EXPUNERE DE MOTIVE la propunerea legislativă "LEGE privind organizarea şi exercitarea profesiei de dietetician"

Proiect de ================================================================== EXPUNERE DE MOTIVE la propunerea legislativă "LEGE privind organizarea şi exercitarea profesiei de dietetician" 1. Precizări introductive Propunerea legislativă privind organizarea şi exercitarea profesiei de dietetician are ca obiect reglementarea primară, la nivel de lege, cu caracter de noutate în legislaţia naţională română, a profesiei de dietetician, ca profesie liberală, inclusiv organizarea şi funcţionarea organizaţiei profesionale de tip cameral aferentă acestei profesii. Legea se încadrează în categoria legilor ordinare, prima cameră parlamentară sesizată urmând a fi Senatul, iar Camera Deputaţilor urmând a fi cameră decizională, conform art.75 al.(1) din Constituţia României, republicată. 2. Motivele elaborării proiectului de act normativ 2.1 Context general În ultimele decenii există în toate statele dezvoltate şi mediu dezvoltate, atât la nivel guvernamental cât şi în societatea civilă, în presă şi în mediile academice şi profesionale, o preocupare crescută pentru aspectele de sănătate publică nutriţională, în special din cauza proliferării supraponderalităţii şi obezităţii şi a riscurilor de sănătate generate de abundenţa de produse alimentare şi suplimente cu grad înalt de procesare şi cu adaos de diverse substanţe şi a răspânirii multor obiceiuri alimentare nesănătoase. În acest context, activităţile de nutriţie şi dietetică au dobândit o crescândă însemnătate cantitativă şi calitativă, fiind tot mai multe persoane fizice şi juridice axate pe prestarea de asemenea servicii specifice şi tot mai mulţi beneficiari care apelează specific la serviciile de profil, crescând masiv şi volumul de informaţie ştiinţifică în domeniu, de literatură de profil, de eforturi de cercetare, informare şi educaţie publică, organizare instituţională şi consolidare a cadrului legilativ. Ca o consecinţă, s-a conturat ca profesie disctinctă, autonomă, cea de dietetician / nutriţionist, după ce practica a dovedit că nu mai este adecvată exercitarea de asemenea competenţe în mod accesoriu în cadrul altor profesii medicale sau paramedicale. Consacrarea profesiei şi reglementarea exercitării ei a vizat şi combaterea proliferării unor practici neştiinţifice ale unor persoane şi publicaţii cu pretenţii de competenţă de profil care nu au pregătirea şi responsabilitatea necesară dar au dobândit popularitate 1

crescândă prin tehnici de marketing şi publicitate şi profitănd de nivelul încă redus de informare şi conştientizare publică în domeniu. Mai mult, tendinţa mondială este de consacrare a profesiei de dietetician / nutriţionist ca profesie reglementată, liberală, la fel ca alte profesii din sfera medicală şi paramedicală / de sănătate, chiar dacă încă nu există norme unitare la nivel UE aşa cum sunt pentru profesia de medic, medic dentist, farmacist, moaşă şi asistent medical, ci a rămas încă la nivel naţional competenţa de reglementare a acestei profesii, aşa cum este, de exemplu, şi în cazul avocaţilor, contabililor autorizaţi, arhitecţilor sau psihologilor. De aceea, în multe ţări, organizaţiile profesionale naţionale sunt investite de stat cu puteri de reglementare şi jurisdicţie profesională, având caracter de organizaţie camerală, fie există o dualitate - organizaţiae naţională "pur" neguvernamentală, cu rol de reprezentare şi adovocacy, şi organizaţie naţională de tip cameral cu rol de reglementare şi jurisdicţie profesională. 