilor rurale din proximitatea graniţelor sale. Influenţa oraşului Siret, în prezent, se răsfrânge asupra unui număr total de 10 localităţi rurale, din care 7 sunt localizate în arealul judeţului Suceava şi 3 în judeţul Botoşani. Populaţia tânără a oraşului Siret reprezintă 15,5% (1.445 persoane) din efectivul demografic total. iar cea vârstnică deţine 13,7 puncte procentuale (1.272 persoane). Grupa socială demografică cea mai numeroasă este reprezentată de populaţia adultă ce cumulează 70,8% dintre locuitorii stabili ai oraşului Siret (6.587 persoane). Gradul de îmbătrânire demografică a populaţiei oraşului Siret este de 880,3, ceea ce înseamnă ca la fiecare persoane tinere cu vârsta cuprinsă între 0 şi 14 ani revin 880,3 persoane vârstnice cu vârsta de 60 ani şi peste. În oraşul Siret, gradul de îmbătrânire demografică este inferior celui înregistrat în mediul urban judeţean (950,9 ), regional (1.007,3 ) sau naţional (1.232,4 ). Rata sporului natural, în oraşul Siret este 1,0 fiind inferioară celei judeţene din mediul urban (2,4%). Localităţile rurale aflate sub influenţa directă şi indirectă a oraşului Siret Comunele sucevene aflate sub influenţa directă sau indirectă a oraşului Siret şi a evoluţiei acestuia sunt: Bălcăuţi, Calafindeşti, Grămești, Grăniceşti, Muşeniţa, Şerbăuţi şi Zamostea, iar comunele botoşănene sunt: Cândeşti, Dersca şi Mihăileni. Populaţia celor 10 comune influenţate de oraşului Siret se cifrează la locuitori stabili, la 1 ianuarie Suprafaţa totală a localităţilor rurale aflate sub incidenţa oraşului Siret este de ha, din care suprafaţă agricolă ha (77,2%). Sursa: CJ Suceava, CJ Botoşani

14 14 Strategia pentru dezvoltarea locală durabilă a oraşului Siret pe obiective strategice de dezvoltare şi operaţionale În anul 2009, când populaţia oraşului era de locuitori, prin cumularea soldurilor migratorii (schimbărilor de reşedinţă, schimbărilor de domiciliu şi migraţiei internaţionale) reiese că populaţia sireteană a fost afectată negativ, prin reducerea efectivului demografic cu 133 persoane (1,4%). Populaţia oraşului Siret are la dispoziţie un fond locativ de locuinţe, din care imobile sunt case la curte (54,7%) şi apartamente la bloc (45,3%). Numărul mediu de persoane ce revine pe o locuinţă este 2,82 locuitori, iar suprafaţa locuibilă pe cap de locuitor este de 13,7 mp/cap de locuitor. Pe parcursul anului 2009, în oraşul Siret au fost dezvoltate un număr de 38 de noi locuinţe şi au fost eliberate un număr de 75 autorizaţii de construire, din care 26 pentru clădiri rezidenţiale (pentru o suprafaţă de mp arie desfăşurată) şi 49 autorizaţii pentru alte tipuri de clădiri (suprafaţă de mp arie desfăşurată). În oraşul Siret, suprafaţa ariilor verzi este de 19,6 ha (2,03% din suprafaţa intravilană a oraşului), iar unui locuitor îi revin în medie 21,1 mp spaţiu verde. În oraşul Siret, sistemul de iluminat urban este asigurat de un număr total de stâlpi de iluminat (din care 97 sunt stâlpi ornamentali - 7,8%) şi lămpi. Aproximativ 93,77% din străzile oraşul Siret sunt acoperite de sistemul de iluminare public urban de iluminat. Salubrizarea oraşului este realizată prin intermediul Serviciul Public de Salubrizare din cadrul Primăriei Siret. Suprafaţa salubrizată constant, la nivelul oraşului Siret este mp (62963 mp străzi, trotuare şi parcări; mp incinta vămii). Activitatea de colectare a gunoiului este realizată prin intermediul a 40 de puncte de colectare a gunoiului menajer, din care 15 la asociaţiile de proprietari. La aceste puncte de colectare au fost amplasate 30 de containere pentru colectare selectivă (hârtie-carton, sticlă, PET-uri, folie plastic). Activitatea de colectat gunoi, în oraşul Siret, a fost asigurată în 2009 de un 14 persoane şi 4 utilaje: 1 autogunoieră compactoare de 16 mc, 2 autogunoiere compactoare de 6 mc, 1 tractor şi 1 remorcă. Aceste utilaje şi personalul aferent activităţii au deservit un număr de de persoane - case particulare din cele 3 cartiere: Pădureni, Mănăstioara şi Tatarcina; persoane de la cele 3 Asociaţii de proprietari şi 190 de instituţii publice, agenţi economici şi asociaţii familiare. Procentul populaţiei deservite de serviciile de colectare a deşeurilor este de 94,2%. În oraşul Siret, ca în toate celelalte centre urbane şi rurale există mai multe tipuri de poluare. Locuitorii oraşului Siret sunt cel mai puternic afectaţi de poluarea datorată depozitării necontrolate a deşeurilor şi de poluarea apelor curgătoare de pe teritoriul oraşului, conform studiului realizat de Primărie în rândul cetăţenilor. Oraşul Siret este unul foarte activ din punct de vedere al cooperării transfrontaliere şi internaţionale. Astfel, în spaţiul geografic european oraşul Siret a este într-o stare avansată, acesta fiind în prezent unul din cei 24 membri ai asociaţiei oraşelor înfrăţite Douzelage, dar şi un oraş înfrăţit cu reţeaua de oraşe Europa Miast, cu Wieliszew (Polonia, 2009), cu Raionul Hliboca (Raionul Adâncata, Cernăuţi, Ucraina, 2009), cu Camera de Comerţ şi Industrie Wodzislaw Slaski (Polonia, 2009). În scurt timp urmează ca oraşul

15 Plan de marketing urban 15 Siret să semneze parteneriatul cu oraşul Wodzislaw Slaski. Principala cale rutieră ce leagă Siretul de Europa este drumul european E 85 care traversează continentul european de la nord la sud, de la portul Klaipėda, Lituania de la Marea Baltică, până în orașul Alexandroupolis din Grecia, la Marea Egee. Infrastructura rutieră a oraşului Siret cumulează 59 km străzi orăşeneşti, din care 39% sunt străzi orăşeneşti modernizate. Din perspectiva echipării cu infrastructură tehnico edilitară, la nivel local există: reţea de alimentare cu apă potabilă, reţea de canalizare, reţea de gaze naturale şi sistem de încălzire centralizat. Lungimea totală a reţelei de alimentare cu apă existentă în oraşul Siret este de 27,9 km şi reprezintă 4,3% din lungimea totală de distribuţie a apei din mediul urban al judeţului Suceava. Densitatea reţelei de distribuţie a apei potabile este de 2,9 km reţea/kmp suprafaţă intravilană. 64,9% din cantitatea de apă distribuită prin sistemul de alimentare cu apă din oraşul Siret este pentru uz casnic (174 mii mc). Volumul de apă furnizat unui locuitor din Siret este de 18,7 mc/an. Cartierele Mănăstioara şi Pădureni cu caracter rural din componenţa oraşului Siret nu sunt racordate la sistemul public de alimentare cu apă potabilă, dar sursele de apă potabilă sunt disponibile şi pot fi valorificate în acest sens. Populaţia racordată la sistemul de alimentare cu apă din oraşul Siret este de peste şase mii locuitori ceea ce reprezintă un grad de acoperire de circa 70%. Oraşul Siret are un sistem de canalizare combinat pentru apele fluviale şi apele uzate. Întregul sistem de canalizare publică măsoară aproximativ 11,6 km. În prezent, 40% din sistemul de canalizare al oraşului Siret este reabilitat. Populaţia sireteană racordată la sistemul de canalizare se cifrează la peste cinci mii de locuitori, ceea ce reprezintă peste 50% din populaţia oraşului. Populaţia neracordată la sistemul de canalizare este cea localizată în zonele Mănăstioara şi Pădureni, zonele la sud de pârâul Negoştina şi zonele aflate la nord de râul Siret. În oraşul Siret, conform datelor din Master Planul pentru Apă-Canal nu există deversări directe în cursurile de apă înainte de tratare. În cazul în care nu există racord la sistemul municipal de canalizare, apele uzate sunt colectate în fose septice şi latrine situate pe terenuri, dar există prezumţia conform căreia majoritatea foselor septice şi latrinelor nu sunt impermeabile. Densitatea reţelei de canalizare în oraşul Siret este 1,2 km reţea canalizare/ kmp suprafaţă intravilană. Epurarea apelor uzate, în oraşul Siret, are loc în cadrul staţiei de epurare locale a cărei componentă mecanică a fost recent reabilitată, dar treapta biologică este într-o stare avansată de degradare şi sunt necesare lucrări de majorare a capacităţii de la 50 l/s la 100 l/s. 98,27% din apele uzate şi deversate în bazinul Siret din porţiunea de unităţii administrativ teritoriale cu acelaşi nume sunt ape uzate insuficient epurate.

16 16 Strategia pentru dezvoltarea locală durabilă a oraşului Siret pe obiective strategice de dezvoltare şi operaţionale Lungimea simplă a reţelei de distribuţie a gazelor naturale din oraşul Siret este de circa 9,8 km, iar densitatea reţelei de distribuţie a gazelor naturale este 1,0 km reţea gaze naturale/ kmp suprafaţă intravilană. Siguranţă publică. Instituţiile responsabile cu asigurarea serviciile de siguranţă publică pe raza oraşului Siret sunt Garda de Intervenţie Siret din cadrul Detaşamentului de Pompieri Rădăuţi şi echipa Serviciul Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare (S.M.U.R.D.), Inspectoratul Judeţean de Poliţie prin intermediului Poliţiei Orăşeneşti Siret, Inspectoratul de Jandarmi Suceava prin intermediul plutonului de ordine publică în oraşul Siret, Serviciul Public Poliţia Comunitară Siret şi Biroul vamal de control şi vămuire la frontieră Siret. În general oraşul Siret nu ridică probleme deosebite în ceea ce priveşte ordinea şi siguranţa publică. Educaţie. Cultură. Oraşul Siret deţine o infrastructură educaţională dezvoltată ce cuprinde în componenţa sa nivelul preşcolar (două grădiniţe), nivelul primar şi gimnazial (3 unităţi), nivelul liceal şi postliceal (o unitate). Populaţia şcolară a oraşului Siret se cifrează la elevi şi preşcolari de a cărei formare instituţională se ocupă cele 159 de cadre didactice cuprinse în sistem. La nivelul oraşului Siret, activităţile cu caracter cultural s-au desfăşurat cu sprijinul colectivelor Casei de Cultură Mihai Teliman şi a Bibliotecii Orăşeneşti T.V. Stefanelli, iar Muzeul de Istorie al oraşului întregeşte componenta cultural-istorică locală şi a locurilor. Servicii de sănătate şi asistenţă socială. Sistemul de sănătate din oraşul Siret dispune de 41 de unităţi sanitare, dintre care două unităţi sunt reprezentate de Spitalul Orăşenesc Siret (85 de paturi) şi Spitalul de Psihiatrie Cronici (210 paturi). Personalul medico-sanitar şi farmaceutic activ din sistemul sanitar sanitar însumează 143 salariaţi din care 120 salariaţi în domeniul public (83,9%). Ajutorarea categoriilor defavorizate din Siret este importantă pentru comunitate. Acest aspect este concretizat prin acţiunile localnicilor şi a mediului de afaceri de a sprijini azilul de bătrâni şi populaţia care nu îşi poate asigura condiţiile de trai minimale. Serviciile sociale din oraşului Siret au o paletă diversificată de acoperire: de la copii la bătrâni. Copii şi adulţii din oraşul Siret care se află în situaţii de competenţa DGASPC au la dispoziţie următoare structuri de tip rezidenţial. Copii cu nevoie speciale pot beneficia de serviciile Centrului de plasament de tip familial Alma Mater sau de cele ale Complexului terapeutic pentru copilul cu nevoi speciale Ama Deus Siret, în timp ce adulţii pot apela la locuinţele maxim protejate din cadrul Complexului de recuperare, reabilitare şi locuinţe protejate pentru persoane adulte cu handicap fizic şi psihic O Nouă Viaţă Siret (Casa Kincasslagh, Casa Camlough, Casa Killybegs, Casa Manion, Casa Phoenix ). Persoane vârstnice dependente pot fi internate în cadrul Centrului de Asistenţă Ingvar Kamprad, iar şomerii pot fi angajaţi şi instruiţi în cadrul Centrului de Asistenţă. Numărul beneficiarilor serviciilor DGASPC Suceava sunt 54 copii şi 49 adulţi. Numărul locuinţelor sociale disponibile la nivel local este de 48 unităţi cu o suprafaţă locuibilă totală de 1996,7 mp. Alte categorii sociale semnalate în oraşul Siret sunt: pensionarii (2.019 persoane), persoanele cu

