FINANCIAL DIAGNOSIS THE WAY TO GET FINANCIAL PERFORMANCES BY THE COMPANY

DIAGNOSTICUL FINANCIAR MODALITATE DE OBŢINERE A PERFORMANŢELOR FINANCIARE ALE FIRMEI PROF.UNIV.DR. CĂRUNTU CONSTANTIN LECT.UNIV.DR. LĂPĂDUŞI MIHAELA LOREDANA UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRÂNCUŞI FINANCIAL DIAGNOSIS THE WAY TO GET FINANCIAL PERFORMANCES BY THE COMPANY CONSTANTIN BRÂNCUŞI UNIVERSITY FACULTY OF ECONOMICS ABSTRACT: Analiza financiară foloseşte instrumente şi mijloace specifice adaptate scopului urmărit şi conduce la diagnosticul financiar; parte a diagnosticului economico-financiar, alături de diagnosticul contabil, fiind orientat în special spre rentabilitatea şi riscurile întreprinderii. Diagnosticul financiar este instrumentul analizei financiare orientate spre utilizatori care vizează măsurarea rentabilităţii capitalurilor investite şi a riscurilor, aprecierea condiţiilor de realizare a echilibrelor financiare şi a gradului de autonomie, pe baza lui urmând decizii majore: întreprinderea îşi întrerupe activitatea, îşi redefineşte strategia sau politica pe termen scurt. Termenul diagnostic, preluat din grecescul diagnostikos (apt de a cunoaşte) şi împrumutat din practica medicinei, este un demers care vizează recunoaşterea anumitor boli după simptomele lor, în vederea descoperirii cauzelor şi instituirii terapiei necesare vindecării. În acest scop se parcurg trei etape: 1.cercetarea simptomelor cu ajutorul tuturor mijloacelor de investigare. 2.identificarea unei afecţiuni, ceea ce ABSTRACT: The financial analysis uses specific tools and means adapted to the scope and leads to the financial diagnosis; it is a part of the economic and financial diagnosis, together with the accounting diagnosis, being oriented especially towards profitability and enterprise risks. Financial diagnosis is the financial analysis instrument oriented towards consumers, aiming to measure the profitability of invested capitals and risks, to appreciate the conditions for achieving financial balances and autonomy degree, leading to major decisions: the enterprise interrupts its activity, redefines its strategy or policy on short term. The term diagnostic, that was taken from the Greek diagnostikos (able to know) and borrowed from the practice of medicine, is an intercession that aims to recognize certain illnesses after their symptoms, to discover causes and to involve the therapy that is necessary for cure. For this purpose will be realized three stages: 1. research of symptoms with the aid of all investigation means; 2. identification of an affection, which corresponds to the diagnosis; 23

corespunde diagnosticului propriu zis. 3.enunţarea unui pronostic şi recomandarea unei terapeutici adecvate. Diagnosticul financiar, elaborat pe baza analizei financiare, procedează în acelaşi mod, având câteva obiective generale: evidenţierea disfuncţionalităţilor sau elementelor nefavorabile în situaţia financiară şi a performanţelor întreprinderii; identificarea cauzelor dificultăţilor prezente sau viitoare ale întreprinderii; prezentarea perspectivelor de evoluţie a întreprinderii şi propunerea unor acţiuni de întreprins pentru ameliorarea sau redresarea situaţiei. Diagnosticul financiar presupune aşa dar unele judecăţi asupra sănătăţii financiare a întreprinderii, punctele forte şi punctele slabe ale gestiunii financiare, prin care se pot aprecia riscurile trecute, prezente şi viitoare ce decurg din situaţia financiară şi soluţiile pentru diminuarea riscurilor şi îmbunătăţirea rezultatelor. Obiectivele diagnosticului financiar sunt subordonate intereselor utilizatorilor, rolul analizei financiare fiind adaptat tipului de diagnostic. Obiectivele diagnosticului financiar interior vizează punctul de vedere al acţionarilor şi al participanţilor la viaţa întreprinderii (angajaţi şi manageri). Astfel, diagnosticul financiar necesar managerului vizează răspunsul la patru întrebări esenţiale privind următoarele aspecte: creşterea: cum s-a desfăşurat activitatea întreprinderii în perioada examinată şi care a fost ritmul creşterii acesteia în raport cu ritmul sectorului; rentabilitatea: dacă rezultatele obţinute sunt pe măsura mijloacelor folosite şi dacă creşterea a fost însoţită de o rentabilitate suficientă; echilibrul: care este structura financiară a întreprinderii şi dacă aceasta este echilibrată, în contextul raportului între masele de capitaluri pentru un suprt financiar convenabil; riscurile: care sunt ele, dacă 3. enunciation of a prognostic and recommendation of an adequate therapeutics Financial diagnosis, issued based on financial analyze, proceeds in the same manner, having some general objectives: highlighting the dysfunctions or unfavorable