2.2 Situaţia pe plan internaţional De exemplu, la nivel mondial există o Confederaţie Internaţională a Asociaţiilor de Dieteticieni (International Confederation of Dietetic Associations- ICDA) care reprezintă peste 150.000 dieteticieni din multe zeci de ţări şi care organizează periodic congrese mondiale de profil ( International Congress of Dietetic Associations). La nivel european există "Federatia Asociaţiilor Dieteticienilor din Europa" (European Federation of the Associations of Dieteticians - EFAD) la care sun afiliate organizaţiile profesionale naţionale de profil din zeci de ţări, reprezentând zeci de mii de dieteticieni. De exemplu: Verband der Diaetologen Österreichs (Austria), Vlaamse Beroepsvereniging voor Voedingsdeskundigen en Diëtisten (VBVD) şi Union Professionnelle des diplômés en Diététique de Langue Française (U.P.D.L.F.) (Belgia), Kost & Ernæringsforbundet (Danemarca),. Ravitsemusterapeuttien Yhdistys ry (Finlanda), Association Française des Diététiciens Nutritionistes (Franţa), Verband der Diätassisstenten-Deutscher Bundesverband e.v. (Germania), Magyar Dietetikusok Országos Szövetsége (Ungaria), Irish Nutrition and Dietetic Institute (Irlanda), Associazione Nazionale Dietisti (ANDID) (Italia), Association Nationale des Diététiciens du Luxembourg (Luxemburg), Nederlandse Vereniging van Diëtisten (Olanda), Kost og ernæringsforbundet şi "Kliniske ernaeringsfysiologers forening tilsuttet forskerforbundet" (Norvegia), Polskie Towarzystwo Dietetyki (Polonia), Strokovno zdruzenje nutricionistov in dietetikov (Slovenia), Associacion Espanola de Dietistas / Nutricion (Spania), Dietisternas Riksförbund (Suedia), Schweizerischer Verband diplomierter Ernährungsberater/innen SVDE (Elveţia), Türkiye Diyetisyenler Dernegi (Turcia), Latvijas uztura speciālistu biedrība (Letonia), The British Dietetic Association (Marea Britanie) etc. Pe alte continente există de asemenea organizaţii naţionale de profil, precum Asociación Argentina de Dietistas y Nutricionistas Dietistas (Argentina), Israeli Dietetic Association (Israel), Dietitians Association of Australia (Australia), Associação Brasileira de Nutrição (Brazilia), Dietitians of Canada (Canada), Indian Dietetic Association (India), Indonesia Dietetic Association (Indonezia), The Japan Dietetic Association (Japonia), Korean Dietetic Assocaition (Korea), Persatuan Dietitian Malaysia (Malaezia), Colegio Mexicano de Nutriologos (Mexic), New Zealand Dietetic Association (Noua Zeelanda), Dietitians Association of Nigeria (Nigeria), Pakistan Nutrition and 2

Dietetic Society (Pakistan), Nutritionist-Dietitians' Association of the Philippines (Filipine), Singapore Nutrition and Dietetic Association (Singapore), Association for Dietetics in South Africa (Africa de Sud), The Chinese Dietetic Society (Taiwan), American Dietetic Association (SA) etc. 2.3 Evoluţia şi situaţia actuală în România La ora actuală, profesia de dietetician / nutriţionist este consacrată legal indirect, prin existenţa unei specializări specifice în acest domeniu la nivel de studii universitare, dar în rest profesia nu beneficiază de un cadru legal propriu specific, cu atât mai puţin de reglementarea ca profesie liberală, deşi majoritatea celorlalte profesii în sfera sănătăţii sunt reglementate cu acest caracter. In România, după anul 1990, în cadrul fenomenului de dezetatizare a vieţii economice şi sociale, un număr crescând de profesii au fost reglementate ca profesii liberale, guvernate de organizaţii profesionale camerale de interes public cu caracter de autoritate delegată, autonome faţă de autorităţile administraţiei publice. La ora actuală sunt organizate ca profesii liberale, de exemplu, cele de medic, medic dentist, asistent medical, tehnician dentar, moaşă, biolog, chimist şi biochimist în sectorul sanitar, psiholog, evaluator, asistent social, arhitect, urbanist, avocat, notar, executor judecătoresc, mediator, practician în insolvenţă, mediator, traducător autorizat, expert contabil, contabil autorizat, consultant fiscal, geodez, medic veterinar şi alte asemenea. Unele dintre aceste profesii nu au existat în trecut, ci s-au desprins treptat din altele sau au apărut de novo din nevoile evoluţiei tehnico-ştiinţifice, economice, culturale şi sociale. O asemenea situaţie este cea a domeniului dieteticii şi nutriţiei şi a persoanelor care activează profesional în acest domeniu, şi anume dieteticienii. În trecut, activitatea profesională în domeniul nutriţiei şi dieteticii era privită ca o activitate componentă minoră a activităţii medicilor de diverse