GHID METODIC Metode didactice utilizate in predarea-invatarea biologiei. Integrarea mijloacelor audio-vizuale in predarea-invatarea biologiei Autor Prof. Sofia Simona CAPISIZU Liceul cu Program Sportiv Slatina 2016 1
CUPRINS Argument. 3 Abordari sistemice, functionale si operationale ale procesului de invatamant... 5 Strategii didactice Metode didactice Metode didactice utilizate in predarea-invatarea biologiei. Demonstratia cu mijloace tehnice Aplicatia Hot Potatoes Proiecte didactice 22 Concluzii... 34 Bibliografie... 35 Publicatie elaborata de catre autor in urma participarii la stagiul de pregatire Technology Enhanced Learning la Executive Training Institute Malta, in cadrul proiectului Erasmus+ KA1 al Liceului cu Program Sportiv Slatina MANAGE_EU_LPS 2
ARGUMENT Tinerii de astazi traiesc intr-o era a vitezei. Ei prefera sa invete prin descoperire, folosind computerul, tableta, telefonul inteligent, fiind permanent prezenti in mediul virtual, online, care ofera feed-back imediat sau foarte rapid. Concluzia unui studiu recent Gartner arata ca Afacerile digitale sunt in crestere. Jumatate dintre organizatiile de business intentioneaza sa migreze catre digital in urmatorii 2 ani si 83% in urmatorii 5 ani, ceea ce va duce la presiuni mari asupra angajatilor. (Gartner, liderul mondial in cercetarea de piata din domeniul IT Digital Business is Here Now, 18 martie 2015). Avand in vedere acestea, apar intrebari: ce provocari va aduce viitorul pentru copiii nostri? Dar pentru profesorii care-i educa? Ce noi tehnologii? Si mai ales, cum vor putea parintii si profesorii de astazi sa pregateasca copiii pentru a se adapta intr-o lume in continua schimbare, conectata in aproape toate aspectele esentiale la tehnologia moderna si internet. Pregatirea continua a cadrelor didactice in ceea ce priveste utilizarea computerelor ii ajuta sa reduca decalajul digital dintre generatii si sa-i pregateasca pe elevi pentru viitor. Din acest punct de vedere, aceasta publicatie a fost elaborata de catre autor in urma participarii la stagiul de pregatire Technology Enhanced Learning la Executive Training Institute Malta, in cadrul proiectului Erasmus+ KA1 al Liceului cu Program Sportiv Slatina MANAGE_EU_LPS precum si din dorinta de a mentine pasul cu tehnologia si pentru a optimiza activitatea la clasa. Domeniul informatic, fiind unul in continua transformare si evolutie, poate fi considerat dificil de patruns, de aprofundat, insa, pentru cadrele didactice care isi doresc o cat mai mare eficienta la ore, poate fi un sprijin real in atingerea obiectivelor invatarii. A fi profesor înseamnă certitudinea şi neliniștea că ai ales o profesie complexă, că vei parcurge un traseu cognitiv de-a lungul întregii activităţi, dar şi că ai puterea de a dărui, de a trăi sub zodia unor aspirații înalte, de a căuta soluții care se află între artă şi știință, între vocație şi cunoaștere, între raționalitate şi intuiție. În acest interesant şi contradictoriu secol XXI activitatea didactică presupune pentru profesori o dimensiune de cunoaștere şi dobândire de competenţe științifice, de strictă specialitate, dar şi o dimensiune pedagogică şi psihologică prin care tânărul profesor pătrunde şi se acomodează în lumea scolii, cu gestionarea unor activităţi diverse de natură profesională, dar şi din sfera umanului, în general. A proiecta o activitate curriculară, a concepe strategii didactice, teste, proiecte, itemi relevanți, a completa şi armoniza domeniul formal de cunoaștere şi învățare cu cel nonformal de modelare a personalității, a cunoaște şi a înțelege 3
natura umană, vârste, dificultăţi de relaționare, de comunicare sunt doar câteva ipostaze parcurse de orice cadru didactic. 4
ABORDARI SISTEMICE, FUNCTIONALE SI OPERATIONALE ALE PROCESULUI DE INVATAMANT O descriere sistemica a proc. de inv. se poate realiza din 3 puncte de vedere: 1. functional 2. structural 3. operational 1. Sub aspect FUNCTIONAL, obiectivele sunt: - obiectivele pedagogice exprima finalitatile la care trebuie sa se ajunga in procesul de predare-invatare in functie de anumite prioritati. Acestea stabilesc: ce sa cunoasca elevul din cadrul unui obiect de studiu, ce deprinderi, capacitati intelectuale, convingeri, sentimente si atitudini sa-si formeze - de precizarea corecta si completa a obiectivelor pedagogice vor depinde: stabilirea continutului, alegerea strategiilor, a formelor de organizare si evaluarea performantelor. 