elements in the financial situation and performances of the enterprise; identification of the causes of present or future difficulties of the enterprise; presentation of the perspectives of evolution of the enterprise and proposal of actions that will be realized for the improvement or recovery of the situation The financial diagnosis supposes some judgments on financial health of the enterprise, strong and weak points of the financial administration, through which can be appreciated past, present or future risks that appear from the financial situation and solutions to diminish risk and improve results. The objectives of the financial diagnosis are subordinated to the interests of the users, the role of the financial analyze being adapted to the type of diagnosis. The objectives of the internal financial diagnosis aim the point of view of shareholders and of participants at the life of the enterprise (employees and managers). So, the financial diagnosis that is necessary for the manager aims the response to four essential questions regarding the following aspects: appreciation: how the activity of the enterprise was realized in the examined period and which was the rhythm of its increase in rapport with the rhythm of the sector; profitableness: if the results obtained are on the measure of the means used and if the appreciation was accompanied by a sufficient profitableness; equilibrium: which is the financial structure of the enterprise and if this is equilibrated, in the context of the rapport between masses of capitals for a convenient financial support; risks: which are they, if the enterprise presents point of vulnerability and if there is an 24

întreprinderea prezintă puncte de vulnerabilitate şi dacă există un risc de faliment crescut sau nu. Pentru a caracteriza comportamentul financiar al întreprinderii în finanţarea creşterii este necesar să se stabilească tablouri plurianuale de fluxuri financiare, continuând cu introducerea elementelor de analiză strategică, pentru a prevedea evoluţia structurilor financiare. Rolul analizei financiare în atingerea obiectivelor diagnosticului financiar exterior necesar diverşilor utilizatori se prezintă în tabelul nr.1. Analiza financiară condusă în vederea elaborării diagnosticului financiar parcurge mai multe etape succesive complementare: I.ANALIZA CREŞTERII VALORII ÎNTREPRINDERII În această etapă se caută mai întâi să se auditeze funcţiunea de exploatare a întreprinderii, independent de funcţiunea financiară, în trei timpi succesivi: 1)evoluţia activităţii: cifra de afaceri, producţia exerciţiului, valoarea adăugată, marja comercială şi a elementelor componente, cu următoarele precizări: o creştere mai mare a producţiei exerciţiului comparativ cu cifra de afaceri reflectă un transfer de dificultăţi asupra exerciţiilor următoare (stocuri costisitoare şi generatoare de depreciere); producţia imobilizată ascunde adesea o sub-activitate, supra-evaluarea ei dă o imagine eronată asupra rezultatului. 2.mijloacele puse în operă: personalul, capitalul economic. 3.rezultatele obţinute: excedentul brut al exploatării, rezultatul exploatării, rezultatul curent, rezultatul brut şi net al exerciţiului. Această etapă este completată prin examinarea rezultatului altor funcţiuni (financiară, comercială). II.ANALIZA RENTABILITĂŢII Examinarea rezultatelor în sine nu este suficientă; numai din confruntarea rezultatelor cu mijloacele utilizate rezultă rentabilitatea pe baza căreia se poate aprecia increased risk of bankruptcy or not. For a characterization of the financial behavior of the enterprise in financing the appreciation it is necessary to be established pluri-annual panels of financial fluxes, continuing with the introduction of elements of strategic analyze, to forecast the evolution of the financial structures. The role of the financial analyze in reaching objectives of the external financial diagnosis that is necessary for diverse users will be presented in the chart no.1. The financial analyze that was realized for elaboration of the financial diagnosis covers several complementary successive stages: I.ANALYZE OF APPRECIATION OF THE VALUE OF THE ENTERPRISE In this stage will be searched the audit of the exploitation function of the enterprise, independent of the financial function, in three successive times: 1) evolution of the activity: turnover, production of the exercise, added value, commercial margin and of the component elements, with the following specifications: a greater appreciation of the production of the exercise in comparison with the turnover reflects a transfer of difficulties on the following exercises (expensive, depreciation generator stocks); immobilized production often hides a sub activity, it over evaluation and gives a wrong image of the result; 2. means in action: personnel, economic capital 3.obtained results: gross over plus of exploitation, result of the exploitation, actual result, gross and net result of the exercise. This stage is completed by examination of the result of other functions (financial, commercial) II.ANALYZE OF PROFITABLENESS The examination of results is not sufficient; only from confrontation of results with means used results the profitableness based on which can be appreciated the efficiency and competition of exploitation and 25