specialităţi, care dădeau unele indicaţii de nutriţie şi dietetică pacienţilor cu anumite afecţiuni, sau sportivilor şi altor categorii specifice, activitate care la nivel clinic era delegată adesea integral sau parţial unor asistenţi medicali cu rol de dieteticieni, excepţie făcând în ultimele decenii activitatea medicilor specialişti în diabet, boli de nutriţie şi metabolism, care se ocupam mai specific de dietetica clinică, dar în principiu numai pentru cazurile patologice specifice. În rest, alte categorii profesionale decât medicii şi asistenţii medicali aveau unele tangenţe sau preocupări doar indirecte sau conexe nutriţiei şi dieteticii iar dietetica şi nutriţia erau concepte care nu beneficiau de o definiţie legală şi un sens şi conţinut consacrat, fiind interpretate variat şi generator de confuzii uneori chiar periculoase pentru public prin autoatribuirea titulului de "dietetician" sau "nutriţionist" de persoane care nu aveau calificare adecvată şi nici nu erau cuprinse într-o formă specifică de autorizare, formare continuă sau control profesional. Recent, şi în România, dietetica şi nutriţia umană a devenit o profesie distinctă, ce necesită studii superioare, fiind deja organizate în ultimii ani studii universitare la nivel de licenţă şi de masterat la mai multre universităţi din ţară, absolvind deja primele promoţii. Astfel, prin HG 635 / 2008 privind structurile instituţiilor de învăţământ superior şi specializările/ programele de studii universitare de licenţă acreditate sau autorizate să 3

funcţioneze provizoriu organizate de acestea s-a introdus specializarea "nutriţie şi dietetică" în domeniul de studii universitare de licenţă "sănătate", şi a fost inclusă în oferta de studii de licenţă a universităţilor de medicină şi farmacie din Cluj-Napoca, Târgu Mureş, Iaşi şi Timişoara. Prin actele normative care au modificat sau înlocuit succesiv HG 635 / 2008 ( HG 922 / 2008, HG 749 / 2009, HG 966 / 2011) s-a mentinut specializarea "nutriţie şi dietetică" şi s-au adăugat noi instituţii de învăţământ acreditate sau autorizate provizoriu să organizeze studii de licenţă pentru acestă specializare, de exemplu Universitatea de Vest "Vasuile Goldiş" Arad sau Universitatea "Ştefan Cel Mare" Suceava. Cea mai recentăp regelementare este HG 707 / 2012 (Hotararea Guvernului nr. 707 18.07.2012 pentru aprobarea Nomenclatorului domeniilor şi al specializărilor/programelor de studii universitare, a structurii instituţiilor de învăţământ superior, a domeniilor şi programelor de studii universitare acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu, a locaţiilor geografice de desfăşurare, a numărului de credite de studii transferabile pentru fiecare program de studii universitare, formă de învăţământ şi limbă de predare, precum şi a numărului maxim de studenţi care pot fi şcolarizaţi în anul universitar 2012-2013, publicata in Monitorul Oficial nr. 525 / 30.07.2012), care menţine dispoziţiile anterioare, în sensul că exista poziţia "domeniul fundamental de ierarhizare: Biologie şi stiinţe biomedicale" în cadrul căruia este cuprins domeniului de ierarhizare "medicină" ce cuprinde domeniul de licenţă "sănătate" în care, altături de specializările medicină, asistenţă medicală generală, moaşe, radiologie şi imagistică, laborator clinic, balneofiziokinetoterapie şi recuperare, audiologie şi protezare auditivă, este consacrată şi specializarea "nutriţie şi dietetică", cu 180 credite transferabile (echivalent a şase semestre, durata standard a studiilor universitare de licenţă în sistemul "Bologna" implementat în ultimii ani şi în România), iar specializarea este inclusă în tabelul celor acreditate sau autorizate provizoriu la Universitatea de Medicină şi Farmacie "Iuliu Haţieganu" din Cluj-Napoca (90 locuri), Universitatea de Medicină şi Farmacie "Gr. T. Popa" din Iaşi (25 locuri), Universitatea "Ştefan cel Mare" din Suceava (30 Locuri), Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş (50 Locuri), Universitatea de Medicină şi Farmacie "Victor Babeş" din Timişoara (25 Locuri) şi Universitatea