17 Plan de marketing urban 17 handicap (27 copii, 208 adulţi şi 72 vârstnici), persoane beneficiare de venit minim garantat (62 persoane), familiile beneficiare de ajutor pentru încălzire (1.019 familii), beneficiarii de alocaţii, copii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate (96 de familii din cadrul cărora unul sau ambii părinţi sunt plecaţi peste graniţe). Economie locală este conturată în jurul celor 157 de agenţi economici care pe parcursul anului 2009 au cumulat o cifră de afaceri de lei. Cifra de afaceri medie pe unitate economică locală obţinută în anul 2009 este de ,16 lei/agent economic. Agenţii economici din oraşul Siret cumulează 922 de angajaţi. În funcţie de numărul de salariaţi pe unitate economică, în oraşul se remarcă o concentrare a agenţilor economici în categoria microîntreprinderilor ce au un număr maxim de 9 salariaţi. Astfel 89,2% dintre unităţile economice locale sunt micro şi 10,8% sunt întreprinderi mici şi mijlocii (de la 10 până la 249 salariaţi). La nivel naţional există o tendinţă de concentrare a economiei în domeniul comercial, astfel şi în oraşul Siret 44,6% dintre domeniul de activitate al agenţilor economici este direcţionat către comerţul cu ridica şi cu amănuntul. Din punct de vedere financiar, cele 22 de unităţi economice din domeniul construcţiilor cumulează peste 35% din cifra de afaceri locală. Densitatea întreprinderilor mici şi mijlocii, calculată ca numărul de IMM-uri ce revine la fiecare mie de locuitori este 16,9, fiind inferioară mediei naţionale cu aproape 50% (densitatea IMM-urilor la nivel naţional fiind de 30,9 agenţi economici/1.000 locuitori). Printre cele mai mari importante întreprinderi economice din oraşul Siret pot fi enumerate: Consir SA, Holzindustrie Schweighofer SRL, Filobranca Eastern Europe SRL, Corez SRL, Elixir Farm SRL, Dionisos SRL, Hybrid SRL, etc. O particularitate a economiei siretene este dată potenţialul economic local şi al potenţialului agricol. Domeniul industrial poate fi revigorat luându-se în calcul poziţia strategică pe care oraşul a deţinut-o înainte de anii 90 şi de infrastructura locală disponibilă în prezent. În plus, cifra de afaceri a unităţilor locale active din industrie reprezintă aproximativ o treime din cifra totală de afaceri a întreprinderilor din Siret, iar aproape jumătate din întreprinderile industriale din Siret au capital străin Background-ul industrial al orașului Siret include un sit industrial în care s-au dezvoltat industriile: textile (fabrica de covoare și fabrica de textile), industria alimentară (brutării, fabrică de prelucrare a laptelui), staţie de asfalt, industrie de construcţii, prelucrări metalice, prelucrarea lemnului, fabricarea mobilei, fabrică de recepţie animale. Aceste industrii au intrat în declin după anii `90 determinând închiderea multora dintre acestea. În prezent, situl industrial al orașului Siret este amplasat în Zona Industrială a orașului și cuprinde următoarele ramuri industriale funcţionale: industria de prelucrare a lemnului (Holzindustrie Schweighofer GmbH ); industria prelucrărilor metalice (SC Trust Imil și SC Metal Star SRL); industria alimentară (1 brutărie și o moară); industria textile (Filobranca Eastern Europe); construcţii (SC Corez SRL, SC Consir SRL); depozite en gros si service auto;

18 18 Strategia pentru dezvoltarea locală durabilă a oraşului Siret pe obiective strategice de dezvoltare şi operaţionale sediul Eon Moldova furnizor de energie electrică; pensiunea Down Town care funcţionează în clădirea fostei gări din Siret. În prezent, sector agricol este destul de slab reprezentat în economia oraşului Siret unde funcţionează doar 5 unităţi economice în domeniul Agricultură, silvicultură şi pescuit, numărul total de salariaţi din cadrul acestora fiind de 33 persoane (3,6% din numărul total de salariaţi de la nivel local). 72,8% din suprafaţa oraşului Siret este reprezentată de suprafaţă agricolă, iar 61,3% este suprafaţă agricolă. Suprafaţa totală cultivată în anul 2009 este de ha. Cea mai extinsă suprafaţă cultivată este cea de grâu şi secară (646 ha 35,1% din total suprafaţă cultivată). Potenţialul agricol al oraşului Siret este dat şi de influenţa pe care o are acest centru urban asupra celor 10 localităţi din proximitatea sa a căror suprafaţă agricolă cumulează ha (77,2% din suprafaţa fondului funciar total). Forţa de muncă. Numărul mediu total al salariaţilor din oraşul Siret se cifra în anul 2009 la persoane (fiind cu 27,4% mai mic decât numărul mediu de salariaţi raportaţi în anul anterior). În 2010, în luna septembrie, rata şomajului judeţean era de 7,67%, iar ponderea şomerilor în grupa de vârstă ani la nivelul oraşului Siret de 3,5%. Ponderea oraşului Siret în economia judeţului Suceava. 1,4% este procentul deţinut de unităţile locale active din oraşul Siret în totalul unităţilor economice existente în judeţul Suceava. Cifra de afaceri a unităţilor economice din Siret reprezintă doar 0,79% din cifra de afaceri a tuturor unităţilor locale economice sucevene, în

19 Plan de marketing urban 19 timp ce cifra de afaceri obţinută pe parcursul anului financiar 2009 de întreprinderile mici şi mijlocii cumulează 0,92% din cifra de afaceri obţinută de această categorie de agenţi economici la nivel judeţean. Numărul mediu de salariaţi ai oraşului Siret reprezintă 2,27 puncte procentuale în context judeţean, iar numărul şomerilor 0,90%. Sectorul turistic. Principalele forme de turism ce pot fi practicate în oraşul Siret sunt: turismul cultural-istoric, turismul cultural-religios, turismul pentru practicarea pescuitului sportiv şi birdwatching-ul. În viziunea dezvoltării economice locale, turism de tranzit şi turismul de afaceri pot deveni forme de turism practicabile la nivel local. Infrastructura de susţinere a sectorului turistic siretean este formată dintr-o structură de primire turistică cu o capacitate de cazare de 17 locuri. Numărul turiştilor înregistraţi în oraşul Siret, pe parcursul anului 2009, totalizează 123 persoane. Numărul înnoptărilor este de 246, ceea ce evidenţiază o durată medie de şedere de 2 zile. Indicele de utilizare a capacităţii de cazare în funcţie este 5,8%. Din toate punctele de frontieră, cele mai numeroase sosiri ale vizitatorilor străini se realizează prin Punctul Vamal Siret, 66,7% din numărul total de vizitatori care intră în ţară prin zona de graniţă cu Ucraina, utilizând acest punct de trecere a frontierei.

20 20 Strategia pentru dezvoltarea locală durabilă a oraşului Siret pe obiective strategice de dezvoltare şi operaţionale Capitolul 2.

21 Puncte tari şi oportunităţi Plan de marketing urban 21

22 22 Strategia pentru dezvoltarea locală durabilă a oraşului Siret pe obiective strategice de dezvoltare şi operaţionale 2.1. Dezvoltare urbană PUNCTE TARI Suprafaţa spaţiilor verzi pe cap de locuitor în oraşul Siret este de 21,1 mp, valoare superioară mediei naţionale; Existenţa unui Plan Urbanistic General al oraşului care este actualizat prin intermediul finanţărilor europene; Existenţa grupurilor de clădiri vechi care păstrează caracterul istoric al oraşului; Existenţa la nivel local a unei zone identificată pentru dezvoltarea viitoare de imobilelor de locuinţe; Existenţa parteneriatelor de înfrăţire dintre oraşul Siret şi alte oraşe Europene, în cadrul asociaţiilor de înfrăţire (precum Douzelage, Europa Miast) sau cu unităţi instituţionale / administrativ teritoriale individuale (Wieliszew, Camera de Comerţ şi Industrie Wodzislaw Slaski); Oraşul Siret este membru al Asociaţiei Oraşelor din România. OPORTUNITĂŢI Existenţa fondurilor şi a programelor care finanţează dezvoltarea urbană; Existenţa programelor de reabilitare termică a clădirilor care pot duce la o îmbunătăţire a aspectului general al oraşului Siret, pe lângă considerentele de mediu care impun astfel de acţiuni; Programele guvernamentale de îmbunătăţire a fondului locativ: Programul naţional de sprijinire a construirii de locuinţe proprietate personală, Programul Prima Casă; Existenţa posibilităţii amenajării unor parcuri pentru recreere în parteneriat transfrontalier; Existenţa posibilităţii înfiinţării unei reţele de internet wireless gratuite într-o zonă publică a Siretului; Existenţa posibilităţii amenajării unor parcuri pentru role şi skateboard; Existenţa posibilităţii semnării parteneriatului dintre oraşul Siret şi Wodzislaw Slaski (Polonia); Dezvoltarea unui nou cartier la nivel local Cartierul Nou unde sunt deja strămutate o parte din locuinţele afectate de inundaţii; Existenţa la nivel naţional şi european al planurilor integrate de armonizarea a noilor construcţii în concordanţă cu specificul local şi arhitectura clădirilor vechi; Existenţa fondurilor externe disponibile pentru reabilitarea clădirilor cu valoare istorică.

23 Plan de marketing urban 23 Infrastructură 2.2. PUNCTE TARI Poziţionarea geografică la graniţa cu Ucraina; Situarea oraşului pe drumul european E85 care asigură o legătură rapidă cu zonele din sudul şi vestul ţării; Existenţa unei reţele stradale bine dezvoltate care acoperă echilibrat cartierele oraşului Siret; Existenţa unei reţele de trotuare bine dezvoltată la nivel local; Existenţa unui număr ridicat de captări de apă potabilă: 14 puţuri forate, 1 puţ neforat şi un dren ce captează apa prin mal; Existenţa reţelei de canalizare; Reabilitarea infrastructurii rutiere şi tehnicoedilitare în Zona Industrială în cadrul unui proiect cu finanţare externă. OPORTUNITĂŢI Existenţa fondurilor şi a programelor care finanţează reabilitarea străzilor şi trotuarelor; Existenţa fondurilor europene pentru dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii tehnico-edilitare; Existenţa Aeroportului Internaţional Suceava, situat la o distanţă de circa 47 km de oraşul Siret; Potenţial de dezvoltare a surselor alternative de energie (energie eoliană); Construirea unei centuri ocolitoare pentru devierea traficului de mare tonaj ce se îndreaptă spre Vamă. Servicii publice 2.3. PUNCTE TARI Gradul ridicat de acoperire al străzilor cu iluminat stradal (94%); Existenţa serviciului de salubrizare ce acoperă un procent ridicat din suprafaţa intravilană a oraşului; Existenţa Serviciului Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare SMURD; OPORTUNITĂŢI Existenţa posibilităţii implementării unor proiecte de iluminare stradală prin utilizarea surselor regenerabile de energie; Existenţa unor priorităţi naţionale în vederea prevenirii infracţionalităţii (ex. prevenirea furturilor din locuinţe); Existenţa unui proiect prin care în contul amenzilor neachitate persoanele în cauză să presteze servicii comunitare.

