Comunităţile virtuale şi educaţia

Revista Informatica Economică nr.2 (38)/2006 91 Comunităţile virtuale şi educaţia Prof. Ana Maria Arişanu LĂCULEANU Colegiul Naţional Mircea cel Bătrân Rm. Vâlcea lmiana@yahoo.com The progress made in the information and communication technology builds new communication and connection opportunities of the citizens and organizations leading to an important change of the citizen's behavior and of the functioning way of the organizations. The intelligence, as the only lasting active of a organization, is made up of individual and collective knowledge. As a matter of fact, the citizens feel more often the need of information and communication, the organizations are trying to rebuild the information so that the access to the useful information to become as easy as possible. The virtual communities appeared and are developing as a result of rising the trust grade in the major role that the Internet plays in the informational society. The educational portals, weblogs and the group software infrastructure are becoming necessary instruments in the present educational systems. Keywords: educational portal, weblog, collaborative learning, groupware. P rin raportare la comunitatea tradiţională, telecomunitatea sau comunitatea virtuală se diferenţiază prin înlocuirea interacţiunilor directe cu cele mediate de Internet, însă există şi o serie de caracteristici comune [Marinescu & Pribeanu, 2001]: acelaşi scop; sensul, identitatea şi apartenenţa; un set de reguli şi norme nescrise; rituri şi ritualuri, forme de exprimare specifice. Comunităţile virtuale evoluează (figura 1) în funcţie de interesele membrilor şi au nevoie de o infrastructură software şi de reţea care să permită satisfacerea nevoilor specifice. Comunitate de interese Nevoia de angajament Comunitate de valori Nevoia de colaborare Comunitate de utilizatori Nevoia de comunicare Fig.1. Evoluţia unei comunităţi Dezvoltarea comunităţii Un portal, un forum de discuţii, un chat pentru comunicarea sincronă, un weblog reprezintă instrumente Web suficiente pentru dezvoltarea unei comunităţi virtuale simple, bazate pe discuţii în jurul unui subiect. Transformarea unei comunităţi simple într-o comunitate de valori are loc atunci când simpla utilizare este înlocuită de participare activă, membrii identificându-se cu scopurile comunităţii din care fac parte. Comunităţile de interese apar în momentul în care devin esenţiale în funcţionarea efectivă a afacerilor sau în satisfacerea nevoilor individuale şi reprezintă comuniunea dintre membrii complet dependenţi de existenţa comunităţii. [Ghilic & Stoica 2002] În domeniul educaţional, nevoia de informare şi comunicare este frecvent conştientizată, învăţarea prin colaborare începe să-şi facă simţită prezentă, iar comunităţile de interese pot juca roluri strategice în evoluţia sistemelor de învăţământ. Resurse şi portaluri educaţionale O modalitate deja consacrată, prin care instituţiile oferă acces centralizat la informaţii şi facilitează crearea unei comunităţi este portalul 1, ca formă de integrare într-o singură aplicaţii a mai multor aplicaţii Web. Avantajele acestei integrări sunt [Buraga, 1 Portalul este un site Web care oferă o gamă largă de servicii şi resurse, şi care serveşte ca punct de intrare şi de informare generală pe Web - http://www.arond.ro/ro/resources/glossary.html