de Vest "Vasile Goldiş" din Arad (45 locuri), ceea ce înseamnă că anual vor apărea în România peste 250 noi licenţiaţi în nutriţie şi dietatică, ce se vor adăuga cetăţenilor români care au efectuat studii universitare în acest domeniu în alte state sau cetăţenilor din alte state UE şi străinilor care, având licenţă în acest domeniu, vor dori să profeseze în România. La nivel de studii universitare de masterat, există masterate de profil la mai multe universităţi. De exemplu, conform Ordinului MECTS 4945 / 2012, există acreditate sau autorizate provizoriu masterate precum: "nutriţia şi calitatea vieţii" la Universitatea de Medicină şi Farmacie "Iuliu Haţieganu" din Cluj-Napoca (120 credite), "bazele nutriţiei clinice" la Universitatea de Medicină şi Farmacie "Grigore T.Popa" din Iaşi (60 credite); "nutriţie clinică şi comunitară" la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş (120 credite), "ştiinţele nutriţiei" la Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca (120 credite). 2.4 Necesitatea şi oportunitatea reglementării profesiei de dietetician ca profesie liberală Profesia de dietetician este una în domeniul sănătăţii, ce impune studii superioare, la fel ca cea de medic, medic dentist, farmacist, moaşă, asistent medical, psiholog, biolog, biochimist şi chimist în sectorul sanitar - toate reglementate la ora actuală în România 4

ca profesii liberale, guvernate de câte o organizaţie profesională de tip cameral. Astfel, există Colegiul Medicilor, Colegiul Medicilor Dentişti, Colegiul Farmaciştilor, Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, Ordinul Tehnicienilor Dentari din România, Ordinul Biologilor, Biochimiştilor şi Chimiştilor in Sistemul Sanitar din România, Colegiul Psihologilor din România etc. Fiecare funcţioneză pe bază de legi speciale privind exercitarea respectivei profesii şi organizarea şi funcaţionare organizaţiei profesionale camerale în cauză ( de exemplu Legea 95 / 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, Legea 213 / 2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, Legea 260 / 2003 privind exercitarea profesiunilor de biochimist, biolog şi chimist, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ordinului Biochimiştilor, Biologilor şi Chimiştilor în sistemul sanitar din România, OUG 144 / 2008 privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moaşă şi a profesiei de asistent medical, precum şi organizarea şi funcţionarea Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişts, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, Legea 96 / 2007 privind exercitarea profesiei de tehnician dentar, precum şi înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ordinului Tehnicienilor Dentari din România...). Se constată că au fost reglementate ca profesie liberală şi profesii cu rol net auxiliar altora ( cum este cazul celei de biolog, biochimist şi chimist în sistemul sanitar sau de tehnician dentar) ba chiar care de regulă nu se exercită autonom ci în fapt ci doar în echipă sau în aplicarea dispoziţiilor ierarhice date de membrii altor profesii liberale (cum este cazul profesiei de moaşă sau asistent medical). Prin urmare, cu atât mai mult se impune reglementarea specifică, şi tot ca profesie liberală, a profesiei de dietetician, cum este practica şi în statele dezoltate din UE: Din punct de vedere temporal, reglementarea este oportună prin faptul că recent au absolvit primele promoţii de dieteticieni cu studii superioare de nivel de licenţă, şi urmează noi promoţii, ceea ce face ca reglementarea exercitării profesiei să nu mai poată fi amânată fără a produce bulversări importante, prin faptul că cei licenţiaţi în domeniu au nevoie de cadru legal specific pentru a profesa adecvat conformul noului lor statut de profesionişti cu studii superioare de profil, cu atât mai mult cu cât în ultimii ani şi în România au proliferat ofertanţi de servicii pretins de dietetică şi nutriţie ce nu au competenţa necesară, profitând de nereglementarea domeniului, ceea ce este nu doar o concurenţă neloială ci şi o afectare a dreptului consumatorilro in general si pacienţilor în particular. Adoptarea legii nu este nici prematură, cum ar fi fost cu câţiva ani în urmă, când nu existau încă licenţiaţi în dietetică decât cel mult cei ce efectuaseră studii de profil în străinătate. De asemenea, oportunitatea este dată de necesitatea alinierii legislaţiei şi structurii instituţionale din România la practica la nivel UE şi mondial, unde s-a conturat relativ recent domeniul profesional al dieteticii şi nutriţiei ca domeniu distinct, ce impune studii superioare de profil, şi practicare în sistem de profesie liberală. 