Dezvoltarea economică locală

Similar documents
Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic

ROLUL REŢELELOR DE INOVARE ÎN CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII REGIONALE

DIRECTIVA HABITATE Prezentare generală. Directiva 92/43 a CE din 21 Mai 1992

Importanţa productivităţii în sectorul public

Organismul naţional de standardizare. Standardizarea competenţelor digitale

Press review. Monitorizare presa. Programul de responsabilitate sociala. Lumea ta? Curata! TIMISOARA Page1

Planificare strategică

VISUAL FOX PRO VIDEOFORMATE ŞI RAPOARTE. Se deschide proiectul Documents->Forms->Form Wizard->One-to-many Form Wizard

ENVIRONMENTAL MANAGEMENT SYSTEMS AND ENVIRONMENTAL PERFORMANCE ASSESSMENT SISTEME DE MANAGEMENT AL MEDIULUI ŞI DE EVALUARE A PERFORMANŢEI DE MEDIU

GRAFURI NEORIENTATE. 1. Notiunea de graf neorientat

MANAGEMENTUL MEDIULUI ȘI DEZVOLTAREA DURABILĂ

Marketing politic. CURS (tematică & bibliografie) Specializarea Ştiinţe Politice, anul III

Aplicatii ale programarii grafice in experimentele de FIZICĂ

χ Cea mai cunoscută definiţie a dezvoltării durabile este cea dată de către Comisia Brundtland

EDUCATION MANAGEMENT AND EDUCATION SERVICES

GUVERNUL ROMÂNIEI Ministerul Administraţiei şi Internelor

Pasul 2. Desaturaţi imaginea. image>adjustments>desaturate sau Ctrl+Shift+I

Curriculum vitae Europass

DEZVOLTAREA LEADERSHIP-ULUI ÎN ECONOMIA BAZATĂ PE CUNOAŞTERE LEADERSHIP DEVELOPMENT IN KNOWLEDGE BASED ECONOMY

Promovarea performanţei şi a creşterii eficienţei entităţilor publice, management prin obiective

LOGISTICA - SURSĂ DE COMPETITIVITATE

Click pe More options sub simbolul telefon (în centru spre stânga) dacă sistemul nu a fost deja configurat.

Data intrarii in vigoare: 13 Octombrie 2014

STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 120 CADRUL GENERAL AL STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT CUPRINS

O administraţie dinamică pentru o agricultură durabilă şi un spaţiu rural prosper

ComunitĂŢi Virtuale. Proiecte europene din domeniul educaţiei

COSTUL DE OPORTUNITATE AL UNUI STUDENT ROMÂN OPPORTUNITY COST OF A ROMANIAN STUDENT. Felix-Constantin BURCEA. Felix-Constantin BURCEA

Pro-active environmental strategies, main source of competitive advantage within economic organizations

RELAŢIA RESPONSABILITATE SOCIALĂ SUSTENABILITATE LA NIVELUL ÎNTREPRINDERII

ADOPTAREA STRATEGIILOR DE PIAŢĂ DE CĂTRE IMM-urile DIN ROMÂNIA ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII

PĂTRUNDEREA PE PIAŢA EUROPEANĂ. Phare - Asistenţă Tehnică pentru Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii

Ghid de instalare pentru program NPD RO

FIŞA PROGRAMULUI POSTUNIVERSITAR DE FORMARE ŞI DEZVOLTARE PROFESIONALĂ CONTINUĂ MANAGEMENT FINANCIAR

CHESTIONAR PENTRU FIRME CE ACTIVEAZĂ ÎN DOMENIUL RECICLARII DEŞEURILOR DE ECHIPAMENTE ELECTRICE ŞI ELECTRONICE DIN ROMÂNIA

RESPONSABILITATEA SOCIALĂ ŞI COMPETITIVITATEA DURABILĂ. Social Responsibility And Sustainable Competitivness