2. Din punct de vedere STRUCTURAL, functionarea sistemului are la baza resurse (umane, materiale si financiare), continuturi, forme de oragizare a activitatilor, strategii didactice etc. a. Resursele umane profesorul proiecteaza, planifica,organizeaza, indruma, controleaza procesul de invatamant (presupune competenta, tact pedagogic, stil modern de predare) - elevul a 2-a resursa participa la procesul de invatare atat ca obiect, dar mai ales ca subiect al educatiei. Resurse materiale cuprind mijloacele de invatamant si pe cele financiare (bugetul invatamantului). b. Continuturile invatamantului valorile stiintifice, tehnice si umaniste, structurate in programele si manualele scolare pe baza unor criterii - stabilit in concordanta cu obiectivele pedagogice, orienteaza intregul proces de predare-invatare si evaluare c. Formele de organizare a activ. didactice asigura aplicarea si realizarea obiectivelor/ continuturilor prin lectii desfasurate in clase, laboratoare, ateliere scolare, terenuri, vizite, excursii didactice - aceste activ. se desfasoara intr-o unitate de timp (ora de curs, semestru, an scolar) intr-un spatiu scolar dotat cu mijloace si materiale necesare d. Strategiile didactice instrumentele de realizare a obiectivelor pedagogice si a continuturilor: 5
- sunt dependente de obiective si continuturi cat si de nivelul elevilor, de conostintele lor anterioare - pot fi: explicativ-demonstrative: algoritmice, euristice, inductive, deductive, combinate - dimensiunea structurala a procesului de invatamant angajeaza si raporturile contractuale stabilite de scoala cu comunitatea teritoriala si locala ( agenti sociali, consiliile parintilor) pot fi atrase noi resurse (materiale, umane financiare, informationale) 3. Sub aspect OPERATIONAL urmarim activitatea concreta de predareinvatare-evaluare realizata de cadrul didactic cu elevii / studentii, metodele si strategiile didactice folosite - procesul de invatamant este o activitate la care participa simultan cadrele didactice (activitatea de predare) si elevii (de invatare) - asadar, procesul de invatamant include ca elemente componente predarea si invatarea, aflate in stransa legatura. Actiunea realizata de cadrul didactic include urmatoarele 4 operatii: a. definirea obiectivelor pedagogice operationale ale activitatii didactice b. stabilirea continutului activitatii didactice c. aplicarea metodologiei necesare pentru reusita activitatii didactice d. asigurarea evaluarii rezultatelor activitatii didactice Pentru ca procesul de predare sa-si atinga obiectivele, profesorul trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte: designul predarii sa fie conceput a. i. sa asigure timp si spatiu pt. activitati de invatare individuala ( evitarea tendintelor de segregare sau izolare in clasa) sa se asigure metode specifice si suporturi de invatare pt. elevii cu dificultati si pt cei cu cerinte speciale, precum si profesori specializati in munca cu aceste categorii de scolari programele educationale sa fie insotite de asistenta complementara, pt fiecare caz in parte (de ex. in domeniul sanatatii mintale, asistentei sociale) crearea unui mediu de invatare eficient( prin satisfacerea optiunilor elevilor pt anumite teme de invatare, tipuri de proiecte sau modalitati de munca) pt toti precum si a unui climat de respect si acceptare a diferentelor utilizarea unor modalitati flexibile de grupare a elevilor pentru activitatile didactice, pe baza nevoilor de invatare. Referitor la procesul de invatare, trebuie avute in vedere urmatoarele: implicarea activa a elevilor in proc. de invatare, in ritm si la nivele de dificultate accesibile, utilizand interactiuni in perechi si grupuri mici relevarea cunostintelor ancora in predarea noilor continuturi 6
utilizarea stimularii, studiilor de caz si a problematizarii in vederea sustinerii curiozitatii, a reflectiei si evaluarii situatiilor => stimularea gandirii includerea in secventa de predare a feed-back-ului sporirea aplicatiilor practice, a exercitiilor si diversificarea problemelor supuse spre rezolvare tratarea egala a tuturor elevilor crearea unei atmosfere de colaborare, lucru in echipa in locul uneia de concurenta/rivalitate sarcini de lucru autentice, cu relevanta in viata reala empatia In ceea ce priveste evaluarea, aceasta trebuie sa aiba in vedere urmatoarele: sa fie sistematica si continua, integrata in actul predarii curente, autentica in continut si in performantele proiectate sa fie utilizata in ppal evaluarea de progres (achizitiile individuale) in locul celei normative (achizitiile sunt comparate cu norma de grup) progresia invatarii sa fie bine tradusa in standarde si descriptori de performanta STRATEGII DIDACTICE Strategia didactica este un sistem complex si coerent de mijloace, metode, materiale si alte resurse educationale care vizeaza atingerea unor obiective. Ocupa un loc central în cadrul activitatii didactice, deoarece proiectarea si organizarea lectiei se realizeaza în functie de decizia strategica a profesorului. Este conceputa ca un scenariu didactic complex, în care sunt implicati actorii predarii - învatarii, conditiile realizarii, obiectivele si metodele vizate. Prefigureaza traseul metodic cel mai potrivit, cel mai logic si mai eficient pentru abordarea unei situatii concrete de predare si învatare (astfel se pot preveni erorile, riscurile si evenimentele nedorite din activitatea didactica). Componente ale strategiei didactice: sistemul formelor de organizare si desfasurare a activitatii educationale, sistemul metodologic respectiv sistemul metodelor si procedeelor didactice, sistemul mijloacelor de învatamânt, respectiv a resurselor utilizate, sistemul obiectivelor operationale. Caracteristici ale strategiei didactice: implica pe cel care învata în situatii specifice de învatare; 7
rationalizeaza si aduce continutul instruirii la nivelul/dupa particularitatile psihoindividuale creeaza premise pentru manifestarea optima a interactiunilor dintre celelalte componente ale procesului de instruire presupune combinarea contextuala, originala, unica, uneori, a elementelor procesului instructiv-educativ. Tipuri de strategii didactice: 1. strategii inductive, al caror demers didactic este de la particular la general; 2. strategii deductive (invers faţă de cele inductive) : general -> particular, legi sau principii-> concretizarea lor în exemple; 3. strategii analogice - predarea şi învăţarea se desfăşoară cu ajutorul modelelor; 4. strategii transductive cum sunt explicaţiile prin metafore; 5. strategii mixte: inductiv-deductive şi deductiv-inductive; 6. strategii algoritmice: explicativ-demonstrative, intuitive, expozitive, imitative, programate şi algoritmice propriu-zise; 7. strategii euristice - de elaborare a cunoştinţelor prin efort propriu de gândire, folosind problematizarea, descoperirea, modelarea, formularea de ipoteze, dialogul euristic, experimentul de investigare, asaltul de idei, având ca efect stimularea creativităţii. Strategiile didactice sunt realizate cu ajutorul metodelor de predare şi învăţare( informative şi activ-participative, de studiu individual, de verificare si evaluare). Strategia nu se confunda cu metoda sau cu metodologia didactica. Metoda vizeaza o activitate de predare-învatare-evaluare. Strategia vizeaza procesul de instruire în ansamblu si nu o secventa de instruire. METODELE DE INVATAMANT Sunt acele cai prin care elevii ajung, in procesul de invatamant, sub coordonarea educatorilor, la dobandirea de cunostinte, deprinderi, la dezvoltarea capacitatilor intelectuale si la valorificarea aptitudinilor specifice. Metoda - un plan de actiune, o succesiune de operatii realizate in vederea atingerii unui scop Functii ale metodelor de invatamant: cognitiva - de dirijare a cunoasterii in scopul insusirii unor cunostinte; normativa - aspecte metodologice, respectiv, modul cum sa predea profesorul si cum sa invete elevul; motivationala - de stimulare a interesului cognitiv, de sustinere a procesului de invatare; formativ-educativ-compensatorie- de exersare, antrenare si dezvoltare a proceselor psihice. 8
Caracteristici ale metodelor didactice: 1. sunt demersuri teoretico-actionale executive de predare- învatare care asigura derularea si finalizarea eficienta a procesului instructiv- educativ 2. sunt in acelasi timp demersuri investigative (de cunoastere stiintifica), de documentare si experimental-aplicative contribuind la dezvoltarea teoriei si practicii pedagogice 3. cuprind si dinamizeaza elemente pedagogice teoretice 4. se elaboreaza si implementeaza corelat cu: - gradul si profilul învatamântului - cu specificul disciplinei de învatamânt - cu natura si specificul activitatilor didactice - cu nivelul de pregatire al celor care învata 5. se elaboreaza si se aplica în strânsa legatura cu celelalte componente ale procesului de învatamânt 6. se elaboreaza si se aplica în functie de particularitatile de vârsta si individuale ale agentilor actului pedagogic; 7. contribuie la realizarea obiectivelor didactice 8. au caracter dinamic (elimina "uzurile