92 Revista Informatica Economică nr.2 (38)/2006 2004]: agregarea conţinutului capacitatea de a îmbina mai multe fragmente de conţinut întro singură interfaţă consistentă; moduri de vizualizare personalizate fiecare utilizator va avea acces la anumite informaţii prezentate într-o formă specifică profilului de utilizator din care face parte; conţinut personalizat prin această facilitate, personalizarea este dusă la un nivel superior şi oferă utilizatorilor posibilitatea de a stabili maniera de vizualizare a informaţiilor astfel încât să fie satisfăcute nevoile personale; model de securitate unificat utilizatorii portalului au un singur cont prin intermediul căruia vor avea acces la portal. Acest aspect asigură o autentificare unică şi o securitate bazată pe roluri; facilităţi de colaborare care permit dezvoltarea de comunităţi cu interese comune prin comunicare, partajarea aplicaţiilor / fişierelor şi realizarea de conferinţe; localizarea se referă la personalizarea portalului (interfaţă şi conţinut) pentru regiunea în care este folosit, inclusiv limbă, schimb valutar, formatul datei; independenţa de platformă un portal ar trebui să fie compatibil nu doar cu majoritatea navigatoarelor, dar şi cu diversele platforme şi dispozitive (cum ar fi cele mobile); dezvoltarea modulară este o caracteristică a portalurilor să fie dezvoltate pornind de la un nucleu, fiind ulterior adăugate module pe măsură ce sunt necesare. Managementul relaţiilor cu publicul devine din ce în ce mai important şi pentru instituţiile educaţionale care încep să considere siteurile Web ca fiind strategice atât în formarea comunităţii de învăţământ cât şi în îmbunătăţirea eficienţei şi productivităţii instituţiei. Un portal educaţional presupune o bună colaborare a personalului didactic şi administrativ care va furniza conţinutul informaţional. Un exemplu elocvent de portal educaţional ar fi cel al universităţii MIT 2 - care începând din anul 2002 pune la dispoziţia studenţilor inclusiv cursurile predate în cadrul instituţiei. 2 Massachusetts Institute of Technology - http://web.mit.edu Portalurile pot reprezenta puncte de lansare pentru utilizarea eficientă a tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor în educaţie. Pe plan european există iniţiative internaţionale majore în acest sens. O realizare importantă o constituie portalul European Schoolnet 3, unde ministere ale educaţiei din 24 de ţări încearcă să determine direcţii originale de reflecţie asupra bunelor practici şi politici în utilizarea TIC în educaţie, să adune laolaltă comunităţile de profesori şi cursanţi de pe întreg continentul. [Comisia Europeană, 2003]. Pe plan naţional există multiple demersuri de a facilita accesul la o gamă variată de informaţii, instrumente şi resurse educaţionale. Ilustrative în acest sens, pentru învăţământul preuniversitar, sunt Portalul SEI 4 şi Portalul profesorului modern 5. Problemele care apar sunt legate imparţialitate şi independenţă, de manipulare şi control, de etică şi confidenţialitate, altfel spus de obiectivitatea, actualitatea şi relevanţa informaţiilor prezentate. Nu de puţine ori se acordă o încredere mai mare portalurilor mai mici, doar pentru că este cunoscută echipa care administrează conţinutul. Utilizarea weblog-urilor în educaţie Un weblog (sau blog, pe scurt) este un site actualizat cu intrări (însemnări, note) ce sunt automat indexate şi datate. Este similar unui jurnal. De obicei weblogul are o anumită tematică, iar intrările sunt comentarii cu legături spre alte webloguri/ resurse online. [Holotescu, 2005] Altfel spus un weblog reprezintă un mijloc de comunicare interpersonală şi poate lua diverse forme, de la un jurnal on-line la un depozit de informaţii referitoare la un anumit domeniu. Prin urmare, Weblog-ul este o pagină Web cu următoarele caracteristici: structură de hiperlegături. Conţinutul site-ului este format în mare parte din intrări cu comentarii şi hiperlegături spre alte resurse online. Nu există o lungime prestabilită pentru obiectele postate, unele mesaje pot conţi- 3 www.eun.org 4 http://portal.edu.ro/ 5 http://didactic.ro/

