ARTTERAPIA ÎN TULBURĂRILE EMOŢIONALE ALE COPILULUI ŞI ADOLESCENTULUI

studiu clinic Elena Chirilă Artterapia în tulburările emoţionale ale copilului STUDIU şi adolescentului CLINIC ARTTERAPIA ÎN TULBURĂRILE EMOŢIONALE ALE COPILULUI ŞI ADOLESCENTULUI The Use of Art Therapy in the Emotional Disorders of the Child Emilia Chirilă 1, Daniela Laura Câmpean 2, Elena Mureşanu 3, Flaviu Câmpean 4 REZUMAT Procesul art-terapeutic presupune din partea artistului aplicarea unor mijloace artistice în vederea facilitării exprimării non-verbale a emoţiilor. Pornind de la această premisă, 50 de copii şi adolescenţi, grup heterogen din punct de vedere al sexului, vârstei şi provenienţei sociale, au beneficiat în cadrul CSM Copii Cluj de avantajele artterapiei. S-a putut stabili astfel un diagnostic clinic de o mai mare acurateţe şi s-a intervenit terapeutic multiaxial prin psihofarmacologie, psihoterapie, art-terapie şi asistenţă socială. Prin art-terapie s-au facilitat: Relaţionarea interpersonală Comunicarea non-verbală Deprinderile Catharsis-ul În concluzie, art-terapia alături de celelalte intervenţii (medicaţie specifică, psihoterapie, asistenţă socială), contribuie la ameliorarea până la dispariţie a simptomatologiei şi are influenţe pozitive asupra imaginii de sine a copiilor şi adolescenţilor. Cuvinte-cheie: art-terapie, tulburări emoţionale, imaginea de sine. abstract The art therapy process involves the application of certain artistical means by the artist, in order to facilitate the non-verbal deliverance of emotions. In this respect, a number of 50 children and teenagers (an eterogeneous group in matters of sex, age and social background) have profited by the benefits of Art therapy at CSM Copii şi Adolescenţi Cluj-Napoca (The Centre for Child and Adolescent Mental Health Cluj-Napoca). A more accurate clinical diagnosis has thus been established, as therapeutic interventions were undertaken in the multidirectional ways of psychopharmacology, psychotherapy, art therapy and social assistance. The therapy improved the following aspects: The interpersonal relationships The non-verbal communication The personal skills The Catharsis. Consequently, art therapy, alongside some other interventions (particular medication, classical psychotherapy, social assistance), contributes to the amelioration (and sometimes even to the disappearance) of the symptomatology and engenders several positive results regarding the self-portrayal of children and teenagers. Key words: art therapy, emotional disorders, self-portrayal. 1 Artterapeut, terapeut terapie ocupațională, artist plastic, Doctor în Arte Plastice, Cluj-Napoca 2 Medic primar Psihiatrie Pediatrică, Medic specialist Neurologie Pediatrică, Doctor în Medicină, Cluj-Napoca 3 Asistent social, Cluj-Napoca 4 Doctorand în Filosofie, UBB Cluj-Napoca Adresa de corespondeță: 1 Centrul de Sănătate Mintală str. Gheorghe Bilașcu nr. 57, Cluj-Napoca Tel.: 0264 599 001 1 Arttherapist, occupational therapist, artist, Doctor in Fine Arts, Cluj-Napoca 2 MD, PhD, Pediatric Psychiatry, Pediatric Neurology, Cluj-Napoca 3 Social worker, Cluj-Napoca 4 PhD in Philosophy, UBB Cluj-Napoca Adresa de corespondeță: 1 Mental Health Center 57 Gheorghe Bilascu street, Cluj-Napoca Revista de Neurologie şi Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului din România 2012 vol. 15 nr. 3 121