LESSON FOURTEEN

Managementul Strategic al Fabricatiei Mecanice TAF MTP IMFM

Comunitate universitară pentru managementul calităţii în învăţământul superior

MANAGEMENT ADMINISTRATIV

Relaţia între sectorul de afaceri şi sectorul nonguvernamental

I NTRODUCERE SĂNĂTATEA 2020 SĂNĂTATE ŞI DEZVOLTARE ÎN EUROPA DE AZI INTERVIU. Zsuzsanna JAKAB 1 şi Agis D. TSOUROS 2

M ANAGEMENTUL INOVARII

iulie 2006 EuropeAid/119820/D/SV/RO

Marketingul strategic în bibliotecă

STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 315 CUNOAŞTEREA ENTITĂŢII ŞI MEDIULUI SĂU ŞI EVALUAREA RISCURILOR DE DENATURARE SEMNIFICATIVĂ

POLITICI ŞI STRATEGII DE ASIGURARE A CALITĂŢII ÎN CADRUL UAD

Creating opportunities for all Creând oportunităţi pentru toţi

Etapele implementării unui sistem de management de mediu într-o organizaţie

PLANUL DE IMPLEMENTARE DE LA JOHANNESBURG-2002 ŞI PRIORITĂŢILE SALE ÎN DOMENIUL APEI.

Dezvoltarea Durabilă a Turismului în Centrele Urbane. Sustainable Tourism Development in Urban Centers

PLAN STRATEGIC PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI DURABIL ÎN DELTA DUNĂRII DOCUMENT INIŢIAT ÎN CADRUL PROIECTULUI

Curriculum vitae Europass

REZULTATE ALE IMPLEMENTĂRII PROGRAMULUI PHARE 2001 PRIVIND POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONALĂ A REGIUNII 7 CENTRU DIN ROMÂNIA

OPORTUNITĂŢI DE FINANŢARE PENTRU ANTREPRENORI. Antreprenoriat de succes şi întreprinderi competitive 9 noiembrie 2009

INFORMATION SECURITY AND RISK MANAGEMENT - AN ECONOMIC APPROACH

riptografie şi Securitate

FIŞA DISCIPLINEI. 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Nu 4.2 de competenţe Administrarea afacerilor, Management

ACTION LEARNING UN PROGRAM DE DEZVOLTARE MANAGERIALĂ

FISA DE EVIDENTA Nr 2/

Serviciile Urbane pentru Apă şi Sanitaţie; O abordare IWRM

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic

Auditul calităţii versus comunicarea corporativă

Cuprins. Cuvânt-înainte... 11

Ghid metodologic de implementare a proiectelor pilot

MANAGEMENTUL PROIECTELOR

" Cuvântul tău în strategia Europa 2020"

Direcţii strategice ale dezvoltării durabile în România

STRATEGIA ACADEMIEI DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI

INTEGRAREA SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ ÎN MANAGEMENTUL AFACERILOR: O META-ANALIZĂ

VIZIUNEA ŞI MISIUNEA UNIVERSITĂŢII. STUDIU DE CAZ ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI

Utilizarea eficientă a factorilor de producţie

2. COMERŢUL ELECTRONIC DEFINIRE ŞI TIPOLOGIE

Regiunea Sud-Vest Oltenia

Administraţie şi Afaceri

Grila de evaluare tehnică şi financiară pentru proiecte care se încadrează în categoria de operaţiuni b) Dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri

Daniel FISTUNG Rodica MIROIU Teodor POPESCU Centrul de Economie a Industriei şi Serviciilor Daniela ANTONESCU Institutul de Prognoză Economică

ANALIZA RISCULUI PREZENT ŞI PERSPECTIVĂ ÎN ACTIVITATEA GUVERNAMENTALĂ DIN ROMÂNIA


MANAGEMENTUL PROIECTELOR CU FINANŢARE EUROPEANĂ

E-GOVERNANCE IN EUROPEAN CITIES STADIUL GUVERNARII ELECTRONICE ÎN ORAŞELE EUROPENE

Clasele de asigurare. Legea 237/2015 Anexa nr. 1

UNIVERSITATEA ROMÂNO AMERICANĂ ACREDITATĂ PRIN LEGEA 274/15 MAI 2002 GHID DE STUDII

Prof. univ. dr. Gheorghe ZAMAN Membru corespondent al Academiei Române. Conf. univ. dr. ing. Zenovic GHERASIM Universitatea Spiru Haret