3. Impactul adoptării actului normativ propus 3.1 Precizări generale privind impactul Adoptatrea actului normativ propus urmează să aibă un impact general pozitiv sub aspect social, economic, bugetar şi juridic, precum şi concret asupra sănătăţii publice şi 5

mediului profesional din sfera sănătăţii în România şi alinierii la bunele practici la nivel UE şi internaţional. Demersul este unul predominant strategic, Impactul pozitiv urmând a se manifesta pregnant mai ales pe termen mediu şi lung, pe măsură ce creşte numărul de dieteticieni licenţiaţi şi se încetăţeneşte apelul sistematic la profesionişti licenţiaţi în acest domeniu, şi va fi în bună măsură indirect, prin crearea condiţiilor de evoluţie normală şi coerentă a acesui domeniu profesional deosebit de important pentru o societate cum este cea din România în prezent şi în viitorii ani. 3.2 Impactul socioeconomic Iniţiativa legislativă vizează domeniul sănătăţii în sens larg şi cel al cadrului legal de exercitare a profesiilor liberale. Impactul social al adoptării propunerii legisaltive urmează a fi unul pozitiv din multiple puncte de vedere, fără a se întrevedea impacte negative. Astfel, persoanele care exercită profesia de dietetician vor fi protejate faţă de concurenţa neloială, vor avea un acdru organizatoric cu gir oficial pentru reprezentare, autoreglementare şi autoadministrare, ceea ce conferă prestigiu şi responsabilitate, şi vor dobândi un statut social pozitiv şi bine conturat prin statutul de profesie liberală şi o poziţie adecvată pentru o relaţie profesională de cooperare şi respect reciproc cu alte profesii de profil, în special cu cea de medic şi de asistent medical. Impactul asupra beneficiarilor serviciilor de dietetică va fi unul pozitiv, prin faptul că reglementarea specifică şi organizarea profesiei ca profesie liberală este de natură să asigure un nivel superior de competenţă şi respectare de către profesioniştii din acest domeniu a drepturilor şi intereselor clienţilor ca şi consumatori în general şi ca pacienţi / beneficiar de servicii de sănătate în particular. Dietetica fiind un domeniu de interes public major, are de profitat implicit şi societatea în ansamblul ei. Pentru varianta autonomă de exercitare a profesiei, propunerea legislativă prevede forme specifice de exercitare, de tip cabinet individual sau societate profesională, ce reprezintă entităţi cu calitatea de actor economic analog persoanelor fizice autorizate a desfăşura activităţi economice cu caracter independent, astfel că se promovează implicit şi dezvoltarea acestei nişe a mediului de afaceri, care este asemănătoare sferei intreprinderilor micro şi deci o prioritate de dezvoltare, mai ales că este în sfera serviciilor nepoluante şi cu valoarea adăugată ridicată, domeniu dezirabil a fi promovat în orice stat ce doreşte un nivel ridicat de dezvoltare socioeconomică. Adoptarea proiectului legislativ nu are impact direct specific asupra mediului înconjurător natural sau creat sau modificat antropic. 3.3 Impactul financiar asupra bugetului general consolidat Adoptarea propunerii legislative nu are impact specific bugetar sau fiscal, în sensul că nu impune noi cheltuieli din fonduri publice, nu instituie şi nu obligă la instituirea sau modificarea de taxe, impozite sau contribuţii la bugetul general consolidat şi nu este de natură să influenţeze specific nivelul veniturilor şi cheltuielilor bugetelor publice. 6