Elena Chirilă Artterapia în tulburările emoţionale ale copilului şi adolescentului studiu clinic Introducere Tulburările emoţionale în vârsta copilăriei şi adolescenţei precum şi abordarea multiaxială a acestora din punct de vedere terapeutic presupune o experienţă îndelungată şi o circumstanţă temeinică a aspectelor neurobiologice, a tablourilor neuroclinice, a modalităţilor de exprimare verbală şi non verbală, precum şi a microgrupului familial şi social în care trăieşte copilul. În tulburările dispoziţiei mergând până la riscul suicidar sunt cunoscute cercetările în domeniul neuromediatorilor- serotonină, noradrenalină, dopamină precum şi a axului hoptalamo-hipofizar. În cazul serotoninei este vorba despre o hipoactivitate, iar în cazul axului hipotalamo-hipofizar este vorba despre o hiperactivitate. Importante sunt şi cercetările recente de neuroimagistică. Din punct de vedere anamnestic sunt importante următoarele aspecte: antecedentele heredo-colaterale semnificative (tulburări psihice, abuz de substanţă, dizarmonii de personalitate- la genitori); tabloul clinic identificat uneori indirect prin observaţie şi exprimare nonverbală poate identifica: tulburări ale dispoziţiei, instabilitate, iritabilitate, impulsivitate, agresivitate, tulburări de concentrare, sereotipii şi bizarerii, anxietate de separare, ticuri. Anamneza oferă informaţii valoroase referitoare şi la funcţionarea familiei, performanţa academică, tulburările de identitate cu impact asupra stimei de sine generatoare de distres. Motivarea alegerii lucrării Art-terapia reprezintă o metodă valoroasă în diagnosticul tulburărilor emoţionale ale copilului. Prin gestul grafic copilul comunică o multitudine de aspecte corelate cu trăirile sale, cu căutarea identităţii, cu anxietăţile generate, cu mediul familiar şi profesional cu situaţiile de neglijare şi abuz. Este exprimată agresivitatea, frustrarea, tendinţa de dominare, stima de sine scăzută, rivalitatea în fratrie, absenţa speranţei, tristeţea, mecanismele de compensare şi de apărare a eului, aspecte psihotraumatice semnificative, soluţii de rezolvare a situaţiilor traumatice. Ca metodă terapeutică art-terapia are valenţe terapeutice în: 1. Realizarea unei terapii prin: detensionarea copilului şi familiei condiţionări pozitive repetate posibilitătatea exprimării nonverbale a unor situaţii traumatizante prin anihilarea a sentimentului de ruşine şi a criticii din partea celorlalţi relaţionara interpersonală şi comunicare cu ceilalţi membrii ai grupului. developarea unor aptitudini şi motivaţii creşterea stimei de sine şi găsirea unor mecanisme adecvate de rezolvare a situaţiilor traumatizante adecvarea comportamentului la solicitările grupului şi înţelegerea nevoilor celorlalţi Material şi metodă În studiu au fost cuprinşi 50 de copii şi adolescenşi cu vârste cuprinse între 5-18 ani de ambele sexe, cu provenienţe sociale diferite, din punct de vedere locativ, instructiv şi cultural. S-au evidenţiat problemele funcţionale ale microgrupului familial şi problemele legate de adaptabilitate în colectivităţile de copii şi tineri frecventate de pacienţi. Diagnosticele au fost stabilite prin colaborare a echipei multidisciplinare conduse de medicul specialist. Diagnosticul principal a fost: tulburări emoţionale cu debut în copilărie; diagnosticele asociate au fost: 1.tulburări de limbaj- prezente la 7 copii, reperezentând un procent de 18%, 2.ticuri prezente la 3 copii, reprezentând un procent de 6%, 3.tulburări anxioase prezente la 8 copii, reprezentând 16%, 4.tulburări de eliminare prezente la 6 copii, reprezentând 12%, 5. ADHD prezente la 13 copii reprezentând 26%, 6. Retardare mentală uşoară prezentă la 11 copii reprezentând 22%. Fiecare copil a fost evaluat de către echipa multidisciplinară. În sala de art-terapie au fost examinaţi şi supuşi terapiei atât individual cât şi în grupuri de câte 4 beneficiari urmărindu-se : - comportamentul copilului - capacitatea de relaţionare cu terapeutul şi cu ceilalţi copii - coordonarea, motricitatea fină şi grosieră - capacitatea de comprehensiune a cerinţelor terapeutului - precizia gestului grafic - mimica şi pantomimica, - structurarea spaţială 122 Revista de Neurologie şi Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului din România 2012 vol. 15 nr. 3

studiu clinic Elena Chirilă Artterapia în tulburările emoţionale ale copilului şi adolescentului - inteligenţa emoţională. - gândirea vizuală - depistarea de abilităţi speciale în domeniul artistic şi orientarea profesională Procesul terapeutic din art-terapie se bazează pe creativitatea artistului, care împreună cu cea a beneficiarului se contopesc într-un flux creativ ce este adaptat abilităţilor şi nevoilor beneficiarului. În acest proces, artistul art-terapeut recurge la mijloace preluate din educaţia artistică generală pentru a forma deprinderi psihomotorii, în vederea facilitării expimării nonverbale, astfel meşteşugurile artelor transformându-se în metode terapeutice.(1) Artistul plastic cu abilităţi de comunicare nonverbală, prin înţelegerea orientărilor de expresivitate formală pe care artele le adoptă în dinamica evoluţiei lor, are, în art-terapia clinică, un rol unic şi de o importanţă fundamentală în cea ce priveşte: amenajarea spaţiului de terapie (individuală şi de grup), asigurarea unui mediu facilitator intervenţiilor terapeutice prin utilizarea volumelor şi a spaţiului exterior în canalizarea tensiunilor psihice în exterior; organizarea unei activităţi psihomotrice mai încordate şi mai susţinute (în cazul nostru olăritul) cu importanţă în decontractarea psihomotorie - fenomen de bază în tehnicile de relaxare; ajustarea unor materiale din mediu şi transformarea lor în obiecte de artă, utilitare şi artizanat, pentru a pune în evidenţă anumite tensiuni interioare şi totodată pentru a asigura descărcarea tensiunilor psihice prin fenomenul de catharsis, ce contribuie la creşterea stimei de sine şi la reabilitarea dimensiunii socio-afective. Subliniez că, prin antrenare psihomotrică, art-terapeutul contribuie la depistarea prin vizualizare a traumelor, abuzurilor şi a cauzelor acestora - în situaţii de criză-, şi la relaxare, dezinhibare- în situaţii de postcriză. Prin folosirea limbajului nonverbal în depistarea aptitudinilor practice, de autocunoaştere, art-terapia contribuie la orientarea şcolară şi profesională, la dezvoltarea abilităţilor manuale, a calităţilor perceptive, a bunei orientări în spaţiu, ca trăsături ale personalităţii. Referindu-se la implicarea directă a artistului vizual în procesul experimental, ca subiect de cercetat, şi la relaţia acestuia cu educaţia şi art-terapia creativă, Shaun McNiff consideră că aceasta este o extensie a practicii sale...implică transfer şi contratransfer şi alte nuanţe subtile aflate în continuă schimbare, provenite din procesul experimentat...ştiinţele recunosc rolul obsevaţiei în cercetare. Se poate concluziona, referitor la participarea personală a artistului la experiment în cercetarea din art-terapia creativă, ca fiind necesară şi condiţionată de practică. In cazul practicării art-terapiei, artistul şi beneficiarul nu pun problema dacă sunt suficient de bun ; se elimină judecăţile de valoare, importantă fiind plenitudinea exprimării spontane Este vorba despre o abordare adaptativă - toţi artiştii care practică art-terapia se bazează pe activitatea lor artistică şi au o trăsătură caracteristică comună: sunt în concordanţă cu pragmatismul esenţial. Prezentăm spre exemplificare câteva cazuri clinice. 1..M.A. sex M, 6 ani Dg. Mutism electiv Revista de Neurologie şi Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului din România 2012 vol. 15 nr. 3 123