eficienţa şi competitivitatea exploatării şi a altor funcţiuni: 1.marjele brute şi nete de rentabilitate; 2.ratele de rentabilitate economică şi financiară. III.ECHILIBRUL STRUCTURILOR ŞI STRATEGIA FINANCIARĂ Creşterea este o sursă de dezechilibre; fluxurile de operaţiuni se vor acumula în timpul diferitelor cicluri care caracterizează viaţa întreprinderii, iar acumularea de fluxuri se efectuează mai mult sau mai puţin armonios, ceea ce impune aprecierea nivelului echilibrului financiar: 1.analiza capitalului angajat şi efectul de levier; 2.determinarea independenţei financiare; 3.descoperirea capitalurilor investite; 4.determinarea trezoreriei disponibile pentru investiţii, finanţarea investiţiilor IV.APRECIEREA ŞI EVALUAREA RISCURILOR Natura creşterii întreprinderii, nivelul rentabilităţii, dezechilibrele acumulate produc un ansamblu de riscuri, dintre care, unele anunţă falimentul iar altele, fragilitatea întreprinderii, ceea ce impune următoarele analize: 1.analiza riscului economic; 2.analiza riscului financiar; 3.analiza riscului de faliment. V.SINTEZA DIAGNOSTICULUI FINANCIAR (stabilirea punctelor forte şi punctele slabe) În concluzie un bun diagnostic financiar permite o mai bună alocare a resurselor, pe baza lui i se poate acorda sau refuza întreprinderii un credit, iar investitorul îl poate folosi pentru a lua decizii de cumpărare sau de vânzare a acţiunilor. Pentru evaluarea performanţelor economico-financiare ale unei firme, se impune luarea în considerare a mai multor categorii de indicatori, atât cantitativi, cât şi calitativi, care urmăresc toate aspectele activităţii acesteia. Sistemul de indicatori ai other functions: 1. gross and net margins of profitableness; 2. quota of economic and financial profitableness. III. EQUILIBRIUM OF STRUCTURES AND FINANCIAL STRATEGY Appreciation is a source of lack of equilibriums; the fluxes of operation will be gathered during different cycles which characterize the life of the enterprise, and gathering fluxes will be realized more or less harmonious, which imposes the appreciation of the level of financial equilibrium: 1. analyze of the capital used and levier effect; 2. determination of the financial independence; 3. discovery of the invested capitals; 4. determination of treasury available for investments, financing investments. IV.APPRECIATION AND EVALUATION OF RISKS The nature of appreciation of the enterprise, the level of profitableness, lack of equilibrium gathered will be produced as an ensemble of risks, from which, some announced the bankruptcy and others, the fragility of the enterprise, which imposes the following analyzes: 1. analyze of the economic risk; 2. analyze of the financial risk; 3. analyze of the bankruptcy risk V.SYNTHESIS OF THE FINANCIAL DIAGNOSYS (establishing strong and weak points) As a conclusion a good financial diagnosis allows a better allocation of resources, base on it can e granted or refused a credit to the enterprise, and the investor can use it to take decisions of purchasing or sale shares. For an assessment of the economic financial performances of a company, it is imposed the taking into consideration of several categories of indicators, quantitative as well as qualitative ones, which aim all aspects of its activity. The system of indicators of the economic financial performances offers information to managers and thirds regarding the efficiency of the production and trade 26