24 24 Strategia pentru dezvoltarea locală durabilă a oraşului Siret pe obiective strategice de dezvoltare şi operaţionale 2.4. Dezvoltare economică PUNCTE TARI Accesul facil al investitorilor prin intermediul E85 şi prin intermediul aeroporturilor: Suceava (45 km), Iaşi (190 km) şi Bacău (190 km); Trendul ascendent al unităţilor locale active din punct de vedere economic la nivel local (în ultimii cinci ani); Existenţa unor clădiri industriale aflate în stare bună de conservare, care pot fi utilizate pentru dezvoltarea activităţilor economice; Existenţa cartierului Zona Industrială Siret, în cadrul căreia funcţionează întreprinderi din industria de prelucrare a lemnului, industria prelucrării metalice, industria alimentară, industria textilă şi construcţii; Existenţa unei suprafețe compacte de teren destinată dezvoltării industriale (28 ha din care 5 ha au fost deja achiziţionate în vederea construirea unei fabrici pentru producția materialelor de construcții: panouri de tip sandwich); Existenţa utilităţilor publice şi a serviciilor de telefonie şi internet în zonele destinate activităţilor economice; Existenţa tradiţiei şi a forţei de muncă calificate în anumite domenii precum: industria textilă şi industria lemnului; Existenţa Grupului Şcolar Laţcu Vodă Siret ce oferă pregătire profesională în domeniul tehnic (confecţioner produse textile, tâmplar universal, mecanic auto, tehnician mecatronist, electrician auto); Existenţa potenţialului agricol la nivel local (72,8% din fondul funciar total local este teren agricol); Productivitatea ridicată a terenurilor agricole în cazul producţiilor de cartofi, sfeclă de zahăr, grâu şi secară; Deschiderea administraţiei publice locale către sprijinirea potenţialilor investitori. OPORTUNITĂŢI Poziţionarea la graniţă a Siretului poate favoriza schimburile comerciale între mediul economic local şi cel din Europa Centrală şi de Est (Ucraina, Polonia, etc.); Situarea la graniţa cu Ucraina care este o piaţă de consum mare şi o sursă de materii prime; Situarea Siretului în proximitatea unor zone cu materii prime pentru diverse sectoare economice: industrie (lemn de răşinoase, lemn de foioase) agricultură (cartof, porumb, sfeclă de zahăr, cereale, floarea soarelui), construcţii (argile, nisipuri); Introducerea unor culturi agricole care nu sunt tradiţionale zonei (dar pot fi aclimatizate) sau a unor culturi agricole avangardiste testate deja în România (salcie energetică, plantaţii de afini de cultură, etc.); Existenţa unei universităţi în municipiul Suceava care poate oferi pregătire superioară populaţiei şi poate constitui sursă de specialişti; Situarea Siretului în apropierea a două oraşe mari (Suceava şi Rădăuţi) care pot reprezenta pieţe de desfacere pentru unităţile economice locale, dar şi surse de specialişti; Existenţa programelor de finanţare cu fonduri europene şi guvernamentale destinate dezvoltării economice; Cooperarea mediului privat cu autorităţile publice locale, instituţiile de învăţământ superior şi centrele de cercetare, dezvoltare şi inovare; Interesul unor companii străine de a se dezvolta în alte ţări, mai ales în proximitatea ţărilor fostei Uniuni Sovietice; Oraşul Siret este membru a două reţele de oraşe înfrăţite (Douzelage şi Europa Miast ), aceste relaţii putând fi folosite pentru promovarea oraşului şi atragere de investiţii.

25 Plan de marketing urban 25 Turism 2.5. PUNCTE TARI Poziţionarea la graniţa României cu Ucraina, aspect ce poate favoriza atragerea unui număr mai ridicat de turişti străini; Accesul facil al turiştilor la nivel local prin intermediul drumului european E85, ori a aeroporturilor: Suceava (45km), Iaşi (190 km) şi Bacău (190 km); Istoria oraşului Siret: prima capitală a Moldovei şi prima episcopie romano-catolică din Moldova subordonată direct Romei; Existenţa unor obiective turistice care au potenţial de atragere a turiştilor (Biserica Sf. Treime, Biserica Sf. Onufrie, Cimitirul Evreiesc Medieval, Templul Mare Evreiesc, Muzeul de Istorie, etc.); Existenţa Lacului de Acumulare Rogojeşti (cel mai mare de pe raza judeţului), care oferă posibilitatea practicării pescuitului sportiv şi birdwatching; Organizarea anuală a Zilelor Oraşului, element de atracţie pentru turişti; Existenţa unui stadion care poate fi folosit pentru organizarea de competiţii sportive şi activităţi culturale; Existenţa Casei de Cultură Mihai Teliman în cadrul căreia se organizează manifestări culturale diverse (inclusiv manifestări transfrontaliere); Organizarea de evenimente cu caracter interetnic care atrage participanţi şi spectatori din alte zone ale ţării şi din Ucraina; Existenţa unui parteneriat între Primăria Siret şi Biserica Romano - Catolică Naşterea Sfintei Fecioare Maria ce vizează construcţia a două monumente închinate comunităţii catolice şi unul care să prezinte o istorie a obiectivelor istorice ortodoxe moldovene. OPORTUNITĂŢI Elaborarea unor planuri şi strategii de dezvoltare a turismului, la nivel local, judeţean sau regional care să fructifice potenţialul deţinut; Posibilitatea accesării fondurilor europene în vederea dezvoltării infrastructurii turistice şi de agrement şi promovării oraşului ca destinaţie turistică; Furnizarea unei oferte turistice complementare celei existente deja la nivel judeţean; Dezvoltarea turismului transfrontalier, datorită situării în apropierea oraşului Cernăuţi (35 km); Calitatea de membru în două reţele de oraşe înfrăţite (Douzelage şi Europa Miast), poate duce la atragerea de turişti la nivel local; Specializarea forţei de muncă din sectorul turistic (conducere şi execuţie) pentru oferirea unor servicii de calitate superioară; Stabilirea de parteneriate şi derularea de proiecte cu staţiunile turistice învecinate; Participarea la târguri de turism naţionale şi internaţionale; Dezvoltarea turismului etnic: Siretul este vizitat adesea de comunităţi de evrei din Israel sau New York, dar şi de comunităţi de germani originari din Siret; Existenţa programelor de promovare turistică a Bucovinei iniţiate de Consiliul Judeţean Suceava (Crăciun în Bucovina, Paşti în Bucovina), care pot promova şi oraşul Siret; Existenţa traseelor montane şi traseelor de turism activ în apropierea Siretului, care pot reprezenta elemente de atracţie pentru turiştii cazaţi în localitate; Creşterea cererii turistice pentru turismului pentru practicarea pescuitului sportiv; Includerea Siretului în circuite turistice naţionale şi internaţionale.

26 26 Strategia pentru dezvoltarea locală durabilă a oraşului Siret pe obiective strategice de dezvoltare şi operaţionale 2.6. Dezvoltare socială PUNCTE TARI Existenţa furnizorilor de servicii sociale acreditaţi; Scăderea numărului de copii beneficiari ai serviciilor Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava (DGASPC Suceava) la 31 octombrie 2010 cu 3,6% faţă de sfârşitul anului precedent; Diminuarea numărului de familii beneficiare de venit minim garantat (VMG) de peste 5 ori faţă de anul 2002; Scăderea numărului de beneficiari de alocaţii în anul 2010 cu 4,1% faţă de anul precedent; Existenţa azilului de bătrâni şi a unui centru de îngrijire la domiciliu pentru bătrâni; Existenţa locuinţelor sociale la nivel local; Existenţa la nivel local a centrelor pentru copii şi adulţi din cadrul DGASPC Suceava (structuri de tip rezidenţial); Existenţa Serviciului Public de Asistenţă Socială ce acordă servicii sociale cu caracter primar şi specializate; Existenţa Centrului de Asistenţă Socială Ingvar Kamprad Siret ce oferă sprijin persoanelor vârstnice dependente; Implicarea fundaţiei O nouă viaţă în acţiunea de descentralizare a Spitalului de Psihiatrie din oraşul Siret; Existenţa personalului specializat în domeniul asistenţei sociale; OPORTUNITĂŢI Existenţa la nivel naţional a legii ce reglementează serviciile sociale; Existenţa cadrului legislativ ce creează facilităţi pentru mediul economic ce angajează persoane din grupurile vulnerabile în vederea integrării acestora în societate; Dezvoltarea voluntariatului şi a spiritului civic la nivel naţional; Posibilitatea accesării fondurilor structurale; Posibilitatea dezvoltării de parteneriate între APL şi sectorul non-guvernamental; Posibilitatea preluării modelelor de bună practică din ţările Uniunii Europene cu privire la metodologia de abordare a problematicii specifice; Realizarea de parteneriate cu unităţile economice în vederea susţinerii grupurilor defavorizate; Înfiinţarea unui centru de noapte pentru categoriile defavorizate; Înfiinţarea unui Centru After School pentru copiii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate; Înfiinţarea unui Incubator de Întreprinderi Sociale, unde grupurile vulnerabile pot fi desfăşura activităţi generatoare de venituri; Reabilitarea locuinţelor sociale şi dezvoltarea de noi astfel de locuinţe; Înfiinţarea unui club al pensionarilor unde persoanele vârstnice să poată desfăşura activităţi de socializare; Înfiinţarea, amenajarea şi dotarea unei creşe;

27 Plan de marketing urban 27 Sănătate 2.7. PUNCTE TARI Valori superioare ale indicatorului unităţi sanitare la locuitori la nivel citadin comparativ cu nivelul judeţean, regional sau naţional (farmacii şi puncte farmaceutice, laboratoare de tehnică dentară, cabinete stomatologice, etc.); Existenţa structurilor sanitare specializate atât private, cât şi de stat; Reabilitarea şi dotarea ambulatoriului Spitalului Orăşenesc prin fonduri europene; Construirea unor clădiri noi pentru Spitalul de Psihiatrie prin intermediul fondurilor europene; Calitatea ridicată a actului medical datorită experienţei cadrelor medicale şi auxiliare şi a aparaturii de specialitate; Existenţa unui număr de patru fundaţii cu activitate în domeniul sănătăţii mintale; Existenţa Echipei mobile ce prestează servicii la domiciliu pentru copii în domeniul sănătăţii mintale; Existenţa cabinetelor medicale şcolare. OPORTUNITĂŢI Existenţa fondurilor europene pentru reabilitarea structurilor sanitare şi dotarea corespunzătoare; Existenţa posibilităţii reabilitării ambulatoriului de Spital din fonduri europene dacă proiectul este selectat; Îmbunătăţirea comunicării/colaborării dintre spitalele mici şi cele mari la nivel judeţean; Dezvoltarea serviciilor medicale la domiciliu în domeniul sănătăţii mintale pentru persoanele externate, pentru accelerarea integrării în societate; Dezvoltarea unei colaborării între Spitalul de Psihiatrie şi instituţiile de asistenţă socială; Înfiinţarea de ateliere vocaţionale, centre de zi, centre comunitare, unde persoanele cu nevoi speciale să desfăşoare activităţi care să le faciliteze reintegrarea; Dotarea şi modernizarea spălătoriei din cadrul Spitalului Orăşenesc.