Cheltuielile de administrare a profesiei, dat fiind că urmează a fi guvernată de o organizaţie profesională camerală de interes publice ce nu este entitate bugetară, şi care este finanţată predominant din cotizaţiile şi taxele membrilor ei, la fel ca ordinele profesionale ale altor profesii liberale, nu cad în sarcina bugetelor publice. Creând un cadru legal specific adecvat dezvoltării şi practicării profesiei de dietetician, este posibil ca pe termen lung, în mod indirect, prin dezvoltarea acestei ramuri de servicii, să se genereze un supliment de venituri de tip fiscal prin impozitele şi contribuţiile sociale derivând din taxarea persoanelor care practică această nouă profesie liberală. În mod tranzitoriu, în primele luni de la intrarea în vigoare a legii, autorităţile publice din domeniul sănătăţii vor trebui să facă un efort de sprijinire a înfiinţării colegiului şi alegerii organelor sale, fiind însă un efort predominant în natură - uman şi material - nu propriuzis financiar, şi minor şi de scurtă durată, constând în special în activitîăţi de comunicare publică, de procesare de inrformaţii şi de rezolvare a unor spaţii şi acces la dotări tehnice privind convocarea şi desfăşurarea şedinţelor de constituire a colegiului în cauză şi confirmarea prin ordin ministerial a valabilei înfiinţări a acestuia. Faptul că organizaţia profesională camerală va asigura administrarea profesiei (inclusiv atestarea formării profesionale, reglementarea detaliilor privind exercitarea profesiei, organizarea activităţii de formare continuă, controlul exercitării profesiei şi jurisdicţia acesteia), dat fiind că prin natura ei profesia de dietetician oricum nu poate fi altfel decât profesie reglementată şi deci necesitând efort continuu de administrare şi control, face ca de fapt să fie degrevate de aceste sarcini autorităţile publice de specialitate - în principal autoritatea publică centrală pentru sănătate, cea pentru muncă şi cea pentru educaţie şi entităţile subordonate acestora, ceea ce duce implicit şi la economii bugetare, astfel că şi din acest punct de vedere adoptarea propunerii legislative va avea, deşi în mod indirect, un impact bugetar pozitiv pe termen mediu şi lung. 3.4 Impactul asupra sistemului juridic Adoptarea prezentului proiect de act normativ impune completarea, prin Hotărâre a Guvernului, a unor anexe la Legea 200 / 2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, în vederea menţionării exprese a profesiei de dietatician şi a organizaţiei profesionale camerale aferente în listel respective, în vederea operaţionalizării recunoaşterii titlurilor profesionale şi dreptului de exercitare a profesiei de dietetician în România de către persoane care au obţinut calificările profesionale necesare în străinătate, şi respectiv pentru profesarea în străinătate de către cei care au obţinut calificări profesionale în România în domeniul dieteticii... Prevederile prezentei propuneri legislative nu aduc atingere şi nu impun modificarea reglementărilor legale privind exercitarea altor profesii reglementate, cum este cazul legilor privind exercitarea profesiei de medic, asistent medical sau alte asemenea, şi nici a normelor legale privind organizarea şi funcţionarea diverselor autorităţi publice, competeţele de monitorizare, control, autorizare, evidenţă şi jurisdicţie profesională specifică profesiei reglementate de dietetician urmând să revină nou-înfiinţatului organ propriu al profesiei - Colegiul Dieteticienilor din România, ca persoană juridică de 7

interes public, şi nu autorităţii publice centrale în domeniul sănătăţii, ce va avea doar atribuţii nespecifice de monitorizare şi control al respectării legalităţii, similar cu cele exercitate cu privire la alte profesii liberale din domeniul sănătăţii, cum sunt cele de medic sau psiholog. Se va impune eventual încheierea unor protocoale de schimb de informaţii şi alte forme de colaborare între organizaţia profesională camerală a dieteticienilor şi organizaţiile omologe a altor profesii cu care dieteticienii vor colabora, cum este Colegiul Medicilor