FIŞA DISCIPLINEI. 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum de competenţe -

Similar documents
FIŞA DISCIPLINEI. II 2.5 Semestrul Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei

FIŞA DISCIPLINEI. 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea de Vest din Timişoara

FIŞA DISCIPLINEI. 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai

FIŞA DISCIPLINEI. Anul universitar

FIŞA DISCIPLINEI Semestrul Tipul de evaluare. Obligatorie. 2.7 Regimul disciplinei

FIŞA DISCIPLINEI. 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca

FIŞA DISCIPLINEI. 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Nu 4.2 de competenţe Administrarea afacerilor, Management

FIŞA DISCIPLINEI 1. Informatică / L / Informatician. Conf. dr. ing. DRĂGAN FLORIN

FIŞA DISCIPLINEI. - Examinări 4 Alte activităţi. 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru Număr de credite 5

FIŞA DISCIPLINEI. îndrumar de laborator

FIŞA DISCIPLINEI Anul universitar

FIŞA DISCIPLINEI. 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca

FIŞA DISCIPLINEI. 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai. 1.2 Facultatea Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei

FIŞA DISCIPLINEI. 3.7 Total ore studiu individual, tutoriat şi examinări Total ore pe semestru Număr de credite 5

FIŞA DISCIPLINEI. 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş - Bolyai

FIŞA DISCIPLINEI. Examen final scris, proiect semestrial, evaluare pe parcurs.

FIŞA DISCIPLINEI Anul universitar

FIŞA DISCIPLINEI. 2.Date despre disciplină

FIŞA DISCIPLINEI. 2.7 Regimul disciplinei. Examen. Obligatoriu

FIŞA DISCIPLINEI. 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA

FIŞA DISCIPLINEI FILOSOFIE, CULTURA, COMUNICARE/ MASTER IN FILOSOFIE

FIŞA DISCIPLINEI. 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai

ANUL III FIŞA DISCIPLINEI. Matematică, Informatică şi Ştiinţele Naturii

2. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei (ro) (en)

FIŞA DISCIPLINEI. 2.6.Semestrul VI

FIŞA DISCIPLINEI. 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru Număr de credite 4

FIŞA DISCIPLINEI. 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca

FIŞA DISCIPLINEI. Psihopedagogie specială Psihopedagogie specială /Cod calificare: L

FIŞA DISCIPLINEI Tipul de evaluare

BAZELE INGINERIEI MEDIULUI

FIŞA DISCIPLINEI1 1. Date despre program 2. Date despre disciplină 3. Timpul total estimat 3.7 Total ore studiu individual

COSMETICĂ MEDICALĂ. TEHNOLOGIA PRODUSULUI COSMETIC - ANALIZA PRODUSULUI DERMATO-COSMETIC FIȘA DISCIPLINEI

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca

FIŞA DISCIPLINEI. 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca

FIŞA DISCIPLINEI. 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior. 2.Date despre disciplină

UNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRI DIN BACĂU

S L P S L P IV/2 Beton Precomprimat

FIŞA DISCIPLINEI Date despre program. 1.1 Instituţ ia de învăţ ământ superior Universitatea Politehnica Timişoara

FIŞA DISCIPLINEI. 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru Număr de credite 5

FISA DISCIPLINEI ( C o d U P B : U P B M 1. O. x y )

FIŞA DISCIPLINEI. 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca

Sală, computer, videoproiector

FIȘA DISCIPLINEI. 3.4 Total ore studiu individual Total ore pe semestru Număr de credite 5. Nu este cazul

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 2. Date despre disciplină 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

FIŞA DISCIPLINEI. 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru Număr de credite 5

FISA DISCIPLINEI. Curs Aplicaţii Curs Aplicaţii Stud. Ind.

Anexa nr. 2 FIŞA DISCIPLINEI

Marketing politic. CURS (tematică & bibliografie) Specializarea Ştiinţe Politice, anul III


MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

FIŞA DISCIPLINEI. 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca

FIŞ A DISCIPLINEI. 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe

FIŞA DISCIPLINEI DS DI

ACTIVITĂȚI FIZICE ADAPTATE

FIŞA DISCIPLINEI. 3.1 Număr de ore pe săptămână 3.4 Total ore din planul de învăţământ Distribuţia fondului de timp

FIŞA DISCIPLINEI. Suport logistic video. Participarea la minim 80% din lucrarile de laborator este condiţie pentru participarea la examen

MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE UNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRI

FIŞA DISCIPLINEI. proiect/laborator 3.4 Total ore din Planul de învăţământ 5 din care 3.6

FIŞA DISCIPLINEI. 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum -nu este cazul 4.2 de competenţe -nu este cazul