morale" si adopta noul, sunt deschise perfectionarilor) 9. contribuie la realizarea eficienta a predarii-învatarii(unele servesc în mai mare masura muncii profesorului, în predare; altele servesc mai ales elevului, învatarii) 10. sunt eficiente daca profesorul le combina si foloseste adecvat si creator. Clasificari ale metodelor de invatamant: 1. din punct de vedere istoric: a) metode clasice sau traditionale expunerea, conversatia, exercitiul, demonstratia b) metode de data mai recenta sau moderne problematizarea, expunerea insotita de mijloace tehnice, modelarea, algoritmizarea, instruirea programata 2. in functie de modalitatea principala de prezenlare a cunostintelor: a) metode verbale - bazate pe cuvantul scris sau rostit; b) metode intuitive - bazate pe observarea directa, concret-senzoriala a obiectelor si fenomenelor realitatii sau a substitutelor acestora; sau: a) metode de comunicare orala: - metode expozitive - povestirea - expunerea - prelegerea - explicatia 9
- descrierea - metode interogative - conversatia euristica; - metode care presupun discutii si dezbateri problematizarea - brainstorming-ul; b) metode bazate pe contactul cu realitatea - demonstratia, modelarea, experimentul 3. dupa gradul de angajare a elevilor la lectie: a) metode expozitive sau pasive-pun accent pe memoria reproductiva si ascultarea pasiva; b) metode activ-participative - favorizeaza activitatea de explorare personala si interactiunea cu ceilalti colegi 4. dupa forma de organizare a muncii: a) met. individuale - adresate fiecarui elev in parte ; b) met. de predare-invatare in grupuri de elevi (omogene sau eterogene); c) met. frontale - aplicate in activitatile cu intregul efectiv al clasei; d) metode combinate - alternari/imbinari intre variantele de mai sus 5. dupa functia didactica principala: a) metode de predare si comunicare; b) metode de fixare si consolidare; c) metode de verificare si apreciere a rezultatelor activitatii scolare 6. in functie de axa invatare -> prin receptare (invatare mecanica) prin invatare prin descoperire (invatare constienta): a) metode bazate pe invatarea prin receptare expunerea - demonstratia cu caracter expozitiv b) metode care apartin preponderent descoperirii dirijate: - conversatia euristica - observatia dirijata - instruirea programata - studiul de caz etc. c) metode de descoperire propriu-zisa - observarea independenta - exercitiul euristic - rezolvarea de probleme - brainstorming-ul etc. Principalele metode de invatamant: 1. Expunerea didactica 2. Conversatia didactica 2.1. Conversatia euristica 2.2. Conversatia examinatoare (catehetica) 2.3. Conversatia in actualitate 3. Metoda demonstratiei 3.1. Demonstratia cu obiecte 10
3.2. Demonstratia cu actiuni 3.3. Demonstratia cu substitute 3.4. Demonstratia combinata 3.5. Demonstratia cu mijloace tehnice 4. Metoda observarii 5. Lucrul cu manualul 6. Metoda exercitiului 7. Algoritmizarea 8. Modelarea didactica 9. Problematizarea 10. Instruirea programata 11. Studiul de caz 12. Metodele de simulare 13. Invatarea prin descoperire PRINCIPALELE METODE DE INVATAMANT Metoda demonstratiei: Demonstratia cu mijloace tehnice APLICATIA HOT POTATOES Hot Potatoes este un produs al firmei Half-Baked Software constând dintr-un set de şase instrumente de editare a testelor de diverse tipuri, create de echipa de cercetare şi dezvoltare a Humanities Computing and Media Centre din cadrul Universităţii Victoria din Canada. Testele interactive Hot Potatoes pot fi integrate în Moodle, ca sistem de gestiune a învățării sub formă de teste interactive, exerciții aplicative, etc. Suita de aplicații permite personalizarea materialului și oferirea de indicii, feedback sub formă de text explicativ introdus de autorul pachetului și sub formă de punctaj prezentat sub formă de procent, precizarea duratei exercițiului. Permite previzualizarea și realizarea de modificări ori de câte ori e nevoie. Este un program ce include 6 aplicatii care dau posibilitatea crearii de exercitii interactive: cu alegere simpla/multipla, intrebari cu raspuns scurt, rebusuri, exercitii cu spatii lacunare, exercitii cu asocieri de termeni. 11
Hot Potatoes este un program disponibil in mod gratuit (cu condiţia de a nu utiliza software-ul in scopuri comerciale) si poate fi utilizat pentru realizarea de itemi pentru orice disciplina, la orice nivel. Primul pas in utilizare este descarcarea acestuia in computer, folosind pagina https://hotpot.uvic.ca/. Se urmeaza pasii indicati pe pagina de descarcare iar programul instalat va fi disponibil pentru utilizare. Programul nu este disponibil in limba romana, astfel incat, pentru utilizare este nevoie de cunostinte minime de limba engleza. 12
