IMPACTUL ADERĂRII LA UE ASUPRA MEDIULUI DE AFACERI DIN ROMÂNIA MANUAL DE INSTRUIRE PENTRU ASISTENŢĂ. ROCA February

IMPACTUL ADERĂRII LA UE ASUPRA MEDIULUI DE AFACERI DIN ROMÂNIA MANUAL DE INSTRUIRE PENTRU ASISTENŢĂ ROCA February 2006 1

CONŢINTUTUL CURSULUI DE INSTRUIRE Loc: Data: Hotel Anda, Sinaia Cursul 1 12-16 iunie Cursul 2 19-23 iunie Instructori: Alberto Gomez şi Anca Mircescu Programul cursului de instruire Ziua 1 1.00 16.00 Introducere şi obiectivele seminarului 16.00 16.1 Pauză de cafea 16.1 17.00 Situaţia din România: Oportunităţi de afaceri Ziua a 2-a 09.00-11.00 Impactul asupra celor 10 noi state membre la doi ani după aderarea la UE 11.00 11.30 Pauză de cafea 11.30 13.00 Cum a afectat aderarea la UE IMM-urile din cele 10 noi state membre 13.00-14.30 Prânz 14.30 1.30 Aderarea României: Situaţia prezentă 1.30 1.4 Pauză de cafea 1.4 17.00 Exerciţiu: Analiza SWOT a IMM-urilor din România Ziua a 3-a 09.00-11.00 Polonia şi IMM-urile: comparaţie utilă cu România? 11.00 11.30 Pauză de cafea 11.30 13.00 Exerciţiu: Impactul aderării la UE asupra IMMurilor din România 13.00 14.30 Prânz ROCA February 2006 2

14.30 1.30 Ce marchează CE 1.30 1.4 Pauză de cafea 1.4 17.00 Probleme legate de siguranţă, calitate şi de etichetare în UE Ziua a 4-a 09.00-11.00 Fonduri structurale şi programe de preaderare: diferenţe 11.00 11.30 Pauză de cafea 11.30 13.00 Exerciţiu cu fondul ERDF 13.00 14.30 Prânz 14.30 16.00 Execiţiu cu fondul ERDF (continuare) 1.00 16.1 Pauză de cafea 16.1 17.00 UE: oportunităţi pentru consultanţi de afaceri profesionişti Ziua a -a 09.00-10.30 Exerciţiu cu fondul structural ESF 10.30 11.00 Pauză de cafea 11.00 12.00 Exerciţiu cu fondul structural ESF 12.00-12.30 Observaţii la final de seminar 12.30-13.00 Înmânarea certificatelor ROCA February 2006 3

CONŢINUTUL SEMINARULUI DESPRE ADERAREA LA UE 1. Introducere în subiect 2. Oportunităţi de afaceri în România după aderare 3. Studiu despre cum au fost afectate cele 10 noi state membre de aderarea la UE, la doi ani după eveniment 4. Cazul specific al IMM-urilor. Situaţia prezentă din România, înainte de aderarea la UE 6. Studiu de caz: Polonia şi IMM-urile 7. Respectarea reglementărilor UE referitoare la sănătate şi informaţiile de pe etichete: marcaje CE 8. Fonduri structurale: Cum se poate îmbunătăţi redactarea propunerilor Anexe: 1. Exerciţiul 1: Analiză SWOT asupra sectorului IMM-urilor din România. Cu precădere în sectorul consultanţilor de afaceri profesionişti 2. Exerciţiul 2 : Impactul aderării României asupra IMM-urilor Analiza lanţului valorii 3. Exerciţiul 3: Fonduri structurale: Cum să redactezi o propunere pentru FEDR/ERDF 4. Exerciţiul 4: : Fonduri structurale: Cum să redactezi o propunere pentru FES/ESF ROCA February 2006 4

1. INTRODUCERE Cuvânt înainte Primul lucru pe care trebuie să-l spunem despre manualul de faţă este că, datorită naturii subiectului său, care nu este prezent nici în cărţi nici în alte publicaţii, manualul pentru seminar a fost elaborat de noi. Am folosit foarte multe documente, articole, informaţii de pe site-uri de Internet, lucrări universitare şi alte surse publicate, alese pe baza cunoştinţelor noastre şi a experienţei în legătură cu acest subiect. Faptul că am făcut un seminar ad hoc este foarte relevant pentru unicitatea materialului elaborat pentru el. Utilizarea manualului Manualul de faţă este menit să-i ajute pe consultanţi să-şi poată vinde mai bine serviciile lor publicului din România şi firmelor private, după aderarea la UE. De asemenea, manualul de faţă şi prezentarea seminarului îi poate ajuta pe CAP (consultanţii de afaceri profesionişti) să instruiască alţi consultanţi şi/sau IMM-uri, în legătura cu importanţa şi impactul aderării la UE, folosind informaţii, date şi exerciţii practice. Aceştia trebuie să poată compara ce impact a avut aderarea la UE asupra altor state, care au aderat recent la Uniune şi anume aşa numitele 10 noi state membre. Consultanţii profesionişti vor fi mai bine pregătiţi să participe la absorbţia fondurilor structurale din România în următorii ani. Datorită naturii subiectului, nu se pot crea pachete informative standard, deoarece: 1. Toate informaţiile au fost elaborate folosindu-se mai multe studii şi diverse surse pentru a crea o imagine atotcuprinzătoare asupra impactului pe care aderarea la UE l-a avut asupra altor state membre şi extragere concluziilor asemnărilor şi diferenţelor pentru România, şi 2. Impactul asupra mediului românesc de afaceri poate fi numai estimat, deoarece vorbim de o situaţie viitoare şi reacţia guvernullui, a firmelor mari şi mici, şi a populaţiei României înaintea aderării la UE poate fi numai estimată, dar nu poate fi anticipată 100%. Acest seminar se concentrează mai ales pe CAPi şi pe IMM-uri. De asemenea, încercăm să facem o paralelă între România şi alte ţări, cu care ROCA February 2006