asist. univ. dr. Alma Pentescu

Standardele pentru Sistemul de management

Finanţarea şi Gospodărirea Apei

COP 10 Decizia X/2. X/2. Plan Strategic pentru Biodiversitate

TTX260 investiţie cu cost redus, performanţă bună

ANTREPRENORIATUL: CONCEPTE, CULTURI, METODE ŞI TEHNICI

ROLE OF CONSULTING AND OUTSOURCING SERVICES REGARDING THE INTELECTUAL CAPITAL FORMATION OF THE ENTERPRISE

PROIECTUL: iei publice. Cod SMIS: 26932

Executive Information Systems

FORMULAR PENTRU ORGANIZAŢIILE CARE DESFĂŞOARĂ ACTIVITĂŢI DE CONSULTANŢĂ ÎN REGIUNEA CENTRU

Material de sinteză privind conceptul de intreprindere virtuală şi modul de implementare a mecanismelor care susţin funcţionarea acesteia

Lt.cdor conf.univ.dr.ing. Ghiţă BÂRSAN

România şi Strategia Europa Reforme naţionale pentru creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii la orizontul anului 2020

Raport de activitate pentru anul 2008

FIŞA DISCIPLINEI FILOSOFIE, CULTURA, COMUNICARE/ MASTER IN FILOSOFIE

Ministerul Educaţiei Naționale și Cercetării Științifice

SUPORT CURS MANAGEMENTUL CALITATII

Transcription:

Dezvoltarea economică locală Irina POPESCU Cadru didactic universitar la Catedra de Management din A.S.E. Bucureşti (2001 2003). Din februarie 2003, cadru didactic la Catedra de Administraţie şi Management Public. Este doctorand la specializarea Management în Industrie, Transporturi şi Construcţii, teza de doctorat având tema Rolul managementului urban în competiţia dintre oraşe. Este specializată în Management Urban Studii aprofundate organizate de către Academia de Studii Economice Bucureşti în colaborare cu IHS (Institute for Housing and Urban Development Studies) din Rotterdam, Olanda. A efectuat stagii de pregătire în Italia (Roma şi Florenţa). Ce este dezvoltarea economică locală? Dezvoltarea Economică Locală (DEL) este procesul prin care diferiţi actori din sectorul public, mediul de afaceri şi sectorul non-guvernamental colaborează pentru a crea condiţii mai bune de creştere economică şi pentru a genera noi locuri de muncă. Prin acest proces ei stabilesc şi menţin o cultură antreprenorială dinamică şi creează resurse materiale pentru comunitate şi mediul de afaceri, cu scopul de a îmbunătăţi calitatea vieţii întregii colectivităţi locale. Ce înseamnă a face dezvoltare economică locală? A face dezvoltare economică locală înseamnă a ridica competitivitatea economică a unei arii locale în scopul îmbunătăţirii viitorului economic al acesteia. Dezvoltarea economiei locale şi îmbunătăţirea competitivităţii sunt cruciale, deoarece succesul comunităţilor depinde de adaptarea lor la schimbările care au loc în mediul extern. Cum se realizează competitivitatea? Fiecare comunitate prezintă condiţii locale unice care favorizează sau frânează dezvoltarea economică. Aceste atribute locale stau la baza formulării strategiei de dezvoltare economică care este elaborată pentru a îmbunătăţii competitivitatea locală. Pentru a crea competitivitate, fiecare comunitate trebuie să stabilească care sunt problemele actuale (punctele slabe), problemele potenţiale (generate de ameninţările identificate), punctele de sprijin în abordarea viitorului (punctele tari) şi condiţiile favorabile ce merită a fi exploatate (oportunităţile). 102 ADMINISTRAŢIE ŞI MANAGEMENT PUBLIC 1/2003