28 28 Strategia pentru dezvoltarea locală durabilă a oraşului Siret pe obiective strategice de dezvoltare şi operaţionale 2.8. Educaţie şi cultură PUNCTE TARI Activităţile extra-curriculare desfăşurate de unităţilor educaţionale indiferent de nivelul de instruire; Existenţa unităţilor de învăţământ dispersate în teritoriu, de la grădiniţe la licee; Existenţa cadrelor didactice calificate şi implicate în procesul educaţional siretean; Obţinerea unor performanţe importante la concursurile naţionale organizate în cadrul Şcolilor de Arte şi Meserii; Existenţa Centrului Cultural Mihai Teliman, format din Casa de Cultură şi Biblioteca Orăşenească; Existenţa parteneriatele încheiate de Centrul Cultural cu reprezentanţii instituţiilor publice, cu reprezentanţii diferitelor asociaţii şi ONG-uri, cu reprezentanţii Administraţiei Raionale Zastavna, Ucraina şi Consulatului General al Ucrainei la Suceava, dar şi cu reprezentanţii cultelor neoprotestante din Siret şi a comunităţilor etnice din judeţul Suceava; Existenţa unor acţiuni cultural tradiţionale, cu impact regional: Zilele Oraşului Siret, Festivalul de Folk Forkever ; Existenţa unor asociaţii culturale, precum asociaţia Kolomeika ; Implicarea Bibliotecii T. V. Stefanelli în organizarea unor manifestări tradiţionale precum: Ziua naşterii poetului Mihai Eminescu, Ziua Unirii Principatelor, Ziua Internaţională a Femeii, etc.; Organizarea în cadrul bibliotecii de expoziţii (cu cărţi) permanente; Realizarea de proiecte europene privind schimbul de tineri şi schimbul de cetăţeni cu oraşele înfrăţite. OPORTUNITĂŢI Existenţa fondurilor europene direcţionate spre perfecţionarea actului didactic; Existenţa fondurilor europene disponibile pentru reabilitarea clădirilor instituţiilor de învăţământ şi dotarea corespunzătoare a acestora; Existenţa programele şcolare internaţionale care permit şcolilor locale să stabilească parteneriate cu instituţii de învăţământ din străinătate; Existenţa programele guvernamentale destinate îmbunătăţirii sistemului educaţional: asigurarea logisticii prin dotarea şcolilor cu calculatoare / sisteme educaţionale de calcul; acordarea de ajutor financiar în vederea stimulării achiziţionării de calculatoare, etc.; Existenţa posibilităţii accesării fondurilor europene nerambursabile pentru activităţi culturale, inclusiv pentru proiecte transfrontaliere; Adaptarea fondului de carte la noua tehnologie (achiziţionarea de documente pe suport electronic); Informatizarea bibliotecilor şi a serviciilor oferite de acestea; Posibilitatea de a valorifica o serie de sărbători locale ca şi evenimente culturale de interes naţional sau chiar internaţional.

29 Plan de marketing urban 29 Sănătate 2.9. PUNCTE TARI Calitatea aerului bună prin prisma concentraţiilor de emisii înregistrate sub limita admisă de normele în vigoare; Diminuarea cantităţii de deşeuri generate la nivel local per ansamblu; Nivelul cantităţii de deşeuri generată pe cap de locuitor inferior mediei judeţene; Existenţa unui serviciu de salubritate modernizat prin fonduri europene şi cu o arie largă de deservire; Neexistenţa factorilor de poluare de tip industrial; Informarea populaţiei cu privire la importanţa colectării selective a deşeurilor; Realizarea unor acţiuni pentru protecţia mediului, precum: curăţarea manuală a şanţurilor, săparea unor şanţuri pentru preluarea apelor pluviale de pe imaşuri şi păşuni, degajarea terenurilor de spini, muşuroaie, vegetaţie uscată ori curăţarea cursurilor de apă ale pâraielor; Participarea unităţilor educaţionale împreună cu personalul Primăriei Siret sau Centrul Cultural la acţiuni comune de conştientizare şi promovare a politicii de mediu; Existenţa unei reţele de canalizare şi a unei staţii de epurare reabilitate prin fonduri europene; Închiderea rampei de depozitare a deşeurilor care reprezenta un factor de poluare; Executarea regulată de lucrări de ecologizare a albiei pâraielor şi de consolidare a malurilor; Existenţa la nivel local a unui potenţial ridicat în domeniul producerii şi utilizării energiei regenerabile; Existenţa unor dotări minimale de intervenţie în situaţii de urgenţă achiziţionate prin fonduri europene. OPORTUNITĂŢI Existenţa fondurilor europene direcţionate către proiecte în domeniul salubrităţii, canalizării, apelor uzate şi protecţiei mediului, în general; Existenţa unor finanţări guvernamentale pentru proiecte de mediu (lucrări de regularizare a scurgerilor pe versanţi, îndiguiri, apărări şi consolidări de maluri şi albii, lucrări de dirijare a apei, corectări de torenţi, asanări, combaterea eroziunii solului, decolmatări, captare izvoare, împăduriri, intervenţii în situaţii de risc, etc.); Existenţa unor programe de finanţare în domeniul energiei regenerabile; Existenţa unui interes declarat de investitori pentru dezvoltarea de parcuri de energie verde utilizând culoarul râului Siret în dreptul oraşului Siret; Existenţa la nivel judeţean al unui Master Plan privind Gestionarea Deşeurilor care va conduce la îmbunătăţirea calităţii activităţii de depozitare a deşeurilor; Existenţa programelor şcolare la nivel local ce visează protecţia mediului şi educaţia ecologică; Existenţa programelor de finanţare susţinute de Fondul pentru Mediu, precum: programul Rabla, programul de îmbunătăţire a calităţii mediului prin împădurirea terenurilor agricole degradate, programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi, etc.

30 30 Strategia pentru dezvoltarea locală durabilă a oraşului Siret pe obiective strategice de dezvoltare şi operaţionale Capitolul 3.

31 Competitivitate urbană Plan de marketing urban 31

32 32 Strategia pentru dezvoltarea locală durabilă a oraşului Siret pe obiective strategice de dezvoltare şi operaţionale 3.1. Despre urbanism Oraşele există, din punct de vedere istoric, de mai bine de şase mii de ani. De la începutul secolului XXI oraşele au fost recunoscute ca centre importante pentru dezvoltarea economică deoarece reprezintă localizări pentru diferite activităţi de grad înalt, dar şi fundamentale noduri logistice în reţele de transport internaţionale. În prezent, peste jumătate din populaţia globului trăieşte în mediul urban (50,5%). Conform The World Bank, în anul 2010, rata de urbanizare estimată este de +1,85%. Cele mai mari aglomerări urbane din punct de vedere al efectivului demografic, la nivel mondial, sunt: Tokyo ( , Japonia), Delhi ( , India), Sao Paulo ( , Brazilia), Mumbay ( , India), Ciudad de Mexico ( , Mexic), New York-Newark ( , USA), Shanghai ( , China), Calcutta ( , India), Dhaka ( , Bangladesh), Karachi ( , Pakistan). Aproximativ 75% din populaţia Europei trăieşte în oraşe. În context continentului european, România este una dintre cele mai puţin urbanizate ţări. Gradul de general de urbanizare la României este de 55,1%. Cel mai intens urbanizată regiune la nivel naţional este Regiunea Bucureşti-Ilfov (92,0%) şi cel mai puţin urbanizată regiune este Regiunea Sud-Muntenia (41,4%). Gradul de urbanizare la nivel regional (% din populaţia totală) Gradul de urbanizare la nivel global (% din populaţia totală) Sursa:

33 Plan de marketing urban 33 La nivel naţional, activitatea de urbanism are următoarele obiective principale: determinarea structurii funcţionale a localităţii; utilizarea raţională şi echilibrată a terenurilor necesare funcţiunilor urbanistice din localităţi; asigurarea unei locuiri corespunzătoare nevoilor oamenilor, în general, a unui nivel de trai decent; asigurarea condiţiilor pentru satisfacerea unor nevoi speciale ale copiilor, persoanelor vârstnice şi a celor handicapate; asigurarea esteticii compoziţionale în realizarea cadrului construit şi amenajarea cadrului natural din localităţi; protejarea populaţiei şi a cadrului natural şi construit de poluare şi de riscurile naturale şi tehnologice previzibile; protejarea, conservarea, punerea în valoare şi revitalizarea monumentelor istorice, precum şi a patrimoniului natural. Activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism este finanţată în principal din bugetul de stat şi din bugetele administraţiilor comunelor, oraşelor şi judeţelor, dar pot participa şi alte persoane juridice şi fizice. Documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism constau din următoarele: planuri de amenajare a teritoriului; planuri de urbanism; regulamente de urbanism. Planurile de urbanism sunt: planul urbanistic general, planul urbanistic zonal, planul de dezvoltare locală şi reglementează utilizarea terenurilor şi condiţiile de ocupare a acestora cu construcţii. Regulamentele de urbanism sunt documentaţii cu caracter de reglementare şi cuprind prevederi referitoare la modul de utilizare a terenurilor precum şi de amplasare, realizare şi utilizare a construcţiilor. Acestea sunt redactate sub forma unor texte scrise, însoţite, dacă este cazul de scheme desenate explicative. Pe baza Planului Urbanistic General sau a Planurilor de Dezvoltare Locală, autorităţile administraţiei publice locale eliberează: certificatul de urbanism, autorizaţia de construire, autorizaţia de funcţionare, autorizaţia de schimbare a destinaţiei O particularitate foarte importantă este relaţia de intercondiţionare existentă între urbanism şi mediul înconjurător. Oraşul este în mare măsură dependent de ecosistemele care îl înconjoară, astfel efectele activităţii economico-sociale dezvoltate în aşezările de tip urban sunt mai evidente decât din aşezările de tip rural prin prisma gradului de dezvoltare mai ridicat (dezvoltare industriei, transporturilor, comerţului, etc.). În aceste condiţii protecţia mediului la nivelul centrelor urbane este o prioritate prin influenţa directă care o are asupra celorlalte elemente, dintre care resursa umană este cea mai importantă.

34 34 Strategia pentru dezvoltarea locală durabilă a oraşului Siret pe obiective strategice de dezvoltare şi operaţionale 3.2. Triunghiul competitiv urban: Siret-Rădăuţi-Suceava Oraşul Siret este localizat în cadrul Regiunii de Nord-Est, fiind unitate administrativ teritorială componentă a judeţului Siret. Gradul de urbanizare al Regiunii de Nord Est este de 43,2% (grad de urbanizare inferior mediei naţionale de 55,1%). Nivel naţional: 55,1% (peste o treime) au fost înregistrate la nivelul regiunii de dezvoltare Nord-Est, ceea a avut ca rezultat demografic o majorare a populaţiei urbane, în anul 2004 comparativ cu anul precedent, de 2,5% la nivelul României şi 6,8% la nivel regiunii de Nord-Est. În prezent, Regiunea de Nord Est cuprinde 46 de structuri administrativ-teritoriale din categoria celor ce formează mediul urban: 17 municipii şi 29 de oraşe. Judeţul Suceava al cărui grad de urbanizare este de 42,9% este format din 17 centre urbane (5 municipii şi 11 oraşe) şi 98 de comune. În profil teritorial, în Regiunea de Nord Est judeţul Iaşi deţine primul loc în ierarhia judeţelor în funcţie de gradul de urbanizare (46,9%), iar judeţul Neamţ este pe ultimul loc cu un procent de 37,8%. Un element important ce şi-a pus amprenta asupra evoluţiei populaţiei urbane din România, în general şi din profil teritorial (regional şi judeţean), în special a fost decizia Guvernului din 2003 de a transformat 38 de comune în oraşe. Din cele 38 de comune transformate în oraşe începând cu anul 2004 la nivel naţional, un efectiv de 11

35 Plan de marketing urban 35 Cel mai mare centru urban al judeţului Suceava din punct de vedere demografic este reşedinţa de judeţ municipiul Suceava ( locuitori, 35,3% din totalul populaţiei judeţene) În context judeţean, în funcţie de volumul demografic (la 1 ianuarie 2010), oraşul Siret ocupă a zecea poziţie. După oraşul Siret regăsim, în ordinea descrescătoare a numărului de locuitori: oraşul Cajvana, oraşul Frasin, oraşul Broşteni, oraşul Milişăuţi, oraşul Solca şi oraşul Vicovu de Sus. În epoca globalizării caracterizată de profunde reforme politice şi economice principalul obiectiv este creşterea competitivităţii, indiferent de subiect: produse/servicii, companii, oraşe sau ţări. În prezent, mai mult decât oricând oraşele au devenit brandurile proprii, deoarece sunt într-o competiţie fără sfârşit pentru a atrage investiţii, turişti sau chiar noi locuitori. Pentru fiecare centru urban există cel puţin un alt centru situat în sfera concurenţei. Pentru oraşul Siret principalii concurenţi urbani sunt municipiile Suceava şi Rădăuţi. Municipiul Suceava este cel mai mare centru administrativ teritorial al judeţului cu un efectiv de locuitori, distribuiţi pe o suprafaţă intravilană de 35,26 kmp (67,7% din suprafaţa totală). Populaţia municipiului Rădăuţi este de locuitori, iar suprafaţa intravilană de 10,8 kmp (33,4% din suprafaţa totală). Oraşul Siret face parte dintr-un triunghi urban în care concurenţii au o populaţie chiar şi de peste zece ori mai mare, dar în schimb teritoriul siretean permite dezvoltare prin prisma faptului că în prezent procentul terenului intravilan este destul de scăzut el putând fi majorat în vederea dezvoltării de noi cartiere sau dezvoltării de parcuri economice. Competitivitatea dintre cele 3 centre urbane poate fi evaluată prin intermediul coordonatelor: structură economică, dotări teritoriale şi resurse umane.