performanţelor economico-financiare oferă informaţii managerilor şi terţilor cu privire la eficienţa activităţii de producţie şi comercializare, la rentabilitatea obţinută, la eficienţa gestionării resurselor materiale şi umane, la creşterea valorii firmei în perioada supusă analizei. Totodată, acest sistem de indicatori permite descoperirea punctelor tari şi slabe ale activităţii desfăşurate, pe baza cărora se adoptă măsurile pentru îmbunătăţirea performanţelor în viitor şi stă la baza elaborării previziunilor referitoare la evoluţia rezultatelor firmei în viitor. Termenul de performanţă cunoaşte un grad ridicat de complexitate în prezent, iar, pentru definirea conţinutului său, trebuie să se aibă încredere mai multe laturi ale activităţii firmei. Definirea noţiunii de performanţă presupune, mai întâi, clarificarea conţinutului altor două concepte, respectiv eficienţă şi eficacitate. Termenul de eficienţă cunoaşte mai multe accepţiuni în literatura economică de specialitate. Astfel, unii autori consideră că o activitate este eficientă atunci când se atinge scopul dorit cu efort minim. Principala problemă pusă în acest caz este delimitarea gradului de concordanţă dintre rezultatele obţinute şi obiectivul stabilit, de la care activitatea se consideră că este eficientă. În accepţiunea cea mai generală, eficienţa este definită ca raportul direct sau indirect dintre efectele utile obţinute şi efortul depus: EFECT EFORT EFICIENŢĂ = sau EFICIENŢĂ EFORT = EFECT Alţi cercetători au asociat şi un caracter temporal acestui raport, definind eficienţa ca efectul maxim obţinut la un anumit nivel al cheltuielilor şi în timpul cel mai scurt. Din punct de vedere managerial, prin eficienţă se înţelege măsura în care au fost realizate obiectivele sau scopurile propuse. Performanţa managerială se obţine, în această situaţie, în punctul de intersecţie dintre calitatea rezultatelor deciziilor şi acţiunilor manageriale şi calitatea scopurilor sistemului managerial. activity, for the profitableness that was obtained, at the efficiency of administration of material and human resources, to increase the value of the company in the period submitted to analyze. Still, this system of indicators allows us to discover strong and weak points of the realized activity, based on which will be adopted measures for improvement of performances in the future and is at the basis of elaboration of provisions regarding evolution of results of the company in the future. Performance term has an increased degree of complexity in the present and to define its content, must trust several aspects of the activity of the company. Definition of performance notion supposes, first of all, the clarification of the content of other two concepts, respective efficiency and effectiveness. The term efficiency knows several acceptations in the specialty economic literature. So, some authors considers that an activity is efficient when it is reaches the desired purpose with minimal effect. The maim problem in this case is the delimitation of the degree of concordance between results obtained and established objective, from which the activity considers that is efficient. In the most general acceptation, efficiency is defined as direct or rapport between useful effects obtained and submitted effort: EFFECT EFFICIENCY = EFFORT (1) EFFORT Or EFFICIENCY = EFFECT (2) Other researchers associated a temporal character of this rapport, defining the efficiency as the maximum wanted effect at a certain level of expenses and in the shortest period of time. From the managerial point of vie, by efficiency it is understood the measure in which were realized the objectives or proposed purposes. The managerial performance can be 27

Eficienţa cunoaşte forme diverse, În funcţie de domeniul sau activitatea care se urmăreşte şi de natura efectelor care se obţin, delimitându-se, astfel, următoarele forme principale: productivitatea - când se evaluează eficienţa utilizării resurselor umane; rentabilitatea - când se evaluează capacitatea de a obţine profit; randamentul - în privinţa eficienţei utilizării mijloacelor fixe. Eficacitatea poate fi definită ca măsura În care firma reuşeşte să satisfacă exigenţele sau aşteptările externe, respectiv ale clienţilor, statului, furnizorilor, salariaţilor, acţionarilor. O întreprindere devine eficace atunci când reuşeşte să optimizeze modul de utilizare a surselor externe şi interne de dezvoltare, precum şi corelaţia dintre acestea, răspunzând cât mai bine aşteptărilor terţilor sau partenerilor externi. Se poate considera că o întreprindere este performantă atunci când este, în acelaşi timp, şi eficientă, şi eficace. Rezultă, astfel, că performanţa este o funcţie de două variabile, eficienţa şi eficacitatea, combinaţia dintre ele reflectând nivelul de performanţă a unei firme. În timp ce eficacitatea reflectă gradul de îndeplinire a aşteptărilor externe (clienţi, stat, furnizori, salariaţi, acţionari), eficienţa este măsurată prin gradul de îndeplinire a aşteptărilor mediului intern al întreprinderii. Date fiind cele enunţate anterior, se poate stabili relaţia matematică de calcul al performanţei: PERFORMAŢĂ = EFICIENŢĂ EFICACITATE Grafic, reprezentarea performanţei ca funcţie între cele două variabile se prezintă în figura nr.1. Figura reprezintă grafic performanţa firmei (axa OZ) în funcţie de doi factori