Cine realizează dezvoltarea economică locală? Firmele private creează resurse materiale în comunităţile locale. Firmele private, depind totuşi de condiţiile favorabile de afaceri pentru a-şi asigura prosperitatea. Autorităţile locale au un rol esenţial în crearea mediului favorabil pentru succesul afacerilor. DEL se realizează prin intermediul parteneriatelor dintre autorităţile locale şi actorii sectorului privat. De ce să se realizeze dezvoltarea economică locală? Procesul de DEL a fost demarat în anii `70, când autorităţile locale au observat că o mare parte a capitalului circulant părăsea jurisdicţia lor. Aceasta însemna că economiile lor şi bazele de angajare urmau să se diminueze. Prin examinarea atentă a bazei lor economice, prin înţelegerea obstacolelor care stăteau în calea creşterii economice şi a investiţiilor şi prin planificarea strategică a proiectelor şi programelor de înlăturare a obstacolelor şi facilitare a investiţiilor, autorităţile au reuşit să mărească baza economică şi să creeze noi oportunităţi de angajare. Astăzi, o comunitate locală se confruntă cu un număr mai mare de provocări decât în anii 70. Aceste provocări au în vedere: La nivel internaţional Globalizarea determină creşterea competiţiei economice şi politice pentru investiţii, sporirea asistenţei financiare, precum şi atragerea şi retenţia afacerilor. Globalizarea oferă oportunităţi pentru afacerile locale (dezvoltarea de noi pieţe) şi determină provocări din partea competitorilor internaţionali ce acced pe pieţele locale. Corporaţii multinaţionale din domeniile bancar şi al serviciilor rivalizează la nivel global în căutarea siturilor cu costuri reduse, pentru producţie şi operaţiuni manageriale. Industriile avansate din punct de vedere tehnologic necesită cunoştinţe de specialitate şi infrastructură avansată. Condiţiile locale determină avantajul unei comunităţi, precum şi abilitatea de a atrage şi reţine investiţiile. La nivel naţional Politicile macroeconomice şi monetare afectează comunităţile locale. Reglementările la nivel naţional, impozitele şi alte structuri legale influenţează climatul de afaceri local, care poate ajuta sau dăuna obiectivelor dezvoltării economice locale (ex. reglementări în telecomunicaţii, standarde de mediu). La nivel global, multe dintre competenţele guvernamentale au fost descentralizate, iar sectorul privat a fost liberalizat. Aceste schimbări au consecinţe financiare şi economice la nivel local. Comunităţile locale trebuie să aibă în vedere ameninţările, dar şi oportunităţile care decurg de aici. La nivel regional Comunităţile din cadrul unei regiuni concurează pentru atragerea investiţiilor exterioare şi locale. Există, de asemenea, multe oportunităţi pentru comunităţi (rurale sau urbane) de a colabora pentru a susţine dezvoltarea lor economică. Astfel va creşte competitivitatea întregii economii regionale. La nivel municipal Firmele aleg de obicei localizarea în zone urbane datorită aglomerărilor economice beneficiile împărţirii pieţelor, infrastructurii, forţei de muncă şi a informaţiilor cu alte firme. Avantajul creşterii economice în zonele urbane depinde de calitatea managementului urban şi de politicile privind infrastructura edilitară. Alţi factori ce afectează productivitatea muncii într-o economie locală includ construcţia de locuinţe, serviciile de sănătate, educaţie şi ADMINISTRAŢIE ŞI MANAGEMENT PUBLIC 1/2003 103