Elena Chirilă Artterapia în tulburările emoţionale ale copilului şi adolescentului studiu clinic 1. M.A. sex M, 6 ani Dg. Mutism electiv La începutul şedinţelor de art-terapie beneficiarul nu comunica cu nici unul din membrii echipei. Comunicarea a început prin modelaj. Se creează prin modelaj figurine cu ajutorul cărora art-terapeutul relaţionează cu beneficiarul, se joacă pe un teren de luptă creat împreună în care desfăăară diferite activităţi. Copilul este stimulat să descrie verbal ce se întâmplă în lumea imaginată, materializtă în imagini bi sau tridimensională împreună cu artistul art-terapeut. Prin motivaţie, dorinţa de a realiza acele lumi imaginare, copilul a ajuns la dorinţa de a arăta de ce performanţe este în stare atât în comunicarea non verbală cât şi în cea verbală. Rezultate: descoperirea propriilor abilităţi prin artă şi coştientizarea propriilor emoţii şi trăiri deschid noi căi de comunicare cu ajutorul limbajului nonverbal, iar bucuria de a crea, succesele apreciate de părinţi şi de cei din jur, atenuează efectele mediului conflictual în care trăieşte- rivalitate în fratrie imaginea de sine restructurată şi stima de sine pozitivă ajută la rezolvarea tulburărilor emoţionale datorate mediului social 2. FPC, sex M, 5 ani lucrează separat şi cu logopedul, participă la terapii de grup fiind integrat în echipe de 2-3 persoane, merge la grădiniţa de masă, unde comunică şi verbal. Cu ajutorul art-terapiei prin succesele repetate am atins obiectivele care au ameliorat comportamentul. 2. FPC, sex M, 5 ani Diagnostic: 1. Tulburări emoţionale cu debut în copilărie 2. Mediu familial conflictual Copilul este asistat în dezvoltarea sa în ceea ce priveşte conceptele despre sine, mediu şi modul de funcţionare al acestuia. Exerciţiile de art-terapie se încep pe roata de dimensiuni mici, unde exerciţiile de încălzire şi concentrare sunt stimulate de culorile concentrice (asemenea mandalelor), apoi se trece la interpretarea petelor de culoare şi spaţializare, prin stimularea concomitentă a simţului tactil şi vizual. Prin art-terapie se încurajează formarea strategiilor de rezolvare a problemelor şi luarea decizilor în vederea diversificărilor formale; se descoperă abilităţi noi, necunoscute până atunci, ceea ce duce la structurarea imaginii de sine pozitive 124 Revista de Neurologie şi Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului din România 2012 vol. 15 nr. 3

studiu clinic Elena Chirilă Artterapia în tulburările emoţionale ale copilului şi adolescentului Se încurajează formarea strategiilor de rezolvare a problemelor şi luarea decizilor în vederea diversificărilor formale; se descoperă abilităţi noi, necunoscute până atunci, ceea ce duce la structurarea imaginii de sine pozitive Rezultate: Descoperirea propriilor abilităţi prin artă şi coştientizarea propriilor emoţii şi trăiri deschid noi căi de comunicare cu ajutorul limbajului nonverbal, iar bucuria de a crea, succesele apreciate de părinţi şi de cei din jur, atenuează efectele mediului conflictual în care trăieşte; imaginea de sine restructurată şi stima de sine pozitivă ajută la rezolvarea tulburărilor emoţionale datorate mediului familiar. 3. BG, sex M, 8 ani - provine din centru de plasament Diagnostic: 1. Episod depresiv mediu 2. Retardare mentală uşoară 3. Tulburare specifică a vorbirii articulate 4. Adaptabilitate scăzută Se începe stimularea prin art-terapie cu activităţi simple, sarcini mult sub nivelul vârstei cronologice pentru a asigura succesul, care are rol dezinhibator. Lucrările simpliste, anonime, nepersonalizate, se diversifică, doreşte să exploreze noi medii artistice, îşi stimulează singur creativitatea; a devenit curajos în explorare (probabil a fost substimulat în copilărie sau folosit pentru a-şi îngriji fraţii, fiind cel mai mare, poate chiar abuzat afectiv); Rezultate: Emoţional inhibat, relaţionare deficitară; prin cîştigarea încrederii în sine este dezinhibat, se sparg blocajele emoţionale, se formează abilităţile de comunicare şi înteracţionare cu alţii; optimizarea capacităţilor de autocunoaştere şi autoacceptare se obţine prin creşterea graduală a gradelor de dificultate, ceea ce-i conferă satisfacţii în urma succeselor vizibile; dezvoltarea capacităţilor cognitive (memorie, atenţie, limbaj, gândire etc.) se realizează prin analogiile cu elementele din mediu şi lucrările executate; înlăturarea frustrărilor acumulate şi a sentimentalor negative provocate de dezinteresul părinţilor (mai ales al mamei care nu-şi vizitează copiii la centru nici de sărbători) se realizează prin câştigarea competenţelor şi a autorităţii asupra mediului, prin perfecţionarea unor abilităţi şi deprinderi deja formate prin activităţile artistice; dezvoltarea competenţelor, restructurarea imaginii de sine, stima de sine pozitivă duc la dezvoltarea competenţelor sociale; anxietatea de a fi pe placul cuiva a dispărut, este 3. BG, sex M, 8 ani - provine din centru de plasament Revista de Neurologie şi Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului din România 2012 vol. 15 nr. 3 125