36 36 Strategia pentru dezvoltarea locală durabilă a oraşului Siret pe obiective strategice de dezvoltare şi operaţionale Economie Indicator U.M Siret Rădăuţi Suceava Poziţia Siretului Număr unităţi economice active număr Număr unităţi economice active la număr/1.000 locuitori locuitori 16,9 33,0 39,9 3 Întreprinderi mici şi mijlocii % 100,0% 99,7% 99,7% 1 Unităţi economice, din care pe sectoare număr Agricultură, silvicultură şi pescuit % 3,2% 1,3% 1,4% 1 Comerţ % 44,6% 39,0% 37,0% 1 Construcţii % 14,0% 13,5% 10,4% 1 Industrie % 9,6% 8,3% 5,6% 1 Servicii % 28,7% 37,8% 45,6% 3 Cifra de afaceri medie pe unitate economică lei/unitate , , ,5 3 Cifra de afaceri, din care pe sectoare număr Agricultură, silvicultură şi pescuit % 1,0% 0,1% 0,6% 1 Comerţ % 28,5% 39,5% 40,6% 3 Construcţii % 35,3% 5,1% 18,8% 1 Industrie % 30,8% 38,3% 9,4% 2 Servicii % 4,4% 16,9% 30,6% 3 Număr angajaţi mediu pe unitate angajaţi / economică unitate Angajaţi, din care pe sectoare număr Agricultură, silvicultură şi pescuit % 3,6% 0,1% 0,6% 1 Comerţ % 23,4% 79,8% 50,4% 3 Construcţii % 25,5% 2,9% 11,2% 1 Industrie % 38,7% 8,7% 9,3% 1 Servicii % 8,8% 8,4% 28,3% 2 Productivitatea muncii cifra afaceri (lei)/ angajat , , ,6 2 Ponderea şomerilor în rândul populaţiei stabile cu vârsta între ani % 3,26% 3,55% 2,7% 2 Ponderea şomerilor de sex feminin % 42,6% 48,3% 46,3% 1 Apă potabilă distribuită - uz industrial % 35,1% 32,6% 50,3% 2 Gaze naturale distribuite - uz industrial % 88,1% 83,6% 55,0% 1 Turism - structuri de primire turistică număr Turism - indicele de utilizare a capacităţii de cazare % 5,8% 10,9% 26,5% 3

37 Plan de marketing urban 37 Dotări teritoriale Indicator U.M Siret Rădăuţi Suceava Poziţia Siretului Cadru general Suprafaţă totală ha Suprafaţă intravilană % 22,2% 33,4% 67,7% 3 Suprafaţă agricolă % 72,8% 66,1% 44,2% 1 Suprafaţă arabilă (din total suprafaţă agricolă) % 84,2% 84,2% 86,2% 2 Utilităţi publice Străzi orăşeneşti km 59,0 90,0 159,0 3 Străzi orăşeneşti modernizate % 39,0% 48,9% 62,9% 3 Reţea distribuţie apă potabilă km 27,9 55,4 193,0 3 Densitatea reţelei de distribuţie apă potabilă km reţea/kmp intravilan 2,9 5,1 5,5 3 Apă potabilă distribuită - uz casnic % 64,9% 67,4% 49,7% 2 Reţea canalizare km 11,6 39,7 369,0 3 Densitatea reţelei de canalizare km reţea/kmp intravilan 1,2 3,7 10,5 3 Reţea distribuţie a gazelor naturale km 9,8 86,5 106,5 3 Densitatea reţelei de distribuţie a gazelor naturale km reţea/kmp intravilan 1,0 8,0 3,0 3 Gaze naturale distribuite - uz casnic % 11,9% 16,4% 45,0% 3 Transport public existenţă (da / nu) nu nu da 2 Spaţii verzi % din suprafaţă intravilană 2,0% 2,3% 6,7% 3 Spaţii verzi mp/cap locuitor 21,1 8,5 22,1 2 Locuinţe Locuinţe/suprafaţă intravilană număr/kmp intravilan 342, , ,4 1 Suprafaţa locuibilă / cap locuitor mp/cap locuitor 13,7 17,5 13,3 2 Sănătate Spitale număr Paturi în spitale număr paturi / locuitori 31,7 17,7 11,9 1 Cabinete medicale (private, publice) număr Cabinete medicale /suprafaţă intravilană număr/kmp intravilan 2,6 7,4 11,1 3 Educaţie Unităţi şcolare număr Unităţi şcolare/suprafaţă intravilană număr/kmp intravilan 0,4 1,2 1,2 3 Populaţie şcolară/pc număr elevi şi studenţi/pc Populaţie şcolară/laborator şcolar număr elevi si studenţi/laborator

38 38 Strategia pentru dezvoltarea locală durabilă a oraşului Siret pe obiective strategice de dezvoltare şi operaţionale Resurse umane Indicator U.M Siret Rădăuţi Suceava Poziţia Siretului Populaţie Populaţie, din care pe grupe de vârstă număr persoane Populaţia tânără % 15,5% 16,3% 14,5% 2 Populaţia adultă % 70,8% 68,0% 72,0% 2 Populaţia vârstnică % 13,7% 15,7% 13,5% 2 Densitatea populaţiei locuitori/kmp 965, , ,5 1 Populaţia de sex feminin % 51,2% 52,1% 52,0% 1 Sănătate Medici număr medici la locuitori 2,4 2,2 3,3 2 Farmacişti număr farmacişti la locuitori 0,8 0,8 1,0 2 Stomatologi număr stomatologi la locuitori 0,4 0,6 0,9 3 Personal mediu sanitar număr personal mediu sanitar la ,6 10,9 13,4 3 locuitori Educaţie Cadre didactice număr cadre didactice la persoane populaţie şcolară 59,8 60,8 60,6 3

39 Plan de marketing urban 39 Analiza cantitativă ce are la bază cifrele Institutului Naţional de Statistică, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava oferă o primă imagine asupra competitivităţii urbane dintre cele trei centre bucovinene. Experienţa a dovedit întotdeauna că cifrele spun foarte multe despre situaţia unui oraş, dar niciodată cifrele nu spun totul. Astfel, analiza statistică trebuie completată cu analiza calitativ-descriptivă oferită de analize SWOT ale triunghiului competitiv urban: Siret- Rădăuţi-Suceava. În această etapă vor fi evidenţiate punctele tari strategice pentru dezvoltarea oraşului Siret şi corelaţia cu punctele slabe ale celor doi mari concurenţi. Punctele slabe ale concurenţilor pot fi transformate oportunităţi pentru oraşul Siret. Pârghiile de dezvoltare urbană ale Siretului vizează: amplasarea oraşului, zona de dezvoltare industrială, agricultura şi industria, resursa umană calificată şi turismul de evenimente. Atu nr. 1: Amplasarea oraşului Siret Poziţionarea la numai 3 km distanţă faţă de graniţa cu Ucraina este un punct tare ce poate fi transformat într-un punct strategic de dezvoltare urbană prin valorificarea potenţialului economic de frontieră: deschidere către pieţele de consum naţional şi internaţionale. Siretul este amplasat la jumătatea distanţei dintre municipiul Suceava şi Cernăuţi. Atu nr. 2: Zona de dezvoltare industrială Siret În oraşul Siret există un teren compact de 28 ha destinat dezvoltării industriale. Şi în municipiul Suceava există terenuri disponibile, dar acestea sunt amplasate în fosta zonă industrială a municipiului lipsind o delimitare urbanistică a zonelor rezidenţiale de cele industriale şi comerciale. Zona de dezvoltare industrială a oraşului Siret este amplasată la periferia oraşului, astfel sunt respectate normele ce vizează

40 40 Strategia pentru dezvoltarea locală durabilă a oraşului Siret pe obiective strategice de dezvoltare şi operaţionale protejarea populaţiei şi mediului. Dezvoltarea viitoare a oraşului Siret prevede înfiinţarea unui parc industrial, a unui centru de afaceri (care va oferi incubaţie şi consultanţă), dar şi un parc logistic. Astfel, potenţialii investitori prin intermediului Ghidului Investitorului document existent doar la nivelului oraşului Siret sunt informaţi cu privire la avantajele oferite la nivel local. Atu nr. 3: Agricultura şi industria În municipiile Suceava şi Rădăuţi suprafaţa agricolă ocupă o pondere mult mai mică comparativ cu oraşul Siret 72,8%. De asemenea, oraşul Siret prezintă avantajul competitiv: agricultura în curs de dezvoltare. Pe lângă potenţialul agricol existent în cele 10 comune situate sub influenţa oraşului, în Siret 3,2% dintre IMM-uri, 1% din cifra de afaceri şi 3,6% dintre angajaţi sunt angrenate în sectorul agricol, silvic şi piscicol, iar sectorul industrial deţine 9,6% dintre IMM-uri, 30,8% din cifra de faceri şi 38,7% din numărul total al angajaţilor (valori superioare celorlalte 2 centru urbane a căror economie este dezvoltată cu precădere în jurul sectorului comercial). Atu nr. 4: Resursă umană calificată Comparativ cu municipiile Rădăuţi şi Suceava resursele umane existente în oraşul Siret sunt calificate în domenii precum: industria textilă şi industria lemnului. Astfel, investitorii pe lângă locaţie favorabilă, zonă disponibilă pentru investiţii şi derularea de proiecte beneficiază de forţă de muncă calificată şi ieftină din punct de vedere al costurilor. Productivitatea muncii în

41 Plan de marketing urban 41 cazul angajaţilor din oraşul Siret este cu 0,4% mai mic decât cel din municipiul Suceava şi cu 40% mai mare decât cel din municipiul Rădăuţi. Atu nr. 5: Turismul de evenimente În municipiile Rădăuţi şi Suceava este conturat turismul cultural-istoric, de sfârşit de săptămână şi turismul itinerant datorită mănăstirilor, monumentelor şi obiectivelor existente în aceste zone. În oraşul Siret, deşi infrastructura de susţinere a turismului nu este dezvoltată un potenţial specific locurilor este turismul de evenimente. Cel mai important element de susţine al turismului de evenimente este reprezentat de Lacul Rogojeşti unde pot fi organizate în special competiţii sportive de pescuit, poate reprezenta şi o zonă de agrement pentru populaţie şi turişti, dar şi pentru activităţi de tipul birdwatching. Un al doilea element definitoriu pentru turismul de evenimente este colaborarea dintre instituţiile din oraşul Siret şi instituţiile de peste graniţă în procesul de organizare şi implementare a proiectelor multiculturale şi multietnice. În prezent, între Siret şi Hliboca (Ucraina) există un parteneriat de promovare turistică transfrontalieră a căror obiective au în vedere crearea şi distribuire de materiale din categoria pliante, broşuri, hărţi turistice şi adoptarea sistemului de infrastructură de semnalizare turistică.

42 42 Strategia pentru dezvoltarea locală durabilă a oraşului Siret pe obiective strategice de dezvoltare şi operaţionale Capitolul 4.