transport urban, precum şi posibilitatea formării şi perfecţionării profesionale. Un alt aspect important este legat de formalităţile pe care firmele trebuie să le îndeplinească pentru a se putea localiza pe teritoriul unei municipalităţi. Este de preferat ca aceste proceduri să se îmbunătăţească. În aceste condiţii, o colectivitate locală îşi va îmbunătăţii rapid climatul de afaceri şi astfel va ajunge cunoscută ca având o atitudine favorabilă afacerilor. Evoluţia dezvoltării economice locale Înainte de a examina cum se face DEL, este esenţial a se examina evoluţia acesteia. Evoluţia DEL evidenţiază un număr de căi prin care aceasta se poate realiza, foarte importante pentru a se evita greşelile făcute în trecut. SCOPURI INSTRUMENTE Anii `60 până la începutul anilor `80 Atragerea investiţiilor din exterior în domeniul fabricaţiilor Atragerea investiţiilor directe din exterior Efectuarea investiţiilor puternice în infrastructură (exclusiv sectorul public) Granturi, breşe fiscale, împrumuturi subvenţionate pentru investitori Investiţii subvenţionate pentru infrastructură Costuri de producţie reduse prin utilizarea tehnicilor ca recrutarea forţei de muncă ieftine Anii `80 până spre mijlocul anilor `90 Retenţia şi creşterea afacerilor locale Accentul pus pe atragerea investiţiilor, însă canalizată pe sectoare specifice din anumite arii geografice (ghidate de sectorul public) Plăţi directe către firme individuale Spaţii destinate special afacerilor Consultanţă şi şcolarizare pentru întreprinderile mici şi mijlocii Suport tehnic Suport pentru începerea afacerii Investiţii pentru infrastructură Sfârşitul anilor `90 până în prezent Crearea mediilor de afaceri favorabile Investiţii uşoare pentru infrastructură (ex. dezvoltarea resurselor umane, raţionalizarea reglementărilor) Parteneriate publice/private Înclinarea investiţiilor sectorului privat spre beneficiul public Atragerea investiţiilor orientată pe avantajul competitiv la nivel local (conduse de sectorul public) Strategie comprehensivă pentru a oferi un mediu de afaceri competitiv şi pentru a stimula creşterea firmelor locale Colaborarea dintre colectivităţi Înfiinţarea unei reţele inter-comunităţi Dezvoltarea forţei de muncă Îmbunătăţirea calităţii vieţii 104 ADMINISTRAŢIE ŞI MANAGEMENT PUBLIC 1/2003

Cum se face DEL: elaborarea şi implementarea strategiilor DEL Practica indică faptul că dezvoltarea economică locală trebuie să înceapă întotdeauna cu formularea strategiei. O strategie pentru DEL este o componentă esenţială a procesului de planificare al oricărei comunităţi locale. Ideal, o strategie pentru DEL ar trebuie să fie o componentă a unui plan strategic amplu la nivelul comunităţii. Orizontul de timp pentru implementarea DEL este de cinci ani cu obiectivele asociate pe termen scurt, mediu şi lung. Procesul de planificare strategică pentru DEL cuprinde cinci etape: DEL Planificare Strategică în Cinci Etape Etapa 1. Stabilirea echipei de management şi crearea reţelei de parteneriate Etapa 2. Efectuarea evaluării competitive Etapa 3. Elaborarea strategiei DEL Etapa 4. Implementarea strategiei DEL Etapa 5. Evaluarea strategiei DEL Etapa 1: Stabilirea echipei de management şi crearea unei reţele de parteneriate Succesul dezvoltării economice locale depinde de efortul colectiv al sectoarelor public (guvernamental), de afaceri (privat) şi non-guvernamental (ONG-uri, patronate, social, civic, religios). O comunitate începe procesul de planificare strategică prin identificarea persoanelor, instituţiilor publice, firmelor şi industriilor, organizaţiilor civice, organizaţiilor profesionale private, instituţiilor de şcolarizare şi alte grupuri cu interes vădit în economia locală. Public Privat Non-guvernamental Corporaţiile Patronatele Întreprinderile mici şi mijlocii şi microîntreprinderile Băncile şi alte societăţi financiare Camerele de Comerţ Presa Alte grupuri de afaceri Asociaţiile profesionale Utilităţile private Instituţiile educaţionale private Autorităţile locale incluzând departamentele tehnice Autorităţile regionale sau districtuale Consiliile sectoriale şi autorităţile aferente: - sănătate - educaţie - transport Instituţiile de cercetare şi studii aprofundate Liderii comunităţilor Asociaţiile de locatari Organizaţiile de servicii comunitare Instituţiile educaţionale locale Instituţiile religioase locale Alte organizaţii nonguvernamentale, de exemplu: reprezentanţii: - minorităţilor, persoanelor cu handicap sau altor categorii de persoane defavorizate - organizaţiilor ce tratează problemele mediului înconjurător - intereselor culturale, artelor, intereselor istorice Cunoştinţele şi resursele pe care le aduce fiecare grup de interese în cadrul procesului reprezintă temelia procesului strategic. Stabilirea relaţiilor de lucru şi a structurilor care implică purtătorii de interese în proces trebuie să ducă la parteneriate benefice pe termen lung între sectoarele public-privat-nonguvernamental. ADMINISTRAŢIE ŞI MANAGEMENT PUBLIC 1/2003 105