FIȘA DISCIPLINEI Anul universitar

FIŞA DISCIPLINEI. 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca

FIŞA DISCIPLINEI. 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a Sala de curs dotată cu videoproiector şi conexiune la Internet

FIŞA DISCIPLINEI Anul universitar

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program Universitatea Babeș-Bolyai Facultatea de Psihologie și Științele Educației Departamentul Psihologie

FIŞA DISCIPLINEI. Anul universitar

FIŞA DISCIPLINEI. 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca

FACULTATEA JURNALISM ŞI ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII FACULTY JOURNALISM AND COMMUNICATION SCIENCES PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT PLAN OF STUDY

MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE UNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRI

FIŞA DISCIPLINEI. 2. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei Metode şi tehnici de recuperare a deficienţienţilor de auz

APROB, DECANUL FACULTĂŢII DE PSIHOLOGIE Lector univ.dr. Constantin-Edmond CRACSNER FIŞA DISCIPLINEI 1

FACULTATEA JURNALISM ŞI ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII FACULTY JOURNALISM AND COMMUNICATION SCIENCES PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT PLAN OF STUDY

FIŞA DISCIPLINEI. 3.4 Total ore studiu individual Total ore pe semestru Număr de credite 6

UNIVERSITATEA SPIRU HARET ŞTIINŢE ECONOMICE, BUCUREŞTI ŞTIINŢE ECONOMICE, BUCUREŞTI CONTABILITATE MASTERAT AUDIT FINANCIAR CONTABIL

FIŞA DISCIPLINEI* II 2.6. Tipul de evaluare. 2 seminar/laborator 3.4 Total ore din Planul de învăţământ 42 din care: din care 3.

Curriculum vitae Europass

FIŞA DISCIPLINEI. 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca

FIŞA DISCIPLINEI. 42 din care: 3.5 curs seminar/laborator 28

Ministerul Educaţiei Naționale și Cercetării Științifice

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Disciplină impusă conform Planului de învăţământ de la Ştiinţa mediului, anul I de studii

NUMĂR. C S L Pr M română

FIŞA DISCIPLINEI GEOGRAFIE, GEOGRAFIA TURISMULUI, PLANIFICARE TERITORIALA. 1.6 Programul de studii / Calificarea

Programa analitică. Verificare 2.7 Regimul disciplinei OBL

FIŞA DISCIPLINEI URBANISM ŞI AMENAJAREA TERITORIULUI ANUL UNIVERSITAR CONF. UNIV.DR. ELENA MARIA MINEA

FIŞA DISCIPLINEI. 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai

Curriculum vitae Europass

FIŞA DISCIPLINEI Drept umanitar - IFR

FIŞA DISCIPLINEI. 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1 De desfăşurare a cursului 5.2 De desfăşurare a seminarului/laboratorului

FIŞA DISCIPLINEI. 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru Număr de credite 6

PRINCIPII GENERALE ALE TEHNICILOR ANALITICE SI CHEMOMETRICE

FIŞA DISCIPLINEI Total ore studiu individual Total ore pe semestru Număr de credite 5

Facultatea Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei

FIŞA DISCIPLINEI. 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai

Literature 300/English 300/Comparative Literature 511: Introduction to the Theory of Literature

Bazele contabilităţii

FIŞA DISCIPLINEI METODE DE ANALIZĂ UTILIZATE ÎN CONTROLUL CALITĂŢII MEDIULUI ŞI PRODUSELOR

FIŞA DISCIPLINEI. 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca

FIŞA DISCIPLINEI. 1. Date despre program 1.1 InstituŃia de învăńământ Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca

FIȘA DISCIPLINEI. 5. Condiții (acolo unde este cazul) Explicitate în Regulamentul didactic al studenților din UMF cu. din cadrul disciplinei.

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

FIȘA DISCIPLINEI. pag 1 din 5

Transcription:

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior UVT 1.2 Facultatea / Departamentul LIT / Studii româneşti 1.3 Catedra/Colectivul Literatura română şi comparată 1.4 Domeniul de studii Ştiinţe Filologice - LL 1.5 Ciclul de studii licenţă 1.6 Programul de studii / Calificarea Studii culturale / licenţiat în Studii Culturale 2. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei Teoria Literară şi Studiile culturale 2.2 Titularul activităţilor de curs Lect. Dr. Dumitru Tucan 2.3 Titularul activităţilor de seminar - 2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Ob. 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 0 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 0 Distribuţia fondului de timp: ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 7 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate / pe teren 10 Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat 7 Examinări 2 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual 36 3.8 Total ore pe semestru 64 3.9 Numărul de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum - 4.2 de competenţe - 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1 de desfăşurare a cursului sala cu minim 25 de locuri, videoproiector 5.2 de desfăşurare a seminarului/laboratorului -