43 Plan de marketing urban Plan de marketing urban 43

44 44 Strategia pentru dezvoltarea locală durabilă a oraşului Siret pe obiective strategice de dezvoltare şi operaţionale 4.1. Obiective de marketing urban Obiective generale de marketing urban OG1. Valorificarea potenţialului economic al oraşului Siret, prin intermediul cooperărilor internaţionale (oraşelor înfrăţite), ca fiind una dintre cele mai bune locaţii de investiţii OG2. Dezvoltarea unui oraş durabil competitiv la nivel regional cu sistem de infrastructură eficient şi management urban adecvat OG3. Atragerea de noi locuitori la nivel local (mărirea populaţiei oraşului Siret) prin promovarea unui mediu de viaţă şi de activitate de calitate superioară OG4. Dezvoltarea şi susţinerea potenţialului turistic local prin organizarea de evenimente în parteneriate locale sau internaţionale şi valorificarea obiectivelor turistice autohtone OG5. Consolidarea sistemului urban local printr-o ofertă adecvată de servicii şi documente urbane strategice

45 Plan de marketing urban 45 Obiective specifice de marketing urban OS1. Promovarea zonei de dezvoltare industrială a oraşului Siret prin dezvoltarea infrastructurii de susţinere, prin crearea şi distribuirea de materiale de marketing specifice cu scopul atragerii investitorilor OS2. Modernizarea sistemului de străzi orăşeneşti cu cel puţin 50% şi extinderea / reabilitarea reţelelor tehnico-edilitare cu cel puţin 15% pe perioada implementării strategiei pentru dezvoltare locală durabilă OS3. Creşterea populaţiei oraşului Siret cu minim 1,5% prin înregistrarea unui sold migratoriu pozitiv pe perioada implementării strategiei ca urmare a dezvoltării durabile locale OS4. Promovarea evenimentelor cu potenţial turistic prin crearea şi dezvoltarea infrastructurii specifice, fără a omite crearea şi distribuirea de materiale de marketing caracteristice OS5. Crearea unui sistem integrat de dezvoltare urbană prin dezvoltarea unui cadru strategic şi implementarea obiectivele documentelor urbane pe perioada implementării strategiei pentru dezvoltare locală durabilă

46 46 Strategia pentru dezvoltarea locală durabilă a oraşului Siret pe obiective strategice de dezvoltare şi operaţionale 4.2. Strategii pentru implementarea obiectivelor de marketing urban În vederea dezvoltării urbane Siretul are nevoie de o reproiectare a oraşului în scopul atragerii de investiţii în beneficiul comun şi pentru viitorul oraşului şi al locuitorilor săi şi nu de o actualizarea urbană cu scopul conturării oraşului sprijinită pe investitorii locali sau străini. 1. Valorificarea potenţialului economic al oraşului Siret, prin intermediul cooperărilor internaţionale (oraşelor înfrăţite), ca fiind una dintre cele mai bune locaţii de investiţii Direcţii strategice Crearea unui mediu favorabil dezvoltării mediului de afaceri prin înfiinţarea unui parc industrial şi a unui centru de afaceri în vederea sprijinirii procesului de revigorare economică locală Revigorarea economiei locale avându-se ca repere: diversitatea şi dinamismul în vederea creării de noi locuri de muncă, prin combinarea IMM cu întreprinderile mari şi a investiţiilor locale cu cele străine Promovarea la nivel naţional şi internaţional a zonei de dezvoltare industrială Siret, în vederea atragerii investitorilor pe baza avantajelor competitive locale Valorificarea potenţialului resurselor umane în vederea reducerii ratei şomajului şi creşterii numărului salariaţilor la nivel local Valorificarea localizării la graniţa cu Ucraina Majorarea veniturilor la bugetul local prin intermediul cotizaţiile din sfera mediului de afaceri Segmente ţintă Mediul de afaceri local (157 unităţi economice active, 2009, ONRC) Populaţia oraşului Siret (9.304 persoane, 1 ianuarie 2010, INS) Populaţia oraşului Siret a căror statut social este definit de termenul şomer (209 persoane - din care 89 femei, 2010, AJOFM Suceava) Mediul de afaceri naţional şi internaţional / potenţialii investitori Populaţia din comunele limitrofe asupra căror oraşul Siret are o influenţă directă sau indirectă ( locuitori stabili, 1 ianuarie 2010, INS)

47 Plan de marketing urban Dezvoltarea unui oraş durabil competitiv la nivel regional cu sistem de infrastructură eficient şi management urban adecvat Direcţii strategice Dezvoltarea reţelelor tehnico-edilitare în vederea creşterii gradului de calitate a vieţii populaţiei prin asigurării unui grad de conectare de minim 70% în rândul gospodăriilor Reabilitarea şi modernizarea staţiei de epurare a apelor uzate Siret în vederea dezvoltării urbane corelată cu protejarea mediului Modernizarea străzilor orăşeneşti în vederea creării unui aspect plăcut oraşului, dar şi asigurarea la nivel local a unei infrastructurii rutiere corespunzătoare unui punct urban ce beneficiază de atuul strategic al poziţionării la graniţa cu Ucraina Dezvoltarea de noi cartiere rezidenţiale în concordanţă cu elementele cadrului natural (zone cu risc redus de inundaţii, respectiv alunecări de teren) şi antropic existente în vederea creării unei armonii urbane Reactualizarea Planului Urbanistic General al oraşului Siret în vederea creării cadrului strategic spaţial şi temporal al dezvoltării locale urbane Segmente ţintă Populaţia oraşului Siret (9.304 persoane, 1 ianuarie 2010, INS) Mediul de afaceri local (157 unităţi economice active, 2009, ONRC) Populaţia şi reprezentanţii mediului de afaceri care tranzitează oraşului pentru a ajunge la anumite obiective Salariaţii administraţiei publice locale (în special salariaţii din departamentului Serviciul Urbanism Şi Amenajarea Teritoriului )

48 48 Strategia pentru dezvoltarea locală durabilă a oraşului Siret pe obiective strategice de dezvoltare şi operaţionale 3. Atragerea de noi locuitori la nivel local (mărirea populaţiei oraşului Siret) prin promovarea unui mediu de viaţă şi de activitate de calitate superioară Direcţii strategice Dezvoltarea economică a oraşului Siret în vederea oferirii de locuri de muncă care să asigure un nivel de trai decent locuitorilor în vederea reducerii soldului migratoriu dintre Siret spre alte locaţii Dezvoltarea infrastructurii locale culturale şi educaţionale, sanitare şi de asistenţă socială în vederea facilitării accesului populaţiei la astfel servicii (publice şi private) la un nivel calitativ superior Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii tehnico-edilitare locale prin prisma creşterii gradului de confort al locuitorilor şi a atractivităţii locale pentru noi investiţii şi noi locuitori Dezvoltarea de noi cartiere rezidenţiale în concordanţă cu elementele cadrului natural (zone cu risc redus de inundaţii, respectiv alunecări de teren) şi antropic existente în vederea creării unei armonii urbane Dezvoltarea sistemului de colectare selectivă şi transport al deşeurilor şi promovarea acestora în rândul populaţiei prin prisma creşterii calităţii vieţii ţinând cont de protecţia mediului Segmente ţintă Populaţia din comunele limitrofe asupra căror oraşul Siret are o influenţă directă sau indirectă ( locuitori stabili, 1 ianuarie 2010, INS) Populaţia oraşului Siret (9.304 persoane, 1 ianuarie 2010, INS) Mediul de afaceri local (157 unităţi economice active, 2009, ONRC) Potenţialii investitori

49 Plan de marketing urban Dezvoltarea şi susţinerea potenţialului turistic local prin organizarea de evenimente în parteneriate locale sau internaţionale şi valorificarea obiectivelor turistice autohtone Direcţii strategice Crearea unui centru de informare şi promovarea turistică în vederea organizării de campanii de promovare turistică şi participării la târguri de profil organizate la nivel naţional şi internaţional Organizarea de evenimente cu impact naţional şi internaţional în cadrul unei palete extinse: culturale, educaţionale, sportive şi de divertisment în vederea dezvoltării turismului de evenimente şi atragerii de noi nişe turistice la nivel local Dezvoltarea infrastructurii de petrecere a timpului liber prin lansarea şi implementarea de proiecte care să vizeze amenajarea unei zonei de agrement în vecinătatea Lacului de acumulare Rogojeşti, înfiinţarea şi amenajarea Grădinii Publice Siret şi Înfiinţarea unui parc de aventură Valorificarea potenţialului turistic cultural-istoric şi religios autohton prin atragerea de fonduri necesare reabilitării obiectivelor turistice şi a clădirilor cu valoare istorică Introducerea obiectivelor cultural-istorice şi a celor religioase în circuite turistice specifice zonei bucovinene, dar şi în circuite care depăşesc graniţele Segmente ţintă Turiştii români şi străini Pescarii sportivi Artiştii şi grupurile artistice româneşti şi străine Populaţia oraşului Siret (9.304 persoane, 1 ianuarie 2010, INS) Populaţia din comunele limitrofe asupra căror oraşul Siret are o influenţă directă sau indirectă ( locuitori stabili, 1 ianuarie 2010, INS) Agenţiile de turism şi tour-operatorii din România şi străinătate

50 50 Strategia pentru dezvoltarea locală durabilă a oraşului Siret pe obiective strategice de dezvoltare şi operaţionale 5. Consolidarea sistemului urban local printr-o ofertă adecvată de servicii şi documente urbane strategice Direcţii strategice Adoptarea ofertei de servicii publice la necesităţile comunităţii şi crearea unui portal de comunicare ca element de legătură între reprezentanţii sistemului public şi cetăţeni prin prisma promovării societăţii informaţionale Dezvoltarea unui sistem de coerenţă urbanistică prin prisma fundamentării regulilor şi obiectivelor de dezvoltare spaţială aplicabile oraşului Siret Corelarea permanentă a situaţiei existente cu contextul strategic de dezvoltare locală prin intermediul indicatorilor propuşi şi marcarea evoluţiei pe obiective strategice şi operaţionale Segmente ţintă Instituţiile publice din oraşul Siret Salariaţii administraţiei publice locale Populaţia oraşului Siret (9.304 persoane, 1 ianuarie 2010, INS)

51 Plan de marketing urban 51

52 52 Strategia pentru dezvoltarea locală durabilă a oraşului Siret pe obiective strategice de dezvoltare şi operaţionale 4.3. Corelaţia dintre strategiile pentru implementarea obiectivelor de marketing urban şi strategiile sectoriale Obiectivele planului de marketing urban sunt corelate cu cele cinci strategii sectoriale ale proiectului Strategia pentru dezvoltare locală durabilă a oraşului Siret pe obiective strategice de dezvoltare şi operaţionale : Dezvoltare economică, Turism, Mediu, Dezvoltare socială şi Dezvoltarea infrastructurii locale şi dezvoltare urbanistică. Enumerarea celor cinci strategii nu creează o prioritate temporală, dimpotrivă strategiile sectoriale au elemente comune care se întrepătrund şi scopul comun al acestora etape este de a contura produsul urban oraşul Siret, astfel încât finalitatea implementării proiectului să fie redusă la sintagma oraşul Siret: oraş competitiv. Competitivitatea oraşului Siret va fi creată prin îmbinarea atuurilor. Combinarea resurselor umane calificate cu potenţialul economic local şi cu factorii de localizare vor crea o economie locală diversificată şi dinamică, care va combina întreprinderile mari cu cele mici şi mjilocii, şi investiţiile străine cu cele locale.

53 Plan de marketing urban 53

54 54 Strategia pentru dezvoltarea locală durabilă a oraşului Siret pe obiective strategice de dezvoltare şi operaţionale 4.4. Plan de acţiune pentru implementarea obiectivelor de marketing urban Prezentul Plan de acţiune pentru implementarea obiectivelor de marketing urban este proiectat ca o completare a documentelor ce fac obiectul Strategiei pentru dezvoltare locală durabilă a oraşului Siret pe obiective strategice de dezvoltare şi operaţionale al căror orizont de timp este anul Planul de acţiune va sta la baza promovării rezultatelor obţinute prin implementarea obiectivelor de marketing al căror scop este de a proiecta oraşul competitiv Siret. Oraşul Siret privit din perspectiva marketingului cuprinde patru componente generice: produsul: oraşul Siret cu caracteristicile naturale, demografice, economice, instituţionale; preţul: costul vieţii în oraşul Siret definit de tarife utilităţi, impozite locale, preţurile la produse alimentare şi nonalimentare, etc.; plasarea (distribuţia): căile de acces existente la nivelul oraşului şi calitatea acestora promovarea: sursele şi metodele prin care oraşul Siret este cunoscut sau se face cunoscut la nivel naţional şi internaţional. Configurarea produsului oraşului Siret oraş competitiv va avea loc odată cu implementarea strategiei pentru dezvoltare locală durabilă a oraşului Siret pe obiective strategice de dezvoltare şi operaţionale Etapele şi activităţile planului de acţiune Dezvoltarea şi promovarea infrastructurii de susţinere a afacerilor Modernizarea sistemului de străzi orăşeneşti Extinderea / reabilitarea echipării tehnico-edilitare Dezvoltarea unui mediu de viaţă şi de activitate de calitate superioară Dezvoltarea şi susţinerea potenţialului turistic Etapele temporale de implementare a direcţiilor de dezvoltare a centrului urban Siret în competenţa cu municipiile Rădăuţi şi Suceava are în vedere perioada finalizării activităţilor propuse ce sunt corelate cu Strategia pentru dezvoltare locală durabilă a oraşului Siret pe obiective strategice de dezvoltare şi operaţionale.