putem face comparaţii, sau din experienţa cărora putem să învăţăm, cum este cazul Poloniei, cu care ne putem compara din punct de vedere al mărimii, descentralizării regionale şi al numărului populaţiei. Materialul de instruire şi sursele folosite Am elaborat materialul pentru acest seminar încercând să folosim cele mai actualizate studii şi unele dintre cele mai variate surse, pentru a prezenta informaţii realiste. Deoarece foarte puţine documente prezintă studii sectoriale despre impactul asupra statelor membre UE, am folosit câteva surse diferite, pentru a vedea care este impactul general asupra sectoarelor economice majore. Am pregătit seminarul pornind de la general la particular. Am început cu macroeconomia şi apoi ne-am îndreptat spre impactul asupra IMM-urilor, care este un subiect de interes direct pentru CAP-ii din România. Majoritatea acestora lucrează cu IMM-uri. Toate datele pe care le oferim sunt direct legate şi necesare pentru înţelegerea impactului aderării la UE. Toate datele sunt reale şi sunt cele mai recente date publicate, după ştiinţa noastră. Nu există manuale academice legate de aderarea la UE. Exemplele pe care le folosim se bazează pe cele mai recente analogii cu impactul produs de aderarea la UE, şi anume cel puţin asupra unuia dintre statele care au aderat la UE în 2004. Am folosit cazuri reale pentru redactarea propunerilor de solicitare de fonduri structurale, care vor fi un instrument important pentru modernizarea României în următorii ani şi, de asemenea, o sursă de afaceri pentru mulţi CAPi, datorită cunoştinţelor acestora despre cum se creează reţele, cum se redactează, administrează şi execută implementarea Fondurilor Structurale de către autorităţile regionale şi de către alţi actori implicaţi în proces. Bineînţeles, multe informaţii se pot afla accesând http://www.europa.eu/ care este portalul oficial al Uniunii Europene. ROCA February 2006 6

Metodologie de instruire Din punct de vedere al Metodlogiei, vom folosi şi, evident vom recomanda, utilizarea unor tehnici variate. Vom porni de la prezentări teoretice sau informative şi vom ajunge la exerciţii individuale şi de grup de lucru, la prezentări individuale şi de grup şi la evaluări şi dezbateri. Scopul principal este să implicăm toţi participanţii la seminar, astfel încât la sfârşitul zilei ei să-şi poată trage propriile lor concluzii şi să aibă idei proprii, pe baza celor accumulate în timpul zilei. Aproximativ 40% din timpul alocat seminarului este dedicat exerciţiilor practice. Prezentările nu sunt făcute în manieră academică, datorită naturii subiectului. Ele se bazează mai ales pe cercetări şi informaţii care se aplică sau se bazează foarte mult pe fapte reale şi nu pe situaţii teoretice. 2 OPORTUNITĂŢI DE AFACERI ÎN ROMÂNIA DUPĂ ADERAREA LA UE Am folosit informaţiile prezentate de guvernul României în diverse rapoarte: de la prezentări făcute în timpul unor conferinţe internaţionale pentru atragerea de investiţii până la rapoarte publicate de Ministerul Economiei şi Comerţului în limba engleză, în publicaţii internaţionale. Am utilizat şi informaţii care, pe lângă datele brute, includ opinii şi păreri ale guvernului României, referitoare la motivele care fac România un loc interesant pentru investiţii, pentru derularea afacerilor şi pentru comerţ. Am folosit informaţiile în care guvernul analizează atât punctele tari şi cele slabe ale economiei româneşti cât şi oportunităţile şi riscurile prezente. De asemenea am folosit informaţii referitoare atât la firmele străine care investesc în România cât şi la cele româneşti. Informaţiile pe care le prezentăm oferă punctul de vedere al ministerului privind obiectivele legate de comerţ, exporturi, investiţii şi metode de măsurare a creşterii economice şi am identificat constrângeri care împiedică creşterea. ROCA February 2006 7

Evident, toate informaţiile respective, interpretarea lor şi concluziile sunt strâns legate de planuri, politici şi obiective. În consecinţă, pot fi discutate şi dezbătute. Noi vi le prezentăm în acest scop. 3. IMPACTUL ASUPRA ULTIMELOR ŢĂRI CARE AU ADERAT LA UNIUNEA EUROPEANĂ: AŞA NUMITELE 10 NOI STATE MEMBRE Obiectivul acestui capitol este să prezinte cea mai realistă impresie cu putinţă în legătură cu impactul aderării la UE asupra economiei ţărilor respective. De aceea am folosit experienţa celor 10 noi state membre UE, E-10, care au aderat la Uniune acum 2 ani. Motivul este dublu, pe de o parte sunt cel mai recent exemplu de state care au aderat la UE şi, în al doilea rând, pentru că sunt state care au legături puternice cu România, datorită vecinătăţii cu această ţară şi/sau faptului că aparţin aceleiaşi regiuni geo-economice, Balcanii. Ultimul motiv, dar nu cel mai puţin important, este că toate sunt foste regimuri economice şi politice comuniste, ca şi România. Deci, consecinţele aderării la UE pentru aceste ţări, ca şi impactul social şi economic creat de acest proces, sunt foarte relevante pentru România, ca analiză comparativă. În ciuda faptului că cele 10 noi state membre au structuri socio-economice foarte variate, se pot face anumite comparaţii. De asemenea, deşi faptul că indicatorii macroeconomici nu sunt percepuţi ca un impact direct asupra performanţei CAP-ilor, de fapt, cadrul economic are o importanţă vitală pentru dezvoltarea condiţiilor ce permit IMM-urilor să se dezvolte şi să aibă performanţe de succes. Abordarea noastră a fost să mergem de la general la particular. În consecinţă, în acest capitol vom vedea impactul creat de aderarea la UE asupra diverselor sectoare economice, care includ forţa de muncă, comerţul sau agricultura. Vom studia cazuri particulare şi vom vedea care este impactul la nivel microeconomic, mai ales asupra IMM-urilor, care au caracteristicile lor proprii. Vom face acest lucru pentru că aproape toţi participanţii la seminar şi clienţii lor sunt aproape sigur IMM-uri. Am avut mai multe surse de informare, dar am folosit documente ale CE, utilizate de Directoratul pentru extindere din CE. Convergenţa europeană, obiectivul principal al politicii CE, este explicat. Măsurătorile medii, în care toate datele folosite sunt sau actuale sau proiecţii, sunt întotdeauna comparate cu media E-1, E-10 şi E-1. Acest lucru prezintă un interes deosebit pentru România, deoarece rezultatele dezvoltării sale pot fi comparate cu cele înregistrate de grupul statelor care au condiţii ROCA February 2006 8