Este un program software uşor de utilizat, atât pentru profesori, cat si pentru elevi si oferă posibilitati multiple de creare de aplicatii/exercitii. Facand click pe fiecare cartof apare numele unui tip de exerciţiu: JCloze, JMatch, JMix, JCross, JQuiz. JCross Cuprinde rebusuri (exerciţii cu cuvinte încrucişate) La lansarea aplicatiei se poate incepe cu atribuirea unui titlu exercitiului. Apoi, din bara de meniu se selecteaza: Manage grid Automatic grid maker se tasteaza cuvintele care vor aparea in rebus, fiecare pe cate un rand Make the grid Pentru a adauga indicii care vor conduce elevii la identificarea cuvintelor din rebus se face click pe Add clues si se completeaza campurile indicate Complexitatea rebusului si numarul de cuvinte pot fi reglate din optiunea: Manage grid Change grid size. Alte caracteristici ale exercitiului pot fi selectate folosind optiunea Configuration file, si anume: instructiuni pentru elevi, indicii pentru a primi 13
prima litera a cuvantului care lipseste, feedback pentru elevi (ex: Bravo! sau Mai incearca!), culori ale interfetei jocului, cronometru. Pentru lansarea exercitiului se selecteaza: File Create web page Standard format Save View the exercise in my browser. 14
Aceasta este forma sub care elevul va vizualiza rebusul, iar pentru rezolvarea acestuia, elevul trebuie sa completeze, folosind tastatura computerului, cuvintele care se potrivesc continutului stiintific. JQuiz Poate fi folosit pentru crearea de chestionare cu alegeri multiple, de tip întrebări răspunsuri. In acest tip de exerciţiu, vor trebui gandite cat mai multe variante de răspuns corecte posibile; daca nu sunt create, se poate intampla ca programul sa nu le recunoască si să spună elevului că un răspuns corect dar neprevăzut de profesor este greşit. La sectiunea Title (titlu) se atribuie un titlu exercitiului pentru a indica elevilor unitatea de invatare/lectia din care va primi intrebari. Apoi se poate alege din meniul din dreapta imaginii tipul de itemi pe care ii vom folosi: itemi cu alegere multipla, intrebari cu raspuns scurt sau combinatii intre acestea. 15
Se tasteaza enuntul primei intrebari in campul Q1 si apoi se completeaza in campurile A, B, C, D, variantele de raspuns, care pot fi corecte si gresite, ulterior bifandu-se in partea dreapta a ecranului care variante sunt corecte. Raman nebifate variantele de raspuns incorecte. Procedeul se repeta pentru cate intrebari se doresc a fi cuprinse in test. Pentru salvarea exercitiului se acceseaza meniul File Create Web Page Web format Save as View the exercise in my browser. Pagina pe care o va accesa elevul va arata astfel, dandu-i posibilitatea de a rasunde la intrebari prin click pe semnul?. Imediat va avea un feed-back din 16
partea computerului in ceea ce priveste corectitudinea raspunsului, precum si un punctaj pe itemi si general al testului. JCloze Creaza exerciţii de tipul fil in the blank sau exercices à trous, texte lacunare- exerciţii de completare a spaţiilor goale. Dupa ce se lanseaza aplicatia, se completeaza, conform imaginii de mai jos, titlul exercitiului iar apoi un text complet din care ulterior vom selecta cuvinte pe care le vom ascunde prin click pe optiunea gap din josul paginii. Dupa ce cuvantul a fost selectat, se va deschide fereastra in care putem completa, la sectiunea clue indicii care sa directioneze elevul catre raspunsul corect. Putem, deasemenea, complete si alte raspunsuri corecte la sectiunea alternative correct answers. Apoi se face click OK. 17
Pentru salvarea exercitiului se acceseaza meniul File Create Web Page Web format Save as View the exercise in my browser. Exercitiul va arata ca in imaginea de mai jos, iar campurile goale pot fi completate de catre elevi, folosind tastatura computerului. In cazul in care elevul nu stie sa completeze un camp, poate face click pe semnul? si va primi un indiciu legat de raspunsul corect. Dupa completarea tuturor raspunsurilor, elevul poate da click pe butonul check ( verifica ) pentru a-si vedea raspunsurile corecte, incorecte, precum si punctajul obtinut. 18