Elena Chirilă Artterapia în tulburările emoţionale ale copilului şi adolescentului studiu clinic 4. AD, sex F, 6 ani mândru de realizări, îşi scrie numele pe lucrări vizibil (foto), să se ştie că sunt ale lui şi doreşte să-şi aducă fraţii la CSM, unde se simte în siguranţă. 4. AD, sex F, 6 ani Diagnostic: 1.Tulburări anxioase 2. ADHD 3. Tulburare specifică a vorbirii articulate Desenul şi pictura sunt considerate forme de comunicare, cu implicare in dezvoltarea conştientizării senzoriale a mediului, la această categorie de vârstă cronologică ( 4-7 ani); copilul relaţionează din ce în ce mai mult cu mediul, şi mai puţin cu propriile mişcări ale corpului. Imaginile evidenţiază acest lucru. Printr-un mediul facilitator care oferă şi siguranţă pentru exprimarea stărilor emoţionale, dar şi a modalităţilor de a regla stările conflictuale, generatoare de anxietate şi frustrare, copilul este stimulat să lucreze jucânduse, identificând şi creând un spaţiu potenţial. Rezultate: Câştigarea autorităţii asupra mediului scade anxietatea, facilitează trăirea sentimentului reuşitei prin implicarea într-un proces de creaţie, comunicare, şi exprimare. Provocarea cu ajutorul mediului duce la dezvoltarea stimei de sine; stima de sine ridicată şi încrederea în autoexprimare, prin perceperea propriilor abilităţi, reprezintă un factor important în procesul de adaptare socială. Spaţiul potenţial reprezintă o zonă intermediară între fantezie şi realitate, între subiectivitate şi obiectivitate, prin utilizarea obiectului, obiectul fiind înţeles ca produsul activităţii (de exemplu o foaie de hârtie umlpută cu linii), obiect care reprezintă obiectul treanziţional, care satisface prin fantezie, dar reflectă în acelaşi timp şi detaşarea de sine; în cazul copiilor cu ADHD, cum este şi în acest caz, folosim această metodă pentru a stimula copii să se concentreze asupra activităţii. 5.K R, sex M, 7 ani Diagnostic: 1. Tulburare reactivă de ataşament a copilăriei 2. Tulburare specifică a vorbirii articulate 3. Carenţe de mediu 4. Adaptabilitate scăzută Execută pictură pe diferite dimensiuni şi cu diferite tehnici, modelaj pe roata 126 Revista de Neurologie şi Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului din România 2012 vol. 15 nr. 3

studiu clinic Elena Chirilă Artterapia în tulburările emoţionale ale copilului şi adolescentului 5.K R, sex M, 7 ani olarului, colaje pe coli de hârtie colorată, exerciţii de familiarizare cu diferite forme si culori în camera de joacă ( unde se asociază cu tehnica jocului de rol). Rezultate: Spargerea blocajelor emoţionale; înlăturarea frustrărilor acumulate; stimularea creativităţii crearea de stări afective tonice; inducerea unei stări de linişte şi acceptare de sine; reducerea tensiunii şi anxietăţii; capacitatea de a învinge obstacolele de natură psihică ( barierele nu pot, nu sunt în stare, invingerea amînării. 6. M. P., sex F, 14 ani Diagnostic: 1. Tulburări de învăţare 2. Intelect liminar 3.Tulburări de adaptare şcolară Se identifică punctele tari ale individului; în cazul acesta există o înclinaţie pentru exprimarea vizual-plastică, se dezvoltă unele abilităţi de execuţie şi exprimare cu ajutorul limbajului vizual, eventual se urmăreşte o orientare profesională către domenii unde este nevoie de asemenea abilităţi (arte decorative, artizanat, etc.); Prin art-terapie se oferă pacientului o privire asupra emoţiilor, gândurilor şi sentimentelor. Rezultate: Dezvoltarea inteligenţei emoţionale; Stimularea tuturor canalelor senzoriale; Dezvoltarea capaciţăţii de a se exprima mai repede şi mai uşor; Modelarea personalităţii prin valori estetice şi orientarea spre încorporarea frumosului în viaţă şi activitate; Dezvoltarea percepţiilor şi reprezentărilor vizuale, a imaginaţiei creatoare; Facilitarea comunicării interpersonale, creşterea sociabilităţii, creşterea adaptării în societate; Rezolvarea eficientă a conflictelor; Crearea de stări afective comice; Inducerea unei stări de linişte, acceptare de sine; Reducerea tensiunii şi anxietăţii; Capacitatea de a învinge obstacole de natură psihică (nu pot, nu sunt în stare, învingerea amânării Se foloseşte ca metodă art-terapia, prin calitatea artelor vizuale, care permite practicantului să se exprime prin mijloace specifice artelor. 7. M.M., sex f, 13 ani Diagnostic: 1. Ticuri cronice complexe 2. Fobie socială 3. Balbism tonico clonic 4. P. cu anxietate constituţională Revista de Neurologie şi Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului din România 2012 vol. 15 nr. 3 127