Revista Informatica Economică nr.2 (38)/2006 93 ne o singură legătură spre un conţinut aflat oriunde pe Web, în timp ce altele, majoritatea, includ informaţii adiţionale şi/sau comentarii personale despre subiectul discutat. Prezenţa hiperlegăturilor diferenţiază weblog-urile de jurnalele de însemnări online, în care autorul consemnează diverse evenimente care nu sunt neapărat relevante pentru publicul larg, excepţie făcând un cerc restrâns de prieteni. actualizări frecvente afişare în ordine invers cronologică. Weblog-urile sunt într-o dinamică permanentă, noile mesaje postate apar de fiecare dată în partea de sus a paginii principale. În consecinţă utilizatorii revin regulat în aşteptarea unor noi mesaje. Această caracteristică marchează cea mai importantă distincţie între weblog-uri şi paginile personale care rareori sunt revizitate. acces public, liber la conţinut. Site-ul poate fi accesat fără restricţii legate de plată sau de apartenenţă la vreo comunitate arhivare. Fiecare mesaj are asociată o legătură permanentă, astfel el poate fi cu uşurinţă accesat chiar dacă a dispărut de pe prima pagină ca urmare a dinamicii blog-ului. O componentă opţională o reprezintă motorul de căutare internă, vizitatorii având posibilitatea de a regăsi rapid, pe baza unor criterii anumite informaţii ce apar în mesajele din weblog. Structura generală a unui blog conţine un titlu, o listă a mesajelor curente, o listă de legături utile, listă cunoscută sub numele de blogroll, statistici etc. Tot mai mult, weblog-urile sunt folosite în educaţie, pentru comunicarea cu cursanţii. Orice instructor îşi poate deschide un weblog prin intermediul căruia să publice materiale/resurse pentru curs, noutăţi, să ţină legătura cu cursanţii săi, să supună discuţiei diferite aspecte ale cursului, să faciliteze formarea unei comunităţi de învăţare. Prin intermediul unui weblog se pot invita mai uşor lectori, se pot publica proiecte ale instituţiei, facilitându-se formarea de parteneriate. O secţiune a weblog-ului poate fi o listă de site-uri/weblog-uri educaţionale, care ar putea prezenta interes pentru cursanţi. Din perspectiva cursanţilor, weblog-urile personale pot deveni portofolii digitale sau spaţii de lucru în grup, permiţând păstrarea legăturii şi după terminarea unui curs, fiind un adevărat sistem de management al cunoştinţelor, util în dezvoltarea profesională. Ca instrument de învăţare, weblog-ul poate fi ideal pentru folosirea în modele de învăţare constructiviste, prin încurajarea strategiilor de învăţare autonome şi profunde. O diagramă sugestivă referitoare la utilizarea weblog-urilor în educaţie, se găseşte pe cunoscutul weblog EdTechPost (www.edtechpost.ca/mt/) al lui Scott Leslie ( figura 2). Componentele interactive ale weblog-ului sunt indicate pentru comunicare şi colaborare; dialogul deschis cu ceilalţi îi permite cursantului să fie în legătură cu colegi şi instructori, determinându-l să studieze problematica unui subiect din mai multe perspective. Cu atât mai mult, faptul că fiecare element postat este afişat şi arhivat în mod cronologic, face o înregistrare cronologică a construcţiei personale de cunoaştere şi dialogul ceilalţi disponibili pentru o cercetare mai amănunţită, de asemenea încurajează reflecţia. Pentru crearea şi administrarea unui blog nu sunt obligatorii cunoştinţe avansate de informatică. Există numeroase posibilităţi de publica blog-uri în mod facil şi gratuit, astfel se explică numărul mare şi în continuă creştere de blog-rui disponibile pe Internet. Un exemplu ar fi site-ul www.blogger.com, prin intermediul căruia, după înregistrare şi alegerea unui nume, urmează selectarea unui şablon (template) şi configurarea blogului. Pentru platforma de elearning WebProf 6 am considerat oportun un blog în care profesorii pot publica însemnări despre unităţile de învăţare ai căror autori sunt, iar cursanţii le pot comenta. Astfel, sunt create premisele unei comunicări deschise, care nu poate fi decât benefică atât profesorilor, cât şi cursanţilor implicaţi. Învăţarea colaborativă Conectarea la Internet creşte considerabil şi posibilităţile de cooperare între persoane situate geografic la distanţă. Lucrând în grup 6 www.webprof.ro