similare istorice, economice, sociale şi politice. Deci, comparaţia se poate face mai bine în aceste condiţii. 4. ADERAREA LA UE ŞI IMPACTUL EI ASUPRA IMM-urilor Continuând de la general la particular, după ce am analizat, discutat şi dezbătut impactul la nivel macroeconomic asupra diverselor sectoare economice ale celor 10 noi state membre, vom studia contextul economic mai în amănunt şi vom vedea impactul produs asupra IMM-urilor. Am studiat impactul asupra industriei de producţie şi servicii care are implicaţii diverse. Scopul este să pregătim calea pentru a face o comparaţie mai detaliată cu impactul posibil asupra IMM-urilor din România. În acest scop, vom folosi dezbaterile şi opiniile individuale ale IMM-urilor participante, deoarece vorbim de chestiuni viitoare, dintr-un sector cu care participanţii la seminar sunt familiarizaţi. Obiectivul este să notăm ideile despre ceea ce s-a înâmplat în ţările vecine după aderarea la UE şi să vedem dacă ele se pot aplica la România. Deci, dacă vom fi bine pregătiţi dinainte, vom putea face faţă noului val de extindere cu România (şi Bulgaria). Alt obiectiv este să se lucreze individual în estimarea impactului creat de aderarea la UE asupra sectorului în care sunt active companiile participante. Sperăm ca dezbaterea opiniilor prezentate să vă ajute să aveţi o idee mai clară şi să puteţi anticipa cum ar putea fi afectate firmele şi clienţii lor de aderarea la UE cu numai şase luni înainte de eveniment.. SITUAŢIA ACTUALĂ A PROCESULUI DE ADERARE AL ROMÂNIEI Am elaborat o informare referitoare la situaţia actuală a procesului de aderare a României la UE, prevăzută oficial pentru 1 ianuarie 2007. Sunt câteva aspecte privind îndeplinirea criteriilor de aderare stabilite la Copenhaga şi măsurile diferite pe care trebuie să le adopte guvernul României pentru a le respecta, împreună cu gradul de implementare al acquis-ului UE. Evident, datorită naturii acestei informaţii, ca şi pentru alte chestiuni abordate în decursul acestui seminar de instruire, am folosit mai multe surse pentru a ROCA February 2006 9

ne informa şi apoi am redactat prezentarea, pentru a o evidenţia din mai multe unghiuri. 6. POLONIA ŞI IMM-urile Pentru a putea învăţa cum va fi viitorul pentru mediul de afaceri românesc şi impactul procesului de aderare la UE mai ales asupra IMM-urilor, am folosit studiul de caz al Poloniei referitor la mdoul în care a evoluat recent sectorul IMM-urilor din această ţară, ce politici guvernamentale sunt în vigoare şi cum sunt organizate instituţiile care răspund de dezvoltarea IMM-urilor. Am folosit ca sursă documentele oficiale ale guvernului polonez, şi adresa de Internet unde pot fi accesate www.government.pl şi site-ul de Internet al Agenţiei poloneze pentru dezvoltarea întreprinderilor www.parp.gov.pl. Metolodogia este organizată pentru dezbateri şi vom vedea dacă vreo concluzie poate fi aplicată sau comparată cu situaţia României. Cu siguranţă, CAP-ii pot analiza posibilitatea de a evidenţia deosebirile şi asemănările între cele două cele mai mari ţări, noi membre ale unei Uniuni Europene extinse. 7. RESPECTAREA REGLEMENTĂRILOR UE PRIVIND SIGURANŢA, CALITATEA ŞI ETICHETAREA Legislaţia UE privind siguranţa, sănătatea, calitatea, şi etichetarea a inclus din ce în ce mai multe prevederi în ultimii ani. Producătorii, exportatorii, vânzătorii cu amănuntul, etc. se simt de parcă ar intra într-un "labirint" când trebuie să lucreze cu ea. Materialul de instruire vă oferă informaţii clare privind prezentarea generală a diverselor condiţii care trebuie respectate. Am încercat să simplificăm lucrurile, să o facem înţeleasă din punct de vedere conceptual, în materialul de instruire pe care l-am pregătit pentru seminarul de faţă. Totuşi, această chestiune este deosebit de importantă din punct de vedere practice, deoarece este absolut obligatoriu să avem identificări diferite, marcaje de conformitate şi certificate verificabile de corespondenţă, care să ateste respectarea prevederilor diverselor directive. Am extins explicaţia faimoasei inscripţii de conformitate cu standardele CE pe care trebuie să o aibă anumite categorii de produse. Am vorbit despre etichetarea produselor alimentare, a alimentelor bio şi organice, am vorbit despre eco-etichete şi despre manipularea şi pregătirea mâncării. Vă dăm mai jos câteva adrese de Internet unde puteţi găsi mai multe detalii: ROCA February 2006 10

