PRODUSE CU POTENŢIAL ENERGIZANT FOLOSITE ÎN FITNESS ŞI BODYBUILDING

PRODUSE CU POTENŢIAL ENERGIZANT FOLOSITE ÎN FITNESS ŞI BODYBUILDING Lect. univ. Dr. Mănescu Dan Cristian Academia de Studii Economice Bucureşti e-mail: dani_reisen2008@yahoo.com Abstract: this article is bringing out a mix of informations about supplementation for energy - a not so fully detailed branch of muscular growing physical activities like fitness and bodybuilding. Revealing unpublished elements yet, the article is intended to be a very clear source of informations about what is means supplements in energizing period, how they work related to body chemistry and physiology of effort, in order to make the reader to understand the differences between miths and reality, between the right way to use and abuses, as well as the differences between natural effects and the artificial ones. Keywords: energy, supplements, muscles Problematica abordată: sinteză de informaţii referitoare la produse capabile să producă organismului transformări energetice, stabile şi fără traume sau efecte secundare. Aplicaţii practice: domeniul fitnessului şi bodybuilding Luptând cu stresul zilnic provenit atât de pe urma antrenamentelor cât şi din viaţa normală (astăzi se trăieşte repede, se munceşte repede, se mănâncă şi se doarme repede, şi în general se face totul cât se poate de repede) corpul suferă schimbări care pe măsura trecerii timpului generează oboselă, irascibilitate, şi lipsă de energie. În plus, instrumente ale vieţii moderne precum maşina şi computerul reduc activităţile normale şi contactele umane, ducând la apariţia unei game diverse de dereglări ale sistemului vegetativ. Acestea accentuează slăbiciunile deja existente, şi dacă sunt ascociate unei alimentaţii necorespunzătoare sau unui regim de viaţă dezordonat lărgesc şi mai mult orizontul problematicii, devenind în scurt timp reţeta unei apatii complete. Starea de sănătate îi conferă omului o capacitate dinamică de adaptare, în limite fiziologice, la mediul înconjurător în continuă schimbare. Când organismul nu reuşeste să se adapteze la mediu, apare starea de boală.¹ 1 În tot acest vârtej, disperaţi, oamenii caută puncte de sprijin, iar un ajutor în lupta cu oboseala şi efectele sale vine din partea caloriilor furnizate de dietă şi a suplimentaţiei de energizare. Din acest punct de vedere, al caloriilor, sunt câteva motive pentru care culturismul poate fi considerat un sport tendenţios. Astfel, zilnic trebuie urmată o rutină de antrenament, bine pusă la punct, în care trebuie luptat din greu pentru a se folosi măcar aceleaşi greutăţi şi număr de repetări ca la precedentele sesiuni. Pentru a atinge acest scop programul de suplimentaţie şi cel alimentar sunt concepute special în ideea de a înlocui nutrienţii pierduţi în timpul efotului fizic, iar pentru asta trebuie numărate sute de grame de proteine, carbohidraţi, şi grăsimi. De obicei, toată această cursă poate înseamna o vânătoare continuă după alimente bogate în proteine şi sărace în grăsimi, dar un management prea minuţios al macronutrienţilor poate deturna atenţia de la un fapt cu adevărat important: numărul total al caloriilor consumate într-o zi sunt o componentă foarte importantă în culturism. Privarea de calorii ar însemna de fapt privarea de 1 Curs practico-metodic la disciplina educaţie fizică şi sport în învăţământul universitar de neprofil, Editura Printech, ISBN 978-606-521-360-9, Bucureşti, 2009, p. 10. 247