6. Competenţele specifice acumulate Identificarea şi aplicarea diverselor tipuri de limbaje / registre ale vorbirii în variate contexte profesionale şi culturale, inclusiv în texte profesionale scrise argumentarea unui punct de vedere critic şi teoretic valorificarea optimă a propriului potenţial intelectual în activităţile generate de conţinuturile ştiinţifice abordate. Înţelegerea complexităţii modalităţilor de abordare a fenomenului cultural. Înţelegerea caracterului interdisciplinar al ariei studdiilor culturale; Înţelegerea caracterului de inter-determinare a relaţiei dintre studiile culturale şi teoria litearară. * Înţelegerea principalelor noţiuni necesare practicării studiilor culturale; formarea unui limbaj teoretic necesar practicării studiilor culturale. Utilizarea componentelor domeniului Studii culturale în deplină concordanţă cu etica profesională Relaţionarea în echipă; comunicarea interpersonală şi asumarea de roluri specifice. Organizarea unui proiect individual de formare continuă; îndeplinirea obiectivelor de formare prin activităţi de informare, prin proiecte în echipă şi prin participarea la programe instituţionale de dezvoltare personală şi profesională Competenţe profesionale Competenţe transversale 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Crearea de competenţe transferabile în deprinderile de analiză şi interpretare de text analiza relaţiei dintre diversele teorii concurente ale fenomenului cultural; Analiza surselor teoretice care au configurat teoria şi practica studiilor culturale; Analiza modului în care anumite fenomene culturale particulare se relaţionează cu problematica ideologiilor, diferenţelor de rasă, clasă socială sau gen; 7.2 Obiectivele specifice Cunoaşterea celor mai importante probleme ale reflecţiei teoretice asupra literaturii şi fenomenului cultural. Înţelegerea evoluţiilor istorice şi culturale ale ideilor generale asupra fenomenului literar. Analiza caracterului complex al modalităţilor de abordare a fenomenului cultural şi a premizelor teoretice specifice. Formarea unui limbaj propriu disciplinelor care studiază literatura, limbaj necesar analizei descrierii şi interpretării textelor literare. dezvoltarea aptitudinilor de a sesiza structurile complexe de semnificaţie ale fenomenelor culturale. *descrierea, analiza şi interpretarea unui fenomen cultural specific; * argumentarea unui punct de vedere critic şi teoretic despre fenomenele culturale; Dezvoltarea gândirii critice

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare 1. Literatură şi cultură înaltă. Sensul mitizant al culturii. Definiţiile istorice ale literaturii. Literatura un concept relaţional. Literatură ideologie cultură. Sensul democratic al literaturii şi sensul antropologic al culturii. (4 ore) 2. 2. Studiile literare: tipologie şi evoluţie. Poetică, retorică, hermeneutică. Poetica şi retorica schiţă istorică. Hermeneutica schiţă istorică. Contribuţii specifice la studiul fenomenului cultural. Configurarea teoriei literare ca metodologie a studiilor literare. Cele trei sensuri ale sintagmei teoria literaturii: Sensul metodologic: Teoria literaturii (poetica, retorica). Sensul speculativ: Teorii ale literaturii. Sensul epistemologic: Teoria literară (teoria critică). (6 ore) 3. A înţelege şi a interpreta (de la fenomenul literar la fenomenul cultural). (2 ore) 4. Noţiuni de poetică şi retorică literară. Figuralitate şi genericitate în fenomenul literar. (4 ore) 5. Instrumentarul analizei fenomenelor culturale: de la lingvistica structurală la poetica structuralistă şi semiotică. Spre o semiotică a fenomenelor culturale (F. De Saussure, Cl. Lévi-Strauss, R. Barthes). (2 ore) Prelegere Prelegere Observaţii 6. Modernitatea şi criza culturii europene. Maeştrii suspiciunii Fr. Nietzsche, S. Freud, K. Marx: critica fenomenelor culturale. Naşterea hermeneuticilor suspiciunii ca proiecte critice şi speculative asupra fenomenului cultural. (2 ore) 7. Hermeneuticile psihanalitice. Naşterea psihanalizei: S. Freud. C. G. Jung şi psihanaliza arhetipurilor. Hermeneutica structurilor imaginarului G. Bachelard, G. Durand. Psihanaliză şi structuralism J. Lacan. Subiect /identitate noţiuni problematice. Hermeneuticile marxiste şi sociologizante. De la Karl Marx la Şcoala de la Frankfurt. Post-structuralismul. (2 ore) 8. Originile nietzscheene ale post-structuralismnului. Filosofia suspiciunii ; M. Foucault: limbaj, cultură şi relaţii de putere; J. Derrida: deconstrucţia naturalului (deconstrucţia logo-centrismului, deconstrucţia euro-centrismului, deconstrucţia falocentrismului). (2 ore) 9. Deconstructivismul american un post-structuralism aplicat (P. de Man, B. Johnson): definirea realităţii ca o construcţie culturală. Analiza relaţiilor de putere din interiorul fenomenului cultural. Consecinţele militante şi identitare ale post-structuralismului (I): hermeneuticile feministe, Hermeneuticile postcoloniale, hermeneuticile din perspectiva identităţii de gen. Spre o lectură a diversităţii şi identităţii hibride. Diferenţă şi multiculturalitate. Fenomenul corectitudinii politice. (2 ore) 10. Sinteză teoria şi practica studiilor culturale (2 ore) Bibliografie Peter Barry, Beginning Theory. An Introduction to Literary and Cultural Theory, Manchester University Press, 1995; Homi K. Bhabha, The Location of Culture, Routledge, 1994;