55 Plan de marketing urban 55 Etapa 1. Interval temporar Dezvoltarea şi promovarea infrastructurii de susţinere a afacerilor Înfiinţarea unui Parc Industrial în oraşul Siret Înfiinţarea unui Centru de Afaceri în oraşul Siret Înfiinţarea unui Centru Logistic în oraşul Siret Realizarea şi distribuţia de materiale de promovare a infrastructurii de susţinere a afacerilor existente în oraşul Siret Promovarea oportunităţilor economice locale prin intermediul internetului Dezvoltarea unui mediu de viaţă şi de activitate de calitate superioară Îmbunătăţirea serviciilor educaţionale: dezvoltarea unui centru multifuncţional în cadrul grădiniţei cu program normal Luminiţa, înfiinţare centru after school în cadrul şcolii generale Dezvoltarea şi susţinerea potenţialului turistic Amenajarea Zonei de Agrement Lacul de acumulare Rogojeşti Promovarea Zonei de Agrement Lacul de acumulare Rogojeşti Înfiinţarea şi amenajarea Grădinii Publice Siret Promovarea Grădinii Publice Siret Etapa 2. Interval temporar Dezvoltarea şi promovarea infrastructurii de susţinere a afacerilor Modernizarea pieţei agroalimentare Siret Recalificarea profesională a şomerilor Modernizarea sistemului de străzi orăşeneşti Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de străzi orăşeneşti Reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii publice: alei, trotuare, parcări Extinderea / reabilitarea echipării tehnico-edilitare Reabilitarea şi retehnologizarea staţiei de epurare Siret Reabilitarea şi extinderea reţelei de furnizare a apei potabile şi a reţelei de canalizare menajeră

56 56 Strategia pentru dezvoltarea locală durabilă a oraşului Siret pe obiective strategice de dezvoltare şi operaţionale Dezvoltarea unui mediu de viaţă şi de activitate de calitate superioară Îmbunătăţirea serviciilor medico-sanitare: înfiinţarea, amenajarea şi dotarea unui laborator de analize în cadrul spitalului orăşenesc Siret Promovarea serviciilor medico-sanitare existente în oraşul Siret Îmbunătăţirea serviciilor educaţionale: reabilitarea şi îmbunătăţirea dotărilor internatului colegiului tehnic Laţcu Vodă, reabilitarea şi extinderea unităţilor educaţionale, îmbunătăţirea dotărilor din cadrul unităţilor educaţionale Promovarea serviciilor educaţionale existente în oraşul Siret Extinderea şi modernizarea spaţiilor de joacă pentru copii Îmbunătăţirea calităţii vieţii prin perspectiva protecţiei mediului: lucrări de îmbunătăţiri funciare versanţi, realizarea de împăduriri în zonele afectate de factori de degradare Dezvoltarea şi susţinerea potenţialului turistic Înfiinţarea unui centru de informare şi promovare turistică Siret Reabilitarea clădirilor cu valoare istorică Reabilitarea lăcaşelor de cult Etapa 3. Interval temporar Dezvoltarea şi promovarea infrastructurii de susţinere a afacerilor Organizarea de târguri transfrontaliere tematice Modernizarea sistemului de străzi orăşeneşti Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de străzi orăşeneşti Dezvoltarea unui mediu de viaţă şi de activitate de calitate superioară Îmbunătăţirea calităţii vieţii prin perspectiva protecţiei mediului: ecologizarea, amenajarea şi regularizarea pâraielor, iluminarea stradală şi a instituţiilor publice prin asigurarea energiei din surse alternative, campanii de informare privind importanţa colectării selective a deşeurilor în oraşul Siret Îmbunătăţirea serviciilor culturale: reabilitarea, modernizarea şi dotarea bibliotecii orăşeneşti T.V. Stefanelli Dezvoltarea şi susţinerea potenţialului turistic Promovarea turistică a oraşului Siret Înfiinţarea Parcului de Aventură Siret Promovarea Parcului de Aventură Siret

57 Plan de marketing urban 57 Descrierea activităţilor de promovare cuprinse în planul de acţiune Dezvoltarea şi promovarea infrastructurii de susţinere a afacerilor Înfiinţarea unui Parc Industrial în oraşul Siret Înfiinţarea unui Centru de Afaceri în oraşul Siret Înfiinţarea unui Centru Logistic în oraşul Siret Modernizarea pieţei agroalimentare Siret Recalificarea profesională a şomerilor Organizarea de târguri transfrontaliere tematice Activităţi bugetate în cadrul Strategiei Sectoriale Dezvoltare economică Activităţile de promovare a infrastructurii de susţinere a afacerilor existente sau care vor fi realizate în oraşul Siret odată cu implementarea Strategiei pentru dezvoltare locală durabilă a oraşului Siret pe obiective strategice de dezvoltare şi operaţionale ce fac obiectul prezentului plan de marketing urban sunt: Realizarea şi distribuţia de materiale de promovare a infrastructurii de susţinere a afacerilor existente în oraşul Siret Promovarea oportunităţilor economice locale prin intermediul internetului Activitate promovare 1. Realizarea şi distribuţia de materiale de promovare a infrastructurii de susţinere a afacerilor existente în oraşul Siret Unele dintre cele mai eficiente instrumente de promovare în activitatea de marketing care implică costuri relative scăzute raportate la beneficii sunt: pliantele, mapele de prezentare şi panouri. Pentru promovarea potenţialului economic local şi al investiţiilor ce vor fi realizate prin implementarea Strategiei Sectoriale Dezvoltare economică vor fi realizate: - pliante şi mape de prezentare care să prezinte zona de dezvoltare industrială Siret, structurile de sprijinire a afacerilor şi procedura minimă de a beneficia de aceste facilităţi - panouri care vor avea ca rol avertizarea zonei de dezvoltare industrială şi care vor cuprinde informaţiile generale (suprafaţă, profile vizate, date contact) Distribuţia pliantelor şi mapelor de prezentare se va realiza atât prin

58 58 Strategia pentru dezvoltarea locală durabilă a oraşului Siret pe obiective strategice de dezvoltare şi operaţionale intermediul instituţiilor specifice de tipul Camere de Comerţ la nivel naţional şi internaţional oraşele înfrăţite, cât şi prin intermediul serviciului de taxe şi impozite pentru persoane juridice de la nivel local. Rezultate concrete ale activităţii pliante / anual (în perioada ) mape de prezentare / anula (în perioada ) - 2 panouri permanente - 4 versiuni electronice ale pliantului, în limbile: română, engleză, poloneză, italiană - 4 versiuni electronice ale mapei de prezentare, în limbile: română, engleză, poloneză, italiană - 4 versiuni electronice ale panourilor permanente, în limbile: română, engleză, poloneză, italiană Cerinţe Specificaţii tehnice format fizic Instrument Dimensiune desfăşurată Tipar Hârtie Pliant A4 Policromie, f/v Minim 80gr/mp Mapă prezentare 21 cm x 21 cm Policromie, f/v Minim 80gr/mp Panou avertizare 100 cm x 150 cm - - Specificaţii tehnice format electronic Formate de livrare: Corel Draw (cdr), Adobe Acrobat Reader (pdf) Resurse - Financiare: euro / în primul an de implementare ; euro/anual Umane: furnizor servicii de marketing, echipa de proiect - Timp: 2 luni creaţie instrumente promovare; 1 luna / an - distribuţie Activitate promovare 2. Promovarea oportunităţilor economice locale prin intermediul internetului La nivel european procentul întreprinzătorilor care utilizează ca principală sursă de informare internetul depăşeşte 50%. Internetul a devenit o necesitate în activitatea cotidiană a mediului de afaceri întrucât informaţiile pot fi găsite rapid toate fiind la o distanţă de un click.

59 Plan de marketing urban 59 Pentru promovarea în mediul online al potenţialului economic local şi al investiţiilor ce vor fi finanţate prin implementarea Strategiei Sectoriale Dezvoltare economică va fi realizată prin prezentul plan de marketing urban: - O platformă de comunicare care să găzduiască informaţiile cu privire la oraşul Siret, oportunităţi economice existente, atuurile dezvoltării unei investiţii în oraşul Siret, o listă a întreprinzătorilor locali interesaţi de colaborări la nivel european şi internaţionale, etc. Un exemplu de domeniu ce poate fi rezervat / achiziţionat ar putea fi Rezultate concrete ale activităţii - Domeniu on-line achiziţionat - Platformă de comunicare realizată şi lansată Cerinţe Specificaţii tehnice: platformă de comunicare care să conţină cel puţin concepţie grafică, modul sondaj opinie, modul upload documente, modul ştiri, pagini php simple, baze de date MySQL, mpdul de căutare în site, forum, modul de administrare, modul de căutare forum, modul de înregistrare a utilizatorilor. Formate de livrare: html / java Resurse - Financiare: euro - Umane: furnizor servicii de webdesign, echipa de proiect - Timp: 2 luni creaţie instrumente promovare, 52 zile / an (1 zi/săptămână - anual) actualizarea informaţiilor Modernizarea sistemului de străzi orăşeneşti Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de străzi orăşeneşti Reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii publice: alei, trotuare, parcări Activităţi bugetate în cadrul Strategiei Sectoriale Dezvoltare infrastructurii locale şi dezvoltare urbanistică

60 60 Strategia pentru dezvoltarea locală durabilă a oraşului Siret pe obiective strategice de dezvoltare şi operaţionale Extinderea / reabilitarea echipării tehnico-edilitare Reabilitarea şi retehnologizarea staţiei de epurare Siret Reabilitarea şi extinderea reţelei de furnizare a apei potabile şi a reţelei de canalizare menajeră Activităţi bugetate în cadrul Strategiei Sectoriale Dezvoltare infrastructurii locale şi dezvoltare urbanistică Dezvoltarea unui mediu de viaţă şi de activitate de calitate superioară Îmbunătăţirea serviciilor educaţionale: dezvoltarea unui centru multifuncţional în cadrul grădiniţei cu program normal Luminiţa, înfiinţare centru after school în cadrul şcolii generale Îmbunătăţirea serviciilor medico-sanitare: înfiinţarea, amenajarea şi dotarea unui laborator de analize în cadrul spitalului orăşenesc Siret Îmbunătăţirea serviciilor educaţionale: reabilitarea şi îmbunătăţirea dotărilor internatului colegiului tehnic Laţcu Vodă, reabilitarea şi extinderea unităţilor educaţionale, îmbunătăţirea dotărilor din cadrul unităţilor educaţionale Extinderea şi modernizarea spaţiilor de joacă pentru copii Îmbunătăţirea calităţii vieţii prin perspectiva protecţiei mediului: ecologizarea, amenajarea şi regularizarea pâraielor, lucrări de îmbunătăţiri funciare versanţi, realizarea de împăduriri în zonele afectate de factori de degradare, iluminarea stradală şi a instituţiilor publice prin asigurarea energiei din surse alternative, campanii de informare privind importanţa colectării selective a deşeurilor Îmbunătăţirea serviciilor culturale: reabilitarea, modernizarea şi dotarea bibliotecii orăşeneşti T.V. Stefanelli Activităţi bugetate în cadrul Strategiilor Sectoriale Dezvoltare socială, Dezvoltare infrastructurii locale şi dezvoltare urbanistică, Mediu Activităţile de promovare ale unui mediu de viaţă şi de activitate de calitate superioară de care beneficiază sau vor beneficia locuitorii oraşului Siret odată cu implementarea Strategiei pentru dezvoltare locală durabilă a oraşului Siret pe obiective strategice de dezvoltare şi operaţionale ce fac obiectul prezentului plan de marketing urban sunt: Promovarea serviciilor medico-sanitare existente în oraşul Siret Promovarea serviciilor educaţionale existente în oraşul Siret Calitatea vieţii este măsurată prin dimensiunile: social, educaţional şi de mediu. Locuitorii oraşului Siret din punct de vedere social vor avea la dispoziţie facilităţi de petrecere a timpului liber (Grădina Publică