http://www.europa.eu.int/comm/environment/ecolabel/product/index_en.htm http://europa.eu.int/scadplus/leg/en/lvb/l21118.htm http://europ http://europa.eu.int/scadplus/leg/en/lvb/l21013.htm a.eu.int/comm/food/food/enlargement/resources/m03_88.en.pdf 8. FONDURI STRUCTURALE. CUM SĂ SE REDACTEZE PROPUNERI MAI BUNE Am elaborat 2 cazuri de fonduri structurale, unul din Fondul Regional de Dezvoltare Europeană pentru infrastructură şi regenerare urbană ERDF şi celălalt, legat de o propunere pentru Fondul European Social, ESF. Aceste două fonduri structurale vor fi două dintre cele mai importante fonduri, din punct de vedere al instrumentelor financiare menite să ajute România să se integreze în E-2. Este foarte important ca CAP-ii şi mai ales cei care lucrează la nivel regional cu diverse instituţii publice, fundaţii, asociaţii şi ONG-uri, să poată să conducă şi/sau să coordoneze şi să urgenteze realizarea de parteneriate sau de reţele, pentru a putea redacta propuneri în scopul obţinerii de FS. CAP-ii pot beneficia de implementarea şi execuţia prezentă a prounerii şi a programelor aprobate. Pentru implementarea acestor programe cu FS, consultanţii individuali şi firmele de consultanţă mici şi mijlocii vor putea să se angajeze în implementarea absorbţiei FS în România, în viitor. Este foarte important să se cunoască modul de redactare a unei propuneri bune şi România şi regiunile sale vor fi obiectivul numărul 1 din punct de vedere al eligibilităţii pentru cofinanţare obţinută din FS. Timp de aproximativ o zi şi jumătate vom face exerciţii practice de redactare de propuneri pentru Fonduri Structurale. ROCA February 2006 11

ANEXE: EXERCIŢIUL 1 EXERCIŢIUL 2 EXERCIŢIUL 3 EXERCIŢIUL 4 ; ROCA February 2006 12

PUNCTE TARI ŞI PUNCTE SLABE ALE IMM-urilor ROMANEŞTI EXERCIŢIU 1. Alegeţi unul din sectoarele economice propuse şi faceţi o analiză SWOT a sectorului de servicii oferite de IMM-urile din România 2. Identificaţi avantajele concurenţei durabile 3. Descrieţi impactul aderării României la UE pentru sectorul ales 4. Definiţiile OMC ale comerţului cu servicii: 4 moduri de furnizare de servicii identificate de OMC Modul 1:

Consultanţă pentru management: studii,rapoarte, planuri de afaceri, consultanţă financiară Tehnologia informaţiei şi a comunicării: furnizarea de servicii de Internet Marketing: cercetări de piaţă, publicitate Consultanţă pentru proiectare: studii de fezabilitate, planşe Sănătate: servicii de sănătate prin telefon (telehealth) Educaţie şi instruire: învăţare la distanţă, învăţare prin Internet (elearning) Transport : servicii de curierat, altele Modul 2: Industria turismului şi a serviciilor legate de călătorii: tur operatori, industria hotelieră, turismul de afaceri, eco-turismul, etc Educaţie şi instruire: conferinţe seminare, excursii de studii, studenţi străini Servicii juridice: clienţi care au nevoie de servicii juridice Modul 3: Servicii financiare : bănci, companii de investiţii, agenţi de asigurări Proiectare în construcţii: birouri de proiectare pentru a conduce proiectele locale de infrastructură Tehnologia informaţiei: Distribuţie, transport, depozitare, logistică Modul 4: Artă şi cultură: industria filmului, actori, regizori, personal de producţie Construcţii : arhitecţi, comercianţi Educaţie şi instruire : instructori, vorbitori/oratori profesionişti Mediu : consultanţi, specialişti Geomatică: cartografie, oceanografie Activităţi recreative sau sportive: antrenori, instructori, promotori

IMPACTUL ADERĂRII LA UE ASUPRA MEDIULUI DE AFACERI ROMÂN EXERCIŢIU 1. După aderarea la UE, mediul de afaceri va fi: 1. mult mai bun 2. mai bun 3. acelaşi 4. mai rău. mult mai rău 2. Care sunt măsurile cele mai necesare ce trebuie luate pentru îmbunătăţirea competitivităţii IMM-urilor româneşti? 3. Veţi creşte pe pieţele dvs. în 2007? Veţi avea mai mulţi clienţi Veţi avea mai multe tipuri de clienţi

Veţi fi prezenţi pe mai multe pieţe: în regiuni noi sau pe pieţe internaţionale 4. Ce oportunităţi de afaceri vă va oferi aderarea la UE?. Care sunt sectoarele economice cele mai deschise pentru a oferi noi oportunităţi de afaceri şi de ce? 6. Cum credeţi că vor afecta fondurile structurale (FS) IMM-urile