Elena Chirilă Artterapia în tulburările emoţionale ale copilului şi adolescentului studiu clinic 6. M. P., sex F, 14 ani 5. Adaptabilitate scăzută Stimularea canalelor senzoriale prin culoare şi modelaj Realizări: Dezvoltarea capacităţii de a se exprima mai repede şi mai uşor; declanşarea proceselor complexe de asimilare şi fixare afectivă la nivel individual a valorilor estetice; crearea de stări afective comice inducerea unei stări de linişte şi acceptare de sine; reducerea tensiunii şi anxietăţii; capacitatea de a învinge obstacolele de natură psihică ( nu pot, nu sunt în stare, învingerea amânării ). 7. M.M., sex f, 13 ani REZULTATE GENERALE Mulţi terapeuţi consideră că terapia prin artă, din punct de vedere analitic, poate fi luată ca şi o proiecţie a gândurilor, sentimentelor, produsul artistic fiind o proiecţie; ei accentuează importanţa dialogului sau a povestirii clientului despre produsul elaborat, în timpul sau/şi după realizarea acestuia. În cazul persoanelor care nu au o stimă de sine pozitivă, care sunt nemulţumite de ele însele, prin intermediul terapiei individuale sau de grup, printre factorii care asigura eficienţa terapiei se numără: trezirea speranţei, universalitatea, împărtăşirea informaţiilor, altruismul, recapitulerea cunoştinţelor, dezvoltarea tehnicilor de socializare, comportamentul imitativ, învăţarea interpersonală, coeziunea grupului; membrii grupului pot învăţa din feed-back-ul altora. În cazul terapiei de grup se pot experimenta noi roluri prin observarea reacţiilor altora şi beneficiarii pot fi susţinuţi sau reinformaţi. Grupurile pot fi catalizate prin dezvoltarea lentă a resurselor şi abilităţilor. În cazul educaţiei/art-terapiei creative, procesul terapeutic favorizează apariţia a trei reţele de comunicare: 1) între terapeut şi beneficiar 2) între beneficiar şi artefact; 3) între terapeut şi artefact. Procesul creativ şi comunicarea creşte stima de sine, curajul, asumarea riscului, experimentul învaţă noi deprinderi, îmbogăţeşte viaţa, acestea având calităţi terapeutice incontestabile. Apar idei noi, noi căi de comunicare, noi căi de autoexprimare şi noi moduri de a vedea lucrurile. Educaţia/art-terapia creativă este eficientă şi dezvoltă abilitaţile de adaptare atunci când participarea beneficiarului este voluntară. Prin abilităţile de adaptare dobândite în cadrul şedinţelor de art-terapie beneficiarul dobândeşte autoritate asupra mediului înconjurator, fapt ce contribuie la setimentul de competenţa. Prin competenţă creşte capacitatea individu- 128 Revista de Neurologie şi Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului din România 2012 vol. 15 nr. 3

clinical study Elena Chirilă The Use of Art Therapy in the Emotional Disorders of the Child lui de a face faţă problemelor existenţiale, de a-şi îndeplini rolul social prin contactul cu factorul uman şi de mediu. Antrenarea empatiei în relaţiile interpersonale, dezvoltarea unor strategii intrapersonale şi interpersonale de rezolvare a problemelor şi a conflictelor, spargerea blocajelor emoţionale, optimizarea capacităţilor de autocunoştere şi dezvoltarea capacităţilor cognitive (memorie, atenţie, limbaj, gândire etc), eliberarea de tensiuni, anxietate, înlăturarea frustrărilor acumulate şi a sentimentelor negative, perfecţionarea unor abilităţi deja formate (colaj, pictură, modelaj etc) şi dezvoltarea competenţei sociale, se numără printre beneficiile educaţiei/art-terapiei creative, practicată de noi cu metode ce au la bază domeniul ceramicii cu artele conexate acestei (sculptura, pictura, grafica), ceea ce sintetic exprimat este o educaţie/art-terapie multimodală centrată pe ceramică. * * * Introduction The approach of the emotional disorders in childhood and adolescence through a multidirectional therapy involves a long experience and a thorough circumstance of the neurobiological aspects, of the neuroclinical pictures, of the means of verbal and nonverbal communication, as well as of the family and social group of the child. In respect of mood disorders, especially regarding the risk of suicide, the researches in the field of the neuromediators are well known - serotonin, noradrenalin, dopamine, the hypothalamic-pituitary axis. In the case of the serotonin, a hypoactivity can be inferred, while in the case of the hypothalamicpituitary axis, it s a hyperactivity that can be concluded upon. The recent neuroimaging researches are also important. From the anamnestic perspective, the following aspects are very important: the relevant family background (mental disorders, substance abuse, disharmonies of personality concerning the genitors). the clinical picture, often identified indirectly through observation and nonverbal communication, suggests: mood disorders, instability, irritability, impulsivity, aggressiveness, concentration disorders, stereotypes and oddities, anxiety of separation, tics. The anamnesis offers valuable information regarding family life, academic performance and the identity disorders that undermine the self esteem and generate distress. Motivation of the choice of the theme Art therapy represents a valuable method in the diagnosis of the emotional disorders of the child. Through the graphic gesture, the child expresses various issues related to his feelings, like the search of his identity, the generated anxieties, the family and professional environment, the situations of neglect and abuse. Accordingly, the following reactions can be identified: aggressiveness, frustration, tendency to dominate, lower self-esteem, brotherhood rivalry, lack of hope, sadness, compensation mechanisms and self defense, other significant psychotraumatic aspects, solutions for traumatic situations. Consequently, the art therapy method proves itself useful in the achievement of a therapy through: stress relief of the child and his family repeated positive conditionings the possibility of a nonverbal manifestation of the traumatic situations by the annihilation of the sense of shame and criticism from others. interpersonal relationships and communication with other members of the group. the development of attitudes and motivations the increase of self esteem and the finding of appropriate mechanisms in order to solve the traumatic situations. the adequacy of behavior at the requests of the group and understanding the needs of others. Material and method The study included 50 children and teenagers aged 5 to 18 years of both sexes, different social backgrounds in terms of housing, culture and education. The results pointed out the functional problems of micro-clustered families, as well as the issues concerning the adaptability to the collectivities frequented by the respective children and young patients. The diagnoses were established by the collaboration of a multidisciplinary team Journal of Romanian Child and Adolescent Neurology and Psychiatry 2012 15 th vol. no. 3 129