JMatch Generează exerciţii de punere in corespondenţa: potrivire de cuvinte, propoziţii sau imagini. Acesta este util si poate fi folosit la toate ramurile biologiei. JMatch cere elevului sa tragă cuvintele în dreptul imaginilor corespunzătoare. Se pot prezenta cinci itemi, iar elevii trebuie apoi să mute termenii care se potrivesc în poziţiile corecte. Cand se lanseaza jocul, se va completa titlul exercitiului si apoi termenii din stanga pe care elevul trebuie sa-i asocieze cu cei din dreapta. In coloana din dreapta se pot tasta cuvinte prin tastare sau fotografii, prin inserarea unui link catre fotografia aleasa, astfel: Insert Picture Picture from Web URL/Picture from local file. 19
Dupa ce au fost completate toate campurile, se salveaza exercitiul creat accesandu-se meniul File Create Web Page Web format Save as View the exercise in my browser. Elevul va asocia termenii prin metoda drag and drop (trage si aseaza). Acesta isi va vizualiza la finalul exercitiului scorul obtinut, avand astfel un feed-back imediat la evaluare. 20
Programul Hot Potatoes cuprinde in toate tipurile de exercitii si alte optiuni: schimbarea culorilor, limita de timp pentru rezolvarea exercitiilor, mesaje create de catre profesor pentru elev atunci cand ofera un raspuns corect sau unul incorect, etc., care pot fi descoperite prin accesarea fiecaruia in parte. Sunt exerciţii uşor de realizat in clasa, de catre cadre didactice cu cunostinte minime de operare a computerului. În afara utilizării computerului in clasa, profesorii ar trebui sa încurajeze elevii sa utilizeze site-uri pentru învăţarea biologiei prin jocuri, prin descoperire in natura, prin competiţii. Poate computerul totuşi sa înlocuiască profesorul? Având in vedere necesitatea motivării si a socializării in învăţare, asigurarea tutoratului si îndrumării individuale, este clar ca nu poate face acest lucru in totalitate. Însa computerul poate face lecţia de biologie mai amuzanta si mai interesanta, iar din învăţarea acestei disipline si a oricarei alteia, un exerciţiu de dezvoltare personala. 21
PROIECTE DIDACTICE Clasa: a V-a PROIECT DIDACTIC FRUNZA Unitatea de învățare: Organele vegetative ale unei plante Titlul lecției: Alcatuirea frunzei Tipul lecției: Lecție de recapitulare și sistematizare Competențe generale: Competențe specifice: Receptarea informaţiilor despre lumea vie Explorarea sistemelor biologice Utilizarea şi construirea de modele şi algoritmi în scopul demonstrării principiilor lumii vii Comunicarea orală şi scrisă utilizând corect terminologia specifică biologiei Transferarea şi integrarea cunoştinţelor şi a metodelor de lucru specifice biologiei în contexte noi 1.2. Stabilirea relaţiei factori de mediu-plante 1.4. Explicarea alcătuirii generale a unei plante cu flori 2.1. Utilizarea de metode şi mijloace adecvate explorării/ investigării lumii vegetale 3.1. Reprezentarea structurii şi funcţiilor sistemelor biologice pe baza modelelor 4.1. Utilizarea corectă a terminologiei specifice biologiei în diferite situaţii de comunicare 4.2. Prezentarea informaţiilor folosind diverse metode de comunicare. Obiective : Pe parcursul lecţiei şi la sfârşitul ei, elevii vor fi capabili să: - să recunoască alcatuirea diferitelor tipuri de frunze; 22
- să identifice conexiuni intre particularitatile structural si functionale ale frunzei; - să deducă rolurile frunzei pentru planta; Tipul lecției: mixt Tehnologii didactice: a) Forme: individual, frontal. b) Metode : lucrul cu manualul, lucrul cu atlasele botanice, jocul didactic, demonstratia prin mijloace tehnice (utilizarea computerului), problematizarea, analiza, metoda cadranelor, prezentarea Power Point, Evaluarea: observarea, întrebări și feed-back oferit de exercitiile on-line. DESFĂȘURAREA LECȚIEI Momentele lecției Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode Evaluare 1.Moment organizatoric - se verifică prezența elevilor şi se notează absenții - se asigură cadrul optim necesar pentru buna desfășurare a orei Elevii îşi pregătesc pe banca manualele si caietele de biologie. Deschid computerul. 2. Reactualizarea cunoștințelor anterioare Verificarea temei prin sondaj, prin confruntarea rezultatelor, iar dacă există exercitii nerezolvate, acestea se rezolvă la tablă. Elevii rezolva exerciile din tema Problemati- zarea Întrebări orale 3. Anunțarea temei/titlului Anunț tema lecției și Notează titlul în 23