61 Plan de marketing urban 61 Siret: bazin de înot acoperit, patinoar, spaţii de joacă pentru copii; Zonă de Agrement Lacul de Acumulare Rogojeşti : spaţiu de joacă pentru copii, pistă pentru biciclişti, teren multifuncţional - tenis, fotbal, baschet), acces la servicii medico-sanitare şi de asistenţă socială de calitate. Din punct de vedere cultural şi educaţional tinerii vor beneficia de servicii de învăţământ care le va permite însuşirea cunoştinţelor generale şi de specialitate în cadru şi cu dotările corespunzătoare, adulţii şi vârstnicii vor avea la dispoziţie serviciile Casei de Cultură Mihai şi a Bibliotecii Orăşeneşti T.V. Stefanelli. Din punct de vedere al mediului înconjurător populaţia va beneficia de cadru natural consolidat (zone afectate de factori de degradare împădurite, versanţi cu lucrări de îmbunătăţiri funciare, pâraie ecologizate, amenajate şi regularizate). Activitate promovare 3. Promovarea serviciilor medico-sanitare existente în oraşul Siret În oraşul Siret există o tradiţie în domeniul medico-sanitar. Cele două spitale, Spitalul Orăşenesc Siret şi Spitalul de Psihiatrie Cronici prezentând importanţă la nivel judeţean şi chiar regional. Calitatea serviciilor medicosanitare siretene a fost la un moment dat pusă sub semnul interogativ deoarece lipsa investiţiilor în acest domeniu (tendinţă existentă la nivel naţional) a condus la uzură fizică şi morală a clădirilor şi echipamentelor specifice. În ultimii anii, domeniul sanitar din oraşul Siret a reprezentat o prioritate la nivel local: au fost iniţiate şi implementate proiecte de reabilitare şi modernizare, dar localnicii nu cunosc aceste noutăţi astfel realizarea şi distribuţia de pliante este o metodă de a direcţiona populaţia oraşului şi populaţia din comune limitrofe spre serviciile medico-sanitare locale. Distribuţia pliantelor se va face prin reţeaua de cabinete medicale de familie, farmacii şi puncte farmaceutice de la nivel local extins (oraşul Siret şi comunele limitrofe). Rezultate concrete ale activităţii pliante / anual (în perioada ) Cerinţe Specificaţii tehnice format fizic Dimensiune desfăşurată Tipar Hârtie A4 Policromie, f/v Minim 80gr/mp Specificaţii tehnice format electronic Formate de livrare: Corel Draw (cdr), Adobe Acrobat Reader (pdf)

62 62 Strategia pentru dezvoltarea locală durabilă a oraşului Siret pe obiective strategice de dezvoltare şi operaţionale Resurse - Financiare: euro / anual (în perioada ) - Umane: furnizor servicii de marketing, echipa de proiect - Timp: 1 lună creaţie instrumente promovare; 1 lună / an - distribuţie Activitate promovare 4. Promovarea serviciilor educaţionale existente în oraşul Siret Domeniul educaţional este un alt domeniu recunoscut la nivel local din punct de vedere al calităţii actului didactic. În oraşul Siret, există unităţi de învăţământ pentru fiecare nivel şi Colegiul Tehnic Laţcu Vodă se adresează nu doar populaţiei şcolare din oraş, ci şi populaţiei şcolare din comunele limitrofe oferind o paletă de calificări, dar şi posibilităţi de practicare a diferitelor activităţi sportive. Implementarea proiectelor cuprinse în strategia sectorială Dezvoltare socială vizează dezvoltarea şi îmbunătăţirea condiţiilor educaţionale existente ce ar trebuie făcute cunoscute astfel încât populaţia să fie conştientă de investiţiile realizate şi de scopul acestora: susţinerea procesului educativ al tinerilor. În vederea promovării serviciilor educaţionale din oraşul Siret se va urmări atragerea tinerilor competenţi şi crearea unei selecţii care să ducă la promovarea oraşului Siret prin elevii cu rezultate remarcabile în domeniul ştiinţelor sau domeniu sportiv. Pliantele vor fi distribuite în unităţile şcolare din profil teritorial din proximitatea oraşului Siret şi ele vor conţine inclusiv informaţii despre existenţa internetului unde elevii pot fi cazaţi. Rezultate concrete ale activităţii pliante / anual (în perioada ) Cerinţe Specificaţii tehnice format fizic Dimensiune desfăşurată Tipar Hârtie A4 Policromie, f/v Minim 80gr/mp Specificaţii tehnice format electronic Formate de livrare: Corel Draw (cdr), Adobe Acrobat Reader (pdf)

63 Plan de marketing urban 63 Resurse - Financiare: euro / anual (în perioada ) - Umane: furnizor servicii de marketing, echipa de proiect - Timp: 1 lună creaţie instrumente promovare; 1 lună / an - distribuţie Dezvoltarea şi susţinerea potenţialului turistic Amenajarea Zonei de Agrement Lacul de acumulare Rogojeşti Înfiinţarea şi amenajarea Grădinii Publice Siret Înfiinţarea unui centru de informare şi promovare turistică Siret Reabilitarea clădirilor cu valoare istorică Reabilitarea lăcaşelor de cult Promovarea turistică a oraşului Siret Înfiinţarea Parcului de Aventură Siret Activităţi bugetate în cadrul Strategiilor Sectoriale Turism În cadrul strategiei sectoriale Turism este inclus un proiect ce vizează promovarea turistică a oraşului Siret prin intermediul unui ghid turistic, participarea la târguri naţionale şi internaţionale de turism, crearea unei pagini web de promovare, diverse tipărituri: pliante, cataloage, albume foto, foi volante, postere şi chiar clipuri video. Toate aceste activităţi de promovare au ca finalitate orizontul de timp al Strategiei pentru dezvoltare locală durabilă a oraşului Siret pe obiective strategice de dezvoltare şi operaţionale anul 2021, dar concomitent cu aceste activităţi vor fi necesare iniţierea de campanii de promovare a Zonei de Agrement Lacul de acumulare Rogojeşti, Grădinii Publice Siret şi Parcului de Aventură Siret în perioada post-finalizare a investiţiei în vederea atragerii atenţiei populaţiei şi turiştilor asupra noilor oportunităţi cu privire la petrecerea timpul liber. Activitate promovare 5. Promovarea Zonei de Agrement Lacul de acumulare Rogojeşti şi a Grădinii Publice Siret În acest moment Lacul de acumulare Rogojeşti este o oază de relaxare şi un loc pentru pescarii ce participă la competiţiile organizate anual. Lacul Rogojeşti din oraşul Siret prezintă unicitate prin caracteristici şi potenţial la nivelul zonei bucovinene. În aceste condiţii în viitorul apropiat este prevăzut un proiect de amenajare al cărui scop este de a oferi localnicilor şi turişti un loc de agrement cu dotări corespunzătoare. Înfiinţarea unei Grădini Publice în oraşul Siret reprezintă o soluţie pentru multe dintre lipsurile cu privire la posibilităţile de petrecere a timpului liber la nivel local. Proiectele Amenajarea Lacului de acumulare Rogojeşti şi Înfiinţarea şi

64 64 Strategia pentru dezvoltarea locală durabilă a oraşului Siret pe obiective strategice de dezvoltare şi operaţionale amenajarea Grădinii Publice au ca termen de finalizare anul 2013, astfel un pliant de promovare comună ar fi eficient din punct de vedere al transmiterii mesajului şi cu impact nesemnificativ din punct de vedere financiar. Pliantele de promovare vor informa potenţialii turişti despre posibilităţi create la nivel local. Pliatele vor fi distribuite prin intermediul agenţiilor de turism de la nivel regional şi prin intermediul Centrului de Informare Turistică Siret. Rezultate concrete ale activităţii pliante / anual (în perioada ) - 4 versiuni electronice ale pliantului, în limbile: română, engleză, poloneză, italiană Cerinţe Specificaţii tehnice format fizic Dimensiune desfăşurată Tipar Hârtie A4 Policromie, f/v Minim 80gr/mp Specificaţii tehnice format electronic Formate de livrare: Corel Draw (cdr), Adobe Acrobat Reader (pdf) Resurse - Financiare: euro / anual (în perioada ) - Umane: furnizor servicii de marketing, echipa de proiect - Timp: 1 lună creaţie instrumente promovare; 1 lună / an - distribuţie Activitate promovare 6. Promovarea Parcului de Aventură Siret În apropierea zonei în care va fi înfiinţată şi amenajată Grădina Publică Siret, va fi înfiinţat şi un parc de aventură care se va adresa publicului deschis spre provocări lansate de tiroliana ascendentă, descendentă sau cu aterizare pe sol, plasa verticală, balansoare, pasarelă, zid de căţărare, escaladă, etc. Înfiinţarea unei Grădini Publice în oraşul Siret reprezintă o soluţie pentru multe dintre lipsurile cu privire la posibilităţile de petrecere a timpului liber la nivel local.

65 Plan de marketing urban 65 Proiectele înfiinţării Parcului de Aventură în oraşul Siret are ca finalitate anul Pliantele de promovare vor informa potenţialii turişti despre posibilităţi create la nivel local. Pliatele vor fi distribuite prin intermediul agenţiilor de turism de la nivel regional şi prin intermediul Centrului de Informare Turistică Siret. Rezultate concrete ale activităţii pliante - 4 versiuni electronice ale pliantului, în limbile: română, engleză, poloneză, italiană Cerinţe Specificaţii tehnice format fizic Dimensiune desfăşurată Tipar Hârtie A4 Policromie, f/v Minim 80gr/mp Specificaţii tehnice format electronic Formate de livrare: Corel Draw (cdr), Adobe Acrobat Reader (pdf) Resurse - Financiare: 850 euro - Umane: furnizor servicii de marketing, echipa de proiect - Timp: 1 lună creaţie instrumente promovare; 1 lună distribuţie Prin prezentul plan de marketing urban sunt avute în vedere pârghiile ce vor conduce la dezvoltarea mediului de afaceri local, pârghiile ce vor conduce la dezvoltarea locuitorilor şi potenţialilor locuitori şi pârghii ce vor conduce la dezvoltarea turismului. Prima categorie de public vizată va beneficia de structuri de sprijin şi metode de promovare, cea de-a doua categorie de public va avea multiple beneficii începând de la existenţa locuri de muncă şi a serviciilor publice bună calitate până la spaţii de agrement şi condiţii de mediu protejate printr-un apel şi parteneriat comun între societate, mediul nonguvernamental şi mediul privat, iar cea ce-a treia categorie de public va beneficia de un cadru conturat, revigorat ce îmbină perioade temporale diferite: contemporaneitatea cu istoria locurilor.

66 66 Strategia pentru dezvoltarea locală durabilă a oraşului Siret pe obiective strategice de dezvoltare şi operaţionale Graficul de implementare şi bugetul total al planului de acţiune

67 Plan de marketing urban 67 Bugetul promovare al planului de marketing urban 4.5. Rezultatele preconizate în urma implementării planului de marketing urban pliante / anual ( pliante în 9 ani) de promovare a infrastructurii de susţinere a afacerilor existente în oraşul Siret; mape de prezentare / anual (4.500 mape de prezentare în 9 ani) de promovare a infrastructurii de susţinere a afacerilor existente în oraşul Siret; - 2 panouri permanente de promovare a infrastructurii de susţinere a afacerilor existente în oraşul Siret; - 1 platformă de comunicare pentru promovarea potenţialului economic din oraşul Siret; pliante / anual ( pliante în 10 ani) de promovare a serviciilor medico-sanitare; pliante / anual ( pliante în 10 ani) de promovare a serviciilor educaţionale; pliante / anual ( pliante în 8 ani) de promovare a Lacului de Acumulare Rogojeşti; pliante de promovare a Parcul de Aventură.