Elena Chirilă The Use of Art Therapy in the Emotional Disorders of the Child which assessed each child, led by the specialist physician. The basic diagnosis was: emotional disorders with onset in childhood; the complementary diagnoses were, as it follows: 1. language disorders, in 7 children, a rate of 18 % 2. tics, in 3 children, a rate of 6% 3. anxiety disorders in 8 children, a rate of 16% 4. elimination disorders in 6 children, a rate of 12% 5. ADHD in 13 children, a rate of 26% 6. mild mental retardation in 11 children, a rate of 22% The patients were examined and subjected to therapy both individually and in groups of four, according to the following guidelines: the child s behavior the ability to interact with the therapist and with the other patients the coordination, the fine and coarse motricity the ability to comprehend the therapist s demands the precision of the graphic gesture the mimic and the pantomime the spatial structuring the emotional intelligence the visual thinking the discovery of special artistic abilities and the professional orientation The art therapeutic process is based on the artist s creativity which, alongside that of the patient, merges into a creative flux adapted to the latter s necessities. Throughout the process, the art therapist (and artist as well) makes use of specific means that belong to artistic education, in order to form psychomotor skills and with the final purpose of facilitating nonverbal expression. Thus, the artistic crafts are being reinvented as therapeutic methods. The plastic artist particularly skilled in nonverbal expression has, by virtue of understanding the directions of formal expressivity that fine arts embrace in their evolving dynamic, a unique and fundamentally essential function regarding: the laying out of a space for therapy (both individual and group therapy), the assurance of an appropriate environment for therapeutic interventions through the use of open spaces in order to vent the psychic tensions, the framing of a more involved and continuous psychomotor activity (for example pottery, in our case) which plays an important part in psychomotor alleviation a fundamental phenomenon in relaxation techniques, the adjustment of plain elements in the context by transforming them into art and handicraft objects, all of them with the final purpose of highlighting various inner tensions and to insure the alleviating catharsis of the rehabilitation of self esteem and, implicitly, of the socio-affective dimension. We need to emphasize here the contribution of the art therapist, by way of the psychomotor training aforementioned, to the measurement through visualization of trauma, abuse and their causes and to the relief and disinhibition in the posttraumatic situations. Through the use of nonverbal language to identify the practical self-knowing aptitudes, art therapy facilitates school and professional orientation, the development of several personality features, like manual skills, perceptive abilities, 1..M.A. sex M, 6 years Dg. Selective mutism 130 clinical study Journal of Romanian Child and Adolescent Neurology and Psychiatry 2012 15th vol. no. 3

clinical study Elena Chirilă The Use of Art Therapy in the Emotional Disorders of the Child and space orientation. Sean McNiff, speaking about the direct involvement of the artist in the experimental process and about his relationship with education and creative art therapy, states that the latter is an extension of his practice implies the transfer and the countertransfer and other subtle nuances in perpetual fluctuation, which rise out of the experimental process The sciences acknowledge the role of observation in research. It may be concluded then that the personal participation of the artist to the experimental research is mandatory and conditioned by the artistic practice. Moreover, in the context of art therapy, neither the artist, nor the patient asks himself Am I good enough, the judgments of value being therefore excluded in favor of spontaneous expression. The approach is an adjustable one all artists who practice art therapy rely on their own artistic activity and present a recurrent common feature: they are always in accordance with the essential pragmatism. To exemplify, we present several clinical cases. 1. M.A. sex M, 6 years Dg. Selective mutism At the beginning of the art therapy sessions the patient didn t interact with any of the members of the team. The communication started by way of modeling. Various figurines were crafted, by means of which the therapist could interact with the patient, for example by staging a battlefield. Thus, the child is verbally stimulated in order to describe what happens in the imaginary bi or tridimensional world. Being motivated in this manner by the wish to make the world come true, he manifests considerable progresses both verbally and non-verbally. 2. FPC, sex M, 5 ani Relevant Results: The discovery of one s skills through art production and the consciousness of one s emotions and feelings pave the way for an effective communication, especially a non-verbal one. Moreover, the joy of creating and the success related to it, properly appreciated by the parents and by all people in the child s vicinity, have, in this case, mitigated the conflictive environment of the brotherhood rivalry. Consequently, once the self image and the self esteem having been improved, the emotional disorders due to the social environment can be surpassed. We also mention in this respect that our patient is currently working individually with the speech therapist while taking part on the other hand in group therapies, alongside other two or three patients. Due to the favorable results, the patient is attending a normal kindergarten, after having begun to communicate verbally. Our objectives in improving his behavior were thus achieved with the aid of art therapy. 2. FPC, sex M, 5 years Diagnosis: 1. Emotional disorders that started in childhood 2. A conflictive family environment The child is assisted in his development concerning his self conception, the environment and its functioning. The art therapy exercises are initiated on the small wheel, where the warm up and the focusing labor is stimulated by the concentric colors (similar to mandalas). The next stage consists in interpreting the colorful stains and in the spatialization through the si- Journal of Romanian Child and Adolescent Neurology and Psychiatry 2012 15 th vol. no. 3 131