substituibili, eficacitate a (OY) şi eficienţa (OX). Se consideră că firma are trei variante de obţinere a performanţei, respectiv cele trei opţiuni de pe grafic: a, b, c. Varianta ideală este a, care presupune o combinare în egală obtained, in this situation, in the intersection point between quality of the results of the managerial decisions and actions and the quality of the purposes of the managerial system. Efficiency has diverse forms, depending on the field or activity will be aimed the nature of effects that will be obtained, delimitating, this way, the following main forms: productivity when it is evaluated the efficiency of using human resources; profitableness when it is evaluated the capacity to obtain profit; capability regarding the efficiency of using fix means. Effectiveness can be defined as the measure in which the company manages to satisfy exigencies or external expectation, respective of the customers, state, suppliers, employees, share holders. An enterprise becomes effective when manages to optimize the modality of use of external and internal sources of development, as well as correlation between them, responding better to expectation of third persons or external partners. It can be considered that an enterprise is performing, when it is, at the same time, effective and efficient. It results, so, that performance is a function with two variables, efficiency and effectiveness, the combination between them reflecting the level of performance of a company. Meanwhile effectiveness reflects the degree of fulfilling the external expectations (customers, state, suppliers, shareholders), the efficiency is measured as the degree of fulfilling expectation in the internal environment of the enterprise. With the ones mentioned previously, it can be established the mathematical relation of calculus of the performance: PERFORMANCE = EFFICIENCY EFFECTIVENESS (3) Chart, representation of the performance as a function between the two variables will be presented in figure no. 1. The figure represents by chart the performance of the company (axis OZ) 28

măsură a eficacităţii şi eficienţei. Variantele b şi c sunt căi de obţinere a performanţei prin concentrarea efortului pe unul dintre cei doi factori determinanţi. Pentru a obţine performanţa A, firma se poate poziţiona într-unul din punctele B, O sau C. Evident, situaţia optimă este punctul O, situat pe dreapta a. Punctele B, O şi C sunt astfel alese încât segmentul de dreaptă BC să aibă lungimea maximă. În cazul în care firma se situează în punctul O, ea înregistrează un nivel al eficacităţii egal cu cel al eficientei, lucru reflectat de egalitatea segmentelor OV şi ON. În punctul B, eficienţa este mult mai mare decât eficacitatea (segmentul OP este mai mare decât OU), iar în punctul C, eficacitatea este superioară eficienţei (OT mai mare ca OM). Pe secţiunea OB, se observă o elasticitate mai mare a eficienţei faţă de eficacitate. După atingerea acestui punct, pe porţiunea BE se înregistrează o elasticitate mai mare a eficacităţii. O situaţie inversă se Înregistrează pe arcul OE, respectiv o elasticitate mai mare a eficacităţii pe ac şi o elasticitate mai mare a eficienţei pe CE. Se poate, astfel, considera că punctele B şi C reprezintă puncte de inflexiune, care marchează schimbarea accentului de pe unul din cei doi factori pe cel de-al doilea. Punctele B şi C reprezintă punctele în care se manifestă cel mai mare dezechilibru între eficacitate şi eficienţă, aceasta fiind o situaţie total nefavorabilă pentru firmă. Deşi pe arcele OC şi BE se obţine o elasticitate superioară a eficacităţii faţă de eficienţă, cele două situaţii se interpretează diferit. Astfel, pe AC, nivelul eficacităţii este mai mare decât al eficientei, iar diferenţa dintre ele se majorează până în punctul C, accentuându-se dezechilibrul dintre cei doi factori. Pe secţiunea BE, eficacitatea este mai mică decât eficienţa, dar firma a depăşit punctul de dezechilibru maxim (B), iar măsurile luate acum sunt menite să restabilească echilibrul dintre cei doi factori determinanţi, echilibru care se atinge în depending on two substitution factors, effectiveness of (OY) and efficiency (OX). It is considered that the company has three variants of obtaining performance, namely the three options on chart: a, b, c. The ideal variant is a, which supposes a combination in equal measure of efficiency and effectiveness. Variants b and c are modalities of obtaining performance by focusing effort on one of the two determinant factors. To obtain performance A, the company can be positioned in one of points B, O or C. Obviously the optimal situation is points O, situated on axle a. Points B, O and C are so connected