SISTEMELE NECONVENŢIONALE DE LUCRARE A SOLULUI, ALTERNATIVE AGROTEHNICE ŞI ECONOMICE PENTRU AGRICULTURA DURABILĂ

SISTEMELE NECONVENŢIONALE DE LUCRARE A SOLULUI, ALTERNATIVE AGROTEHNICE ŞI ECONOMICE PENTRU AGRICULTURA DURABILĂ UNCONVENTIONAL SOIL TILLAGE SYSTEMS, AGROTECHNICAL AND ECONOMICAL ALTERNATIVE FOR DURABLE AGRICULTURE Petru GUŞ, Teodor RUSU Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca Str. Mănăştur, nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca, petru.gus@email.ro ABSTRACT Human action upon soil by tillage determines important morphological, physical-chemical and biological changes, with different intensities and evaluative directions. Long-term field experiments provide excellent opportunities to quantify the long-term effects of soil tillage systems on the soil properties. The soil through its features (humus and texture content) and applied technology which modify the soil structure, porosity, permeability and water capacity, which balance water cycle and it is a condition for water supply accumulated in soil. Minimum tillage, with or without straw, enhanced soil moisture conservation and moisture availability during crop growth. As a consequence, the root mass, yield components and yield increased. Availability of soil moisture during the crops growth period, maintained better plant water status. Straw mulch at the variant minimum tillage conserved more water in the soil profile during the early growth period compared to conventional tillage. Subsequent release of conserved soil water regulated proper plant water status, soil temperature, and lowered soil penetrometer resistance. Implementation of minimum soil tillage systems leads to an increase number of bacteria and fungi at 0-20 cm soil depth and enzymatic activity. Key words: unconventional soil tillage, soil conservation. INTRODUCERE Sistemele tehnologice de lucrare a solului au evoluat mult, în ultimele decenii, atât în România cât şi pe plan mondial, evoluţie atât în plan conceptual cât şi al extensiei modalităţilor conservative de lucrare a solului. Extensia, în practică, a lucrărilor de conservare a solului este diferită de la o ţară la alta în funcţie de posibilităţile de mecanizare şi creşte odată cu 11

creşterea capacităţii tractoarelor şi maşinilor agricole şi a diversificării echipamentelor de afânare, prelucrare a solului şi semănat. În prezent lucrările conservative (neconvenţionale) ale solului definesc procedee extrem de variate, de la semănat direct (no-tillage, direct drill) în sol neprelucrat până la afânarea adâncă fără întoarcerea brazdei. Între aceste două extreme se regăsesc variante ca: lucrări reduse (clasic raţionalizat), lucrări minime (cu acoperire sub 30%, minimum tillage), lucrări minime cu mulci vegetal (cu acoperire peste 30%, mulch tillage), semănat pe biloane (ridge tillage), lucrări parţiale sau în benzi (strip till, zone till), lucrări cu strat protector (cover crops, catch crops) etc. Această terminologie evidenţiază caracterul specific care defineşte acel procedeu aplicat la un moment dat, într-o zonă oarecare, în acord cu specificul local (Griffith et al., 1992; Horn and Arvidsson, 2000; Moroizumi and Horino, 2002; Guş şi colab., 2003). În concepţia dezvoltării agriculturii durabile este unanim acceptat că nu există un sistem universal valabil de lucrare a solului datorită diferenţelor locale, în special climat şi sol, dar şi datorită nivelului tehnic de dotare. Sistemele de conservare a solului în diferite zone trebuie să aibă caracteristici specifice în raport cu particularităţile ecologice ale locului şi caracteristicile tehnologice ale plantelor cultivate, astfel încât diferențierea devine obligatorie (Canarache, 1999; Guş şi colab., 2004). Sistemele minime de lucrare a solului, cu paraplow, cizel sau, reprezintă alternative polivalente pentru prelucrarea de bază, pregătirea patului germinativ şi semănat, pentru terenurile şi culturile cu cerinţe moderate de afânare, reprezentând tehnologii optimizate de: raţionalizare şi activare a fertilităţii naturale a solului, reducerea eroziunii, mărirea capacităţii de acumulare a apei şi posibilitatea realizării semănatului în perioada optimă. Influenţa sistemului de lucrare asupra proprietăţilor solului reprezintă indicatori importanţi pentru conservarea fertilităţii solului şi evaluarea sustenabilităţii sistemului agricol (Guş, 1997; Rusu, 2001; Mark şi colab., 2004; Feiza şi colab., 2005; Ulrich şi colab., 2006, Jităreanu şi colab., 2006). Conservarea fertilităţii solului presupune aplicarea unui sistem de lucrare care să optimizeze cerinţele culturale ale plantei cu modificările induse în sol, asigurând ameliorarea însuşirilor solului, precum şi obţinerea unor producţii mari şi constante. Conservarea fertilităţii solului este astfel indisolubil legată de menţinerea şi ameliorarea indicatorilor fertilităţii solului, precum şi de productivitatea sistemului de lucrare aplicat. 12

