PROGRAMA ANALITICĂ Disciplina: Analiza cu elemente finite II

UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢI FACULTATEA MECANICA CATEDRA MECANICA SI REZISTENTA MATERIALELOR Adresa: 111 Domneasca Street, 800201 Galati, Nr. telefon / fax: +40 236 314463 E-mail: staff.mrm@ugal.ro PROGRAMA ANALITICĂ Disciplina: Analiza cu elemente finite II A. Locul disciplinei în planul de învăţământ: Anul Anul Total ore Forme de verificare Nr. credite Cod de Sem. I Sem. II disciplină studiu C S C S C S Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II Nr. ore 2 2 28 28 V 5 M-S1504 B. Obiectivele disciplinei: Studiul sistematic al implementării pe calculator a metodei elementelor finite aplicate la calculul liniar si neliniar, static si dinamic al structurilor. Însuşirea deprinderilor de programare necesare. Consolidarea cunoştinţelor privind calculul structurilor folosind programe performante. C. Metode de predare învăţare: Prelegerea, conversaţia, explicaţia, dezbaterea, studiul de caz, problematizarea, simularea de situaţii, studiul bibliografiei, etc. D. Forme şi metode de evaluare: evaluare continuă ( pondere 50% ) prin colaborarea la implementarea pe calculator a algoritmilor de calcul si la rezolvarea problemelor de calculul structurilor; evaluare sumativă (pondere 50%) prin probe scrise/orale. E. Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă: Recapitulare. / 2 ore Asamblarea sistemului de ecuaţii specific metodei elementelor finite. / 6 ore Matricea de rigiditate a elementului. Vectorii forţelor pe element. Asamblarea matricei de rigiditate globale şi a vectorului global al forţelor exterioare. Determinarea solutiei. Calculul liniar-elastic. / 2 ore Calculul neliniar geometric. / 4 ore Calculul neliniar fizic. / 4 ore Calculul dinamic. / 4 ore Sisteme plane si spaţiale de bare: implementare pe calculator / 2 ore Sisteme plane si spaţiale de placi: implementare pe calculator / 2 ore

Implementarea pe calculator a elementelor finite tridimensionale / 2 ore F. Conţinutul seminariilor / număr de ore pentru fiecare temă: Implementarea pe calculator a rezolvării prin metoda elementelor finite a sistemelor plane de bare articulate. / 4 ore Implementarea pe calculator a rezolvării prin metoda elementelor finite a sistemelor plane de bare. / 4 ore Practica de calcul a structurilor formate din bare. / 4 ore Practica de calcul a structurilor formate din placi. / 4 ore Practica de calcul neliniar geometric. / 4 ore Practica de calcul neliniar fizic. / 4 ore Practica de calcul dinamic. / 4 ore G. Bibliografie de elaborare a cursului 1. ZHANGXIN CHEN, Finite Element Methods and Their Applications, Springer, 2005 2. CHIRICĂ, I., Analiză cu Elemente Finite în Ingineria Structurilor, Ed. Fundaţiei Universitare Dunărea de Jos, Galaţi, 2001 3. KLAUS-JURGEN BATHE, Finite Element Procedures, Prentice Hall, 1995 4. THOMAS J. R. HUGHES, The Finite Element Method: Linear Static and Dynamic Finite Element, Courier Dover Publications, 2000 5. DAVID V. HUTTON, Fundamentals of Finite Element Analysis, McGraw-Hill Science/Engineering/Math, 2003 6. GAVRILESCU, I., Plasticitate. Fundamente. Calcul numeric, Ed. Fundaţiei Universitare Dunărea de Jos, Galaţi, 2004. 7. GAVRILESCU, I., MOCANU, C., I., Analiză cu elemente finite, Ed. Fundaţiei Universitare Dunărea de Jos, Galaţi, 1999 8. GAVRILESCU, I, BOAZU, D., Analiza cu elemente finite. Implementare. Calcul numeric, Ed. EUROPLUS, Galati, 2006 9. O.C. ZIENKIEWICZ, R.L. TAYLOR, The Finite Element Method, Fifth Edition, McGraw-Hill, 2000. 10. G.R. LIU, Finite Element Method: A Practical Course, Butterworth-Heinemann, 2003 11. MARTIN H. SADD, Elasticity : Theory, Applications, and Numerics, Academic Press, 2004 H. Bibliografie minimală de studiu pentru studenţi 1 GAVRILESCU, I, BOAZU, D., Analiza cu elemente finite. Implementare. Calcul numeric, Ed. EUROPLUS, Galati, 2006 Şef catedră Conf. Dr. Ing. Ioan STRAT 1 Este de preferat ca bibliografia minimală de studiu pentru surdenţi să identifice cu claritate şi precizie capitolele pe care studenţii le au de parcurs pentru atnigerea obiectivelor de predare şi învăţare, eventual fiind particularizată în funcţie de tematica cursurilor şi seminariilor.

UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" din GALAŢI FACULTATEA DE MECANICA DEPARTAMENTUL, Inginerie Mecanică CATEDRA, Tehnologia Construcţiilor de Maşini Adresa:Str. Domneasca nr. 111 Nr. telefon / fax: +40.236.484.172 E-mail: ovidiu.ciocan@ugal.ro PROGRAMA ANALITICĂ Disciplina: ACŢIONĂRI HIDRAULICE ŞI PNEUMATICE A. Locul disciplinei în planul de învăţământ: Anul Anul III Total ore Forme de verificare Nr. credite Cod de Sem. I Sem. II disciplină studiu C L - - C L Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II Nr. ore 28 28 - - 28 28 E - 5 - M-D0015 B. Obiectivele disciplinei: Disciplina "Acţionări Hidraulice şi Pneumatice", prin orele de curs si lucrări practice prevăzute, realizează studiul teoretic si experimental al aparaturii ce intră în componenţa sistemelor hidropneumatice actuale in vederea proiectării, încercării si exploatării acestora. Se urmăresc în special următoarele elemente: Familiarizarea studenţilor cu aparatura sistemelor hidropneumatice; Analiza constructiv funcţională a aparaturii sistemelor hidropneumatice; Calculul parametrilor de lucru şi criteriile pe baza cărora se face alegerea aparaturii sistemelor hidropneumatice; Dezvoltarea capacităţii de proiectare, execuţie şi exploatare a aparaturii sistemelor hidropneumatice; C. Metode de predare învăţare: Prelegerea interactivă, prezentare detaliilor constructive ale aparaturii sistemelor hidropneumatice cu retroproiector sau MS PowerPoint, conversaţia, dezbaterea, metode de dezvoltare a gândirii şi creaţiei tehnice, studiu individual şi documentare pe internet. D. Forme şi metode de evaluare: Evaluare continuă şi progresivă ( pondere 30-40% ) prin metode orale, probe practice (laboratoare, cunoaştere practică, studiu individual); Evaluare sumativă (pondere 60-70%) prin probă scrisă. E. Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare capitol: - 28 ore 1. Noţiuni introductive privind sistemele hidropneumatice; - 2 ore 2. Pompe şi motoare hidrostatice rotative şi liniare; 6 ore 3. Aparatura de distribuţie; - 4 ore 4. Aparatura pentru reglarea presiunii; - 3 ore 5. Aparatura pentru reglarea debitului. - 3 ore

6. Aparatura auxiliară a sistemelor hidrostatice: acumulatoare, rezervoare, filtre, etanşări şi tehnici de racordare; - 3 ore 8. Analiza structurală şi principii de calcul a sistemelor de acţionare hidrostatică; - 2 ore 9. Construcţia si calculul aparaturii pneumatice; - 4 ore 10. Structura sistemelor de acţionare pneumatică. - 2 ore F. Conţinutul lucrărilor de laborator / număr de ore pentru fiecare temă: 1. Simbolizarea aparatuii sistemelor hidropneumatice; - 2 ore 2. Analiza constructivă şi calculul unor parametri funcţionali la pompe şi motoare hidrostatice rotative şi liniare ; - 4 ore 3. Analiza constructivă şi calculul unor parametri funcţionali la aparatura pentru reglarea debitului; - 4 ore 4. Analiza constructivă şi calculul unor parametri funcţionali la aparatura pentru reglarea presiunii; - 4 ore 5. Analiza constructivă şi calculul unor parametri funcţionali la aparatura auxiliară a sistemelor hidrostatice; - 4 ore 6. Analiza constructivă şi calculul unor parametri funcţionali la aparatura pneumatică; - 6 ore; 7. Aplicaţii practice privind calculul sistemelor hidraulice şi pneumatice. - 4 ore G. Bibliografie de elaborare a cursului 1. Vasilescu Al., Andrei, V. Mecanica fluidelor şi maşini hidraulice, Universitatea din Galaţi. 1984; 2. Oprean A, şi col. Acţionări şi automatizări hidraulice. Sisteme mecano-pneumoelectrohidraulice, Editura Tehnică, Bucureşti, 1983; 3. Constantin E. Acţionări hidrostatice, Editura tehnică, Bucureşti, 1999. 4. Ionescu F., şi colab. - Mecanica fluidelor şi acţionări hidraulice şi pneumatice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980. 5. Oprean A., şi colab. Acţionări hidraulice. Elemente şi sisteme. Editura Tehnică, Bucureşti, 1984. 6. Marin V., şi colab. Sisteme hidraulice de acţionare şi reglare automată. Probleme practice. Editura Tehnică, Bucureşti, 1981. 7. Constantin E., Ciocan, O. Proiectarea şi construcţia acţionărilor hidropneumatice. Acţionări hidrostatice tehnologice. Universitatea din Galaţi, 1988. 8. Ciocan O., Dima M. Elemente de proiectare a sistemelor de acţionare hidrostatică, Editura BREN, Bucureşti, 2002. 9. Ciocan O., Nicoară D. Sisteme hidrostatice ale maşinilor unelte, Editura EVRICA, Brăila, 2002. 10. Cosoroabă V., şi colab. Acţionări pneumatice, Bucureşti, Editura Tehnică, 1981. 11. Stanciu St., si colab Sisteme hidrostatice portante, Bucureşti, Editura Tehnică, 1985. 12. Oprean A., şi colab.- Sistemele hidrostatice ale maşinilor unelte şi preselor. Editura Tehnică, Bucureşti 1965. 13. Oprean A., şi colab.- Acţionări şi automatizări hidraulice. Modelare, simulare, încercare. Editura Tehnică, Bucureşti 1989. 14. Ciocan O.Acţionări Hidraulice şi Pneumatice, Editura Tehnica-Info, Chişinău, 2008; 15. Hapenciuc A., Constantin V. Acţionări Pneumatice, elemente componente. Editura Fundaţiei Universitare Dunărea de Jos, Galaţi, 2005. H. Bibliografie minimală de studiu pentru studenţi 1. Constantin E. Acţionări hidrostatice, Editura tehnică, Bucureşti, 1999. 2. Constantin E., Ciocan, O. Proiectarea şi construcţia acţionărilor hidropneumatice. Acţionări hidrostatice tehnologice. Universitatea din Galaţi, 1988.

3. Ciocan O., Dima M. Elemente de proiectare a sistemelor de acţionare hidrostatică, Editura BREN, Bucureşti, 2002. 4. Hapenciuc A., Constantin V. Acţionări Pneumatice, elemente componente. Editura Fundaţiei Universitare Dunărea de Jos, Galaţi, 2005. Data întocmirii: 04 februarie 2007 Şef catedră Conf. Dr. ing. Ioan STRAT

UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢI FACULTATEA DE ŞTIINŢE Catedra de Matematică Str. Domnească, nr. 111. Tel- 0236 460780 int: 357. PROGRAMA ANALITICĂ Disciplina: ALGEBRA LINIARA, GEOMETRIE ANALITICA SI DIFERENTIALA Α. Locul disciplinei în planul de învăţământ: Anul Anul I Total ore Forme de verificare Nr. credite Cod de Sem. I Sem. II disciplină studiu C S C S C S Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II Nr. ore - - 2 2 28 28 - E - 5 M-F0006 Β. Obiectivele disciplinei: Cunoaşterea fundamentelor algebrei liniare si a geometriei diferentiale în perspectiva aplicării lor în practica disciplinei; Formarea unor deprinderi de a folosi raţionamente riguroase precum şi a deprinderilor de studiu individual; Formarea unei concepţii sistemice asupra disciplinei şi aparatului matematic; Cunoaşterea metodelor de cercetare în domeniu, precum şi aplicarea acestora în disciplinele de profil. C. Metode de predare învăţare: prelegerea, conversaţia euristică, explicaţia, problematizarea. D. Forme şi metode de evaluare: evaluare continuă ( pondere 30% ) prin metode orale, probe scrise, practice evaluare sumativă (pondere 70%) prin probe scrise/orale. E. Conţinutul cursului: Cap1. Algebra liniara. -11 ore 1.1 Spatii vectoriale. Subspatii vectoriale. Sisteme de generatori. Liniar dependenta si liniar independenta. Baza, coordonatele unui vector intr-o baza, dimensiune. Schimbari de baze. Schimbarea coordonatelor unui vector la o schimbare de baza. 1.2 Aplicatii liniare. Nucleul si imaginea unei aplicatii liniare. Matricea unei aplicatii liniare. Modificarea matricei unei aplicatii liniare la o schimbare de baza. Vectori si valori proprii. Forma diagonala. 1.3 Forme liniare; proprietati. Forme biliniare. Matricea unei forme biliniare. Forme patratice Reducerea formelor patratice la forma canonica. Metoda Jacobi. Metoda Gauss. Metoda valorilor proprii. 1.4 Spatii vectoriale euclidiene. Ortogonalitate. Procedeul de ortogonalizare Gramm- Schmidt. Cap2. Geometrie analitica. -9 ore 2.1 Algebra vectoriala; notiunea de vector in spatiul geometric intuitiv. Produs scalar, produs vectorial, produs mixt, dublu produs vectorial. Repere. 2.2 Dreapta si planul in spatiu. Planul: reprezentari analitice; tipuri de ecuatii ale unui plan. Pozitii relative a doua plane. Distanta de la un punct la un plan. Distanta intre doua plane paralele. Fascicul de plane.

Dreapta: reprezentari analitice ; tipuri de ecuatii ale unei drepte. Pozitii relative a doua drepte. Distanta intre doua drepte in spatiu. Pozitia unei drepte fata de un plan. 2.3 Sfera : reprezentari analitice. Pozitia unei drepte fata de o sfera. Pozitia unui plan fata de o sfera. Puterea unui punct fata de o sfera. Cercul. 2.4 Suprafete cilindrice de rotatie si conoide. Elipsoidul, hiperboloidul, paraboloidul. Cap3. Geometrie diferentiala. -8 ore 3.1 Curbe in R³. Tangenta la o curba in spatiu. Triedrul Frenet. Ecuatiile Frenet. Curbura si torsiunea unei curbe in spatiu. Cercul osculator. Curbe in R². Formule de calcul a curburii unei curbe plane. Caracterizarea cercului si a dreptei. Evoluta si evolventa unei curbe plane. 3.2 Suprafete in R³. Planul tangent la o suprafata. Prima si a doua forma fundamentala a unei suprafete. Linii asimptotice pe o suprafata. Curburi principale, curbura medie, curbura Gauss. F. Conţinutul seminariilor: Aplicaţii la temele de la curs. - 28 ore G. Bibliografie: 1. S. Antohe, N. Codau, Algebra liniara si geometrie analitica, Univ. Galati 1979 2. S. Antohe, N. Codau, T Buhaescu, Algebra liniara, geometrie analitica si diferentiala, culegere de probleme, Galati 1986. 3. V. Brinzanescu, O. Stanasila, Matematici Speciale teorie, exemple,aplicatii-,ed. ALL 1994. 4. T. Buhaescu, Geometrie, vol.1,2,3, Ed. Mongabit 2001. 5. S. Ianus, Curs de geometrie diferentiala, Bucuresti 1981. 6. L. Nicolescu, Curs de geometrie, Bucuresti 1990. Şef catedră, Conf.dr. Jenică Crînganu Conf.dr. Monica Aprodu

UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢI FACULTATEA Ştiinţe Economice CATEDRA Finanţe şi eficienţă economică Adresa: Nr. telefon / fax: E-mail: PROGRAMA ANALITICĂ Disciplina: Analiză economică A. Locul disciplinei în planul de învăţământ: Anul Anul IV Total ore Forme de verificare Nr. credite Cod de Sem. I Sem. II disciplină studiu C S C S C S Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II Nr. ore - - 14 14 14 14 - V - 2 M-C0005 B. Obiectivele disciplinei: Cunoaşterea şi determinarea indicatorilor utilizaţi pentru evaluarea situaţiei economice a unei întreprinderi; Dezvoltarea capacităţii analiză şi sinteză a rezultatelor activităţii economice; Formarea unei concepţii sistemice asupra situaţiei unei întreprinderi; Cunoaşterea metodologiei specifice analizei economice şi aplicarea acesteia în cazuri concrete; Formarea aptitudinilor necesare în vederea adoptării deciziilor privind activitatea viitoare a întreprinderilor. C. Metode de predare învăţare: prelegerea, explicaţia, dezbaterea, studiul de caz, problematizarea, simularea de situaţii, metode de dezvoltare a gândirii analitice, studiul bibliografiei. D. Forme şi metode de evaluare: evaluare continuă ( pondere 50% ) prin metode orale, lucrări scrise; evaluare sumativă (pondere 50%) prin probă scrisă. E. Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă: Cap. 1: Bazele teoretico-metodologice ale analizei economice (2 ore): 1.1 Tipuri de analiză economică; 1.2 Conţinutul procesului de analiză economică; 1.3 Studiul factorilor care explică rezultatele activităţii economice; 1.5 Metodologia analizei economice; 1.5 Etapele activităţii practice de analiză; Cap. 2: Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare (8 ore): 2.1 Analiza situaţiei generale a activităţii de producţie şi comercializare, pe baza indicatorilor valorici; 2.2 Analiza diagnostic a cifrei de afaceri; 2.3 Analiza diagnostic a valorii adăugate; Cap. 3: Analiza diagnostic a cheltuielilor întreprinderilor (4 ore): 3.1 Probleme generale privind analiza cheltuielilor de producţie; 3.2 Analiza cheltuielilor aferente veniturilor societăţii comerciale; 3.3 Analiza cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri; 3.4 Analiza diagnostic a cheltuielilor variabile; Analiza diagnostic a cheltuielilor fixe.

F. Conţinutul seminariilor / număr de ore pentru fiecare temă: 1. Seminar introductiv (2 ore); 2. Determinarea indicatorilor valorici ai activităţii de producţie şi comercializare: producţia fabricată, cifra de afaceri, producţia exerciţiului, valoarea adăugată: aplicaţii (2 ore); 3. Analiza diagnostic a cifrei de afaceri (structură, dinamică, analiză factorială) : aplicaţii (2 ore); 4. Analiza diagnostic a valorii adăugate (structură, dinamică, analiză factorială) : aplicaţii (2 ore); 5. Analiza calităţii producţiei prin utilizarea coeficienţilor medii de calitate şi a preţului: aplicaţii (2 ore); 6. Analiza cheltuielilor de producţie (structura, analiza factorială a cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri, a cheltuielilor fixe şi variabile la 1.000 lei cifră de afaceri) : aplicaţii (2 ore); 7. Seminar verificare (2 ore); G. Bibliografie de elaborare a cursului Mărgulescu D. Analiza economico-financiară a întreprinderii, Ed. Economică, Bucureşti, 1994; Buhociu Florin, Negoescu Gh. Analiză economică, Ed. Evrika, Brăila, 1999; Buhociu F., Negoescu Gh. Probleme de analiză economică, Ed. Econsulting, Galaţi; Buhociu F., Moga L., Jors C. Analiză economică, Ed. Universităţii Dunărea de Jos Galaţi, 2001. Georgescu, N; Robu, V. Analiză economico-financiară, Ed. ASE, Bucureşti, 2001; Mărgulescu D. Analiza economico-financiară a întreprinderii, Ed. Economică, Bucureşti,1994 Stănescu C, Iştefănescu A., Analiza economico-financiară a societăţilor comerciale, Ed. Băicuşi A. Economică, Bucureşti,1994 Stănescu C., Iştefănescu A., Băicuşi A. Analiza economico-financiară a societăţilor comerciale, Ed. Economică, Bucureşti,1999; H. Bibliografie minimală de studiu pentru studenţi 1 Moga L., Buhociu F. Diagnosticul economic al întreprinderii, Ed. Europlus, Galaţi, 2008; Buhociu F., Negoescu Gh. Probleme de analiză economică, Ed. Econsulting, Galaţi; Data aprobării programei analitice în catedră / departament (Semnătura) Director departament / Şef catedră 1 Este de preferat ca bibliografia minimală de studiu pentru studenţi să identifice cu claritate şi precizie capitolele pe care studenţii le au de parcurs pentru atingerea obiectivelor de predare şi învăţare, eventual fiind particularizată în funcţie de tematica cursurilor şi seminariilor.

UNIVERSITATEA DUNĂREA DE JOS GALAŢI FACULTATEA DE ŞTIINŢE CATEDRA DE MATEMATICĂ INFORMATICĂ Str.Domnească, nr.111. Tel-0236460780 int. :357. PROGRAMA ANALITICĂ Disciplna: Analiză matematică A.Locul disciplinei în planul de învăţamânt: Anul Anul I Total ore Forme de Nr. Cod de Sem I Sem II verificare credite disciplin studiu C S C S C S Sem I Sem Sem I Sem II ă II 1 28 28 --- --- 28 28 E --- 5 - M- F0001 B. Obiectivele disciplinei: Cunoaşterea fundamentelor analizei matematice în perspectiva aplicărilor în practica disciplinei; Formarea unor deprinderi de a folosi raţionamente riguroase precum şi a deprinderilor de studiu individual; Formarea unei concepţii sistematice asupra disciplinei şi aparatului matematic; Cunoaşterea metodelor de cercetare în domeniu,precum şi aplicarea acestora în disciplinele de profil; C. Metode de predare-învăţare: prelegere,conversaţia euristică,explicaţia, problematizarea. D.Forme si metode de evaluare: evaluare continuă(pondere 30%) prin metode orale,probe scrise,practice evaluare sumativă (pondere 70%) prin probe scrise/orale. E. Conţinutul cursului: CAP. I. SERII DE NUMERE REALE 3 ORE Serii de numere reale. Definiţii.Criteriul general de convergenţă(cauchy).criteriul necesar de convergenţă. Criterii de convergenţă pentru serii cu termeni pozitivi. Serii cu termeni oarecare. Convergenţă simplă.convergenţă absolută.critetii de convergenţă(abel,dirichlet,leibniz) CAP. II. SERII DE FUNCŢII 2 ORE Serii de puteri. Serii Taylor. Serii Fourier. CAP. III. DERIVABILITATE 4 ORE Derivabilitatea funcţiilor reale de argument real. Derivabilitatea funcţiilor de mai multe variabile. Derivata după o direcţie(versor). Relaţia lui EULER pentru funcţii omogene. Diferenţiabilitate. Extreme de funcţii de mai multe variabile. CAP. IV. INTEGRABILITATE 10 ORE

Integrale imprprii (generalizate). Definiţii.Proprietaţi. Integrale improprii din funcţii pozitive. Integrale improprii din funcţii cu semn variabil. Integrale improprii cu parametru. Integralele Γ şiβ ale lui EULER. Integrale curbilinii.curbe parametrizate.lungimea unei curbe. Integrala curbilinie de tipul I. Aplicaţii practice. Integrale curbilinii de tipul II. Interpretare fizică. Independenţa faţă de drum a integralei curbilinii de tipul II. Integrala dublă. Definiţii. Proprietăţi. Calculul integralei duble. Formula RIEMANN-GREEN. Schimbarea de variabilă în integrala dublă. Coordonate polare. Aplicaţii practice. Integrale de suprafaţă de tipul II. Interpretare fizică. Formula STOKES. Integrala triplă.definiţii.proprietăţi Calculul integralei triple. Formula GAUSS-OSTROGRADSKI. Schimbarea de variabilă în integrala triplă. Coordonate polare. Aplicaţii practice. Integrale din funcţii vectoriale. Formula gradientului. Formula rotorului. Formula divergenţei. CAP. V. ECUAŢII DIFERENŢIALE 6 ORE Ecuaţii diferenţiale de ordinul I explicite în y (diferenţiale totale exacte, cu variabile separabile omogen,liniare,bernoulli,riccati).ecuaţii diferenţiale de ordinul I implicit în y (LAGRANGE CLAIRAUT).Ecuaţii diferenţiale de ordin superior(integrabile prin cuadraturi sau cărora li se poate micşora ordinul). Ecuaţii diferenţiale de ordinul n liniare. Ecuaţii diferenţiale de ordinul n liniare cu coeficienţi constanţi. Ecuaţii diferenţiale de ordinul n de tip EULER CAP. VI. SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE 3 ORE Definiţii. Proprietaţi. Sisteme de ecuaţii diferenţiale liniare. Sisteme de ecuaţii diferenţiale liniare cu coeficienţi constanţi. Sisteme simetrice. F. Conţinutul seminariilor: APLICAŢII LA TEMELE DE CURS: 28 ORE G.Bibliografie: 1.Aramă L., Morozan T.-Culegere de probleme de analiză matematică, Editura Universul, Bucureşti,1996. 2.Buhăescu T.,Duţu G.-Matematici aplicate în economie, Editura Fundaţiei Universitare Dunărea de Jos, Galaţi,1999. 3.Chiriţă S. Probleme de matematici superioare, E.D.P.,Bucureşti, 1989 4.Craiu M., Roşculeţ M. - Culegere de probleme de analiză matematică, E.D.P., Bucureşti 1976. 5.Lixandru I. Sinteze şi probleme de analiză matematică, Editura Fundaţiei Universitare Dunărea de Jos, Galaţi, 2005. 6. Precupanu A. Bazele analizei matematice, Editura Canova, Iaşi, 1995. 7. Roşculeţ M., Toma G., Margas V., Stanciu V. Probleme de analiză matematică,editura Tehnică, Bucureşti,1993 Data aprobării programei analitice în catedră, Sef catedră, Lect. Drd. Lixandru Ion Conf.dr. Jenică Crînganu

UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢI FACULTATEA DE MECANICA CATEDRA DE MECANICĂ ŞI REZISTENŢA MATERIALELOR Adresa: Str. Domneasca Nr. 111 Nr. telefon / fax: 0236-417421 E-mail: aglaia.dimofte@ugal.ro PROGRAMA ANALITICĂ Disciplina: Biomecanică A. Locul disciplinei în planul de învăţământ: Anul III IM Anul 1gr Total ore Forme de verificare Nr. credite de studiu Sem I Sem II Nr. ore C L P C L P C L P Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II Cod disciplină - - - 2 1-28 14 - Verificare - - 3 M-S1508a B. Obiectivele disciplinei: Curs: Asimilarea cunoştinţelor referitoare Biomecanică, o disciplină în plină afirmare atât în direcţia cercetării fundamentale, orientate prin înţelegerea celor mai intime mecanisme ale vieţii, cât şi în direcţia aplicării acestor cunoştiinţe în practica ştiinţifică, îndeosebi în medicină. Dezvoltarea Biomecanicii depinde de modul cum vor conlucra matematicieni, biologi, ingineri, medici de diverse specializări, pentru rezolvarea unor probleme specifice care necesită competenţă şi inventivitate. Ca urmare, cursul urmăreste prezentarea unor aspecte din domeniul Biomecanicii, care să le permită absolvenţilor să se angajeze în rezolvarea unor probleme actuale ale acestui domeniu. Laborator: Aplicaţii referitoare la noţiunile predate la curs utilizând Atlasul anatomic pe suport electronic şi progrmul ABAQUS pentru analiza cu elemente finite a stărilor de tensiuni din sistemul osos şi sistemul articular. C. Metode de predare învăţare: Studenţii au la dispoziţie toate materialele necesare pentru asimilarea cunoştinţelor pe suport electronic: cursul, atlasul anatomic, programul utilizat pentru realizarea aplicaţiilor. Curs: Predarea noţiunilor teoretice se realizează cu videoproiectorul iar pentru explicaţii şi răspunsuri la întrebările studenţilor se utilizează tabla şi creta. Laborator: Se utilizează reţeaua de calculatoare din Laboratorul Rezistența materialelor. Modelare numerică și experimentală a structurilor, (sala M016). Pe calculatoarele reţelei sunt instalate programele necesare şi materialele documentare ce permit efectuarea tuturor activităţilor de laborator. D. Forme şi metode de evaluare: Evaluare pe parcurs Evalarea pe parcus se bazează pe modul de realizare a problemelor aplicative din cadrul orelor de laborator. Evaluare finală

Evaluarea finală se realizează şi în funcţie de evaluarea pe parcurs, care are o pondere de 30-40 %. E. Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă: Aspecte generale. Tendinţe de cercetare Prezentarea generală a biomecanicii. Direcţiile de cercetare ale biomecanicii. Bimecanica celulei Biomecanica celulelor bacteriene. Bazele structurale ale biomecanicii celulei bacteriene. Mobilitatea celulelor eucariote. Suporturi structurale ale funcţiilor biomecanice Funcţii biomecanice. Natura sistemică a organismului animal. Tipuri fundamentale de funcţii mecanice Suporturi structurale ale funcţiilor biomecanice. Clasificarea principalelor tipuri de structuri care îndeplinesc funcţii mecanice. Structuri colagenice Tendonul şi ligamentul. Tendonul. Ligamentul. Structurile membranare. Pielea. Cartilajul. Ţesutul mineralizat. Matrici artificiale. Biomateriale colagenice. Particularităţi biomecanice ale coloanei cervicale. Funcţiile principale ale coloanei cervicale. Elementele de rezistenţă ale coloanei cervicale. Corpul vertebral. Discul intervartebral. Articulaţiile unco-vertebrale. Aparatul ligamentar. Zona occiput - C2 Elemente motorii şi de comandă nervoasă. Coloana cervicală ca întreg. Elemente de biomecanică duro-radiculo-medulară. Particularităţi în biomecanica producerii unor afecţiuni ale coloanei cervicale Mecanisme fizice ale traumatismelor craniocerebrale. Aspecte generale. Mecanisme fizice directe. Mecanismul direct prin deceleraţie. Mecanismul prin acceleraţie. Mecanismul direct prin compresiune bilaterală. Mecanisme fizice indirecte. Mecanisme fizice indirecte cu impact extracranian. Mecanisme fizice indirecte în absenţa impactului. Parametrii factorilor fizici. Durata impactului. Viteza şi cantitatea energiei cinetice. Direcţia de aplicare şi transmitere a energiei cinetice. Vibraţia craniană. Calităţile fizice ale agentului vulnerant. Biomecanica inimii. Aspecte generale privind anatomia inimii. Valve cardiace artificiale. Analiza stărilor de tensiune din femur. Anatomia extremităţii superioare a femurului. Forţe în articulaţii. Solicitări.. Fracturile colului femural. Distribuţia tensiunilor după osteotomie în cazurile de coxartroză. Distribuţia tensiunilor după osteosinteză în cazul fracturilor de col femural. Cercetări experimentale pentru aprecierea valorii biomecanice a osteotomiei. Modelarea sistemelor biomecanice. Stadiul actual al cercetărilor în biomecanică. Modelarea matematică a membrului superior. Cavitaţia în lichide newtoniene. Introducere. Cavitaţia un tip de uzură. Efectele cavitaţiei. Cavitaţia în sistemele hidrodinamice. Cavitaţia vibratorie. Cavitaţia în sistemul circulator. Bioefectele cavitaţiei acustice 2 ore 2 ore 4 ore 3 ore 4 ore 2 ore 5 ore 2 ore 2 ore

Cavitaţia în vasele sanguine. Sunetele Korotkoff. TOTAL 2 ore 28 ore F. Conţinutul laboratorului / număr de ore pentru fiecare temă: 1. Studiul sistemului osos utilizând Atlasul anatomic pe suport electronic. 2 ore 2. Studiul sistemului articular utilizând Atlasul anatomic pe suport electronic. 2 ore 3. Analiză cu elemente finite pentru diferite părţi componente din sistemul osos, se utilizează programul ABAQUS. 4 ore 4. Analiză cu elemente finite a stărilor de tensiuni pentru elemente componente din sistemul articular, se utilizează programul ABAQUS. 4 ore 5. Modelarea matematică a membrului superior. 2 ore G. Bibliografie de elaborare a cursului 1. Alder I.W.P., - Planirovanie eksperimenta pri noiskeoptimalnyh uslovii., Moskova, Nauka, 1976. 2. J. S. Allen and R. A Roy, "Dynamics of gas bubbles in viscoelastic fluids. I. Linear viscoelasticity," J. Acoust. Soc. Am. 107, 3167-3178 (2000). 3. Alexander-Mc Neil R., Animal Mechanics, Sidwick & Jackson, London, 1968. 4. Allen R.D., TaylorD.L., The molecular basis of amoeboid movement. Molecules and Cell Movement, sub red. Inoue S. şi Stephens R. E., Raven Press, NewYork, 1975, 239-258. 5. Anton I., - Cavitaţia vol.i. Ed. Academiei R.S.R., 1984. 6. Anton I., - Cavitaţia vol.ii. Ed. Academiei R.S.R., 1985. 7. Anton I., Popoviciu M., Fitero I., -Hidraulică şi maşini hidraulice, E.D.P.,Bucureşti,1978. 8. Antonescu D., Buga M., Constantinescu I., Iliescu M., Metode de calcul şi tehnici experimentale de analiza tensiunilor, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1986. 9. E. J. Ayme-Bellegarda, "Collapse and rebound of a gas-filled spherical bubble immersed in a diagnostic ultrasonic field," J. Acoust. Soc. Am. 88, 1054-1060 (1990). 10. Bacetti B., NATO ASI Ser., A, 1985, 93, 29-48. 11. Baciu Cl., Anatomia funcţională şi biomecanică a aparatului locomotor, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1977. 12. Bailey A.J., Light N. D., Atkins E. D. T., Nature,1980,288, 408-412. 13. M R Bailey, D T Blackstock, R O Cleveland, and L A Crum. Comparison of electrohydraulic lithotripters with rigid and pressure-release ellipsoidal reflectors: I. acoustic fields. Journal Acoust. Soc. Am., 104:(4) 2517{24, 1998. 14. Bologa O. Contribuţii la studiul uzurii de cavitaţie. Teză de doctorat. Galaţi 1986. 15. Bologa O.: Cinetica distrugerilor cavitaţionale pe tribomodele cu jet lichid de impact. Studii şi cercetări de mecanica aplicata. In: Analele Academiei RSR, 1988, pag. Tom 47. 16. Bologa O.: The parameter s influence upon the superficial layer in cavitation destruction. Analele Universităţii Dunărea de Jos Fascicula VII., "Tribologie", ISSN 1221-4590, 2002. 17. Bologa O.: Aspects of the cavitation studied on the hydrodynamic cavitation tribomodels. Analele Universităţii Dunărea de Jos, Fascicula VII., "Tribologie", ISSN 1221-4590, 2002. 18. Bologa O., Dimofte A., Cavitaţia în sisteme tehnice şi biomecanice, Editura Zigotto,Galaţi 2005. 19. Bologa O., Dimofte A., Cavitaţia în sisteme tehnice şi biomecanice, Ediţia a doua,editura Zigotto,Galaţi 2007. 20. G. L. Chahine, "Cavitation dynamics at microscale level," J. Heart Disease 3, 102 116 (1993).

21. J. Y. Chapelon, J. Margonavi, Y. Theillere, F. Gorry, E. Blanc, and A. Gelet, "The effects of high energy focused ultrasound on kidney tissue in the rat and the dog," Eur. Urol. 22, 147-152 (1992). 22. Deac R., Îlocuiri valvulare cardiace cu valve de ţesut biologic, teză de doctorat, IMF Târgu Mureş, 1976. 23. Deac R., Ilniezki P., Aezel I., Liebhart M., Dura-mater cardiac bioprosthesis, Coronary Artery Medicine and Surgery, Texas Heart Institute, Houston, S.U.A., 1974, 129. 24. Denischi A., Dinulescu I., Barbu D., Iliescu N., Utilizarea tehnicilor învelişurilor fotoelastice în investigaţiile de biomecanica scheletului, Al II-lea Simpozion naţional de tensometrie, Timişoara, 1983, III. 25. Denischi A., Marin Gheorghe I., Antonescu D., Biomecanica, Edit.Academiei, Bucureşti, 1989. 26. Dimofte A., Bologa O.,Mechanics and the process of bone fracture, The Annals of Dunărea de Jos University of Galaţi, Fascicle X Applied Mechanics, ISSN 1221 4621, 2003, p.3-8. 27. Dimofte A., Bologa O., Mechanical power in running, The Annals of Dunărea de Jos University of Galaţi, Fascicle X Applied Mechanics, ISSN 1221-4621, 2003,p.23-26. 28. Dimofte A., Bologa O., The estimation of body centre of mass, The Annals of Dunărea de Jos University of Galaţi, Fascicle X Applied Mechanics, ISSN 1221-4621, 2003, p.27-30. 29. Dimofte A., Bologa O., Human locomotion, The Annals of Dunărea de Jos University of Galaţi, Fascicle X Applied Mechanics, ISSN 1221-4621, 2004, p.3-8. 30. Dimofte A., Bologa O., Plates Theory. Jointed Surfaces, The First International Conference, Advanced Concepts in mechanical engineering, 8-10 iuly 2004, Tehnical University Gh. Asachi Iaşi, Romania. 31. Dimofte A., Bologa O., Biomecanică şi fenomene cavitaţionale, Editura Zigotto, Galaţi 2005 32. Dimofte A., Bologa O., Biomecanică şi fenomene cavitaţionale, Ediţia a doua, Editura Zigotto, Galaţi 2007 33. Fung Y.C., Biomechanics: Mechanical properties of living tissues. Springer-Verlag, 1993. 34. Fung Y. C., Biomechanics. Mechanical Properties of Living Tissue, Springer Verlag, New York- Heidelberg-Berlin, 1981. 35. Fung Y. C., Biomechanics. Circulation, Springer Verlag, New York- Heidelberg-Berlin, 1984. 36. Fung Y. C., Biomechanics. Foundations and objectives, Prentice Hall, New York, 1972. 37. Iliescu N., Antonescu D., Constantinescu I., Cercetări experimentale comparative asupra unor tipuri de osteosinteză a fracturilor de col femoral, Al II-le Simpozion naţional de tensometrie, Cluj-Napoca, iunie 1980. 38. Ionescu D.G., - Introducere în hidraulică. Editura tehnică, Bucureşti, 1977. Iwai Y., Okada T., Awazu X., Hammitt R.G., - Effects of applied stress on cavitation erosion. Wear, 79, p.283, 1982. 39. Ionescu M. I., Deac D., Ionescu C. M., Wooler G. H., Reconstruction of the Right Ventricular Outlet with Fascia Lata Composite Graft, Biological Tissue in Heart Valve Replacement, Ionescu, Ross, Wooler, Ed. Butterworth, London, 1972. 40. Petcu Ş. G., Nicu M. D., Posibilităţi de modelare a biosistemelor mecanice prin metoda matriceală, Conferinţa a II-a Naţională de Cibernetică, Bucureşti, octombrie, 1983. 41. Petrescu A. J., Studii şi Cercetări în Biochimie, Bucureşti, 1989, 2. 42. Piaget J., Biologie şi cunoaştere, Dacia, Cluj, 1971. 43. Pogodaev L.I. Ghidroabrazivnyi I Kavitacionnoi iznos sudovo oborudovanie. Leningrad, 1984. 44. Polipanov I.S., Durovici L.N., Vlianie udarov nagruzok I ceastoty vody na intensivnostj kavitacionnovo razrusenija metallov. J. Prikl. Himii, 51, nr.1, p.31, 1978.

45. Popoviciu M., A photografic study of spherical bubbles dynamics. Proc. Of the 4 th Conf. On Fl. Mech., Budapest, 1972. 46. Popoviciu M., Evoluţia bulelor cavitaţionale produse prin scântei electrice. Teza de doctorat. I.P. Timişoara, 1971. 47. C Pozrikidis. Introduction to theoretical and computational fluid dynamics. New York: Oxford University Press, 1997. 48. Preece C.M., Kaufmann E.N. The effect of boron implantation on the cavitation erosion resistance of copper and nichel. Corros. Science, 22, nr.4, 1982. H. Bibliografie minimală de studiu pentru studenţi 1. Bologa O., Dimofte A., Cavitaţia în sisteme tehnice şi biomecanice, Ediţia a doua,editura Zigotto,Galaţi 2007. 2. Dimofte A., Bologa O., Biomecanică şi fenomene cavitaţionale, Ediţia a doua, Editura Zigotto, Galaţi 2007. 3. Antonescu D., Buga M., Constantinescu I., Iliescu M., Metode de calcul şi tehnici experimentale de analiza tensiunilor, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1986. Data aprobării programei analitice în catedră 30 septembrie 2008 Întocmit Prof. Dr. Ing. Aglaia Dimofte Şef catedră Conf. Dr. Ing. Strat Ioan

UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢI FACULTATEA DE STIINTE DEPARTAMENTUL DE CHIMIE Adresa: Galati 800008, Str. Domneasca nr. 47 Nr. telefon / fax: +40 236-495400 E-mail: dimadumitru@yahoo.com PROGRAMA ANALITICĂ Disciplina: Chimie A. Locul disciplinei în planul de învăţământ: Anul Anul Total Forme de Nr. credite Cod disciplină de Sem. I Sem. II ore verificare studiu C L C L C S Sem.I Sem.II Sem.I Sem.II I 1 1 1 1 V 2 M-F0004 B. Obiectivele disciplinei: Disciplina are un puternic caracter teoretic si aplicativ, chimia fiind o stiinta care se bazeaza pe experiment. Legatura intre teorie se practica este in acest fel mult mai usor de realizat iar fenomenele sunt prezentate teoretic la curs si exemplificate prin experiment la laborator.nu se pot disocia disciplinar toate specializarile cu caracter ingineresc mai ales,de fenomenele chimice deoarece sunt naturale si nimic nu se poate realiza fara a se lua in considerare interactia cu mediul tehnologic si nu numai.formarea interdisciplinara a viitorilor specialisti necesita un minim de cunostinte chimice cu legatura directa in domeniul aprofundat. In acest sens cursul de chimie raspunde cerintelor minimale de familiarizare cu fenomenele chimice legate de specializarea sectiei. Sunt evidentiate in curs teoriile si fenomenele chimice principale iar in cadrul lucrarilor practice parametrii si indiciii caracteristici definitorii in industria navala. Se prezinta in final si unele aspecte in ceea ce priveste chimia si tehnologia materialelor avansate cu directa aplicare in domeniul mecanic. C. Metode de predare învăţare: Prelegerea, conversaţia euristică, explicaţia, dezbaterea, studiul de caz, problematizarea, simularea de situaţii, metode de lucru în grup, individual şi frontal, ateliere de lucru, metode de dezvoltare a gândirii critice, portofoliul, studiul documentelor curriculare şi al bibliografiei. D. Forme şi metode de evaluare: Evaluarea finală constă în examinarea pe bază examen scris, la care studentul are de răspuns la patru chestiuni teoretice şi doua aplicaţii. Prezentarea la examen este condiţionată de prezenta la laborator, de promovarea colocviului de laborator. Nota finală va fi procentual, nota de la evaluarea parţială 30%, nota de la colocviul de laborator 20%,nota de la examinarea finală cu o pondere de 50%. E. Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă: I. Conţinutul cursului: Cap.1 Noţiuni introductive despre chimie si structura chimica a materiei: (2 ore) Cap.2 Teorii moderne, mecano-cuntice ale atomilor si moleculelor: (2 ore) - Modele precuantice - Ecuatia lui Scrodinger - Orbitali atomici - Orbitali moleculari Cap.3 Ecchilibre chimice si aplicatii in solutii de electroliti: (2 ore) - Legea echilibrului chimic - Principiul lui Le Chathelier - Teoria aciditatii a lui Bronsted - Notiunea de ph si calculul acestuia la solutiile principale de electroliti

Cap.4 Cap.5 Cap.6 Cap.7 Notiuni de electrochimie: (2 ore) - Reactii redox ; - Potentialul normal de hidrogen; - Potentiale de electrod; - Pile electrochimice si aplicatii moderne ale acestora Coroziunea, fenomen natural: (2 ore) - Fenomenologie si implicatii socio-economice ale coroziunii - Tipuri generale de coroziune(chimica, electrochimica, biochimica ) - Termodinamica si cinetica coroziunii. - Indici de evaluare a fenomenului de coroziune.. Metode de prevenire a fenomenului natural de coroziune : (2 ore) - Metode anodice de protectie - Metode catodice de protectie - Metode mixte de protectie Materiale compozite si materiale avansate cu aplicatii industriale: (2 ore) - Materiale compozite, definitie si clasificare - Nanocompozite, definitie si clasificare - Metode de obtinere si utilizari F. Bibliografie de elaborare a cursului 1. Atkins P. Julio de Paula, Atkins' Inorganical Chemistry Seventh edition, OxfordUniversity Press, 2002. 2. Berdan L., Calu N., Chime anorganică, Ed. Universitatea Iaşi, 1992. 3. Hârtopeanu A., Chime anorganică - Metalele, Universitatea Galaţi, 1999. 4. Constantinescu G.C., Roşca I., Negoiu M., Chimie anorganică, Vol. 1 şi 2, E.T., Bucureşti, 1986. 5. Barnard A.K., Teoretical Basis of Inorganic Chemistry, Mac Graw-Hill, Publ. comp. New York 1970. 6. Heslop R.B., Jones K., Inorganic Chemistry, Elsevier, Amsterdam, 1976. 7. Marcu Gh., Chimia metalelor, E.D.P., Bucureşti, 1979. 8. Negoiu D., Negoiu M., Structura compuşilor anorganici, I.P.B., Bucureşti, 1984. 9. Spacu P., Brezeanu M, Stan M., Gheorghiu C., Tratat de chimie anorganică, vol.3, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1978. 10. Wells A.F., Structural Inorganic Chemistry, Clarendon Press, Oxford, 1975 11. Marcu Gh., Brezeanu M., Bejan C., Bâtcă A., Cătuneanu R., Chimie anorganică, E.D.P., Bucureşti, 1981. 12. Vermeşan E., Ionescu I., Urseanu A., Chimie Metalurgică, E.D.P., Bucureşti, 1981. 13. Oniciu L., Mureşan L., Electrochimie aplicată, Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca 1998. 14. Oniciu L., Constantinescu E., Electrochimie şi coroziune, E. D. P. Bucureşti 1982 15. Mitoşeriu O, Mitoşeriu L., Cristalografia, Ed. Porto Franco, Galati, 1998. 16. Cioroi M., Chimie generală, Ed. Logos, Galaţi 2000.

17. Benea L., Dima D., Chimie generală, - Laborator Ed. Universităţii "Dunărea de Jos" din Galaţi, 1997. 18. Benea L., Dima D., Chimie generală, - Teorie şi aplicaţii practice Ed. "Ars docendi" Bucureşti 1999. 19. Sahlean D., Stoian C., Dima D., Chimie generală, - Laborator Ed. Universităţii "Dunărea de Jos" din Galaţi, 2000. H. Bibliografie minimală de studiu pentru studenţi 1 1. Atkins P. Julio de Paula, Atkins' Inorganical Chemistry Seventh edition, OxfordUniversity Press, 2002. 2. Oniciu L., Mureşan L., Electrochimie aplicată, Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca 1998. 3. Oniciu L., Constantinescu E., Electrochimie şi coroziune, E. D. P. Bucureşti 1982 4. Benea L., Dima D., Chimie generală, - Laborator Ed. Universităţii "Dunărea de Jos" din Galaţi, 1997. 5. Benea L., Dima D., Chimie generală, - Teorie şi aplicaţii practice Ed. "Ars docendi" Bucureşti 1999. 6. Sahlean D., Stoian C., Dima D., Chimie generală, - Laborator Ed. Universităţii "Dunărea de Jos" din Galaţi, 2000. Director departament / Şef catedră 1 Este de preferat ca bibliografia minimală de studiu pentru surdenţi să identifice cu claritate şi precizie capitolele pe care studenţii le au de parcurs pentru atnigerea obiectivelor de predare şi învăţare, eventual fiind particularizată în funcţie de tematica cursurilor şi seminariilor.

UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢI FACULTATEA DE MECANICA CATEDRA TEHNOLOGIA CONSTRUCTIILOR DE MASINI Adresa: Str. Domnesca 47, 800 008 Nr. telefon / fax: 0236-414 871/390 E-mail: felicia.stan@ugal.ro PROGRAMA ANALITICĂ Disciplina: Colapsul structurilor mecanice A. Locul disciplinei în planul de învăţământ: Anul de Anul II Total ore Forme de verificare Nr. credite Cod studiu Sem. I Sem. II disciplină C S C S, L C S Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II Nr. ore 14 14 14 28 28 42 V E 2 5 M-S1513 B. Obiectivele disciplinei: Cursul îşi propune predarea noţiunilor fundamentale din mecanica ruperii, colapsul structurilor precum şi noţiuni specifice pentru modelarea numerică a fenomenelor de rupere. C. Metode de predare învăţare: Prezentare PowerPoint, suport de curs, aplicaţii de laborator, aplicatii software pentru modelarea numerica a fenomenelor de rupere. D. Forme şi metode de evaluare: Teme de casă, prezentare de referate, teste parţiale şi test final. E. Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă 1. Noţiuni de mediu discontinuu. Conceptul de fisură / 2 ore 2. Mecanica ruperii în medii liniar elastice / 2 ore 3. Mecanica ruperii în medii visco-plastice / 2ore 4. Forţa de extensie a fisurii, integrala J, factorul de intensitate a tensiunii, deplasarea de deschidere a fisurii. Legi coezive. Tenacitatea de rupere / 4 ore 5. Ruperea materialelor metalice, polimerice şi compozite / 6 ore 6. Mecanica ruperii prin oboseală/ 4 ore 7. Metode şi procedee de evaluare a fiabilităţii şi a riscului / 4 ore 8. Metode numerice în mecanica ruperii/ 4 ore F. Conţinutul seminariilor / număr de ore pentru fiecare temă: 1. Determinarea câmpului de tensiuni în vecinătatea unei fisuri / 4 ore 2. Determinarea factorului critic de intensitate a tensiunii /4 ore 3. Determinarea mărimii zonei plastice la vârful unei fisuri/ 2 ore 4. Determinarea complianţei şi energiei de rupere /4 ore 5. Mecanica ruperii prin oboseală. Studiul de caz / 4 ore 6. Studiu experimental asupra modului de rupere a epruvetelor / 4 ore 7. Studiu experimental asupra influenţei vitezei de deformare / 2 ore 8. Determinarea experimentala a tenacităţii de rupere / 2 ore 9. Evaluarea fiabilităţii şi a riscului. Studiu de caz / 2 ore 10. Prezentarea programului Abaqus / 4 ore 11. Modelarea numerica a fenomenelor de rupere folosind metode energetice / 4 ore 12. Modelarea si simularea numerică a fenomenelor de rupere folosind legi coezive / 4 ore 13. Modelarea si simularea numerica a fenomenelor de rupere in materiale compozite / 2 ore G. Bibliografie de elaborare a cursului

1. Brinckmann, S., Siegmund, T., 2008, Computational Fatigue Crack Growth with Strain Gradient Plasticity and an Irreversible Cohesive Zone Model, Engineering Fracture Mechanics, Vol. 75, pp. 2276-2294. 2. Brocks, W.; Cornec, A.; Scheider, I.: Computational Aspects of Nonlinear Fracture Mechanics. In: Milne, I.; Ritchie, R.O.; Karihaloo, B. (Eds.): Comprehensive Structural Integrity - Numerical and Computational Methods. Vol. 3 Oxford: Elsevier, 2003. 127-209. (ISBN: 0-08-043749-4). 3. Constantinescu, D.M., 2003, Dezvoltari şi aplicaţii în mecanica ruperii şi oboseală, Vol. I, Editura Academiei Romane. 4. Freund, L.B., 1998, Dynamic fracture mechanics, Cambridge University Press, 563 pp., ISBN 0-521- 62922-5. 5. Hughes, T., 2000, The finite element method. Linear Static and Dynamic Finite Element Analysis, Dover Publications INC, New York, ISBN 0-486-41181-8. 6. Lawn, B., 1993, Fracture of Brittle Solids Second Edition, Cambridge University Press, 378 pp., ISBN 0-521-40972-1. 7. Marsavina, L.D., Faur, N., Hajdu, I.,2007, Models for estimating the durability at repeated impacts, Key Engineering Materials, vol. 348-349, pp. 205-208. 8. Moore, D.R., Pavan, A., Williams, J.G., 2001, Fracture mechanics testing methods for polymers adhesives and composites, ESIS Publication 28, Elsevier. 9. Novozhilov, V.V., 1999, Foundations of the Nonlinear Theory of Elasticity, 233 pp., ISBN 0-486- 40684-9. 10. Pana, T., 1974, Aplicaţii inginereşti ale mecanicii ruperilor, Editura Tehnică, 190 pp. 11. Paris, P.C., Gomez, M.P., Anderson, W.P., 1961, A Rational Analytic Theory of Fatigue, The Trend in Engineering, Vol. 13, pp. 9 14. 12. Scheider,I., Brocks, W., Cohesive elements for thin-walled structures Computational Materials Science 37 (2006) 101 109. 13. Stan, F., 2006, Numerical Simulation of Three-Dimensional Dynamic Fracture Phenomena. Challenges and Progress. Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 162 pp., ISBN 973-30-1894-5. 14. Stan, F., 2008, Modelling of interface crack growth using discontinuous Galerkin method, Proceedings of The 17th European Conference on Fracture, Multilevel Approach to Fracture of Materials, Components and Structures, Brno, Czech Republic, September 2-5, 2008, pp. 2175-2182, ISBN 978-80-214-3692-3, 2008 ESIS Czech Chapter. 15. Shukla, A., Dynamic fracture mechanics, World Scientific Publishing, 2006. 16. Wang, B., Siegmund, T., 2005a, A numerical Analysis of Constraint Effects in Fatigue Crack Growth by use of an Irreversible Cohesive Zone Model, International Journal of Fracture, Vol. 132, pp. 175-196. 17. Wang, B., Siegmund, T., 2005b, Numerical Simulation of Constraint Effects in Fatigue Crack Growth, International Journal of Fatigue, Vol. 27, pp. 1328-1334. H. Bibliografie minimală de studiu pentru studenţi 1. Constantinescu, D.M., 2003, Dezvoltari şi aplicaţii în mecanica ruperii şi oboseală, Vol. I, Editura Academiei Romane. 2. Freund, L.B., 1998, Dynamic fracture mechanics, Cambridge University Press, 563 pp., ISBN 0-521- 62922-5. 3. Paris, P.C., Gomez, M.P., Anderson, W.P., 1961, A Rational Analytic Theory of Fatigue, The Trend in Engineering, Vol. 13, pp. 9 14. 4. Pana, T., 1974, Aplicaţii inginereşti ale mecanicii ruperilor, Editura Tehnică, 190 pp. 5. Shukla, A., Dynamic fracture mechanics, World Scientific Publishing, 2006. 6. Stan, F., 2006, Numerical Simulation of Three-Dimensional Dynamic Fracture Phenomena. Challenges and Progress. Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 162 pp., ISBN 973-30-1894-5. Data aprobării programei analitice în catedră: 06.02.2009 Şef catedră Prof. dr. ing. Paunoiu Viorel

UNIVERSITATEA "DUNAREA DE JOS" GALATI FACULTATEA DE ISTORIE, FILOZOFIE I TEOLOGIE CATEDRA DE ISTORIE Adresa: Str. Garii nr. 63-65, Cod 800.003 Nr. telefon / fax: 0236/415.641 int. 69, 0236/461.353 E-mail: secretariat. istorie@ugal. ro PROGRAMA ANALITICA Cultura si civilizatie europeana A. Locul discipline! in planul de invatamant: Anul de studiu Anul Sem. I Sem. II Total ore Forme de verificare Nr. credite Cod disciplina C S C S C S Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II Nr. 1 1-14 14 V - 1 - ore M-C003 B. Obiectivele discipline!: 1. Cunoa^tere, intelegere, explicare i interpretare: - sa cunoasca notiunile fundamentale privitoare la istoria culturii i civilizatiei europene, de la originile sale i pana astazi; - sa puna in evidenta conditiile, sa identifice cauzele i sa puncteze principalele momente din evolutia culturii i civilizatiei europene - sa dezvolte gandirea istorica a studentilor prin utilizarea analizei structurale i comparative 2. Instrumental-aplicative: - analiza punctuala i studii de caz pe temeiul documentelor istorice 3. Atitudinale - formarea i consolidarea spiritului critic i utilizarea acestuia in cadrul activitatii tiintifice - intelegerea i respectarea valorilor culturii i civilizatiei europene. C. Metode de predare -prelegerea; -explicatia; -conversatia euristica; -problematizarea. invatare: 5 D. Forme i metode de evaluare: - evaluare continua; - verificare orala finala E. Continutul cursului / ore pentru fiecare tema: Cultura i civilizatia Europei in Antichitate / 4 Cultura i civilizatia europeana in Evul Mediu / 4 Epoca moderna in cultura i civilizatia europeana / 2 Criza con tiintei europene i conflictele mondiale / 2 Valorii culturii i civilizatiei europene in noua Europa unita /2 F. Continutul seminariilor / ore pentru fiecare tema: Definirea termenilor cultura i civilizatie / 2 Valorile culturale ale Greciei antica / 2 Modelul imperial roman / 2 Impactul cre tinismului asupra culturii i civilizatiei europene / 2 Valorile Europei medievale / 2 Cultura i civilizatia Europei moderne i na terea natiunilor / 2 Cultura i civilizatia europeana in mileniul al III-lea G. Bibliografie de elaborare a cursului Ovidiu Dramba, Istoria culturii i civilizatiei, vol. 1-10, Bucure ti, 1996-1998; Aurelia Balan Mihailovici, Istoria culturii i civilizatiei creatine, Bucure ti, 2006; Al. Husar, Ideea europeana sau noi i Europa (istorie, cultura, civilizatie), Ia i, 1993; Marc Bloch, Societatea feudala, Vol. III, Cluj-Napoca, 1996-1997; Georges Duby, Anul o mie, Ia i, 1996; J. Le Goff, Civilizatia Occidentului medieval, Bucure ti, 1970; Platon, Alexandru-Florin, Societate i mentalitati in Europa medievala: o introducere in antropologia istorica, Ia i, 2000; Romul Munteanu, Cultura europeana in epoca luminilor, Bucure ti, 1981, Alexandru Dutu, Modele, imagini, priveliqti (Incursiuni in cultura europeana moderna), Cluj-Napoca, 1979; Madalina Virginia Antonescu, UniuneaEuropeana, un imperiu al secolului XXI?, Bucure ti, 2004; Guido Mansuelli, Civilizatiile Europei vechi, Bucure ti, 1978. 1

H. Bibliografie minimala de studiu pentru studenti Ovidiu Dramba, Istoria culturii i civilizatiei, vol. 1-10, Bucure ti, 1996-1998; Aurelia Balan Mihailovici, Istoria culturii i civilizatiei creatine, Bucure ti, 2006; Al. Husar, Ideea europeana sau noi i Europa (istorie, cultura, civilizatie), Ia i, 1993. Data aprobarii programei analitice in catedra / departament 02.12.2008 2

UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢI FACULTATEA MECANICA CATEDRA / DEPARTAMENTUL GRAFICA, MECANISME SI TOLERANTE Adresa: str. Domneasca nr. 147 Nr. telefon / fax: 40-236-414871 (int. 460) / +40-236-314463 E-mail: PROGRAMA ANALITICĂ Disciplina: DESEN TEHNIC A. Locul disciplinei în planul de învăţământ: Anul Anul Total ore Forme de verificare Nr. credite Cod de Sem. I Sem. II disciplină studiu C S C S C S Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II Nr. ore 28 56 28 28 V 6 M-F0007 B. Obiectivele disciplinei: Disciplina se incadreaza in categoria disciplinelor fundamentale care se transmit studentilor, de la facultatile tehnice, in primul an de studii. Obiectivele disciplinei vizeaza insusirea notiunilor elementare de realizare a reprezentarilor grafice desenelor tehnice - folosite in proiectare si in activitatile de productie. Aceste notiuni sunt absolut necesare in procesul de formare a viitorilor ingineri fiind utilizate : la intocmirea desenelor tehnice de executie a componentelor diferitelor ansambluri existente in instalatiile complexe din domeniul industrial ; la formarea abilitatilor de citire, de interpretare corecta a documentatiei grafice existente la nivelul unui atelier sau a unui sector de productie. C. Metode de predare învăţare: Predare magistrala la curs a normelor standardizate de reprezentare grafica ; distribuirea fascicolelor suportului de curs spre multiplicare; predare activa - studentii sunt invitati sa puna intrebari cadrului didactic-. Invatarea cu cele doua componente intelegerea si aprofundarea se desfasoara astfel : intelegerea normelor tehnice se face in timpul predarii iar aprofundarea, memorarea, problemelor uzuale se face prin exercitiu practic, atat la orele de seminar cat si in timpul studiului individual. D. Forme şi metode de evaluare: La fiecare sedinta de laborator sunt realizate teme distincte in colaborare cu cadrul didactic care sunt finalizate si reluate acasa pentru predarea cadrului didactic, intr-o forma ingrijita, pentru a fi notate. Nota profesionala este media notelor acestor teme. La verificare studentul primeste o nota in urma rezolvarii individuale a trei subiecte din materia parcursa. Nota finala reprezinta media notei profesionale cumulata cu cele doua note obtinute la lucrarile independente de verificare. E. Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă: CI- Intocmirea desenului de piesa; schita prin relevare. Inscrierea starii suprafetei; rugozitate SR EN ISO 1302-2002. C2- Reprezentarea axonometrica SR EN ISO- 5456/3-2002. 1

C3- Inscrierea elementelor de precizie a executiei; tolerante dimensionale STAS ISO406-91, ajustaje; tolerante geometrice SR EN ISO 7083-2002; STAS 7385/1,2-1985; STAS 7391/1,2,3,4,5-76. C4- Reguli pentru intocmirea desenului de ansamblu STAS 6134-84. C5- Asamblari demontabile: asamblari filetate, asamblari cu pene. C6- Asamblari cu caneluri SR EN ISO 6413-1997; asamblari elastice SR EN ISO 2162/1,2-1997. C7- Reprezentarea arborilor; intocmirea desenului de executie pentru un arbore. C8- Reprezentarea rotilor dintate STAS 5013/1,2,3,4-82 si a angrenajelor SR EN ISO 2203-2002. C9- Reprezentarea lagarelor cu alunecare si a lagarelor cu rostogolire STAS 8953-85; SR EN ISO 8826/1,2-2002. Reprezentarea elementelor si a dispozitivelor de etansare SR ISO 9222/1,2-1994. C10-Reprezentarea asamblarilor nedemontabile: asamblari sudate SR EN 22553-1995 si asamblari nituite. C11- Reguli de intocmire a desenelor de constructii metalice STAS 11634-83. C12- Reguli de intocmire a desenelor de constructii civile SR EN ISO7518-2002. C13- Intocmirea desenelor de instalatii; simbolizari SR EN ISO 6412/1,2,3-2002. C14- Reprezentarea schemelor cinematice; simbolizari. F. Conţinutul seminariilor / număr de ore pentru fiecare temă: LI-4 ore Aplicatii la dispunerea proiectiilor dupa model STAS 614-76. L2-4 ore Schita unei piese prin relevare; inscrierea rugozitatii SR RN ISO 1302-2002. L3-4 ore Reprezentarea axonometrica a piesei relevate SR RN ISO 5456/3:2002. L4-4 ore L5-4 ore Schitele pieselor componente dintr-un ansamblu cu roti dintate (pompa cu angrenaj cilindric). Aplicatii la STAS 5013/1,2,-82, SR EN ISO 2203-2002. L6-4 ore Desenul de ansamblu al pompei cu roti dintate; desenul de executie al arborelui pinion, reprezentarea gaurilor de centrare SR EN ISO 6411:2001. L7-4 ore Desenul de ansamblu pentru o transmisie cu roti conice; desenul de executie al unei roti conice STAS 5013/3-82 si notarea tratamentului termic stas 7650-89. L8-4 ore Desenul de ansamblu pentru un reductor melcat; desenul de executie al rotii melcate STAS 5013/4 82, STAS 8953-85; SR EN ISO 8826/1,2-2002. LVI- Schita prin relevare si reprezentarea axonometrica a unei piese.(4ore) L9-4 ore Reprezentarea asamblarilor demontabile: asamblari filetate, cu pene STAS 1004-81, 1007-81, 1012-77, caneluri si arcuri, SR EN ISO 6413-1997; SR EN ISO 2162/1,2-1997. L10-4 ore Reprezentarea unui recipient sudat, aplicatie la SR EN 22553 :1995. L11-4 ore Desen de constructii metalice; ferma metalica, aplicatie la STAS 11634-83. L12-4 ore Desen de constructii civile; planul locuintei impreuna cu principalele instalatii, SR EN ISO 6412-1:2002, SR EN ISO7518-2002,SR EN ISO 6412/1,2,3-2002. 2

LV2- Reprezentarea unui reductor cu o singura treapta, dupa model; desenul de executie al unui reper din ansamblu. (4ore) L13-4 ore Completarea si finalizarea lucrarilor. L14-4 ore Refaceri de lucrari; incheierea situatiei semestriale. G. Bibliografie de elaborare a cursului 1. Tocariu, L. Elemente de geometrie descriptiva utilizate in desenul tehnic., Edit. Evrika, Braila, 2001; 2. Precupetu, P., s.a., Geometrie descriptiva si desen tehnic, I.P.B., Buc., 1980. 3. Vasilescu, E. ş. a. - Desen tehnic industrial. Elemente de proiectare. Editura Tehnică, 1995, ISBN 973-0679-8. *** Colecţie de standarde H. Bibliografie minimală de studiu pentru studenţi 1 1. Capitole din Elemente de geometrie descriptiva utilizate in desenul tehnic., Edit. Evrika, Braila, 2001, autoare Tocariu, L.; 2. Capitole din Desen tehnic industrial. Elemente de proiectare. Editura Tehnică, 1995, ISBN 973-0679-8, autori Vasilescu, E. Ş. A. *** Colecţie de standarde Data aprobării programei analitice în catedră / departament 14.01.2009 Grafica, Mecanisme si Tolerante conf. dr.ing. LILIANA TOCARIU 1 Este de preferat ca bibliografia minimală de studiu pentru surdenţi să identifice cu claritate şi precizie capitolele pe care studenţii le au de parcurs pentru atnigerea obiectivelor de predare şi învăţare, eventual fiind particularizată în funcţie de tematica cursurilor şi seminariilor. 3

UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢI FACULTATEA de MECANICǍ CATEDRA / DEPARTAMENTUL: MECANICǍ ŞI REZISTENŢA MATERIALELOR Adresa: Str. Domneasca nr. 111 Nr. telefon / fax: 0236 314463 E-mail: staff.mrm@ugal.ro PROGRAMA ANALITICĂ Disciplina: Ecotehnologie A. Locul disciplinei în planul de învăţământ: Anul Anul III Total ore Forme de Nr. credite Cod de Sem. I Sem. II verificare disciplină studiu C S C S C S Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II Nr. ore - - 28 14 28 14 - V - 3 M-S1508b B. Obiectivele disciplinei: Cunoaşterea şi utilizarea adecvatǎ a noţiunilor specifice, explicarea şi interpretarea conţinuturilor teoretice şi practice ale disciplinei; Aprofundarea unor noţiuni de culturǎ tehnicǎ şi a unor metode specifice pregǎtirii inginereşti în domeniul protecţiei mediului; Dezvoltarea capacitǎţilor de calcul şi interpretare a rezultatelor obţinute în diferite cazuri pentru prevenirea, reducerea şi combaterea poluǎrii; Explicarea şi interpretarea unor idei legate de calitatea, poluarea şi protecţia mediului şi de dezvoltare durabilǎ. C. Metode de predare învăţare: prelegerea, explicaţia, dezbaterea, efectuarea de rezolvări analitice şi de calcule numerice, studiul de caz, problematizarea, simularea de situaţii, metode de lucru în grup, individual şi frontal, ateliere de lucru, metode de dezvoltare a gândirii critice. D. Forme şi metode de evaluare: evaluare continuă (pondere 50%) prin metode orale, probe scrise, practice şi teme de casă; evaluare sumativă (pondere 50%) prin proba oralǎ. E. Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă: 1. Problematica actualǎ a mediului înconjurǎtor / 2 orǎ Impactul uman în biosferǎ. Noţiuni despre mediu. Calitatea mediului. Dezvoltarea durabilǎ a omenirii. 2. Noţiuni generale despre ecosisteme / 2 ore Noţiuni ecologice. Interacţiuni în sisteme şi diversitate ecologicǎ. Lanţuri şi reţele trofice. 3. Poluarea mediului / 4 ore Poluare şi poluanţi. Agenţi poluanţi. Surse naturale şi antropice de poluare. 4. Poluarea atmosferei / 4 ore Surse de poluare. Poluanţi atmosferici. Prevenirea poluǎrii atmosferei. Ecotehnologii de purificare a aerului poluat. Calitatea aerului în oraşele din România. 5. Poluarea apelor / 4 ore Resursele de apǎ şi calitatea lor. Surse de poluare şi poluanţi. Epurarea apelor poluate. Calitatea apelor de suprafaţǎ din România. 6. Poluarea solului / 4 ore

Solul, surse de poluare şi poluanţi. Protecţia calitǎţii solurilor. 7. Alte forme de poluare / 4 ore Poluarea datoritǎ radiaţiilor. Efectele curentului electric. Poluarea fonicǎ. Poluarea termicǎ. Poluarea urbanǎ. Poluarea transfrontierǎ.poluarea la locul de muncǎ. 8. Elemente economice, legislative şi organizatorice pentru asigurarea protecţiei mediului / 4 ore Economia protecţiei mediului. Aspecte legislative pentru asigurarea protecţiei mediului. Aspecte organizatorice privind asigurarea protecţiei mediului. E Conţinutul lucrǎrilor de laborator / număr de ore pentru fiecare temă: 1. Mediul înconjurǎtor şi dezvoltarea durabilǎ./ 2 ore 2. Calitatea mediului: indicatori pentru aprecierea calitǎţii, controlul calitǎţii, standarde de calitate, monitoring de mediu / 2 ore 3. Aplicarea managementului de mediu. / 2 ore 4. Aspecte ale poluǎrii atmosferei/apei/solului: surse de poluare, poluarea pe zone geografice, caracterul transfrontier al poluǎrii, accidente majore. / 2 ore 5. Ecotehnologii pentru prevenirea, reducerea şi combaterea poluǎrii. / 2 ore 6. Economisirea resurselor naturale, reciclarea deşeurilor. / 2 ore 7. Urbanizarea şi efectele asupra mediului. / 2 ore F. Bibliografie 1. Vişan, S., Angelescu, A., Alpopi, C., Mediul înconjurǎtor poluare şi protecţie, Editura Economicǎ, Bucureşti, 2000. 2. Angelescu, A., Ponoran, I., Ciobotaru, V., Mediul ambient şi dezvoltarea durabilǎ, Editura A.S.E., Bucureşti, 1999. 3. Platon, V., Protecţia mediului şi dezvoltarea economicǎ, Editura Economicǎ, Bucureşti, 1997. 4. Vişan, S., Ciobotaru, V., Ecotehnologii, aplicaţii tehnico-economice, Editura A.S.E., Bucureşti, 2001. Data aprobării programei analitice în catedră / departament 10.10.2008 (Semnătura) Director departament / Şef catedră

UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢI FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT Str. Gării nr. 63-65 Tel. 0236-413230 Tel/Fax. 0236-413230 PROGRAMA ANALITICĂ Disciplina Educaţie fizică şi sport Asist. drd Mocanu George A. Locul disciplinei în planul de învăţământ: Anul Anul II Total ore Forme de verificare Nr. credite de Sem. I Sem. II studiu C S / LP C S / LP C S / LP Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II Nr. - 28 - - - 28 Probe Obligatorie ore de control Cod disciplină M-C0002 B. Obiectivele disciplinei: Transmiterea cunoştinţelor teoretice şi practice de bază a noţiunilor, metodelor şi mijloacelor necesare practicării educaţiei fizice şi sportului; Valorificarea sistematică a ansamblul formelor de practicare a exerciţiilor fizice în scopul realizării acestei activităţi sociale şi de loisir (recreativă); Dezvoltarea capacităţii de proiectare, realizare şi evaluare a activităţilor instructiv-educative specifice are la bază două componente: - instruirea = informarea; - educarea = formarea. Practicarea activităţilor fizice, prin caracterul lor formativ, defineşte educaţia fizică drept o componentă a educaţiei integrale şi permanente: în acest cadru, sportul aduce elementul competitiv, de întrecere, iar loisir-ul elementul recreativ. Educaţia fizică şi sportul, ca şi cel de loisir (recreativă), acţionează în scopul dezvoltării fizice şi perfecţionării motrice (de mişcare), contribuie la îndeplinirea educaţiei permanente, de dezvoltare a personalităţii umane şi de socializare. În acest context obiectivele practicării educaţiei fizice se traduc în: - sanogeneză; - dezvoltarea fizică armonioasă; - dezvoltarea calităţilor motrice de bază; - corectarea unor deficienţe fizice; - plăcerea de a se manifesta într-un mediu cât mai natural. Contribuie la dezvoltarea interesului pentru integrarea oricărui individ într-o formă de practicare a activităţii sportive pe toată durata vieţii, element esenţial pentru sănătatea omului. C. Metode de predare învăţare: - verbale (expunerea: povestirea, explicaţia, prelegerea; conversaţia: studiul individual); - intuitive (demonstraţia: nemijlocită şi prin observarea execuţiei altor subiecţi; - practice (exersarea: însuşirea şi perfecţionarea deprinderilor şi priceperilor motrice şi, a calităţilor motrice de bază); - metode de lucru în grup, individual şi frontal, ateliere de lucru.

D. Forme şi metode de evaluare: evaluare continuă prin probe practice pe semestrul I şi semestrul II. E. Conţinutul activităţilor practice: SEMESTRUL I - ANUL II Lecţia (L) L 1 L 2 L 3 L 4,5 L 6,7 L 8,9,10,11 L 12 L 13 L 14 Temele lecţiilor Prezentarea activităţii de educaţie fizică în semestrul I (cerinţe, probe, norme de control) Alergări uşoare alternate cu exerciţii de mobilitate. Disciplina opţională Joc sportiv Calităţi motrice; verificarea forţei musculaturii membrelor superioare şi inferioare-testare iniţială. Disciplina opţională Joc sportiv Calităţi motrice; verificarea forţei musculaturii abdominale şi a spatelui. Disciplina opţională Joc sportiv Optimizarea indicelui forţei dinamice la nivelul musculaturii membrelor superioare şi inferioare cu mingi medicinale, banca de gimnastică, etc. Alergare de anduranţă: B = 5 minute; F = 4 minute Optimizarea indicelui forţei dinamice la nivelul musculaturii abdominale şi a spatelui prin exerciţii în lucru pe ateliere. Alergare de anduranţă: B = 6 minute; F = 5 minute Educarea indicelui forţei generale prin lucru în circuit. Alergare de anduranţă: B = 7 minute; F = 6 minute Alergare de anduranţă: B = 9 minute; F = 7 minute Verificarea indicelui forţei segmentare:membre superioare,inferioare, Abdomen şi spate. Alergare de anduranţă: B = 10 minute; F = 8 minute Verificare: Probe de control Cerinţe minime Alergare de anduranţă: B = 10 minute ; F = 8 minute. Musculatura abdominală: B = 30 de abdomene din culcat dorsal; F = 20 de abdomene din culcat dorsal. Probe restante. Încheierea situaţiei şcolare din semestrul I. Nr. ore 2 2 2 4 4 6 2 4 2 Total ore 28 G. Bibliografie Atanasiu, C. Bota, C., D'Jamo, O. Butnariu, M. Firea, E. Particularităţi de creştere la copii şi juniori şi valorificarea lor în antrenamentul sportiv, Antrenamentul sportiv modern, Bucureşti, 1993 Fiziologia generală şi fiziologia efortului fizic, Academia Naţională Educaţie Fizică Sport, Bucureşti, 1999 Organizarea activităţilor sportiv recreative, Editura Universităţii din Piteşti, 2001 Abordarea sportului din perspectivă axiologică, Revista

Ştiinţa Sportului nr. 6., Bucureşti, 1997 Firimiţă, M. Exerciţiul fizic un valoros medicament natural, Editura Ceres, Bucureşti, 1981 Gârleranu, D., Tănăsescu, I. Poliatoane-pregătirea copiilor şi juniorilor, Sport- Turism, Bucureşti, 1981. Giani, T. Timpul liber, Editura Politică, Bucureşti, 1995 Ploeşteanu, C. Etica sportivă şi arta de a trăi, Editura Fundaţiei Universitare Dunărea de jos, Galaţi, 2006 Ploeşteanu, C. Activităţi de timp liber, Editura Fundaţiei Universitare Dunărea de jos, Galaţi, 2006 Samuel, Pfeifer Sănătate cu orice preţ, Editura Agape, Făgăraş, 2005 Şerban, M. Aprecierea calităţilor în sport, Editura - Sport Turism,. Bucureşti, 1987 Verza, E. Omul, joaca şi distracţia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1999 Viru, A. Mecanismul adaptării şi al antrenamentului, Centrul de Cercetări pentru Probleme de Sport, Bucureşti, 1995 Asist. drd Mocanu George

UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢI FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT Str. Gării nr. 63-65 Tel. 0236-413230 Tel/Fax. 0236-413230 PROGRAMA ANALITICĂ Disciplina Educaţie fizică şi sport Asist.univ. Mandache Ion A. Locul disciplinei în planul de învăţământ: Anul Anul I Total ore Forme de verificare Nr. credite de Sem. I Sem. II studiu C S / LP C S / LP C S / LP Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II Nr. - 28-28 - 28 Probe Admis / Obligatorie Obligatorie ore de Respins control Cod disciplină B. Obiectivele disciplinei: Transmiterea cunoştinţelor teoretice şi practice de bază a noţiunilor, metodelor şi mijloacelor necesare practicării educaţiei fizice şi sportului; Valorificarea sistematică a ansamblul formelor de practicare a exerciţiilor fizice în scopul realizării acestei activităţi sociale şi de loisir (recreativă); Dezvoltarea capacităţii de proiectare, realizare şi evaluare a activităţilor instructiv-educative specifice are la bază două componente: - instruirea = informarea; - educarea = formarea. Practicarea activităţilor fizice, prin caracterul lor formativ, defineşte educaţia fizică drept o componentă a educaţiei integrale şi permanente: în acest cadru, sportul aduce elementul competitiv, de întrecere, iar loisir-ul elementul recreativ. Educaţia fizică şi sportul, ca şi cel de loisir (recreativă), acţionează în scopul dezvoltării fizice şi perfecţionării motrice (de mişcare), contribuie la îndeplinirea educaţiei permanente, de dezvoltare a personalităţii umane şi de socializare. În acest context obiectivele practicării educaţiei fizice se traduc în: - sanogeneză; - dezvoltarea fizică armonioasă; - dezvoltarea calităţilor motrice de bază; - corectarea unor deficienţe fizice; - plăcerea de a se manifesta într-un mediu cât mai natural. Contribuie la dezvoltarea interesului pentru integrarea oricărui individ într-o formă de practicare a activităţii sportive pe toată durata vieţii, element esenţial pentru sănătatea omului. C. Metode de predare învăţare: - verbale (expunerea: povestirea, explicaţia, prelegerea; conversaţia: studiul individual); - intuitive (demonstraţia: nemijlocită şi prin observarea execuţiei altor subiecţi; - practice (exersarea: însuşirea şi perfecţionarea deprinderilor şi priceperilor motrice şi, a calităţilor motrice de bază); - metode de lucru în grup, individual şi frontal, ateliere de lucru.

D. Forme şi metode de evaluare: evaluare continuă prin probe practice pe semestrul I şi semestrul II. E. Conţinutul activităţilor practice: Lecţia (L) L 1 L 2 L 3 L 4,5 L 6,7 L 8,9,10,11 L 12 L 13 L 14 ANUL I - SEMESTRU I Pregătire fizică generală Temele lecţiilor Prezentarea activităţii de educaţie fizică în semestrul I (cerinţe, probe, norme de control) Alergări uşoare alternate cu exerciţii de mobilitate. Joc sportiv Calităţi motrice; verificarea forţei musculaturii membrelor superioare şi inferioare-testare iniţială. Joc sportiv Calităţi motrice; verificarea forţei musculaturii abdominale şi a spatelui. Joc sportiv Optimizarea indicelui forţei dinamice la nivelul musculaturii membrelor superioare şi inferioare cu mingi medicinale, banca de gimnastică, etc. Alergare de anduranţă: B = 5 minute; F = 4 minute Optimizarea indicelui forţei dinamice la nivelul musculaturii abdominale şi a spatelui prin exerciţii în lucru pe ateliere. Alergare de anduranţă: B = 6 minute; F = 5 minute Educarea indicelui forţei generale prin lucru în circuit. Alergare de anduranţă: B = 7 minute; F = 6 minute Alergare de anduranţă: B = 9 minute; F = 7 minute Verificarea indicelui forţei segmentare:membre superioare,inferioare, Abdomen şi spate. Alergare de anduranţă: B = 10 minute; F = 8 minute Verificare: Probe de control Cerinţe minime Alergare de anduranţă: B = 10 minute ; F = 8 minute. Musculatura abdominală: B = 30 de abdomene din culcat dorsal; F = 20 de abdomene din culcat dorsal. Probe restante. Încheierea situaţiei şcolare din semestrul I. Nr. ore 2 2 2 4 4 6 2 4 2 Total ore 28 Lecţia (L) L 1 L 2 ANUL I - SEMESTRUL II Pregătire fizică generală Opţional: Joc sportiv Temele lecţiilor Comunicarea cerinţelor şi normelor de control. Organizarea grupelor pe discipline sportive. Disciplina opţională Joc sportiv Circuit de pregătire fizică generală (scări fixe, mingi medicinale, bănci de gimnastică, acrobatica). Disciplina opţională Joc sportiv Nr. ore 2 2

L 3 L 4,5 L 6,7 L 8,9,10, 11,12 L 13 L 14 Circuit de pregătire fizică generală (scări fixe, mingi medicinale, bănci de gimnastică, acrobatica). Disciplina opţională Joc sportiv Circuit de pregătire fizică generală desfăşurat în aer liber (scări stadion, corzi, jocuri motrice). Disciplina opţională Joc sportiv Educarea indicelui forţei generale prin lucru în circuit. Disciplina opţională Joc sportiv Dezvoltarea calităţilor motrice: rezistenţă-viteză: - exerciţii din şcoala alergării, săriturii, aruncării; - alergare de durată (însumând 10-12 min.); - alergare accelerată (până în 50 m); - săritură în lungime de pe loc - triplu-salt de pe loc. Disciplina opţională Joc sportiv Probe de control Cerinţe minime Alergare de anduranţă: B = 12 minute; F = 10 minute. Musculatura abdominală: B = 40 de abdomene din culcat dorsal; Verificarea disciplinei opţionale Încheierea situaţiei şcolare. F = 25 de abdomene din culcat dorsal. 2 4 4 10 2 2 Total ore 28 DISCIPLINĀ OPŢIONALĀ FOTBAL ANUL I SEMESTRU II Lecţia Temele lecţiilor (L) 1. a. Cunoaşterea colectivului. Cerinţe. b. Joc bilateral pentru aprecierea capacităţii motrice. 2. a. Pregătirea organismului pentru efort: b. Joc bilateral. 3. a. Pregătirea organismului pentru efort. Idem. b. Pase simple precedate de preluarea mingii. Formaţia d elucru: suveica simplă şi în triunghi cu trecera la şirul opus. c. Joc cu temă: după pas demarcare şi sprint de 2+4 m pentru a primi mingea. 4. a. Pregătirea organismului pentru efort. Idem. b. Consolidarea paselor simple şi a preluărilor. c. Joc cu temă: pas-demarcare. 5. a. Pregătirea organismului pentru efort. Idem. b. Conducerea mingii. Formaţia de lucru în triunghi cu trecerea la şirul opus. c. Joc cu temă: conducerea mingii numai pe spaţiul liber. 6. a. Pregătirea organismului pentru efort. Idem. b. Pasa simplă la distanţa precedată de preluare. Formaţia de lucru în triunghi. c. Joc cu temă: echipa care a marcat gol precedat de pasa lungă i se acordă două puncte. Nr. ore 2 2 2 2 2 2

7. a. Pregătirea organismului pentru efort. Idem. 2 b. Consolidarea transmiterii pasie simple la distanţă precedată de preluare. c. Joc cu temă: echipa care a marcat gol precedat de pasa lungă i se acordă două puncte. 8. a. Pregătirea organismului pentru efort. Idem. 2 b. Lovirea mingii cu capul. Formaţia de lucru: pe grupe de jucători. c. Joc cu temă: echipa care a marcat gol cu capul i se acordă două puncte. 9. a. Pregătirea organismului pentru efort. Idem. 2 b. Tras la poart de la distanţa de 16 m precedat de: conducerea mingii, autopasă. Concurs: Cine loveşte bara transversală sau stâlpul porţii din minge statică, de pe linia careului de 16m? c. Joc cu temă: echipa care a marcat gol de la o distanţă mai mare de 16 m i se acordă două puncte. 10. a. Pregătirea organismului pentru efort. Idem. 2 b. Consolidarea trasului la poartă de la distanţa de 16 m precedat de conducerea mingii. c. Joc cu temă: echipa care a marcat gol de la distanţă i se acordă două puncte. 11. a. Pregătira organismului pentru efort. Idem. 2 b. Tras la poartă cu capul din minge venită pe sus (centrată). Se lucrează pe grupe de câte 2-3 jucători. c. Concurs: o grupă formată din 4-5 jucători se găseşte pe linia de poartă, în interiorul porţii şi încearcă să respingă mingea venită pe sus, de la jucătorii celeialte grupe care trimite mingea pe sus în poartă de la distanţa de 16 m. 12. a. Pregătirea organismului pentru efort. Idem. 2 b. Consolidarea trasului la poartă cu capul sau piciorul din minge venită centrată. c. Joc cu temă: echipa care a marcat gol cu capul sau cu piciorul din vole i se acordă două puncte. 13. Pregătirea probelor şi normelor de control. 2 14. Trecera probelor şi normelor de control. Verificare. 2 a. Lovirea mingii cu capul sau cu piciorul din interiorul careului de 16 m în poarta goală din minge centrată. Din zece mingi să reuşească minim cinci. b. Joc bilateral. Aprecierea progresului în jocul de fotbal. TOTAL ORE 28 DISCIPLINA OPŢIONALĂ VOLEI ANUL I - SEMESTRU II Lecţia Temele lecţiilor Nr. ore L1 Prezentarea jocului de volei şi a principalelor reguli. 2 Acomodarea studenţilor cu jocul de volei. Învăţarea poziţiei fundamentale şi a mişcărilor în teren. Regulament: dimensiunile terenului, limite, zona de serviciu. L2 Consolidarea poziţiei fundamentale şi a mişcărilor în teren. Învăţarea pasei cu două mâini de sus şi de jos înainte. 2

L3 L4 L5 L6 L7 L8 L9 L10 L 11,12 L 13,14 Învăţarea aşezării în teren la efectuarea şi primirea serviciului joc cu efectiv redus. Regulament: poziţia jucătorilor în teren, greşelile de poziţie, rotaţia şi greşelile la rotaţie. Învăţarea serviciului de jos din faţă. Consolidarea pasei cu două mâini de sus şi de jos înainte. Joc şcoală se pune accent pe procedeele învăţate. Regulament: punct câştigat, set, meci, minge în joc, afară din joc, lovirea mingii. Consolidarea serviciului de jos din faţă. Consolidarea pasei cu două mâini de sus şi de jos precedate de deplasare în teren. Joc bilateral 6:6. Regulament : serviciul executat corect şi greşeli în timpul execuţiei. Învăţarea ridicării mingii pentru lovitura de atac. Consolidarea elementelor şi procedeelor însuşite. Joc şcoală cu accent pe realizarea atacului. Regulament: jocul la fileu. Învăţarea blocajului individual. 2 Consolidare pasei pentru lovitura de atac. Joc şcoală cu accent pe elementele şi procedeele învăţate. Consolidarea blocajului individual. 2 Învăţarea sistemului de apărarea cu centrul doi avansat. Joc şcoală. Consolidarea elemetelor şi procedeelor însuşite. 2 Consolidarea sistemului de apărare cu centrul doi avansat. Joc bilateral 6:6. Consolidarea elemetelor şi procedeelor tehnice prin joc. 2 Pregătirea probelor de control. Verificarea pasei cu două mâini de sus şi de jos înainte. 2 Joc de verificare 6:6. Verificarea serviciului de jos din faţă. 2 Joc de verificare 6:6. Probe şi norme de control restante. 2 Joc bilateral Aprecieri şi recomandări privind activitatea studenţilor la finalul semestrului I. Total ore 28 2 2 2 Probe şi norme de control Execuţia pasei cu două mâini de sus şi de jos înainte pe perechi faţă în faţă. Se urmăreşte execuţia tehnică şi precizia paselor (5 pase pentru fiecare procedeu). Execuţia serviciului de jos din faţă (10 execuţii). Mingea trebuie să treacă peste fileu şi să cadă în teren. Joc bilateral 6:6. se apreciază nivelul de însuşire a elementelor tehnico-tactice. Timp de joc 10.

Lecţia (L) L 1 L2 L3 DISCIPLINA OPŢIONALĂ BASCHET ANUL I SEMESTRU II Temele lecţiilor Prezentarea cerinţelor lecţiilor de baschet. Acomodarea studenţilor la efortul specific jocului de baschet - structuri de exerciţii. Joc bilateral 5:5 Consolidarea paselor de pe loc, din deplasare si aruncare la coş, (procedeu la alegere) structuri complexe de exerciţii pe ½ teren şi pe tot terenul. Joc bilateral 5:5 Consolidarea aruncărilor la coş din alergare si a elementelor tehnice (dribling, oprire, pivot, pasă) în combinaţii de 2 şi 3 jucători. Regulament: paşi, dublu dribling L4 Învăţarea fentelor (de pasă, de aruncare si dribling ) Consolidarea relaţiei 1:1, 2:2, 3:3 pe ½ teren şi pe tot terenul. Joc bilateral 5:5 pe ½ teren. Regulament:3, 5, 8, 24. L5 Consolidarea fentelor şi a aruncărilor la coş din săritură. Joc şcoală coşul înscris ca urmare a execuţiei aruncării la coş din săritură valorează 4 puncte. L6 Consolidarea marcajului şi demarcajului prin joc fără dribling. Consolidarea aruncărilor la coş de pe loc concurs de aruncări Regulament: greşeala personală şi dubla greşeală. L7 L8 L9 Consolidarea atacului în semicerc ( aşezarea în dispozitiv, circulaţia de minge şi a jucătorilor, finalizare prin pătrundere) Joc bilateral 5:5 pe ½ teren. Consolidarea apărării om la om şi a elementelor tehnice învăţate prin structuri de exerciţii. Joc şcoală-eliminarea jucătorului a cărui adversar aruncă la coş şi înscrie. Consolidarea circulaţiei de minge, jucători şi a finalizărilor la coş prin joc bilateral. Consolidarea aruncărilor la coş de pe loc concurs de aruncări pe posturi de la 6,25. Regulament: greşeală antisportivă,descalificatoare,tehnică. L10,11 Consolidarea elementelor tehnico-tactice învăţate prin structuri de exerciţii. Joc bilateral 5:5 Regulament angajarea între doi şi aşezarea la aruncarea libera. Nr. Ore 2 2 2 2 2 2 2 2 2 4 L12 L13 L14 Verificarea structurii complexe: ieşire la minge- prindere oprirepivotare-pasă-primire-fentă-aruncare la coş ( procedeu la alegere) 2 Joc de verificare 3:3 pe tot terenul. Verificarea aruncării la coş din săritură 2 Joc de verificare pe tot terenul. Probe şi norme de control restante. Joc bilateral. 2 Aprecieri şi recomandări privind însuşirea conţinutului tehnicotactic a fiecărui student la sfârşitul semestrului I Total ore 28

PROBE ŞI NORME DE CONTROL - SEMESTRUL I Structură complexă desfăşurată pe ½ teren (2 grupe de studenţi ) ieşire la minge-prindere-oprire-pivotare-pasa primire relaţie 1x1 (cel care a pasat ultimul devine apărător) aruncare la coş procedeu la alegere. Timp de lucru 2. Se urmăreşte execuţia corectă a elementelor şi să nu piardă posesia de minge. Aruncare la coş din săritură. Se execută zece aruncări(câte cinci la fiecare panou). Din zece aruncări să reuşească şase aruncări. Joc de verificare 3:3 pe tot terenul. Aprecierea nivelului de însuşire a elementelor tehnico-tactice. Timp de joc 3. Bibliografie Bota, C., D'Jamo, O. Fiziologia generală şi fiziologia efortului fizic, Academia Naţională Educaţie Fizică Sport, Bucureşti, 1999 Butnariu, M. Organizarea activităţilor sportiv recreative, Editura Universităţii din Piteşti, 2001 Firea, E. Abordarea sportului din perspectivă axiologică, Revista Ştiinţa Sportului nr. 6., Bucureşti, 1997 Firimiţă, M. Exerciţiul fizic un valoros medicament natural, Editura Ceres, Bucureşti, 1981 Gârleranu, D., Tănăsescu, I. Poliatoane-pregătirea copiilor şi juniorilor, Sport- Turism, Bucureşti, 1981. Giani, T. Timpul liber, Editura Politică, Bucureşti, 1995 Ploeşteanu, C. Etica sportivă şi arta de a trăi, Editura Fundaţiei Universitare Dunărea de jos, Galaţi, 2006 Ploeşteanu, C. Activităţi de timp liber, Editura Fundaţiei Universitare Dunărea de jos, Galaţi, 2006 Samuel, Pfeifer Sănătate cu orice preţ, Editura Agape, Făgăraş, 2005 Şerban, M. Aprecierea calităţilor în sport, Editura - Sport Turism,. Bucureşti, 1987 Verza, E. Omul, joaca şi distracţia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1999 Viru, A. Mecanismul adaptării şi al antrenamentului, Centrul de Cercetări pentru Probleme de Sport, Bucureşti, 1995

UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢI FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA SI ELECTRONICA CATEDRA DE ELECTRONICA SI TELECOMUNICATII Adresa: Nr. telefon / fax: E-mail: PROGRAMA ANALITICĂ Disciplina: Electronică Aplicată A. Locul disciplinei în planul de învăţământ: Anul Anul III Total ore Forme de verificare Nr. credite Cod de Sem. I Sem. II disciplină studiu C S C S C S Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II Nr. ore 2 1L 28 14 L Verif. 3 M-D0017 B. Obiectivele disciplinei: Scopul disciplinei este formarea cunoştinţelor de bază în domeniul electronicii, astfel încât absolvenţii Facultăţii de Mecanică să poată colabora competent cu inginerii electronişti şi / sau automatişti în vederea exploatării şi întreţinerii echipamentelor electronice în domeniul echipamentelor industriale, utilajelor de sudare, maşini unelte etc. C. Metode de predare învăţare: Predarea cursului de Electronică Aplicată se face cu mijloace moderne (videoproiector sau retroproiector) urmărind modul de receptare a noţiunilor predate prin întrebări referitoare la noţiunile de bază preadate la cursul anterior. Dacă se constată neclarităţi sau goluri în fixarea cunoştinţelor pe care ar trebui să le stăpânească studenţii până la cursul curent, se revine cu precizări şi explicaţii detaliate - utilizând uneori metodele clasice (tablă şi cretă). D. Forme şi metode de evaluare: Verificarea prin două lucrări scrise în timpul semestrului (la intervale de 4 săptămâni), în ceea ce priveşte conţinutul cursului şi întrebări adresate studenţilor la sfârşitul şedinţelor de laborator, prin stabilirea concluziilor şi scrierea lor în referatele de laborator. E. Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă: Capitolul 1 Dispozitive electronice de circuit 3 ore 1.1 Noţiuni privind conducţia electrică în semiconductoare. 1.2. Componente electronice: Diode, tranzistoare bipolare, tranzistoare unipolare, dispozitive semiconductoare speciale. Capitolul 2 Amplificatoare şi oscilatoare 6 ore 2.1. Proprietăţi generale şi caracteristici ale amplificatoarelor. 2.2. Amplificatoare de curent alternativ (amplificatoare de tensiune, amplificatoare de putere). 2.3. Amplificatoare de curent continuu. 2.4. Reacţia negativă la amplificatoare şi consecinţele ei. 2.5. Amplificatoare operaţionale. 2.6 Oscilatoare. Capitolul 3 Redresoare necomandate de mică putere- 4 ore 3.1. Redresoare monofazate necomandate. 3.2. Redresoare monofazate monoalternanţă cu sarcină rezistivă. 3.3. Redresoare monofazate dublă alternanţă cu sarcină rezistivă şi inductivă. 3.4. Filtrarea tensiunii redresate. 3.5 Redresoare trifazate (conexiunea în stea şi în punte). Capitolul 4. Stabilizatoare electronice 2 ore 4.1. Parametrii stabilizatoarelor. 4.2. Stabilizatoare parametrice. 4.3 Stabilizatoare cu reacţie. 4.4. Stabilizatoare integrate de tensiune. Capitolul 5. Redresoare comandate de mică putere 2 ore 5.1 Principiul comenzii pe verticală şi orizontală 5.2 Cicuite integrate specializate pentru comanda pe grilă a tiristoarelor şi triacurilor. Capitolul 6. Circuite logice combinaţionale şi secvenţiale 6 ore 6.1. Funcţii logice elementare. 6.2. Relaţii fundamentale în algebra logicii. 6.3. Circuite logice care realizează funcţiile logice elementare şi derivate. 6.4. Circuite logice integrate. 6.6. Circuite logice combinaţionale. 6.7. Circuite logice secvenţiale elementare. Capitolul 7. Aplicaţii ale circuitelor logice combinaţionale şi secvenţiale -5 ore

7.1. Codificatoare şi decodificatoare. 7.2. Numărătoare electronice. 7.3. Convertoare Numeric-Analogice. 7.4. Convertoare Analog-Numerice 7.5 Circuite de memorie 7.6 Structura unui microprocesor şi microcalculator. F. Conţinutul lucrărilor practice de laborator/număr de ore pentru fiecare temă: 1. Aparate de măsură şi control specifice laboratorului de electronică (osciloscopul catodic, voltmetrul electronic, generatorul de semnal etc) - 2 ore 2. Elemente fotoelectrice - 2 ore 3. Tranzistorul bipolar şi unipolar - 2 ore 4. Amplificatoare de curent alternativ pentru semnale mici. Amplificatoare operaţionale -2 ore 5. Redresoare monofazate de mică putere şi filtre. Stabilizatoare de tensiune continuă - 2 ore 6. Redresoare comandate de mică putere cu sarcină rezitiv-inductivă - 2 ore 7. Circuite logice combinaţionale (exemple teoretice şi aplicaţii) - 2 ore G. Bibliografie de elaborare a cursului 1. Miholcă, C., Mărăşescu, N., Electronică pentru profiluri neelectrice, Ed. Matrix-Rom, Bucureşti, 2003. 2. Emil Ceangă, Ion Tusac, Constantin Miholcă, Electronică Industrială şi Automatizări, Galaţi, 1980 3. Ceangă, E., s.a., Electronică industrială, E.D.P., Bucureşti, 1981. 4. Danilă, Th., s.a., Dispozitive şi circuite electronice, E.D.P., Bucureşti, 1982. H. Bibliografie minimală de studiu pentru studenţi 1 1. Miholcă, C., Mărăşescu, N., Electronică pentru profiluri neelectrice, Cap.1, Cap.2, Cap.3 (pg.89-99; pg 101-105; pg.107-109; Cap. 4 (pg.115-121); Cap.5 (pg.129-138); Cap.6 (pg.139-152; 159-164; 166-177); Cap.7 (pg.181-189; 192-196; 198-201; 211-224). Ed. Matrix-Rom, Bucureşti, 2003. 2. C. Miholcă Electronică DISTANCE EDUCATION, Universitatea Dunărea de Jos - Galaţi, 150 pagini, pentru profiluri neelectrice, 2004. Data aprobării programei analitice în catedră / departament Semnătura (Titular de disciplină) Prof. dr. ing. Constantin MIHOLCĂ Şef catedră, Conf.dr.ing. Nicolae Mărăşescu 1 Este de preferat ca bibliografia minimală de studiu pentru surdenţi să identifice cu claritate şi precizie capitolele pe care studenţii le au de parcurs pentru atnigerea obiectivelor de predare şi învăţare, eventual fiind particularizată în funcţie de tematica cursurilor şi seminariilor.

UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢI FACULTATEA DE MECANICĂ CATEDRA / DEPARTAMENTUL TCM Adresa:Strada Domneasca Nr.111 Nr. telefon / fax: E-mail: vasile.marinescu@ugal.ro PROGRAMA ANALITICĂ Disciplina: Electrotehnică şi maşini electrice A. Locul disciplinei în planul de învăţământ: Anul Anul II Total ore Forme de verificare Nr. credite Cod de Sem. I Sem. II disciplină studiu C S C S C S Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II Nr. 28 14 V 4 M-D0006 ore B. Obiectivele disciplinei: Cunoaşterea noţiunilor şi legilor de bază ale electrotehnicii; Cunoaşterea principalelor tipuri de maşini electrice şi a elementelor constructive de baza ale acestora; Dezvoltarea capacităţii de sinteza privind sistemele de acţionare cu maşini electrice; Cunoaşterea cerinţelor impuse sistemelor de comandă a maşinilor electrice folosite la acţionarea maşinilor unelte ; Dezvoltarea interesului pentru problematica integrării noţiunilor de electrotehnică în domeniul mecanic C. Metode de predare învăţare: prelegerea, explicaţia,, studiul de caz, problematizarea, simularea de situaţii. D. Forme şi metode de evaluare: evaluare continuă ( pondere 30% ) prin metode orale, probe scrise, practice şi teme de casă; evaluare sumativă (pondere 70%) prin probe scrise/orale. E. Conţinutul cursului: 1. Circuite electrice de curent continuu / 4 ore Legea conservării sarcinii electrice. Legea conducţiei electrice. Legea transformarii energiei- Legea lui Joule. Teoremele lui Kirchhoff. Metode de rezolvare. 2. Electromagnetism / 2 ore Legea circuitului magnetic. Legea fluxului magnetic. Legea inducţiei electromagnetice. Circuit magnetic. Reluctanţă. Inductivităti proprii şi mutuale. 3. Circuite electrice de curent alternativ / 6 ore Circuite de curent alternativ monofazat - parametrii si metode de reprezentare. Circuite fundamentale. Puterea si factorul de putere. Rezonanta. Circuite de curent alternativ trifazat analiza conexiunilor in stea si in triunghi. 4. Masini electrice. Noţiuni introductive / 2 ore Definiţii. Randament. Pierderi. Alegerea maşinilor electrice în funcţie de regimul de funcţionare. Caracteristici mecanice. Sisteme de alimentare ale motoarelor electrice. Regimul de funcţionare ale masinilor electrice 5. Aparataj electromecanic de comandă masura şi protectie / 2 ore Relee electromagnetice. Contactoare şi ruptoare. Întreruptoare automate. Sigurante fuzibile, Ampermetre, Voltmetre, Contoare. 6. Masina de curent continuu / 2 ore Elemente constructive de bază. Regimurile de funcţionare ale maşinii de curent continuu. Ecuaţii de funcţionare ale maşinii de curent continuu. Sisteme de reglare a turaţiei motoarelor de curent continuu. 7. Transformatorul electric / 2 ore Elemente constructive de bază. Particularităţi constructive şi funcţionale la transformatoarele monofazate si trifazate.

8. Maşina asincrona / 2 ore Elemente constructive de bază. Ecuaţii de funcţionare ale maşinii asincrone. Regimuri de funcţionare ale maşinii asincrone. Caracteristica mecanică a motorului asincron. Pornirea si inversarea sensului motoarelor asincrone. Reglarea turaţiei motoarelor asincrone. 9. Maşina sincrona / 2 ore Elemente constructive de bază. Ecuaţii si regimuride funcţionare ale maşinii sincrone. Caracteristica de reglaj a generatorului sincron. Pornirea motoarelor sincrone. 10. Schemele circuitelor de acţionare şi comanda ale principalelor tipuri de sisteme tehnologice / 2 ore Strunguri paralele universale. Maşini de găurit. Maşini de frezat. Maşini de broşat. Maşini pentru prelucrări prin deformare. 11. Metode de eficientizare a consumurilor energetice / 2 ore Monitorizare. Imbunatatirea factorului de putere F. Conţinutul seminariilor: 1. Metode de rezolvare a circuitelor complexe de curent continuu. 2 ore 2. Determinarea parametrilor circuitelor de curent alternativ monofazat; circuitele RLC serie, paralel si mixte - 2 ore 3. Determinarea parametrilor circuitelor de curent alternativ trifazat in conexiune stea, triunghi - 2 ore. 4. Aparataj electric de comandă şi protecţie. Caracteristici electromecanice nominale şi de serviciu. Alegere şi dimensionare. Consultare cataloage. Aplicaţii. -2 ore 5. Maşini de curent continuu. Prezentare elemente constructive. Lucrare aplicativă. -2 ore 6. Maşini asincrone. Prezentare elemente constructive. Lucrare aplicativă. -2 ore 7. Studierea principalelor tipuri de maşini unelte şi a schemelor electrice aferente - 2 ore G. Bibliografie: 1. Fransua Al., Magureanu R Maşini şi sisteme de acţionari electrice, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1978 ; 2. Caluianu D., Dumitrescu I. Electrotehnica si masini electrice, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983 3. Preda M, Cristea P. Bazele electrotehnici. Vol 1 şi 2. Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1978 ; 4. Marinescu V., Panait T. Metode de eficientizare a consumurilor energetice, Ed. Cartea Universitara, 2006, ISBN 973-731-407-7 Director departament / Şef catedră Prof. dr. ing. Paunoiu Viorel

Anul de studi u Nr. ore UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢI FACULTATEA DE LITERE SI TEOLOGIE DEPARTAMENTUL DE LIMBI MODERNE APLICATE Adresa: Nr. telefon / fax: E-mail: PROGRAMA ANALITICĂ Disciplina: limba engleză Anul I Facultatea de Mecanica Specializarea: Inginerie mecanica A. Locul disciplinei în planul de învăţământ: Anul Total ore Forme de Nr. credite Sem. I Sem. II verificare C S C S C S Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II Cod disciplină 2 2 2 V V 2 2 M-C0001 A. Obiectivele disciplinei:. Cunoaştere, înţelegere, explicare şi interpretare - cunoasterea si utilizarea adecvata a terminologiei de specialitate, precum si a structurilor gramaticale aplicate si aplicabile limbajului de specialitate; - dobandirea competentelor lingvistice implicate in procesul de interpretare si traducere a textului din domeniul ingineresc; -deprinderea abilitatii de documentare in limba engleza, in domeniul de specialitate. Instrumental-aplicative - comunicarea orala pe teme de specialitate; - folosirea diverselor acte de limbaj adecvate în potenţiale situaţii de comunicare profesională din domeniul de specialitate. Atitudinale - manifestarea unor atitudini pozitive faţă de pregătirea în limba engleză ca şi componentă în formarea generală; - constientizarea rezultatelor studiului individual asistat si neasistat in formarea de limba straina - valorificarea optima si creativa a propriului potential in pregătirea la limba străină. B. Metode de predare învăţare: - conversatia, explicatia, simularea de situatie C. Forme şi metode de evaluare: - test lexico-gramatical pe text de specialitate - test de realizare a actelor de comunicare la nivel de a fi înţeles pe teme uzuale si de specialitate - tema de casa D. Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă: - E. Conţinutul seminariilor / număr de ore pentru fiecare temă:

Introducere în studiul limbilor străine în scopuri profesionale / cu obiective specifice 1. Cultură şi civilizaţie anglofonă. Terminologie de bază din domeniul culturii şi civilizaţiei. Polisemie şi omonimie. 2 ore 2. Categorii verbale (timp, mod, aspect). 4 ore 3. Categorii nominale (predeterminanţi, substantiv, adjectiv, substitute). 4 ore 4. Elemente de lexicologie şi vocabular. Formarea cuvintelor. Abrevierea 2 ore (trunchiere şi siglare). 5. Sintaxa frazei (completiva directă, circumstanţa). Constrângeri modale în 4 ore subordonate. 6. Introducere în corespondenţa generală. Formule tip. Elemente de bază ale scrisorii oficiale. Formularistică. 6 ore 7. Comunicare şi prezentare orală. Funcţii de limbaj / formule tip. Sinonimie, 6 ore antonimie. F. Bibliografie pentru elaborare programei: 1. Cook, G., Academic Writing, OUP, 1999. 2. Farrington, Olivia, Dificultăţi şi capcane ale limbii engleze, Teora, Buc., 1998. 3. Pawlowska, B., Kempiski, Z., Teste de limba engleză, Teora, Buc., 1997. 4. Galea, I., Stanciu, V., English with Tears, Dacia, Cluj, 1999. 5. Timar, E., Limba engleză în teste şi exerciţii, Teora, Buc., 1998. 6. Naylor, H., Hagger, S., Paths to Proficiency, Longman Group UK Ltd., 1992. 7. Misztal, M., Test Your Vocabulary, Teora, Buc., 1995. G. Bibliografie minimală de studiu pentru studenţi 1 1. Timar, E., Limba engleză în teste şi exerciţii, Teora, Buc., 1998. 2. Naylor, H., Hagger, S., Paths to Proficiency, Longman Group UK Ltd., 1992. 3. Misztal, M., Test Your Vocabulary, Teora, Buc., 1995 Data aprobării programei analitice în catedră / departament 1 Este de preferat ca bibliografia minimală de studiu pentru surdenţi să identifice cu claritate şi precizie capitolele pe care studenţii le au de parcurs pentru atnigerea obiectivelor de predare şi învăţare, eventual fiind particularizată în funcţie de tematica cursurilor şi seminariilor.

UNIVERSITATEA DUNAREA DE JOS GALAŢI Facultatea de Ştiinţe Catedra de Fizică Adresa: Galaţi, str. Domnească Nr.111 Tel.0236 /460780 E-mail: aene@ugal.ro PROGRAMA ANALITICĂ Disciplina: FIZICA A.Locul disciplinei în planul de învăţământ: Anul Anul I Total ore Forme de Nr. credite de Sem I Sem II verificare studiu C LP C LP C LP Sem I Sem II Sem I Sem II Nr. 3 1 - - 42 14 E - 4 - ore Cod disciplină M-F 0003 B. Obiectivele disciplinei: -Prezentarea unor noţiuni fundamentale şi a unor fenomene fizice necesare studenţilor pentru a putea transfera aceste cunoştinţe la studiul disciplinelor de specialitate corespunzătoare profilului facultăţii; -Însuşirea de către studenţi a noţiunilor fundamentale de fizică în vederea înţelegerii principalelor fenomene fizice şi proprietăţi ale materiei şi aplicaţiile acestora în inginerie. -Dezvoltarea gândirii logice a studenţilor prin explicarea şi interpretarea unor procese fizice care fac posibile: cunoaşterea şi utilizarea corectă a noţiunilor specifice; stabilirea proprietăţilor generale ale sistemelor fizice în care se produc aceste fenomene; -Formarea de deprinderi de a măsura diferite mărimi fizice, de a utiliza diverse dispozitive experimentale şi de a interpreta rezultatele obţinute. C. Metode de predare-învăţare : prelegerea, explicaţia, demonstraţia, conversaţia, abstractizarea, generalizarea, construirea modelelor, formarea de deprinderi şi aptitudini practice, studiul bibliografiei. D.Forme şi metode de evaluare: -evaluare continuă (pondere 40%) prin discuţii asupra teoriei lucrărilor practice, interesul şi modul de realizare a experimentelor, prelucrarea datelor experimentale şi la sfârşitul semestrului prin colocviul de laborator; prezentarea unui referat pe o temă la alegere din tematica disciplinei; - evaluare sumativă (pondere 60%) prin proba scrisă finală de examinare. E.Conţinutul cursului: CAP. 1. ELEMENTE DE MECANICĂ FIZICĂ (4 ore) 1.1. MECANICĂ CLASICĂ Cinematica şi dinamica clasică a punctului material 1.2. DINAMICĂ RELATIVISTĂ CAPITOLUL 2. OSCILAŢII ŞI UNDE ELASTICE (10 ore) 2.1. OSCILAŢII ELASTICE

Mişcarea oscilatorie armonică; mişcarea oscilatorie amortizată; mişcarea oscilatorie întreţinută (forţată), Rezonanţa; Compunerea oscilaţiilor armonice: oscilaţii paralele cu pulsaţii egale, oscilaţii paralele cu pulsaţii puţin diferite- fenomenul de bătăi, oscilaţii perpendiculare cu pulsaţii egale, oscilaţii perpendiculare de pulsaţii oarecare. 2.2. UNDE ELASTICE Generalităţi; Ecuaţia undei plane monocromatice; Propagarea undelor longitudinale în solide, fluide; propagarea undelor transversale în solide; Ecuaţia undelor într-un mediu ideal ecuaţia diferenţială a undelor, unda plană şi unda sferică; Interferenţa undelor elastice; Unde staţionare; Mărimi energetice; Ultraacustică generarea ultrasunetelor şi aplicaţii CAP. 3. ELEMENTE DE ELECTRICITATE ŞI MAGNETISM (14 ore) 3.1. ELECTROSTATICĂ Sarcina electrică; Câmpul electric. Intensitatea câmpului electric în vid; Fluxul electric. Legea lui Gauss în vid; Câmpul electric al unor distribuţii de sarcină; Potenţialul electric; Dipolul electric; Conductori în câmp electric; Dielectrici în câmp electric. Polarizarea dielectricilor; Capacitatea electrică. Condensatori; Definirea vectorului inducţie electrică şi legătura cu vectorii câmp electric şi polarizare;. Legea lui Gauss generalizată; Energia câmpului electrostatic. 3.2. ELECTROCINETICĂ Curentul electric. Intensitatea curentului electric. Ecuaţia de continuitate; Legea lui Ohm; Tensiunea electromotoare; Legea lui Joule. 3.3. MAGNETOSTATICĂ Câmpul magnetic constant. Inducţia magnetică; Legea Biot-Savart-Laplace; Momentul dipolar magnetic; Interacţiuni electromagnetice; Legea circuitului magnetic (legea lui Ampère); Fluxul inducţiei magnetice; Câmpul magnetic în interiorul substanţelor magnetizate. 3.4. CÂMPURI ELECTRICE ŞI MAGNETICE VARIABILE Inducţia electromagnetică; Curentul de deplasare; Câmp electrodinamic; Câmpul electromagnetic. Ecuaţiile lui Maxwell; Conservarea energiei câmpului electromagnetic; Unde electromagnetice. Aplicaţii. CAP. 4. ELEMENTE DE MECANICĂ CUANTICĂ ŞI FIZICĂ ATOMICĂ (14 ore) 4.1. BAZELE TEORETICE ŞI EXPERIMENTALE ALE MECANICII CUANTICE Radiaţia termică. Efectul fotoelectric. Interacţiunea fotonilor cu sistemele atomice. Efectul Compton. Unde de Broglie. Operatori în mecanica cuantică. Ecuaţia cu funcţii şi valori proprii. Ecuaţia lui Schrodinger. Microparticula în groapa de potenţial uni- şi tri- dimensională. Bariera de potenţial. 4.2. FIZICĂ ATOMICĂ. Modele atomice. Spectre de radiaţii X; aplicaţii. Atomul de hidrogen in tratare cuantică. Cuantificarea momentului cinetic şi a momentului magnetic orbital. Spinul electronului. F. Lucrări practice de laborator (2 ore pentru fiecare lucrare): 1. Prelucrarea datelor experimentale. Calculul erorilor. 2. Determinarea vitezei sunetului în aer prin metoda compunerii oscilaţiilor perpendiculare 3. Măsurarea temperaturii cu ajutorul termocuplului şi a termorezistenţei 4. Determinarea rezistenţelor electrice liniare şi neliniare 5. Determinarea constantei Stefan-Boltzmann din legea radiaţiei corpului negru 6. Determinarea constantei lui Planck cu ajutorul efectului fotoelectric 7. Colocviu de laborator G. Bibliografie de elaborare a cursului 1. ANGHELESCU D, MOISIL DIANA, MULLER L., PREDA A., Fizică, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981. 2. BIBOROSCH L., ş.a., Curs de fizică pentru ingineri, partea I-a, Institutul Politehnic Iaşi, 1981. 3. DOROHOI DANA ORTANSA, Optică. Teorie, experienţe, probleme rezolvate, Editura Ştefan Procopiu, Iaşi, 1995.

4. ENE ANTOANETA, Fizică (vol. I şi II), Editura Fundaţiei Universitare Dunărea de Jos din Galaţi, 2000, 2002. 5. ENE ANTOANETA, Elemente de fizică pentru ingineri, Editura Fundaţiei Universitare Dunărea de Jos, Galaţi, 2003. 6. FLORESCU VIORICA, Mecanica cuantică, Litografia Universităţii Bucureşti, vol. I şi II, 1979, 1981. 7. HRISTEV A., Mecanică şi acustică, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982. 8. LUCA E., CIUBOTARIU C., ZET GH., PĂDURARU ANASTASIA, Fizică generală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981. 9. NAT ALEXANDRINA, Fizică (vol. I şi II), Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi, 1995. 10. POPESCU I.M., Fizică (vol. I şi II), Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983, 1984. 11. PURCELL E.M., Cursul de fizică Berkeley, vol. II, Electricitate şi magnetism, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982. 12. SAHLEAN V., Optica, Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi, 1996. 13. SAHLEAN V., VOICULESCU MIRELA, Fizica (I), Editura Fundaţiei Universitare Dunărea de Jos din Galaţi, 2000. 14. TUDOSE C., CUCUREZEANU I., VELICAN N., CHIŞLEAG R., CĂLUGĂRU GH., SUCIU P., PĂSTÂRNAC ANTOANETA, FERNENGEL E., Fizica, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981. 15. VELICAN N., Curs de fizică, partea I-a, Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi, 1992. 16. VELICAN N., SAHLEAN V., Fizica partea I-a, Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi, 1977. 17. VREJOIU C., IONESCU G., MERCHEŞ I., HRISTEV A., IORDACHE D., ACZEL O., BURLACU L., MULLER L., RUSU G., BARBUR I., Fizică mecanică pentru perfecţionarea profesorilor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983. H. Bibliografie minimală 1. Ene, A., 2000, Fizica volumul I, Editura Fundatiei Universitare Dunarea de Jos, Galati, 256 pagini, ISBN 973-99424-9-0. 2. Ene, A., 2003, Fizica pentru ingineri. Lucrări practice si probleme rezolvate, Editura Fundatiei Universitare Dunarea de Jos, Galati, 304 pagini, ISBN 973-627-060-2. 3. Ene, A., 2003, Elemente de fizica pentru ingineri, Editura Fundatiei Universitare Dunarea de Jos, Galati, 435 pagini, ISBN 973-627-074-2. Data întocmirii: 25-01-2009 Titular curs: Conf. dr. Antoaneta Ene Titular lucrări practice: Şef lucr. dr. Murariu Gabriel Şef catedră, Conf. dr. Antoaneta Ene

UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢI FACULTATEA DE LITERE DEPARTAMENTUL DE LIMBI MODERNE APLICATE Adresa: Strada Domnească nr. 47 Nr. telefon / fax: E-mail: PROGRAMA ANALITICĂ Disciplina: limba franceză A. Locul disciplinei în planul de învăţământ: Anul Anul 1 Total ore Forme de verificare Nr. credite Cod de Sem. I Sem. II disciplină studiu C S C S C S Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II Nr. ore 14 14 28 V V 2 2 M-C0001 B. Obiectivele disciplinei: Cunoaştere, înţelegere, explicare şi interpretare - cunoasterea si utilizarea adecvata a terminologiei de specialitate, precum si a structurilor gramaticale aplicate si aplicabile limbajului de specialitate; - dobandirea competentelor lingvistice implicate in procesul de interpretare si traducere a textului din domeniul mecanic -deprinderea abilitatii de documentare in limba franceză, in domeniul de specialitate. Instrumental-aplicative - comunicarea orala pe teme de specialitate; - folosirea diverselor acte de limbaj adecvate în potenţiale situaţii de comunicare profesională din domeniul de specialitate; Atitudinale - manifestarea unor atitudini pozitive faţă de pregătirea în limba franceză ca şi componentă în formarea generală ; - constientizarea rezultatelor studiului individual asistat si neasistat in formarea de limba straina - valorificarea optima si creativa a propriului potential in pregătirea la limba străină. C. Metode de predare învăţare: - conversatia, explicatia, simularea de situatie D. Forme şi metode de evaluare: - test lexico-gramatical pe text de specialitate - test de realizare a actelor de comunicare la nivel de a fi înţeles pe teme uzuale si de specialitate - tema de casa E. Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă: - F. Conţinutul seminariilor / număr de ore pentru fiecare temă: Introducere în studiul limbilor străine în scopuri profesionale 1. Cultură şi civilizaţie francofonă. Terminologie de bază din domeniul culturii şi civilizaţiei. Polisemie şi omonimie. 2. Categorii verbale (timp, mod, aspect). 3. Categorii nominale (predeterminanţi, substantiv, adjectiv, substitute).

4. Elemente de lexicologie şi vocabular. Formarea cuvintelor. Abrevierea (trunchiere şi siglare). 5. Sintaxa frazei (completiva directă, circumstanţa). Constrângeri modale în subordonate. 6. Redactarea si completarea documentelor profesionale diverse (retete, foi de observatie, registrul, etc). Formule tip. 7. Comunicare şi prezentare orală. Funcţii de limbaj / formule tip. Sinonimie, antonimie. G. Bibliografie de elaborare a cursului Chamberlain, Alain, Steele Ross, 1991, Guide pratique de la communication, Didier, Français langue étrangère Ghidu, George, 1983, Conjugarea verbelor franceze, Bucuresti: Editura Stiintifica si Enciclopedica Adam, Jean-Michel, 1990, Eléments de linguistique textuelle. Théorie et pratique de l analyse textuelle, Bruxelles: Mardaga Adam, Jean-Michel, 1992, Les textes: types et prototypes. Récit, description, argumentation, explication, dialogue, Nathan Université Rata, Georgeta, 1994, De la vie à l expression personnelle, guide pratique de conversation, Iasi: Editura Fundatiei Chemarea Gancz, Andrei, Franchon, Marie-Claude, Gancz, Margareta, 1999, Dictionar francez-roman al comunicarii, Bucuresti, Editura Corint *** Ghid roman- francez al actelor de vorbire. Bucuresti: Editura Corint Tutescu, Mariana, 1996, Du mot au texte, Bucuresti, Editura Cavallioti Grévisse, Maurice, 1990, Précis de grammaire française, Duculot Saras, Marcel, Stefanescu, Mihai, Gramatica limbii franceze prin exercitii, 2000, Editura Gramar 100+1 Ribière, Mireille, Thalia, Marriott, 1999, Gramatica limbii franceze pentru avansati, Bucuresti: Teora Christensen, Marie-Hélène, Fuchs, Maryse, Korach, Catherine Schapira, 2004, Gramatica limbii franceze de la A la Z, Bucuresti: Teora H. Bibliografie minimală de studiu pentru studenţi 1 1. Christodorescu, Anca-Maria, Balmus, Elvira, Dictionar român-francez, francez-român, Editura 100+1 Gramar, Bucuresti, 2004 2. Ghidu, George; Pisoschi, Valeriu, Gramatica limbii franceze cu exercitii, Editura Teora, Bucuresti, 1994 3. Gorunescu, Elena, Lexicul francez prin exerciţii, Editura Cantemir, Bucuresti, 1994 4. Gorunescu, Elena, Dictionar frazeologic francez-român, român-francez, Editura Teora, Bucuresti, 1994 5. Titetica, Radu, Dicţionar de stiinta si tehnică francez-român, Editura Niculescu, Bucuresti, 2002 6. Cilianu-Lascu, Corina Limba franceză. Exerciţii pentru profil economic, Editura Univers, Bucureşti, 1998 7. Jen-Luc Penfornis Vocabulaire progressif du français des affaires avec 200 exercices, Clé International 2005 Data aprobării programei analitice în catedră / departament 1 Este de preferat ca bibliografia minimală de studiu pentru studenţi să identifice cu claritate şi precizie capitolele pe care studenţii le au de parcurs pentru atingerea obiectivelor de predare şi învăţare, eventual fiind particularizată în funcţie de tematica cursurilor şi seminariilor.

UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢI FACULTATEA MECANICA CATEDRA / DEPARTAMENTUL GRAFICA, MECANISME SI TOLERANTE Adresa: str. Domneasca nr. 147 Nr. telefon / fax: 40-236-414871 (int. 460) / +40-236-314463 E-mail: PROGRAMA ANALITICĂ Disciplina: Geometrie descriptiva A. Locul disciplinei în planul de învăţământ: Anul Anul Total ore Forme de verificare Nr. credite de Sem. I Sem. II studiu C S C S C S Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II Nr. ore 28 28 V 5 Cod disciplină M-F0002 B. Obiectivele disciplinei: Disciplina se incadreaza in categoria disciplinelor fundamentale care se transmite studentilor,de la facultatile tehnice, in primul an de studii. Obiectivele disciplinei vizeaza insusirea notiunilor elementare de realizare a reprezentarilor grafice desenelor tehnice - folosite in proiectare si in activitatile de productie. Aceste notiuni sunt absolut necesare in procesul de formare a viitorilor ingineri fiind utilizate : la intocmirea desenelor tehnice de executie a componentelor diferitelor ansambluri existente in instalatiile complexe din domeniul industrial ; la formarea abilitatilor de citire, de interpretare corecta a documentatiei grafice existente la nivelul unui atelier sau a unui sector de productie. C. Metode de predare învăţare: Predare magistrala la curs a normelor standardizate de reprezentare grafica ; distribuirea fascicolelor suportului de curs spre multiplicare; predare activa - studentii sunt invitati sa puna intrebari cadrului didactic-. Invatarea cu cele doua componente intelegerea si aprofundarea se desfasoara astfel : intelegerea normelor tehnice se face in timpul predarii iar aprofundarea, memorarea, problemelor uzuale se face prin exercitiu practic, atat la orele de seminar cat si in timpul studiului individual. D. Forme şi metode de evaluare: La fiecare sedinta de laborator sunt realizate teme distincte in colaborare cu cadrul didactic care sunt finalizate si reluate acasa pentru predarea cadrului didactic, intr-o forma ingrijita, pentru a fi notate. Nota profesionala este media notelor acestor teme. La verificare studentul primeste o nota in urma rezolvarii individuale a trei subiecte din materia parcursa. Nota finala reprezinta media notei profesionale cumulata cu cele doua note obtinute la lucrarile independente de verificare. E. Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă: CI-2ore Sisteme de proiectie; epura Monge. Reprezentarea punctului. C2-2ore Reprezentarea dreptei; drepte simplu particulare in spatiu si epura. Drepte dublu particulare in spatiu si in epura. C3-2ore Pozitii relative a doua drepte. 1

Proiectia unghiurilor plane; teorema unghiului drept. Reprezentarea planului; dreapta continuta in plan; drepte simplu particulare continute in plan. C4-2ore Plane simplu particulare in spatiu si in epura. Plane dublu particulare in spatiu si in epura. C5-2ore Pozitii relative a doua plane. Pozitiile unei drepte fata de un plan; vizibilitatea intersectiilor de drepte cu planul. Intersectii de placi si clarificarea vizibilitatii acestora. C6-2ore Metodele transformarii proiectiilor; schimbarea de plan, rotatia si rabaterea C7-2ore Reprezentarea poliedrelor; reguli de vizibilitate. Reprezentarea prismei si a piramidei; intersectia cu planul si cu dreapta. C8-2ore Desfasurarea poliedrelor; cazuri particulare cu aplicatii tehnice. C9-2ore Reprezentarea corpurilor de rotatie: cilindru, con, sfera, tor, elipsoid, paraboloid. Intersectia cu planul; teorema Dandelin. Intersectia cu dreapta. C10-2ore Desfasurarea corpurilor de rotatie; cazuri particulare cu aplicatii tehnice. C11-2ore Dispunerea proiectiilor in desenul industrial STAS 614-76 -. Reprezentarea vederilor STAS 105-87 -, Scari SR EN ISO 5455:1997. C12-2ore Reprezentarea sectiunilor in desenul industrial STAS 105-87 -, Hasurarea in desenul industrial STAS 104-80. C13-2ore Reguli generale de cotare in desenul tehnic; cotari speciale- SR-ISO 129-1994. C14.-2ore Reprezentarea flanselor si a filetelor. Filete si piese filetate SR ISO 6410/1,2,3-1995. F. Conţinutul seminariilor / număr de ore pentru fiecare temă: L1 Standarde generale utilizate în GDD: linii SR EN ISO 128-20 :2002, scriere SR EN ISO 3098/0,24-3098:2002, formate SR EN ISO 5457:2002, indicator, tabel de componenta SR ISO 7573:1994; L2- Construcţii geometrice: construcţia tangentelor si racordărilor. Reprezentarea curbelor tehnice: elipsa, hiperbola, parabola, evolventa, epicicloida, etc. L3- Aplicatii la capitolul punct; alfabetul punctului. L4 Aplicaţii la reprezentarea dreptelor simplu şi dublu particulare; teorema unghiului drept. L5 Aplicaţii la reprezentarea planului; drepte particulare conţinute în plan. L6- Construcţia figurilor geometrice în plane pariculare. L7- Aplicaţii privind intersecţii de plane; intersecţia dreptei cu o placă opacă; intersectii de placi ; vizibilitate. L8 Aplicaţii din capitolul poliedre; intersecţia cu planul şi cu dreapta; aflarea mărimii reale a secţiunii prin metode de transformare a proiectiilor. LV1 1) Reprezentarea dreptelor si a planelor in conditii date; 2) Construcţia unei figuri geometrice într-un plan particular; 3) Intersecţia unui poligon cu o dreaptă; vizibilitate. L9 Aplicaţii din capitolul suprafeţe de rotaţie; intersecţia cu planul (teorema Dandelin); aflarea mărimii reale a secţiunii. L10- Desfasurarea suprafetelor; cazuri particulare. 2

L11- L12- Intersectii de corpuri prin metoda planelor auxiliare; cazuri particulare cu aplicatii tehnice. LV2 1) Intersecţia unui corp geometric cu un plan şi aflarea mărimii reale a secţiunii prin metode de transformare a proiectiilor; 2) Intersectii de corpuri prin metoda planelor auxiliare; cazuri particulare. L13 Completarea lucrarilor de laborator. L14 Refaceri de lucrări; încheierea situaţiei semestriale G. Bibliografie de elaborare a cursului 1. Tocariu, L. Elemente de geometrie descriptiva utilizate in desenul tehnic., Edit. Evrika, Braila, 2001; 2. Tocariu, L. Geometrie descriptiva, Edit. Universitatii,, Dunarea de Jos din Galati, 2006; 3. Tanasescu, A. Geometrie descriptiva, perspectiva, axonometrie, Ed. Didactica si Pedagogica, Buc. 1975. 4. Precupetu, P., s.a., Geometrie descriptiva si desen tehnic, I.P.B., Buc., 1980. 5. Vasilescu, E. ş. a. - Desen tehnic industrial. Elemente de proiectare. Editura Tehnică, 1995, ISBN 973-0679-8. *** Colecţie de standarde H. Bibliografie minimală de studiu pentru studenţi 1 1. Capitole din Elemente de geometrie descriptiva utilizate in desenul tehnic., Edit. Evrika, Braila, 2001, autoare Tocariu, L.; 2. Capitole din Desen tehnic industrial. Elemente de proiectare. Editura Tehnică, 1995, ISBN 973-0679-8, autori Vasilescu, E. Ş. A. *** Colecţie de standarde Data aprobării programei analitice în catedră / departament 14.01.2009 Grafica, Mecanisme si Tolerante Intocmit conf. dr.ing. LILIANA TOCARIU (Semnătura) Director departament / Şef catedră Conf. Dr. Ing. IOAN BAICU 1 Este de preferat ca bibliografia minimală de studiu pentru surdenţi să identifice cu claritate şi precizie capitolele pe care studenţii le au de parcurs pentru atnigerea obiectivelor de predare şi învăţare, eventual fiind particularizată în funcţie de tematica cursurilor şi seminariilor. 3

UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢI FACULTATEA CATEDRA / DEPARTAMENTUL : G.M.T de la Fac. De Mecanica Adresa: Nr. telefon / fax: E-mail: PROGRAMA ANALITICĂ Disciplina: GRAFICĂ ASISTATA DE CALCULATOR A. Locul disciplinei în planul de învăţământ: Anul Anul II Total ore Forme de verificare Nr. credite Cod de Sem. I Sem. II disciplină studiu C S C S C S Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II Nr. ore 28 28 - - 28 28 V - 5 - M-F0008 B. Obiectivele disciplinei: Prin conţinut, această disciplină urmăreşte însuşirea de către studenţi a modului de utilizare a programului AutoCAD pentru reprezentarea pieselor, subansamblelor şi ansamblelor, conform regulilor desenului tehnic industrial. C. Metode de predare învăţare: Cursul si indrumarul este facut cunoscut studentilor de la inceputul semestrului. Li se recomanda studentilor sa citeasca si sa incerce intelegerea notiunilor care vor fi predate la cursul urmator. Predare se face cu ajutorul video-proiectorului si sunt exemplificate toate notiunile predate. Studentii sunt invitati sa puna intrebari asupra problemelor care li s-au parut neclare si prin exemple se trece la lamurirea tuturor notiunilor neintelese. Se poarta o discutie asupra lucrarilor de laborator care urmeaza in saptamana respectiva. Studentii pot solicita sa obtina o copie a lucrarilor de laborator pentru a lucra si individual. D. Forme şi metode de evaluare: In timpul semestrului, la sfarsitul orei de laborator se noteaza prestatia studentului. Examenul se desfasoara in 2 etape: - verificare practica pe calculator; - verificarea teoretica, in scris. Li se aduce la cunostinta studentilor grila de punctare la verificare, de la inceputul semestrului. E. Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă: I. Introducere in AutoCAD 1. AUTOCAD PREZENTARE GENERALĂ 2 ore 2. Adăugarea de text la desene 2 ore 3. Comenzi de desenare in AutoCAD 2 ore 4. Comenzi de editare 2 ore 5. Tehnici avansate de editare 2 ore 6. Proprietăţile obiectelor desenate 2 ore 7. Modificarea entităţilor desenate 2 ore 8. Cotarea desenelor. Simboluri şi atribute 2 ore 9. Modelarea în spaţiul tridimensional 2 ore 10. Editarea entităţilor 3D. Crearea obiectelor 3D 2 ore 11. Modelarea în spaţiul tridimensional 12. Editarea entităţilor 3D 2 ore 13. Crearea obiectelor 3D 2 ore 14. Dezvoltarea aplicaţiilor cu ajutorul limbajului autolisp 2 ore

F. Conţinutul seminariilor / număr de ore pentru fiecare temă: TRASAREA ELEMENTELOR GRAFICE ALE FORMATULUI 2 ore Comenzile: Units, Limits, Grid, Pline, Line, Solid, Dtext CONSTRUCŢII GEOMETRICE 2 ore Comenzile: Circle, Line, Dtext, Erase, Osnap, Move, Divide, Pdmode, Pdsize, Extend, Trim, Dist RACORDĂRI 2 ore Comenzile: Offset, Arc, Osnap, Change, Ltscale, Pedit, Break, Fillet COTAREA DESENELOR 2 ore Comenzile: UCS, Ucsicon, Polygon, Rotate, Line, Circle, Ddim, Dim, Tedit UTILIZAREA LAYER-ELOR 2 ore Comenzile: Layer, Array, Mirror, Hatch UTILIZAREA BLOCURILOR 2 ore Comenzile: Line, Block, Wblock, Ddim, Mtext, Qleader, Insert DESENAREA ÎN PROIECŢIE AXONOMETRICĂ IZOMETRICĂ 2 ore Comenzile: Snap, Isoplane, Line, Ellipse, Copy, Dimedit CREAREA MODELELOR SOLIDE 2 ore Comenzile: Revolve, Ucs, Box, Subtract, Rotate3d, Extrude, 3darray, Move, Zoom REPREZENTAREA TRIDIMENSIONALĂ A FLANŞELOR 2 ore Comenzile: Region, Subtract, Extrude, Hide, Cylinder, Fillet, Chamfer, Vpoint REPREZENTAREA TRIDIMENSIONALĂ A UNUI ARBORE CANELAT CU FLANŞĂ 2 ore Comenzile: Ucs, Cylinder, Box, Mirror3d, Union, Subtract, Chamfer, Circle, Extrude, Vpoint, Line, Offset, Move, 3darray, Section REPREZENTAREA TRIDIMENSIONALĂ A SEMICUPLAJULUI A 4-Cf 36 2 ore Comenzile: Ucs, Vpoint, Cylinder, Union, Subtract, Extrude, 3darray, Box, Fillet, Chamfer, Rotate3d, Slice, Tilemode, Mview, Mspace, Solprof REPREZENTAREA TRIDIMENSIONALĂ A REPERELOR CUPLAJULUI CE 4-C 36/35 2 ore Comenzile: Box, Wblock, Render, Light, Solprof, Revolve, Facetres G. Bibliografie de elaborare a cursului Baicu, I., 2005, Grafică inginerească AutoCAD, AutoLISP. Galaţi, Editura Fundaţiei Universitare Dunărea de Jos, 182 pagini, ISBN 973-627-232-X. Baicu, I., 2005, Grafică inginerească Aplicaţii AutoCAD, AutoLISP. Galaţi, Editura Academica, 180 pagini,isbn 973-8316-90-1 Dragomir, D. Proiectare asistată de calculator pentru inginerie mecanică. Editura Teora, 1996. Burchard, B., Pitzer, D., ş.a. AutoCAD 2000. Editura Teora, 1999. Cohn, S.D., ş.a. AutoCAD 12. Editura Teora, 1995. Stăncescu, C. AutoCAD. Manual de iniţiere. Ed. Fast Impex, Bucuresti, 1993. H. Bibliografie minimală de studiu pentru studenţi 1 1 Este de preferat ca bibliografia minimală de studiu pentru surdenţi să identifice cu claritate şi precizie capitolele pe care studenţii le au de parcurs pentru atnigerea obiectivelor de predare şi învăţare, eventual fiind particularizată în funcţie de tematica cursurilor şi seminariilor.

Baicu, I., 2005, Grafică inginerească Aplicaţii AutoCAD, AutoLISP. Galaţi, Editura Academica, 180 pagini,isbn 973-8316-90-1 Baicu, I., 2005, Grafică inginerească AutoCAD, AutoLISP. Galaţi, Editura Fundaţiei Universitare Dunărea de Jos, 182 pagini, ISBN 973-627-232-X. 20.11.2008 Şef catedră Prof.dr.ing.Baicu Ioan

UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢI FACULTATEA DE MECANICĂ CATEDRA DE MECANICA ŞI REZISTENŢA MATERIALELOR Adresa: Str. Domneasca nr. 111, Tel/Fax- 0236 314463 E-mail: staff.mrm@ugal.ro PROGRAMA ANALITICĂ Disciplina: Hidroelasticitatea A. Locul disciplinei în planul de învăţământ: Anul Anul IV Total ore Forme de verificare Nr. credite Cod disciplină de Sem. I Sem. II studiu C S C S C S Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II (L+P) Nr. 2 1+2 28 14+ E,V - 3+2 - M-S1511b ore 28 B. Obiectivele disciplinei: Cunoaşterea generală a problematicii modelării numerice a mişcării fluidelor şi a problemelor de hidroelasticitate asociate cu ingineria mecanică; Cunoaşterea unor metode specifice CFD (acronim de la Computational Fluid Dynamics) şi a particularităţilor aduse de diverse metodologii; Dezvoltarea la studenţi a capacităţii de proiectare asistată de calculator şi utilizarea versiunilor demonstrative ale unor programe soft în domeniul dinamicii fluidelor (Fluent, CFX, etc); Aprofundarea unor metode de calcul asociate cu vizualizări în mecanica fluidelor; Dezvoltarea interesului privind metodele mecanicii computaţionale şi urmărirea dinamicii extrem de rapide pe plan mondial în acest domeniu; C. Metode de predare învăţare: prelegerea, explicaţia, dezbaterea, utilizarea calculatorului şi familiarizarea cu diverse programe soft, studiul de caz, problematizarea, simularea de situaţii, metode de lucru în grup, individual şi frontal, ateliere de lucru, metode de dezvoltare a gândirii critice, portofoliul, studiul documentelor bibliografiei. D. Forme şi metode de evaluare: evaluare continuă ( pondere 50% ) prin metode orale, probe scrise, practice şi teme de casă (o temă de casă referat prezentată în Power Point şi o altă temă de casă constând într-un program conţinând calcule şi vizualizări în mecanica fluidelor); evaluare sumativă (pondere 50%) prin probe scrise. E. Conţinutul cursului: 1. Elemente de teoria fluidului cu suprafaţă liberă 2 cursuri 1.1 Noţiuni fundamentale din mecanica fluidelor / 1 oră 1.2 Teoria liniară a valului regulat / 1 oră 1.3 Teorii neliniare / 1 oră 1.4 Reprezentarea statistică a valurilor prin metode spectrale / 1 oră 2. Forţe generalizate simetrice in fluid - 3 cursuri 2.1 Teoria fâşiilor / 1 oră 2.2 Forte generalizate / 1 oră 2.3 Răspunsuri simetrice / 1 oră 2.4 Trăsături particulare ale răspunsului în cazul unui plutitor / 1 oră 2.5 Solicitări tranzitorii / 1 oră 2.6 Apariţia fenomenului de slamming în val regulat şi neregulat / 1 oră 3. Răspunsuri antisimetrice la acţiunea valurilor - 3 cursuri 3.1 Forţe antisimetrice de val / 1 oră 3.2 Mişcarea relativă a apei şi plutitorului în valuri oblice / 1 oră 3.3 Forţele generalizate din fluid / 1 oră 3.4 Cazuri speciale / 1 oră 3.5 Coeficienţi hidrodinamici / 2 ore

4. Analiza statistică a răspunsului unui plutitor 2 cursuri 4.1 Procese aleatoare / 1 oră 4.2 Densitatea de probabilitate şi proprietăţi statistice / 1 oră 4.3 Răspunsul pe timp scurt / 1 oră 4.4 Răspunsul pe timp îndelungat / 1 oră 5. Răspunsul altor structuri la acţiune valurilor 2 cursuri 5.1 Rezonanţa structurilor marine / 2 ore 5.2 Ecuaţiile de mişcarea ale coloanei de apă / 1 oră 5.3 Oscilaţii forţate / 1 oră 6. Modele numerice utilizate pentru studiul interacţiunii fluid-solid şi a problemelor de Hidroelasticitate 2 cursuri 6.1 Modelul FLUENT / 1 oră 6.2 Modelul CFX / 1 oră 6.3 Modelul WAMIT / 1 oră 6.4 Modelul ORCAFLEX / 1 oră F. Conţinutul orelor de laborator: 1. Recapitularea noţiunilor fundamentale din mecanica fluidelor) - 2 ore. 2. Aplicarea metodelor elementului finit şi a elementului de frontieră în mecanica fluidelor. Aplicaţii 2 ore 3. Teoria liniară a fluidului cu suprafaţă liberă, noţiuni fundamentale, ecuaţia dispersiei, simplificări. Aplicaţii. -2 ore. 4. Elemente de statistica în mecanica fluidelor (distribuţiile de probabilitate Rayleigh şi Gauss). Aplicaţii. -2 ore. 5. Teoria spectrala si analiza Fourier, parametrii derivaţi din spectru. Aplicaţii. -2 ore 6. Analiza statistică a răspunsului unui plutitor. Aplicaţii - 2 ore 7. Rezonanţa structurilor marine. Aplicaţii. -2 ore F. Conţinutul proiectului: Aplicarea modelelor numerice în studiul fenomenelor hidroelastice Studii de caz cu modelele: - Fluent - CFX - WAMIT - ORCAFLEX H. Bibliografie: Anderson, J.D., 1995. Computational Fluid Dynamics - The Basics with Applications. McGraw-Hill, 563 pag. Batchelor,G.K., 1967.An Introduction to Fluid Dynamics, Cambridge University Press. Bathe, K., Wilson, E., 1976. Numerical Methods in Finite Element Analysis, Pretince Hall-New Jersey. Bishop, R.E.D. and Price, W.G., Hydroelasticity of Ships, Cambridge University Press, 1979. ISBN: 978-0-521-22328- 7 Bouws, E., Gunther, H., 1985. Similarity of the wind wave spectrum in finite-depth water, Vincent, C.L.Part I-Spectral form, J. Geophys. Res., Vol 85, No. C3, pp 1524-1530. Brebia, C. & Walker, S., 1983. Dynamic Analysis of Offshore Structures, Butter Worths London-Boston. Chou, S.K., Hou, A.Y. & Landweber, L., 1976. Hydrodynamic forces and moments acting on a body emerging from an infinite plan, The Physics of Fluids. Fluent, pagina internet: http://www.fluent.com/software/fluent/index.htm Ghinea, M., Fireteanu, V., 2003. MATLAB Calcul numeric, grafica, aplicatii, Editura Teora, Bucuresti.