so that the right segment BC have maximum length. In case the company is situated in point O, it registers a level of effectiveness that is equal with the one of efficiency, thing that is reflected by the equality of segments OV and ON. In point B, efficiency is greater than effectiveness (segment OP is greater than OU), and in point C, effectiveness is superior to efficiency (OT greater than OM) On section OB will be observed a greater efficiency in comparison with effectiveness. After reaching this point, on portion BE will be registered a greater elasticity of effectiveness. A reverse situation will be registered on arch OR, namely an greater elasticity of effectiveness on arch and a greater elasticity of efficiency on CE. It can be, so, considered that points B and C represent the inflexion point, which marks the change of the accent from one of the two factors on the second one. Points B and C represents points in which is manifested the greatest lack of equilibrium between effectiveness and efficiency, this being a completely unfavorable situation for the company. Even if on arches OC and BE will be obtained a superior elasticity of the effectiveness in comparison with efficiency, the two situations are interpreted differently. So, on AC, the level of effectiveness is greater than the one of efficiency, and the difference between them will be increased up to point C, being accentuated the lack of equilibrium 29

punctul E. O interpretare asemănătoare se realizează şi în cazul arcelor OB şi CE. Rezultă deci că este de preferat o poziţionare a firmei în partea superioară a graficului, lucru care se realizează atunci când sunt adoptate măsuri adecvate de echilibrare a ponderii celor doi factori. De asemenea, având În vedere că, odată cu apropierea de punctul E, se înregistrează şi o creştere a performanţei, acest lucru se interpretează cu atât mai favorabil. Performanţa maximă pe care o poate înregistra firma este în punctul E de pe grafic, căruia îi corespunde un nivel al performantei egal cu A. În acest punct, eficacitatea este egală cu eficienţa (OS egal cu OR). Din figură, se observă că varianta a este cea optimă, întrucât elasticitatea eficacităţii faţă de eficienţă este unitară, obţinându-se un echilibru între cele două variabile. În cazul b, ritmul de obţinere a producţiei este mai ridicat decât ritmul de obţinere a rezultatelor. Întreprinderea înregistrează o bună utilizare a forţei de muncă şi a mijloacelor fixe, dar are dificultăţi în desfacerea producţiei obţinute pe piaţă. Rentabilitatea vânzărilor are o valoare redusă, ca urmare a unei concurenţe ridicate (oferta este mai mare decât cererea), care nu permite practicarea unor preturi de vânzare prea mari, sau datorită creşterii stocuri lor de produse finite. În acest caz, se impune acordarea unei atenţii sporite activităţii de marketing, care să impulsioneze vânzările firmei. O astfel de cale este preferată atunci când firma se confruntă cu o situaţie economică dificilă, încercând să obţină un nou echilibru prin mărirea eficienţei în detrimentul eficacităţii, ceea ce duce la diminuarea rezultatelor (producţiei) într-un ritm mai scăzut decât cel al diminuării mijloacelor implicate în obţinerea lor. Cel mai adesea, acest lucru este obţinut prin reducerea personalului, această măsură având efecte benefice asupra gestiunii pe termen between the two factors. On section BE, the effectiveness is smaller than efficiency, but the company exceeded the maximum point of lack of equilibrium (B) and measures taken now are due to reestablish the equilibrium between the two determinant factors, equilibrium that will be reached in point E. A similar interpretation will be realized for arches OB and CE. It results so that will be preferred a positioning of the company in the superior part of the graphic, thing that will be realized when are adopted adequate measures of weight between the two factors. Also, taking into account the fact that, once with reaching point E, will be registered an appreciation of performance, this thing will be interpreted in the most favorable manner. The maximum performance that the company can register is in point E on the chart, to which corresponds a level of performance that is equal with A. In this point, effectiveness is equal with efficiency (OS equal to OR) From the figure it is observed that the best variant is a, due to the fact that elasticity of effectiveness in comparison with efficiency is unitary, obtaining an equilibrium between the two variables. In case b, the rhythm of obtaining production is more increased than the rhythm of obtaining results. The enterprise registers a good use of the working force and fix assets, but has