MATERIAL ŞI METODĂ Rezultatele prezentate în lucrare sunt obţinute pe aluviosol molic (SRTS, 2003) la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, în cadrul Centrului de Cercetare Sisteme Minime şi Tehnologii Agricole Durabile. Terenul este încadrat în clasa a II a de calitate cu 73 puncte de bonitare pentru arabil. Profilul solului este de tipul: Amp Am A/C C Ca. Conţinutul de argilă pe adâncimea 0-40 cm variază între 46,6-51,1%. Pe adâncimea 0-20 cm, solul prezintă o reacţie la limita de interpretare dintre neutru - slab alcalin, cu o valoare ph= 7,25. Prezenţa carbonaţilor în orizontul următor, pe adâncimea de 20-40 cm, determină şi creşterea valorii la ph = 7,35. Valoarea de 96 % pentru gradul de saturaţie cu baze, permite încadrarea acestui tip de sol în categoria celor eubazice, respectiv saturate în baze. Din punct de vedere al conţinutului, în humus, se apreciază că solul este mijlociu aprovizionat, respectiv 3,01%, în primii 20 cm şi 2,96% la adâncimea cuprinsă între 20-40 cm. Terenul este plan, cu apa freatică la 2-3 m. Variantele experimentale au fost următoarele: A. Sistemul convenţional: V 1 plug disc 2x B. Sistemul minim: V 2 paraplow + V 3 cizel + V 4 Variantele experimentale au fost studiate într-o rotaţie de 4 ani: porumb soia grâu de toamnă cartof / rapiţă. Analizele şi determinările efectuate sunt conforme cu metodologia şi STAS-urile în vigoare (SRTS, 2003; MESP, vol. I-III, 1987, Îndrumătorul de Agrotehnică şi Tehnică Experimentală). REZULTATE ŞI DISCUŢII Sistemele neconvenționale de lucrare a solului și diversele variante, cercetate și utilizate în unele ferme din România sunt motivate prin avantajele agrotehnice, economice și de compatibilitate cu Politica Agricolă Comunitară (PAC). Opțiunea pentru sistemele neconvenționale este condiționată de existența sistemei de mașini agricole și caracteristicile fizice ale solului, îndeosebi conținutul de argilă și gradul de tasare. Sistemele neconvenționale presupun cunoașterea cerințelor tehnologice ale plantelor care vor fi cultivate cu astfel de sisteme, precum și a modului de adaptare a fertilizării și combaterii buruienilor. 13