Hadar, A., Marin, C., Petre, C., Voicu, A., 2004. Metode numerice in inginerie, Politehnica Press, Bucuresti. Kantorowich, L.V. & Akilov, G.P.,1982. Functional analysis, Pergamon Press New York. Matulea, I., Popa, V., Slamnoiu, Rusu, L., G., Nastase, I., Oancea, G., 2007: Modele spectrale si probabilistice in tehnologia marină, Editura Fundaţiei Universitare "Dunărea de Jos" Galaţi, ISBN978-973-627-366-7, 248 pag. Petrila, T., Trif, D. 2005. Basics of Fluid Mechanics and Introduction to Computational Fluid Dynamics, Springer USA. Rahman, M., 1995. Water Waves Relating Modern Theory to Advanced Press, Oxford. Engineering Applications, Clarendon Rusu, E., 2000: New Techniques For Studying Wave Dynamics in Shallow Water, Galateea Publishing House Galaţi, Romania, ISBN 973-95566-5-5, 85p. Rusu, E., Conley, D.C. and Coelho, E.F., 2008: A Hybrid Framework for Predicting Waves and Longshore Currents, Journal of Marine Systems 69 (2008) 59 73. doi:10.1016/j.jmarsys.2007.02.009 Simmons, G. F., 1995. Differential Equations, TATA McGraw - Hill Publishing Company LTD. New Delhi. The Math Works Inc., MATLAB The Language of Technical Computing, Reference Guide, version 7.1 (release 15), 2005. WAMIT, Inc., (2006). WAMIT - USER MANUAL Version 6.3., Incorporated and Massachusetts Institute of Technology, www.wamit.com Şef Catedră Mecanica şi Rezistenţa Materialelor Conf. Dr. Ing. Ioan Strat

UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢI FACULTATEA de MECANICĂ CATEDRA / DEPARTAMENTUL ORGANE DE MAŞINI Adresa: domnească 47, 800008, Galaţi Nr. telefon / fax: 0236 414871 / 0236 413602 E-mail: lorena.deleanu@ugal.ro PROGRAMA ANALITICĂ Disciplina: Management M-D0019 A. Locul disciplinei în planul de învăţământ: Anul de Anul IV Total ore Forme de verificare Nr. credite Cod studiu Sem. I Sem. II disciplină C S C S/P C S Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II Nr. ore 28 14 28 14 V, P 3 M-D0019 B. Obiectivele disciplinei: - Cursul Management este un complex tematic cu privire la management şi are ca obiect prezentarea acestei ştiinţe, prin funcţii, principii şi metode. - cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice disciplinei: etc. Situaţia în care ne aflăm la momentul actual reprezintă rezultatul istoric al transformărilor epocale din perioada ce a urmat anului 1989. Acest lucru înseamnă că explicarea, înţelegerea şi crearea competenţelor complementare de manager pentru un inginer sunt importante - cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice managementului; - cunoaşterea competenţelor managerului; - recunoaşterea şi stăpânirea formelor specifice de comunicare; Cursul se adresează studenţilor de la facultăţile tehnice, în anii terminali. C. Metode de predare învăţare: - curs prezentat cu videoproiectorul, cursul în forma de prezentare este afişat pe site-ul catedrei Organe de Maşini, dup[ predare - consultaţii înainte de verificarea finală, - temele aplicaţiilor/proiectelor sunt şi ele prezentate pe site, în general după săptămâna în care s-au explicat. - studiu individual, - documentarea pe internet şi din cărţile puse la dispoziţie de Biblioteca Universităţii Dunărea de Jos din Galaţi şi din biblioteca personală a titularului de curs. D. Forme şi metode de evaluare: - receptivitatea studenţilor faţă de temele abordate, evaluate prin interesul faţă de tema dezbătură, întrebări, - verificarea finală (3 subiecte). - proiect cu temă impusă, prezentarea de referate scurte (15 minute) pe teme date la orele de aplicaţii E. Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă: Cuprins Funcţiile managementului. Funcţia de previziune. (1 oră). Funcţia de organizare. (0,5 oră). Funcţia de coordonare. (0,5 oră). Funcţia de antrenare. (0,5 oră). Funcţia de control. (0,5 oră). Principiile managementului. Principiul unităţii de management. (0,5 ore). Principiul unităţii de dispoziţie. (0,5 oră). Principiul numărului de verigi. (0,5 oră). Principiul diapazonului controlului. (0,5 oră). Principiul diviziunii muncii. (1 oră). Principiul delegării de autoritate (1,5 ore). Principiul echilibrului dintre centralizare şi descentralizare (1 oră). Principiul scalar al autorităţii şi comunicaţiilor (0,5). Metode de management. Managementul prin obiective (3 oră). Managementul prin excepţii. (2 ore). Managementul pe produs. (3 oră) Managementul prin proiecte (4 oră) Mangementul producţiei industriale (mangementul producţiei de bază, producţiei auxiliare, activităţii de deservire. Noţiuni de bază privind bugetarea activităţilor industriale ale firmei. (5 ore). F. Conţinutul seminariilor / număr de ore pentru fiecare temă: 1. Organizaţia. Definire. Obiective. Clasificări. Funcţiile firmei (organizaţiei economice)

2. Structura firmei. tipuri de structuri. Niveluri ierarhice 3. Tipuri de structuri organizatorice specifice firmelor cu activităţi de inginerie mecanică. 4. Sistemul decizional. 5. Sistemul informaţional. 6. Studii de caz. Capacitatea de producţie. 7. Studii de caz. Managementul producţiei de bază. Proiect. Analiza unei firme din punct de vedere al metodelor de management, după modele presentate în studiale de caz şi materialele presentate pe durata orelor de proiect/aplicaţii. G. Bibliografie de elaborare a cursului Bibliografie selectivă 1. Baldwin R., Wyplosz C., Economia integrării europene, Ed. Economică, Bucureşti, 2006 2. Neagu C., Udrescu M., Managementul organizaţiei, Ed. Tritonic, 2008 3. Neagu C., Udrescu M., Managementul organizaţiei. Teste, întrebări, studii de caz, Ed. Tritonic, 2008 4. Dima I. C., Managementul activităţii industriale, Ed. Academiei Române, Bucureşti, 1999 5. Dima I. C., Gresoi S., Managementul producţiei. teorie. Studii de caz, lucrări practice, Ed. Arves, 2006 6. Eichengreen B., The European Economy since 1945: Coordinated Capitalism and Beyond, Princeton University Press, 2006 7. Held D., McGrew A., Goldblatt D., Perraton J., Transformări globale, Ed. Polirom, 2004 8. McCormick J., Să înţelegem Uniunea Europeană, Ed. Codecs, 2006 9. Pelkmans J., European Integration. Methods and economic Analysis, 3th editin, Pearson Education Limited, 2007 10. Olaru A., Management, Ed. Europlus, Galaţi, 2004 11. Olaru A., Culturi organizaţionale, Ed. Europlus, Galaţi, 2004 12. Popa I., Managementul Organizaţiei, Ed. Universităţii din Ploieşti, 2004 13. Stan C. S., Reengineering O nouă filozofie a managementului, Ed. Expert 2007 Bibliografie minimală de studiu pentru studenţi note de curs management, prezentarea în PowerPoint a cursului texte explicative pentru etapele de proiect. Olaru A., Management, Ed. Europlus, Galaţi, 2004 Data aprobării programei analitice în catedră / departament 02.02.2009 (Semnătura) Director departament / Şef catedră prof. dr. ing Liviu Palaghian

UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢI FACULTATEA MECANICA CATEDRA / DEPARTAMENTUL Adresa: Galaţi 800008, Str. Domneasca nr. 47 Nr. telefon / fax: +40 236-495400 E-mail: alina.dimache@ugal.ro PROGRAMA ANALITICĂ Disciplina: MECANICA CONSTRUCTIA SI PROIECTAREA STRUCTURILOR A. Locul disciplinei în planul de învăţământ: Anul Anul Total ore Forme de verificare Nr. credite Cod de Sem. I Sem. II disciplină studiu C S C S C S Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II Nr. ore 2 2P 28 28 E,P 3+1 M-SI505 B. Obiectivele disciplinei: Iniţierea studenţilor in noţiuni privind mecanica structurilor; Iniţierea studenţilor in noţiuni privind construcţia structurilor metalice; Iniţierea studenţilor in noţiuni privind proiectarea generala a structurilor; Iniţierea studenţilor in noţiuni privind proiectarea structurilor cu pereţi subţiri; Deprinderea studenţilor cu metodologii de proiectare conform normelor si standardelor specifice; Utilizarea in proiectare a normelor de determinare a solicitărilor de mediu asupra structurilor; Explicarea si interpretarea unei idei, proiect, proces; Dezvoltarea vocabularului tehnic al studentului. C. Metode de predare învăţare: 1. Instruirea prin metode expozitive : - Expunerea cea mai simpla forma de transmitere a cunoştinţelor necunoscute ; - Prelegerea expunere clara, logica, prezentare sistematica, elementele ei apelând la capacităţile intelectuale ale studenţilor. Necesita atenţie concentrata si maturitate in gândire. 2. Instruirea prin metode conversative: - conversaţia introductiva pregătirea studenţilor pentru însuşirea cunoştinţelor noi actualizând noţiunile asimilate anterior; - conversaţia euristica transmiterea cunoştinţelor noi. 3. Instruirea prin metode de comunicare ce folosesc limbajul scris sau oral vizual: - Autoinformarea primire de informaţii; - prelucrarea de informaţii. 4. Instruirea prin problematizare modalitatea de instruire a studenţilor in care se îmbina rezolvarea de probleme si situaţii problema. Punctul de plecare consta in crearea unei situaţii problema, urmata de elaborarea ipotezelor si rezolvarea ei, prin confruntarea răspunsurilor obţinute; 5. Instruirea prin descoperire este o metoda de învăţare prin aport individual pe baza cunoştinţelor, priceperilor si deprinderilor acumulate anterior : - descoperire pe cale inductiva creează posibilitatea observaţiei diferitelor obiecte si fenomene si pe baza informaţiilor culese sa ajungă la formularea unor generalizări;

- descoperire pe cale deductiva procesul de predare - învăţare se realizează prin treceri de la noţiuni generale spre cazuri particulare. D. Forme şi metode de evaluare: - Scopul fundamental al orei de verificare şi apreciere este acela de a verifica randamentul individual al studenţilor. Se urmăreşte verificarea bagajului de informaţii asimilate concomitent cu capacitatea de aprofundare, înţelegere şi operare cu aceste informaţii. - Lecţii de verificare prin chestionare orală pe baza tematicii anunţate în prealabil de profesor. Acesta lansează întrebări, verificarea putându-se astfel realiza individual, frontal sau colectiv. - Evaluarea şi verificarea prin lucrări practice în funcţie de cantitatea şi calitatea muncii efectuate. - Studenţii vor fi evaluaţi pe parcursul tuturor orelor de laborator, iar în final vor susţine un examen care va cuprinde verificarea în scris a cunoştinţelor teoretice şi prezentarea proiectului realizat în cadrul orelor de laborator. Metode de evaluare: - evaluarea cumulativă (sumativă) care se realizează prin verificări orale prin sondaj care sunt făcute atât în rândul studenţilor dar şi în materie; - evaluarea continuă (formativă) care se realizează prin verificarea scrisă a întregii materii de către toţi studenţii. E. Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă: 1. Generalităţi privind proiectarea structurilor cu pereţi subţiri / 2 ore Introducere. Obiectul proiectarea structurilor cu pereţi subţiri. Forme ale SPS, utilizarea (avantaje,dezavantaje) teoriilor de calcul si a metodologilor de calcul si proiectare, comparaţii. Metode specifice de proiectare. 2. Construcţia structurilor cu pereţi subţiri / 4 ore Generalităţi. Construcţia structurilor cu pereţi subţiri. Elemente de structura utilizate in construcţii metalice cu specific de perete subţire, suduri ( tehnologii, calculul sudurilor). Materiale utilizate. Metode de desfăşurare a învelişurilor subţiri. 3. Mecanica structurilor cu pereţi subţiri / 18 ore Generalităţi privind calculul Structurilor cu pereţi subţiri. Încovoierea barelor cu pereţi subţiri având profilul deschis. Deformaţiile secţiunilor transversale. Răsucirea liberă (pură). Răsucirea împiedicată. Solicitarea compusă. Matricea de rigiditate a barei cu pereţi subţiri având profilul deschis. Încovoierea barelor cu pereţi subţiri având profilul închis. Deformaţiile secţiunilor transversale. Răsucirea liberă si răsucirea împiedicata a barelor cu pereţi subţiri având profilul închis. Rezolvarea barelor cu pereti subtiri ca sisteme de plăci. Programe de calcul. Matrice elementale utilizate. Utilizarea programului COSMOS in calculul static liniar si neliniar al structurilor cu pereti subtiri. Probleme de vibratii si de stabilitate. 4. Normative specifice de proiectare / 4 ore Recomandări generale privind proiectarea structurilor cu pereţi subţiri. Normative specifice construcţiilor civile, industriale, navale etc. Definirea modelului geometric Stabilirea sarcinilor de calcul pe baza normativelor sau/şi prin calcul Sisteme de proiectare (Catia, Tribon etc.) Prelucrarea şi interpretarea rezultatelor. Variante posibile F. Conţinutul seminarilor / număr de ore pentru fiecare temă: 1. Determinarea dimensiunilor structurii cu pereţi subţiri conform Temei de proiectare / 8 ore; 2. Determinarea sarcinilor de calcul / 2 ore;

3. Modelarea structurii cu elemente finite a structurii cu pereţi subţiri / 8 ore; 4. Calculul static si dinamic al structurii cu pereţi subţiri / 6 ore; 5. Interpretarea răspunsului structurii / 2 ore; 6. Susţinerea proiectului / 2 ore. G. Bibliografie de elaborare a cursului 1. Chirica, I., 2001, Analiza cu elemente finite in ingineria structurilor, Ed.Fund. Universitare Dunarea de Jos, Galati. 2. Chirica, I., 1997, Elasticitate - Fundamente. Exemple. Aplicatii, Editura Tehnica, Bucuresti. 3. Beschea N., Rezistenţa materialelor capitole speciale, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1971; 4. Deutsch I., Rezistenţa materialelor, E.D.P., Bucureşti, 1976; 5. A. Dimache, M. Modiga, E. Gavan, D. Olaru, Structural Modeling Techniques of Double Hull Ships using FEM, Proceedings of the Xth International Symposium on Experimental Stress analysis and Material Testing, vol. 2, pp. 31-35, Sibiu, 21-23 oct 2004; 6. Dimache A., Contribuţii privind calculul structurilor multicelulare cu aplicaţii la nave de tip double skin, Teză de doctorat, Universitatea "Dunărea de Jos", Galaţi, 2006; 7. A. Dimache, D. Olaru, M. Modiga, L. Stoicescu, Some considerations on the structural modeling technique of double wall structures, Proceedings of the 12-th International Congress of the International Maritime Association of the Mediterranean (IMAM 2005), Vol. Maritime transportation and exploitation of ocean and coastal resources, Editors: Guedes Soares, Garbatov & Fonseca, Taylor & Francis Group, London, ISBN 0415 39036 2., pg. 379-385, Lisboa, Portugal, 26-30 September 2005; 8. Gavrilescu I., Mocanu C., Analiză cu Elemente Finite, Editura Evrika, Brăila, 1999; 9. Hughes O. F., Ship Structural Design, Jersey City, 1988; 10. Kurdjumov, A., Lokšin, A. Z., Iosifov, R.A., Kozljakov, V.V., Stroitelnaja Mehanika Korablja i Teorija Uprugosti, vol.2, Izd. Sudostroenie, Leningrad, 1968; 11. Leonard Domnişoru, Metoda Elementului finit în Construcţii Navale, Ed. Tehnică, Bucureşti, 2001; 12. Mircea Modiga, Alina Dimache, Daniel Olaru, Statica structurilor de nave 1 Sisteme de bare, Ed. Academica, Galaţi, 2005; 13. Modiga M., Olaru V. D., Dimache A., Introducere în Mecanica mediilor continue şi în Mecanica microstructurală, Editura Tehnică, Bucureşti, 2001; 14. Modiga M., Mecanica construcţiilor de nave, Universitatea din Galaţi, 1979; 15. Olaru V., Dimache A., Modiga M., Rezistenţa materialelor, EDP. Bucureşti, ISBN 973-30-1000-6, Bucuresti 2004; 16. Ponomariov S.D. ş.a., Calculul de rezistenţă în construcţia de maşini vol. I, II, III (trad. din limba rusă), Editura Tehnică Bucureşti, 1960, 1963, 1964; 17. Posea N., Rezistenţa materialelor, Editura Did. şi Pedagogică, Bucureşti, 1979; 18. Rao S.S., The finite element method in engineering, Pergamon Press, New York - Toronto - Paris, 1982; 19. Shade, H.A., Bending Theory of Ship Bottom Structure, TSNAME, 1938; 20. Stoicescu L., Rezistenţa materialelor, vol. I, II, Editura Evrika, Brăila, 2004; 21. Teodorescu P. P., Probleme plane în Teoria elasticităţii, vol. I şi vol. II, Editura Academiei RSR, Bucureşti, 1961 şi 1966; 22. Teodorescu P. P., Ille V., Teoria elasticităţii şi introducere în mecanica solidelor deformabile, I, II, III, Dacia, Cluj, 1976, 1979, 1980; 23. Timoshenko S. P., S. Woinowsky-Krieger, Teoria plăcilor plane şi curbe, Editura Tehnică,

Bucureşti, 1968. 24. Voinea R., Voiculescu D., Simion F.P., Introducere în Mecanica solidului cu aplicaţii în inginerie, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1989. 25. *** Manual pentru calculul construcţiilor, Editura Tehnică, Bucureşti, 1977 26. Timoshenko S. P., Goodier J. N., Theory of Elasticity, McGraw-Hill Intern. Ed., Eng. Mechanics Series, New York, 1970 27. Zienkiewicz O. C., The Finite Element Method in Engineering Science, McGraw Book Company, London, 1972 28. *** Îndrumar de mecanica construcţiei de nave (Spravočnik po stroitel'nojmehanike korablja), vol. 2, Ed. Sudostroenie, Leningrad, 1986 H. Bibliografie minimală de studiu pentru studenţi 1 1. Chirica, I., 2001, Analiza cu elemente finite in ingineria structurilor, Ed.Fund. Universitare Dunarea de Jos, Galati. 2. Chirica, I., 1997, Elasticitate - Fundamente. Exemple. Aplicatii, Editura Tehnica, Bucuresti. 3. Beschea N., Rezistenţa materialelor capitole speciale, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1971. 4. Alina Dimache, Modiga Mircea, Leonard Domnisoru, Capitole Speciale de Rezistenta Materialelor Placi Plane, Ed. Tehnica-Info, Chisinau, 2007, ISBN 978-9975-63-292-8; 5. Modiga Mircea, Alina Dimache, A. Murineanu, G. Jiga, Capitole Speciale de Rezistenta Materialelor Placi Curbe, Ed. Tehnica-Info, Chisinau, 2007, ISBN 978-9975-63-292-8. Data aprobării programei analitice în catedră / departament 03.10.2008 Şef catedră Conf. Dr. Ing. Ionel Strat 1 Este de preferat ca bibliografia minimală de studiu pentru surdenţi să identifice cu claritate şi precizie capitolele pe care studenţii le au de parcurs pentru atnigerea obiectivelor de predare şi învăţare, eventual fiind particularizată în funcţie de tematica cursurilor şi seminariilor.

UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢI FACULTATEA MECANICA CATEDRA MECANICA SI REZISTENTA MATERIALELOR Adresa: 111 Domneasca Street, 800201 Galati, Nr. telefon / fax: +40 236 314463 E-mail: staff.mrm@ugal.ro PROGRAMA ANALITICĂ Disciplina: Mecanica, constructie si proiectarea structurilor II A. Locul disciplinei în planul de învăţământ: Anul Anul Total ore Forme de Nr. credite Cod de Sem. I Sem. II verificare disciplin studi C S C S C S Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II ă u Nr. ore 2 2 28 28 V 3+2 M-S1505 B. Obiectivele disciplinei: Initierea studentilor in notiuni privind mecanica structurilor; Initierea studentilor in notiuni privind constructia structurilor metalice; Initierea studentilor in notiuni privind proiectarea generala a structurilor; Initierea studentilor in notiuni privind proiectarea structurilor marine; Deprinderea studentilor cu metodologii de proiectare conform normelor si standardelor specifice; Utilizarea in proiectare a normelor de determinare a solicitarilor de mediu asupra structurilor. Explicarea si interpretarea unei idei, proiect, proces. Se urmare te a ingadui studentilor a- i manifesta curiozitatea, nedumerirea, interesul pentru informatia receptionata, permitandu-le discutiile libere. Se urmare te dezvoltarea vocabularului tehnic al studentului, fluiditatea in gandire, originalitatea ideilor. C. Metode de predare învăţare: 1. Instruirea prin metode expozitive - expunerea, este cea mai simpla forma de transmitere a cuno tintelor necunoscute; - prelegerea este o expunere clara, logica, o prezentare sistematica, elementele ei apeland la capacitatile intelectuale ale studentilor. Ea necesita o atentie concentrata a studentilor i o maturizare in gandire; 2. Instruirea prin metode conversative - conversatia introductiva are ca scop pregatirea studentilor pentru insu irea cuno tintelor noi actualizand notiunile asimilate anterior; - conversatia euristica serve te transmiterii cuno tintelor noi; 3. Instruirea prin metode de comunicare ce folosesc limbajul scris sau oral-vizual - autoinformare: - primire de informatii (citire, vizionare) - prelucrare de informatii (prin intocmirea unor lucrari) 4. Instruirea prin problematizare - este modalitatea de instruire a studentilor in care se imbina rezolvarea de probleme i situatii problema. Punctul de plecare consta in crearea unui situatii problema, urmata de elaborarea ipotezelor i rezolvarea ei, prin confruntarea raspunsurilor obtinute; 5. Instruirea prin descoperire

- este o metoda de invatare prin aport individual pe baza cuno tintelor, priceperilor i deprinderilor acumulate anterior; - descoperire pe cale inductiva. Aceasta metoda este folosita cand studentii au posibilitatea sa observe diverse obiecte i fenomene, pentru ca pe baza prelucrarii informatiilor culese, sa ajunga la formularea unor generalizari. - descoperirea pe cale deductiva. Procesul de predare-invatare se realizeaza prin treceri de la notiuni generale spre cazuri particulare. D. Forme şi metode de evaluare: - Scopul fundamental al orei de verificare i apreciere este acela de a verifica randamentul individual al studentilor. Se urmare te verificarea bagajului de informatii asimilate concomitent cu capacitatea de aprofundare, intelegere i operare cu aceste informatii. - Lectii de verificare prin chestionare orala pe baza tematicii anuntate in prealabil de profesor. Acesta lanseaza intrebari, verificarea putandu-se astfel realiza individual, frontal sau colectiv. - Evaluarea i verificarea prin lucrari practice in functie de cantitatea i calitatea muncii efectuate. - Studentii vor fi evaluati pe parcursul tuturor orelor de laborator, iar in final vor sustine un examen care va cuprinde verificarea in scris a cuno tintelor teoretice i prezentarea proiectului realizat in cadrul orelor de laborator. Metode de evaluare: - evaluarea cumulativa (sumativa) care se realizeaza prin verificari orale prin sondaj care sunt facute atat in randul studentilor dar i in materie; evaluarea continua (formativa) care se realizeaza prin verificarea scrisa a intregii materii de catre toti studentii E. Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă: 1. Generalităţi privind priectarea structurilor / 2 ore Introducere. Metodologii de proiectare. Metode moderne de proiectare. Metode specifice de proiectare. Sisteme de proiectare (softuri de proiectare) 2. Mecanica stucturilor ingineresti de tip cadre spatiale / 6 ore 2.1 Modelarea elementelor de structura: bare, cadre, retele, placi, plansee, fasia aditionala de placa utilizata in proiectarea structurilor metalice compuse din plansee. Modelare legaturi. 2.2 Proiectarea inginereasca pe baza riscului asumat 2.3 Abordarea probabilistica a sarcinilor 3. Constructia, proiectarea si calculul stucturilor ingineresti de tip cadre spatiale (Structuri de tip unitati de foraj marin) / 16 ore. 3.1 Constructia structurilor marine. Generalitati. Clasificarea structurilor marine. Tehnologii de extractie hidrocarburi. Structuri marine fixe. Structuri marine mobile: semisubmersibile, submersibile, Clasa UFM. 3.2 Calculul structurilor marine. Metodologii de calcul: calcul static, calcul dinamic (vibratii). Modelare sarcini: valuri, vant, curenti marini, gheata, cutremure. 4. Norme si normative specifice de proiectare conform ISSC (International Ship and Offshore Structures Congress) / 2 ore Organizarea si scopul ISSC. Specificul Comitetului IV- Design Methods al ISSC. Recomandari ale ISSC privind proiectarea structurilor marine. Utilizarea eurocodurilor, a standardelor romanesti SR-EN si a regulilor si regulamentelor internationale. 5. Managementul proiectelor / 2 ore E. Conţinutul proiectului / număr de ore pentru fiecare temă: 1. Determinarea dimensiunilor structurii marine conform Temei de proiectare / 4 ore; 2. Determinarea sarcinilor de calcul / 4 ore; 3. Modelarea structurii marine cu elemente finite / 10 ore;

4. Calculul static si dinamic al structurii marine / 6 ore; 5. Interpretarea raspunsului structurii / 2 ore; 6. Sustinerea proiectului / 2 ore. F. Bibliografie de elaborare a cursului 1. Chirica, I., 2001, Analiza cu elemente finite in ingineria structurilor, Ed.Fund. Universitare Dunarea de Jos, Galati. 2. Chirica, I., 1997, Elasticitate - Fundamente. Exemple. Aplicatii, Editura Tehnica, Bucuresti. 3. Det Norske Veritas - Norme de proiectare a structurilor offshore 4. Proceedings of the 16th International Ship and Offshore Structures Congress, 20-25 August 2006, Southampton, United Kingdom, http://www.issc.ac Şef catedră Conf. Dr. Ing. Ioan STRAT

UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢI FACULTATEA DE MECANICA CATEDRA / DEPARTAMENTUL MECANICĂ ŞI REZISTENŢA MATERIALELOR Adresa: Str. Domnească nr.111, Corp P, Galaţi 800201 Nr. telefon / fax: (40) 236 414 871 / (40) 236 461 353 E-mail: staff.mrm@ugal.ro PROGRAMA ANALITICĂ Disciplina: Mecanica contactului (Sem. 7) Conf.dr.ing. Doina BOAZU A. Locul disciplinei în planul de învăţământ: Anul IV Total ore Forme de Nr. credite Anul de studiu Sem. I Sem. II verificare Cod disciplină C L P C S C L+ P Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II Nr. ore 28 14 14 - - 28 28 E P - 4 1 - M-S1510 B. Obiectivele disciplinei: Mecanica contactului reprezintă o disciplină inginerească care utilizează noţiunile introduse în cadrul disciplinelor fundamentale şi face legătura dintre ele în procesul de soluţionare a problemelor specifice contactului. Principalul obiectiv al acestei discipline este determinarea nivelului tensiunilor, deformaţiilor şi deplasărilor transmise de la un corp la altul prin intermediul zonei de contact, datorită sarcinilor aplicate. Un alt obiectiv al disciplinei este formarea deprinderilor de modelare numerică a problemelor cu condiţii la limită de contact (cu sau fără frecare), probleme complexe neliniare, utilizând metoda elementului finit. O latură importantă formativă a acestei discipline este dată de abordarea multidisciplinară a problemelor de contact modelate (interacţiuni cu fluide, câmp termic şi electro-magnetic). Problemele care au drept condiţii la limită condiţii de contact sunt de mare importanţă în industrie dar şi în domeniul medical şi în protejarea mediului. Practic, toate piesele aflate în mişcare (care interacţionează cu piesele conjugate) înseamnă contact şi frecare. Exemplificările se realizează prin lucrările de laborator precum şi prin rezolvarea numerică a problemelor specifice, în cadrul orelor de proiect. Discipline anterioare obligatorii - Matematică, Mecanica, Programarea şi utilizarea calculatoarelor, Elasticitate şi plasticitate, Analiză cu elemente finite. C. Metode de predare învăţare: prelegerea, explicaţia, dezbaterea, problematizarea, simularea de situaţii, ateliere de lucru pentru temele de proiect, studiul documentelor bibliografice. D. Forme şi metode de evaluare: 1. Răspunsurile la examen - (examinare finală) 5. Testarea continuă pe parcursul semestrului în cadrul orelor de proiect 6. Activităţi de întocmire a unor teme particularizate în cadrul orelor de lucrări. E. Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă: Abordarea analitică a contactului mecanic 1. Contactul normal al corpurilor elastice ca problemă de elasticitate spaţială Soluţionarea problemelor de elasticitate spaţială cu ajutorul funcţiilor potenţiale de deplasări

Problema semispaţiului elastic acţionat de o sarcină concentrată normală. Problema semispaţiului elastic acţionat de o sarcină distribuită normală. Problema poansonului rigid apăsat pe un semispaţiu elastic cu o forţă normală. (4 ore) 2. Teoria contactului a două corpuri elastice- teoria Hertz. Relaţii de calcul pentru contactul hertzian al unor corpuri solide cu geometrie simplă.(2 ore) 3. Starea de tensiune în cazul general al suprafeţei eliptice de contact. Starea de tensiune în cazul contactului iniţial pe o linie. Influenţa forţelor tangenţiale asupra stării de tensiune. (2 ore) Abordarea numerică a contactului mecanic (cu elemente finite) 1. Dezvoltări numerice în analiza contactului utilizând metoda elementului finit: metoda multiplicatorilor Lagrange, metode de penalizare, metode combinate, metode directe, metode mortar, comparaţii între metode pe sisteme simple. (4 ore) 2. Rezolvarea problemelor de contact cu ajutorul programelor de firmă care au implementate elementul contact. (2 ore) 3. Considerarea frecării între corpurile în contact. (2 ore) 4. Contactul aderent. Influenţa rugozităţii suprafeţelor în contact. (2 ore) 5. Algoritmi de contact. (2 ore) 6. Dificultăţi în modelarea contactului dintre corpuri: probleme specifice în cazul contactului unilateral, probleme în determinarea formei şi dimensiunilor zonei de contact, contact neuniform (zone de contact combinat - aderent şi cu alunecare), părţi ale aceluiaşi corp care ajung în contact, efectul de poligon de interpenetrare numerică a corpurilor. (2 ore) 7. Contactul termo-mecanic. (2 ore) 8. Probleme de contact elasto-plastic. (2 ore) 9. Corpuri în contact din materiale cu comportare neliniară. (2 ore) F. Conţinutul aplicaţiilor / număr de ore pentru fiecare temă: Aplicaţii şi teste simple 2D şi 3D cu modelarea corpurilor utilizând metoda elementului finit. Aplicaţii din domeniul organelor de maşini cu părţi în contact (grinzi pe mediu elastic, arcuri foi, cilindri presaţi, lagăre de alunecare şi de rostogolire, probleme de etanşare, contact la roţi dinţate). Tematică lucrări 1. Verificarea expresiilor analitice ale tensiunilor din interiorul semispaţiului elastic acţionat de o sarcină concentrată normală utilizând metoda elementului finit. (2 ore) Probleme de contact utilizând elemente GAP nod-la-nod 2. Bare aflate în condiţii de contact unilaterale (grinzi pe mediu elastic discontinuu şi grinzi pe reazeme decalate). (2 ore) 3. Contact cu frecare între plăci (modelare 2D). (2 ore) 4. Studiul arcului foi cu elemente finite (modelare 2D). (2 ore) 5. Analiza dinamică a unui sistem cu un grad de libertate cu amortizare Coulombiană. (2 ore) Probleme de contact utilizând elemente nod la linie şi nod la suprafaţă 6. Contact hertzian dintre un cilindru şi un plan rigid. Contact hertzian între două sfere. (2 ore) 7. Cilindru de cauciuc presat între două plăci. (2 ore) Tematică proiect Câteva teme posibile de proiectare: Calculul tensiunilor de contact în imbinări poligonale(pc3, PC4) pe baza cuplului transmis şi a tipului de îmbinare - Calculul tensiunilor de contact în imbinările fretate pe baza momentului transmis şi a unei geometrii impuse - Determinarea poziţiei şi decalării reazemelor în problemele de contact mecanic la contactori electrici, pe baza forţei electromagnetice date -

Determinarea distribuţiei reacţiunilor în lagărele late (lagărul etambou al liniei de arbori navali) (14 ore) G. Bibliografie de elaborare a cursului [1].Doina Boazu, Nicoleta Talmaciu, Teoria contactului, Editura EVRIKA Brăila, 2000. [2].Doina Boazu, Ionel Gavrilescu, Contactul mecanic. Analiză cu elemente finite, Editura EUROPLUS, Galaţi, 2006. H. Bibliografie minimală de studiu pentru studenţi 1 Pentru aplicaţiile simple din cadrul orelor de lucrări se poate utiliza capitolul final (de probleme rezolvate) din lucrarea: [1].Doina Boazu, Nicoleta Talmaciu, Teoria contactului, Editura EVRIKA Brăila, 2000. Pentru temele de proiect se recomandă studiul aplicaţiilor din lucrarea: [2].Doina Boazu, Ionel Gavrilescu, Contactul mecanic. Analiză cu elemente finite, Editura EUROPLUS, Galaţi, 2006. Data aprobării programei analitice în catedră / departament 12.11.2008 (Semnătura) Director departament / Şef catedră Conf.dr.ing. IOAN STRAT 1 Este de preferat ca bibliografia minimală de studiu pentru surdenţi să identifice cu claritate şi precizie capitolele pe care studenţii le au de parcurs pentru atnigerea obiectivelor de predare şi învăţare, eventual fiind particularizată în funcţie de tematica cursurilor şi seminariilor.

UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢI FACULTATEA DE MECANICA CATEDRA DE TERMOTEHNICA SI MASINI TERMICE Adresa: 111 Domneasca Street, 800201 Galati Nr. telefon / fax: +40 236 314463 E-mail: florin.popescu@ugal.ro PROGRAMA ANALITICĂ Disciplina: MECANICA FLUIDELOR Specializarea: Inginerie mecanica, anul 2 Titular curs: prof.dr.ing. Florin Popescu A. Locul disciplinei în planul de învăţământ: Anul Anul II Total ore Forme de verificare Nr. credite Cod de Sem. I Sem. II disciplină studiu C S C S C S Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II Nr. ore 2 1 28 14 V 3 M-D0010 B. Obiectivele disciplinei: Disciplina are ca obiectiv familiarizarea studentilor cu notiunile fundamantale de mecanica fluidelor necesare pentru rezolvarea problemelor din inginerie in care apar fenomene de curgere a fluidelor compresibile si incompresibile, interactiuni fluidestructuri, calculul instalatiilor, precum si o introducere in domeniul masinilor hidraulice. C. Metode de predare învăţare: Cursul este prezentat prin metode interactive, insotite de exemple de calcul. In cadrul lucrarilor de laborator studentii vor efectua o serie de lucrari pe standurile existente, care le vor permite sa inteleaga practice o serie de notiuni si fenomenele descries la curs D. Forme şi metode de evaluare: Evaluarea se face pe baza unei medii ponderate dintre rezultatele obtinute la orele de laborator (25%) si a notei obtinute in urma examinarii scrise din sesiunea de examene (75%). E. Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă: Unitati de masura. Proprietatile fluidelor. Notiunea de mediu continuu. (2 ore) Statica fluidelor : Presiunea si masurarea presiunii. Forte hidrostatice pe suprafete plane imersate. Presiunea si masurarea presiunii. Forte hidrostatice pe suprafete plane imersate. (2 ore) Echilibrul relativ al fluidelor cu suprafata libera afalte în miscare rectilinie sau de rotatie. Forte care actioneaza asupra corpurilor imersate principiul lui Arhimede. (2 ore) Ecuatiile de baza ale mecanicii fluidelor : Notiuni de cinematica fluidelor. Metoda volumului de control. Ecuatia de continuitate. Ecuatia de impuls. Ecuatia lui Bernoulli. (4 ore). Analiza dimensionala si teoria similitudinii : Marimi fizice fundamentale si derivate. Principiul omogenitatii dimensionale. Metoda Rayleigh. Teorema Pi. Definirea similitudinii. Analiza criteriilor de similitudine Re, Fr, Sh, Eu, Ma. Legea modelului. (4 ore). Curgerea prin conducte : Curgerea laminara si turbulenta. Efectul vâscozitatii.ecuatia de miscare. Coeficientul de frecare si rugozitatea conductei. Pierderi locale de presiune. Panta hidraulica si panta energetica. Retele de conducte conducte legate în serie si paralel. (4 ore). Curgerea în canale deschise :

Tipuri de canale deschise. Consideratii energetice. Ecuatii pentru curgerea uniforma în canale deschise. (2 ore) Ecuatiile Navier-Stokes : Ecuatiile de miscare. Aplicatii în cazul curgerii laminare. Introducere în curgerea turbulenta. (4 ore). Miscari potentiale : Ecuatiile miscarii potentiale. Functia de curent si potentialul vitezei. Curgerea irotationala. Ecuatia lui Laplace. Suprapunerea miscarilor potentiale. (4 ore). F. Conţinutul seminariilor / număr de ore pentru fiecare temă: studentii vor efectua in cadrul orelor de laborator urmatoarele lucrari practice Masurarea presiunii (2 ore) Masurarea vâcozitatii. (2 ore) Masurarea impulsului. (2 ore) Experienta Reynolds (2 ore) Curgerea prin conducte : calculul pierderilor de presiune prin frecare si calculul pierderilor de presiune locale. (2 ore) Determinarea vitezei de curgere cu ajutorul Pitot. (2 ore) Verificarea cunostintelor. (2 ore) G. Bibliografie de elaborare a cursului: [1] Munson B.R., Okiishi H.T., Fundamentals of Fluid Mechanics, John Wiley & Sons, Inc, 2006, [2] Vasilescu A, Andrei V, Mecanica fluidelor si Masini hidraulice, Galati, 1984, [3] Popescu F., Note de curs H. Bibliografie minimală de studiu pentru studenţi 1 : In vederea atingerii obiectivelor de invatare studentii vor parcurge notitele de curs ce le vor fi puse la dispozitie pe suport de hartie si electronic de catre cadrul didactic titular. Data aprobării programei analitice în catedră / departament Şef catedră Prof.dr.ing. Tănase Panait 1 Este de preferat ca bibliografia minimală de studiu pentru surdenţi să identifice cu claritate şi precizie capitolele pe care studenţii le au de parcurs pentru atingerea obiectivelor de predare şi învăţare, eventual fiind particularizată în funcţie de tematica cursurilor şi seminariilor.

UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢI FACULTATEA MECANICA CATEDRA / DEPARTAMENTUL MRM Adresa: STR. DOMNEASCA NR. 111 Nr. telefon / fax: E-mail: PROGRAMA ANALITICĂ Disciplina: MECANICA A. Locul disciplinei în planul de învăţământ: Anul Anul I Total ore Forme de verificare Nr. credite Cod de Sem. I Sem. II disciplină studiu C S C S+L C S Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II Nr. ore 28 14 42 14+14 70 42 E E 4 6 M D0002 B. Obiectivele disciplinei: In cadrul disciplinei MECANICA se studiaza legile obiective ale repausului si ale deplasarii corpurilor materiale, adica miscarea mecanica a materiei. Pe baza principiilor fundamentale se stabilesc teoreme si ecuatii ce servesc la rezolvarea problemelor ce apar in tehnica. C. Metode de predare învăţare: prelegerea, seminarul, laboratorul, studiul individual, consultatii. D. Forme şi metode de evaluare: colocviu de laborator, examene orale. E. Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă: I. TEORIA VECTORILOR ALUNECATORI SI LEGATI 5 cursuri 1. Momentul unui vector alunecator in raport cu un punct / 2 ore 2. Momentul unui vector alunecator in raport cu o axa / 2 ore 3. Determinarea suporturilor vectorilor alunecatori cu ajutorul momentelor. Sisteme de vectori alunecatori / 2 ore 4. Proprietati ale torsorului / 2 ore 5. Reducerea sistemelor de vectori alunecatori / 2 ore Sisteme formate din doi vectori. Teorema generala a lui Varignon. Sisteme de vectori paraleli II. STATICA 7 cursuri 1. Caracteristici inertiale ale solidului rigid / 2 ore Masa solidului rigid. Centrul de masa al solidului 2. Statica solidului rigid supus la legaturi fara frecare / 4 ore 3. Frecarea de alunecare / 2 ore 4. Frecarea de rostogolire. Frecarea in articulatie (lagar radial) / 2 ore 5. Statica sistemelor de corpuri / 2 ore 6. Frecarea firelor. Scripetele fix (Rigiditatea firelor). Scripetele mobil. Rasturnarea si stabilitatea. Planul inclinat. / 2 ore III. CINEMATICA 9 cursuri 1. Notiuni specifice. Cinematica punctului cu ecuatia miscarii data sub forma intrinseca / 2 ore 2. Recapitulare / 2 ore 3. Cinematica punctului cu ecuatiile miscarii date in coordonate carteziene. Parametrii de pozitie au unui solid in miscarea generala / 2 ore 4. Miscarea generala a solidului rigid / 2 ore Deplasari elementare generale ale rigidului. Parametrii cinematici ai miscarii generale a solidului. Distributia vitezelor. Distributia acceleratiilor. Proprietati ale miscarii 5. Miscarea de translatie. Miscarea de rotatie / 2 ore 6. Miscarea elicoidala / 2 ore 7. Miscarea plan paralela / 2 ore

8. Miscarea relativa (compusa) / 2 ore 9. Cinematica sistemelor de solide / 2 ore Transmisii de miscari prin reazeme. Transmisii de miscari prin fire. Transmisii de miscari prin articulatii IV. DINAMICA 14 cursuri 1. Caracteristici dinamice vectoriale / 2 ore Principiile fundamentale ale Mecanicii. Repartitia si reducerea fortelor in solid. Clasificarea solicitarilor la care poate fi supus un solid. 2. Caracteristici dinamice scalare / 2 ore Lucrul mecanic. Puterea mecanica. Randament mecanic 3. Momentele de inertie mecanice / 2 ore 4. Caracteristicile cinetice ale unui solid (Impulsul unui solid. Momentul cinetic al unui rigid. Energia cinetica ). Teoremele fundamentale ale dinamicii solidului (Teorema impulsului. Teorema miscarii centrului de masa. Teoremele momentului cinetic. Teorema energiei ) / 2 ore 5. Dinamica miscarii de translatie. Dinamica miscarii de rotatie / 2 ore 6. Dinamica miscarii plan-paralele. Dinamica punctului material / 2 ore 7. Dinamica miscarii relative a punctului / 2 ore 8. Dinamica sistemelor de solide (Caracteristicile inertiale ale sistemelor mecanice. Caracteristicile dinamice vectoriale. Caracteristicile dinamice scalare. Caracteristicile cinetice ale unui sistem mecanic) / 2 ore 9. Teoremele fundamentale ale dinamicii sistemelor de rigide (Teorema impusului. Teorema momentului cinetic) / 2 ore 10. Teorema energiei / 2 ore 11. Ecuatiile dinamicii sistemelor mecanice (Ecuatiile miscarii deduse din teorema impulsului si teorema momentului cinetic, scrise pentru solide izolate din sistem. Ecuatiile de miscare corespunzatoare teoremei impulsului si teoremei momentului cinetic, pentru intregul sistem mecanic) / 2 ore 12. Ecuatiile de echilibru dinamic ale lui d Alembert / 2 ore 13. Recapitulare Cinematica / 2 ore 14. Recapitulare Dinamica / 2 ore F. Conţinutul seminariilor / număr de ore pentru fiecare temă: Seminar 1. Algebra vectoriala 2 ore 2. Statica. Momente 3 ore 3. Reducerea sistemelor de vectori 3 ore 4. Centre de masa 2 ore 5. Statica solidului rigid 2 ore 6. Statica sistemelor 4 ore 7. Cinematica. Cinematica punctului 2 ore 8. Cinematica miscarilor particulare 2 ore 9. Miscarea relativa 2 ore 10. Dinamica. Momentele de inertie. Impuls. Energie cinetica 2 ore 11. Teorema energiei cinetice. Dinamica punctului 2 ore 12. Dinamica sistemelor 2 ore Laborator 1. Statica surubului 4 ore 2. Masurarea turatiei unui rotor 4 ore 3. Coeficientul de frecare dinamic 2 ore 4. Pendulul fizic 2 ore 5. Colocviu 2 ore

G. Bibliografie de elaborare a cursului 1- Balan, George, Elemente de mecanica rigidelor, Ed. ALMA, Galati, 1996 2- Mangeron, D., Irimiciuc, N., Mecanica rigidelor cu aplicatii in inginerie, Ed. Tehnica, Bucuresti, Vol.1-1978, Vol. 2 1980, Vol. 3-1981 3- Voinea, R., Voiculescu, D., Ceausu,V. Mecanica, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983 4- Radoi, M., Deciu, E., Mecanica, EDP, Bucuresti, 1981 H. Bibliografie minimală de studiu pentru studenţi 1 1- Balan, George, Elemente de mecanica rigidelor, Ed. ALMA, Galati, 1996 Şef catedră 1 Este de preferat ca bibliografia minimală de studiu pentru studenţi să identifice cu claritate şi precizie capitolele pe care studenţii le au de parcurs pentru atnigerea obiectivelor de predare şi învăţare, eventual fiind particularizată în funcţie de tematica cursurilor şi seminariilor.

UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢI FACULTATEA DE MECANICĂ CATEDRA GRAFICĂ, MECANISME, TOLERANŢE Adresa: Str. Domnească nr. 111, Galaţi Nr. telefon / fax: 0236/314463 E-mail: emereuta@ugal.ro PROGRAMA ANALITICĂ Disciplina: MECANISME I A. Locul disciplinei în planul de învăţământ: Anul de Anul II Total ore Forme de verificare Nr. credite Cod studiu Sem. I Sem. II disciplină C S C S C L+P Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II Nr. ore 28 14P 14L 28 28 E,P 4+1 M-D0007 B. Obiectivele disciplinei: Familiarizarea studenţilor cu modelarea vectorială fenomenelor mecanice; Crearea aptitudinii de a recunoaşte condiţiile în care un sistem mecanic este static determinat.; Trecerea de la disciplinele cu caracter pur teoretic la cele aplicative; Dobândirea cunoştinţelor de bază despre cele mai importante categorii de mecanisme: cu bare articulate, cu came şi cu roţi dinţate; Întelegerea rolului şi a functionalităţii unui sistem mecanic mobil independent sau inclus într-un agregat/maşină; Modelarea sistemelor mecanice mobile în vederea studiului cinematico-dinamic prin utilizarea de softuri specializate; Analiza şi optimizarea comportamentului cinematico-dinamic al sistemelor mecanice mobile; Dezvoltarea de aplicaţii pe sisteme mecanice concrete. C. Metode de predare învăţare: Resurse multimedia; prelegeri clasice. D. Forme şi metode de evaluare: evaluare continuă ( pondere 30% ) prin metode orale, probe scrise, practice şi teme de casă şi evaluare sumativă (pondere 70%) prin probe scrise. E. Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă: Capitolul/subcapitolul Nr. ore Introducere 4 Definiţii. Structura şi configuraţia mecanismelor plane. Element cinematic. Cupla cinematica. Lanţ cinematic (definire, clasificare, grad de libertate, grupa cinematica). Mecanisme (definire, clasificare, grad de mobilitate). Analiza configuraţieişi cinematicii mecanismelor. 6 Ecuaţii vectoriale de conexiune pentru configuraţie,viteze şi acceleraţii. Metoda conturului poligonal de vectori pentru rezolvarea configuraţiei şi cinematicii mecanismelor. Exemple. Mecanisme spaţiale 4 Mecanismul cuplajul cardanic. Patrulaterul spaţial RRSC. Patrulaterul spaţial RSSR. Mecanismul biela - manivelă spaţial Analiza forţelor la mecanisme 6 Sarcini motoare, rezistente, exterioare, interioare, variabile, de inerţie Determinarea reacţiunilor din cuplele cinematice ale mecanismelor. Dinamica mecanismelor 8

Fazele mişcării. Ecuaţiile de mişcare. Bilanţ energetic. Uniformizarea vitezei unghiulare cu ajutorul volantului. Calculul momentului de inerţie a masei şi greutăţii volantului. Reglarea variaţiilor neperiodice ale mişcării maşinilor F. Conţinutul laboratoarelor/număr de ore pentru fiecare temă: Tematica lucrărilor de laborator Nr. ore L1.- Norme de protecţia muncii în laborator; Analiza structuralã a cuplelor 2 cinematice; L2 - Analiza structuralã a mecanismelor plane fundamentale; 2 L3. Analiza cinematicã a mecanismelor cu bare metoda barelor; 2 L4 - Analiza cinematicã a mecanismelor cu bare metoda proiecţiei conturului 2 poligonal de vectori; L5 - Determinarea reacţiunilor la mecanismele cu bare metoda izolării grupelor 2 cinematice; L6 - Determinarea reacţiunilor la mecanismele cu bare metoda izolării 2 elementelor cinematice (metoda matriceală) L7 Analiza cinematică a mecanismelor spaţiale 2 G. Conţinutul proiectului/număr de ore pentru fiecare temă: Tema/etapa Nr. ore Studiul complet al unui mecanism (diferenţiat pe grupe de studiu, în funcţie de specializări). Sinteza mecanismului cu bare. Analiza poziţională. 2 Analiza cinematică a mecanismului cu bare. 2 Analiza cinetostatică a mecanismului cu bare. 2 Calculul mărimilor reduse, alegerea motorului şi transmisiei de acţionare. 4 Calculul volantului şi studiul mişcării mecanismului în faza de pornire. 4 H. Bibliografie de elaborare a cursului 1. Orănescu, A., ş.a. Mecanisme (capitole de curs restructurate), Galaţi, 1973, 1983 2. Mereuţă, E., Mecanisme, Editura Evrika, Brăila 2001; 3. Mereuţă, E., Analiza şi sinteza mecanismelor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2007 4. Cossalter, V., Meccanica Applicata alle Macchine, Editura Projetto, Padova, 1996; 5. Răzmeriţă, Gh., Mecanisme şi dinamica maşinilor, Editura Diacon Coresi, 1998; 6. Merticaru, V., Probleme dinamice ale funcţionării mecanismelor, Editura Junimea Iaşi, 1991; 7. Buculei, M., ş.a. Metode de calcul în analiza mecanismelor cu bare, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1986 8. Handra-Luca, V., Stoica, A., Introducere în teoria mecanismelor, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1982; 9. Alexandru, P., Vişa, I., Alexandru, C., Talabă,D., Proiectarea funcţională a mecanismelor, Editura Lux Libris, Braşov, 1998 Data aprobării programei analitice în catedră / departament: 1 octombrie 2008 Întocmit, Prof.dr.ing. Mereuţă Elena Director departament / Şef catedră Prof.dr.ing. Ioan BAICU

UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢI FACULTATEA DE MECANICĂ CATEDRA GRAFICĂ, MECANISME, TOLERANŢE Adresa: Str. Domnească nr. 111, Galaţi Nr. telefon / fax: 0236/314463 E-mail: sbejen@ugal.ro PROGRAMA ANALITICĂ Disciplina: MECANISME II A. Locul disciplinei în planul de învăţământ: Anul de Anul II Total ore Forme de verificare Nr. credite Cod studiu Sem. I Sem. II disciplină C S C S C S+L Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II Nr. ore 28 14L 28 14 E 3 M-D0007 B. Obiectivele disciplinei: Familiarizarea studenţilor cu modelarea vectorială a fenomenelor mecanice; Crearea aptitudinii de a recunoaşte condiţiile în care un sistem mecanic este static determinat.; Trecerea de la disciplinele cu caracter pur teoretic la cele aplicative; Dobândirea cunoştinţelor de bază despre cele mai importante categorii de mecanisme: cu bare articulate, cu came şi cu roţi dinţate; Întelegerea rolului şi a functionalităţii unui sistem mecanic mobil independent sau inclus într-un agregat/maşină; Modelarea sistemelor mecanice mobile în vederea studiului cinematico-dinamic prin utilizarea de softuri specializate; Analiza şi optimizarea comportamentului cinematico-dinamic al sistemelor mecanice mobile; Dezvoltarea de aplicaţii pe sisteme mecanice concrete. C. Metode de predare învăţare: Resurse multimedia; prelegeri clasice. D. Forme şi metode de evaluare: evaluare continuă (pondere 30% ) prin metode orale, probe scrise, practice şi teme de casă şi evaluare sumativă (pondere 70%) prin probe scrise. E. Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă: Capitolul/subcapitolul Echilibrarea mecanismelor şi a maşinilor Echilibrarea rotorilor. Noţiuni privind echilibrarea mecanismelor plane Sinteza mecanismelor Sinteza structurală şi de configuraţie. Sinteza cinematica Mecanisme cu came Analiza structurală. Analiza cinematicii cu rezolvarea analitică a ecuaţiilor de conexiune. Sinteza mecanismelor cu came. Mecanisme cu roti dinţate Axoidele mişcării. Clasificarea şi definirea mecanismelor cu roţi dinţate. Cinematica mecanismelor cu roţi dinţate. Geometria angrenajelor plane. Angrenaje cu axe paralele. Angrenaje cu axe concurente. Nr. ore 6 4 8 10

Cremaliera circulara de referinţa. Generarea flancului dinţilor roţilor conice. Geometria angrenajului conic cu dinţi drepţi. Roata cilindrica cu dinţi drepţi echivalentă unei roţi conice cu dinţi drepţi. Angrenaje conice cu dinţi curbi, în arc de cerc cu înălţimea dintelui constanta. Angrenaje conice cu dinţi curbi cu înălţimea dintelui variabila. Angrenaje cu axe încrucişate. F. Conţinutul laboratoarelor/număr de ore pentru fiecare temă: Tematica lucrărilor de laborator Nr. ore L1- Echilibrarea rotorilor; 2 L2 - Echilibrarea staticã a mecanismelor plane; 2 L3 - Analiza cinematicã a mecanismelor cu came; Legi de mişcare pentru 2 tacheţi; L4 Sinteza mecanismelor cu came pentru o lege de mişcare impusăa 2 techetului. L5 Determinarea experimentală a unghiului de presiune; 2 L6 Generarea danturii în evolventă prin metoda rostogolirii cu 2 cremaliera generatoare. L7 - Cinematica mecanismelor cu roţi dinţate cu axe fixe. Cinematica 2 mecanismelor planetare cu roţi dinţate cilindrice. Cinematica mecanismelor diferenţiale. G. Bibliografie de elaborare a cursului 1. Orănescu, A., ş.a. Mecanisme (capitole de curs restructurate), Galaţi, 1973, 1983 2. Mereuţă, E., Mecanisme, Editura Evrika, Brăila 2001; 3. Mereuţă, E., Analiza şi sinteza mecanismelor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2007 4. Cossalter, V., Meccanica Applicata alle Macchine, Editura Projetto, Padova, 1996; 5. Răzmeriţă, Gh., Mecanisme şi dinamica maşinilor, Editura Diacon Coresi, 1998; 6. Merticaru, V., Probleme dinamice ale funcţionării mecanismelor, Editura Junimea Iaşi, 1991; 7. Buculei, M., ş.a. Metode de calcul în analiza mecanismelor cu bare, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1986 8. Handra-Luca, V., Stoica, A., Introducere în teoria mecanismelor, Editura Dacia, Cluj- Napoca, 1982; 9. Alexandru, P., Vişa, I., Alexandru, C., Talabă,D., Proiectarea funcţională a mecanismelor, Editura Lux Libris, Braşov, 1998 Data aprobării programei analitice în catedră / departament: 1 octombrie 2008 Întocmit, Sef lucrari dr.ing. Vereşiu Silvia Director departament / Şef catedră Prof.dr.ing. Ioan BAICU

UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢI FACULTATEA DE MECANICĂ CATEDRA DE MECANICĂ ŞI REZISTENŢA MATERIALELOR Adresa: Str. Domneasca nr. 111, Galaţi Nr. telefon / fax: 0236 314463 E-mail: staff.mrm@ugal.ro PROGRAMA ANALITICĂ Disciplina: Metode experimentale în ingineria mecanică A. Locul disciplinei în planul de învăţământ: Anul Anul Total ore Forme de verificare Nr. credite Cod de Sem. I Sem. II disciplină studiu C S C L C L Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II Nr. ore - - 28 28 28 28 - E - 5 M-S1514a B. Obiectivele disciplinei: Această disciplină îşi propune să formeze la studenţii secţiei INGINERIE MECANICĂ, abilităţi în domeniul cercetării experimentale, prin prezentarea unor aparate şi standuri pe care se realizează lucrări de laborator. C. Metode de predare învăţare: prelegerea, laboratorul, studiul individual, consultaţii. D. Forme şi metode de evaluare: colocviul de laborator,examen oral. E. Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă: I. REŢELE NEURONALE ARTIFICIALE (RNA) 3 cursuri 1. Neuronul cu vector de intrare. Funcţii de transfer. Arhitectura RNA / 2 ore. 2. Crearea unei reţele. Simularea. Antrenarea. Algoritmul propagării inverse. / 2 ore. 3. Algoritmii Quasi-Newton. / 2 ore. II. VIBRAŢII ALEATOARE 1 curs III. MONITORIZAREA PROCESULUI DE UZARE A SCULEI LA STRUNJIRE, UTILIZAND O RETEA NEURONALA ARTIFICIALA. 9 cursuri 1. Introducere. Monitorizarea uzurii sculei. / 2 ore. 2. Simularea monitorizării. / 2 ore. 3. Standul experimental. / 4 ore. Componentele forţei de aşchiere. Acceleraţiile portcuţitului. Temperatura medie a taisului sculei. Rugozitatea R a a suprafeţei prelucrate. Puterea dată de motorul electric. 4. Rezultate experimentale. / 4 ore. Regimurile de aşchiere. Uzura cuţitului. Validarea înregistrărilor. 5. Prelucrarea înregistrărilor. / 4 ore. Prelucrarea iniţială. Analiza spectrală a înregistrărilor. Monitorizarea uzurii sculei utilizând RNA. Rularea RNA. Calcule statistice. 6. Monitorizarea. Metoda fuzzy c-means. / 2 ore. 7. Recapitulare. / 2 ore. F. Conţinutul seminariilor / număr de ore pentru fiecare temă: 1. Măsurarea turaţiei unui rotor. / 2 ore. 2. Reţele neuronale artificiale. / 4 ore. 3. Stand pentru studiul pendulului fizic (cu o anexă electronică). / 2 ore. 4. Stand pentru studiul cinematicii mecanismului patrulater articulat (în două variante: cu un unghi de înclinare şi cu două unghiuri de înclinare). / 2 ore. 5. Stand pentru studiul cinematiciiunei came de translaţie. / 2 ore. 6. Forţa Coriolis. / 2 ore.