7. Analizaţi competitivitatea IMM-urilor româneşti. Analiza lanţului valorii Infrastructura firmei Punctele tari şi cele slabe ale activităţilor din punctul de vedere al clientului. 1. Examinaţi cum pot fi legate activităţile între ele 2. Strategia propusă: Cost scăzut pe producător (nu neapărat cu scăderea preţului) Diferenţierea produselor Concentrare pe nişe de piaţă (diferenţierea pieţelor) Etc 3. Ameninţări la adresa competitivităţii şi/sau a oportunităţilor Furnizori Clienţi Produse sau servicii de substituţie Obstacole la intrarea pe piaţă Modele de concurenţă Management ul resurselor umane Dezvoltarea tehnologiei Achiziţii Logistică internă Operaţiuni Logistică externă Marketing şi vânzări Servicii

Anexa B (la formularul cererii) Cadrul logic al proiectului August 2004

4_LOGIGFRAMEMATRIX_KREZTULESCU_Rom.doc Cadrul logic Logica intervenţiei Indicatorii realizărilor Surse şi metode de verificare Condiţii Obiective generale Care sunt obiectivele generale, pe scară largă, la atingerea cărora va contribui activitatea respectivă? Care sunt indicatorii cheie referitori la obiectivul general? Care sunt sursele de informare pentru aceşti indicatori? Să contribuie la îmbunătăţirea standardelor de viaţă, sociale şi econmice, ale populaţiei prin reabilitarea infrastructurii publice, a parcului Kretzulescu, reabilitarea centrului istoric al oraşului Câmpulung, a facilităţilor recreative şi creşterea tursimului local, naţional şi a celui internaţional. Reabilitarea parcului, şi redarea centrului istoric al oraşului circuitului pietonal; Succes în construirea clădirii balneare, a centrului de conferinţe şi a altor facilităţi pentru recreere; Creşterea potenţialului turistic al municipiului Câmpulung; Surse de informare publice şi private privind finanţarea proiectului; Date privind firmele din domeniul turismului din zonă; Sondaje privind percepţia populaţiei. August 2004 1

4_LOGIGFRAMEMATRIX_KREZTULESCU_Rom.doc Logica intervenţiei Indicatorii realizărilor Surse şi metode de verificare Condiţii Scopul proiectului Ce obiective specifice va atinge proiectul? Care sunt indicatorii cantitativi sau calitativi care arată dacă şi în ce măsură sunt atinse obiectivele specifice ale proiectului? Care sunt sursele de informare existente sau care pot fi strânse? Ce metode sunt necesare pentru obţinerea acestor informaţii? Care sunt factorii şi condiţiile care nu sunt sub controlul direct al proiectului, necesare pentru atingerea obiectivelor stabilite? Ce riscuri trebuie luate în considerare? Dezvoltarea atracţiei turistice pentru vizitatorii locali şi străini; Dezvoltarea abilităţilor legate de turism pentru firme; Îmbunătăţirea facilităţilor recreaţionale locale pentru populaţia oraşului Repoziţionarea municipiului Câmpulung ca destinaţie turistică; Creşterea activităţilor legate de organizarea conferinţelor de afaceri. Numărul de noi locuri de muncă şi creşterea veniturilor generale în zonă; Numărul locurilor de muncă direct create; Numărul de cursuri şi seminare pentru turism Numărul utilizatorilor noilor facilităţi recreative; Numărul de conferinţe şi convenţii organizate de firme; Numărul evenimentelor culturale, sociale, economice din zonă. Date despre ocuparea forţei de muncă şi statistici economice; Date privind persoanele şi firmele care au participat la instruire Venitul şi utilizarea noilor facilităţi recreative; Date publice şi private privind evenimentele de toate genurile. Situaţia economică este pozitivă în ţară, regiune, Europa; Implicarea autorităţilor locale şi a comunităţii de afaceri; Percepţia pozitivă a localnicilor August 2004 2

4_LOGIGFRAMEMATRIX_KREZTULESCU_Rom.doc Logica intervenţiei Indicatorii realizărilor Surse şi metode de verificare Condiţii Rezultate preconizate Care sunt rezultatele concrete preconizate pentru atingerea obiectivelor specifice? Care sunt efectele şi beneficiile preconizate ale proiectului? Ce îmbunătăţiri va face şi ce schimbări va aduce proiectul? Crearea a peste 200 de locuri de muncă directe şi indirecte în primii doi ani; Dublarea numărului de vizitatori după 4 ani; Conştientizarea crescută a faptului că municipiul Câmpulung este o destinaţie turistică; Îmbunătăţirea abilităţilor şi creşterea numărului de salariaţi de calitate din turism; Care sunt indicatorii necesari pentru a măsura dacă şi în ce măsură proiectul atinge rezultatele şi efectele scontate? Numărul de locuri de muncă create: directe, indirecte, permanente, sau temporare Numărul total de vizitatori Numărul de profesionişti în afaceri înregistraţi Numărul activităţilor de marketing şi bugetul de marketing Numărul de persoane instruite Care sunt sursele de informare pentru aceşti indicatori? Statistici privind ocuparea forţei de muncă Veniturile locale verificate la compartimentul de contabilitate al Primăriei. Dosare/informaţii publice şi private; Date culese din media sau din alte tipuri de canale de comercializare şi cheltuieli Date/ informaţii din surse publice şi private. Ce factori şi condiţii externe trebuie atinse pentru a obţine rezultatele şi realizările preconizate din program? Îmbunătăţirea calităţii serviciilor turistice; Optimizarea investiţiilor în facilităţi recreative, a balneare, în infrastructură şi în marketing Preţuri competitive pentru produse şi servicii Programe de comunicare cu localnicii Management de calitate al noilor facilităţi Câştigarea unui segment din piaţa naţională ca destinaţie pentru conferinţe de afaceri; Recâştigarea imaginii ca destinaţie de calitate, peste nivelul mediu, din punct de vedere istoric şi cultural. August 2004 3