Sistemele neconvenționale au influență asupra însușirilor solului și a consumurilor energetice dupî cum rezultă și din cercetările noastre. însuşirilor fizice. Determinările efectuate arată că aplicarea sistemelor minime de lucrare a solului modifică densitatea aparentă a solului (tabelul 1). Valorile determinate au fost de 1,18-1,26 g/cm 3 în primii 20 cm şi 1,39 g/cm 3 pe adâncimea 20-30 cm la varianta lucrată cu plug şi respectiv 1,19-1,35 g/cm 3 în primii 20 cm şi 1,32-1,38 g/cm 3 pe adâncimea 20-30 cm la variantele lucrate după sistemul minim. Se poate preciza că această stare de aşezare a solului specifică aplicării sistemelor minime de lucrare nu influenţează puterea de străbatere a rădăcinilor, dar se pot înregistra modificări în privinţa folosirii apei, a nitrificării şi temperaturii solului. Rezistenţa solului la penetrare este influenţată semnificativ, pe adâncimea 0-10 cm, de utilizarea grapei rotative, unde indiferent de lucrarea de bază, valorile înregistrate sunt foarte apropiate, fiind practic egale. Sub adâncimea de 10 cm, valorile înregistrate sunt de 12,14-31,65 kgf/cm 2 la sistemul convenţional şi de 13,27-31,72 kgf/cm 2 la sistemele minime. Concluzia care se impune în urma determinărilor legate de rezistenţa la penetrare a solului este aceea că în toate variantele lucrate după sistem convenţional cât şi neconvenţional pătrunderea rădăcinilor plantelor nu este stânjenită. Porozitatea totală şi gradul de tasare sunt în concordanţă cu starea de aşezare a solului determinată prin densitatea aparentă. Valorile porozităţii totale variază între 45-55% la lucrarea cu plugul şi între 45-56% la variantele lucrate după sistemul minim. Intre cele două tehnologii, convenţional şi minim diferenţele sunt semnificative doar în partea superioară a stratului de sol. Determinările gradului de tasare exprimă deosebit de clar efectul intervenţiilor efectuate prin intermediul sistemului de lucrare a solului, deoarece acesta arată starea fizică la care a ajuns solul respectiv şi eventualele extreme (tasat, afânat) înregistrate, precum şi necesitatea şi urgenţa intervenţiilor viitoare. Aceste determinări confirmă starea moderată de afânare a variantei lucrată convenţional, respectiv valori de la 1,9% până la 3,8% pe adâncimea de 0-20 cm. De menţionat că la toate variantele lucrate cu minim de lucrări, până la adâncimea de 30 cm, valorile gradului de tasare sunt sub 11%, fiind deci valori mijlocii specifice aluviosolului molic. 14

Tabelul 1 Evoluţia însuşirilor fizice ale solului în funcţie de sistemul de lucrare al solului Însuşire Densitatea aparentă, g/cm 3 Rezistenţa la penetrare, kgf/cm 2 Porozitatea totală, % Gradul de tasare, % Adâncimea cm 0-10 10-20 20-30 30-40 40-50 0-10 10-20 20-30 30-40 40-50 0-10 10-20 20-30 30-40 40-50 0-10 10-20 20-30 30-40 40-50 1,18 1,26 1,39 1,41 1,45 10,97 12,14 21,33 28,71 31,65 55 52 47 47 45-3,8 1,9 11,3 11,3 15,1 1,21 1,28 1,32 1,34 1,45 10,98 14,94 19,81 27,80 29,47 54 52 48 49 45-1,9 1,9 8,7 11,5 15,1 1,23 1,33 1,34 1,38 1,45 10,85 15,93 22,22 29,27 30,88 54 50 49 52 45-1,9 5,7 9,5 11,9 15,1 1,19 1,35 1,38 1,39 1,46 10,02 13,27 21,25 27,93 31,72 56 49 46 47 45-9,4 7,5 10,9 11,3 15,1 determinanţilor ecologici: structură şi textură. Fertilitatea solului este strâns legată de starea lui structurală. Mărunţirea structurii solului şi însuşirile fizice sunt primele modificări directe induse de sistemul de lucrare. Raportul dintre faza solidă şi spaţiul poros reglează apoi regimul termic, chimic şi biologic al solului. Sistemele minime de lucrare prin reducerea numărului de lucrări ale solului şi creşterea cantităţii de materie organică rămasă la/în suprafaţa solului contribuie în mod esenţial la refacerea structurii acestuia. Mulciul de la suprafaţa solului protejează solul, iar în procesul de transformare sub acţiunea micro şi macroorganismelor din sol contribuie la ameliorarea 15