energie a organismului. Nivelul energetic depinde de aportul de calorii şi de macronutrienţii din care aceste calorii sunt formate. Cu alte cuvinte, nutriţia este exprimată în calorii pentru că este folosită ca şi combustibil pentru toate procesele care au loc în organism, de la respiraţie până la menţinerea unei temperaturi constante a corpului. Dar când luăm în calcul valoarea unei calorii, sunt cateva variabile de care trebuie ţinut cont. De exemplu, calitatea alimentului influenţează absorţia nutrienţilor şi eficienţa utilizării lor, iar dacă există o lipsă acută de calorii organismul intră în catabolism şi atunci consumă din propriile rezerve de proteină musculară. Caloriile conţin şi eliberează energie, şi fiecaruia dintre cei trei macronutrienţi (proteine, carbohidraţi şi grăsimi) le este atribuită o anumită valoare calorică în funcţie de câtă energie eliberează. Proteinele şi carbohidraţii au câte 4 calorii per gram, iar grăsimile au 9 calorii per gram. Dar aici apare întrebarea "de câte calorii este nevoie zilnic?". Există mai mulţi factori în funcţie de care se poate da un răspuns. Printre factorii condiţionali sunt metabolismul bazal al fiecăruia, gradul de activitate zilnică, efectul termic al alimentelor consumate, somnul, vârsta, genul, masa corporală şi măsurile diverselor grupe musculare. În principiu, pentru a afla nevoia calorică zilnică pentru a construi masă musculară se înmulţeşte greutatea corporală cu 24, iar pentru a afla nevoia calorică zilnică de menţinere se înmulţeşte greutatea corporală cu 17. Dintre macronutrienţi, carbohidratii sunt folosiţi în principal pentru furnizarea de energie. Energia extrasă din glucoză şi glicogen este cea utilizată în timpul antrenamentor, inducând un efect anticatabolic. De partea cealaltă, proteinele conţin nitrogen, care este indispensabil pentru crearea de nou ţesut muscular. Organismul uman are nevoie de 22 de aminoacizi, care se găsesc în proteine, aceştia fiind clasificaţi ca esenţiali şi non-esenţiali. Cei esenţiali nu pot fi sintetizaţi de organism, în timp ce cei non-esenţialii pot fi. În condiţii normale, proteinele joacă un rol crucial în menţinerea, repararea şi creşterea ţesutului muscular. Proteinele reprezintă 15% din masa corporală şi au o multitudine de funcţii în organism. În fine, dar nu în ultimul rând, grăsimile sunt cele care reprezintă cea mai importantă şi mai mare rezervă de energie din organism, repară celule, produc hormoni, transmit impulsuri nervoase şi izolează coprul de mediul rece din exterior. De fapt, grăsimile dau 50% din energia necesară în timpul unui antrenament uşor sau moderat, iar acest procent creşte proporţional cu durata antrenamentului. Aproximativ 10% din caloriile consumate de corp sunt folosite pentru procesarea alimentelor consumate. În timpul acestui proces, organismul arde calorii şi eliberează căldură. Acest proces poartă numele de termogeneză. Efectul termic al alimentelor înseamnă că procesarea anumitor tipuri de alimente necesită o energie mai mare sau mai mică faţă de procesarea altor alimente. Proteinele oferă cel mai mare efect termic pe când grăsimile cel mai slab. Privind lucrurile din cealaltă perspectivă, se poate spune că o altă metodă eficientă de a îmbunătăţii nivelul de energie este prin intermediul substanţelor şi suplimentelor nutritive energizante. Acestea cresc calitatea efortului fizic şi intelectual, ajută la sporirea concentrării şi susţin o digestie corectă a grăsimilor. Sunt recomandate tuturor persoanelor, scopul lor fiind acela de a aduce un aport de nutrienţi organismului, deşi nu trebuie să înlocuiască o alimentaţie normală. În general, produsele energizante la care se apelează au la bază cafeina, de la cafea, cola, ciocolată, şi până la băuturile energizante. Apariţia lor pe piaţă a fost privită ca o soluţie bună pentru oboseala sau lipsa de energie cu care oamenii se