lectiei obiectivele caiete Alcatuirea frunzei 4. Se deschide aplicatia J-Cloze si Reactualizarea șse lanseaza primul exercitiu de fixarea recapitulare contra cronometru cunoștințelor, si cu prezentarea punctajului la dirijarea finalul exercitiului învățării Elevii deschid aplicatia J-Cloze Elevii rezolva itemii Mozaic Prin prezen tarea scorul ui obit nut la finalul exercit iului online 5. Asigurarea feedback-ului Se realizeaza prin identificarea elevilor care au punctaje mai mici de 100% si se enunta raspunsurile corecte Rezolvă problemele propuse. Problemati zarea, lucrul în grup, analiza, Obser varea, 6. Tema pentru acasă Elevii vor primi ca temă identificarea din diferite surse de informare: internet, atlase botanice, etc. 3 frunze care indeplinesc si alte roluri pentru planta Rezolvă problemele Instructajul explicația Obser varea 7. Aprecierea activității Se fac aprecieri asupra modului în care au lucrat elevii. Conversația 24
EXERCITIU J-CLOZE, completare de spatii lacunare 25
Clasa: a VII-a Unitatea de învățare: Analizatorii Titlul lecției: Fizologia ochiului PROIECT DIDACTIC OCHIUL Tipul lecției: Lecţie de dobândire de noi cunoştinţe şi formare de deprinderi intelectuale şi psihomotorii. Competențe generale: Receptarea informaţiilor despre lumea vie Explorarea sistemelor biologice Utilizarea şi construirea de modele şi algoritmi în scopul demonstrării principiilor lumii vii Comunicarea orală şi scrisă utilizând corect terminologia specifică biologiei Transferarea şi integrarea cunoştinţelor şi a metodelor de lucru specifice biologiei în contexte noi 26
Competențe specifice: LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA 1.1. Identificarea şi observarea alcătuirii şi funcţiilor organelor şi sistemelor de organe ale corpului uman 1.2. Stabilirea relaţiilor între funcţiile organelor, ale sistemelor de organe din corpul uman şi influenţa factorilor de mediu 2.1. Utilizarea metodelor şi a mijloacelor adecvate studierii organismului uman 3.1. Reprezentarea structurii şi funcţiilor sistemelor biologice pe baza modelelor 3.2. Elaborarea şi aplicarea unor algoritmi de identificare, investigare, experimentare şi rezolvare a unor situaţii problema 4.1. Utilizarea corectă a terminologiei specifice biologiei în diferite situaţii de comunicare 4.2. Prezentarea informaţiilor folosind diverse metode de comunicare 5.1. Interpretarea relaţiilor dintre propriul comportament şi starea de sănătate Obiective : Pe parcursul lecţiei şi la sfârşitul ei, elevii vor fi capabili să: O1. identifice rolul principalelor componente ale ochiului în formarea senzaţiilor vizuale; O2. - explice acomodarea vizuală ca proces bazat pe proprietatea de elasticitate a cristalinului; O3. compare modul de formare a imaginii în cazul ochiului normal, miop şi hipermetrop; O4. să stabilească tipul de lentile cu care se pot corecta defectele de vedere. Metode si procedee didactice: Experimentul virtual, învăţarea prin redescoperire, observarea independentă, rezolvarea de situaţii - problemă, demonstraţia, conversaţia, conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul. Resurse materiale: Pentru întreaga clasă: - Hot Potatoes - Exercitii interactive, -calculator, -videoproiector, 27
Obiective operationale LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA -tablă interactivă, -aparat fotografic optic (preferabil un model vechi, pentru a putea fi demontat cu uşurinţă), -mulaj al ochiului. Pentru fiecare elev: fişă de evaluare, manual, atlase anatomice. Organizarea activitatii: activitate frontal si individuala. Evaluarea: observarea, întrebări și feed-back oferit de exercitiile on-line. Desfăşurarea lecţiei,,fiziologia ochiului clasa a VII a Evenimentele lecţiei Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode şi procedee didactice Instrumente de evaluare 28
-rezolvă problemele organizatorice, Momentul organizatoric -pune în funcţiune mijloacele IT si multimedia: calculator, tablă interactivă, videoproiector, -lansează aplicaţia Intuitext. - lansează aplicaţia Hot Potatoes. O1 Verificarea şi reactualizarea cunoştinţelor însuşite anterior -lanseaza modulul Analizatorul vizual- Anatomia globului ocular -invită pe rând elevii la tabla interactivă, care să prezinte componentele globului ocular şi anexele acestuia. -observă imaginile -elevii arată componentele globului ocular şi anexele acestuia, precizând caracteristicile structurale şi după caz, proprietăţile fizice ale acestora. demonstraţia observarea independentă explicaţia Evaluare orală Captarea şi orientarea atenţiei -prezintă (demontează) un aparat fotografic optic şi îi invită să realizeze o comparaţie între alcătuirea şi funcţionarea acestuia şi a ochiului uman. -elevii compară aparatul foto cu globul ocular de pe tabla interactivă şi evidenţiază corespondenţa funcţională dintre elementele acestora. - demonstraţia -observaţia independentă -dezbaterea -conversaţia euristică Evaluare orală şi practică Anunţarea subiectului lecţiei noi -scrie pe tablă titlul lecţiei noi: Fiziologia ochiului, -notează în caiete titlul lecţiei. 29