structurii solului. Conţinutul de macroagregate hidrostabile creşte în toate variantele lucrate după sistemul minim, cu 0,1-2,2% pe adâncimea 0-10 cm şi cu 4,9-5,2% pe adâncimea 10-30 cm, faţă de sistemul clasic (tabelul 2). rezervei de apă din sol. Infiltraţia solului determinată la suprafaţa solului cu permeametru de teren arată o cantitatea de apă pătrunsă în sol de 5,7 l/m 2 /minut la varianta lucrată cu plug şi valori de 6,5-7,9 l/m 2 /minut la variantele lucrate după sistemul minim (tabelul 4). În relaţie cu această caracteristică a solului rezerva de apă acumulată pe adâncimea 0-50 cm este cu 1-32 m 3 /ha mai mare la variantele cu lucrări minime. Textura solului nu se modifică prin aplicarea sistemelor minime de lucrare a solului (tabelul 3). Tabelul 2 Evoluţia gradului de hidrostabilitate a structurii solului în funcţie de sistemul de lucrare Însuşire Gradul de hidrostabilita te, % Adâncimea cm 0-10 10-20 20-30 69,2 71,3 73,6 69,6 79,0 79,4 69,3 79,5 79,6 71,4 79,2 78,5 Tabelul 3 Influenţa sistemului de lucrare a solului asupra texturii solului Însuşire Argilã (< 0,002 mm), % Praf (0,02-0,002 mm), % Nisip (2-0,02 mm), % Iniţial (2001) Final (2005) 51,1 50,1 51,0 51,1 50,9 16,0 15,0 16,4 16,5 16,1 32,9 34,9 32,6 32,4 33,0 16

Tabelul 4 Evoluţia însuşirilor fizice ale solului în funcţie de sistemul de lucrare al solului Însuşire Infiltraţia, l/m 2 /minut Rezerva de apă, m 3 /ha Adâncimea cm 0-5 5,7 7,9 6,5 6,8 0-50 936 968 954 937 însuşirilor agrochimice. Reacţia solului şi gradul de saturaţie în baze rămân practic neschimbate indiferent de modul cum a fost lucrat solul (tabelul 5). Se constată totuşi o tendinţa de scădere a ph-lui şi acidifierea solului, ca urmare a creşterii acidităţii hidrolitice şi scăderii sumei bazelor. Tendinţa de modificare a ph-lui este justificată prin stratificarea fosforului la suprafaţa solului dar şi prin intensificarea activităţii biologice, inclusiv a ciupercilor. Tabelul 5 Influenţa sistemului de lucrare a solului asupra însuşirilor agrochimice Însuşire (0-20 cm) Iniţial (2001) 17 Final (2005) CaCO 3, % 1,60 2,00 1,50 1,55 1,60 SB, me /100g sol 26,22 27,00 26,90 27,31 26,83 SH, me /100g sol 1,10 1,07 1,10 1,05 1,20 T, me (SB+SH) 27,30 28,07 28,00 28,36 28,03 V, % 95,94 96,18 96,07 96,29 95,72 conţinutului în humus şi nutrienţi minerali. Conţinutul solului în fosfor şi potasiu mobil se modifică în mod semnificativ sub influenţa sistemului de lucrare a solului în sensul că