confruntă din ce în ce mai mult în zilele noastre, în detrimentul unei atenţii sporite acordată alimentaţiei şi ritmului de viaţă. Băuturile energizante par a fi, într-adevar, cea mai simplă şi rapidă soluţie într-un secol al vitezei, mai ales că acestea sunt recunoscute pentru cantitatea mare de energie pe care o furnizează corpului într-un timp scurt. Însă deşi ajută în momentele de epuizare, conţinutul băuturilor energizante este mai puţin cunoscut, şi de aceea sunt necesare câteva precizări şi informaţii utile privind atât ingredientele cât şi posibilele efecte negative ale acestora. 248

Cafeina o cutie de băutură energizantă conţine aproximativ 80 mg de cafeină, cantitatea pe care o conţine şi o ceaşcă de cafea. În cantităţi moderate, cafeina are efecte benefice asupra organismului, stimulând arderea grăsimilor şi transformarea acestora în energie. Partea rea este că forţează organismul să producă energie chiar şi când acesta nu are resurse suficiente, obosind astfel excesiv muşchii şi sistemul nervos. Efectul cafeinei este temporar, iar când acesta a trecut persoana se simte şi mai obosită. Consumul ridicat de cafeină poate duce la anxietate sau la tulburări cardiace precum palpitaţii, aritmii, hipertensiune. Printre efectele sale adverse se numără şi efectul diuretic al cafeinei, care duce la deshidratare. Iar în combinaţie cu zaharul, un alt ingredient al băuturilor energizante, gradul de deshidratare este şi mai ridicat. Zahărul este principalul ingredient, o cutie de băutură energizantă conţinând 27 g de zahăr, cu o valoare energetică de 112 kcal. S-a demonstrat că această cantitate de zahăr încetineşte evacuarea gastrică şi produce deshidratare. Energia oferită de zahăr nu este pe termen lung, iar împreună cu cafeina duce la o cădere energetică atunci când efectul băuturii dispare. Din cauza conţinutului mare de zahăr, băuturile energizante sunt contraindicate atât diabeticilor cît şi celor cu variaţii ale glicemiei, dar din fericire există însă şi varianta sugar free a acestor băuturi. Taurina un alt ingredient popular al băuturilor energizante, este un aminoacid produs şi de organism, în special în muşchi, creier, inimă şi sânge. Un adult care cântareşte 70 kg are aproximativ 70 g de taurină distribuită în tot organismul, ceea ce ar însemna de 70 de ori mai multă taurină decât o cutie de bautură energizantă, care conţine 1000 mg. Taurina nu face parte din proteinele fundamentale ale corpului uman, în schimb ea rămâne liberă în ţesuturi şi sânge, fiind unul dintre cei mai abundenţi aminoacizi liberi. Rolul său este acela de transmiţător metabolic şi detoxifiant. În perioadele de extenuare fizică, organismul nu mai este în stare să producă o cantitate normală şi suficientă de taurină, rezultând o carenţă temporară. Însă taurina din băuturile energizante este o substanţă sintetică, produsă de companiile farmaceutice, nefiind derivată din produse animale. Oamenii au tendinţa să asocieze efectul taurinei în corp cu cel al cafeinei, însă puţini ştiu că este adăugata ca ingredient tocmai pentru a contracara efectele negative ale cafeinei. Printre beneficiile taurinei în organism se numără protejarea inimii de suprasolicitare, reglarea temperaturii corpului, reducerea stresului, precum şi detoxifierea organismului. În condiţii de stres sau de efort fizic, corpul uman elimină prin urină o cantitate mai mare de taurină, pe care nu o poate sintetiza rapid pentru a compensa pierderea. În acest caz, consumul de băutură energizantă poate fi benefic, asigurând refacerea deficitului de taurină. Substanţe chimice toxice pentru organism precum coloranţi, arome sau îndulcitori sunt şi ele prezente în rândul