4_LOGIGFRAMEMATRIX_KREZTULESCU_Rom.doc Logica intervenţiei Indicatorii realizărilor Surse şi metode de verificare Condiţii Activităţi Care sunt activităţile cheie ce trebuie derulate şi în ce ordine, pentru a obţine rezultatele aşteptate? Activitate pentru elaborarea proiectului înainte de contractarea acestuia. Activitate de evaluare şi control. Activitate pentru pregătirea terenului. Activitate pentru reabilitare şi construcţii. Activitate pentru comercializarea proiectului. Activitate pentru recepţia corectă a investiţiei. Care sunt mijloacele necesare pentru a implementa aceste activităţi (de exemplu personal, echipament, instruire, studii, materiale, facilităţi operaţionale, etc.) Activitatea de construire şi reabilitare este activitate pentru subcontractare. Solicitantul şi partenerul răspund de activitatea pentru evaluare, promovare şi recepţie făcută cu un mare simţ de răspundere pentru sustenabilitatea proiectului şi pentru obţinerea rezultatelor stabilite. Ei au personalul şi resursele locale pentru a face faţă răspunderii ce le revine. Care sunt sursele de informare despre progresul înregistrat de proiect? Surse de informare pentru mass media. Echipa proiectului Autoritatea de contractare. Ce pre-condiţii sunt necesare înainte de începerea proiectului(lor)? Ce condiţii, în afara controlului direct al proiectului, trebuie să existe pentru implementarea activităţilor planificate? Primirea fondurilor la timp şi în mod corect; Înfiinţarea companiei cu noile facilităţi operaţionale şi de management Respectarea termenelor de construcţie. August 2004 4

_Kretzulescu_Park short_description_rom.doc PHARE 2004 2006 PROGRAMUL DE COEZIUNE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ Proiecte mari de infrastructură regională Numele solicitantului CONSILIUL LOCAL CÂMPULUNG - Judeţul Argeş Titlu DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII LEGATE DE TURISM ÎN MUNICIPIUL CÂMPULUNG PRIN REABILITAREA ZONEI ISTORICE, BALNEARE ŞI DE PETRECERE A TIMPULUI LIBER PARCUL KRETZULESCU Amplasament ROMÂNIA, REGIUNEA 3 MUNTENIA SUD, ARGEŞ, CÂMPULUNG Scopul proiectului: Proiectul este menit să scoată în evidenţă principalele trăsături şi caracteristicile tehnico-economice ale obiectivelor care aparţin de zona istorică, balneară şi de recreaţie - Parcul Kretzulescu, ca şi a infrastructurii de acces, pentru a asigura o exploatare raţională şi eficientă a costurilor şi pentru a avea un răspuns satisfăcător solicitărilor economice şi sociale, ca şi a celor din turism, legate de imagine şi de impact. Proiectul respectă cerinţele prevederilor 2.6.1 sector Turism Infrastructură corelată, are ca scop atât reabilitarea centrului istoric al Municipiului Câmpulung cât şi redarea moştenirii sale culturale turismului balnear internaţional, aşa cum a fost în intervalul dintre cele două războaie mondiale. Grupul ţintă: Populaţia din Municipiul Câmpulung Turiştii români Turiştii străini Întreprinzătorii locali (deţinători de întreprinderi mici şi mijlocii). Beneficiari indirecţi: populaţia din zonele din jurul municipiului Câmpulung. Activităţi principale: Regenerarea şi recuperarea Parcului Balnear Kretzulescu din Câmpulung. Reabilitarea zonei urbane istorice şi recreative din centrul oraşului. Reabilitarea şi îmbunătăţirea infrastructurii de acces spre parcul balnear şi de recreere Kretzulescu. Obiective Reabilitarea şi reincluderea Parcului Balnear Kretzulescu în circuitul economic şi turistic. Restaurarea şi reabilitarea Băilor Kretzulescu monument istoric. Îmbunătăţirea şi reabilitarea infrastructurii de acces din DN 73 (Piteşti - Braşov) care duce la Parcul Kretzulescu. Recuperarea/reabilitarea utilităţilor infrastructurii tehnice, pentru a realiza funcţionarea eficientă a Parcului Balnear. 1

_Kretzulescu_Park short_description_rom.doc Rearanjarea şi reorientarea drumului de acces spre parc, pentru îmbunătăţirea imaginii, în zona urbană protejată a patrimoniului cultural (în centrul oraşului) Rezolvarea problemei legate de relieful drumului pentru a permite accesul uşor pentru turiştii care merg pe jos spre parcul balnear şi zona recreativă. Justificare Reabilitarea lor înseamnă restaurarea personalităţii istorice a municipiului Câmpulung. Acest proiect reprezintă o alternativă pentru a atrage mai multe venituri din activităţile legate de turism. El rezolvă o problemă legată de sănătatea publică, deoarece populaţia are nevoie de o zonă de relaxare şi de servicii de sănătate, pentru "o stare de bine." Proiectul va aduce o schimbare radicală a mentalităţii cetăţenilor El este un pas înainte spre dezvoltarea spiritului antreprenorial într-o direcţie bazată pe resurse locale şi pe poziţia turistică a oraşului. Analizele SWOT au evidenţiat: Dezvoltarea turismului ar fi cea mai optimă şi realistă soluţie, care depinde indirect de mai multe iniţiative privind dezvoltarea; Din numărul mare de propuneri de dezvoltare a turismului care au fost analizate, hotărârea finală a fost luată pentru proiectul respectiv. Costurile eligibile ale Proiectului Contributor Sumă [ ] Observaţii Phare 171191.2 Fond naţional 71730.4 = 0.7 x (costuri eligibile minus contribuţia locală) = 0.2 x (costuri eligibile minus contribuţia locală) Contribuţie locală 24102,4 = Minimum 10% din costurile eligibile TOTAL 241024 Contribuţie locală Costuri neeligibile : 10792 Euro Activităţi posibile ce urmează a fi derulate: Proiectul trebuie să aplice şi să arate care sunt rezultatele, activităţile, riscurile anticipate, împreună cu estimările, indicatorii de performanţă, resursele materiale şi umane, programul, echipa de management, monitorizarea şi evaluarea rezultatelor. 2