difficulties in unpacking production obtained on the market. The profitableness of sales with a reduced value, as a result of increased concurrency (offer that is greater than request), which does not allow practicing some greater sale prices, or due to increasing their stocks of finite products. In this case, it will be impose granting a special attention to the marketing activity, which will impel sales of the company. Such a modality is preffered when the company faces a difficult economic situation, attempting to obtain a new equilibrium by increasing efficiency in detriment of effectiveness, which might lead to diminishing the results (production) in a decreased rhythm than the one of diminishing means involved in 30

scurt. Pe termen mediu şi lung, această măsură va reduce însă potenţialul intern de dezvoltare a firmei. În cazul în care un agent economic se confruntă cu o astfel de situaţie, trebuie să-şi concentreze efortul pe sporirea eficacităţii. De asemenea, trebuie să urmărească un ritm mai ridicat de creştere a eficacităţii fată de eficientă. Varianta c semnifică o dinamică a indicelui rezultatelor mai accentuată decât a indicelui de efort (a mijloacelor utilizate). În acest caz, întreprinderea înregistrează o eficienţă scăzută în utilizarea factorilor de producţie, ca urmare a unor deficienţe apărute în asigurarea cu mijloacele fixe adecvate, în întreţinerea şi utilizarea acestora, în asigurarea cu personal corespunzător sub aspecte necesarului, calificării, stabilităţii sau eficienţei muncii acestuia. Întreprinderea are un volum ridicat al desfacerilor, o rentabilitate a vânzărilor satisfăcătoare, dar întâmpină dificultăţi în realizarea producţiei în parametrii proiectaţi. Întreprinderea reuşeşte să satisfacă exigenţele pieţei, printr-o activitate de marketing eficientă, axată pe satisfacerea şi fidelizarea clienţilor, dar şi într-o foarte bună cunoaştere a ofertei concurenţilor. Punerea accentului pe eficacitate trebuie însoţită, în mod obligatoriu, şi de o creştere, într-o anumită măsură, a eficienţei. Evident, varianta a constituie obiectivul pe care şi-l propune fiecare ă. În realitate, cele mai multe întreprinderi se situează fie pe curba b din figură, fie pe c. Indiferent însă dacă accentul este pus pe creşterea eficienţei sau pe cea a eficacităţii, firmele trebuie să-şi propună, ca obiectiv secundar, şi creşterea celeilalte variabile, în caz contrar ele confruntându-se cu degradarea poziţiei în mediul în care evoluează. Pornind de la cele prezentate anterior, putem defini performanţa ca reprezentând gradul în care o întreprindere reuşeşte să satisfacă atât cerinţele mediului intern, cât şi ale mediului extern, printr-o combinaţie optimă între eficacitate şi obtaining them. Most often, this thing is obtained by reduction of personnel, this measure having benefic effects on administration on long term/ On average and long term, this measure will reduce the internal potential of development of the company. In case an economical agent faces such a situation, he must focus effort on increasing effectiveness. Also, he must aim an increased rhythm of effectiveness in comparison with efficiency. Variant c means a dynamic of the index of the results that is more accentuated than the effort index (of used means). In this case, the enterprise registers a low efficiency in using production factors, as a result of deficiency appeared in ensuring adequate fix means, in their maintenance and use, in ensuring with correspondent personnel under aspects of necessary, qualification, stability or efficiency of its works. The enterprise has an increased volume of unloading, a satisfying profitableness of sales, but faces difficulties in realization of production in designed parameters. The enterprise manages to satisfy the exigencies of the market, through an efficient marketing activity, based on satisfying and fidelity of customers, but also in a very good recognition of the offer of the concurrent. Highlighting effectiveness must be accompanied, in a compulsory manner, by an increase, to a certain extent, of efficiency. Obviously, variant a is the objective that each a proposes. In reality, most of the enterprises are situated either on curve b from the figure, either on c. No matter if stress is on increasing efficiency or the one of effectiveness, he companies must propose, as a secondary objective, also the increase of the other variable, on the contrary they will face the degradation of position in the environment in which they act. Starting from the ones presented previously, we can define performance as being the degree in which an enterprise manages to satisfy requirements of the internal environment, as well as the ones of the 31