ingredientelor băuturilor energizante. Deşi se găsesc în doze mici, în timp acestea se pot acumula în corp şi pot contribui la probleme de sănătate. Deşi în cantitate foarte mică, un procent util şi fără efecte negative din băuturile energizante este reprezentat de vitamine şi minerale. Având un efect antioxidant, acestea protejează împotriva efectului toxic al substanţelor chimice. Unele băuturi energizante mai conţin însă şi o substanţă care îi pune pe gânduri pe medici, efedrina. S-a lansat ipoteza că efedrina, în combinaţie cu cafeina, poate provoca boli de inimă mortale. Subiectul este însă controversat. Studiile efectuate de oameni de ştiinţă din domeniul toxicologiei, medicinei interne şi psihologiei au arătat că atât timp cât dozele recomandate nu sunt depăşite (producătorii nu recomandă depăşirea a patru cutii pe zi), consumul băuturilor energizante nu sunt periculoase pentru un organism sănătos. Cu toate acestea, prezeţa efedrinei în băuturile energizante a fost interzisă în Finlanda şi Canada, iar Danemarca şi Norvegia discută chiar despre interzicerea tuturor băuturilor energizante. De asemenea, Franţa a interzis comercializarea băuturilor energizante pe motivul că nu există studii satisfăcătoare care să arate impactul asupra sănătăţii pe termen lung, iar specialiştii germani şi-au arătat nemulţumirea faţă de consumul destul de ridicat al acestor băuturi, în 249

special în combinaţie cu alcool fiind foarte dăunător pentru inimă şi provocând probleme grave de percepţie (s-au raportat decese în cazul persoanelor care au făcut abuz de această combinaţie). Nu sunt deloc recomandate copiilor, gravidelor, femeilor care alaptează, persoanelor cu intoleranţă la cafeina, cu hipertensiune arterială şi boli de inimă. Aşadar, înainte de a hotărâ că este nevoie de o băutura energizantă pentru a obţine mai multă energie, trebuie acordată o atenţie sporită alimentaţiei şi a ritmului de viaţă. Efectul este garantat, şi de durată. Guarana este o plantă caţărătoare originară din ţările Americii de Sud, care poate atinge o lungime de 10 m şi care, în anotimpul uscat, face flori galbene. După ce acestea înfloresc, fac un fruct asemănător cu para, dar care are seminţe. Acele seminţe sunt prăjite, prelucrate pentru consum şi comercializate sub formă de batoane, băuturi sau ca suplimente nutritive sub formă de tablete. Guarana conţine o substanţă chimică cu efect energizant denumită guaranina, care acţionează precum cafeina însă fără efectele adverse ale acesteia. Mai conţine teobromină şi teofilină, substanţe care se regăsesc şi în ceai sau ciocolată şi care au proprietăţi termogenice şi de îmbunătăţire a stării psihice. Guarana asiguăa energie pentru un timp îndelungat, influenţează metabolismul ţesutului nervos, suprimă senzaţia de oboseală, de epuizare şi de foame şi ajută la înlăturarea acidului lactic din muşchi, sporind în felul acesta randamentul fizic şi psihic. Testele clinice au demonstrat că ajută la înlăturarea senzaţiei de oboseală şi slăbiciune. De asemenea contribuie la mărirea puterii de concentrare şi a atenţiei, din acest motiv fiind recomandată administrarea ei mai ales în perioade cu activitate fizică şi psihică solicitantă. Studiile de laborator au arătat şi efectele antioxidante ale guaranei, antibacteriene şi de reducere a ţesutului adipos atunci când este combinată cu acid linoleic. Poate fi folosită şi în timpul curelor de slăbire, dar rezultatele sunt contestate de mulţi nutriţionişti pentru că efectul acestei plante este practic identic cu al cafelei, acţionând ca inhibitor al poftei de mâncare. În schimb este un produs mult mai scump, folosit mai mult din strategii de vânzare