şi Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişts, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, şi eventual ajustări ale unor reglementări interne ale respectivelor organizaţii ce au statut de autoritate delegată, în ceea ce priveşte delimitarea competenţelor profesioniştilor de sub jurisdicţia lor şi colaborarea cu alte profesii cu care actul profesional interferează sub formă de corelare şi complementaritate, sau de acţiune comună în cadrul unor echipe multidisciplinare. Reglementarea profesiei de dietetician ca profesie liberală deschide calea, dar nu impune în mod necesar, sau nu într-un anumit termen, eventuala reglementare specifică a profesiei de asistent de dietatică şi nutriţie, prin desprinderea acestuia din sfere mai largi cu este cea de asistent medical. Iniţiativa legislativă de faţă nu traspune în mod direct vreo normă legislativă a Uniunii Europene şi nu este vizată de dispoziţii specifice ale legislaţiei UE, nici de dispoziţii specifice din jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE). Iniţiativa legislativă de faţă nu intră în sfera specifică de reglementare a vreunui tratat, acord sau alt act internaţional ratificat de România sau la care România a devanit parte pe altă cale şi conţinutul ei nu intră în coliziune cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. 4 Măsuri necesare de implementare - modificările instituţionale şi funcţionale la nivelul administraţiei publice centrale şi locale. Adoptarea prezentei propuneri legislative nu impune înfiinţarea de noi autorităţi sau instituţii publice şi nici extideri sau modificări de competenţe ale acestora sau modificări în modul de organizare şi funcţionare a acestora. Adoptarea prezentei propuneri legislative impune înfiinţarea unei noi persoane juridice de interes public, cu caracter de organizaţie profesională camerală - Colegiul Dieteticienilor din România, efortul uman, financiar şi organizatoric revenind în acest sens persoanelor licenţiate în dietetică ce constituie viitorul corp profesional, viitori membri ai respectivului colegiu, autorităţii publice centrale pentru sănătate revenindu-i tranzitoriu un rol auxiliar în facilitarea şi monitorizarea procesului de înfiinţare, conform prevederilor legii ce face obiectul prezentei propuneri legislative, a respectivei organizaţii, ceea ce presupune un efort uman şi material minimal şi punctual, ce nu implică modificări organizatorice şi de reglementare internă la nivelul autorităţii publice. 5. Respectarea cerinţelor legale de fond, de redactare şi procedurale în conţinutul şi promovarea proiectului de act normativ 5.1 Precizări privind compatibilitatea de fond şi de redactare cu prevederile altor acte normative 8

Propunerea legisaltivă respectă toate cerinţele de formă prevăzute de Legea 24 / 2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Modul cum prezenta propunere legislativă propune reglementarea exercitării profesiei de dietetician este compatibil cu toate definiţiile şi principiile, criteriile şi definiţiile pentru profesii reglementate, prevăzute de Legea 200 / 2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România. 5.2 Respectarea din punct de vedere procedural a modului de întocmire şi promovare a propunerii legislative Propunerea legisaltivă respectă toate cerinţele procedurale prevăzute de Legea 24 / 2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative pentru iniţiativele legislative, precum şi cerinţele prevederilor specifice din Regulamentele parlamentare cu privire la exercitarea iniţiativei legislative de către parlamentari. Elaborarea iniţiativei legislative s-a făcut la propunerea şi în colaborare cu Asociaţia Dieteticienilor din România, ca principală organizaţie profesională de profil, compusă din dieteticieni licenţiaţi, organizaţie cu personalitate juridică şi afiliată la Federaţia Europeană a Asociaţiilor de Dieteticieni (EFAD), respectând cerinţele şi ghidurile elaborate de aceasta şi de organizaţiile mondiale de profil şi de organizaţiile similare naţionale din diverse state dezvoltate din cadrul UE. În procedura de promovare la nivel parlamentar a propunerii legislative prezente se va solicita şi obţine avizul Consiliului Legislativ şi punctul de vedere al Guvernului elaborat prin intermendiul autorităţii publice centrale pentru sănătate (reprezentată la data redactării prezentei expuneri de motive de către Ministerul Sănătăţii). Prin natura ei şi domeniul vizat, prezenta propunere legislativă nu necesită avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării nici al Curţii de Conturi,.