Etapa 2: Efectuarea evaluării competitive Cunoaşterea contextului economiei locale este esenţial pentru strategiile viitoare. O evaluare competitivă va utiliza cunoştinţele cantitative şi calitative ale economiei, capacităţile şi alte resurse pentru a ajuta la identificarea direcţiei strategice pentru economia locală. Pe baza acestor informaţii se vor stabili proiectele şi programele care vor determina creşterea competitivităţii ariei locale. Analiza SWOT este instrumentul care poate fi utilizat pentru a fi analizate informaţiile necesare în vederea dezvoltării analizei competitive. Analiza competitivă poate avea în vedere, de exemplu: Puncte forte = bunurile locale universitate, salarii competitive, forţă de muncă calificată, o reţea de transporturi puternică, siguranţa socială sporită Puncte slabe = obstacole în calea creşterii (problemele existente) sărăcia, proceduri de reglementare complexe, infrastructură inadecvată, acces limitat la credite Oportunităţi = condiţii exogene (externe) favorabile schimbările tehnologice dau naştere la noi avantaje competitive, noi convenţii comerciale internaţionale, pieţe în expansiune Ameninţări = condiţii exogene (externe) nefavorabile (posibile probleme) închiderea fabricilor, schimbări demografice Evaluarea trebuie să identifice resursele publice, private şi non-guvernamentale; trebuie să se colecteze şi să se analizeze calitativ şi cantitativ informaţiile şi să stabilească sisteme de management pentru viitoare utilizări în monitorizare şi evaluare. activităţile şi tendinţele economice inventarierea afacerilor tendinţele demografice infrastructura resursele naturale geografia locală atributele comunităţii cultura organizaţională leadership-ul local Categorii importante de informaţii capacitatea locală de dezvoltare şi management resursele umane şi calificarea disponibilitatea finanţărilor cercetarea şi dezvoltarea locală facilităţile de şcolarizare alte condiţii locale ce afectează afacerile Foarte importantă este şi informaţia comparativă despre resursele şi activităţile comunităţilor învecinate sau ale altor competitori regionali, naţionali sau internaţionali. Evaluarea trebuie să ia în considerare oportunităţile de dezvoltare economică în toate sectoarele importante. Etapa 3: Elaborarea strategiei de DEL Ca în planurile strategice comprehensive ale oraşelor, intenţia este de a obţine o abordare exhaustivă a DEL. Profesioniştii din administraţia locală şi ceilalţi actori implicaţi trebuie să realizeze un echilibru între dezvoltarea economică şi necesităţile sociale şi de mediu. Strategia DEL are un anumit număr de componente. 106 ADMINISTRAŢIE ŞI MANAGEMENT PUBLIC 1/2003