7. Vibratoare electro-dinamice VED1şi ST 5000. / 2 ore. 8. Masa vibratoare ST 80/3. / 2 ore. 9. Standurile pentru probare la şocuri şi la ruliu-tangaj. / 2 ore. 10. Identificarea unui sistem elastic. / 2 ore. 11. Identificarea (în SIMULINK) a unui sistem eastic. / 2 ore. 12. Cunoaşterea aparaturii existente. / 2 ore. 13. Colocviu. / 2 ore. G. Bibliografie de elaborare a cursului 1. Bălan, G., ş.a. Mecanică şi Vibraţii Lucrări de laborator, Universitatea din Galaţi, 1983. 2. Bălan, G. Mecanica Vibraţiilor, Universitatea din Galaţi, 1988. 3. Bălan, G. Metode ale inteligeţei artificiale în studiul sistemelor mecanice, E-book, în WEB site: www.ugal.ro Faculties Faculty of Mech. Eng. Catedre Mecanica şi Rez. Mat. Department Staff Prof. George Balan E-Books, 129 pag., 2006. 4. Bălan, G. The monitoring of a lathe using an artificial neural network, Grant tzpe A nr. 33445 Theme 19, Cod CNCSIS 451, 2002. H. Bibliografie minimală de studiu pentru studenţi 1 Notele de curs şi laborator. Data aprobării programei analitice în catedră / departament 30 septembrie 2008 Şef catedră Conf. Dr. ing. Ioan STRAT 1 Este de preferat ca bibliografia minimală de studiu pentru surdenţi să identifice cu claritate şi precizie capitolele pe care studenţii le au de parcurs pentru atnigerea obiectivelor de predare şi învăţare, eventual fiind particularizată în funcţie de tematica cursurilor şi seminariilor.

UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢI FACULTATEA DE MECANICA CATEDRA DE TERMOTEHNICA SI MASINI TERMICE Adresa: 111 Domneasca Street, 800201 Galati Nr. telefon / fax: +40 236 314463 E-mail: florin.popescu@ugal.ro PROGRAMA ANALITICĂ Disciplina: METODE NUMERICE Specializarea: Inginerie mecanica, anul 2 Titular curs: prof.dr.ing. Florin Popescu A. Locul disciplinei în planul de învăţământ: Anul Anul II Total ore Forme de verificare Nr. credite Cod de Sem. I Sem. II disciplină studiu C S C S C S Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II Nr. ore 2 2 28 28 E 5 M-F0009 B. Obiectivele disciplinei: Disciplina are ca obiectiv familiarizarea studentilor cu metodele numerice fundamentale necesare in rezolvarea problemelor ingineresti care nu admit solutii analitice exacte sau care necesita timpi mari de lucru si care nu pot fi rezolvate decat prin elaborarea unor programe de calcul. C. Metode de predare învăţare: Cursul este prezentat prin metode interactive, insotite de exemple de calcul. In cadrul lucrarilor de laborator studentii invata sa elaboreze scurte programe de calcul in C++ pe baza algoritmilor prezentati si explicati la curs. D. Forme şi metode de evaluare: Evaluarea se face pe baza rezultatelor obtinute la orele de laborator si a notei obtinute in urma unei verificari scrise la sfarsit de semestru. E. Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă: 1. ERORI ÎN METODELE NUMERICE - 6 ORE, DIN CARE 1.1. Introducere (1/2 ore) 1.2. Erori prin trunchiere (2 ore) 1.3. Reprezentarea numerelor în calculator (1 ½ ore) 1.4. Erori prin rotunjire (2 ore) 2. SISTEME DE ECUAŢII LINIARE - 13 ORE, DIN CARE METODE DIRECTE - 8 ORE, DIN CARE 2.1.1. Introducere (½ ore) 2.1.2. Eliminarea Gauss şi eliminarea Gauss-Jordan (2 ore) 2.1.3. Pivotarea şi eliminarea Gauss standard (1 ½ ore) 2.1.4. Operaţii matriciale (1 oră) 2.1.5. Inversa unei matrici (1 oră) 2.1.6. Determinantul unei matrici (1 oră) 2.1.7. Matrici particulare (1 oră) 2.2. METODE ITERATIVE - 4 ORE, DIN CARE 2.2.1. Introducere (1/2 ore) 2.2.2. Norme vectoriale şi matriciale (1/2 ore) 2.2.3. Metoda Jacobi şi metoda Gauss - Seidel (2 ore) 2.2.4. Metodele relaxării (2 ore)

3. INTERPOLAREA NUMERICĂ 5 ORE, DIN CARE 3.1. Introducere (1/2 ore) 3.2. Formula de interpolare Lagrange (1/2 ore) 3.3. Formule de interpolare Newton prin noduri echidistante (1 oră) 3.4. Analiza interpolării polinomiale (1 oră) 3.5. Funcţii spline cubice (2 ore) 4. CUADRATURA NUMERICĂ 4 ORE, DIN CARE 4.1. Introducere (1/2 ore) 4.2. Regula dreptunghiului şi regula trapezului (1/2 ore) 4.3. Regulile Simpson (1/2 ore) 4.4. Formule de cuadratură Newton Cotes (1/2 ore) 4.5. Cuadratura Gauss (2 ore) F. Conţinutul seminariilor / număr de ore pentru fiecare temă: Elaborarea programelor de calcul în C++ (6 ore) Erori în metodele numerice; (2 ore) Eliminarea Gauss(2 ore) Inversa unei matrici (2 ore) Descompunerea LU (2 ore) M ecuatii cu n necunoscute (2 ore) Metoda iterativa Gauss Seidel (2 ore) Interpolarea Lagrange (2 ore) Tabela diferentelor divizate (2 ore) Interpolarea spline cubica (2 ore) Formula de cuadratura Newton Cotes (2 ore) Cuadratura Gauss Legendre (2 ore) G. Bibliografie de elaborare a cursului: [1] Popescu F, Ariton V, Andrei V, Metode numerice aplicate in inginerie, ed. Fundatia academica, Galati, 2001, [2] Nakamura S, Applied numerical methods in C, Prentice-Hall, 1993, [3] Burden R, faires J.D., Numerical analysis, PWS-KENT Publishing House, Boston, 1973. H. Bibliografie minimală de studiu pentru studenţi 1 : In vederea atingerii obiectivelor de invatare studentii vor parcurge notitele de curs ce le vor fi puse la dispozitie pe suport de hartie si electronic de catre cadrul didactic titular. Data aprobării programei analitice în catedră / departament Şef catedră Prof.dr.ing. Tănase Panait 1 Este de preferat ca bibliografia minimală de studiu pentru surdenţi să identifice cu claritate şi precizie capitolele pe care studenţii le au de parcurs pentru atingerea obiectivelor de predare şi învăţare, eventual fiind particularizată în funcţie de tematica cursurilor şi seminariilor.

UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢI FACULTATEA DE MECANICĂ CATEDRA T.C.M. Adresa: str. Domnească 111, 800201 Galaţi Nr. telefon / fax: 0236/414872, int. 397 E-mail: virgil.teodor@ugal.ro PROGRAMA ANALITICĂ Disciplina: Modelarea Numerică a Generării Suprafeţelor A. Locul disciplinei în planul de învăţământ: Anul Anul III Total ore Forme de verificare Nr. credite Cod de Sem. I Sem. II disciplină studiu C S C S C S Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II Nr. ore - - 2 4 14 28 - E - 4 M-S1507a B. Obiectivele disciplinei: Cunoaşterea principiilor de generare a suprafeţelor în procesele specifice industriei prelucrătoare. Cunoaşterea teoremelor fundamentale ale generării suprafeţelor prin înfăşurare. Aplicarea creativa a principiilor fundamentale ale generării suprafeţelor reciproc înfăşurătoare. Formarea deprinderilor de formulare a problematicii în domeniul specific. Elaborarea de algoritmi şi interpretarea corecta a datelor numerice care rezultă din aplicarea acestora. C. Metode de predare învăţare: prelegerea; rezolvarea de teme individuale; lucrări în grup de laborator; studiul materialului bibliografic. D. Forme şi metode de evaluare: evaluare continua prin teme individuale (4 teme individuale pe semestru) ; activitate de laborator (pondere 50 %); examen final-oral (pondere 50%). E. Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă: Cap. 1. Elemente de teoria cinematica a înfăşurării suprafeţelor (2 ore) Probleme de baza ale reprezentării mişcărilor relative ale sistemelor de referinţa. Mişcări absolute şi mişcări relative. Suprafeţe, modalităţi de reprezentare analitica. Familii de suprafeţe. Teoremele fundamentale Olivier (enunţ). Suprafeţe reciproc înfăşurătoare cu contact punctiform. Cap. 2. Generarea suprafeţelor prin înfăşurare (2 ore) Teorema Gohman. Noţiunea de caracteristica a unei suprafeţe în mişcare. Condiţia cinematica a înfăşurării suprafeţelor. Suprafeţe reciproc înfăşurătoare cu contact liniar si punctiform. Linii de contact. Aplicaţii. Cap. 3. Metoda normalelor (2); teorema Willis; condiţia specifica de înfăşurare, aplicaţii la generarea cu scula cremaliera; profilarea cuţitelor-roată; profilarea cuţitelor rotative. Aplicaţii. Cap. 4. Metoda distantei minime (2) Definiţii şi teorema specifica (metoda complementara). Algoritmizarea profilării sculelor de tip cremaliera, cuţit-roatş şi cuţite rotative. Aplicaţii. Cap. 5. Metoda familiei de cercuri substitutive (2) Definiţii. Teorema specifica. Algoritmizarea profilării sculelor asociate unor centroide în rulare. Aplicaţii.

Cap. 6. Metoda traiectoriilor plane de generare (2) Definiţii. Teorema specifica. Algoritmizarea profilării sculelor asociate unor centroide în rulare. Aplicaţii pentru profiluri si elementare. Cap. 7. Metoda tangentelor (1) Reprezentarea în forma discretă a profilurilor şi suprafeţelor. Algoritmizarea profilării sculelor asociate unor centroide în rulare. Aplicaţii. Cap. 8. Suprafeţe reciproc înfăşurătoare cu contact punctiform (1) Profilarea sculei melc pentru generarea unui vârtej ordonat de suprafeţe. Metoda suprafeţei intermediare. Aplicaţii. F. Conţinutul seminariilor / număr de ore pentru fiecare temă: 1. Instruirea referitoare la normele de protecţie a activităţii ce trebuie respectata în laborator. Prezentarea generala a laboratorului şi halei de maşini-unelte. Noţiuni tehnologice în domeniul aşchierii şi sculelor aşchietoare. 4 ore 2. Modelarea analitica a generării suprafeţelor cu cremaliere. Elaborarea de algoritmi pentru profilarea cremalierelor care generează vârtejuri ordonate de profiluri simple. (tema 1) 4 ore 3. Profilarea sculelor de tip cremaliera. Algoritmizare in baza teoremei distantei minime (4 ore) - teme individuale ( ex :cremaliera pentru arbori cu profil triunghiular) 4. Profilarea sculelor de tip cuţit-roată. (4 ore) Algortimizare in baza teoremei normalelor si metodei distantei minime. (tema individuală: cuţit-roata pentru arbori canelaţi) 5. Profilarea sculelor de tip cuţit rotativ (4 ore) 6. Algortimizare în baza teoremei familiei de cercuri substitutive ( tema individuala: cuţit rotativ pentru şuruburi cu profil ogival) (4 ore) 7. Generarea vârtejurilor ordonate de suprafeţe pe maşini de danturat profilarea sculei-melc prin metoda suprafeţei intermediare (tema individuala: scula melc pentru arbori canelaţi) (4 ore); G. Bibliografie de elaborare a cursului 1. Oancea, N., Fetecău, C., Totolici, S., Metode numerice pentru profilarea sculelor. Vol I., Universitatea din Galati, Rotaprint, 1991; 2. Oancea, N., Neagu, M., Metode numerice pentru profilarea sculelor. Vol. II, Universitatea din Galaţi, Rotaprint, 1992; 3. Oancea, N., Arbureanu, C., Metode numerice pentru profilarea sculelor. vol. III, Universitatea din Galaţi, Rotaprint, 1993; 4. Oancea, N., Metode numerice pentru profilarea sculelor. Vol. IV, Universitatea din Galaţi, Rotaprint, 1995; 5. Oancea, N., Metode numerice pentru profilarea sculelor. Vol. V, Universitatea din Galaţi, Rotaprint, 1997; 6. Oancea, N., Metode numerice pentru profilarea sculelor. Vol. VI, Universitatea din Galaţi, Rotaprint, 1998; 7. Oancea, N., Metode numerice pentru profilarea sculelor. Vol VII. Universitatea din Galaţi, Rotaprint, 2000.

H. Bibliografie minimală de studiu pentru studenţi 1 1. Oancea, N., Metode numerice pentru profilarea sculelor, Universitatea Dunarea de Jos, Rotoprint, Vol. I, 1991 2. Oancea, N., Generarea suprafetelor prin infasurare, Editura Fundatia Universitatii Dunarea de Jos, vol I, Galati, 2003 3. Oprean, A., Bazele aschierii si generarii suprafetelor, E.D.P.,1987 4. Oancea, N., Neagu, M., Fetecau, C., Procese de aschiere, experimente de laborator, Editura Tehnica-Info, Chisinau, 2002 Data aprobării programei analitice în catedră / departament 22.01.2009 Şef catedră, Prof. dr. ing. Păunoiu Viorel 1 Este de preferat ca bibliografia minimală de studiu pentru studenţi să identifice cu claritate şi precizie capitolele pe care studenţii le au de parcurs pentru atingerea obiectivelor de predare şi învăţare, eventual fiind particularizată în funcţie de tematica cursurilor şi seminarelor.

UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢI FACULTATEA DE MECANICĂ CATEDRA DE MECANICA ŞI REZISTENŢA MATERIALELOR Adresa: Str. Domneasca nr. 111, Tel/Fax- 0236 314463 E-mail: staf.mrm@ugal.ro PROGRAMA ANALITICĂ Disciplina: MODELĂRI NUMERICE ÎN MECANICA FLUIDELOR A. Locul disciplinei în planul de învăţământ: Anul Anul IV Total ore Forme de verificare Nr. credite Cod disciplină de Sem. I Sem. II studiu C S C S C S Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II Nr. 28 28 - - 28 28 V - 5 - M-S1516a ore B. Obiectivele disciplinei: Cunoaşterea generală a problematicii modelării numerice a mişcării fluidelor asociată cu ingineria mecanică; Cunoaşterea unor metode specifice CFD (acronim de la Computational Fluid Dynamics) şi a particularităţilor aduse de diverse metodologii; Dezvoltarea la studenţi a capacităţii de proiectare asistată de calculator şi utilizarea versiunilor demonstrative ale unor programe soft în domeniul dinamicii fluidelor (Fluent, CFX, etc); Aprofundarea unor metode de calcul asociate cu vizualizări în mecanica fluidelor; Dezvoltarea interesului privind metodele mecanicii computaţionale şi urmărirea dinamicii extrem de rapide pe plan mondial în acest domeniu; C. Metode de predare învăţare: prelegerea, explicaţia, dezbaterea, utilizarea calculatorului şi familiarizarea cu diverse programe soft, studiul de caz, problematizarea, simularea de situaţii, metode de lucru în grup, individual şi frontal, ateliere de lucru, metode de dezvoltare a gândirii critice, portofoliul, studiul documentelor bibliografiei. D. Forme şi metode de evaluare: evaluare continuă ( pondere 50% ) prin metode orale, probe scrise, practice şi teme de casă (o temă de casă referat prezentată în Power Point şi o altă temă de casă constând într-un program conţinând calcule şi vizualizări în mecanica fluidelor); evaluare sumativă (pondere 50%) prin probe scrise. E. Conţinutul cursului: I. Noţiuni fundamentale privind modelarea numerică a fluidelor 5 cursuri: 1. Ecuaţiile fundamentale ale mişcării fluidelor / 2 ore Proprietăţile fluidelor, metoda Lagrange şi metoda Euler, ecuaţiile fundamentale ale mişcării fluidelor (ecuaţiile Navier Stokes, Euler şi Bernoulli), mişcarea potenţiala, ecuaţia de continuitate. 2. Ecuaţii diferenţiale cu derivate parţiale şi aplicarea lor în mecanica fluidelor / 2 ore Clasificarea diferenţiale ecuaţiilor cu derivate parţiale (ecuaţii parabolice hiperbolice şi eliptice) şi exemple de ecuaţii clasice din fizica matematică. Probleme de valori iniţiale si valori de frontieră. 3. Metode numerice în CFD (Computational Fluid Dynamics) / 6 ore Scheme numerice cu diferenţe finite utilizate in CFD. Scheme backward, centrale, forward şi upwind, scheme implicite şi explicite, condiţia CFL (Courant-Friedrichs-Levy), difuzia numerica. Aplicarea metodei elementului finit în CFD. Metoda elementului de frontieră şi utilizarea ei în CFD, construirea corespondenţelor Dirichlet-Neumann. II. Teoria fluidului cu suprafaţă liberă - 6 cursuri 1. Formulările diferenţială clasică şi Hamiltoniană în studiul mişcării fluidului cu suprafaţă liberă / 2 ore Ecuaţiile de bază din cadrul formulării diferenţiale clasice a fluidului cu suprafaţă liberă. Formularea Hamiltoniană şi decuplarea problemei fluidului cu suprafaţă liberă. Ecuaţiile

diferenţial funcţionale care descriu mişcarea fluidului cu suprafaţă liberă şi metode pentru discretizarea lor numerică. 2. Teoriile liniară şi neliniară ale fluidului cu suprafaţă liberă / 4 ore Teoria liniară Airy a fluidului cu suprafaţă liberă, ipoteze simplificatoare de calcul, tipuri de dispersie. Teorii neliniare: teoriile Stokes de ordinul doi şi de ordin superior, viteza Stokes. Teoria cnoidală a fluidului cu suprafaţă liberă. Caracterul ondulatoriu şi disipări în fluide (refracţia, difracţia, reflexia şi disipările in fluide) 3. Teoria spectrală a fluidului cu suprafaţă liberă / 6 ore Teoria spectrala si analiza Fourier, parametrii derivaţi din spectru, spectre teoretice uzuale. Distributia Rayleigh şi elemente de statistica în mecanica fluidelor. Ecuaţia advecţiei de transport a unei mărimi scalare într-un câmp vectorial şi aplicarea ei in teoria spectrala a fluidului cu suprafaţă liberă, ecuaţia Hasselmann. III Modele numerice pentru fluide utilizate în tehnică 3 cursuri 1. Modele de tip FLUENT / 4 ore Modelul FLUENT si bazele aplicarii lui in CFD, exemple de aplicare ale modelului FLUENT, modelul CFX. 2. Modele numerice pentru fluide cu suprafaţă liberă / 2 ore Modele în medie de fază (WAM, SWAN), modele care calculează faza (REF/DIF, FUNWAVE) şi modele de circulaţie (POM, SHORECIRC) F. Conţinutul orelor de laborator: 1. Recapitularea noţiunilor fundamentale din mecanica fluidelor - 4 ore. 2. Scheme numerice cu diferenţe finite utilizate în mecanica fluidelor. Aplicaţii. - 4 ore. 3. Aplicarea metodelor elementului finit şi a elementului de frontieră în mecanica fluidelor. Aplicaţii 4 ore 4. Teoria liniară a fluidului cu suprafaţă liberă, noţiuni fundamentale, ecuaţia dispersiei, simplificări. Aplicaţii. -4 ore. 5. Elemente de statistica în mecanica fluidelor (distribuţiile de probabilitate Rayleigh şi Gauss). Aplicaţii. -4 ore. 6. Teoria spectrala si analiza Fourier, parametrii derivaţi din spectru. Aplicaţii. -4 ore 7. Bazele utilizării modelul FLUENT în CFD. Aplicaţii. - 4 ore G. Bibliografie: 1. Anderson, J.D., 1995. Computational Fluid Dynamics - The Basics with Applications. McGraw-Hill, 563 pag. 2. Bathe, K., Wilson, E., 1976. Numerical Methods in Finite Element Analysis, Pretince Hall-New Jersey. 3. Cheng, R.T., 1972. Numerical solutions of the Navier-Stokes equations by the finite element Method, The Physics of Fluids, Vol.15. 4. Dean, A., Dalrymple, R. 1991. Water Wave Mechanics for Engineers and Scientists, World Scientific. 5. Fluent, pagina internet: http://www.fluent.com/software/fluent/index.htm 6. Ghinea, M., Fireteanu, V., 2003. MATLAB Calcul numeric, grafica, aplicatii, Editura Teora, Bucuresti. 7. Hadar, A., Marin, C., Petre, C., Voicu, A., 2004. Metode numerice in inginerie, Politehnica Press, Bucuresti. 8. Lakshmi H. K. and Clayson, C. A. 2000. Small Scale Processes in Geophysical Fluid Flows, AP International Geophysics Series, volume 67, Academic Press, San Diego, Calif., 888 p. 9. Petrila, T, Trif, D. 2002. Metode Numerice şi Computaţionale în Mecanica Fluidelor, Editura Digital Data. 10. Rusu, E., 2000. Mecanica Analitică - cu Aplicaţii la Studiul Fenomenelor de Propagare a Valurilor, Editura Academica, Galati. 11. Rusu, E., 2000: New Techniques For Studying Wave Dynamics in Shallow Water, Galateea Publishing House Galaţi, Romania, ISBN 973-95566-5-5, 85p. 12. Strang, G., 1993. Wavelet transforms versus Fourier transforms, Bulletin American Mathematical Society New - York.

13. Strat, I., Matulea, I., Rusu, E., Ionita, B., 2008: Studies on the motion of a moored floating body, Maritime Industry, Ocean Engineering and Coastal Resources, Francis & Taylor publications, London, ISBN 978-0-415-45523-7, Vol. II, pp. 897-904. 14. The Math Works Inc., MATLAB The Language of Technical Computing, Reference Guide, version 7.1 (release 15), 2005. 15. WAMIT, Inc., (2006). WAMIT - USER MANUAL Version 6.3., Incorporated and Massachusetts Institute of Technology, www.wamit.com Şef Catedră Mecanica şi Rezistenţa Materialelor Conf. Dr. Ing. Ioan Strat

UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢI FACULTATEA CATEDRA Mecanică şi Rezistenţa materialelor/ DEPARTAMENTUL Inginerie Mecanică Adresa: Str. Domnească, nr. 111, 800201 Galaţi Nr. telefon / fax: +40 236 41787 +40 236 E-mail:secretar.mec@ugal.ro PROGRAMA ANALITICĂ Disciplina: Maşini de ridicat şi transportat A. Locul disciplinei în planul de învăţământ: Anul Anul III Total ore Forme de verificare Nr. credite Cod de Sem. I Sem. II disciplină studiu C S C L C L Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II Nr. ore - - 2 1 28 14 - E - 4 MS 1507b B. Obiectivele disciplinei: - se urmăreşte transmiterea cunoştinţelor necesare proiectării, exploatării şi întreţinerii echipamentelor de transport, ce fac parte integrantă din liniile tehnologice sau deservesc utilajele din industria de proces, - interpretarea conţinutului teoretic şi practic al disciplinei, - promovarea calităţilor specifice carierei inginereşti: competenţă, decizie, intuiţie, inovaţie. C. Metode de predare învăţare: - prelegerea, explicaţia, dezbaterea, studiul de caz, - studiul notelor de curs, documentelor tipizate si al bibliografiei, - dezvoltarea gândirii tehnice la activităţile practice specifice concretizate în întocmirea unui conspect ca urmare a documentării efectuate, D. Forme şi metode de evaluare: - evaluare continuă (pondere50%) prin: participarea la discuţii legate de tematica cursului, nota acordată pentru frecvenţa şi conduita la activităţi, notele acordate pentru temele de casă, referate, - evaluare sumativă (pondere 50%) prin probe scrise / orale la finele semestrului (examen)/ E. Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă: Conceptul de transport intern, sisteme de transport (1oră). Parametrii principali ai maşinilor de ridicat şi transportat. Teoria generală a maşinilor de ridicat şi transportat (diagramele de lucru, funcţionarea mecanismelor de ridicare în perioada de regim stabilizat şi în regim variabil) (2ore). Organe şi subansamble specifice maşinilor de ridicat şi transportat (funii, cabluri, lanţuri, roţi pentru cabluri şi lanţuri, tobe pentru cabluri şi lanţuri, palane, dispozitive pentru apucarea şi suspendarea sarcinilor, roţi de rulare şi căi de rulare, organe de blocare şi frânare) (4ore). Maşini de ridicat simple (palane cu acţionare manuală şi electrică, trolii, vinciuri, cărucioare de macara, cărucioare speciale) (3ore). Ascensoare (1oră). Macarale rotitoare staţionare, Macarale rotitoare deplasabile (1oră). Macarale rulante (macarale consolă, macarale de tavan, poduri rulante de uz general şi poduri rulante speciale) (3ore). Macarale speciale (macarale capră şi semi capră, macarale turn) (1oră). Transportoare cu organ flexibil de tracţiune (4ore). Transportoare fără organ flexibil de tracţiune (4ore). Instalaţii de transport pneumatic (2ore) Exploatarea echipamentelor de ridicat şi transportat. Verificarea tehnică şi autorizarea macaralelor, Întreţinerea echipamentelor de ridicat şi transportat, Ungerea echipamentelor de ridicat şi transportat. Instrucţiuni de protecţia muncii: la

demontarea şi montarea echipamentelor, la lucrări de întreţinere şi revizii tehnice, la transportul macaralelor (2ore). F. Conţinutul seminariilor / număr de ore pentru fiecare temă: 1. Determinarea puterii motoarelor mecanismelor unui pod rulant şi verificarea la demaraj (o şedinţă). 2. Mecanisme de ridicare (întocmirea unor scheme cinematice după model) (o şedinţa).3.studiul subansamblelor unui electropalan şi verificarea elementelor componente (2 şedinţe). 4. Studiul subansamblelor unui pod rulant şi verificarea elementelor componente (2 şedinţe).5. Studiul subansamblelor1 `q unei macarale capră şi verificarea elementelor componente (1 şedinţă). G. Bibliografie de elaborare a cursului - Spivakovski A. O., Maşini de ridicat şi transportat, Editura Tehnică, 1953. - KiferI., Abramovici I., Maşini de ridicat, Atlas cu desene, Editura Tehnică, Bucureşti - Bulat A., Instalaţii de transport pneumatic, Editura Tehnică, Bucureşti, 1962. - Olariu V., Apostol E., Masini de ridicat şi transportat, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1963. - Segal H., Maşini de ridicat şi transportat, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1968 - Egri I., Sârbu I., Culegere de materiale documentare pentru maşini de ridicat, Galaţi, 1973. - Boleanţu L., Babeu T., Instalaţii de transport uzinal, Institutul Politehnic Traian Vuia, Timişoara 1975. - Tauber B., A, Podiemno transportnîe maşinî, Izdatelistvo Lesnaia Promîşlennosti, Moskva 1980. - Barbu Gh. Petrescu, Eficienta economica a organizării moderne a transportului intern, Editura Tehnică Bucureşti, 1984. - Alegri E., Theodore H., Transportno-skladiskie rabotî Maşinostroenie, Moskva 1990. - Georgescu C., Nicolae S., Tehnologii moderne de transport, Edit. Tehnică Bucureşti, 1994. - Lupescu O., Instalaţii de transport uzinal, Inst. Politehnic Gh. Asachi Iaşi, 1994. - Colecţie de STAS-uri specifice. Bibliografie minimală de studiu pentru studenţi 1.Hapenciuc M. Instalaţii de ridicat şi transportat în indusria alimentară, vol. I, Universitatea Galaţi 1997. 2.Hapenciuc M. Instalaţii de ridicat şi transportat în indusria alimentară, vol. 2, Universitatea Galaţi 1998. 3.Hapenciuc M. Instalaţii de ridicat şi transportat în indusria alimentară, vol. 3, Universitatea Galaţi 2000. 4. Hapenciuc M. Echipamente de transport. Editura fundaţiei universitare Dunărea de Jos, Galaţi 2004 5.. Hapenciuc M., Hapenciuc A., Echipamente de transport. Îndrumar de proiectare, fasc.1 Editura fundaţiei universitare Dunărea de Jos, Galaţi 2006 Data aprobării programei analitice în catedră / departament 10 0ctombrie 2008 Şef catedră Prof. dr. Ing. Ionel Strat

UNIVERSITATEA "DUNAAEA DE JOS" GALATI FACULTATEA DE MECANICA CATEDRA DE MECANICA SI REZISTENTA MATERIALELOR Adresa:Str.Damneasca nr. 111 Nr. telefan I fax: 0236 314453 E-mail: staff. mrm@ugal.ra PROGRAMA ANALITICA Disciplina: MODELARE, SIMULARE IN DINAMICA SISTEMELOR MECANICE 2RI' =56 f ----- - - - ----- csem. Forme Total Anul II --- II. lofse./'v.i' CSScm.1Scm.11 56 2M-S 3! Scm.11 I IS ( 'oj de ore \'cri ticare Nr. crcdile CIS 2J-t-2 II' - ti II' lofl A. L I discinl" I d A Jisci plinfl 1512 B. Obiectivele disciplinci: Familiarizarea cu problematiea de baza privind modelarea si simularea in dinal11ica sistemclor mceaniec de solidc: Modclare. simulare in dinamiea sistemelor meeaniee liniarc (modelare. simulare in dinamiea sistcmclor liniare cu numar tinit dc grade dc libertate. proieetarea optil11ala a sistemclor pentru atenuarea vibratii lor-absorbitorul dinamie. absorbitorul vascos acordat. absorbitorul vaseos neaeordat. modclare eu clementc tinite in dinamiea sistemc\or liniare eu masa distribuita. modelarca vibratiilor rigidului pc suspensii elastiee avand inglobat un rotor ell dezcehilibru. modelarea vibratiilor mceaniee pentru transmiterea misearii de rotatic. modelarea vibratiilor provocate de angrenaje). Modelare.simulare, in dinamiea sistcmelor neliniare (sistcmc de rigidc-eonstrangeri eincmatiec: modclare. simulare in dinamiea sistcmclor meeaniee 2D: mudclarc. simulare in dinamiea sistcmc\or 3D: l110delarc sil11ulare in dinal11iea sistemclor pentru transm iterea m iseari i de rot at ic) Modclare. simulare in mceaniea robotilor C. Mctodc de prcdare - inva!are: Prclcgerea:invatare: prin exersarea metodelor de modelare in cadrul oerlor de seminar: prin claborarc a doua proieete. prin utilizarea in eadrul orclor de luerari a unoi' programe (soli) pentru modelare si simulare in dinamiea sistemelor meeanice. D. Forme ~i metode de evaluare: evaluare conlinua(50%) in cadrlll ore lor de seminar. lucrari. ('WlllIare.\'lIl1Ialiva:(50%) prin probe serisc;evaluarc distincta a proicetclor. E. Con!inutul cursului I numar de ore pcntru fiecarc tema: I. MODELARE. SIMULARE IN DINAMICA SISTEMELOR LlNIARE I. Modelc liniare in dinamiea sistemclor meeaniec eu numar finit de grade de libertate... Ah (modclc. moduri prorii de vibratie -mctoda forte lor. metoda depisariliior) 2. Vibratii fortate (neamortizate.amortizate) ale sistemclor eu numar finit dc grade de Iibertatc (modelare folosind metoda deplasarilor: aplicare la sistcme pentru atcnuarea vibratiilor: absorbitorul dinamie. amortizorul vaseos aeordat. amortizorul vascos neacordat. proictarea optimala a aeestora: analiza modala ) 3. Modelare eu clemente tinite in dinamiea sistemclur liniare cu masa distrihuita 4h 4h

(aspccte genera Ie privind utilizarea elementelor finite pentru modelare in dinamica sistemelor liniare. matricele elcmentale. matricele caracreristice ale sistemului. exemple de modele de element finit) 4. Vibratiile rigidului pc suspensii elastice avand inglobat un rotor eu dc7cehilibru. vite/e ungh iu lare rezonante 2h 5. Modelarea vibratiilor de torsiunc ale sistcmelor mccanicc pentru transmiterea misearii de rotatie( arbori. Iin ii de arbori).4 h II. MOOELARE. SIMULARE IN DINAMICA SISTEMELOR NELINIARE I. Modelul matcmatic in cinematica rigidului liber.4h (precizarea pozitiei rigidului. precizarea orientarii rigidului-unhiuri Euler.unghiuri RPY. matricc de orientare, operarca cu punctele rigidului.miseari simple ale rigidului. miscarca plana. miscarea de surub) 2. Marimi cc caraetcrizcaza distributia masci unui solid rigid.4h 3. Sisteme de rigide, constrangcri cincmatice.4h (ecuatiile de constrangerc cinematica asociate cuplelor cinematice: cupla translatici rectilinii. cupla de rotatie. cupla surub.etc.) 3. Modclarea cinematicii si dinamicii sistemelor mecanice 2D 6h (introduccrea constrangerilor cinematice: modelarea cinematieii:cinematica directa 2n. cincmatica inversa 20: modelarea dinamicii: ecuatiie dc mi~care ale rigidului eu miseare 2D-abordarc lagrangeana, dinamica directa 20. dinamica inversa 211) 4. Modelarea dinamicii sistcmclor mccanicc 3D 6h (introducerea constrangeri lor dncmatice: modclan:a c inematici i:cinematica directa 3D. cinematica inversa 3D: modelarea dinamicii: ecuatiie de mi~carc alc rigidului eu miscarc 20-abordare Newton-Euler. dinamica dirccta 3D. dinamica invcrsa 3D) III. MODELARE, SIMULARE IN MECANICA R0130TILOR 1. Structura robotilor si manipulatorilor.cuple cinematice. conventia Denavit-I-lartcnherg..2h 2.Cinematica structurilor tip de manilulatori.calibrarea cinematica.problema cincmaliea in versa 2h 3.Cinematica diferentiala, jacobianul gcometric. jacobianul structurilor Lipicc de man ipulatori, jacobianll I anal itic 2h 4. Dinam ica roboti lor- form u larea Lagrange 3h 5. Di nam ica roboti lor-formulartea Newton-Euler 3h 6. Plan ifiearea tra icctoriei 2h F. Continutul seminariilor SEM I: / numar de ore pentru liecare tema: Seminar: I. Recapitularea notiunilor privind vibratiile sistcmelor ell un grad de libcrtale 2h 2.Moduri proprii neamortizate ale sistemelor cu numar nnjt dc grade dc Iibertate 2 h 3. Studiul vibratiilor fortatc folosind analiza modala 2h 4.Absorbitor dinamie. absorbitor vascos aeordat. absorbitor vascos meacordat - proiectarc optinlala 2h 5. Vibratii Ie sistemelor de rigide 2h 6.A bordarea matriceala in cinematica rigidu I1I i 2h 7.Formarca ccuatiilor de miscare in dinamica sistcmclor dc rigide 2h Proiect: ANALIZA VIBRATIILOR UNUI SISTEM MECANIC PENTRU TRANSMITEREA MISCARII DE ROTATIE

SEM II: Lucrari: Modclare. simulare in dinamica sistemelor mecanice folosind programe(sotl) Proiect: ANALIZA DINAMICII UNUI SISTEM MECANIC TIP AGREGAT G. Bibliografie de elaborare a cursului I.MUSAT.S.D.. VIBRATII MECANICE-modelc matematice.aspectc practice. Editura rllndatiei liniversitarc..dunarca de jos" din GA I.ATI. 2006 2.MANGERON.D.. IRIMICIUC.N.. MECANICA RIGIDEI.OR CIJ API.ICATII IN INGINERIE. Editura tehnica. 1980. 3.SCIA VICO,L.. SICILIANOJL R0130TICA INI1lJSTRIALE-modelistica c cantrollo di manipulatori. McGraw-HilI. 1995. II. IJibliografie minim:lla de studiu pentru studcnti I Note de curs Data aprohiirii programei 1lI1l1liticeIII catetlrii / departamellt (Scmniitura) Director departamellt / $ef ClItetirii I Estc UC prcfcrat ca bibliografia minimala de slliuiu pcntru surucll!i sa iuentilice Cliclariwtc ~i prccizic capitolclc pc carc stuucll!ii Ie au de parcurs pentru atnigerea ooicctivclor de predare ~iinvalarc. eventual liilld particulari/3ti\ ill fullclic de tematica cursurilor ~i scminariilor.

UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢI FACULTATEA DE MECANICĂ CATEDRA / DEPARTAMENTUL: T.C.M. Adresa: str. Domnească 111, 800201 Galaţi Nr. telefon / fax: 0236/414872, int. 397 E-mail: gabriel.frumusanu@ugal.ro PROGRAMA ANALITICĂ Disciplina: MAŞINI-UNELTE ŞI PRELUCRĂRI PRIN AŞCHIERE A. Locul disciplinei în planul de învăţământ: Anul Anul II Total ore Forme de verificare Nr. credite Cod de Sem. I Sem. II disciplină studiu C L C L C L Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II Nr. ore - - 2 1 2 1 - E - 3 M-D0009 B. Obiectivele disciplinei: Cunoaşterea noţiunilor fundamentale privind generarea suprafeţelor pe maşini-unelte; Cunoaşterea noţiunilor fundamentale privind teoria aşchierii şi sculele aşchietoare; Însuşirea schemelor de aşchiere specifice fiecărui tip elementar de prelucrare; Familiarizarea cu arhitectura, cinematica şi reglarea principalelor tipuri de maşini-unelte universale. C. Metode de predare învăţare: prelegerea, explicaţia, exemplificarea, simularea de situaţii, metode de lucru în grup, individual şi frontal, metode de dezvoltare a gândirii critice, analiza comparativă, studiul bibliografiei. D. Forme şi metode de evaluare: evaluare continuă (pondere 30%) prin metode orale, probe scrise, practice şi teme de casă (analiza cinematică a uneia dintre maşinile-unelte prezentate la curs); evaluare cumulativă (pondere 70%) prin probe scrise/orale. E. Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă: I. Noţiuni elementare privind generarea suprafeţelor pe maşini-unelte şi teoria aşchierii 3 cursuri 1. Noţiuni elementare privind generarea suprafeţelor pe maşini-unelte / 2 ore Consideraţii generale. Cinematica generării. Curba generatoare: definiţie, generatoare materializată, generatoare cinematică rezultată ca traiectorie a unui punct sau ca înfăşurătoare a unei familii de curbe, generatoare programată.. Curba directoare: definiţie, directoare materializată şi directoare cinematică. 2. Noţiuni elementare de teoria aşchierii şi scule aşchietoare / 4 ore Construcţia sculelor aşchietoare. Geometria sculelor aşchietoare. Formarea aşchiei. Forţe de aşchiere. Surse de căldură şi bilanţul termic al procesului de aşchiere. Uzura sculelor aşchietoare; criterii de uzare. Durabilitatea sculelor aşchietoare. Parametrii regimului de aşchiere: viteză, avans, adâncime de aşchiere.

II. Structura cinematică a maşinilor-unelte 5 cursuri 1. Teoria lanţurilor cinematice / 2 ore Mecanism: definire, raport de transfer, legarea mecanismelor în serie. Lanţ cinematic: definire, clasificare, structură. Reglarea lanţurilor cinematice. Legături între lanţurile cinematice. Lanţuri cinematice închise. 2. Lanţul cinematic principal / 4 ore Definire. Structuri specifice. Teoria şirului de turaţii. Mecanisme pentru reglarea în trepte a turaţiei: mecanisme cu blocuri baladoare, cu roţi cuplabile, mixte, cu intermediară simplă sau complexă. Mecanisme pentru reglarea continuă a turaţiei: definire, structură, caracteristici; soluţii constructive de variatoare mecanice. 3. Lanţul cinematic de avans / 4 ore Definire. Structuri specifice. Sisteme de sănii suprapuse. Mecanisme de reglare specifice. Lanţuri cinematice şi mecanisme pentru avans intermitent. Lanţuri cinematice de filetare, cutii de filetare. 4. Mecanisme cu destinaţie specială / 2 ore Mecanisme pentru inversarea sensului de rotaţie: generalităţi, clasificare, soluţii constructive. Mecanisme pentru transformarea mişcării: generalităţi, clasificare. Mecanisme de transformare cu auto-inversare: bielă-manivelă, culisă oscilantă, culisă rotativă. Mecanisme de transformare fără auto-inversare: şurub-piuliţă, pinion-cremalieră. III. Arhitectura, cinematica şi reglarea principalelor tipuri de maşini-unelte universale 6 cursuri 1. Strunguri / 4 ore Scheme de aşchiere. Domenii de utilizare. Clasificare. Strungul normal. Strungul revolver (orizontal şi vertical). Strungul vertical. 2. Maşini de frezat / 2 ore Scheme de aşchiere. Domenii de utilizare. Clasificare. Maşina de frezat cu consolă. Maşina de frezat plan. Maşina de frezat longitudinal. 3. Maşini de găurit / 2 ore Scheme de aşchiere. Domenii de utilizare. Clasificare. Maşina de găurit de banc. Maşina de găurit cu coloană. Maşina de găurit cu montant. Maşina de găurit radială. 4. Maşini de prelucrat prin rabotare. Maşina de alezat şi frezat. / 2 ore Maşini de prelucrat prin rabotare: scheme de aşchiere, domenii de utilizare, clasificare. Şepingul. Maşina de mortezat. Maşina de alezat şi frezat: domenii de utilizare, clasificare, construcţie. 5. Maşini de broşat. Maşini de rectificat. / 2 ore Maşina de broşat: de utilizare, clasificare, construcţie. Maşini de rectificat: domenii de utilizare, clasificare, scheme de aşchiere, corpuri abrazive. Maşina de rectificat exterior. Maşina de rectificat interior. F. Conţinutul lucrărilor practice / număr de ore pentru fiecare temă: 1. Lucrare introductivă; prezentarea generală a laboratorului, a halei cu maşini-unelte, a scopului şi conţinutului lucrărilor practice 2 ore. 2. Analiza cinematică a strungului normal 2 ore. 3. Analiza cinematică a maşinii de frezat 2 ore. 4. Analiza cinematică a maşinii de găurit 2 ore. 5. Analiza cinematică a şepingului 2 ore. 6. Analiza cinematică a maşinii de rectificat 2 ore. 7. Sisteme de comandă a maşinilor unelte 2 ore.

G. Bibliografie de elaborare a cursului 1. Frumuşanu, G. Maşini-unelte şi prelucrări prin aşchiere, Ed. Ars Academica, Bucureşti, 2008. 2. Ispas, C. şi colectivul Maşini-unelte, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1998. 3. Oprean, A. şi colectivul Bazele aşchierii şi generării suprafeţelor EDP, Bucureşti, 1981 Data întocmirii: 12. 01. 2009 Titular disciplină: prof. dr. ing. Frumuşanu Gabriel Şef de catedră: prof. dr. ing. Păunoiu Viorel

UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢI FACULTATEA MECANICA CATEDRA MECANICA SI REZISTENTA MATERIALELOR Adresa: 111 Domneasca Street, 800201 Galati, Nr. telefon / fax: +40 236 314463 E-mail: PROGRAMA ANALITICĂ Disciplina: Optimizări in ingineria mecanica A. Locul disciplinei în planul de învăţământ: Anul Anul Total ore Forme de verificare Nr. credite Cod de Sem. I Sem. II disciplină studiu C S C P C P Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II Nr. ore 2 1 28 14 V,P 2+1 M-S1506a B. Obiectivele disciplinei: Studiul sistematic al metodelor de optimizare si aplicarea acestora in ingineria mecanica. Însuşirea deprinderilor practice de optimizare a structurilor folosind programe performante. C. Metode de predare învăţare: Prelegerea, conversaţia, explicaţia, dezbaterea, studiul de caz, problematizarea, simularea de situaţii, studiul bibliografiei, etc. D. Forme şi metode de evaluare: evaluare continuă ( pondere 50% ) prin colaborarea la rezolvarea problemelor de optimizare a structurilor; evaluare sumativă (pondere 50%) prin probe scrise/orale. E. Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă: Introducere / 2 ore Formularea problemelor de optimizare. Clasificarea problemelor de optimizare. Elemente de calcul diferenţial matriceal. Mulţimi convexe, funcţii concave şi funcţii convexe. Condiţii de optimalitate Algoritmi de optimizare pentru probleme fără restricţii / 2 ore Calculul lungimii pasului. Determinarea direcţiilor de căutare. Transformarea problemelor de optimizare / 2 ore Restricţii de semn. Restricţii margini simple. Restricţii liniare Probleme cu restricţii liniare / 2 ore Probleme cu restricţii egalitate. Direcţii admisibile. Condiţii de optim de ordinul unu. Procedura generală de rezolvare. Probleme cu restricţii inegalitate. Condiţii de optim. Procedura generală de rezolvare. Actualizarea mulţimii restricţiilor active. Criterii de apreciere a convergenţei Probleme cu restricţii neliniare / 4 ore Condiţii de optim de ordinul unu. Metode de tip gradient redus. Metode de tip gradient redus generalizat. Optimizare multicriterială / 2 ore Formularea problemei. Utilizarea funcţiilor sinteză. Utilizarea funcţiilor distanţă. Soluţii eficiente. Ordonarea criteriilor. Programarea scop. Optimizarea structurilor / 6 ore Particularităţi ale optimizării structurilor. Variabile, funcţii obiectiv şi restricţii. Metode de reanaliză / 2 ore Metode directe. Utilizarea matricei inverse. Tehnica substructurilor. Metode iterative. Metode aproximative. Metoda bazei reduse. Dezvoltarea în serie.