şi probabil nici a Consiliului Economic şi Social, iar efectele previbizile nu impun realizarea unui studiu de impact şi nici evaluări specifice pe teme bugetare la nivel guvernamental. 6. Precizări privind concepţia şi redactarea propunerii legislative Dată fiind importanţa domeniului, caracterul nou al reglementării lui şi nevoia de claritate şi bună delimitare şi intergrare în cadrul normativ general şi în cel creat de normele ce guvernează exercitarea altor profesii liberale din sfere conexe, s-a ales varianta reglementării relativ detaliate, şi nu a celei sumare, la nivel de lege, urmând ca numai detalii şi aspecte de importanţă secundară să fie reglementate la nivel normativ inferior. Mai mult, având în vedere răspunderea statului pentru sfera sănătăţii publice şi încadrarea dieteticii în domeniul mai larg al sănătăţii, s-a optat pentru varianta ca detalii de aplicare a prevederilor prezentei propuneri legislative să nu fie lăsate complet la latitudinea viitoarei organizaţii profesionale camerale, fără implicarea autorităţii publice, ci încă un lot de reglementări importante urmează a fi emis tot la nivel guvernamental, şi anume ca Norme metodologice de aplicare a legii, aprobate prin Hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru sănătate, în eleborarea proiectului de norme urmând a fi implicată şi Asociaţia Dieteticienilor din România şi eventuale ale 9

organizaţii de profil. Propunerea legislativă este structurată pe capitole şi secţiuni, iar acestea pe articole, defalcate pe aliniate şi, când a fost cazul, pe litere, conform prevederilor de tehnică legislativă din Legea 24 / 2000. În primul capitol sunt reglementate aspectele generale, incluzând principiile de exercitare a profesiei de dietetician şi de organizare a profesiei liberale în cauză, accederea în profesie şi definirea diverselor tituluri oficiale specifice. În al doilea capitol este reglementată activitatea profesională a dieteticienilor, incluzând definirea ramurilor, gradelor profesionale şi specialităţilor, a modalităţilor şi sectoarelor de exercitare a profesiei, nedemnităţi şi incompatibilităţi, evidenţe profesionale, apărarea profesiei, variantele şi formele de exercitare a profesiei de dietetician, drepturile şi obligaţiile dieteticienilor, formarea profesională iniţială şi continuă, suspendarea şi încetarea exercitării profesiei de dietetician. Al treilea capitol este dedicat Colegiului Dieteticienilor din România, ca organizaţie profesională camerală de interes public, inclusiv structura şi funcţionarea organelor sale de conducere şi administrare, de control şi de jurisdicţie internă (disciplină şi arbitraj), atât de nivel naţional cât şi de nivel teritorial, pentru cele de conducere şi administrare fiind propuse la nivel naţional patru nivele ( Adunare Generală, Consiliu Naţional, Comitet Director şi Preşedinte) şi la nivel teritorial trei nivele ( Adunare Generală, Consiliu Teritorial şi Preşedinte). Capitolul IV vizează patrimoniul şi fondurile, capitolul V este dedicat temelor autoritate disciplinară şi jurisdicţie internă iar ultimul capitol cuprinde dispoziţii finale şi tranzitorii, inclusiv termenele pentru adoptarea normelor metodologice de aplicare a legii, pentru înfiinţarea Colegiului Dieteticienilor din România şi adoptarea Statutului acestuia. Data: Numele, prenumele, apartenenţa şi semnătura parlamenterilor iniţiatori: ================================================================== Redactat de av. Radu Mititean - S.C.A. Revnic şi Asociaţii la solicitarea şi cu consultarea Asociaţiei Dieteticienilor din România Cluj-Napoca, 28 august 2012 10