Annex B. Budget for the Action 1 All Years Year 1 2 Expenses Unit # of units Unit rate (in Costs (in Unit # of units Unit rate Costs (in EUR) EUR) 3 (in EUR) EUR) 1. Human Resources 1.1 Salaries (gross amounts, local staff) 4 1.1.1 Technical Per month 0 Per month 0 1.1.2 Administrative/ support staff Per month 0 Per month 0 1.2 Salaries (gross amounts, expat/int. staff) Per month 0 Per month 0 1.3 Per diems for missions/travel 1.3.1 Abroad (staff assigned to the Action) Per diem 0 Per diem 0 1.3.2 Local (staff assigned to the Action) Per diem 0 Per diem 0 1.3.3 Seminar/conference participants Per diem 0 Per diem 0 Subtotal Human Resources 0 0 2. Travel 6 2.1. International travel Per flight 0 Per flight 0 2.2 Local transportation Per month 0 Per month 0 Subtotal Travel 0 0 3. Equipment and supplies 7 3.1 Purchase or rent of vehicles Per vehicle 0 Per vehicle 0 3.2 Furniture, computer equipment 0 0 3.3 Spare parts/equipment for machines, tools 0 0 3.4 Other (please specify) 0 0 Subtotal Equipment and supplies 0 0 4. Local office/action costs 8 4.1 Vehicle costs Per month 0 Per month 0 4.2 Office rent Per month 0 Per month 0 4.3 Consumables - office supplies Per month 0 Per month 0 4.4 Other services (tel/fax, electricity/heating, maintenance) Per month 0 Per month 0 Subtotal Local office/action costs 0 0. Other costs, services 9.1 Publications 10 0 0.2 Studies, research 10 0 0.3 Auditing costs 0 0.4 Evaluation costs 0 0. Translation, interpreters 0 0.6 Financial services (bank guarantee costs etc.) 0 0.7 Costs of conferences/seminars 10 0 0.8 Visibility actions Subtotal Other costs, services 0 0

Activităţi diagrama Gantt Anul 1 TIMP Semestrul 1 Semestrul 2 Unitatea de implementare Activitate 1 2 3 4 6 7 8 9 10 11 12 Exemplu Exemplu Partener local 1 Executarea activităţii 1 (nume) Partener local 2 Pregătirea activităţii 3 (nume) Partener local 1 Etc.

Matricea punctajului Secţiune Punctaj maxim 1. Capacitate financiară şi operaţională 20 1.1 Au solicitantul şi partenerii suficientă experienţă în domeniul managementului proiectelor? 1.2 Au solicitantul şi partenerii suficientă experienţă tehnică?(cunoştinţe semnificative privind chestiunile ce vor fi abordate.) 10 1.3 Au solicitantul şi partenerii suficientă capacitate de management? (inclusiv personal, echipament şi abilitatea de a se descurca cu bugetul alocat activităţii)? Secţiune Punctaj maxim 2. Relevanţă 2 2.1 Cât de relevantă este propunerea pentru obiective şi pentru una sau mai multe din priorităţile incluse în solicitările de propuneri? 2.2 Cât de relevantă este propunerea pentru nevoile şi constrângerile particulare ale ţării/ţărilor ţintă sau ale regiunii (lor)? 2.3 Cât de bine definite şi cât de strategic au fost aleşi cei implicaţi (intermediari, beneficiari finali, grupuri ţintă)? 2.4 Au fost definite clar nevoile grupurilor ţintă propuse şi ale beneficiarilor finali; propunerea le abordează în mod adecvat? 2. Propunerea conţine elemente specifice de valoare adăugată? Secţiune Punctaj maxim

Punctaj maxim 3. Metodologie 30 3.1 Sunt activităţile propuse adecvate, practice şi conforme cu obiectivele şi cu rezultatele anticipate? 3.2 Cât de coerent este planul general de acţiune? 3.3 Nivelul de implicare şi participare în acţiune al partenerilor este satisfăcător? 3.4 Nivelul de implicare în activitate al grupurilor ţintă şi al beneficiarilor finali este satisfăcător? 3. Planul de activitate este clar şi fezabil? 3.6 Propunerea conţine indicatori verificabili obiectiv pentru rezultatul activităţii? Secţiune Punctaj maxim 4. Sustenabilitate 1 4.1 Activitatea va avea un impact tangibil asupra grupurilor ţintă? 4.2 Propunerea poate avea efecte de multiplicare? 3 Sunt rezultatele anticipate ale activităţii propuse sustenabile: - financiar (cum vor fi finanţate activităţile când nu va mai fi finanţare de la CE?) - instituţional (structurile ce permit continuarea activităţilor vor fi funcţionale în continuare când se termină programul? Va fi o "proprietate" locală asupra rezultatelor acţiunii?) Secţiune Punctaj maxim. Buget şi eficienţa costurilor 10.1 Este satisfăcător raportul dintre costurile estimate şi rezultatele anticipate?

.2 Sunt cheltuielile propuse necesare pentru implementarea activităţii?