94 Revista Informatica Economică nr.2 (38)/2006 creşte gradul de implicare; partajând idei şi răspunzând la reacţiile celorlalţi se consolidează gândirea şi se promovează analiza în profunzime. Principalele atribute ale lucrului în echipă sunt: interdependenţa pozitivă succesul / eşecul unui membru afectează întreg grupul; responsabilitatea individuală - fiecare membru al grupului este responsabil pentru întreaga activitate a echipei; încrederea în colegii de echipă - membrii grupului învaţă să aibă încredere, să conducă, să ia decizii, să comunice şi să rezolve conflictele apărute; partajarea cunoştinţelor în vederea îmbunătăţirii performanţelor individuale. Ca portofoliu utilizat atât pentru evaluarea instituţiei cât şi pentru creşterea credibilităţii şi a reputaţiei Scriere blog-uri Ca grup de discuţii sau instrument de coordonare Ca formă de evaluare Blog-uri administrative Blog-uri ale unor echipe de lucru sau componente ale dialogului dintre cursanţi Jurnal personal de reflecţie Ca instrument de managementul cunoştinţelor pentru propriile studii << Ale publicului larg Ale altor cursanţi Ale instructorului Creaţie proprie >> << Creaţie proprie Ale cursanţilor Ale altor instructori Ale publicului larg>> Citire blog-uri Cursanţi Colecţii de adrese utile comentate Ca instrument de managementul cunoştinţelor pentru propriile studii << Pentru publicul larg Pentru alţi cursanţi Pentru instructor Uz personal >> << Uz personal Pentru cursanţi Pentru alţi instructori Pentru publicul larg>> Blog-uri ca actualizări specifice disciplinei ca material de curs Jurnal personal Managementul cunoştinţelor Instrument de administrare Jurnal personal Managementul cunoştinţelor Instructori Blog specific unei discipline ca practică profesională şi cunoştinţe colective /personale partajate Sfaturi pentru cursanţi Blog-urile cursanţilor ca blog-uri ca activităţi asociate Fig.2. Posibilităţi de utilizare a blog-urilor în educaţie Blog-uri de educaţie tehnică şi practică pedagogică ca dezvoltare profesională Blog-uri ca informaţii specifice unei disciplinei pentru a fi la curent cu aceste actualizări Blog-uri ca buletin de ştiri despre bazele de date ce conţin obiecte educaţionale Demersurile pedagogice susţinute pentru determinarea celor mai adecvate şi eficiente căi de desfăşurare a proceselor de instruire au accentuat necesitatea de a încorpora în mediul instrucţional o componentă socială şi de grup. Astfel în proiectarea unui sistem educaţional trebuie luate în considerare atât contextul în care acesta va fi folosit, cât şi opiniile grupului social care îl va utiliza. Învăţarea nu trebuie privită doar ca proces de transfer de informaţii de la instructor la cursant, ci ca proces de construire de cunoştinţe în timpul interacţiunii cu ceilalţi participanţi ai grupului la o anumită activitate educativă. Un alt aspect important care trebuie luat în considerare îl reprezintă motivarea cursantului, fiind folosite în acest sens o întreagă paletă de tehnici precum stimularea încrederii, a spiritului de competiţie şi a curiozităţii. Cooperarea presupune împărţirea responsabilităţilor legate de o anumită activitate între participanţi. Învăţarea prin cooperare nu înseamnă doar plasarea cursanţilor într-un anumit grup şi repartizarea unei sarcini (probleme) grupului. În cadrul sistemelor educaţionale cooperarea se bazează pe comunicare (schimb de informaţii), colaborare (lucrul în grup) şi coordonare, fiecare dintre acestea fiind susţinută de infrastructură software de grup [Niculescu, 2002.]