Roland Barthes, Mitologii, Iaşi, Institutul European, 1997. Jonathan Culler, On Deconstruction: Theory and Criticism after Structuralism, London, Routledge & Kegan Paul, 1983; Aurel Codoban, Semn şi interpretare. O introducere postmodernă în semiologie şi hermeneutică, Dacia, 2001. Tom Cohen, Ideology and inscription. Cultural Studies after Benjamin, de Man, and Bakhtin, Cambridge, Cambridge University Press, 1998. Paul Cornea, Interpretare şi raţionalitate, Iaşi, Polirom, 1999; Antoine Compagnon, Le démon de la théorie. Littérature et sens commun, Seuil, 1998; Jonathan Culler, Teoria literară, Cartea Românească, 2003; Paul de Man, Allegories of Reading: Figural Language in Rousseau, Nietzsche, Rilke, and Proust, New Haven, Yale University Press, 1979. Christian Delacampagne, Istoria filosofiei în secolul al XX-lea, Babel, 1998; Jacques Derrida, Scriitura şi diferenţa, Univers, 1998; Jonathan Dollimore, Alan Sinfield (eds.), Political Shakespeare. Essays in Cultural Materialism, Manchester University Press, 1994; O. Ducrot, J. M. Schaeffer, Noul dicţionar enciclopedic al ştiinţelor limbajului, Babel, 1996; T. Eagleton, Teoria literară. O introducere, Polirom, 2008; Umberto Eco, Tratat de semiotică generală, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1982. Michel Foucault, Istoria nebuniei în epoca clasică, Humanitas 1996. Michel Foucault, Arheologia cunoaşterii, Univers, 1999. Michel Foucault, Theatrum philosophicum, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2001; Sigmund Freud, Opere, 10 vol, Editura Trei, 1999-2006; Raoul Girardet, Mituri şi mitologii politice, Iaşi, Institutul European, 1997. A. J. Greimas, Despre sens, Univers, 1975. A. J. Greimas, Sémantique structurale, PUF, 1995. Barbara Johnson, The Critical Difference: Essays in the Contemporary Rhetoric of Reading, Johns Hopkins University Press, 1980; Celia Lury, Consumer culture, New Brunswick, Rutger University Press, 1996. Simon Malpass, Paul Wake (ed.), The Routledge Companion to Critical Theory, Routledge, 2006; Nicholas Mirzoeff (ed..), The visual culture reader, London, Routledge, 2002. H. Fr. Plett, Ştiinţa textului şi analiza de text, Univers, 1983; Paul Ricoeur, Conflictul interpretărilor, Echinox, 1999; Paul Ricoeur, De la text la acţiune. Eseuri de hermeneutică, Echinox, 1999; Edward Said, Orientalism, Timişoara, Amarcord, 2001. F. de Saussure, Curs de lingvistică generală, Polirom, 1998. Dumitru Tucan, Introducere în studiile literare, Institutul european, 2007. Graeme Turner, British Cultural Studies: An Introduction, New York, Routledge, 2002; Ziauddin Sardar (ed.), The Third Text Reader (on art, culture and theory), London, New York, Continuum, 2005. 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Aşteptările comunităţii academice şi codurile sale etice sunt luate în seama la elaborarea cursului; Cursul şi seminarul se raportează critic la momentele importante ale istoriei disciplinlor şi încearcă un demers în conformitate cu tendinţele dominante din prezentul acestora. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Coţinut adecvat Examen 100%

Elaborare adecvată - - 10.5 Seminar / laborator Conţinut adecvat Monitorizare directă - Prezentare adecvată Evaluarea activităţilor - 10.6 Standard minim de performanţă la evaluarea finală (examen) studenţii trebuie să dovedească că au înţeles suficient materia predată şi că şi-au însuşit principiile critice ale disciplinei. Data completării Semnătura titularului de curs 24 septembrie 2013 Data avizării în catedră/departament Semnătura şefului catedrei/departamentului 30 septembrie 2013