care îi permite producătorului să-şi încadreze suplimentul în rândul produselor naturiste. Şi din păcate nu există niciodată certitudinea că producatorul a folosit guarana, aşa cum este menţionat pe etichetă, şi nu banala cafeină. Nu în ultimul rând, din guarana se prepară băuturi tonifiante. În Brazilia mai mult de o treime din totalul băuturile consumate sunt bazate de extract de guarana. Faţă de băuturile pe bază de cafeină, avantajul celor care conţin guarana este că nu produc agitaţie sau tremurături. Ginseng este o plantă folosită de sute de ani, rădăcina sa provenind din China şi America de Nord. Amerindienii cunoşteau proprietăţile vindecătoare ale ginsengului şi s-a dovedit că atunci când parcurgeau, alergau sau călătoreau pe o distanţă mare nativii mestecau rădăcina de ginseng ca să reziste oboselii. Dar de când populaţia Americii s-a depărtat de medicina populară, ginsengul este folosit mai mult în estul Asiei. În chineză cuvântul ginseng înseamnă chintesenţa unui barbat (gin bărbat, seng esenţă). De altfel în China nu se întâlneşte reţetă prescrisă de medic care să nu conţină şi ginseng, de mult timp planta fiind cunoscută ca un remediu pentru oboseală şi pentru revitalizare. Rădăcinile erau mestecate de oamenii care se confruntau cu efectele îmbătrânirii, iar atât în prezent cât şi în trecut era folosită pentru problemele inimii. Cu trecerea timpului s-a mărit lista de boli tratate cu ginseng, considerându-se că fortifică organismul. Această afirmaţie este întărită de faptul că planta măreşte vitalitatea şi creşte rezistenţa la oboseală, ceea ce o face foarte atractivă şi pentru sportivi. Saponinele din componenta ginsengului conţin antioxidanţi care ajută la echilibrarea metabolismului, reglând glicemia, colesterolul şi tensiunea arterială. Studiile clinice au susţinut ceea ce deja se ştia despre ginseng, dar s-a constatat că totuşi efectele depind în mare măsură de locul de provenienţă al plantei. Răspunsul la această controversă se află tot în saponine, studiile arătând că sunt 29 de specii, în care se află tot atâtea remedii pentru oboseală şi alte boli. Unele studii arată că saponinele nu sunt aceleaşi şi nu în aceeaşi proporţie în toate rădăcinile de ginseng. Studiile au relevat rezultate diferite pentru că 250

rădăcinile de ginseng se cultivă în locaţii geografice diferite, din nordul Asiei şi până în Vietnam. Experimentele au arătat că în timp ce plantele cresc, saponinele, care sunt adaptogene, se pliază pe climat dezvoltându-şi rezistenţa la schimbările fizice, biologice şi chimice. Aceasta ar determina faptul că ele au caracteristici şi proporţii diferite în plante. Unii spun că ginsengul chinezesc este stimulator, în timp ce ginsengul american este un calmant. Maca (Lepidium meyenii) este o plantă supranumită ginsengul peruvian, şi deşi nu are nici o legătură cu ginsengul, se foloseşte, la fel ca acesta, pentru creşterea energiei, a rezistenţei, şi vitalităţii. Originară din Peru, specia era ţinută la mare cinste de incaşi, iar legenda spune că în vremurile de glorie ale imperiului Inca, războinicii consumau rădăcina de maca înainte de a pleca la luptă, pentru a deveni puternici. În prezent maca se bucură de o popularitate în continuă creştere, un număr mare de oameni de ştiinţă îndreptându-şi atenţia asupra proprietăţilor caracteristice rădăcinii plantei. În anul 1998 un medic japonez a arătat că rădăcina conţine proteine, carbohidraţi şi acizi graşi. Mai târziu un alt grup de cercetători a pus în evidenţă două clase de compuşi inediţi, macamidele şi macaenele, despre care se presupunea că ar fi răspunzători de proprietăţile plantei legate de creşterea energiei. Pentru a