Elena Chirilă The Use of Art Therapy in the Emotional Disorders of the Child clinical study multaneous stimulation of the tactile and of the sight. In art therapy, the development of problem solving strategies and the decision making with an eye to formal diversification are encouraged; new skills, unknown up until then, are always discovered, rendering a positive structuring of the self image. Results: The discovery of one s skills through art production and the consciousness of one s emotions and feelings pave the way for an effective communication, especially a non-verbal one. Moreover, the joy of creating and the success related to it, properly appreciated by the parents and by all people in the child s vicinity, have, in this case, mitigated the conflictive environment Consequently, once the self image and the self esteem having been improved, the emotional disorders due to the family environment can be surpassed. 3. B.G. sex M, 8 years comes from an orphanage Diagnosis: 1. Medium transient depression 2. Mild Mental retardation 3. Specific disorder of articulated speech 4. Low adaptability We began the therapeutic stimulation with simple activities, tasks way below the skill and intelligence level of the chronological age, to insure the primary objective of disinhibition. Throughout the process, the patient started to develop his first simplistic and impersonal works, to explore new artistic spheres and to stimulate himself in his creativity, stating his courage to explore. (He may have been poorly stimulated during childhood or put to take care of his brothers as the eldest child, maybe even affectively abused once in awhile). Results: The overcoming of the emotional blockings, the disinhibition and the forming of the communication and interaction abilities. The optimization of selfknowing and self-acceptance capabilities through the gradual increase of the difficulty levels and, implicitly, a growing satisfaction following his successes. The development of cognitive skills (memory, attention, language, thinking) accomplished by virtue of analogy between the real objects and the artistic products. The disappearance of the frustrations and of all the negative feelings due to the parent s disinterest (particularly the mother s, who doesn t visit her children, not even at holidays) was achieved through the gain of authority over the environment and through the improvement of the pre-existent skills. The restructuring of the self image and the positive self esteem led to the development of social competences. The anxiety to please has vanished, while the patient is now proud of his accomplishments, since he now signs his works so that everyone knows they are his own and, moreover, he wishes to bring his brothers to CSM, where he feels safe. 4. A.D., sex F, 6 years Diagnosis: 1. Anxious disorders 132 Journal of Romanian Child and Adolescent Neurology and Psychiatry 2012 15 th vol. no. 3

clinical study Elena Chirilă The Use of Art Therapy in the Emotional Disorders of the Child 3. B.G. sex M, 8 years comes from an orphanage 2. ADHD 3. Specific disorder of articulated speech Drawing and painting are universally known as means of communication with a direct implication into the development of the sensorial consciousness of the environment between 4 and 7 years; the patient interacts with the environment increasingly more, while using the self-referent gestures increasingly less, as the images above prove it. The child is thus stimulated to work by playing, by creating a potential space in the frame of an appropriate environment which inspires safety and self-assurance in respect of emotional expression. Results: The gain of authority over the environment leads to the decrease of anxiety facilitates the expression of satisfaction regarding success through the involvement in the creative interactive process. The stimulation by the environment increases the self esteem, which alongside the acquired self-confidence throughout the accurate perception of one s skills, builds up a steady social adaptation. The potential space represents an intermediate zone, between reality and fantasy, between subjectivity and objectivity, and also a medium for 4. AD, sex F, 6 YEARS Journal of Romanian Child and Adolescent Neurology and Psychiatry 2012 15 th vol. no. 3 133

Elena Chirilă The Use of Art Therapy in the Emotional Disorders of the Child clinical study 5.K R, sex M, 7 years perpetually using the object the object being defined as the product of artistic activity (for example even a piece of paper with drawn on it), as a transitional object that satisfies through fantasy and, at the same time, reflects a self-detachment. In the cases of ADHD patients like this one, the method aims to stimulate the focusing on a particular activity. 5.K R, sex M, 7 years Diagnosis: 1. Reactive disorders of childhood attachment 2. Specific disorder of articulated speech 3. Environment deficiencies 4. Low adaptability The patient executed several paintings of different dimensions and using various techniques: modeling on the potter s wheel, collage on colored paper, exercises of acquaintance with forms and colors in the play room (associated with the technique of role playing). Results: The overcome of emotional blockage, the disappearance of frustrations, the stimulation of creativity and of tonic affective atmosphere, the inculcation of a peaceful state of mind and of self acceptance, the reduction of tension and of anxiety, the capacity to overcome psychic obstacles (like I can t do this or that, I m not able to.. ), the giving up of postponing. 6. M. P., sex F, 14 years Diagnosis: 1. Learning disorders 2. Liminar intellect 3. School adaptation disorders The strong points of the patients were identified. In this case we are dealing with a particular inclination to visual and plastic expression, that ena- 6. M. P., sex F, 14 years 134 Journal of Romanian Child and Adolescent Neurology and Psychiatry 2012 15 th vol. no. 3