Revista Informatica Economică nr.2 (38)/2006 95 Fig.3. http://www.desprewebprof.blogspot.com/ COMUNICARE Sincronă sau asincronă Personalizată sau de grup COLABORARE Baze de date comune Conferinţe Infrastructura software de grup COORDONARE Structura de dezvoltare a aplicaţiilor Flux de lucru Fig.4. Infrastructura clasică de grup Groupware sau infrastructura software de grup reprezintă un ansamblu de instrumente de lucru care permit indivizilor să lucreze împreună prin comunicare, colaborare şi coordonare la momente de timp şi locuri diferite [Fotache, 2002]. Această infrastructură, sintetizată în fig. 4 presupune: apropierea virtuală a indivizilor pentru realizarea obiectivelor propuse; reproiectarea organizaţională prin cuantificarea sarcinilor individuale şi definirea sarcinilor colective; schimbarea totală a strategiei manageriale. În cadrul funcţionalităţilor groupware (fig. 5) se remarcă poziţia primordială şi indispensabilă a funcţiei de memorare care pune în evidenţă evoluţia naturală groupware spre gestiunea şi managementul cunoştinţelor organizaţionale [Fotache, 2002]. Efectul învăţării prin colaborare depinde în mare măsură de contextul de desfăşurare şi se concretizează prin dezvoltarea unor abilităţi sociale necesare succesului profesional cum ar fi: interpretarea unei anumite sarcini şi descompunerea în componentele sale; capacitatea de a lua decizii şi de a le respecta pentru obţinerea de performanţe; menţinerea unei înţelegeri mutuale referitoare la scopurile propuse; dezvoltarea spiritului de întrajutorare. Vizând beneficiile învăţării colaborative, sistemele educaţionale urmăresc construirea şi consolidarea comunităţilor de învăţare prin:

96 Revista Informatica Economică nr.2 (38)/2006 stabilirea clară a obiectivelor cursurilor şi evaluarea continuă a îndeplinirii lor; aprecierea conţinutului generat de participanţi; încurajarea comunicării între membri prin crearea unui climat de încredere şi siguranţă; accesul la resurse informaţionale multiple; integrarea conţinutului cursului şi a comunicării într-un mediu intuitiv; Coordonare agenda electronică gestiunea proiectelor Comunicare interpersonală mesagerie electronică forum de discuţii Colaborare videoconferinţe reuniuni electronice editare colaborativă Automatizarea proceselor formulare fluxul documentelor Memoria grupului baze de date gestiunea documentelor Fig.5. Funcţionalităţi groupware GROUPWARE Un sistem colaborativ creează un mediu în care oamenii pot lucra mai bine împreună, pot partaja informaţiile fără constrângeri de timp şi spaţiu, fiind caracterizat de trei aspecte fundamentale: activităţi comune, partajarea mediului şi modul de interacţiune. Indiferent de calitatea educaţională a cursurilor un mare aport în atingerea obiectivelor stabilite îl reprezintă măsura în care cursanţii sunt implicaţi şi participă activ la propriul lor proces de formare. Unul dintre cele mai utilizate procedee de implicare a cursanţilor este colaborarea, lucrul în grup dovedindu-se o modalitate reală de ameliorare a rezultatelor învăţării. Prin urmare, o importantă sarcină a instructorului este aceea de a contribui la dezvoltarea unei comunităţi interactive de învăţare care să faciliteze colaborarea. Nu numai că prin colaborare cursanţii îşi intensifică cunoştinţele, însă ei pot fi învăţaţi să respecte ideile celorlalţi, să accepte şi alte moduri de învăţare. Lucrând în grup, există diverse oportunităţi de exprimare a talentelor, a ideilor, dar şi încercări de a învăţa într-un alt mod. Din păcate, există destule obstacole în calea unei colaborări efective între cursanţi, putând fi enumerate o comunicare insuficientă, stiluri diferite de muncă programe de lucru incompatibile sau medii insuficient dezvoltate care să eficientizeze activităţile educaţionale în societatea informaţională bazată pe cunoaştere a acestui început de secol. Bibliografie [Comisia Europeană, 2003] - Grupul de lucru Noile tehnologii informaţionale şi de comunicare în educaţie şi formare, Implementarea planului de acţiune.educaţie şi formare 2010, noiembrie 2003 [Fotache, 2002] - Doina Fotache, Groupware. Metode, tehnici şi tehnologii pentru grupuri de lucru, Editura Polirom, Iaşi, 2002 [Ghilic & Stoica 2002] - Bogdan Ghilic-Micu & Marian Stoica eactivităţile în societatea informaţională, Editura Economică, Bucureşti 2002 [Holotescu, 2005] - Carmen Holotescu, O analiză statistică a blogosferei româneşti, http://www.timsoft.ro/index.php?pagina=ejurnal [Buraga, 2004] - Sabin Buraga (coord), Situri Web la cheie, Editura Polirom, Iaşi, 2004 [Niculescu, 2002] - Cristina Niculescu, Studiu asupra tehnologiei, metodologiei şi standardizării în domeniul instruirii asistate de calculator, Buletinul Tehnologie şi educaţie, nr. 1 http://www.bsufonline.org/lite/ uv/index.htm [Marinescu & Pribeanu, 2001] - Valentina Marinescu, Costin Pribeanu, Situri web destinate comunităţilor virtuale: principii, de proiectare şi criterii de evaluare în Revista Informatica Economică, nr. 3 (19)/2001