verifica această idee, cercetătorii au efectuat o serie de experienţe ale căror rezultate au fost publicate în numeroase reviste de specialitate. Rozătoarele hrănite cu extractul de maca (concentrat de macamide şi macaene) au demonstrat o mare creştere a energiei şi a rezistenţei. Experientele efectuate pe persoane au arătat efectul benefic al speciei asupra glandelor suprarenale, producând astfel un plus de energie şi vitalitate. Maca este utilă persoanelor care au nevoie, prin natura activităţii lor, de un plus de energie. Totodată întăreşte sistemul imunitar şi armonizează funcţiile generale ale organismului. Medicii consideră maca un mijloc de normalizare a hormonilor steroizi precum testosteronul, progesteronul şi estrogenul, de aceea fiind utilizată din ce în ce mai mult de către sportivi pentru sporirea energiei, a rezistenţei şi a performanţei, ca o alternativă sănătoasă şi sigură la substanţele anabolizante. Tribulus terrestris este o specie originară din Australia, deşi creşte în mai multe zone tropicale şi temperate din lume. De-a lungul timpului diferite culturi au folosit fructul acestei specii în tratarea diverselor afecţiuni. De exemplu grecii îl foloseau ca diuretic şi tonic, indienii îl foloseau ca antiseptic şi antiinflamator, chinezii îl recomandau pentru o mare varietate de boli hepatice, renale şi cardiovasculare, iar bulgarii l-au folosit recent pentru atleţii şi sportivii din probele de forţă. Specia conţine polizaharide, saponine, steroli, flavonoide, acizi graşi, taninuri şi săruri de potasiu, cu efecte directe în intensificarea producţiei de testosteron. Studiile au arătat că acţionează foarte bine în combinaţie cu DHEA şi androstenedionul. Planta măreşte însă producţia de testosteron într-un mod diferit faţă de DHEA şi androstenedion. În loc de a fi un precursor al testosteronului, ea determină producţia de hormon luteinizant (LH), iar atunci când cantitatea de LH creşte, creşte şi cantitatea de testosteron. Muira puama (Ptychopetalum olacoides) este un arbust originar din Brazilia. Triburile băştinaşe din bazinul Amazoanelor din Brazilia şi al fluviului Orinoco din Venezuela folosesc scoarţa acestuia atât ca energizant cât şi pentru tratarea epuizării nervoase şi a depresiei. Indienii sud-americani îl consideră un tonic al sistemului nervos, prevenind sau tratând nevralgiile. Studiile fitochimice au pus în evidenţă existenţa în plantă a următoarelor componente: alcaloizi, acizi graşi, taninuri, uleiuri volatile şi răşini. Totodată s-a mai demonstrat existenţa în scoarţă a lupeolului, un derivat alcoolic cu proprietăţi antiinflamatoare, analgezice şi antiseptice. Poate fi util în tratarea stresului, a epuizării şi a depresiei uşoare. Catuaba (Erythroxylum catuaba) este o plantă originară din partea sudică a Amazoanelor şi NE Braziliei. Indienii Tupi din Brazilia au fost cei dintâi care i-au descoperit calităţile, fiind considerată un excelent energizant şi fortifiant al sistemului nervos. S-a 251

dovedit a fi eficace atât ca întăritor al organismelor cu stare generală de oboseală cât şi ca adjuvant în tratamentul persoanelor cu tulburări de memorie. Saw palmetto (Serenoa repens) palmierul-fierăstrău sau palmierul pitic, este un palmier originar din America de Nord, al cărui fruct a fost folosit de către indienii americani ca tonic pentru întărirea organismului prin nutriţie. Era administrat bărbaţilor pentru a stimula funcţionarea testiculelor. Vitaminele Fac parte din categoria substanţelor alimentare cu rol de enzime (fermenţi), care înlesnesc diferitele reacţii chimice, în special pe cele de oxidoreducere (rol de catalizator). Aceste reacţii se produc neîntrerupt în timpul