clinical study Elena Chirilă The Use of Art Therapy in the Emotional Disorders of the Child bled us to further develop- the execution skills and the visual language. We also aimed an eventual professional orientation of the patient towards areas that exploit such skills (decorative arts, craftsmanship etc). By way of art therapy, the patient consequently formed a perspective of his own emotions, thoughts and feelings. Results: The development of emotional intelligence, the stimulation of all sensorial channels, the development of an easy free-floating expression, the outlining of the patient s personality in accordance to the aesthetic values and the incorporation of the concept beautiful in everyday life, the development of visual perception and representation, the facilitation of interpersonal communication, sociability and social adaptation, the efficient solving of conflicts, the staging of comic affective states, the inculcation of a peaceful, self-acceptance atmosphere, the decrease of tension and anxiety, the capacity to overcome psychic obstacles (like I can t do this or that, I m not able to.. ), the giving up of postponing. 7. M.M., sex F, 13 years Diagnosis: 1. Complex chronic tics 2. Social phobia 3. Clonic and tonic balbism 4. Constitutional anxiety 5. Low adaptability 6. The stimulation of the sensorial channels by way of color and modelling Results: The development of easy free-floating expression, the triggering of the complex processes of assimilation and affective fixation of the aesthetic values, the staging of comic affective states, the inculcation of a peaceful, self-acceptance atmosphere, the decrease of 7. M.M., sex F, 13 years tension and anxiety, the capacity to overcome psychic obstacles (like I can t do this or that, I m not able to.. ), the giving up of postponing. General Results Many therapists consider art therapy, form an analytical point of view, a projection of thoughts and feelings, the artistic product being itself the projection as well. They also emphasize the importance of the conversation and debate on the artistic product, during or after its accomplishment. In the cases of low self esteem patients, the fundamental characters that insure a successful therapy (both individually and group therapy) are, as it follows: the stimulation of hope, the universality, the exchange of information, the altruism, the regular restatement of the acquired knowledge, the development of socializing techniques, the mimetic behavior, the interpersonal learning, the group s cohesion, the feedback learning process within the group. The groups can be sustained by the gradual development of their members skills and resources. In the sphere of the educational creative art therapy, the therapeutic process favors the building up of three axis of communications: 1) therapist-patient 2) patient-artifact 3) therapist-artifact The creative process and the interaction increases self esteem, courage, taking of risks; the experimental aspect favors the learning of new skills, enriching the patient s life according with the therapeutic purposes. New ideas, conceptions and ways of expression emerge. In conclusion, when the patient s engagement is Journal of Romanian Child and Adolescent Neurology and Psychiatry 2012 15 th vol. no. 3 135

Elena Chirilă The Use of Art Therapy in the Emotional Disorders of the Child clinical study voluntary, the creative art therapy proves very efficient in developing the adaptation abilities by which a thorough authority over the environment and, implicitly, a general feeling of ableness is gained. Thus, the individual becomes more prone to voluntarily facing his existential problems and to assume a social role appropriate for him in the interaction with the environment and with the others. Finally, it s worth noting and revising some of the manifold advantages of creative art therapy, particularly in connection with the craft of ceramics and its associated techniques from sculpture painting or graphic arts used by us: enactment of empathy, development of interpersonal and intrapersonal problem and conflict solving strategies, overcome of emotional blockages, optimization of self knowledge capabilities and of cognitive ones (memory, attention, language, thinking etc), tension and anxiety release, removal of frustrations and of negative states of mind, the improvement of pre-existent skills (in painting, collage, modeling etc), development of social competence. BIBLIOGRAFIE / Bibliography 1. AMERICAN PSYCHIATRIC ASSOCIASION, Manual de Diagnostic şi Statistică a tulburărilor Mentale DSM- IV-TR- 2000- Asociaţia Psihiatrilor Liberi din România 2003, p 39-133. 2. MENTAL HEALTH, PSICHIATRY AND THE ARTS- a teaching hanbook- Reacliffe Publishing, Oxford- New Zork, Victoria Tishler. 3. EINON Dorothy, Creative Child- Recognize and Stimulate your Child s Natural Telent, Barron s, 2010 4. KAPLAN & SADOK, Manual de buzunar de psihiatrie clinică, Editura medicală 2001, p. 175-221 5. KAPLAN & SADOK Study Guide and Self-Examination Reviev in Pschiatry Wolter Kluver Lippicott Wiliams / Wilkis, p 310-317, 364-367 6. MALCHIODI, Cathy A, Handbook of Art Therapy, The Guilford Press, New York and London, 2003, p. 157 7. MALCHIODI, Cathy A, Understanding Childrens Drawings, The Guildford Press, New York, 1998 8. McNIFF, Shaun, Trust the process: an artist s guide to letting go. Creative ability. Psyhological aspects. Self-actualization (Psychology). Artist-Psychology, Shambbala Publication, Boston, 1998, p. 78 9. DENNIS OUGRIN, TOBIAS ZUNDEL, AUDREY V.Ng, Self-Harm in Young People- A Therapeutic Assessement Manual,Hodder Arnold, an Hachette UK Company, 2010 p 49-59 136 Journal of Romanian Child and Adolescent Neurology and Psychiatry 2012 15 th vol. no. 3