Elementele strategiei DEL Viziunea descrie consensul actorilor implicaţi cu privire la viitorul economic al comunităţii. Scopurile sunt bazate pe viziunea de ansamblu şi stabilesc rezultatele dorite ale procesului de planificare economică. Obiectivele stabilesc standardele de performanţă şi evidenţiază direcţiile de dezvoltare. Rezultatele lor sunt măsurabile în timp. Programele stabilesc acţiunile care trebuie întreprinse pentru atingerea scopurilor realiste în dezvoltarea economică. Ele sunt măsurabile în timp. Proiectele şi planurile de acţiune implementează componentele specifice ale programelor. Ele trebuie prioritizate şi fundamentate pe costuri. De asemenea, sunt dependente de timp. Etapa 4: Implementarea strategiei de DEL Implementarea strategiei se realizează prin planurile de acţiune elaborate pentru proiectele selectate şi care au la bază consensul actorilor implicaţi. Planurile de acţiune prezintă o ierarhie de sarcini, responsabili, calendare de execuţie realiste, stabilirea resurselor necesare, rezultate şi impacturi aşteptate, măsurători de performanţă şi sisteme pentru evaluarea progresului. Dezvoltarea unei bune monitorizări şi a tehnicilor de evaluare pentru strategiile de DEL exhaustive este importantă pentru cuantificarea rezultatelor, justificarea cheltuielilor, determinarea îmbunătăţirilor şi ajustărilor necesare. Etapa 5: Evaluarea strategiei de DEL O evaluare a strategiei de dezvoltare economică survine cel puţin anual. Această revizuire trebuie să utilizeze indicatorii de monitorizare şi evaluare stabiliţi pentru economia locală şi pentru resursele disponibile. Revizuirea trebuie să se refere nu numai la rezultate, ci şi la procesul de implementare, nivelurile de participare, dinamica schimbării condiţiilor locale şi schimbările relaţiilor economice (şi politice) ale economiei locale în cadrul regiunii sau în cadrul pieţelor naţionale şi internaţionale. Opţiunile de program ale DEL O comunitate trebuie să decidă asupra programelor cheie care vor deveni centrul strategiei. Multe opţiuni sunt utilizate de comunităţi în prezent. Primele cinci sunt alegeri tipice, susţinute de alte câteva ce depind de circumstanţele locale: Încurajarea creşterii volumului afacerilor locale atât prin oferirea de consultanţă şi resurse pentru a determina creşterea afacerilor locale cu scopul de a reţine şi întări afacerile locale existente, cât şi prin asigurarea unui climat favorabil afacerilor. Încurajarea înfiinţării de noi întreprinderi prin oferirea de consultanţă, suport tehnic, informaţii şi resurse. Promovarea atragerii investiţiilor din exterior prin atragerea întreprinderilor din alte părţi ale ţării sau din alte ţări pentru a se localiza pe teritoriul respectivei comunităţi. Această opţiune necesită o cântărire atentă a costurilor şi beneficiilor. Poate fi riscantă şi, pe cât posibil, trebuie să formeze doar o parte dintr-o mai amplă strategie de DEL. ADMINISTRAŢIE ŞI MANAGEMENT PUBLIC 1/2003 107

Investiţii în infrastructura grea prin îmbunătăţirea mediului construit pentru firme şi menaje, incluzând drumuri, servicii de transport, apă industrială şi potabilă, managementul deşeurilor, sisteme de furnizare a energiei, sisteme de telecomunicaţie, centre comerciale şi industriale, şi amenajări comunitare (de exemplu: parcuri, locuri de recreere). Investiţii în infrastructura uşoară prin îmbunătăţirea mediului comercial pentru afaceri prin simplificarea reglementărilor, calificare profesională şi educaţie în afaceri, cercetare şi dezvoltare, servicii de consultanţă de tip birou unic, interconectarea afacerilor, ghidare pentru utilizarea surselor de finanţare şi a celor de capital. Dezvoltarea sectorială are în vedere facilitarea legăturilor şi interdependenţelor dintre firme (incluzând furnizorii şi cumpărătorii) într-o reţea de producţie (şi vânzare) a produselor şi serviciilor. Autorităţile locale pot colabora la nivel regional, facilitând interconectarea industriilor şi acţionând ca un catalizator şi broker pentru a aduce participanţii faţă în faţă. Concentrarea pe arii, de exemplu regenerarea unui centru al oraşului, a unei zone comerciale sau a unui cartier. Concentrarea pe populaţia săracă sau dezavantajată. Programe pentru asigurarea unor locuri de muncă sau pentru recalificarea profesională a unor categorii defavorizate ale populaţiei. Strategii de regenerare. Concentrarea asupra comunităţilor care au suferit de pe urma schimbărilor structurale cum ar fi pierderea unui angajator important (de exemplu: închiderea minelor de cărbuni ca singur angajator pentru oraşele din Ukraina) sau arii lovite de dezastre (de exemplu: recuperarea ariilor din Mozambique, devastate de inundaţii). Instituţionalizarea DEL DEL implică toate departamentele municipalităţii, precum şi alţi actori implicaţi. Se recomandă atenţie pentru a se asigura organizarea foarte bună a dezvoltării economice. Prima sarcină este, de obicei, revizuirea sistemelor şi procedurilor din primărie pentru a încuraja creşterea afacerilor şi localizarea întreprinderilor pe teritoriul colectivităţii respective. Când comunităţile încep DEL, ele creează o echipă în cadrul administraţiei locale. Echipa lucrează cu ceilalţi actori implicaţi pentru a dezvolta parteneriate public-private care pot oferi consultanţă referitor la DEL. Câteodată, când strategiile de DEL ajung încastrate în comunităţi, nucleul parteneriatelor public-private poate fi constituit ca entităţi autonome sau semi-autonome pentru implementarea strategiei. De obicei autorităţile locale conduc acest efort. Practici adecvate pentru succesul strategiei Practicile adecvate folosite în dezvoltarea economică locală necesită o abordare ajustată după condiţiile locale. Practica arată că pot fi urmate mai multe principii: o abordare exhaustivă incluzând probleme sociale, economice şi de mediu o strategie elaborată cu atenţie construită de către partenerii relevanţi şi bazată pe o viziune împărtăşită de toţi 108 ADMINISTRAŢIE ŞI MANAGEMENT PUBLIC 1/2003