vieţii, pentru a asigura creşterea şi reproducerea organismului, precum şi refacerea uzurii suferite 2. Sunt esenţiale pentru buna funcţionare şi energizare a organismului, şi mai mult decât atât s-a constatat că există o legatură între nivelul vitaminelor din complexul B (tiamina, riboflavina, vitaminele B6 şi B12) şi performanţa sportivilor de performanţă. Iniţial se credea că există doar o singură vitamina B, dar apoi s-a constat că există mai multe. Printre multiplele lor funcţii, vitaminele B joacă rol de cofactori în cadrul sistemelor enzimatice implicate în oxidarea nutrienţilor şi producerea energiei. Între vitaminele din complexul B există o interrelaţionare strânsă, astfel încât deficienţa uneia poate afecta utilizarea altora. Cercetătorii de la Oregon State University au constat că sportivii cu deficit de vitamine din complexul B au o capacitate mai redusă de a susţine efortul de mare intensitate şi de refacere a structurilor musculare afectate. De asemenea, capacitatea de a dezvolta masă musculară este mai redusă decât la sportivii care au în alimentaţie suficiente vitamine din complexul B. Rezultatele studiilor lor au fost publicate în International Journal of Sport Nutrition and Exercise Metabolism. Ei au constatat că şi o deficienţă mică de vitamine din complexul B poate scădea performanţa şi refacerea după efort. Necesarul de vitamine variază în funcţie de tipul şi intensitatea efortului, de cantitatea de nutrienţi pierduţi prin sudoare şi urină şi de diferenţele de alimentaţie. Conform cercetătorilor, recomandările pentru oamenii cu un regim de viaţă nesportiv nu se potrivesc celor cu activitate fizică intensă. Cel mai mare risc de a dezvolta deficienţe de vitamine B îl au atleţii care au un consum prea redus de calorii, în special pe termen lung. Cele mai bune surse de vitamine din complexul B sunt cerealele integrale, legumele cu frunze verzi, lactate şi multe alte produse de origine animală. Autorii studiilor amintite anterior au emis ideea că efortul fizic măreşte necesarul de riboflavină şi vitamina B6. Ei au recomandat ca sportivii cu nevoi speciale de energizare să aibă în vedere suplimentarea cu un complex de multiminerale şi multivitamine. Concluzii: dintre factorii care condiţionează performanţa în fitness şi bodybuilding suplimentaţia pentru energizare are un rol aparte. Dacă de exemplu în jocurile sportive acest aspect nu contează prea mult atâta timp cât sportivul evoluează la parametrii optimi, la cei implicaţi în fitness şi bodybuilding problema suplimentaţiei este deosebită, ei având ca obiectiv lucrul cu greutăţi mari făcut la un nivel ridicat de intensitate. Propuneri: articolul este o sinteză a celor mai importante cunoştinţe din domeniul suplimentelor nutritive cu rol energizant, iar în contextul general informaţiile prezentate se adresează nu numai practicanţilor din sala de fitness ci şi persoanelor care doresc să-şi suplimenteze regimul alimentar cu produse asociate unui stil de viaţă activ. 2 Mănescu, C.O. Suplimente nutriţionale şi doping în sport, pag. 43, Editura ASE, 2010 252

Bibliografie: 1. Dominteanu, Teodora Curs practico-metodic la disciplina educaţie fizică şi sport în învăţământul universitar de neprofil, Editura Printech, ISBN 978-606-521-360-9, Bucureşti, 2009. 2. Drăgan, I., Stroescu, V. Medicaţia în efortul fizic. Ed.Editis, Bucureşti, 1993. 3. Mănescu, C.O. Suplimente nutriţionale şi doping în sport. Editura ASE, 2010 4. Mănescu, C.,O. Modelarea pregătirii în jocul de fotbal, Editura ASE, 2010 5. Uceanu, F. Culturism de performanţă, Editura Redis Club, 2001 6. Dunford, M. Fundamentals in exercise and sports nutrition, H. Kinetics, 2010. 253