Metode de rezolvare a problemelor cu multe variabile / 4 ore Prezentare generala. Metode de descompunere. Metode de optimizare a fiabilităţii structurilor / 2 ore F. Posibile teme de proiect: Optimizarea structurilor formate din bare folosind programe de tip foaie de calcul. Optimizarea structurilor formate din bare folosind programe bazate pe metoda elementelor finite. Optimizarea structurilor formate din placi folosind programe bazate pe metoda elementelor finite. G. Bibliografie de elaborare a cursului 1. M. A. BHATTI, Practical Optimization Methods: With Mathematica Applications, Springer, 2000 2. J. FRÉDÉRIC BONNANS JEAN CHARLES GILBERT CLAUDE LEMARÉCHAL CLAUDIA A. SAGASTIZÁBAL, Numerical Optimization: Theoretical and Practical Aspects, Springer, 2006 3. GINTAUTAS DZEMYDA, ŠALTENIS, ANTANAS ŽILINSKAS, Stochastic and Global Optimization, Springer, 2002 4. HANS ESCHENAUER, NIELS OLHOFF, WALTER SCHNELL, Applied Structural Mechanics, Springer, 1996 5. ROGER FLETCHER, Practical Methods of Optimization, John Wiley and Sons Ltd, 1980 6. URI KIRSCH, Structural optimization : fundamentals and applications, Springer-Verlag, 1993 7. A. J. KURDILLA, Robust Optimization-Directed Design, Springer, 2005 8. JOSÉ HERSKOVITS, Advances in Structural Optimization, Springer, 2002 9. KENNETH LANGE, Optimization, Springer, 2004 10. JORGE NOCEDAL, STEPHEN WRIGHT, Numerical Optimization, Springer, 2000 11. GIANNI DI PILLO, MASSIMO ROMA, Large-Scale Nonlinear Optimization, Springer, 2006 12. SINGIRESU S. RAO, Engineering Optimization: Theory and Practice, 3rd Edition, Wiley- Interscience, 1996 13. V. SIMA, A. VARGA, Practica optimizării asistate de calculator, Ed. Tehnica, 1986. H. Bibliografie minimală de studiu pentru studenţi 1 V. SIMA, A. VARGA, Practica optimizării asistate de calculator, Ed. Tehnica, 1986. Data aprobării programei analitice în catedră Şef catedră Conf. Dr. ing. Ioan STRAT 1 Este de preferat ca bibliografia minimală de studiu pentru surdenţi să identifice cu claritate şi precizie capitolele pe care studenţii le au de parcurs pentru atnigerea obiectivelor de predare şi învăţare, eventual fiind particularizată în funcţie de tematica cursurilor şi seminariilor.

UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢI FACULTATEA de Mecanică CATEDRA / Organe de Maşini Adresa:Domnească 111 Galaţi Nr. telefon / fax: 0236414871 E-mail: 0236314463 PROGRAMA ANALITICĂ Disciplina: Organe de maşini I A. Locul disciplinei în planul de învăţământ: Anul Anul II Total ore Forme de verificare Nr. credite de Sem. I Sem. II studiu C L P C L P C L P Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II Nr. - - - 2 1 1 28 14 14 - E - 3 + 1 ore Cod disciplină B. Obiectivele disciplinei: - Deschiderea şi formarea orizontului tehnic interdisciplinar al viitorului specialist din domeniul ingineriei mecanice. - Asigurarea noţiunilor necesare unei analize sistemice a structurii şi funcţionării oricărei maşini şi agregat. - Însuşirea principiilor de analiză a solicitărilor care apar în elementele componente ale maşinilor şi modul de calcul al acestora în vederea asigurării siguranţei în funcţionare a acestora. - Însuşirea noţiunilor fundamentale privind proiectarea maşinilor şi mecanismelor cu accent asupra dimensionării, verificării şi proiectării organelor de maşini de uz general; - Familiarizarea cu metodele moderne de proiectare care urmăresc o alegere corectă a materialelor, o stabilire corespunzătoare a dimensiunilor şi a formei pentru asigurarea unei fiabilităţi cât mai înalte. - Implicarea activă în dezvoltarea gândirii inginereşti creative. C. Metode de predare învăţare: Prelegerea, explicaţia, studii de caz, aplicaţii practice în laborator, simularea şi rezolvarea unor situaţii concrete. D. Forme şi metode de evaluare: Evaluarea continuă în cadrul orelor de aplicaţii (25 %); examinare finală probă scrisă/orală (75 %). E. Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă: 1. Probleme generale ale construcţiei de maşini (2 ore) 2. Principii de calcul ale ingineriei mecanice (8 ore). Caracteristicile mecanice ale materialelor utilizate în construcţia de maşini. Forma şi precizia dimensională a organelor de maşini. Calculul la solicitări simple şi compuse. Calculul la solicitări variabile. Criterii de siguranţă a organelor de maşini. Fiabilitatea organelor de maşini.

2 3. Îmbinări nedemontabile (6 ore). Îmbinări nituite. Îmbinări sudate. Îmbinări prin lipire. Îmbinări prin încleiere. 4. Asamblări demontabile (12 ore). Asamblări filetate: clasificarea filetelor; elemente geometrice; materiale pentru şurub şi piuliţă; momentul de frecare din filet; condiţia de autofrânare; momentul de frecare dintre piuliţă şi suprafaţa de reazem; calculul filetului; calculul asamblărilor cu şuruburi fără strângere iniţială.; calculul asamblărilor cu şuruburi cu strângere iniţială; calculul la oboseală a asamblărilor cu şuruburi cu strângere iniţială; calculul asamblărilor cu şuruburi solicitate excentric; calculul şuruburilor solicitate la şoc. Asamblări între butuci şi arbori: asamblări cu pene; asamblări canelate; asamblări presate, asamblări poligonale. Asamblări elastice: arcuri cu tensiuni de tracţiune-compresiune; arcuri cu tensiuni de torsiune; arcuri cu tensiuni de încovoiere. F. Conţinutul aplicaţiilor practice (laborator) număr de ore pentru fiecare temă: Lucrarea nr. 1 - Determinarea experimentală a rezistenţei la oboseală. Calculul rezistenţei la oboseală a organelor de maşini (2 ore); Lucrarea nr. 2 Determinarea experimentală a coeficientului de frecare la asamblările cu şuruburi (2 ore); Lucrarea Nr. 3 Determinarea experimentală a capacităţii portante a unei asamblări cu şuruburi încărcată cu forţe transversale (2 ore); Lucrarea nr. 4 Determinarea rigidităţii elementelor unei asamblări cu şuruburi cu strângere iniţială (2 ore); Lucrarea nr. 5 Determinarea capacităţii portante a unei asamblări cu brăţară elastică (2 ore); Lucrarea nr. 6 Determinarea experimentală a repartiţiei sarcinii în lungul unei îmbinări prin sudură de colţ bilaterală (2 ore); Lucrarea Nr. 7 - Determinarea experimentală a caracteristicii elastice a arcurilor elicoidale(2 ore); Laboratorul este dotat cu standuri adecvate fiecărei lucrări, echipate cu maşini de încercat şi aparatură aferentă înregistrării şi redării informaţiilor privind testele efectuate în cadrul fiecărei lucrări. Există îndrumar de laborator Organe de maşini. Îndrumar pentru lucrări de laborator, Editura fundaţiei universitare Dunărea de jos Galaţi, 2002. Tema proiectului se va alege ca fiind una din temele: - proiectarea unui robinet cu ventil sau cu sertar; - proiectarea unui vinci; - proiectarea unei prese cu şurub - proiectarea unui recipient sub presiune în construcţie sudată. G. Bibliografie de elaborare a cursului: 1. Ştefănescu I.I., Organe de maşini,vol II, Lito Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi, 1993. 2. Ştefănescu I.I., Organe de maşini. Îndrumar pentru lucrări de laborator Editura Fundaţiei Universitare Dunărea de Jos din Galaţi, 2002. 3. Ştefănescu I.I., Spânu C. Asamblări cu flanşe,editura Evrika, Brăila, 1999. 4. Ştefănescu I.I., Chiriţă G., Milea Fl., Transmisii şi asamblări cu şuruburi, Editura Fundaţiei Universitare Dunărea de Jos din Galaţi, 2004. 5. Gafiţanu, M. ş.a., Organe de maşini, vol. I şi II, Editura Tehnică, Bucureşti 1983, 1985. 6. Crudu I., Bazele proiectării în organe de maşini, Editura Alma, Galaţi, 2000. 7. Chişiu, Al., ş.a., Organe de maşini, Editura didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981. 8. Manea, Gh., ş.a., Organe de maşini, vol I, Editura Tehnică, Bucureşti, 1970.

3 H. Bibliografie minimală de studiu pentru studenţi 1 1. Gafiţanu, M. ş.a., Organe de maşini, vol. I, Editura Tehnică, Bucureşti 1983. 2. Manea, Gh., ş.a., Organe de maşini, vol I, Editura Tehnică, Bucureşti, 1970. Data aprobării programei analitice în catedră / departament 1 Este de preferat ca bibliografia minimală de studiu pentru surdenţi să identifice cu claritate şi precizie capitolele pe care studenţii le au de parcurs pentru atnigerea obiectivelor de predare şi învăţare, eventual fiind particularizată în funcţie de tematica cursurilor şi seminariilor.

UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢI FACULTATEA de Mecanică CATEDRA / Organe de Maşini Adresa:Domnească 111 Galaţi Nr. telefon / fax: 0236414871 E-mail: 0236314463 PROGRAMA ANALITICĂ Disciplina: Organe de maşini II A. Locul disciplinei în planul de învăţământ: Anul Anul III Total ore Forme de verificare Nr. credite de Sem. I Sem. II studiu C L P C L P C L P Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II Nr. 3 1 2 - - - 42 14 28 E - 4 + 2 - ore Cod disciplină B. Obiectivele disciplinei: - Deschiderea şi formarea orizontului tehnic interdisciplinar al viitorului specialist din domeniul ingineriei mecanice. - Asigurarea noţiunilor necesare unei analize sistemice a structurii şi funcţionării oricărei maşini şi agregat. - Însuşirea principiilor de analiză a solicitărilor care apar în elementele componente ale maşinilor şi modul de calcul al acestora în vederea asigurării siguranţei în funcţionare a acestora. - Însuşirea noţiunilor fundamentale privind proiectarea maşinilor şi mecanismelor cu accent asupra dimensionării, verificării şi proiectării organelor de maşini de uz general; - Familiarizarea cu metodele moderne de proiectare care urmăresc o alegere corectă a materialelor, o stabilire corespunzătoare a dimensiunilor şi a formei pentru asigurarea unei fiabilităţi cât mai înalte. - Implicarea activă în dezvoltarea gândirii inginereşti creative. C. Metode de predare învăţare: Prelegerea, explicaţia, studii de caz, aplicaţii practice în laborator, simularea şi rezolvarea unor situaţii concrete. D. Forme şi metode de evaluare: Evaluarea continuă în cadrul orelor de aplicaţii (25 %); examinare finală probă scrisă/orală (75 %). E. Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă: 1. Transmisii mecanice. Transmisii mecanice prin angrenare (14 ore): Clasificarea angrenajelor. Materiale, tratamente termice pentru roţi dinţate şi tehnologii de danturare. Cauzele distrugerii angrenajelor. Angrenaje cilindrice cu dinţi drepţi: elemente geometrice, calculul angrenajului cilindric cu dinţi drepţi la încovoiere şi contact; Angrenaje cilindrice cu dinţi înclinaţi: elemente geometrice, angrenajul echivalent, forţe în angrenajul cilindric cu dinţi înclinaţi, calculul angrenajului cilindric cu dinţi înclinaţi la încovoiere şi contact; Angrenaje conice: tipuri de danturi

2 conice, roata plană de referinţă, elementele geometrice ale angrenajului conic cu dinţi drepţi, calculul angrenajului conic cu dinţi drepţi la încovoiere şi contact; Angrenaje cu axe încrucişate: clasificare, angrenaje melcate: elemente geometrice şi cinematice, materiale, forţe în angrenajul melc-roată melcată, calculul angrenajului melcat la încovoiere şi contact; Calculul termic al angrenajelor; Mecanisme cu roţi dinţate. Transmisii cu roţi de fricţiune (2 ore): Clasificare; Calculul transmisiilor cu roţi de fricţiune cilindrice; Calculul transmisiilor cu roţi de fricţiune conice; Variatoare cu roţi de fricţiune. Transmisii prin curele (3 ore): Clasificare; Capacitatea de tracţiune, Forţe şi solicitări principale într-o curea, Calculul transmisiilor cu curele late, Calculul transmisiilor cu curele trapezoidale, Variatoare cu curele. Transmisii prin lanţ (3 ore): Clasificare, Forţe în transmisia prin lanţ, Calculul transmisiilor prin lanţ. 2. Organele mişcării de rotaţie: Osii şi arbori (4 ore): clasificare, materiale, predimensionarea arborilor, verificarea la oboseală, verificarea la rigiditate, verificarea la turaţie critică. Lagăre de alunecare (4 ore): construcţie, materiale, calculul lagărelor cu frecare U,L,M, calculul lagărelor hidrodinamice, lagăre hidrostatice. Lagăre cu rostogolire (rulmenţi) (4 ore): Clasificare, simbolizare, Calculul la durabilitate a rulmenţilor rotitori, calculul rulmenţilor nerotitori, ungerea rulmenţilor. Cuplaje (4 ore): Cuplaje permanente fixe, Cuplaje permanente compensatoare, Cuplaje intermitente comandate, Cuplaje intermitente automate, Cuplaje de siguranţă. 3. Organele mecanismului bielă manivelă (2 ore): Forţe în mecanismul bielă-manivelă, Pistoane, Biela: calculul bielei, Arbori cotiţi. 4. Organe pentru conducerea, comanda, reţinerea şi etanşarea fluidelor (2 ore); F. Conţinutul aplicaţiilor practice (laborator) număr de ore pentru fiecare temă: Lucrarea nr. 1 Generarea danturii în evolventă prin metoda rulării (2 ore); Lucrarea nr. 2 Restabilirea elementelor geometrice ale unui angrenaj cilindric cu dinţi drepţi (2 ore); Lucrarea Nr. 3 Demontarea, studiul şi montarea reductoarelor (2 ore); Lucrarea nr. 4 Alunecarea elastică şi caracteristica de tracţiune a curelelor (2 ore); Lucrarea nr. 5 Determinarea experimentală a pierderilor prin frecare în rulmenţi (2 ore); Lucrarea nr. 6 Determinarea distribuţiei presiunii în pelicula de lubrifiant în lagărele de alunecare cu ungere hidrodinamică (2 ore); Lucrarea Nr. 7 - Determinarea pe cale experimentală a caracteristicilor de funcţionare ale cuplajelor elastice (2 ore); Laboratorul este dotat cu standuri adecvate fiecărei lucrări, echipate cu maşini de încercat şi aparatură aferentă înregistrării şi redării informaţiilor privind testele efectuate în cadrul fiecărei lucrări. Există îndrumar de laborator Organe de maşini. Îndrumar pentru lucrări de laborator, Editura fundaţiei universitare Dunărea de jos Galaţi, 2002. Tema proiectului se va alege ca fiind una din temele: - proiectarea unui grup de acţionare alcătuit dintr-un motor electric, o transmisie cu curele şi un reductor în două trepte; G. Bibliografie de elaborare a cursului: 1. Ştefănescu I.I., Organe de maşini,vol II, Lito Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi, 1993. 2. Ştefănescu I.I., Organe de maşini. Îndrumar pentru lucrări de laborator Editura Fundaţiei Universitare Dunărea de Jos din Galaţi, 2002.

3 3. Ştefănescu I.I., Chiriţă G., Milea Fl., Transmisii şi asamblări cu şuruburi, Editura Fundaţiei Universitare Dunărea de Jos din Galaţi, 2004. 4. Gafiţanu, M. ş.a., Organe de maşini, vol. I şi II, Editura Tehnică, Bucureşti 1983, 1985. 5. Crudu I., Bazele proiectării în organe de maşini, Editura Alma, Galaţi, 2000. 6. Chişiu, Al., ş.a., Organe de maşini, Editura didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981. 7. Manea, Gh., ş.a., Organe de maşini, vol I, Editura Tehnică, Bucureşti, 1970. H. Bibliografie minimală de studiu pentru studenţi 1 1. Gafiţanu, M. ş.a., Organe de maşini, vol. I, Editura Tehnică, Bucureşti 1983. 2. Ştefănescu I.I., Organe de maşini,vol II, Lito Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi, 1993. Data aprobării programei analitice în catedră / departament 1 Este de preferat ca bibliografia minimală de studiu pentru surdenţi să identifice cu claritate şi precizie capitolele pe care studenţii le au de parcurs pentru atnigerea obiectivelor de predare şi învăţare, eventual fiind particularizată în funcţie de tematica cursurilor şi seminariilor.

UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" din GALAŢI FACULTATEA DE MECANICA DEPARTAMENTUL, Inginerie Mecanică CATEDRA, Tehnologia Construcţiilor de Maşini Adresa:Str. Domneasca nr. 111 Nr. telefon / fax: +40.236.484.172 E-mail: ovidiu.ciocan@ugal.ro PROGRAMA ANALITICĂ Disciplina: POLITICI DE INTEGRARE EUROPEANĂ A. Locul disciplinei în planul de învăţământ: Anul Anul I Total ore Forme de verificare Nr. credite Cod de Sem. I Sem. II disciplină studiu C L - - C L Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II Nr. ore 1 2 - - 14 14 v - 1 - M-C0004 B. Obiectivele disciplinei: Cursul Politici de integrare europeană este un complex tematic cu privire la Uniunea Europeană şi are ca obiect prezentarea acestei instituţii, care şi-a propus să realizeze "o uniune cât mai strânsă a popoarelor europene". Situaţia în care ne aflăm la momentul actual reprezintă rezultatul istoric al transformărilor epocale din perioada ce a urmat anului 1989. acest lucru înseamnă că se are în vedere constituirea unei Europe europene, adică a unei Europe, care îşi păstrează şi dezvoltă identitatea europeană. Această identitate transpare atât din diversitatea culturală, cât şi din cultura europeană ca întreg, printre ale cărei valori se numără democraţia şi drepturile omului, ca valori centrale şi europene. Vom încerca să găsim răspunsuri la următoarele întrebări: Cum s-a dezvoltat Uniunea Europeană (UE)? Cum funcţionează UE? Ce factori îi influenţează dezvoltarea? Cum arată cadrul instituţional? Cine ia deciziile? Cu ce provocări actuale se confruntă UE? Care este situaţia pentru valul actual de extindere? Aceste cunoştinţe sunt necesare în special în această perioadă de pre-aderare a României, pentru a crea pentru student premisele înţelegerii Uniunii Europene ca sistem economic social şi politic şi ca viitoarea lui activitate să respecte regulile jocului. Cursul se adresează studenţilor de la facultăţile tehnice dar şi umaniste şi este recomandat în primul an de studiu. Studenţii facultăţilor economice şi juridice au cursuri mult specializate şi mai detaliate despre acest subiect. Cuprins Probleme şi elemente necesare pentru o analiză a UE.. Istoria Uniunii Europene. Obiective şi probleme fundamentale. Etapa 1. De la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial şi până la CECO Etapa 2. De la CECO şi până la înfiinţarea Comunităţii Economice Europene. Etapa 3. De la CEE şi până la Actul Unic European. Etapa 4. De la AUE şi până la înfiinţarea Uniunii Europene. Bilanţ provizoriu după Tratatul de la Maastricht. Factori determinanţi şi modele de dezvoltare în procesul de integrare. De la Amsterdam la Nisa. Etapa 5. De la Tratatul de la Maastricht şi până la Conferinţele Interguvernamentale din 1996/97. Etapa 6. Tratatul

de la Amsterdam. Etapa 7. De la Tratatul de la Amsterdam şi până la Tratatul de la Nisa. Cele mai importante tendinţe de dezvoltare după Nisa. Bilanţ pentru 50 de ani de integrare UE:. Instituţii ale UE. Instituţiile la nivel supranaţional. Consiliul Uniunii Europene. Comisia Europeană. Parlamentul European. Curtea Europeană de Justiţie. Consiliul European. Nivelul naţional. Instituţiile din al doilea şi al treilea pilon. Trăsături centrale ale instituţiilor UE. Provocări actuale extindere şi reformă. Tratatul de la Nisa. Procesul post-nisa şi dezbaterile cu privire la finalitate. Extinderea Uniunii Europene. Valul de extindere şi noii membri. Tratatul de la Lisabona şi reforma instituţională. Simbolurile Uniunii Europene. Seminarii 1. Etape ale integrării europene (modelul Balassa, cu comentarii) 2. Tratatul unei uniuni economice. Noţiuni generale. Tratatul CE şi Actul Unic European 3. Tratatul de la Maastricht şi Tratatul de Amsterdam 4. Tratatul de la Nisa şi constituţia europeană. Tratatul de la Lisabona 5. Câteva biografii ale comisarilor europeni 6. Exemple de politici comunitare (politica concurenţei, politica agricolă comună) 7. Aquis-ul comunitar. Bibliografie selectivă 1. Anghel P. Instituţii europene şi tehnici de negociere în procesul integrării, disponibil on-line la adresa: http://www.unibuc.ro/ebooks/stiintepol/anghel/cuprins,html. 2. Baldwin R., Wyplosz C., Economia integrării europene, Ed. Economică, Bucureşti, 2006 3. Blair T., A larger, Stronger, More Democratic Europe, Speech to the Polish Stock Exchange disponibil on-line la adresa: http://www.number-10.gov.uk/output/page3384.asp 4. Buse C., Dascălu N., Diplomaţie în vreme de război, disponibil on-line la adresa: http://www.unibuc.ro/ebooks/stiintepol/buse/4-1.htm. 5. Chirac J, Notre Europe, 2000: http://www.elysee.fr/elysee/francais/interventions/discours_et_declarations/2000/juin/allocution _prononcee_par_m_jacques_chirac_president_de_la_republique_devant_la_communaute_francaiseberlin.1888.html. 6. Degeratu C., Doctrine şi stategli de securitate, lucrare de disertaţie la Universitatea Bucureşti, Facultatea de Sociologie, 2007 7. Delors J., Reuniting Europe: Our Historic Mission, disponibil on-line la adresa: http://www.notre-europe.asso.fr/article.php3?id_article=448, la data de 6.01.2006. 8. Eichengreen B., The European Economy since 1945: Coordinated Capitalism and Beyond, Princeton University Press, 2006 9. Fischer J., De la Confédération à la Fédération - réflexion sur la finalité de l'intégration européenne: http://www.eleves.ens.fr/pollens/seminaire/seances/constitutioneurope/fischer.htm. 10. Fontaine P., Europe in 12 lessons: http://europa.eu.int/comm/publications/booklets/eu_glance/22/en.pdf. 11. Jinga I., Popescu A., Dictionar de termeni comunitari, disponibil on-line la adresa: http://www.mie.ro/informatii/romana/dictionar/pagina_o.htm. 12. Jospin L., L'avenir de l'europe élargie" (Paris, 28 mai 2001),: http://www.ena.lu/mce.cfm. 13. Kissinger, Diplomaţia, Ed. Bic All, 2007 14. McCormick J., Să înţelegem Uniunea Europeană, Ed. Codecs, 2006 15. Pelkmans J., European Integration. Methods and Economic Analysis, 3th editin, Pearson Education Limited, 2007 16. Pelkmans J., Integrare europeană. Metode şi analiză economică, Institutul European din România, Bucureşti, 2003. 17. Popa A., Economie Europeană, Note de curs, Universitatea Dunărea de Jos, Galaţi. 18. Prodi, R., More Europe, 2002: http://europa.eu.int/rapid/pressreleasesaction.do?reference=speech/02/7&format=html&aged =0&language=EN&guiLanguage=en.

19. Rehn O., L'élargissement, la sécurité pour l'europe, disponibil on-line la adresa: http://europa.eu.int/rapid/searchresultaction.do?search=ok&query=enlarge&username=prof&a dvanced=0&guilanguage=en, la data de 4.01.2006. 20. Schröder G., Results of the Copenhagen European Council of 12-14 December 2002, Policy Statement by Federal Chancellor Gerhard Schröder in the German Bundestag, Berlin, disponibil online la adresa: http://www.ena.lu/mce.cfm, la data de 5.01.2006. 21. *** Activity of the European Union. Agriculture: http://europa.eu.int/pol/agr/index_en.htm politica agrară comună 22. *** Comité des Regions: http://www.cor.eu.int/fr/presentation/index.htm. 23. *** Commission of the European Communities, Regular Report on Romania s progress towards accession, 6.10.2004, disponibil on-line la adresa: http://europa.eu.int/comm/enlargement/report_2004/pdf/rr_ro_2004_en.pdf 24. *** Enlargement, disponibil on-line la adresa: http://europa.eu.int/pol/enlarg/index_de.htm 25. *** Europa Glossaire, disponibil on-line la adresa: http://europa.eu.int/scadplus/glossary/index_fr.htm, piata comună. 26. *** European Commission, Directorate-General for Press and Communication, Publications, More unity and more diversity - The European Union s biggest enlargement: http://europa.eu.int/comm/publications/booklets/move/41/en.pdf, ISBN 92-894-4598-X, 2003. 27. *** La Charte des Droits fontamentaux de l Union europeene, disponibil on-line la adresa: http://www.europarl.eu.int/charter/default_fr.htm. 28. *** La Cour de justice des Communautés européennes: http://curia.eu.int/de/index.htm 29. *** La Cour des comptes européenne: conscience financière del Union européenne, disponibil online la adresa: http://www.eca.eu.int/eca/eca_index_fr.htm. 30. ****** Le budget de l'ue en un coup d'œil: http://europa.eu.int/comm/budget/index_fr.htm. 31. *** Le protail de l Union Europeene (pagina oficială a UE)http://www.europa.eu.int. 32. *** Managementul crizelor: http://www.actrus.ro/biblioteca/carti/stiinta_mil/uscoi/a23.pdf. 33. *** pagina oficială a Comisiei Europene (European Commisiion), disponibil on-line la adresa: http://www.europa.eu.int/comm/index_en.htm. 34. *** Parlement Europeene. Le Parlement. Organisation, disponibil on-line la adresa http://www.europarl.eu.int/parliament/public/staticdisplay.do;jsessionid=d120f536dac6417acd 753748CC35852F.node1?language=FR&id=45. 35. *** Sistemul de securitate europeană: http://www.ereferate.ro/referate/sistemul_de_securitate_european2005-03-18.html. 36. *** Strengthening the Union and preparing the 2004 enlargement: http://www.europa.eu.int/comm/agenda2000/index_de.htm. 37. *** Texte complet de la Constitution: http://europa.eu.int/constitution/fr/lstoc1_fr.htm. 38. *** The Council of the European Union: http://ue.eu.int/cms3_fo/showpage.asp?id=242&lang=en&mode=g Prof. Dr. Ing. Deleanu Lorena

UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢI FACULTATEA MECANICA CATEDRA MECANICA SI REZISTENTA MATERIALELOR Adresa: 111 Domneasca Street, 800201 Galati, Nr. telefon / fax: +40 236 314463 E-mail: staff.mrm@ugal.ro PROGRAMA ANALITICĂ Disciplina: Plasticitate A. Locul disciplinei în planul de învăţământ: Anul Anul Total ore Forme de verificare Nr. credite Cod de Sem. I Sem. II disciplină studiu C S C S C S Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II Nr. ore 2 1 28 14 V 3 M-S1503 B. Obiectivele disciplinei: Studiul sistematic al noţiunilor si metodelor de baza utilizate in calculul elasto-plastic al structurilor metalice. Însuşirea deprinderilor necesare in utilizarea eficienta a programelor de calcul in domeniul elasto-plastic. C. Metode de predare învăţare Prelegerea, conversaţia, explicaţia, dezbaterea, studiul de caz, problematizarea, simularea de situaţii, studiul bibliografiei, etc. D. Forme şi metode de evaluare evaluare continuă ( pondere 50% ) prin colaborarea la rezolvarea analitica si pe calculator problemelor de elasto-plasticitate propuse la seminar; evaluare sumativă (pondere 50%) prin probe scrise/orale. E. Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă: Introducere / 2 ore Deformaţii elasto-plastice. Perspectivele utilizării calculului neliniar. Modele de material. Abordarea numerică a problemelor elasto-plasticităţii. Ecuaţiile constitutive elasto-plastice. Metoda generalizată a elementelor finite. Principii variaţionale şi forme integrale. Solicitarea elasto-plastică mono-dimensională / 10 ore Solicitarea axială. Modelul elastic-perfect plastic. Modelul elasto-plastic cu întărire izotropă. Modelul elasto-plastic cu întărire mixtă. Exprimarea parametrilor de întărire prin tensiuni sau prin deformaţii. Principiul disipării plastice maxime. Integrarea ecuaţiilor elasto-plasticităţii. Utilizarea optimizării convexe. Rezolvarea problemelor elasto-plastice prin metoda elementelor finite. Solicitarea elasto-plastică a barelor / 6 ore Abordarea elementară a calculului în domeniul plastic al barelor. Elementul finit de grinda elastoplastic Timoshenko. Elementele finite de grindă, cubice, Euler-Bernoulli şi Timoshenko. Elementul de bară RSBM. Modelul PNM (plastic node method) Solicitarea elasto-plastică a plăcilor / 4 ore

Încovoierea plăcilor. Elemente finite de placă. Calculul în domeniul elasto-plastic al sistemelor de plăci Plasticitate tri-dimensională / 6 ore Notaţii. Noţiuni din mecanica mediilor continue. Comportarea elasto-plastică. Plasticitate J2. Formulări variaţionale utilizate în elasticitate şi plasticitate. Potenţiale termodinamice şi disipare plastică. Utilizarea metodei elementelor finite F. Conţinutul seminariilor / număr de ore pentru fiecare temă: Solicitarea elasto-plastică mono-dimensională. Rezolvarea analitica a problemelor. / 4 ore Solicitarea elasto-plastică a barelor. Rezolvarea analitica si numerica a problemelor. / 4 ore Solicitarea elasto-plastica a placilor. Rezolvarea numerica a problemelor. / 4 ore Solicitarea elasto-plastica tridimensionala. Rezolvarea numerica a problemelor. / 2 ore G. Bibliografie de elaborare a cursului 1. T. BELYTSCHKO, W. K. LIU, B. MORAN, Nonlinear Finite Elements for Continua and Structures, John Wiley & Sons, 2000. 2. I. DOLTSINIS, Elements of Plasticity: Theory and Computation, WIT Press, 2000. 3. L. DRAGOS, Principiile mecanicii mediilor continue, Ed.Tehnică, Bucureşti, 1983. 4. D. C. DRUCKER, Plasticity, Structural Mechanics, Pergamon Press, New York, 1960. 5. GAVRILESCU, I., Plasticitate. Fundamente. Calcul numeric, Ed. Fundatiei Universitare Dunarea de Jos, Galati, 2004 6. GAVRILESCU, I, BOAZU, D., Analiza cu elemente finite. Implementare. Calcul numeric, Ed. EUROPLUS, Galati, 2006 7. R. HILL, The Mathematical Theory of Plasticity, Oxford University Press, 1999 8. L. M. KACHANOV, Fundamentals of the Theory of Plasticity, Dover Publications, 2004 9. J.S. PRZEMIENIECKI, Theory of Matrix Structural Analysis, McGraw-Hill, 1968. 10. J. C. SIMO, T. J. R. HUGHES, Computational Inelasticity, Springer Verlag, Berlin, 1999. 11. K. WASHIZU, Variational Methods in Elasticity and Plasticity, Franklin Book Company, Incorporated, 1982. 12. O.C. ZIENKIEWICZ, R.L. TAYLOR, The Finite Element Method, Fifth Edition, McGraw-Hill, 2000. H. Bibliografie minimală de studiu pentru studenţi 1 GAVRILESCU, I., Plasticitate. Fundamente. Calcul numeric, Ed. Fundatiei Universitare Dunarea de Jos, Galati, 2004 Şef catedră Conf. Dr. ig. Ioan STRAT 1 Este de preferat ca bibliografia minimală de studiu pentru surdenţi să identifice cu claritate şi precizie capitolele pe care studenţii le au de parcurs pentru atnigerea obiectivelor de predare şi învăţare, eventual fiind particularizată în funcţie de tematica cursurilor şi seminariilor.

UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢI FACULTATEA MECANICA CATEDRA MECANICA SI REZISTENTA MATERIALELOR Adresa: 111 Domneasca Street, 800201 Galati, Nr. telefon / fax: +40 236 314463 E-mail: staff.mrm@ugal.ro PROGRAMA ANALITICĂ A PRACTICII IN PRODUCŢIE - ANUL II A. Locul disciplinei în planul de învăţământ: Anul Anul II Total ore Forme de verificare Nr. credite Cod de studiu Sem. I Sem. II disciplină C S C S C S Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II Nr. 3sap.* 90 V 2 M-D0004 30ore/sap. ore PROGRAMA ANALITICĂ a practicii în producţie sectiunea I A. OBIECTIVELE PRACTICII Însuşirea de către studenţi a elementelor de bază legate de prelucrarea la rece a metalelor. Se vor avea în vedere: cunoaşterea şi interpretarea documentaţiei tehnologice: alegerea şi utilizarea aparatelor de măsură şi control: cunoaşterea sculelor, dispozitivelor şi maşinilor unelte aferente proceselor de prelucrare prin strunjire, rectificare, mortezare etc., precum şi cele specifice operaţiilor de lăcătuşerie. B. CONŢINUTUL PRACTICII 1. Noţiuni generale despre aşchierea metalelor. 2. Cunoaşterea şi interpretarea documentaţiei tehnologice. 3. Aparatura de măsură şi control. Noţiuni referitoare la precizia de măsurare a pieselor. Şublerul: descriere, părţi componente, precizia de măsurare, modul de folosire. Micrometrul: descriere, părţi componente, precizia de măsurare, modul de folosire. Comparatorul de ecran: descriere, precizia de măsurare, modul de folosire. Raportorul de atelier: descriere, modul de folosire. 4. Operaţii, utilaje şi scule folosite în lăcătuşerie. Definirea lăcătuşeriei şi clasificarea operaţiilor. Îndreptarea metalelor şi utilajelor folosite la îndreptare. Trasarea: scule şi dispozitive necesare; controlul operaţiilor de trasare. Îndoirea tablelor şi a ţevilor şi dispozitivele folosite. Burghierea, lărgirea, adâncirea, lamarea, tarodarea şi prelucrarea cu filete: scule, utilaje şi dispozitive necesare. Debitarea metalelor cu fierăstrăul mecanic alternativ.

5. Strunjirea. Generalităţi despre strunjire. Clasificarea strungurilor. Descrierea părţilor componente ale strungului normal şi analiza schemei cinematice. Operaţii de strunjire: după forma suprafeţelor, după calitatea suprafeţelor. Scule folosite la strunjire. Dispozitive utilizate pentru fixarea pieselor pe strung. 6. Frezarea. Generalităţi despre frezare. Clasificarea maşinilor de frezat. Descrierea părţilor componente ale maşinii de frezat universale FUS 22 şi analiza schemei cinematice. Scule folosite la frezare. Fixarea pieselor pe maşina de frezat. Operaţii executate prin frezare. Capul divizor şi descrierea construcţiei. 7. Rabotarea şi mortezarea. Generalităţi despre rabotare şi mortezare. Clasificarea maşinilor. Părţile componente şi schemele cinematice ale maşinilor de rabotat şi mortezat. Scule folosite la operaţiile de rabotat. Fixarea pieselor şi maşinilor de rabotat şi mortezat. Operaţii executate prin rabotare şi mortezare. Răcirea şi ungerea maşinilor de rabotat. 8. Rectificarea. Generalităţi despre rectificare. Clasificarea maşinilor. Părţile componente şi schemele cinematice ale maşinilor de rectificat. Scule abrazive folosite la rectificat. Operaţii de prelucrare prin rectificare. Fixarea corpurilor abrazive la maşinile de rectificat. PROGRAMA ANALITICĂ a practicii în producţie sectiunea a II a A. OBIECTIVELE PRACTICII Însuşirea de către studenţii a elementelor de bază legate de prelucrarea la cald a metalelor. Se vor urmări în mod deosebit documentaţiile tehnologice, etapele proceselor tehnologice şi particularităţile unor procedee de prelucrare la cald cum sunt: turnarea (fontei, oţelului şi neferoaselor), deformarea plastică (forjarea liberă şi în matriţe), tratamente termice, sudarea şi acoperirile galvanice. I. Turnarea. B. CONŢINUTUL PRACTICII 1. Atelierul de miezuri Prepararea amestecului de miez. Utilaje pentru prepare. Confecţionarea manuală a miezurilor din silicat de sodiu întărire cu CO2 şi a celor pe bază de ulei dextrină. Vopsele, uleiuri, chituri utilizate la confecţionarea miezurilor. Confecţionarea miezurilor în cutii calde. 2. Atelierul de formare Depozitul de materiale pentru formare. Prepararea amestecurilor. Formarea turnarea dezbaterea. Descrierea procesului tehnologic de obţinere a unei piese (bloc motor, chiulasă) pe linia automată de formare. Turnarea pieselor în coji de bachelită. 3. Atelierul de elaborare.

Depozitul materialelor de fuziune. Utilajele tehnologice. Atelierul de topire. Oala de turnare. Descrierea procesului tehnologic al unei şarje. 4. Atelierul de curăţire a pieselor turnate. Îndepărtarea reţelelor de turnare, maselotelor, bavurilor interioare şi exterioare, aderenţelor de nisip. Vopsirea şi livrarea pieselor turnate. Controlul tehnic de calitate. 5. Tehnologia de obţinere a fontei cu grafit nodular. 6. Tehnologia de turnare centrifugală a cămăşii de cilindru. 7. Maşini de împuşcat miezuri. Se va urmări procesul tehnologic de obţinere a unui semifabricat, pentru care se va copia planul de operaţii. II. Sectoare de deformare plastică la cald. 1. Materiale şi semifabricate utilizate pentru deformarea plastică la cald. 2. Pregătirea materialelor, metode, maşini şi precizia debitării. 3. Forjarea liberă, procedee, aplicaţii. 4. Matriţarea: întocmirea desenului piesei, alegerea semifabricatului; locaşuri de matriţare; bavurile şi canalele de bavură; metode de forjare în matriţe; finisarea după matriţare. 5. Utilaje pentru forjare liberă, matriţare, calibrare, debavurare. Se va întocmi un plan de operaţii pentru obţinerea unui semifabricat prin forjare în matriţă III. Tratamente termice si termo-chimice 1. Diagrama Fe-C şi semnificaţia punctelor critice. 2. Tratamente termice de recoacere şi normalizare. 3. Călirea clasică şi călirea izotermă. 4. Călirea superficială. 5. Tratamente în atmosfera controlată. 6. Utilaje folosite la tratamentele termice şi termochimice. Se va urmări fluxul tehnologic al unui tratament primar secundar al unei piese şi se va întocmi planul de operaţii al reperului considerat. IV. Acoperiri galvanice Rolul acoperirilor galvanice. Pregătirea suprafeţelor în vederea aplicării stratului protector. Utilaje pentru acoperiri galvanice.

V. Sudarea Metode şi procedee de sudare. Sudarea electrică manuală, în mediu protector, în puncte şi în linie prin presiune. Lipirea. Tăierea termică cu oxigen şi cu arc electric. Utilaje pentru sudarea prin metoda electrică. Sudarea cu gaze şi utilaje folosite. C. MODUL DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR Practica se va încheia cu un colocviu susţinut în faţa cadrelor didactice coordonatoare. La acordarea notei se va ţine seama de răspunsurile date, de prezenţă, de gradul de implicare în activitatea specifică şi de calitatea caietului întocmit. D. BIBLIOGRAFIE ŞI MATERIALE AJUTĂTOARE 1. L. Stoian, s.a. - Tehnologia materialelor, EDP, 1980, Buc. 2. D.Raileanu, N.Cananau, Tehnologia materialelor, vol. I-IV, Universitatea din Galati 1980 3. N.Cananau, O.Dima, s.a. Indrumar de laborator - Tehnologia materialelor, vol. I-II Univ. din Galati 1993. 4. *** Notiţele tehnice ale maşinilor unelte. 5. *** Desenele de execuţie şi fişele tehnologice ale pieselor şi operaţiilor urmărite. 6. *** Planurile de operaţii ale pieselor care se prelucrează in intreprinderea vizitata. 7. *** Notiţele tehnice ale utilajelor. 8. *** Notiţele cursurilor de la disciplina Tehnologia materialelor 9. *** Manuale de specialitate. Data întocmirii:15.10.2008 Director departament / Şef catedră Conf.dr.ing. IOAN STRAT

UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢI FACULTATEA MECANICA CATEDRA MECANICA SI REZISTENTA MATERIALELOR Adresa: 111 Domneasca Street, 800201 Galati, Nr. telefon / fax: +40 236 314463 E-mail: staff.mrm@ugal.ro PROGRAMA ANALITICĂ A PRACTICII - ANUL III A. Locul disciplinei în planul de învăţământ: Anul Anul III Total ore Forme de verificare Nr. credite Cod de Sem. I Sem. II disciplină studiu C S C S C S Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II Nr. 3sap.* 90 V 2 M-D0018 30ore/sap. ore OBIECTIVELE ACTIVITATII DE PRACTICA 1.Structurarea cunostintelor teoretice primite la cursurile de specialitate prin aplicarea lor in laboratorul de incercari 2. Aprofundarea tehnicii de masurare a deformatiilor specifice utilizand metoda tensometriei electrice rezistive; tehnica a fost prezentata in cadrul orelor de laborator la disciplina Rezistenta materialelor. Validarea rezultatelor obtinute din determinare experimentala prin utilizarea softului RDM (resistence des materiaux) cu modul de evaluare a tensiunilor pe baza inregistrarilor marcilor si rozetelor tensometrice. 3.Gestionarea fisierelor (baze de date) obtinute prin programele de achizitie de date furnizate de echipamentul de masurare SPIDER. 4.Insusirea tehnicilor de substructurare in modelarea cu elemente finite a structurilor complexe, pentru calcul static si dinamic. Utilizarea facilitatilor de import in programele de element finit ale fisierelor create in AUTOCAD. 4. Dezvoltarea aptitudinilor de lucru in echipa, a capacitatii de colaborare si a responsabilitatii in cadrul echipei. 5. Crearea deprinderilor de intocmire a rapoartelor de lucru cu toate datele necesare sustinerii unei concluzii. CONTINUTUL PROGRAMEI 1.Modelări de structuri si substructuri complexe cu metoda elementului finit utilizând programe specializate (în modelare se utilizează toate tipurile de elemente finite studiate la disciplinele Analiză cu elemente finite I, Rezistenţa materialelor III, Statica, stabilitatea şi dinamica structurilor, Optimizări în ingineria mecanică). 2. Evaluarea stării de tensiuni prin metoda tensometriei electrice rezistive (studenţii învaţă efectiv cum se aleg mărcile tensometrice şi rozetele tensometrice, identifică zonele în care se poate face lipirea acestora, îşi însuşesc efectiv tehnologia de lipire, învaţă cum se manevrează echipamentul de achizitie). 3. Încheierea activităţii şi acordarea calificativului.

Modul de desfasurare a practicii si evaluarea activitatii studentului se realizeaza in baza Regulamentului de practica. BIBLIOGRAFIE 1. Boazu D., Beznea E.F., Chirica I., Incercari de rezistenta ale structurilor, Ed. Cermi, Iasi, 2007, 300 pag., ISBN 978-973-667-282-8. 2. GAVRILESCU, I, BOAZU, D., Analiza cu elemente finite. Implementare. Calcul numeric, Ed. EUROPLUS, Galati, 2006. 3. GAVRILESCU, I., Plasticitate. Fundamente. Calcul numeric, Ed. Fundaţiei Universitare Dunărea de Jos, Galaţi, 2004. 4.*** utilizarea softului CATMAN de achizitie a datelor obtinute cu echipamentul SPIDER Data aprobării programei analitice în catedră : 15.10.2008 Conf.dr.ing. Ionel Gavrilescu (Semnătura) Director departament / Şef catedră Conf.dr.ing. Ioan Strat

UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢI FACULTATEA de MECANICĂ CATEDRA DE MECANICĂ ŞI REZISTENŢA MATERIALELOR Adresa: Str. Domnească nr.111, Corp P, Galaţi 800201 Nr. telefon / fax: (40) 236 414 871 / (40) 236 461 353 E-mail: staff.mrm@ugal.ro PROGRAMA ANALITICĂ Disciplina: Rezistenţa Materialelor I,II (Sem. 3, 4) Conf.dr.ing. Doina BOAZU Sef Lucr.dr.ing. Elena Felicia BEZNEA A. Locul disciplinei în planul de învăţământ: Anul Anul II Total ore Forme de verificare Nr. credite Cod de Sem. I Sem. II disciplină studiu C S L C S C S L Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II Nr. ore 42 14 14 28 28 70 42 14 E E 5 5 M-D0005 B. Obiectivele disciplinei: Rezistenta Materialelor asigura tranziţia de la disciplinele fundamentale la cele inginereşti şi trebuie să introducă studenţilor noţiunile şi modul de gândire necesare multor discipline de specialitate studiate ulterior. Principalul obiectiv al acestei discipline (cunoscuta şi sub numele de Mecanica solidelor deformabile) este determinarea tensiunilor, deformaţiilor şi deplasărilor in structuri şi componentele acestora datorita sarcinilor aplicate. Cunoaşterea acestor mărimi la orice nivel de încărcare, până la sarcinile care cauzează cedarea, permite înţelegerea completă a comportării mecanice a structurilor, fie ele nave, aeronave, poduri, antene, motoare etc. De aceea, Rezistenţa materialelor este omniprezentă între disciplinele de bază ale facultăţilor de inginerie. Celelalte obiective pot fi rezumate astfel: Studiul comportării corpurilor solide deformabile supuse acţiunilor exterioare mecanice şi/sau termice; Formarea deprinderilor privind condiţiile (de rezistenţă, rigiditate şi stabilitate) şi criteriile (economic, funcţionalitate) impuse pieselor/construcţiilor inginereşti Înţelegerea comportării mecanice a materialelor prin studiul epruvetelor; Însuşirea metodelor de rezolvare a problemelor de solicitări simple; Deprinderea metodelor clasice de calcul şi analiză a sistemelor de bare Clarificarea noţiunilor nou introduse prin experimente fizice (de laborator) si numerice (modelare pe computer) C. Metode de predare învăţare: prelegerea, explicaţia, prezentarea de probleme rezolvate la seminar, teme de casă, utilizarea individuală a programelor de computer dedicate învăţării şi rezolvării de probleme simple (de ex. www.mdsolids.com). D. Forme şi metode de evaluare: teste pe parcursul semestrului (pondere 40%) prin metode orale, probe scrise, practice şi teme de; răspunsurile la examen (pondere 60%) prin probe scrise.

E. Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă: I. Solicitările simple ale barelor Cap.1 Introducere: Definiţii, concepte structurale (bare), solicitări, abordări. (3 ore). Cap.2 Forţe tăietoare şi momente încovoietoare (6 ore). 5.1 Tipuri de grinzi, încărcări şi reacţiuni. 5.2 Rezultante interne (eforturi). 5.3 Relaţii între sarcini, forţe tăietoare şi momente încovoietoare. 5.4 Diagrame de forţe tăietoare şi momente încovoietoare. Cap.3 Comportarea materialelor (6 ore). 2.1 Tensiuni şi deformaţii normale. 2.2 Proprietăţi mecanice ale materialelor. 2.3 Elasticitate şi Plasticitate. 2.4 Elasticitate liniara, Legea lui Hooke şi Raportul lui Poisson. 2.5 Tensiuni şi deformaţii tangenţiale. 2.6 Tensiuni admisibile. 2.7 Introducerea noţiunilor de proiectare şi de analiză Cap.4 Întinderea/Compresiunea barelor (6 ore). 3.1 Alungiri. 3.2 Structuri static nedeterminate. 3.3 Efecte termice. Cap.5 Secţiuni transversale (6 ore). 4.1 Centre de greutate ale ariilor plane. 4.2 Centre de greutate ale ariilor compuse. 4.3 Momente de inerţie ale ariilor plane. 4.4 Teorema axelor paralele pentru momente de inerţie (Steiner). 4.5 Momente de inertei polare. 4.6 Momente de inerţie centrifugale. 4.7 Rotaţia axelor. 4.8 Axe principale şi momente de inerţie principale. Cap.6 Încovoierea barelor (6 ore). 6.1 Încovoierea pură. 6.2 Curbura unei grinzi. 6.3 Deformaţii longitudinale in grinzi. 6.4 Tensiuni normale in grinzi drepte (formula lui Navier). 6.5 Dimensionare pentru tensiuni din încovoiere. 6.6 Tensiuni tangenţiale in grinzi (formula lui Jurawski). 6.7 Tensiuni tangenţiale in inimile grinzilor cu tălpi. 6.8 Ecuaţia diferenţială a fibrei medii deformate Cap.7 Torsiunea barelor cu secţiune circulară (6 ore). 7.1 Deformaţii torsionale. 7.2 Structuri static nedeterminate. 7.3 Energia de deformaţie. 7.4 Tensiuni şi deformaţii la forfecarea pură. 7.5 Relaţia intre modulele de elasticitate E şi G Cap.8 Metodologia de dimensionare/verificare a barelor (3 ore). 8.1 Sinteza procedurilor pentru dimensionarea unei grinzi. 8.2 Calculul deplasărilor unei grinzi (metoda parametrilor in origine) 8.3 Probleme recapitulative pentru examen

II. Solicitări complexe ale barelor şi sistemelor de bare Cap.1 Solicitări compuse (10 ore). 1.1 Sinteza solicitărilor simple ale barelor. 1.2 Starea plana de tensiune 1.3 Energia de deformaţie 1.4 Teorii de rezistenţă 1.5 Solicitări compuse σ + σ : întindere/compresiune excentrică 1.5 Solicitări compuse σ + σ : încovoiere oblică 1.5 Solicitări compuse τ + τ : arcul elicoidal cu spire strânse (forfecare + răsucire) 1.5 Solicitări compuse σ + τ : arbori solicitaţi la încovoiere + răsucire Cap.2 Stabilitatea echilibrului elastic (4 ore). 2.1 Flambaj concepte, definiţii. 2.2 Formula lui Euler pentru flambajul elastic prin bifurcare al barelor drepte. 2.3 Flambajul elasto-plastic dreapta Tetmajer Iasinski, şi parabola lui Johnson. 2.4 Calculul de verificare a barelor drepte la flambaj. 2.5 Flambajul barelor comprimate excentric 2.5 Formule practice de proiectare pentru oţel, lemn şi aluminiu. Cap.3 Metode energetice în calculul structurilor de bare (8 ore). 3.1 Principii şi teoreme energetice (Clapeyron, Betti şi Maxwell). 3.2 Formula lui Maxwell-Mohr pentru calculul deplasărilor elastice punctuale 3.3 Procedeul Vereshceagin. 3.4 Metoda eforturilor pentru rezolvarea sistemelor static nedeterminate Cap. 4 Vase de presiune cu pereţi subţiri (2 ore) 4.1 Vase de presiune sferice 4.2 Vase de presiune cilindrice Cap. 5 Solicitări dinamice (2 ore) 5.1 Solicitări prin şoc 5.2 Solicitări prin forţe de inerţie Cap. 6 Calculul la solicitări variabile (2 ore) 6.1 Rezistenţa la oboseală 6.2 Calculul coeficienţilor de siguranţă F. Conţinutul seminariilor / număr de ore pentru fiecare temă: Semestrul 3 1. Diagrame de eforturi la grinzi simplu rezemate şi grinzi consolă. Diagrame de eforturi la grinzi simplu rezemate cu console şi la grinzi înclinate - 2 ore 2. Diagrame de eforturi la grinzi Gerber şi cadre simplu rezemate. Diagrame de eforturi la sisteme de bare - 2 ore 3. Calculul momentelor de inerţie centrale principale ale secţiunilor compuse cu o axã de simetrie. Calculul momentelor de inerţie centrale principale ale secţiunilor fără axă de simetrie - 2 ore 4. Bare drepte solicitate la întindere sau compresiune: probleme de verificare, dimensionare şi de calcul a capacităţii de rezistenţă. Calculul sistemelor static nedeterminate simple solicitate axial, cu variaţii de temperatură şi având deplasări impuse ca urmare a erorilor constatate la montaj - 2 ore

5. Verificarea, dimensionarea şi calculul capacităţii de rezistenţă a barelor solicitate la încovoiere - 2 ore 6. Calculul deplasărilor grinzilor solicitate la încovoiere cu metoda parametrilor iniţiali - 2 ore 7. Verificarea, dimensionarea şi calculul capacităţii de rezistenţă a barelor cu secţiune circulară (sau inelară) solicitate la torsiune liberă - 2 ore Semestrul 4 1. Încovoiere oblică a barelor drepte: verificarea, dimensionarea şi calculul capacităţii de rezistenţă. - 2 ore 2. Probleme de verificare şi dimensionare a arborilor solicitaţi la încovoiere + torsiune.-2 ore 3. Incovoiere cu fortă axială a barelor drepte: verificarea, dimensionarea şi calculul capacităţii de rezistenţă (întinderea/ compresiunea excentrică).-2 ore 5. Flambajul barei drepte (se va desfăşura în laborator, unde se determină experimental, utilizând metoda tensometriei electrice rezistive, forţa critică de flambaj).- 2 ore 4. Calculul deplasărilor elastice punctuale cu formula Maxwell-Mohr.- 2ore 6. Rezolvarea sistemelor static nedeterminate cu metoda eforturilor. Sisteme cu nedeterminare exterioară. Sisteme cu nedeterminare interioară - 2 ore 7. Probleme de solicitări dinamice: prin forţe de inerţie şi şoc (se va desfăşura în laborator, unde se determină experimental, prin metoda tensometriei electrice rezistive, tensiunea maximă dinamică la şoc). - 2 ore Laboratoare (Semestrul 3): 1. Încercarea la tracţiune şi compresiune a oţelurilor (la temperatura ambiantă) - 2 ore. 2. Încercarea la forfecare. 3. Incercarea la încovoiere - 2 ore. 4. Încercarea de rezilienţă - 2 ore. 5. Metoda tensometriei electrice rezistive - 2 ore. 6. Verificarea formulei Navier utilizând metoda tensometriei electrice rezistive - 2 ore. 7. Măsurarea tensiunilor şi deformaţiilor la torsiunea barelor de secţiune circulară prin metoda tensometriei electrice rezistive - 2 ore. G. Bibliografie de elaborare a cursului [] Boazu D., Rezistenţa materialelor Solicitări simple şi compuse ale barelor, Editura EUROPLUS, Galaţi, 2006. [2] Buzdugan Gh., Rezistenţa materialelor, Editura Academiei, Bucureşti, 1986. [3] Buzdugan Gh., Culegere de probleme din Rezistenţa materialelor, E.D.P., Bucureşti, 1979. [4] Deutsch I., Rezistenţa materialelor, E.D.P., Bucureşti, 1976. [5] Deutsch I., Goia I., Curtu I., Neamţu T., Sperchez F., Probleme de Rezistenţa materialelor, E.D.P., Bucureşti, 1979. [6] Olaru V.D., Dimache A., Modiga M., Rezistenţa materialelor Solicitările simple ale barelor, E.D.P., Bucureşti, 2004. [7] Stoicescu L., Rezistenţa materialelor, vol. I, II, Editura Evrika, Brăila, 2004. [8] Caracostea et al. Manual pentru calculul construcţiilor, Editura Tehnică, Bucureşti, 1977. [9.] Dimofte A., Rezistenţa Materialelor, culegere de probleme, Universitatea Galaţi, 1992 H. Bibliografie minimală de studiu pentru studenţi [1.] Dimofte A., Rezistenţa Materialelor, culegere de probleme, Universitatea Galaţi, 1992 N.B. - pentru seminarii şi aplicaţii rezolvate individual

- se împrumută de la bibliotecă atât vol. I cât şi vol. II [2] Olaru V.D., Dimache A., Modiga M., Rezistenţa materialelor Solicitările simple ale barelor, E.D.P., Bucureşti, 2004. N.B. în special pentru : - toate capitolele din partea I. Solicitările simple ale barelor - Cap.2 Stabilitatea echilibrului elastic din partea II. Solicitări complexe ale barelor şi sistemelor de bare [3] Buzdugan Gh., Rezistenţa materialelor, Editura Academiei, Bucureşti, 1986. N.B. în special pentru capitolele din partea II, dar este utilă şi pentru cele din partea I. [4] Boazu D., Rezistenţa materialelor Solicitări simple şi compuse ale barelor, Editura EUROPLUS, Galaţi, 2006. N.B. poate fi consultată pentru : - toate capitolele din partea I. Solicitările simple ale barelor -Solicitările compuse ale barelor din partea a II-a. Data aprobării programei analitice în catedră / departament 12.11.2008 (Semnătura) Director departament / Şef catedră Conf.Dr.Ing. Ioan Strat

UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢI FACULTATEA MECANICA CATEDRA / DEPARTAMENTUL Adresa: Galaţi 800008, Str. Domneasca nr. 47 Nr. telefon / fax: +40 236-495400 E-mail: alina.dimache@ugal.ro PROGRAMA ANALITICĂ Disciplina: REZISTENŢA MATERIALELOR III A. Locul disciplinei în planul de învăţământ: Anul de Anul Total ore Forme de verificare Nr. credite Cod studiu Sem. I Sem. II disciplină C S C S C S Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II Nr. ore 2 1 28 14 V 4 M-S1502 B. Obiectivele disciplinei: Disciplina îşi propune să asigure studentului cunoştinţele şi abilităţile necesare privind : înţelegerea fenomenelor ce guvernează comportarea plăcilor la acţiunea forţelor exterioare ; înţelegerea modului de stabilire a ecuaţiilor diferenţiale şi a relaţiilor de calcul pentru eforturi, tensiuni şi deplasări la plăci relaţii care sunt conţinute în diverse îndrumare, manuale de utilizare şi proiecte ; familiarizarea cu semnificaţia şi consistenţa mărimilor fizice întâlnite în analize pe bază de programe de element finit; înţelegerea legile după care acestea se efectuează, asigurându-se astfel o însuşire corectă a manualelor de utilizare şi obţinerea de modele de calcul cât mai corecte ; caracterizarea completă a structurilor reale din punct de vedere al caracteristicilor mecanice ale materialului, geometriei, interacţiunilor cu exteriorul (sarcini şi legături); înţelegerea din punct de vedere ştiinţific a diverselor documentaţii tehnice şi a literaturii de specialitate care se referă la calculul plăcilor; formarea capacităţi de analiză, sinteză şi comparaţie care să asigure adaptarea rapidă a absolventului la cerinţele şi exigenţele formării educaţionale de masterat şi doctorat. C. Metode de predare învăţare: Expuneri euristice. Explicaţii, conversaţii şi dezbateri, sinteze. Studii de caz, simulări numerice, metode de lucru în grup. Studiu individual al documentelor curriculare şi bibliografiei. D. Forme şi metode de evaluare: Evaluarea pe parcurs Elaborarea a două teme de casă (personalizate) având alocate câte două săptămâni pentru fiecare; se dau studenţilor în săptămânile 4, 9 şi se predau în săptămânile 6, 11; evaluarea constă în stabilirea mediei notelor obţinute pentru fiecare temă de casă.

Evaluări parţiale în săptămânile 5, 10, pe bază de lucrări de control, a nivelului de însuşire a cunoştinţelor predate până la acea dată; evaluarea constă în stabilirea mediei notelor obţinute pentru fiecare lucrare de control. Participarea la conversaţii şi dezbateri în cadrul seminariilor şi la rezolvarea problemelor la tablă şi individual în bancă; în funcţie de aportul şi calitatea participării la aceste activităţi, pe parcursul întregului semestru, se acordă o notă. Evaluarea la proba de verificare finala. E. Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă: Ecuaţiile plăcilor plane subţiri Ipoteze. Deplasări. Deformaţii specifice Eforturi. Ecuaţii de echilibru ale eforturilor Plăci plane izotrope. Tensiuni. Relaţii constitutive. Ecuaţiile lui Karman Efectul deformaţiilor iniţiale Energia de deformaţie a plăcilor plane Ecuaţiile lui Karman pentru plăci plane ortotrope Placa în stare plană de tensiune Problema plană. Starea plană de deformaţie şi starea plană de tensiune Soluţii analitice elementare ale ecuaţiei biarmonice Rezolvări cu ajutorul funcţiilor de variabilă complexă. Concentrări de tensiune Elemente finite de placă în stare plană Plăci plane cu săgeţi mici Ecuaţia Lagrange Sophie Germaine Integrarea prin metodele Navier, Maurice Levy, diferenţe finite, Ritz, Galerkin Plăci constitutiv şi structural ortotrope. Ecuaţia lui Huber Planşee duble Elemente finite de plăci cu săgeţi mici Stabilitatea plăcilor plane dreptunghiulare Placa plană circulară Ecuaţia diferenţială a plăcii plane circulare Încovoierea plăcilor plane circulare Stabilitatea plăcilor plane circulare după forme simetrice şi antisimetrice (8 ore) (4 ore) (6 ore) (4ore) (6 ore) F. Conţinutul seminariilor / număr de ore pentru fiecare temă: 1. Calculul plăcilor în stare plană de tensiune (2 ore) 2. Calculul plăcilor dreptunghiulare cu săgeţi mici (2 ore) 3. Calculul la stabilitate a plăcilor plane dreptunghiulare (3 ore) G. Bibliografie de elaborare a cursului: 1. Beschea N., Rezistenţa materialelor capitole speciale, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1971; 2. Deutsch I., Rezistenţa materialelor, E.D.P., Bucureşti, 1976; 3. A. Dimache, M. Modiga, E. Gavan, D. Olaru, Structural Modeling Techniques of Double Hull Ships using FEM, Proceedings of the Xth International Symposium on Experimental Stress analysis and Material Testing, vol. 2, pp. 31-35, Sibiu, 21-23 oct 2004; 4. Dimache A., Contribuţii privind calculul structurilor multicelulare cu aplicaţii la nave de tip double skin, Teză de doctorat, Universitatea "Dunărea de Jos", Galaţi, 2006;

5. A. Dimache, D. Olaru, M. Modiga, L. Stoicescu, Some considerations on the structural modeling technique of double wall structures, Proceedings of the 12-th International Congress of the International Maritime Association of the Mediterranean (IMAM 2005), Vol. Maritime transportation and exploitation of ocean and coastal resources, Editors: Guedes Soares, Garbatov & Fonseca, Taylor & Francis Group, London, ISBN 0415 39036 2., pg. 379-385, Lisboa, Portugal, 26-30 September 2005; 6. Gavrilescu I., Mocanu C., Analiză cu Elemente Finite, Editura Evrika, Brăila, 1999; 7. Hughes O. F., Ship Structural Design, Jersey City, 1988; 8. Kurdjumov, A., Lokšin, A. Z., Iosifov, R.A., Kozljakov, V.V., Stroitelnaja Mehanika Korablja i Teorija Uprugosti, vol.2, Izd. Sudostroenie, Leningrad, 1968; 9. Leonard Domnişoru, Metoda Elementului finit în Construcţii Navale, Ed. Tehnică, Bucureşti, 2001; 10. Mircea Modiga, Alina Dimache, Daniel Olaru, Statica structurilor de nave 1 Sisteme de bare, Ed. Academica, Galaţi, 2005; 11. Modiga M., Olaru V. D., Dimache A., Introducere în Mecanica mediilor continue şi în Mecanica microstructurală, Editura Tehnică, Bucureşti, 2001; 12. Modiga M., Mecanica construcţiilor de nave, Universitatea din Galaţi, 1979; 13. Olaru V., Dimache A., Modiga M., Rezistenţa materialelor, EDP. Bucureşti, ISBN 973-30- 1000-6, Bucuresti 2004; 14. Ponomariov S.D. ş.a., Calculul de rezistenţă în construcţia de maşini vol. I, II, III (trad. din limba rusă), Editura Tehnică Bucureşti, 1960, 1963, 1964; 15. Posea N., Rezistenţa materialelor, Editura Did. şi Pedagogică, Bucureşti, 1979; 16. Rao S.S., The finite element method in engineering, Pergamon Press, New York -Toronto - Paris, 1982; 17. Shade, H.A., Bending Theory of Ship Bottom Structure, TSNAME, 1938; 18. Stoicescu L., Rezistenţa materialelor, vol. I, II, Editura Evrika, Brăila, 2004; 19. Teodorescu P. P., Probleme plane în Teoria elasticităţii, vol. I şi vol. II, Editura Academiei RSR, Bucureşti, 1961 şi 1966; 20. Teodorescu P. P., Ille V., Teoria elasticităţii şi introducere în mecanica solidelor deformabile, I, II, III, Dacia, Cluj, 1976, 1979, 1980; 21. Timoshenko S. P., S. Woinowsky-Krieger, Teoria plăcilor plane şi curbe, Editura Tehnică, Bucureşti, 1968. 22. Voinea R., Voiculescu D., Simion F.P., Introducere în Mecanica solidului cu aplicaţii în inginerie, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1989. 23. *** Manual pentru calculul construcţiilor, Editura Tehnică, Bucureşti, 1977 24. Timoshenko S. P., Goodier J. N., Theory of Elasticity, McGraw-Hill Intern. Ed., Eng. Mechanics Series, New York, 1970 25. Zienkiewicz O. C., The Finite Element Method in Engineering Science, McGraw Book Company, London, 1972 26. *** Îndrumar de mecanica construcţiei de nave (Spravočnik po stroitel'nojmehanike korablja), vol. 2, Ed. Sudostroenie, Leningrad, 1986

H. Bibliografie minimală de studiu pentru studenţi 1 1. Beschea N., Rezistenţa materialelor capitole speciale, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1971. 2. Alina Dimache, Modiga Mircea, Leonard Domnisoru, Capitole Speciale de Rezistenta Materialelor Placi Plane, Ed. Tehnica-Info, Chisinau, 2007, ISBN 978-9975-63-292-8; 3. Modiga Mircea, Alina Dimache, A. Murineanu, G. Jiga, Capitole Speciale de Rezistenta Materialelor Placi Curbe, Ed. Tehnica-Info, Chisinau, 2007, ISBN 978-9975-63-292-8. Data aprobării programei analitice în catedră / departament 03.10.2008 Şef catedră Conf. Dr. Ing. Ionel Strat 1 Este de preferat ca bibliografia minimală de studiu pentru studenţi să identifice cu claritate şi precizie capitolele pe care studenţii le au de parcurs pentru atingerea obiectivelor de predare şi învăţare, eventual fiind particularizată în funcţie de tematica cursurilor şi seminariilor.

UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢI FACULTATEA Metalurgie si Stiinta Materialelor CATEDRA Deformari Plastice si Tratamente Termice Adresa: Str. Domnească, nr. 111, cod. 800201 Nr. telefon / fax: 40236460754 E-mail: fmsm@ugal.ro PROGRAMA ANALITICĂ Disciplina: Ştiinţa şi ingineria materialelor A. Locul disciplinei în planul de învăţământ: Anul Anul Total ore Forme de verificare Nr. credite Cod de Sem. I Sem. II disciplină studiu C S C S C S Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II Nr. ore 28 14 - - 28 14 E - 4 - M-D0001 B. Obiectivele disciplinei: Însuşirea de cunoştinţe privind legăturile dintre compoziţia chimică, structura şi proprietăţile materialelor; Cunoaşterea influenţei factorilor termici, chimici şi mecanici asupra compoziţiei chimice, structurii şi proprietăţilor materialelor. Alegerea raţională a materialelor pentru diferite aplicaţii în funcţie de proprietătile lor de utilizare. Stabilirea celor mai potrivite procedee de prelucrare şi a succesiunii de aplicare a acestora, în funcţie de proprietăţile specifice ale materialelor prelucrate. C. Metode de predare învăţare: prelegerea, conversaţia euristică, explicaţia, dezbaterea, studiul de caz, problematizarea, metode de lucru în grup şi individual, ateliere de lucru studiul bibliografiei, dezvoltarea a gândirii critice. D. Forme şi metode de evaluare: : evaluare continuă ( pondere 30% ) prin metode orale, probe scrise, şi practice; evaluare sumativă (pondere 70%) prin probe scrise/orale. E. Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă: 1.Noţiuni introductive. (1 oră) 1.1.Generalităţi. 1.2.Tipuri de materiale. 1.3.Legătura dintre compoziţia chimică- condiţii de prelucrare-structură proprietăţi. 2. Arhitectura atomică. (2 ore) 2.1.Legături interatomice. 2.2.Aranjamente atomice. 2.2.1.Generalităţi. 2.2.2.Ordinea pe distanţă mare. Ordinea pe distanţă mică. 2.2.3.Reţele spaţiale. Sisteme cristaline. 2.3. Imperfecţiuni ale aranjamentului atomic. 2.3.1.Introducere. 2.3.2. Imperfecţiuni punctiforme 2.3.3. Imperfecţiuni liniare 2.3.4. Imperfecţiuni de suprafaţă. 3. Difuzia. (2 ore)

3.1. Introducere. 3.2. Autodifuzia. 3.3. Difuzia în aliaje metalice. 3.4. Legile difuziei. 4. Solidificarea materialelor metalice. (3 ore) 4.1. Introducere. 4.2. Condiţiile termodinamice ale solidificării. 4.3. Mecanismul solidificării. 4.4. Germinarea omogenă. 4.5. Germinarea eterogenă. 4.6. Creşterea germenilor. 4.7. Influenţa vitezelor de germinare şi creştere asupra structurii de turnare. 5.Sisteme de aliaje. Diagrame de echillibru fazic. (8 ore) 5.1. Introducere. 5.2. Faze şi constituenţi structurali în sistemele de aliaje. 5.3. Diagrame de echilibru binare. 5.3.1. Mod de construcţie şi de utilizare. 5.3.2. Legea fazelor. 5.3.3. Diagrame de echilibru binare cu componenţi total solubili în stare lichidă şi solidă. 5.3.4. Diagrame de echilibru binare cu componenţi total solubili în stare lichidă şi reacţii izoterme. 5.3.4.1. Reacţii eutectice şi eutectoide. 5.3.4.2. Reacţii peritectice şi peritectoide. 5.3.4. Diagrame de echilibru binare cu componenţi total solubili în stare lichidă şi formare de compuşi intermetalici. 5.4. Sistemul de aliaje Fe-C. 5.4.1. Diagrama de echilibru fazic Fe-Fe 3 C şi Fe-Grafit. 5.4.2. Oţeluri şi fonte albe. Structuri tipice. Proprietăţi. 5.4.3. Fonte cenuşii. Structuri tipice. Proprietăţi. 5.4.4. Clasificarea şi simbolizarea oţelurilor şi fontelor. 6. Transformări de faze în stare solidă. (4 ore) 6.1. Introducere. 6.2.Tipuri de transformări în stare solidă. 6.3. Legătura dintre transformările în stare solidă şi tratamentele termice. 6.3.1. Introducere. 6.3.2. Tratamente termice aplicate aliajelor din diagrame de fază ce prezintă variaţia solubilităţii în stare solidă (duraluminiuri). 6.3.3. Tratamente termice aplicate aliajelor Fe-C. 6.3.3.1. Transformarea perlitei la încălzire. 6.3.3.2. Transformarea austenitei la răcire izotermă. Diagrame T.T.T. 6.3.3.3. Formarea martensitei. 6.3.3.4. Tipuri de tratamente termice aplicate oţelurilor. 7. Aliaje neferoase. (2 ore) 7.1. Aluminiul şi aliajele sale. 7.2. Cuprul şi aliajele sale. 8. Materiale ceramice. (2 ore) 8.1. Proprietăţi ale materialelor ceramice. 8.2. Materiale ceramice tradiţionale. 8.3. Materiale ceramice tehnice. 8.3.1. Materiale ceramice pentru scule aşchietoare.

8.3.2. Materiale ceramice pentru electotehnică. 8.3.3. Materiale ceramice refractare. 8.3.4. Sticlele. 8.3.5. Carbonul şi modificaţiile sale alotropice. 8.3.6. Cimentul şi betoanele. 9. Materiale plastice. (2 ore) 9.1. Principiile formării polimerilor. 9.2. Principalele proprietăţi fizice ale maselor plastice. 9.3. Principalele proprietăţi mecanice ale maselor plastice. 10. Materiale compozite. (2 ore) 10.1. Introducere. 10.2. Materiale compozite armate cu particule. 10.3. Materiale compozite armate cu fibre. 10.4. Materiale compozite obţinute prin solidificare dirijată. 10.5. Principalele proprietăţi ale materialelor compozite. F. Conţinutul seminariilor / număr de ore pentru fiecare temă: 1. Cercetarea structurii materialelor prin microscopie optică (2 ore) Cunoaşterea principiului de funcţionare a microscopului metalografic şi utilizarea acestuia la studierea diverselor materiale. Pregătirea probelor metalice pentru cercetare la microscopul optic. 2. Analiza macroscopică a materialelor metalice (2 ore) Identificarea materialelor după aspect, densitate, proprietăţi magnetice, rezistenţă la coroziune şî proba de scântei prin polizare. Identificarea defectelor de turnare în piese metalice. Punerea în evidenţă a fibrajului de deformare plastică, a straturilor superficiale tratate termic sau termochimic, a cordoanelor de sudură şi a segregaţiilor de sulf în piese din oţel 3. Determinarea incluziunilor nemetalice din oţeluri. Constituenţi structurali în materialele metalice (2 ore) Recunoaşterea la microscopul optic a impuritătilor care apar frecvent în oţeluri şi evaluarea cantitativă prin comparaţie cu planşe etalon. Studierea la microscopul optic al unor probe din diverse materiale metalice şi recunoaşterea după aspect a principalilor constituenţi structurali întălniţi în aliajele fierului, cuprului şi aluminiului în vederea evaluării proprietăţilor acestor materiale. 4. Sistemul Fe-Fe 3 C. Oţeluri carbon şi fonte albe. Sistemul Fe-grafit. Fonte cenuşii (2 ore) Stabilirea conţinutului de carbon al unor probe din oţeluri şi fonte albe, prin studierea structurii la microscopul optic, stabilirea cantitativă a proporţiei de constituenţi structurali şi corelarea cu valorile indicate de diagrame de echilibru Fe-Fe 3 C. Recunoaşterea constituenţilor principalelor fonte cenuşii la microscopul optic. 5. Oţeluri deformate plastic. Tratamente termice aplicate oţelurilor.(2 ore) Evidenţierea influenţei deformării plastice la rece şi la cald şi a tratamentelor termice asupra caracteristicilor microstructurii şi proprietăţilor mecanice (microduritatea şi macroduritatea). Recunoaşterea la microscopul optic a structurilor specifice deformării la cald şi la rece pentru diferite tipuri de aliaje.corelarea gradului de ecruisare prin laminare la rece a probelor din aluminiu cu duritatea acestora. Recunoaşterea principalilor structuri de tratament termic la oţeluri. Corelarea structurilor de tratament termic cu duritatea, pentru diferite probe din oţel carbon de îmbunătăţire.. 6. Structura şi proprietăţile îmbinarilor sudate. Tratamente termochimice aplicate oţelurilor (2 ore) Evidenţierea prin mijloace macroscopice a zonei de influenţă termică într-o piesă sudată. Analiza zonei de influenţă termică la microscopul optic şi identificarea structurilor tipice.

Identificarea la microscopul optic a straturilor obţinute prin tratamente termochimice aplicate oţelurilor (carburare, nitrurare, cromizare, borizare, titanizare). Caracterizarea rezistenţei straturilor superficiale prin măsurarea microdurităţii. 7. Materiale plastice, ceramice şi compozite. (2 ore) Recunoaşterea unor materiale plastice.(densitate, propr. optice, duritate, comportarea la ardere, etc.). Cercetarea la microscopul optic a unor materiale ceramice (naturale şi artificiale) şi evidenţierea unor aspecte caracteristice. Caracterizarea macroscopică şi microscopică a unor compozite şi a unor materiale folosite la obţinerea acestora. G. Bibliografie de elaborare a cursului 1. Levcovici, S., Studiul materialelor, Galaţi, Editura Fundaţiei Universitare Dunărea de Jos, 2002. 2. Şaban, R.,ş.a. Studiul şi ingineria materialelor. Bucureşti, E.D.P., 1995. 2. Rădulescu, M., Studiul metalelor. Bucureşti, E.D.P., 1982. 3. Nica, A., Ceramica tehnică. Bucureşti, E.T.,1988. H. Bibliografie minimală de studiu pentru studenţi 1 1. Levcovici, S., Studiul materialelor, Galaţi, Editura Fundaţiei Universitare Dunărea de Jos, 2002. 2. Şaban, R.,ş.a. Studiul şi ingineria materialelor. Bucureşti, E.D.P., 1995. Data aprobării programei analitice în catedră / departament 27.09 2008 (Semnătura) Director departament / Şef catedră Prof. Dr. Ing. Potecaşu Florentina 1 Este de preferat ca bibliografia minimală de studiu pentru surdenţi să identifice cu claritate şi precizie capitolele pe care studenţii le au de parcurs pentru atnigerea obiectivelor de predare şi învăţare, eventual fiind particularizată în funcţie de tematica cursurilor şi seminariilor.

UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢI FACULTATEA DE MECANICA CATEDRA DE MECANICĂ ŞI REZISTENŢA MATERIALELOR Adresa: Str. Domneasca Nr. 111 Nr. telefon / fax: 0236-417421 E-mail: aglaia.dimofte@ugal.ro PROGRAMA ANALITICĂ Disciplina: Statica, stabilitatea şi dinamica structurilor I, A. Locul disciplinei în planul de învăţământ: Anul III IM Anul 1gr Total ore Forme de verificare Nr. credite de studiu Sem I Sem II Nr. ore C L P C L P C L P Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II Cod disciplină - - - 2 1-28 14 - Examen - - 4 M-S1509 B. Obiectivele disciplinei: Curs: Tendinţa actuală în teoria şi practica structurilor urmăreşte realizarea unor structuri zvelte, cu un înalt grad de siguranţă, în condiţii economice optime. Cursul urmăreşte pregătirea inginerului mecanic în vederea atingerii acestor obiective, prin prezentarea metodelor teoretice şi a programelor de calcul necesare pentru realizarea analizei statice, de stabilitate şi analiza dinamică a structurilor. Laborator: Calculul static pentru structuri plane şi spaţiale utilizând programele de element finit ABAQUS şi SolidWorks. Analiza stabilităţii structurilor plane utilizând programul MATHCAD şi comparaţii cu programele ABAQUS şi SolidWorks. Analiza stabilităţii structurilor spaţiale utilizând programele ABAQUS şi SolidWorks. Analiza dinamică a structurilor plane şi spaţiale utilizând programele MATHCAD, ABAQUS şi SolidWorks. C. Metode de predare învăţare: Studenţii au la dispoziţie materialele necesare pentru asimilarea cunoştinţelor pe suport electronic: cursul, tema de casă, programul utilizat pentru realizarea aplicaţiilor. Curs: Predarea noţiunilor teoretice se va realizeaza cu videoproiectorul iar pentru explicaţii şi răspunsuri la întrebările studenţilor se utilizează tabla şi creta. Laborator: Se utilizează reţeaua de calculatoare din Laboratorul Rezistenta Materialelor. Modelare numerică si experimentală a structurilor, (sala M016). Pe calculatoarele reţelei sunt instalate programele necesare şi materialele documentare ce permit efectuarea tuturor activităţilor de laborator, precum şi rezolvarea şi redactarea temei de casă. D. Forme şi metode de evaluare: Evaluare pe parcurs Evaluarea pe parcus se bazează pe modul de realizare a problemelor aplicative din cadrul orelor de laborator.

Evaluare finală Evaluarea finală se realizează şi în funcţie de evaluarea pe parcurs, care are o pondere de 30-40 %. E. Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă: Statica structurilor Elemente preliminare. Matricea de rigiditate pentru un element de structură. Transformarea încărcărilor de pe elementul de structură în sarcini la noduri. Matrice de rotaţie. Sistemul global de axe. Asamblarea matricelor pentru obţinerea ecuaţiilor de echilibru. Stabilitatea barelor Generalităţi. Ipoteze de calcul. Grad de libertate. Forţă critică. Moduri de pierdere a stabilităţii. Aspecte ale stabilităţii barelor încastrate elastic la extremităţi. Analiza stabilităţi grinzilor continue pe reazeme rigide. Comportareabarei comprimate în domeniul post critic. Stabilitatea barei drepte în domeniul plastic. Calculul de ordinul II prin metoda elementelor finite Matricea de rigiditate a elementului finit de bară utilizat în calculul de ordinul II. Relaţia forţă-deplasare pentru structuri. Metode pentru determinarea soluţiei în calculul de ordinul II. Aplicaţii privind calculul de ordinul II. Studiul stabilităţi sistemelor de bare utilizând metoda elementului finit Matricea de rigiditate a elementului de bară în calculul de stabilitate. Bara articulată la capete în cazul structurilor plane. Bara încastrată la capete în cazul structurilor plane. Bara articulată la capete în cazul structurilor spaţiale. Bara încastrată la capete în cazul structurilor spaţiale. Rezolvarea practică a ecuaţiei de stabilitate. Matricele de rigiditate generale reduse. Forma simetrică a ecuaţiei de stabilitate. Aplicaţii privind analiza stabilităţii sistemelor de bare, utilizând programul Mathcad şi programul de element finit ABAQUS. Introducere în dinamica construcţiilor Elemente introductive. Obiectul dinamicii structurilor. Acţiune dinamică. Vibraţiile structurilor elastice. Amortizarea vibraţiilor. Situații în care se impune calculul dinamic al unei structuri. Răspunsul dinamic al unei structuri. Natura acţiunii dinamice. Forţe dinamice. Proprietăţile inerţiale ale structurii. Distribuţia maselor în structură. Schema dinamică de calcul. Caracteristicile elastice ale structurii. Răspunsul dinamic al sistemelor cu un grad de libertate Schematizarea structurii printr-un sistem cu un grad de libertate. Determinarea caracteristicilor inertiale si elastice ale schemei de calcul. Model mecanic. Schema de forte. Ecuatia diferentială a vibratiilor produse de o fortă perturbatoare oarecare. Actiunea deplasărilor aplicate bazei structurii. Vibratiile libere neamortizate. Vibratiile fortate neamortizate. Răspunsul dinamic al structurii la acţiunea unui impuls finit H. Răspunsul dinamic la acţiunea unei forţe perturbatoare oarecare P(t). Răspunsul dinamic la acţiunea unei forţe armonice aplicată masei. Răspunsul dinamic la acţiunea forţelor care nu sunt aplicate masei. Răspunsul dinamic la acţiunea unei forţe mobile. Răspunsul dinamic la acţiunea şocului. Influența amortizării asupra răspunsului dinamic al structurilor. Influenţa amortizării vîscoase asupra vibraţiilor libere. Amortizarea critică. Influenţa amortizării asupra vibraţiilor produse de un impuls finit. Influenţa amortizării asupra vibraţiilor produs de o forţă perturbatoare oarecare. Influenţa amortizării asupra răspunsului dinamic produs de o forţă periodică. 8 ore 8 ore 4 ore 8 ore 2 oră

Răspunsul dinamic al sistemelor cu număr finit de grade de libertate Schematizarea structurii. Determinarea caracteristicilor inerțiale ale schemei de calcul. Matricea inertială a sistemului. Determinarea caracteristicilor elastice ale schemei de calcul. Matricea de rigiditate a sistemului. Matricea de flexibilitate a sistemului. Determinarea caracteristicilor de amortizare ale schemei de calcul. Matrice de amortizare. Ecuatia diferentială matriceală a vibratiilor elastice. Procedeul matricei de rigiditate. Procedeul flexibilitate. Vibratii libere neamortizate. Moduri normale de vibraţie. Determinarea modurilor normale Metoda analizei modale. Determinarea răspunsului dinamic produs de deplasările ti vitezele initiale. Determinarea răspunsului dinamic produs de forţe perturbatoare oarecare. Influenta amortizării Asupra răspunsului dinamic produs de forte oarecare. Răspunsul dinamic al sistemelor cu n grade produs de forte periodice. Aplicatii. Răspnsul dinamic al sistemelor cu masă distribuită Schematizarea structurii. Răspunsul dinamic al barei drepte. Ecuaţia diferenţială a vibraţiilor transversale ale unei bare cu masa distribuită. Vibraţiile libere ale barei cu masa distribuită continuu. Ecuaţia diferenţială a modurilor normale de vibraţie şi integrarea ei. Determinarea modurilor normale de vibraţie. Matrice de transfer. Determinarea răspunsului dinamic produs de deplasările şi vitezele iniţiale. Determinarea răspunsului dinamic produs de acţiunea forţelor perturbatoare oarecare. Aplicații. Metoda elementelor finite aplicată în calculul dinamic al structurilor Consideratii generale. Discretizarea structurii. Coordonatele de sistem şi de element. Energia cinetică a barei. Matrice inerţială. Energiaa de deformaţie a barei. Matricea de rigiditate. Ecuatia diferentială a miscării barei. Relatii de transformare de la element la structură. Relaţii de compatibilitate Matricea de rigiditate a structurii Matricea inerţială a structurii Ecuaţia diferenţială matriceală a mişcării structurii Succesiunea operatiilor de calcul. Aplicatii. TOTAL F. Conţinutul laboratorului / număr de ore pentru fiecare temă: 4 ore 6 ore 8 ore 8 ore 56 ore Introducere, prezentare, noţiuni de bază utilizare program ABAQUS. Analiza statică a sistemelor de bare utilizând programul ABAQUS. Aplicaţii privind calculul de ordinul II Introducere, prezentare, noţiuni de bază utilizare program Mathcad. Analiza stabilităţii unei structuri plane utilizând programul Mathcad. Analiza stabilităţii unei structuri spaţiale utilizând programul ABAQUS Utilizarea programelor Mathcad pentru analiza dinamică a structurilor Analiza dinamică a cadrelor plane utilizând programul ABAQUS/SolidWorks Analiza dinamică a reţelelor de bare utilizând programul ABAQUS/SolidWorks Analiza dinamică a cadrelor spaţiale utilizând programul ABAQUS/SolidWorks Analiza dinamică a structurilor navale utilizând programul ABAQUS/SolidWorks 2 ore 2ore 2 ore 2 ore 4 ore 2 ore 4 ore 2 ore 4ore 2 ore 2 ore 7. Bibliografie de elaborare a cursului 1. Bănuţ, V., Popescu, N., Stabilitatea structurilor elastice, Editura Academiei, Bucureşti, 1975. 2. Bănuţ, V., Calculul geometric neliniar al structurilor spaţiale formate din bare, Studii şi cercetări de mecanică aplicată,nr.2, 1879. 3. Beschia, N., Rezistenţa materialelor, Capitole speciale, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1971. 4. Bănuţ, V., Calculul neliniar al structurilor, Editura tehnică, Bucureşti, 1981. 5. Bârsan G.M., Dinamica şi stabilitatea construcţiilor, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1979. 6. Dimofte A., Bologa O., Rezistenţa Materialelor, vol I, Editura EVRIKA Brăila, 2001. 7. Dimofte A., Bologa O., Ioniţă B. Rezistenţa materialelor vol.ii. Elasticitate, EVRIKA Brăila 2002. 8. Dimofte A., Bologa O., Rezistenţa Materialelor, vol III, Editura EVRIKA Brăila, 2003. 9. Dimofte A., Bologa O., Ioniţă B., Rezistenţa Materialelor I, Solicitările barelor. Elasticitate, Editura Zigotto Galaţi 2005.

10. Dimofte A., Bologa O., Rezistenţa Materialelor II, Structuri nedeterminate. Solicitări complexe, Editura Zigotto Galaţi 2005. 11. Dimofte A., Stabilitatea barelor şi sistemelor de bare, Vol. I, Editura Evrika, Brăila, 2002. 12. Dimofte A., Ioniţă B., Bologa O., Stabilitatea barelor şi sistemelor de bare, Vol II, Analiză cu elemente finite, Editura Evrika, Brăila, 2002. 13. Dimofte A., Ioniţă B., Statica, Stabilitatea și Dinamica structurilor. Program MATHCAD și ABAQUS. Aplicații, Vol. I, Editura Zigotto, 2008. 14. Dimofte A., Ioniţă B., Statica, Stabilitatea și Dinamica structurilor. Program MATHCAD și ABAQUS. Aplicații, Vol. II, Editura Zigotto, 2008. 15. Gheorghiu, A., Statica construcţiilor, Editura tehnică, Bucureşti, 1980. 16. Gheorghiu A., Concepţii moderne în calculul structurilor, Editura tehnică, Bucureşti, 1975. 17. Massonet, Ch., ş.a. Calculul structurilor la calculatoare electronice, Editura tehnică, Bucureşti,1972. 18. Sandi, H., Dinamica structurilor, Editura tehnică, Bucureşti,1983. 19. Timoshenko, P., Stephen, Gere, M., James, Teoria stabilităţii elastice, Editura tehnică, 1967. 20. Mario Paz, William Leigh, Structural Dynamics: Theory and Computation. Fifth Edition, Kluver Academic Publishers, 2004. 21. J.N. Reddy, Mechanics of Laminated Composite Plates and Shells: Theory and Analysis. Second Edition, CRC Press 2004. 22. Daniel Gay Composite Materials. London: CRC Press, 2003. 23. Robert M. Jones 2nd Edition Mechanics of Composite Materials, Taylor & Francis, 1999. 24. O.O. Ochoa, J.N. Reddy Finite Element Analysis of Composite Laminates, Springer, 1992. 8. Bibliografie minimală de studiu pentru studenţi 1. Dimofte A., Ioniţă B., Statica, Stabilitatea si Dinamica structurilor. Program MATHCAD si ABAQUS. Aplicatii, Vol. I, Editura Zigotto, 2008. 2. Dimofte A., Ioniţă B., Statica, Stabilitatea si Dinamica structurilor. Program MATHCAD si ABAQUS. Aplicatii, Vol. II, Editura Zigotto, 2008. 3. Dimofte, A., Stabilitatea barelor şi sistemelor de bare, Vol. I, Editura Evrika, Brăila, 2002. 4. Dimofte, A., Ioniţă B., Bologa O., Stabilitatea barelor şi sistemelor de bare, Vol II, Analiză cu elemente finite, Editura Evrika, Brăila, 2002. Data aprobării programei analitice în catedră 30 septembrie 2008 Întocmit Prof. Dr. Ing. Aglaia Dimofte Şef catedră Conf. Dr. Ing. Strat Ioan

UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢI FACULTATEA DE MECANICA CATEDRA DE MECANICĂ ŞI REZISTENŢA MATERIALELOR Adresa: Str. Domneasca Nr. 111 Nr. telefon / fax: 0236-417421 E-mail: aglaia.dimofte@ugal.ro PROGRAMA ANALITICĂ Disciplina: Statica, stabilitatea şi dinamica structurilor II A. Locul disciplinei în planul de învăţământ: Anul de studiu Nr. ore Anul IV IM 1gr Sem I Sem II C L P C L P C L P Sem. I Total ore Forme de verificare Nr. credite Sem. II Sem. I 2 1 - - - - 28 14 - Examen - 4 - Sem. II Cod disciplină B. Obiectivele disciplinei: Curs: Tendinţa actuală în teoria şi practica structurilor urmăreşte realizarea unor structuri zvelte, cu un înalt grad de siguranţă, în condiţii economice optime. Cursul urmăreşte pregătirea inginerului mecanic în vederea atingerii acestor obiective, prin prezentarea metodelor teoretice şi a programelor de calcul necesare pentru realizarea analizei statice, de stabilitate şi analiza dinamică a structurilor. Laborator: Calculul static pentru structuri plane şi spaţiale utilizând programele de element finit ABAQUS şi SolidWorks. Analiza stabilităţii structurilor plane utilizând programul MATHCAD şi comparaţii cu programele ABAQUS şi SolidWorks. Analiza stabilităţii structurilor spaţiale utilizând programele ABAQUS şi SolidWorks. Analiza dinamică a structurilor plane şi spaţiale utilizând programele MATHCAD, ABAQUS şi SolidWorks. C. Metode de predare învăţare: Studenţii au la dispoziţie materialele necesare pentru asimilarea cunoştinţelor pe suport electronic: cursul, tema de casă, programul utilizat pentru realizarea aplicaţiilor. Curs: Predarea noţiunilor teoretice se va realizeaza cu videoproiectorul iar pentru explicaţii şi răspunsuri la întrebările studenţilor se utilizează tabla şi creta. Laborator: Se utilizează reţeaua de calculatoare din Laboratorul Rezistența Materialelor. Modelare numerică și experimentală a structurilor, (sala M016). Pe calculatoarele reţelei sunt instalate programele necesare şi materialele documentare ce permit efectuarea tuturor activităţilor de laborator, precum şi rezolvarea şi redactarea temei de casă. D. Forme şi metode de evaluare: Evaluare pe parcurs Evaluarea pe parcus se bazează pe modul de realizare a problemelor aplicative din cadrul orelor de laborator.

Evaluare finală Evaluarea finală se realizează şi în funcţie de evaluarea pe parcurs, care are o pondere de 30-40 %. E. Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă: Statica structurilor Elemente preliminare. Matricea de rigiditate pentru un element de structură. Transformarea încărcărilor de pe elementul de structură în sarcini la noduri. Matrice de rotaţie. Sistemul global de axe. Asamblarea matricelor pentru obţinerea ecuaţiilor de echilibru. Stabilitatea barelor Generalităţi. Ipoteze de calcul. Grad de libertate. Forţă critică. Moduri de pierdere a stabilităţii. Aspecte ale stabilităţii barelor încastrate elastic la extremităţi. Analiza stabilităţi grinzilor continue pe reazeme rigide. Comportareabarei comprimate în domeniul post critic. Stabilitatea barei drepte în domeniul plastic. Calculul de ordinul II prin metoda elementelor finite Matricea de rigiditate a elementului finit de bară utilizat în calculul de ordinul II. Relaţia forţă-deplasare pentru structuri. Metode pentru determinarea soluţiei în calculul de ordinul II. Aplicaţii privind calculul de ordinul II. Studiul stabilităţi sistemelor de bare utilizând metoda elementului finit Matricea de rigiditate a elementului de bară în calculul de stabilitate. Bara articulată la capete în cazul structurilor plane. Bara încastrată la capete în cazul structurilor plane. Bara articulată la capete în cazul structurilor spaţiale. Bara încastrată la capete în cazul structurilor spaţiale. Rezolvarea practică a ecuaţiei de stabilitate. Matricele de rigiditate generale reduse. Forma simetrică a ecuaţiei de stabilitate. Aplicaţii privind analiza stabilităţii sistemelor de bare, utilizând programul Mathcad şi programul de element finit ABAQUS. Introducere în dinamica construcţiilor Elemente introductive. Obiectul dinamicii structurilor. Acţiune dinamică. Vibraţiile structurilor elastice. Amortizarea vibraţiilor. Situatii în care se impune calculul dinamic al unei structuri. Răspunsul dinamic al unei structuri. Natura acţiunii dinamice. Forţe dinamice. Proprietăţile inerţiale ale structurii. Distribuţia maselor în structură. Schema dinamică de calcul. Caracteristicile elastice ale structurii. Răspunsul dinamic al sistemelor cu un grad de libertate Schematizarea structurii printr-un sistem cu un grad de libertate. Determinarea caracteristicilor inertiale si elastice ale schemei de calcul. Model mecanic. Schema de forte. Ecuatia diferentială a vibratiilor produse de o fortă perturbatoare oarecare. Actiunea deplasărilor aplicate bazei structurii. Vibratiile libere neamortizate. Vibratiile fortate neamortizate. Răspunsul dinamic al structurii la acţiunea unui impuls finit H. Răspunsul dinamic la acţiunea unei forţe perturbatoare oarecare P(t). Răspunsul dinamic la acţiunea unei forţe armonice aplicată masei. Răspunsul dinamic la acţiunea forţelor care nu sunt aplicate masei. Răspunsul dinamic la acţiunea unei forţe mobile. Răspunsul dinamic la acţiunea şocului. Influența amortizării asupra răspunsului dinamic al structurilor. Influenţa amortizării vîscoase asupra vibraţiilor libere. Amortizarea critică. Influenţa amortizării asupra vibraţiilor produse de un impuls finit. Influenţa amortizării asupra vibraţiilor produs de o forţă perturbatoare oarecare. Influenţa amortizării asupra răspunsului dinamic produs de o forţă periodică. 8 ore 8 ore 4 ore 8 ore 2 oră

Răspunsul dinamic al sistemelor cu număr finit de grade de libertate Schematizarea structurii. Determinarea caracteristicilor inertiale ale schemei de calcul. Matricea inertială a sistemului. Determinarea caracteristicilor elastice ale schemei de calcul. Matricea de rigiditate a sistemului. Matricea de flexibilitate a sistemului. Determinarea caracteristicilor de amortizare ale schemei de calcul. Matrice de amortizare. Ecuatia diferentială matriceală a vibratiilor elastice. Procedeul matricei de rigiditate. Procedeul flexibilitate. Vibratii libere neamortizate. Moduri normale de vibraţie. Determinarea modurilor normale Metoda analizei modale. Determinarea răspunsului dinamic produs de deplasările si vitezele initiale. Determinarea răspunsului dinamic produs de forţe perturbatoare oarecare. Influenta amortizării Asupra răspunsului dinamic produs de forte oarecare. Răspunsul dinamic al sistemelor cu n grade produs de forte periodice. Aplicatii. Răspnsul dinamic al sistemelor cu masă distribuită Schematizarea structurii. Răspunsul dinamic al barei drepte. Ecuaţia diferenţială a vibraţiilor transversale ale unei bare cu masa distribuită. Vibraţiile libere ale barei cu masa distribuită continuu. Ecuaţia diferenţială a modurilor normale de vibraţie şi integrarea ei. Determinarea modurilor normale de vibraţie. Matrice de transfer. Determinarea răspunsului dinamic produs de deplasările şi vitezele iniţiale. Determinarea răspunsului dinamic produs de acţiunea forţelor perturbatoare oarecare. Aplicatii. Metoda elementelor finite aplicată în calculul dinamic al structurilor Considerații generale. Discretizarea structurii. Coordonatele de sistem şi de element. Energia cinetică a barei. Matrice inerţială. Energiaa de deformaţie a barei. Matricea de rigiditate. Ecuatia diferentială a miscării barei. Relatii de transformare de la element la structură. Relaţii de compatibilitate Matricea de rigiditate a structurii Matricea inerţială a structurii Ecuaţia diferenţială matriceală a mişcării structurii Succesiunea operatiilor de calcul. Aplicatii. TOTAL F. Conţinutul laboratorului / număr de ore pentru fiecare temă: 4 ore 6 ore 8 ore 8 ore 56 ore Introducere, prezentare, noţiuni de bază utilizare program ABAQUS. Analiza statică a sistemelor de bare utilizând programul ABAQUS. Aplicaţii privind calculul de ordinul II Introducere, prezentare, noţiuni de bază utilizare program Mathcad. Analiza stabilităţii unei structuri plane utilizând programul Mathcad. Analiza stabilităţii unei structuri spaţiale utilizând programul ABAQUS Utilizarea programelor Mathcad pentru analiza dinamică a structurilor Analiza dinamică a cadrelor plane utilizând programul ABAQUS/SolidWorks Analiza dinamică a reţelelor de bare utilizând programul ABAQUS/SolidWorks Analiza dinamică a cadrelor spaţiale utilizând programul ABAQUS/SolidWorks Analiza dinamică a structurilor navale utilizând programul ABAQUS/SolidWorks 2 ore 2ore 2 ore 2 ore 4 ore 2 ore 4 ore 2 ore 4ore 2 ore 2 ore 7. Bibliografie de elaborare a cursului 1. Bănuţ, V., Popescu, N., Stabilitatea structurilor elastice, Editura Academiei, Bucureşti, 1975. 2. Bănuţ, V., Calculul geometric neliniar al structurilor spaţiale formate din bare, Studii şi cercetări de mecanică aplicată,nr.2, 1879. 3. Beschia, N., Rezistenţa materialelor, Capitole speciale, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1971. 4. Bănuţ, V., Calculul neliniar al structurilor, Editura tehnică, Bucureşti, 1981. 5. Bârsan G.M., Dinamica şi stabilitatea construcţiilor, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1979. 6. Dimofte A., Bologa O., Rezistenţa Materialelor, vol I, Editura EVRIKA Brăila, 2001. 7. Dimofte A., Bologa O., Ioniţă B. Rezistenţa materialelor vol.ii. Elasticitate, EVRIKA Brăila 2002. 8. Dimofte A., Bologa O., Rezistenţa Materialelor, vol III, Editura EVRIKA Brăila, 2003. 9. Dimofte A., Bologa O., Ioniţă B., Rezistenţa Materialelor I, Solicitările barelor. Elasticitate, Editura Zigotto Galaţi 2005.