fertilizanţii administraţi sunt localizaţi la adâncimi diferite (tabelul 6). Astfel, lucrarea cu grapa localizează cantităţi mari de fosfor mobil în primii 10 cm de sol lucrat, iar paraplowl şi cizelul fac acelaşi lucru cu menţiunea că fosforul ajunge în cantităţi practic egale cu lucrarea clasică cu plugul, la adâncimea de 10-20 cm. Intensitatea aeraţiei şi desimea mai mare a plantelor motivează conţinuturile mai mici de fosfor mobil în varianta lucrată cu plugul clasic. Conţinutul de humus al solului înregistrează, prin aplicarea sistemelor minime de lucrare a solului, o tendinţă de creştere. Aceasta se datorează pe de o parte, cantităţilor mai mari de resturi vegetale (minim 30%) în diferite stadii de descompunere, rămase la suprafaţa solului şi în primii 10-20 cm, iar pe de altă parte echilibrării raportului dintre mineralizare / humificare realizat printr-un regim fizic, termic şi biologic specific. Determinarea humusului, după 4 ani, înregistrează o tendinţă de creştere prin aplicarea sistemelor minime, respectiv creşterea este cu până la cca. 0,41%. Valorile înregistrate au fost de 3,11% la varianta lucrată cu plug şi 3,12-3,52% la variantele lucrate după sistemul minim. Tabelul 6 Influenţa sistemului de lucrare a solului asupra conţinutului în humus şi nutrienţi minerali (0-20 cm) Însuşire Iniţial (2001) 18 Final (2005) Humus, % 3,02 2,84 2,93 3,12 3,15 P mobil, ppm/100g sol 130 108 125 135 142 K mobil, ppm / 100 g sol 165 170 165 182 183 N total, % 0-10 cm 10-20 cm 20-30 cm 0,210 0,230 0,252 0,214 0,254 0,263 0,236 0,214 0,211 0,246 0,236 0,214 0,236 0,256 0,196 activităţii enzimatice. Activitatea enzimatică a solului, studiată prin activitatea dehidrogenazică (AD), activitatea catalitică enzimatică (AC) şi indicatorul biologic al fertilităţii solului (IBFS =AD x AC / 100) arată superioritatea însuşirilor biologice ale solului prin aplicarea sistemelor minime de lucrare a solului (figura 1).

30 27 24 21 18 15 12 9 6 3 0 AD, mg formazan / 100 g sol AC, cm3 O 2/g sol/ minut IBFS + disc 25 2,5 0,625 + gr.rotativa 26 2,75 0,715 gr.rotativa 25 2,75 0,687 Grapa rotativa 30 2,5 0,75 Figura 1. Influenţa sistemului de lucrare asupra activităţii enzimatice a solului aluvial molic, pe adâncimea 0-20 cm Sistemele minime de lucrare a solului asigură un regim aerohidric corespunzător intensificării activităţii biologice şi echilibrului în solubilizarea nutrienţilor. Resturile vegetale rămase la suprafaţa solului sau încorporate superficial contribuie la intensificarea activităţii biologice şi reprezintă o sursă importantă de materie organică. Sistemele minime de lucrare a solului refac structura solului şi îmbunătăţesc drenajul global al solului, ceea ce permite infiltrarea mai rapidă a apei în sol. Rezultatul este un sol mai productiv, mai bine protejat împotriva vântului şi a eroziunii apei şi care necesită mai puţin combustibil pentru pregătirea patului germinativ. consumului de combustibil. Una dintre operaţiile tehnologice cu cele mai mari consumuri de motorină este arătura cu întoarcerea brazdei. Aceasta cu atât mai mult cu cât solurile sunt cu textură mijlocie-fină sau fină, iar lucrarea se execută mai adânc. Înlocuirea sa, cel puţin parţial şi arat doar după doi-trei ani, mai ales dacă producţiile nu se reduc semnificativ, constituie o soluţie de reducere a consumului de combustibil. Înlocuirea sistemului clasic de lucrare a solului cu lucrarea solului cu paraplow, cizel şi, reduce consumul de 19

combustibil la 64,1-91,4% la cultura de grâu (tabelul 7), la 52,7-91,6% la cultura de porumb (tabelul 8) şi la 58,6-97,0% la cultura de soia (tabelul 9). Tabelul 8. Consumul de motorină pe variante tehnologice la cultură de grâu, în l/ha Consum specific l/ha % Diferenţa diferenţei Arat 61,60 100 Mt. Mt. 56,33 91,4-5,27 *** Cizel 51,32 83,8-10,28 *** 39,50 64,1-22,10 *** DL (5%) = 1,46 l/ha; DL (1%) = 2,21 l/ha; DL 0,1% = 3,54 l/ha Tabelul 9. Consumul de motorină pe variante tehnologice la cultură de porumb, în l/ha Consum specific l/ha % Diferenţa diferenţei Arat 95,62 100 Mt. Mt. 87,58 91,6-8,04 *** Cizel 71,69 75,0-23,93 *** 50,36 52,7-45,26 *** DL (5%) = 1,22 l/ha; DL (1%) = 1,84 l/ha; DL 0,1% = 2,96 l/ha Tabelul 10. Consumul de motorină pe variante tehnologice la cultură de soia, în l/ha Consum specific l/ha % Diferenţa diferenţei 67,63 100 Mt. Mt. 65,59 97,0-2,04 * Cizel 51,74 76,5-15,89 *** 39,63 58,6-28,00 *** DL (5%) = 1,79 l/ha; DL (1%) = 2,71 l/ha; DL 0,1% = 4,35 l/ha producţiei. Sistemul de lucrare a solului influenţează elementele de productivitate ale speciilor cultivate şi în final producţiile obţinute. Culturile 20