o serie de iniţiative pe termen scurt, mediu şi lung pentru a cataliza parteneriatele şi a creşte încrederea actorilor implicaţi autorităţile locale coordonează derularea strategiei îmbunătăţirea managementului urban este esenţială pentru implementarea programului strategia DEL trebuie să aparţină autorităţilor locale cu o puternică voinţă politică de a o implementa valoarea strategiei creşte prin susţinerea politică, financiară, tehnică venită de la alte niveluri ale administraţiei (Guvern). Indicatori pentru măsurarea progresului DEL Eforturile de promovare a dezvoltării economice ar trebui să promoveze bunăstarea comunităţii făcând-o funcţională şi fezabilă prin prisma a patru dimensiuni: viabilitate = echitate socială şi calitatea mediului competitivitate = productivitate şi vitalitate economică administraţie şi management de calitate = în cadrul şi în afara primăriei solvabilitate = capacitatea colectivităţii de a face faţă datoriilor scadente Indicatorii ce măsoară gradul de realizare a acestor rezultate trebuie stabiliţi în cadrul unei evaluări de bază şi revizuiţi cu regularitate printr-un regim formal de monitorizare şi evaluare. Domeniile şi indicatorii specifici de urmărit ar putea conţine: Viabilitate - sărăcia - servicii publice de bază - standarde de mediu - construcţia de locuinţe - securitate şi siguranţă - instituţii de învăţământ Competitivitate - structura economică şi productivitatea - mediu de afaceri prosper - accesul la pieţe - accesul la tehnologie modernă - disponibilitatea creditelor de afaceri - calitatea resurselor umane Administraţie şi management - autonomia administraţiei locale - eficienţa conducerii - coordonarea între autorităţile administraţiei - eficienţa structurală şi a furnizării serviciilor - transparenţa administraţiei locale Abilitate bancară - eficienţa managementului financiar al comunităţii - credibilitatea autorităţilor locale - stabilitatea fluxului fiscal inter-administraţii - atragerea investiţiilor private locale şi nonlocale. Bibliografie 1. PROFIROIU, A. RACOVICEANU, S. ŢARĂLUNGĂ, N. Dezvoltarea economică locală, Bucureşti, Editura Economică, 1998 2. PROFIROIU, M. Managementul strategic al colectivităţilor locale, Bucureşti, Editura Economică, 1998 3. * * * Urban Development Division, The World Bank, Local Economic Development, Washington DC, 2001 ADMINISTRAŢIE ŞI MANAGEMENT PUBLIC 1/2003 109