eficienţă. BIBLIOGRAFIE 1. Andronic B.C., 2000, Performanţa firmei, Ed. Polirom, Iaşi; 2. Bărbulescu C., 2003, Diagnosticarea întreprinderilor în dificultate economică, Ed. Economică, Bucureşti; 3. Bătrâncea I. (coordonator), 2003, Diagnosticul şi evaluarea întreprinderii, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca; 4. Bătrâncea I., 2000, Analiză financiară, Ed.Dacia, Cluj-Napoca; 5. Căruntu C., Lăpăduşi L., Căruntu G., 2005, Analiză economico-financiară la nivel microeconomic, Ed. Universitaria, Craiova; 6. Gheorghiu A., 2004, Analiza economico-financiară la nivel microeconomic, Ed.Economică, Bucureşti; 7. Helfert Erich A. (Harvard Graduate School of Business), 2006, Tehnici de analiză financiară, Ed. BMT, Bucureşti; 8. Horngren Charles T. (Univ. Stanford), Datar Srikant M. (univ. Harvard), Foster G. (univ. Stanford), 2006, Contabilitatea costurilor, o abordare managerială, Ed. ARC, Chişinău; 9. Petrescu S., 2008, Analiză şi diagnostic financiar-contabil, ediţia a II a revizuită şi adăugită, Ed. CECCAR, Bucureşti; 10. Rusu C., Albu M., 2005, Diagnosticul şi strategia firmei, Ed.Tribuna Economică, Bucureşti. external environment, by an optimal combination between effectiveness and efficiency. BIBLIOGRAPHY: 11. Andronic B.C., 2000, Performanţa firmei, Ed. Polirom, Iaşi; 12. Bărbulescu C., 2003, Diagnosticarea întreprinderilor în dificultate economică, Ed. Economică, Bucureşti; 13. Bătrâncea I. (coordonator), 2003, Diagnosticul şi evaluarea întreprinderii, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca; 14. Bătrâncea I., 2000, Analiză financiară, Ed.Dacia, Cluj-Napoca; 15. Căruntu C., Lăpăduşi L., Căruntu G., 2005, Analiză economico-financiară la nivel microeconomic, Ed. Universitaria, Craiova; 16. Gheorghiu A., 2004, Analiza economico-financiară la nivel microeconomic, Ed.Economică, Bucureşti; 17. Helfert Erich A. (Harvard Graduate School of Business), 2006, Tehnici de analiză financiară, Ed. BMT, Bucureşti; 18. Horngren Charles T. (Univ. Stanford), Datar Srikant M. (univ. Harvard), Foster G. (univ. Stanford), 2006, Contabilitatea costurilor, o abordare managerială, Ed. ARC, Chişinău; 19. Petrescu S., 2008, Analiză şi diagnostic financiar-contabil, ediţia a II a revizuită şi adăugită, Ed. CECCAR, Bucureşti; 20. Rusu C., Albu M., 2005, Diagnosticul şi strategia firmei, Ed.Tribuna Economică, Bucureşti. Tabelul nr. 1 OBIECTIVUL UTILIZATORUL ANALIZA VIZEAZĂ EXECUTANTUL Credite bancare Banca Solvabilitatea Specialiştii băncii creditoare Credit inter întreprinderi Furnizorul Echilibrul financiar pe termen scurt Departamentul specializat al furnizorului Descoperire Banca creditoare Echilibrul financiar pe Serviciile specializate ale 32

bancară termen scurt băncii creditoare Împrumut pe termen lung Banca creditoare Echilibrul financiar pe termen scurt + Planul de Serviciile specializate ale băncii sau creditorului finanţare previzional Introducere la bursă Acţionarii Rentabilitatea potenţială pentru acţionari Serviciile specializate ale băncilor, Analiştii financiari Privatizarea întreprinderii Statul, Investitorii Situaţia financiară actuală, Rentabilitatea potenţială pentru studiul de evaluare Cabinetele de audit şi de comisari de conturi, Serviciile specializate ale băncilor, Specialiştii evaluatori Chart no. 1 OBJECTIVE USER THE ANALYZE AIMS EXECUTANT Bank loan Bank Solvability Specialists of the creditor bank Credit inter enterprises Supplier Financial equilibrium on short term Specialized department of the supplier Bank uncovering Creditor bank Financial equilibrium on short term Specialized services of the creditor bank Long term loan Creditor bank Financial equilibrium on short term + Provisional Specialized services of the bank or the creditor financing plan Introduction on the stock Shareholders Potential profitableness for share holders Specialized services of bank, Financial analysts exchange Privatization of the enterprise State, Investors Present financial situation, Potential profitableness for evaluation study Audit cabinet and accounts commissary. Specialized services of the banks, Auditors specialists 33

Z A // Z E c C a A D b B S Y U V T O C // M N P B // D // E / R Figura nr. 1 Reprezentarea grafică a performanţei firmei ca funcţie a eficienţei şi eficacităţii Figure no.1 Representation by chart of performance of the company as a function of efficiency and effectiveness. X University Professor Dr. Căruntu Constantin, Victoria Street, no. 24, Tg-Jiu, Gorj, 0253/211062, e-mail: caruntu_ctin@yahoo.com, tel. 0723159171; Associated Professor Dr. Lăpăduşi Mihaela Loredana, Victoria Street, no. 24, Tg-Jiu, Gorj, 0253/211062 e- mail: loredana@utgjiu.ro, tel. 0722124952. 34