din asolament au reacţionat diferit la aplicarea sistemelor minime (tabelul 11). Astfel la culturile de grâu, soia şi rapiţă producţiile obţinute la aplicarea sistemelor minime au fost foarte apropiate de varianta lucrată după sistemul convenţional, diferenţele de producţie fiind fără asigurare statistică (cu excepţia variantei lucrate cu grapa la cultura de grâu). În aceste condiţii s-au obţinut producţii de 2.747-2.867 kg/ha la soia, 3.282-3.451 kg/ha la grâu şi 1.505-1.588 kg/ha la rapiţa de primăvară. Cultura de porumb şi în special cea de cartof au dat producţii mai mici la aplicarea sistemelor minime de lucrare a solului. La cultura de porumb se diferenţiază mult rezultatele obţinute în funcţie de varianta aplicată. Astfel faţă de 5.857 kg/ha obţinute la varianta cu arătură, s-au obţinut producţii de 5.704-5.737 kg/ha la lucrarea cu cizel şi paraplow, reprezentând 97,3-97,9% din producţia martorului. Producţia a fost mai mică, foarte distinct semnificativ negativă la lucrarea cu grapa (reprezentând 92,1%). La cultura de cartof producţiile obţinute prin aplicarea lucrărilor minime au reprezentat 82,4-93,4% din producţia martorului, lucrat cu plugul. notei de bonitare. Calitatea solului exprimată prin note de bonitare (tabelul 12) pentru categoria de folosinţă arabil după rotaţia: porumb soia grâu cartof / rapiţă. CONCLUZII Sistemele minime de lucrare a solului reprezintă alternative la sistemul convenţional de lucrare a solului prin efectele de conservare a însuşirilor solului şi producţiile asigurate. Aplicarea continuă timp de 4 ani a aceluiaşi sistem de lucrare a solului într-o rotaţie: porumb, soia, grâu, cartof, rapiţă, a determinat îmbunătăţirea însuşirilor fizice, hidrofizice şi biologice ale solului, refacerea structurii şi creşterea permeabilităţii solului pentru apă. Producţiile obţinute, prin aplicarea sistemelor minime, arată că se pot obţine rezultate diferenţiate, alegerea variantei de lucrare în relaţie cu planta de cultură fiind hotărâtoare. Astfel, în raport cu varianta lucrată convenţional, producţiile obţinute la lucrări minime au reprezentat: 92,1-97,9% la porumb, 96,4-101,6% la soia, 95,1-98,2% la grâu, 82,4-93,4% la cartof şi 94,8-97,8% la rapiţă. 21