10. Dimofte A., Bologa O., Rezistenţa Materialelor II, Structuri nedeterminate. Solicitări complexe, Editura Zigotto Galaţi 2005. 11. Dimofte A., Stabilitatea barelor şi sistemelor de bare, Vol. I, Editura Evrika, Brăila, 2002. 12. Dimofte A., Ioniţă B., Bologa O., Stabilitatea barelor şi sistemelor de bare, Vol II, Analiză cu elemente finite, Editura Evrika, Brăila, 2002. 13. Dimofte A., Ioniţă B., Statica, Stabilitatea și Dinamica structurilor. Program MATHCAD și ABAQUS. Aplicații, Vol. I, Editura Zigotto, 2008. 14. Dimofte A., Ioniţă B., Statica, Stabilitatea și Dinamica structurilor. Program MATHCAD și ABAQUS. Aplicații, Vol. II, Editura Zigotto, 2008. 15. Gheorghiu, A., Statica construcţiilor, Editura tehnică, Bucureşti, 1980. 16. Gheorghiu A., Concepţii moderne în calculul structurilor, Editura tehnică, Bucureşti, 1975. 17. Massonet, Ch., ş.a. Calculul structurilor la calculatoare electronice, Editura tehnică, Bucureşti,1972. 18. Sandi, H., Dinamica structurilor, Editura tehnică, Bucureşti,1983. 19. Timoshenko, P., Stephen, Gere, M., James, Teoria stabilităţii elastice, Editura tehnică, 1967. 20. Mario Paz, William Leigh, Structural Dynamics: Theory and Computation. Fifth Edition, Kluver Academic Publishers, 2004. 21. J.N. Reddy, Mechanics of Laminated Composite Plates and Shells: Theory and Analysis. Second Edition, CRC Press 2004. 22. Daniel Gay Composite Materials. London: CRC Press, 2003. 23. Robert M. Jones 2nd Edition Mechanics of Composite Materials, Taylor & Francis, 1999. 24. O.O. Ochoa, J.N. Reddy Finite Element Analysis of Composite Laminates, Springer, 1992. 8. Bibliografie minimală de studiu pentru studenţi 1. Dimofte A., Ioniţă B., Statica, Stabilitatea si Dinamica structurilor. Program MATHCAD si ABAQUS. Aplicatii, Vol. I, Editura Zigotto, 2008. 2. Dimofte A., Ioniţă B., Statica, Stabilitatea si Dinamica structurilor. Program MATHCAD si ABAQUS. Aplicasii, Vol. II, Editura Zigotto, 2008. 3. Dimofte, A., Stabilitatea barelor şi sistemelor de bare, Vol. I, Editura Evrika, Brăila, 2002. 4. Dimofte, A., Ioniţă B., Bologa O., Stabilitatea barelor şi sistemelor de bare, Vol II, Analiză cu elemente finite, Editura Evrika, Brăila, 2002. Data aprobării programei analitice în catedră 30 septembrie 2008 Întocmit Prof. Dr. Ing. Aglaia Dimofte Şef catedră Conf. Dr. Ing. Strat Ioan

UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢI FACULTATEA de MECANICĂ CATEDRA CATEDRA DE MECANICA ŞI REZISTENŢA MATERIALELOR Adresa: Str. Domneasca nr. 111, Galati Nr. telefon / fax: 0236 314463 E-mail: staff.mrm@ugal.ro PROGRAMA ANALITICĂ Disciplina: Stabilitatea mişcării A. Locul disciplinei în planul de învăţământ: Anul Anul Total ore Forme de verificare Nr. credite Cod de Sem. I Sem. II disciplină studiu C S C S C S Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II Nr. ore - - 28 14 28 14 - V - 2+1 M-S1506b B. Obiectivele disciplinei: Cunoaşterea unor metode specifice de modelare şi a particularităţilor aduse de teoria sistemelor dinamice; Dezvoltarea la studenţi a capacităţii de proiectare asistată de calculator şi utilizarea versiunilor demonstrative ale unor programe comerciale din domeniul vibraţiilor mecanice neliare; Dezvoltarea interesului privind metodele mecanicii computaţionale şi urmărirea dinamicii extrem de rapide pe plan mondial în acest domeniu; Disciplina are un caracter profund multidisciplinar, conţinutul său având strânse legături cu Rezistenţa Materialelor şi cu Vibraţiile sistemelor mecanice. C. Metode de predare învăţare: prelegerea, explicaţia, dezbaterea, utilizarea calculatorului şi familiarizarea cu diverse programe soft, studiul de caz, problematizarea, simularea de situaţii, metode de lucru în grup, individual şi frontal, ateliere de lucru, metode de dezvoltare a gândirii critice, portofoliul, studiul documentelor bibliografiei. D. Forme şi metode de evaluare: evaluare continuă ( pondere 50% ) prin metode orale, probe scrise, practice şi teme de casă; evaluare sumativă (pondere 50%) prin probe scrise. E. Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă: Stabilitatea mişcării / 28 ore I. Stabilitatea echilibrului şi a mişcării. 1 curs - 2 ore. 1. Introducere. Noţiuni fundamentale. Noţiunea de sistem dinamic. Echilibrul stabil. Teorema Lejeune Dirichlet. Stabilitatea mişcării sistemelor liniare. Criteriul de stabilitate Routh Hurwitz. Micile oscilaţii în jurul poziţiei de echilibru stabil. II. Stabilitatea sistemelor liniare autonome. 2 cursuri - 4 ore. 1. Ecuaţia caracteristică. Valori proprii. Vectori proprii. Cazul valorilor proprii disticte. Cazul valorilor proprii multiple. Elemente de analiză modală. Blocuri Jordan. 2. Puncte critice (de echilibru). Stabilitatea configuraţiilor de echilibru. Sisteme dinamice liniare, autonome cu două variabile. Nod, şa, focar,centru. III. Stabilitatea sistemelor liniare neautonome. 1 curs - 2 ore

1. Sisteme liniare neautonome. Sistemul dinamic liniar neautonom x = A x + B ( t) x. Inegalitatea lui Gronwall. Stabilitatea solutiei x = 0 a ecuaţiei diferenţiale x = A x + B ( t) x. Sisteme liniare neautonome cu coeficienţi periodici. Teoria lui Floquet. IV. Stabilitatea sistemelor neliniare autonome. 1 curs - 2 ore 1. Definiţia stabilităţii după Liapunov. Funcţii de semn definit. Câteva proprietăţi ale fubcţiilor de semn definit. Prima teoremă de stabilitate a lui Liapunov. A doua teoremă de stabilitate a lui Liapunov. 2. Teorema lui Cetaev (Liapunov) de nestabilitate. Construcţia funcţiilor lui Liapunov. Studiul stabilităţii cu ajutorul punctelor singulare în planul fazelor. V. Soluţii periodice ale sistemelor dinamice. 1 curs - 2 ore 1. Generalităţi. Importanţa studiului mişcărilor periodice. Criteriul lui Bendixon. Teorema lui Poincaré-Bendixon. 2. Soluţii periodice în cazul sistemelor neliniare dependente de un parametru. Bifurcaţia Hopf. Două moduri de generare a soluţiilor perioidice prin bifurcaţii Hopf. Generarea soft. Generarea hard. VI. Bifurcaţii globale. 1 curs - 2 ore Mulţime invariantă. Mulţime atractoare. Domeniul de atracţie al unei mulţimi ataractoare. Atractor. Cuasiatractori. Heterocline şi homocline. Stabilitatea structurală a heteroclinelor şi homoclinelor. VII. Mişcări haotice. 2 cursuri - 4 ore 1. Portretul din planul fazelor. Aplicaţia stroboscopică Poincaré. Elemente de dinamică simbolică. Exponenţii Liapunov. Metoda lui Melnikov. Atractori stranii. Căi de evoluţie spre haos ale sistemelor dinamice. 2. Mişcări haotice clasice. Exemple de mişcări haotice clasice. Atractorul straniu al lui Lorenz. Atractorul straniu al lui Rössler. 3. Ecuaţia lui Duffing. Ecuaţia lui Van der Pol. Fenomene haotice în mecanica fluidelor. VIII. Stabilitatea mişcării unui vehicul imers tractat. 2 cursuri - 4 ore 1. Dinamica vehicului imers. Ecuaţiile de mişcare ale vehicului imers. 2. Modelul liniar al mişcării vehicului imers. 3. Stabilitatea mişcării vehicului imers. Soluţiile de echilibru ale ecuaţiilor de mişcare. 4. Stabilitatea mişcărilor de echilibru. Analiza neliniară a stabilităţii mişcării. IX. Stabilitatea mişcării unui plutitor ancorat sau remorcat. 3 cursuri - 6 ore 1. Stabilitatea mişcării unui plutitor ancorat/remorcat cu o singură linie. 2. Ecuaţiile de stare. Stabilitatea mişcării. Bifurcaţiile. Singularităţile frontierelor stabilităţii. Atractorii. 3. Stabilitatea mişcării unui plutitor ancorat/remorcat cu două linii. Ecuaţiile de stare. Stabilitatea in spaţiul vectorial. Bifurcaţiile. F. Conţinutul seminariilor / număr de ore pentru fiecare temă: Stabilitatea mişcării / 14 ore (proiect) Proiect: ANALIZA STABILTĂŢII MIŞCĂRII UNEI GEAMANDURI DE STOCARE A ŢIŢEIULUI. G. Bibliografie de elaborare a cursului 1. Hatch, M.R. Vibration simulation using Matlab and Ansys, Chapman & Hall / CRC, Boca Raton, 2000. 2. Guckenheimer, J., Holmes, P. Nonlinear oscillations, dynamical systems and bifurcatins of vector fields, Springer-Verlag, New York, 1990. 3. Papoulias F. A. Dynamics and bifurcations of pursuit guidance for vehicle path keeping in the dive plane, Journal of Ship Research, vol. 37, nr. 2, 1993, pp. 148-165.

4. Rao, S.S. Mechanical Vibrations, Addison Wesley Publishing Company, New York, 1995. 5. Srogatz, St.H. Nonlinear dynamics and chaos :with applications to physics, biology, chemistry and engineering, Perseus Books, New York,1994. 6. Triantafyllou, M.S., Hover, F.S. Maneuvering and control of marine vehicles, Massachusetts Institute of Technology, Cambridge, 2002. 7. Umar A., Ahmad S., Datta T.K. Stability analysis of a moored vessel, Journal of offshore mechanics and arctic engineering,may 2004,Vol. 126,pp. 164 174. 8. Voinea, R.P., Stroe, I.V. Introducere în teoria sistemelor dinamice, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2000. 9. Wiggins, St. Introduction to applied nonlinear dynamical systems and chaos, Springer Verlag, New York, 2003. 10. The Math Works Inc., MATLAB The Language of Technical Computing, Reference Guide, version 7.1 (release 15), 2005. A. Bibliografie minimală de studiu pentru studenţi 1 1. Voinea, R.P., Stroe, I.V. Introducere în teoria sistemelor dinamice, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2000. 2. Wiggins, St. Introduction to applied nonlinear dynamical systems and chaos, Springer Verlag, New York, 2003. 3. The Math Works Inc., MATLAB The Language of Technical Computing, Reference Guide, version 7.1 (release 15), 2005. Data aprobării programei analitice în catedră / departament : 30. 09. 2008 Director departament / Şef catedră Conf.dr. ing. Ioan STRAT 1 Este de preferat ca bibliografia minimală de studiu pentru surdenţi să identifice cu claritate şi precizie capitolele pe care studenţii le au de parcurs pentru atingerea obiectivelor de predare şi învăţare, eventual fiind particularizată în funcţie de tematica cursurilor şi seminariilor.

UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢI FACULTATEA de MECANICA CATEDRA MECANICA si REZISTENTA MATERIALELOR Adresa: str. Domneasca, nr. 111, corp P, Galati, 800201 Nr. telefon / fax: (40)/236414871, (40)/236461353 E-mail: elena.beznea@ugal.ro PROGRAMA ANALITICĂ Disciplina: STRUCTURI COMPOZITE A. Locul disciplinei în planul de învăţământ: Anul Anul Total ore Forme de verificare Nr. credite de Sem. I Sem. II studiu C S C L C S Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II Nr. 2C+1L+ ore 2c 1L+2s - - 28 14+28 E+V 2S Cod disciplină M-S1511a B. Obiectivele disciplinei: - familiarizarea studentilor cu notiunile fundamentale privind materialele compozite - cunosterea de catre studenti a metodelor de proiectare si realizare a structurilor compozite - sa poate la finalul cursului sa defineasca componentele de baza ale materialelor compozite, sa faca o clasificare corecta a acestor materiale - studentul sa cunosca: cerintele societatilor de clasificare cu privire la materialele compozite, normele de proiectare ale diferitelor compozite - deprinderea studentilor cu formulele si metodele de calcul specifice materialelor compozite - sa cunoasca teoriile starilor limita ale materialelor compozite - sa inteleaga notiunile generale din teoria clasica a placilor compozite C. Metode de predare învăţare: 1. Instruirea prin metode de comunicare care folosesc limbajul scris sau oral vizual autinformarea: primirea de informatii (citire, vizionare), prelucrarea de informatii 2. Instruirea prin metode conversative: conversatia introductiva care are ca scop pregatirea masteranzilor pentru insusirea cunostintelor noi actualizand notiunile asimilate anterior; conversatia euristica care are ca scop transmiterea cunostintelor noi. 3. Instruirea prin problematizare este modalitatea de instruire a masteranzilor in care se imbina rezolvarea de probleme si situatii problema. Punctul de plecare consta in crearea unei situatii problema, urmata de elaborarea ipotezelor si rezolvarea ei prin confruntarea raspunsurilor 4. Instruirea prin descoperire este o metoda de invatare prin aport individual pe baza cunostintelor, priceperilor, deprinderilor acumulate anterior. D. Forme şi metode de evaluare: Se urmareste verificarea cunostintelor asimilate concomitent cu capacitatea de aprofundare, intelegere si operare cu aceste informatii. Evaluarea si verificarea prin diferite chestionare. E. Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă: 1. Generalitati cu privire la materialele compozite/ 4 ore Definitii, avantaje, dezavantaje, clasificari, domenii de utilizare, materii prime folosite, materiale compozite fibroase, materiale compozite armate cu particole, materiale compozite stratificare, proprietati ale compozitelor in functie de matrice

2. Nivele de analiza, codificare topologica, determinarea marimilor ingineresti, relatii generale intre tensiuni si deformatii/ 4 ore Nivelele de analiza, determinarea constantelor ingineresti prin analiza microstructurala, codificarea topologica, relatii intre tensiuni si deformatii, legea generalizata a lui Hooke, variatia caracteristicilor la rotatia axelor. 3. Incercari mecanice ale materialelor compozite/ 4 ore Incercari pentru determinarea constituientilor de material, incercarea la tractiune, compresiune, incovoiere, proiectarea materialelor compozite solicitate la tractiune, compresiune, incovoiere, norme si standarde privind proprietatile materialelor compozite 4. Teoria clasica a placilor compozite/ 8 ore Teoria incovoierii placilor compozite, vibratii si soc la placile compozite, stabilitatea placilor compozite 5. Notiuni generale de mecanica ruperii si teorii privind starile limita ale materialelor compozite/ 6 ore Studiul deteriorarii materialelor compozite, parametrii macromecanici de rezistenţă, parametrii adiţionali de rezistenţă, criterii macromecanice de rupere, criterii de rupere micromecanice 6. Metode de analiza ale materialelor compozite/ 2 ore Metode analitice, metode numerice, metode experimentale F. Conţinutul laboratoarelor / număr de ore pentru fiecare temă: 1. Nivele de analiza, codficarea topologica si determinarea marimilor ingineresti pentru diferite structuri confectionate din materiale compozite/ 3 ore 2. Analiza numerica privind comportarea statica si la stabilitate a panourilor navale din materiale compozite/ 6 ore 3. Analiza numerica privind comportarea dinamica (la vibratii si la soc) a panourilor navale din materiale compozite/ 6 ore 4. Analiza experimentala privind comportarea statica si la stabilitate a panourilor navale din materiale compozite/ 9 ore 5. Analiza experimentala privind caracteristicile vibratorii ale panourilor navale din materiale compozite/ 9 ore 6. Analiza experimentala privind comportarea la soc a panourilor navale din materiale compozite/ 9 ore G. Bibliografie de elaborare a cursului 1. Alămoreanu, E., Chiriţă, R., Bare şi plăci din materiale compozite, Ed. Teh., Bucureşti 1997 2. Alămoreanu, E., Neguţ, C., Jiga, G., Calculul structurilor din materiale compozite, Ed. Universităţii Politehnice, Bucureşti, 1993 3. Boazu D., Beznea E.F., Chirică I., Incercări de rezistenţă ale structurilor, Ed. Cermi, Iaşi, 2007,, ISBN 978-973-667-282-8 4. Chirică, I., Beznea, E.F., 2004, Elasticitatea materialelor anizotrope, Editura Fundaţiei Universitare Dunarea de Jos, Galati, ISBN 973-627-176-5 5. Chirică I., Beznea E.F., Gavrilescu I., Metode moderne de calcul al structurilor compozite, Ed. Cermi, Iaşi, 2007, ISBN 978-973-667-283-5 6. Chirică, I., Beznea, E.F., Chirică, R., 2006, Placi compozite, Editura Fundaţiei Universitare Dunărea de Jos, Galaţi, ISBN (10) 973-627-337-7; ISBN (13) 978-973-627-337-7 7. Fitzer, E., Composite Materials, Elsevier Publishing Company, 1994 8. Hubca, Ghe., Horia, I., Tomescu, M., Roşca, I.D., Novac, O., Ivănuş, Ghe., Materiale compozite, Editura Tehnică, Bucuresti, 1999 9. site-uri de materiale compozite: Finite Elemant Analysis of Composite Materials Short course Short Course in Composite Material Structures

H. Bibliografie minimală de studiu pentru studenţi 1 1. Boazu D., Beznea E.F., Chirică I., Incercări de rezistenţă ale structurilor, Ed. Cermi, Iaşi, 2007,, ISBN 978-973-667-282-8 2. Chirică, I., Beznea, E.F., 2004, Elasticitatea materialelor anizotrope, Editura Fundaţiei Universitare Dunarea de Jos, Galati, ISBN 973-627-176-5 3. Chirică I., Beznea E.F., Gavrilescu I., Metode moderne de calcul al structurilor compozite, Ed. Cermi, Iaşi, 2007, ISBN 978-973-667-283-5 4. Chirică, I., Beznea, E.F., Chirică, R., 2006, Placi compozite, Editura Fundaţiei Universitare Dunărea de Jos, Galaţi, ISBN (10) 973-627-337-7; ISBN (13) 978-973-627-337-7 Data aprobării programei analitice în catedră Mecanica si Rezistenta Materialelor 01.10.2008 Şef catedră Conf. Dr. Ing. Ioan Strat 1 Este de preferat ca bibliografia minimală de studiu pentru surdenţi să identifice cu claritate şi precizie capitolele pe care studenţii le au de parcurs pentru atnigerea obiectivelor de predare şi învăţare, eventual fiind particularizată în funcţie de tematica cursurilor şi seminariilor.

UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢI FACULTATEA de MECANICǍ CATEDRA / DEPARTAMENTUL: MECANICǍ ŞI REZISTENŢA MATERIALELOR Adresa: Str. Domneasca nr. 111 Nr. telefon / fax: 0236 314463 E-mail: staff.mrm@ugal.ro PROGRAMA ANALITICĂ Disciplina: Structuri sudate A. Locul disciplinei în planul de învăţământ: Anul Anul IV Total ore Forme de verificare Nr. credite Cod de Sem. I Sem. II disciplină studiu C S C S C S Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II Nr. ore - - 28 14+ 28 28 14+ 28 - E+V - 3+2 M-S1515 B. Obiectivele disciplinei: Cunoaşterea şi utilizarea adecvatǎ a noţiunilor specifice, explicarea şi interpretarea conţinuturilor teoretice şi practice ale disciplinei; Aprofundarea unor noţiuni de culturǎ tehnicǎ şi a unor metode specifice pregǎtirii inginereşti; Dezvoltarea capacitǎţilor de calcul şi interpretare a rezultatelor obţinute în diferite construcţii mecanice supuse acţiunii unor solicitǎri în vederea menţinerii stabilitǎţii şi echilibrului acestora; Explicarea şi interpretarea unor idei legate de proiectarea şi execuţia unor repere şi obiective C. Metode de predare învăţare: prelegerea, explicaţia, dezbaterea, efectuarea de rezolvări analitice şi de calcule numerice, studiul de caz, problematizarea, simularea de situaţii, metode de lucru în grup, individual şi frontal, ateliere de lucru, metode de dezvoltare a gândirii critice. D. Forme şi metode de evaluare: evaluare continuă (pondere 50%) prin metode orale, probe scrise, practice şi teme de casă; evaluare sumativă (pondere 50%) prin proba oralǎ. E. Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă: 1. Elemente de proiectare şi calculul principalelor imbinari sudate / 12 ore Clasificarea îmbinǎrilor sudate. Geometria îmbinǎrilor sudate prin cusǎturi cap la cap şi de colţ. Calculul îmbinǎrilor sudate cap la cap solicitate la întindere-compresiune, încovoiere, forfecare şi solicitare compusǎ. Calculul îmbinǎrilor de colţ, sudate prin suprapunere, solicitate la întindere-compresiune şi încovoiere. Recomandǎrile I.I.S. privind îmbinǎrile sudate de colţ. Calculul îmbinarilor de colţ în T, solicitate la întindere-compresiune, încovoiere şi torsiune. Calculul imbinarilor din profile, realizate direct prin sudarea profilelor şi prin intermediul guseelor. Calculul îmbinǎrilor sudate din ţevi, realizate prin sudarea directǎ a ţevilor şi prin intermediul guseelor. Calculul îmbinǎrilor sudate prin puncte supuse la întindere, forfecare şi solicitare compusǎ. 2. Calculul grinzilor cu inima plinǎ / 2 ore Arhitectura grinzilor cu inima plinǎ. Calculul grinzilor cu inima plinǎ: determinarea înaltimii grinzii din condiţia de rigiditate, rezistenţǎ şi greutate minimǎ; determinarea secţiunii tǎlpii şi verificarea grosimii inimii grinzii; calculul cordoanelor de sudurǎ.

3. Calculul stâlpilor-construcţie sudatǎ / 3 ore Arhitectura stâlpilor, calculul stâlpilor cu secţiune plinǎ şi compusǎ, calculul coeficientului de zvelteţe transformat în cazul solidarizǎrii stâlpului cu plǎcuţe şi zǎbreluţe, calculul elementelor de legaturǎ la stâlpii cu secţiune compusǎ, optimizarea arhitecturii stâlpilor cu secţiune compusǎ. 4. Calculul cadrelor sudate / 4 ore Arhitectura şi calculul cadrelor sudate: cadrul deschis, articulat în fundaţie, cadrul deschis încastrat în fundaţie, cadrul deschis cu montant şi traversǎ suspendatǎ, cadrul închis tip portal, cadrul de halǎ industrialǎ. 5. Calculul structurilor din bare sudate (ferme) / 4 ore Calculul structurilor de bare prin metoda deplasarilor: calculul matriceei de rigiditate a barelor drepte (în sistemul propriu de axe şi în sistemul de axe al structurii), calculul general al structurilor sudate din bare, calculul forţelor din noduri şi a eforturilor din bare. 6. Calculul conductelor sudate / 3 ore Conducta schematizatǎ ca pânzǎ cilindricǎ. Conducta cilindricǎ simplu rezematǎ sau dublu încastratǎ, încarcatǎ cu greutatea proprie, cu presiune uniformǎ interioarǎ sau presiune hidrostaticǎ exterioarǎ. F. Continutul temelor proiectelor / numǎr de ore pentru fiecare temǎ: 1. Proiectarea grinzilor cu inima plinǎ şi calculul sudurilor de îmbinare. / 4 ore 2. Proiectarea şi calculul stâlpilor-construcţie sudatǎ în variantele cu plǎcuţe şi zǎbreluţe. / 6 ore 3. Proiectarea şi calculul cadrelor construcţie sudatǎ şi al sudurilor. / 6 ore 4. Proiectarea şi calculul structurilor din bare şi al sudurilor la nodurile de îmbinare. / 8 ore 5. Proiectarea şi calculul conductelor de transport fluide şi al sudurilor de îmbinare. / 4 ore G Conţinutul lucrǎrilor de laborator / număr de ore pentru fiecare temă: 1. Încercǎri la tracţiune a îmbinǎrilor sudate cap la cap (încercǎri la tracţiune transversalǎ pe epruvete plate fǎrǎ porţiune calibratǎ din table, ţevi şi bare rotunde). / 4 ore 2. Încercǎri la tracţiune a îmbinǎrilor sudate în colţ prin suprapunere şi în T (încercǎri la tracţiune pe epruvete plate cu eclisa şi suduri frontale. / 4 ore 3. Încercǎri la îndoire a îmbinǎrilor sudate. / 2 ore 4. Încercǎri de aplatisare a ţevilor sudate cap la cap / 2 ore 5. Încercǎri de rezilienţǎ a structurilor sudate cap la cap. / 2 ore F. Bibliografie 1. E. Constantin: Proiectarea maşinilor, utilajelor şi construcţiilor. Universitatea din Galaţi, Vol.1-1981, Vol.2-1983 2. D. Mateescu: Construcţii metalice - Calculul şi proiectarea elementelor din oţel. Editura Academiei, Bucureşti, 1980; 3. I. Şerbescu: Alcǎtuirea şi calculul structurilor metalice pentru hale industriale. Editura Tehnicǎ, Bucureşti, 1987; 4. A. Şerb: Proiectarea şi încercarea structurilor sudate. Editura Tehnico-Info Chişinǎu, 2001 Data aprobării programei analitice în catedră / departament 10.10.2008 (Semnătura) Director departament / Şef catedră

UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢI FACULTATEA MECANICA CATEDRA / DEPARTAMENTUL GRAFICA, MECANISME SI TOLERANTE Adresa: str. Domneasca nr. 147 Nr. telefon / fax: 40-236-414871 (int. 460) / +40-236-314463 E-mail: gheorghedum@yahoo.co.uk PROGRAMA ANALITICĂ Disciplina: TOLERANTE SI CONTROL DIMENSIONAL A. Locul disciplinei în planul de învăţământ: Anul Anul II Total ore Forme de verificare Nr. credite Cod de Sem. I Sem. II disciplină studiu C S C S C S Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II Nr. 2 2 E 5 M-D0008 ore B. Obiectivele disciplinei: - Cunoasterea preciziei, a erorilor de prelucrare micro si macrogeometrice in constructia de masini; - Cunoasterea sistemelor de tolerante şi ajustaje ISO, precum si insusirea metodelor si tehnicilor de masurare utilizand aparatura din laborator; - Cunoasterea şi analizarea metodelor moderne de urmarire a proceselor de fabricatie si de estimare a calitatii produselor. C. Metode de predare învăţare: Prelegerea, explicatia si aplicarea practica a metodelor de masurare si control predate, pentru determinarea carateristicilor de calitate, utilizand aparatura de laborator si cunostintele statistico-matematice in analiza si interpretarea rezultatelor obtinute prin masurare. D. Forme şi metode de evaluare: Evaluarea continua (pondere - 30%) prin metode orale si practice de insusire a tehnicilor de masurare si de prelucrare a rezultatelor in cadrul lucrarilor de laborator; evaluarea sumativa (pondere - 70%) prin probe scrise. Cap. 1 Cap. 2 E. Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă: Noţiuni introductive 1.1 Interschimbabilitate... 0,5 ore 1.2 Precizia prelucrării mecanice 1.2.1 Precizia dimensională. Dimensiuni, abateri, toleranţe şi ajustaje... Sistemul de toleranţe şi ajustaje ISO... 1.2.2 Precizia formei geometrice. Abateri macrogeometrice... Ondulaţia suprafeţelor.. Abateri microgeometrice (rugozitatea suprafeţelor) 1.2.3 Precizia poziţiei reciproce Abateri de orientare.. Abateri de poziţie. Abateri de bătaie... 0,5 ore 0,5 ore 0,5 ore 0,5 ore 0,5 ore 0,5 ore 0,5 ore 0,5 ore 1.2.4 Metode şi aparate de control a preciziei formei şi poziţiei reciproce.. 2,5 ore Noţiuni de teoria probabilităţilor şi statistică matematică 1

Cap. 3 Cap. 4 Cap. 5 Cap. 6 2.1 Noţiuni de teoria probabilităţilor şi statistică matematică aplicate în controlul dimensional.. 1 oră 2.2 Funcţii de probabilitate şi repartiţie pentru variabila aleatoare discretă şi continuă. Valori tipice, toleranţa practică a ajustajului şi probabilitatea obţinerii jocurilor sau strângerilor, fracţiunea defectă.... 1,5 ore Noţiuni privind măsurătorile tehnice 3.1 Mijloace de măsurare speciale şi universale pentru lungimi şi unghiuri. Cale plan-paralele. Verificare. Calibre pentru controlul suprafeţelor cilindrice netede, soluţii constructive. Aparate mecanice, optico-mecanice. Aparate electrice şi pneumatice 3 ore 3.2 Toleranţe, ajustaje şi controlul suprafeţelor conice netede... 2 ore 3.3 Instrumente şi aparate pentru măsurarea unghiurilor şi conicităţilor 2 ore Toleranţe, ajustaje şi controlul unor organe de maşini 4.1 Toleranţe, ajustaje şi controlul suprafeţelor filetate.. 2 ore 4.2 Toleranţe, ajustaje şi controlul roţilor dinţate şi a angrenajelor 4 ore Lanţuri de dimensiuni 5.1 Lanţuri de dimensiuni. Definire. Clasificare. 0,5 ore 5.2 Metode de rezolvare a lanţurilor de dimensiuni liniare: 5.2.1 Metoda algebrică. 0,5 ore 5.2.2 Metoda asamblării selective 0,5 ore 5.2.3 Metoda ajustării şi reglării... 0,5 ore 5.2.4 Metoda probabilistică.. 0,5 ore Noţiuni de control statistic al calităţii 6.1 Noţiuni de control statistic al calităţii... 1 oră 6.2 Controlul statistic în timpul procesului de fabricaţie 1 oră 6.3 Controlul statistic de recepţie 1 oră F. Conţinutul seminariilor / număr de ore pentru fiecare temă: Cap. 1 Cunoaşterea şi utilizarea principalelor mijloace de măsurare folosite în construcţia de maşini 1.1 Şublere mecanice şi digitalizate 1.2 Micrometre mecanice şi digitalizate 1.3 Comparatoare mecanice şi digitalizate.. 1.4 Ortoteste şi pasametre... 1.5 Optimetrul vertical 1 ora 1 ora 2 ore 2 ore 2 ore Cap. 2 Măsurarea rugozităţii suprafeţelor.. 2 ore Cap. 3 Măsurarea parametrilor geometrici ai suprafeţelor cu forme complexe 3.1 Măsurarea conicităţilor.. 3.2 Măsurarea elementelor geometrice ale filetelor 3.3 Evaluarea parametrilor de control ai roţilor dinţate.. 2 ore 4 ore 6 ore Cap. 4 Aplicatii 4.1 Aplicatii cu abateri, tolerante si ajustaje... 4.2 Aplicatii cu calibre 4.3 Colocviu si incheierea situatiei la lucrarile practice.. 2 ore 2 ore 2 ore 2

G. Bibliografie de elaborare a cursului 1. Gheorghe, D. Control dimensional, vol. I, Universitatea din Galaţi, 1998; 2. Gheorghe, D., Georgescu, C., Baroiu, N. Control dimensional, vol. II, Universitatea din Galaţi, 2002; 3. Gheorghe, D., Georgescu, C., Baroiu, N. Tolerante si control dimensional, Ed. Scorpion, Galaţi, 2002; 4. Ţura, L., Toleranţe şi control dimensional, Rotaprint, Universitatea Tehnică Gh. Asachi Iaşi, 1995; 5. Dragu, D., Bădescu, Gh., Sturzu, A., Militaru, C. şi Popescu, I., Toleranţe şi măsurători tehnice, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1988; 6. Steţiu, C. E. şi Oprean, C., Măsurări geometrice în construcţia de maşini, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1988; 7. Lungu, Gh., Ţura, L. ş.a., Calitate. Control. Toleranţe, Ed. Tehnică, Chişinău, 1994. H. Bibliografie minimală de studiu pentru studenţi 1 1. Gheorghe, D. Control dimensional, vol. I, Universitatea din Galaţi, 1998; 2. Gheorghe, D., Georgescu, C., Baroiu, N. Control dimensional, vol. II, Universitatea din Galaţi, 2002; 3. Gheorghe, D., Georgescu, C., Baroiu, N. Tolerante si control dimensional, Ed. Scorpion, Galaţi, 2002. Data aprobării programei analitice în catedră / departament 15. 01. 2009 Grafică, Mecanisme şi Toleranţe Întocmit, Conf. dr. ing. Ana MORARESCU (Semnătura) Director departament / Şef catedră Prof. dr. ing. IOAN BAICU 1 Este de preferat ca bibliografia minimală de studiu pentru surdenţi să identifice cu claritate şi precizie capitolele pe care studenţii le au de parcurs pentru atnigerea obiectivelor de predare şi învăţare, eventual fiind particularizată în funcţie de tematica cursurilor şi seminariilor. 3

UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢI FACULTATEA DE METALURGIE ŞI ŞTIINŢA MATERIALELOR CATEDRA DEFORMĂRI PLASTICE ŞI TRATAMENTE TERMICE Adresa: Strada Domnească nr 111, cod 800201 Nr. telefon / fax: 40236460754 E-mail: secretar.fmsm@ugal.ro PROGRAMA ANALITICĂ Disciplina: TEHNOLOGIA MATERIALELOR A. Locul disciplinei în planul de învăţământ: Anul Anul I Total ore Forme de verificare Nr. credite Cod de Sem. I Sem. II disciplină studiu C S C S C S Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II Nr. ore - - 2 1 28 14 - E - 4 M-D0003 B. Obiectivele disciplinei: Tehnologia materialelor este un curs de cultura generala tehnica care tratează probleme referitoare la metode moderne de obţinere a materialelor si semifabricatelor si de prelucrare a acestora, noi materiale metalice si nemetalice utilizate în construcţia de maşini, proprietăţile materialelor si utilizarea raţională a acestora. Ca disciplina de pregătire tehnica generala, Tehnologia materialelor, constituie baza pregătirii tehnologice a viitorului inginer, permite dezvoltarea ulterioară a disciplinelor tehnice de bază şi tehnologice de specialitate. Disciplina contribuie la dezvoltarea gândirii tehnico-economice, la înţelegerea noţiunilor de calitate si eficienţă, tratează elemente privind protecţia muncii si a mediului ambiant şi prefigurează relaţiile interumane în procesele tehnologice. C. Metode de predare învăţare: prelegerea, explicaţia, dezbaterea, studiul de caz, simularea de procese, metode de lucru în grup şi individual. Predarea se face interactiv prin transmiterea cunoştinţelor şi antrenarea studenţilor în analize, explicaţii şi raţionamente. Se folosesc mijloace clasice şi moderne de lucru: se foloseşte tabla, retroproiectorul, suportul de curs, exemplificări în laborator şi în sectoare industriale. D. Forme şi metode de evaluare: Verificare pe parcursul semestrului prin lucrări scrise, examen oral la sfârşitul semestrului. Evaluările vor lua în considerare activitatea studenţilor la curs şi laborator şi rezultatele testelor pe parcursul semestrului. Ponderea notei obţinute la examen este de 50%. E. Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă: 1 Tehnologia ca ştiinţă. Proces de producţie, proces tehnologic, operaţia tehnologică. Analiza eficienţei. Proprietăţile si încercările materialelor. Materiale folosite in construcţia de maşini. Clasificare si simbolizare. (2 ore) 2 Elemente de metalurgie generala: metalurgia fontei, metalurgia oţelului, metalurgia principalelor metale neferoase Cu, Al. (4 ore) 3 Prelucrarea materialelor metalice prin turnare. Tehnologii specifice. (4 ore) 4 Prelucrarea materialelor metalice prin deformare plastica: laminarea, extruziunea, trefilarea si tragerea, forjarea libera şi în matriţă, utilaje pentru forjare si matriţare. Prelucrarea semifabricatelor din table si benzi. (8 ore) 5 Prelucrarea prin sudare a materialelor metalice, tehnologii specifice. (4 ore) 6 Acoperiri de protecţie a materialelor metalice. (2 ore) 7 Prelucrarea materialelor metalice prin agregare de pulberi. (1 ora) 8 Materiale nemetalice. (2 ore) 10 Controlul calităţii. Metode de control (1 ora).

F. Conţinutul laboratoarelor / număr de ore pentru fiecare temă: Laborator 1 Determinarea principalelor proprietăţi ale materialelor, încercări mecanice: încercări de duritate. încercarea la tracţiune, încercarea la încovoiere prin şoc. (2 ore) Laborator 2 Tehnologii de formare manuală în două rame şi de turnare. (2 ore) Laborator 3 Tehnologia laminării. Se prezintă utilajul pentru laminare. Se determină gradele de deformare, coeficienţii de deformare, coeficienţii de frecare în trei stări ale suprafeţelor cilindrilor. Se trasează curbele de variaţie ale coeficienţilor de deformare cu reducerea relativa. Se analizează rezultatele. Extruziunea. Se supune operaţiei o proba din plumb. Se trasează curba de variaţie a forţei cu deplasarea poansonului, se pun in evidenta etapele procesului de extruziune. (2 ore) Laborator 4 Forjarea libera. Se prezintă principalele operaţii de forjare: refularea, întinderea si găurirea, utilajul, sculele si dispozitivele aferente. Se efectuează operaţiile pe probe din plumb. Forjarea in matriţă deschisa cu bavura. Se efectuează operaţia de matriţare pe o proba din plumb. Se înregistrează valorile forţei în timpul matriţării şi se trasează curba de variaţie a forţei cu deplasarea. Se evidenţiază etapele matriţării. (2 ore) Laborator 5 Determinarea sudabilităţii otelurilor. Sudarea prin topire cu arc electric cu electrozi înveliţi. Sudarea automata sub strat de flux. Se prezintă studenţilor utilajele, echipamentele, sculele şi dispozitivele. Se determină caracteristicile de topire ale electrozilor. Se executa un cordon de sudură automată sub strat de flux. Se analizează rezultatul comparativ cu aceeaşi îmbinare realizată prin sudare electrica manuala. (2 ore) Laborator 6 Sudarea prin presare la cald cu încălzire prin electrică prin efect Joule. Se prezintă principiile sudarii prin presare. Se realizează probe sudate cap la cap şi în puncte cu diferite regimuri. Se culeg date şi se prelucrează Sudarea şi tăierea cu flacără oxiacetilenica. Se prezintă procesele, utilajul si aparatura necesare, schemele tehnologiilor, parametrii proceselor. Se realizează probă de sudare şi de tăiere si se analizează.( 2ore Laborator 7 Verificarea si evaluarea cunoştinţelor. (2 ore) F. Bibliografie de elaborare a cursului A.Nanu Tehnologia materialelor, EDP, 1982, Buc. A. Palfalvi, N. Mehedinteanu, s.a. - Tehnologia materialelor, EDP, 1985, Buc. M. Voicu, s.a. - Tehnologia materialelor, EDP, 1978, Buc. G.Calea, D.Drimer, s.a. Tehnologie mecanica, EDP, 1978, Buc. L. Stoian, s.a. - Tehnologia materialelor, EDP, 1980, Buc. D.Raileanu, N.Cananau, Tehnologia materialelor, vol. I-IV, Universitatea din Galati 1980 N.Cananau, O.Dima, s.a. Indrumar de laborator - Tehnologia materialelor, vol. I-II Univ. din Galati 1993. G. Bibliografie minimală de studiu pentru studenţi 1 A.Nanu Tehnologia materialelor, EDP, 1982, Buc. A. Palfalvi, N. Mehedinteanu, s.a. - Tehnologia materialelor, EDP, 1985, Buc. M. Voicu, s.a. - Tehnologia materialelor, EDP, 1978, Buc. G.Calea, D.Drimer, s.a. Tehnologie mecanica, EDP, 1978, Buc. L. Stoian, s.a. - Tehnologia materialelor, EDP, 1980, Buc. D.Raileanu, N.Cananau, Tehnologia materialelor, vol. I-IV, Universitatea din Galati 1980 N.Cananau, O.Dima, s.a. Indrumar de laborator - Tehnologia materialelor, vol. I-II Univ. din Galati 1993. Data aprobării programei analitice în catedră / departament Prof. Dr. Ing. Cănănău Nicolae 1 Este de preferat ca bibliografia minimală de studiu pentru surdenţi să identifice cu claritate şi precizie capitolele pe care studenţii le au de parcurs pentru atnigerea obiectivelor de predare şi învăţare, eventual fiind particularizată în funcţie de tematica cursurilor şi seminariilor.

UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢI FACULTATEA DE MECANICA CATEDRA DE TERMOTEHNICA SI MASINI TERMICE Adresa: str. Domneasca nr. 111 Nr. telefon : 0236-414871/343 E-mail: valeriu.damian@ugal.ro PROGRAMA ANALITICĂ Disciplina: TERMOTEHNICA I A. Locul disciplinei în planul de învăţământ: Anul II-I.Ind., I.Mec., I.Mg., Total ore Forme de verificare Nr. credite Anul de studiu Nr. ore IPMI-B Sem. I C L+ S Sem. II C L+ S 28 14+ 14 C L+ S 28 14+ 14 Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II Cod disciplină E 5 M-D0011 B. Obiectivele disciplinei. Prezentarea unor aspecte generale prin care sa se fixeze cunostinte minime legate de fenomenele termice intilnite in tehnica: -notiuni fundamentale privind sistemele termodinamice. -principiile de functionare ale masinilor termice si procesele termice aferente acestora: compresoare, ajutaje, turbine, motoare cu ardere interna, instalatii de forta cu gaze. C. Metode de predare învăţare: prelegerea, dezbaterea, aplicatii practice la fiecare curs, studiul de caz, simularea de situaţii, studiul documentelor curriculare şi al bibliografiei. D. Forme şi metode de evaluare: evaluare continuă ( pondere 30% ) probe practice(laborator) şi teme de casă ; evaluare sumativă (pondere 70%) prin probe scrise/orale. E. Conţinutul cursului Termotehnica I: 1. Termodinamica generala: marimi de stare, lucrul mecanic, caldura, entropie, entalpie, transformarile simple ale gazelor perfecte, ciclul Carnot, principiile I si II ale Termodinamicii, procese reversibile si ireversibile pentru sistemele termodinamice: inchis, deschis periodic si in curgere stabilizata(8 ore). 2. Destinderea adiabatica a gazelor in ajutaje. Principiul de functionare al turbinelor. Compresoare cu piston intr-o treapta de comprimare. Exergie si analiza exergetica(8 ore). 3. Amestecuri de gaze perfecte. Ciclurile ideale ale motoarelor cu ardere interna(8 ore): Otto, Diesel lent, Diesel rapid. 4. Instalatia de forta cu gaze(ciclul Joule). Instalatia de forta cu turbine separate(4 ore). F. Conţinutul lucrarilor de laborator(14 ore): 1. Metode de măsurare a temperaturii 2 ore 2. Măsurarea presiunii, vitezelor si debitelor la gaze 2 ore 3. Determinarea dependentei dintre presiunea si temperatura de vaporizare 2 ore 4. Determinarea parametrilor aerului umed 2 ore 5. Masurarea automata debitelor la gaze cu ajutorul diafragmelor 4 ore

6. Ventilatorul centrifugal 2 ore Continutul seminariilor(14 ore). Probleme privind: 1. Marimi fizice intilnite in Termotehnica si unitati de masura-2 ore. 2. Ecuatia de stare si transformari simple ale gazului perfect-2 ore. 3. Lucrul mecanic tehnic. Compresorul cu piston-2 ore. 4. Curgerea prin ajutaje. Turbine-2 ore. 5. Amestecuri de gaze perfecte-2 ore. 6. Motoare cu ardere interna-4 ore. G. Bibliografie de elaborare a cursului 1. V. Damian, Cr. Iosifescu, G. Coman-Termotehnica, Ed. Academica-Galati-2005, ISBN- 973-8316-76-6. 2.V. Damian Termotehnica. Probleme, Ed. Academica-Galati-2007, ISBN-978-973-8937-32-1. 3. C. Bogdan- Curs de Termotehnica si maşini termice, Universitatea din Galaţi, 1986. 4. Termotehnica si maşini termice - Popa B., Vintila C., Ed. didactica si pedagogica - Bucureşti 1977. 5. C. Bogdan Probleme de termotehnica, Universitatea din Galaţi, 1987. 6. A. Bejan- Termodinamica tehnica avansata, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1996. H. Bibliografie minimală de studiu pentru studenţi 1. V. Damian, Cr. Iosifescu, G. Coman-Termotehnica, Ed. Academica-Galati-2005, ISBN- 973-8316-76-6. 2.V. Damian Termotehnica. Probleme, Ed. Academica-Galati-2007, ISBN-978-973-8937-32-1. Data aprobării programei analitice în catedră -10.10.2008 Şef catedră Prof. dr. Ing. Panait Tanase

UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢI FACULTATEA DE MECANICĂ CATEDRA DE TERMOTEHNICĂ ŞI MAŞINI TERMICE Str. Domnească, Nr.111, 800201 Galati, Tel./Fax: +40 236 314463 PROGRAMA ANALITIC Ă Disciplina: Termotehnică II A. Locul disciplinei în planul de învăţământ: Anul Anul III Total ore Forme de verificare Nr. credite Cod de Sem. I Sem. II disciplină studiu C S L C S L C S L Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II Nr. ore 28 28 28 28 E - 5 - M-D0011 B. Obiectivele disciplinei: Disciplina are un puternic caracter formativ al viitorilor ingineri practicieni şi cercetători în domeniile ingineriei mecanice şi ingineriei mediului. Ea contribuie la formarea absolvenţilor, asigurând acumularea de cunoştinţe teoretice şi practice privind termodinamica tehnică. Prin conţinutul său disciplina îşi propune să asigure studentului prin activităţile de curs şi laborator următoarele cunoştinţe şi abilităţi: - cunoaşterea noţiunilor termodinamice fundamentale necesare înţelegerii şi aprofundării cunoştinţelor la cursurile de specialitate din anii ulteriori; - asigurarea cunoştinţelor minime necesare pentru stabilireacondiţiilor de funcţionare optimă a sistemelor şi echipamentelor termomecanice şi de mediu: - asigurarea unor abilităţi pentru o valorificare complexă şi completă a resurselor energetice, de aplicare a unor măsuri eficiente de economisire a energiei şi de punere în valorificare a unor noi forme de energie; - dezvoltarea aptitudinilor de rezolvare practică a unor probleme din domeniul termomecanic şi de mediu. C. Metode de predare învăţare: prelegerea, explicaţia, dezbaterea, problematizarea, simularea unor situaţii concrete, metode de lucru în grup şi individual, studiul documentelor curriculare şi al bibliografiei. D. Forme şi metode de evaluare: a). evaluare continuă (pondere 30%) prin activitatea de laborator. Studentul are de efectuat 14 lucrări de laborator a căror tematică contribuie la aprofundarea cunoştinţelor predate la curs şi la dezvoltarea abilităţilor de cercetare practică; b). evaluare sumativă (finală)(pondere 70%) printr-o probă scrisă/orală prin care studentul are de răspuns la 3 subiecte teoretice şi o aplicaţie practică. E. Conţinutul cursului: Cap.1.. Potenţiale termodinamice (8ore) - Metodele termodinamicii - Clasificarea formelor de energie. Exergia - Exergia unui fluid în curgere continuă şi regim permanent - Exergia unui fluid aflat într-un volum închis - Exergia chimică. Cap.2. Termodinamica agenţilor termici (6 ore) - Termodinamica vaporilor. Mărimile de stare ale vaporilor saturaţi umezi. Curbe de titlu constant. Relaţii între mărimile de stare ale vaporilor. Ecuaţia Capeyron-Clausius; Transformarile de stare ale vaporilor(tr.izocora, izobara, izoterma, adiabatica reversibila si ireversibila) - Termodinamica aerului umed. Proprietăţile fizice ale aerului umed. Diagrama i-x pentru aerul umed. Determinarea grafică a mărimilor de stare ale aerului umed. Transformările simple de stare ale aerului umed (la continut de umiditate constant, la temperatura constanta, la entalpie constanta si amestecul a doua debite de aer umed cu stari diferite). Cap.3. Termod inamica fluidelor compresibile cu viteze mari (6 ore) - Ecuaţiile fundamentale ale curgerii fluidelor compresibile - Proprietăţi de frânare - Viteza sunetului şi numărul Mach - Curgerea izentropică unidimensională