Scurtă descriere a Proiectului de integrare a minorităţii romilor, programe de reinstruire şi antreprenoriat în Valea Jiului, judeţul Hunedoara, România Obiectiv: Obiectivul este să se elaboreze şi să se implementeze un plan pentru a ajuta populaţia de origine romă să se integreze în activităţile sociale şi de afaceri din regiunea Văii Jiului, din judeţul Hunedoara. Ideea este ca minoritatea romă să fie ajutată să se integreze, să identifice şi să deruleze activităţi de reconversie profesională, pentru a dezvolta spiritul antreprenorial în rândul membrilor comunităţii, astfel încât succesul lor să ajute şi el la îmbunătăţirea situaţiei economice şi sociale din regiune. Instituţii implicate. Posibili actori interesaţi: Autorităţile locale ale oraşelor şi satelor din lungul Văii Jiului. Agenţia de dezvoltare regională, Regiunea Sud Vest ONG-urile locale Ministerul Muncii Populaţia Văii Jiului 1

Instituţiile locale ce vor conduce proiectul: Municipalitatea Văii Jiului va fi solicitantul împrumutului nerambursabil (grantului) şi va răspunde de executarea Proiectului, în coordonare cu toate instituţiile private şi publice. Timpul alocat pentru acest proiect este de 18 luni. Susţinere prin cofinanţare de la CE şi finanţare locală: Bugetul estimat pentru acest proiect, de peste 18 luni, este de 00.000. Cererea de cofinanţare de la UE este de 60% (300.000 ). Restul banilor va trebui să fie asigurat sau prin contribuţie bănească şi/ sau prin contribuţia în natură a instituţiilor locale (personal, birouri, etc.). Este foarte important ca susţinerea financiară să fie împărţită între diversele instituţii locale, regionale şi naţionale. Activităţi ce pot fi derulate: Proiectul trebuie să aplice şi să arate care sunt rezultatele, activităţile, riscurile anticipate, împreună cu estimările, indicatorii de performanţă, resursele materiale şi umane, programul, echipa de management, monitorizarea şi evaluarea rezultatelor. 2

Obiectiv general Logica intervenţiei Indicatori verificabili Sursa verificării Concluzii importante 1.Contribuie la întărirea structurii economice şi sociale a 1.Au început să deruleze cu succes afaceri Văii Jiului, prin întreprinderi mici, viabile şi autonome, şi la în Valea Jiului reconversie profesională 2.numărul noilor locuri de muncă create Raport final (Intern şi extern) Rapoarte de evaluare Statistici publice Recunoaşterea contribuţiei aduse de întreprinderile mici la economia locală Obiectivele programului 1.Întăreşte capacitatea antreprenorială în Valea Jiului 2. Construieşte capacitate pentru consultanţă de afaceri în Valea Jiului 3.Îmbunătăţeşte accesul la capital de finanţare şi investiţii pentru cei ce doresc să înceapă afaceri în Valea Jiului 4.Dezvoltă programe de iniţiere de afaceri pe tot cuprinsul României împreună cu organizaţii partenere 1.Întreprinzători de succes & informaţi 2Răspuns eficient şi efectiv la nevoile clienţilor şi ale partenerilor 3 Dezvoltarea puternică a întreprinderilor mici (DIM), a organizaţiilor şi apariţia consultanţi privaţi de afaceri 4 O gamă largă de instrumente financiare accesibile clienţilor Baze de date Studii de caz client Raport final Rapoarte lunare elaborate de biroul local de coordonare Rapoarte de instruire elaborate de organizatorii externi Rapoarte de proiect elaborate de parteneri europeni Interesul şi dorinţa grupului ţintă să participe la program Dorinţa instituţiilor financiare să coopereze Disponibilitatea organizaţiilor care se ocupă cu întreprinzătorii migranţi

Rezultate anticipate Logica intervenţiei Indicatori verificabili Sursa verificării Concluzii importante 1. Întreprinzători potenţiali şi întreprinzători noi, puternici, care Numărul de clienţi care participă la program Baze de date Încrederea vor apare în Valea Jiului Plan de marketing grupului ţintă în 3.Consultanţi de afaceri instruiţi pentru întreprinderile mici şi pentru evaluare economia organizaţii (DIM) periodică locală 4.O cunoaştere mai bună a fondurilor disponibile şi a reţelei Evaluarea clienţilor Clienţii sunt extinse de instituţii financiare şi de finanţare Rapoarte de instruire motivaţi să.metodologie de facilitare a iniţiativelor întreprinzătorilor Rapoarte lunare ale dezvolte migranţi biroului local de planuri de coordonare afaceri Băncile sunt motivate să coopereze Activităţi 1.Crearea unui program de antreprenoriat pentru minoritatea romă, care să includă facilităţi de incubare. 2. Crearea unor programe special adaptate pentru integrare: cererea de locuri de muncă, afaceri 3. Înfiinţarea unui birou pentru consultanţă în afaceri 4.Facilitarea accesului la instituţiile de finanţare Plan de resurse şi costuri Baze de date Fişiere / Dosare cu formulare de cereri Propuneri semnate Contracte cu consultanţi de afaceri Planuri finale de afaceri Contracte de garanţie Finanţarea Proiectului a fost primită la timp Implicarea actorilor principali

.2 Sunt cheltuielile propuse necesare pentru implementarea activităţii?

MATRICEA ANALIZEI PRINCIPALILOR ACTORI IMPLICAŢI

CARACTERISTICI AUTORITĂŢILE LOCALE INTERES & CUM ÎI AFECTEAZĂ PROBLEMELE RESPECTIVE CAPACITATE ŞI MOTIVARE PENTRU A FACE SCHIMBĂRI ACTIVITĂŢI POSIBILE PENTRU A CAPTA INTERESUL ACTORILOR IMPLICAŢI AGENŢIA DE DEZVOLTARE REGIONALĂ ONG-urile locale MINISTERUL MUNCII, CREAREA DE LOCURI DE MUNCĂ LOCUITORII VĂII JIULUI