22 Tabelul 11 Influenţa sistemului de lucrare a solului aluvial molic asupra producţiilor obţinute la culturile de porumb, soia, grâu, cartof şi rapiţă Varianta tehnologică Porumb kg/ha % Dif.± Smnificaţia Soia kg/ha % Dif.± Grâu kg/ha % Dif.± Cartof kg/ha % Dif.± Rapiţa kg/ha % Dif.± Însuşire + disc (2x) + grapa grapa Grapa 5 857 5 737 5 704 5 395 100 97,9 97,3 92,1 Mt. - 120-153 - 462 Mt. - - 000 DL 5%= 180,04 kg/ha, DL 1%= 261,88 kg/ha, DL 0,1%= 392,82 kg/ha 2 848 2 867 2 860 2 747 100 101,6 100,4 96,4 Mt. + 19 + 12-101 Mt. - - - DL 5% = 136,74 kg/ha, DL 1% = 198,89 kg/ha, DL 0,1% = 298,34 kg/ha 3 451 3 387 3 391 3 282 100 98,1 98,2 95,1 Mt. - 64-60 - 169 Mt. - - 0 DL5% = 140,11 kg/ha, DL1% = 203,80 kg/ha, DL0,1% = 305,70 kg/ha 39 428 36 853 36 317 32 521 100 93,4 92,1 82,4 Mt. - 2 575-3 111-6 907 Mt. 0 00 000 DL5% = 1 827,94 kg/ha, DL1% = 2 658,83 kg/ha, DL0,1% = 3 988,24 kg/ha 1 588 1 532 1 552 1 505 100 96,5 97,8 94,8 Mt. - 56-36 - 83 Mt. - - - DL5% = 166,94 kg/ha, DL1% = 252,80 kg/ha, DL0,1% = 406,11 kg/ha Tabelul 12 Influenţa sistemului de lucrare a solului asupra calităţii globale a solului (nota de bonitare) Iniţial (2001) Final (2005) Nota de bonitare 73 70 75 74 73 Clasa de calitate II II II II II

BIBLIOGRAFIE 1. Canarache, A., 1999, Diferenţierea sistemelor de lucrare a solului în funcţie de condiţiile de sol şi teren din România. În Alternative de lucrare a solului, Cluj-Napoca, vol.ii, pag. 215-223. 2. Dumitru Elisabeta, Roxana Enache, P.Guş, M.Dumitru, 1999, Efecte remanente ale unor practici agricole asupra stării fizice a solului. Editura Risoprint, Cluj-Napoca. 3. Griffith, D. R. et al., 1992, Crop residue management with no-till, ridge-till, mulch-till. Iowa State University, Ames, IA. 4. Gus, P., 1997. The influence of Soil Tillage on yield and on some soil characteristics. From Alternatives in Soil Tillage, Symposium, Cluj-Napoca, volume 2, pp. 151-155. 5. Guş, P., T.Rusu, Ileana Bogdan, 2003, Sisteme convenţionale şi neconvenţionale de lucrare a solului. Editura Risoprint, Cluj-Napoca. 6. Guş, P.,. T. Rusu, S. Stănilă, 2003, Lucrările neconvenţionale şi sistema de maşini. Editura Risoprint, Cluj-Napoca. 7. Guş, P., T. Rusu, Ileana Bogdan, 2004, Agrotehnică. Editura Risoprint Cluj- Napoca. 8. Guş, P., T.Rusu, 2005, Dezvoltarea durabilă a agriculturii. Editura Risoprint, Cluj-Napoca. 9. Guş, P., T. Rusu (coordonatori), 2008, Sisteme de lucrări minime ale solului. Al 5-lea Simpozion cu Participare Internaţională, Editura Risoprint Cluj- Napoca. 10. Horn, R., J.J.H. van den Akker and J.Arvidsson, 2000, Subsoil compaction. Disstribution, Processes and Consequences. Advances in GeoEcology 32, Germany. 11. Jităreanu, G., C. Ailincăi and D.Bucur, 2006. Influence of Tillage Systems on Soil Phsical and Chemical Caracteristics and Yield in Soybean and Maize Grown in the Moldavian Plain (North Eastern Romania). In Soil Management for Sustainability, 370-379 pp, IUSS, Catena Verlag, Germany. 12. Mark, A. Licht and Mahdi Al-Kaisi, 2004. Strip-tillage effect seedbed soil temperature and other soil physical properties. Soil and Tillage Research, volume 80, Issues 1-2, 233-249 pp. 13. Moroizumi, T., and H. Horino, 2002, The effects of tillage on soil temperature and soil water. Soil Science, vol.167, nr.8, pag. 548-559. Ed Lippincott Williams & Wilkins. Inc. SUA. 14. Rusu, T., 2001. The influence of Minimum Soil Tillage upon the soil, yield and efficiency. PhD Thesis, University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine of Cluj-Napoca. 23