RISC, HAZARD ŞI VULNERABILITATE NOŢIUNI GENERALE
OBIECTIV: Conştientizarea si înţelegerea procesului managementului dezastrelor, a deciziilor administrative si a activităţilor operaţionale care sunt legate de diverse stadii ale dezastrelor.
Riscul nivelul probabil al pierderilor de vieţi omeneşti, al numărului de răniţi, al pagubelor aduse proprietăţilor şi activităţilor economice de către un anumit fenomen natural sau grup de fenomene într-un anumit loc şi într-o anumită perioadă
În ciuda unei aparenţe foarte precise a metodei de evaluare cantitativă a riscului, persistă o mare incertitudine în realizarea practică a unei astfel de metodologii. Gradul de risc variază în funcţie de o serie de factori. Procesul de management al riscului cuprinde: - identificarea riscului, - analiza riscului, - reacţia la risc.
Tipurile de risc generatoare de situaţii de urgenţă sunt : - riscuri naturale - riscuri tehnologice - riscuri biologice
Riscurile naturale acele fenomene naturale periculoase, cuprind: fenomene meteorologice periculoase: furtună, inundaţii, tornadă, secetă, îngheţ; fenomene distructive de origine geologică: alunecări de teren; cutremure de pământ, eruptii vulcanice;
Riscurile tehnologice adică evenimentele cu efecte distructive, datorate acţiunii umane, reprezentând: accidente, avarii, explozii şi incendii (în domeniul industrial, inclusiv prăbuşiri de teren cauzate de exploatări miniere sau alte activităţi tehnologice; în transportul şi depozitarea produselor periculoase; în transporturi terestre, aeriene şi navale, inclusiv metroul, tunele şi transport pe cablu; nucleare, respectiv instalaţiile care utilizează combustibil nuclear); poluarea apelor; prăbuşiri de construcţii, instalaţii sau amenajări;
eşecul utilităţilor publice (vitale şi de amploare: reţele importante de radio, televiziune, telefonie, comunicaţii, de energie electrică, de gaze, de energie termică, centralizată, de alimentare cu apă, de canalizare şi epurare a apelor uzate şi pluviale); căderi de obiecte din admosferă sau din cosmos; muniţie neexplodată sau nedezactivată, rămasă din timpul conflictelor militare;
Riscurile biologice care pot fi îmbolnăviri în masă, ca efect al epidemiilor, epizootiilor/ zoonozelor.
Conform prevederilor HGR 642/2005 riscurile care se iau in consideratie pentru clasificarea unitatilor administrativ-teritoriale, institutiilor publice si operatorilor economici din punct de vedere al protectiei civile sunt: a) RISCURI NATURALE: 1. cutremure; 2. alunecari si prabusiri de teren; 3. inundatii; 4. fenomene meteorologice periculoase; 5. avalanse; 6. incendii de padure; b) RISCURI TEHNOLOGICE: 1. accidente chimice; 2. accidente nucleare; 3. incendii in masa; 4. accidente grave pe cai de transport; 5. esecul utilitatilor publice; c) RISCURI BIOLOGICE: 1. epidemii; 2. epizootii/zoonoze.
Hazardul este un eveniment ameninţător si reprezintă probabilitatea de apariţia într-o anumita perioada a unui potenţial factor dăunător pentru om, proprietăţi si mediu. Hazardul nu este un fenomen întâmplător şi nici impredictibil, ci doar manifestarea şi consecinţele sale sunt, în general, dificil de prognozat şi controlat.
Clasificarea hazardelor: 1. Hazarde naturale - reprezintă posibilitatea de apariţie, într-o zonă şi pe o perioadă determinată a unui fenomen natural ce poate genera distrugeri. 2. Hazarde antropice se referă la acele fenomene a căror variaţie aleatoare este modificată ca urmare a acţiunii omului.
Vulnerabilitatea reprezintă măsura în care un sistem poate fi afectat în urma impactului cu un hazard si cuprinde totalitatea condiţiilor fizice, sociale, economice si de mediu care măresc susceptibilitatea sistemului respectiv. Ca şi hazardul, vulnerabilitatea este un indicator al unei stări viitoare a unui sistem, definind gradul de (in)capacitate a sistemului de a face faţă stresului aşteptat.
Vulnerabilitatea poate fi voluntară sau involuntară. Ea depinde de infrastructura şi de condiţiile socio-economice dintr-un spaţiu; reducerea expunerii la hazard conduce implicit la scăderea vulnerabilităţii.
Riscul se găseşte la intersecţia dintre hazard si vulnerabilitate.
Riscul poate fii exprimat matematic, ca fiind produsul dintre hazard, elementele de risc şi vulnerabilitate: R =H x E x V în care R = risc, H = hazard, E = elemente expuse la risc, V = vulnerabilitate.
Rezultă că riscul este în funcţie de mărimea hazardului, de totalitatea grupurilor de oameni şi bunurile acestora şi de vulnerabilitatea acestora. Pe baza acestei formule, se pot face calcule pentru evaluarea pagubelor produse de diferite fenomene naturale sau tehnologice.
În ultimele decenii, omul a influenţat mai mult ca oricând mediul natural, determinând apariţia unor fenomene ce au devenit adevărate probleme globale, foarte dăunătoare şi periculoase pentru viaţa pe planetă, printre care se numără încălzirea datorată efectului de seră generat de poluare, ridicarea nivelului
În aceste condiţii, eforturile pentru prevenirea hazardelor şi atenuare a impactului lor asupra societăţii sunt imperios necesare şi se constituie în parte integrantă a politicilor de dezvoltare durabilă şi de asigurare a securităţii globale, regionale, naţionale, comunitare şi, de ce nu, chiar individuale.
Concluzie: Practica mondială a demonstrat că evenimentele generatoare de situaţii de urgenţă nu pot fi evitate, însă, uneori, acestea pot fi gestionate, iar efectele lor pot fi reduse printr-un proces sistematic ce implică stabilirea de măsuri şi acţiuni menite să contribuie la diminuarea riscului asociat acestor fenomene. Caracteristic managementului situaţiilor de urgenţă este faptul că predictibilitatea locului de manifestare a situaţiilor respective determină posibilitatea avertizării populaţiei din zonele potenţial a fi afectate, precum şi a autorităţilor administraţiei publice centrale şi/sau locale.
INTREBARI?