-lanseaza modulul Analizatorul vizual- Acomodarea, -invită elevi la tabla interactivă pentru a redescoperi şi explica pe baza aplicaţiei interactive şi a întrebărilor de dirijare puse de profesor, procesul de acomodare; -efectuează experimentul virtual conţinut în modulul Acomodarea şi observă modul în care se formează imaginea pe retină; -observarea independentă - experimentul virtual -conversaţia euristică Evaluare orală, practică şi scrisă (item 2) O2 O3 Dirijarea învăţării şi prezentarea de conţinut informaţional nou -Întrebări de dirijare puse de profesor: - Ce proprietăţi are cristalinul? - Ce corelaţie observaţi între distanţa la care se află obiectul privit, modificările de formă ale cristalinului şi imaginea de pe retină? - Cum este imaginea formată pe retină, comparativ cu obiectul privit? De ce? Folosiţi cunoştinţele de la fizică. -explică relaţia dintre distanţa faţă de ochi la care se află obiectul privit în experiment; -observă modificările de formă pe care le suferă cristalinul în timpul experimentului; -explică rolul de lentilă al cristalinului în acest experiment. -introduce şi defineşte noţiunea de acomodare -notează pe caiet definiţia acomodării; 30
-formulează concluziile împreună cu elevii şi le scrie pe tablă. -notează pe caiet concluziile experimentului; -explică elevilor că procesul studiat anterior are loc în această formă în ochiul normal, dar există şi defecte ale vederii, în care imaginea de pe retină devine neclară. -introduce termenii de miopie şi hipermetropie; -lansează modulul Analizatorul vizual- Miopia ; -invită elevi la tabla interactivă (preferabil alţi elevi decât cei dinainte) pentru a redescoperi şi explica defectul de vedere şi cauza apariţiei. -împreună cu elevii stabileşte concluziile şi le scrie pe tablă; -realizează un desen schematic care să explice defectul de vedere; -notează pe caiet termenii de miopie şi hipermetropie; -observă şi compară pe imaginea de pe tabla interactivă, acomodarea în cazul ochiului normal şi în cazul ochiului miop; -notează concluziile pe caiet; -realizează pe caiet desenul care explică defectul de vedere; 31
-lansează modulul Analizatorul vizual- Hipermetropia ; -invită elevi la tabla interactivă (preferabil alţi elevi decât cei dinainte) pentru a redescoperi şi explica defectul de vedere şi cauza apariţiei. -împreună cu elevii stabileşte concluziile şi le scrie pe tablă; -realizeaza un desen schematic care sa explice defectul de vedere; -observă şi compară pe imaginea de pe tabla interactivă, acomodarea în cazul ochiului normal şi în cazul ochiului hipermetrop; -notează concluziile pe caiet; -realizează pe caiet desenul care explică defectul de vedere; -introduce notiunea de prezbitism; explicând că deşi se manifestă similar hipermetropiei, aacest defect de vedere are o cauză diferită şi anume, reducerea elasticităţii cristalinului, odată cu înaintarea în vârstă. -notează pe caiet diferenţa dintre hipermetropie şi prezbitism (cauza prezbitismului); 32
lansează modulul Analizatorul vizual- Corectarea miopiei ; -invită elevi la tabla interactivă pentru a redescoperi cu ajutorul aplicaţiei interactive, tipul de lentile folosite în corectarea defectului de vedere; -împreună cu elevii, formulează concluziile şi le scrie pe tablă; -redescoperă cu ajutorul aplicaţiei interactive, tipul de lentile folosite în corectarea miopiei; -notează concluziile pe caiet; experimentul virtual -rezolvarea de situaţii problemă -conversaţia euristică -observarea independentă Evaluare orală, practică şi scrisă O4 Conexiunea inversa -lansează modulul Analizatorul vizual- Corectarea hipermetropiei ; -invită elevi la tabla interactivă pentru a redescoperi cu ajutorul aplicaţiei interactive, tipul de lentile folosite în corectarea defectului de vedere; -împreună cu elevii, formulează concluziile şi le scrie pe tablă redescoperă cu ajutorul aplicaţiei interactive, tipul de lentile folosite în corectarea hipermetropiei; -notează concluziile pe caiet; O2 O3 O4 Fixare si evaluare -distribuie fişa de autoevaluare pentru a fi rezolvată pe loc, aceasta urmând a fi discutată ora următoare. -completează fişa de evaluare; -exerciţiul Autoevaluare pe baza baremului afişat după completarea fişei de către elevi O2 O3 O4 Transfer de cunoştinţe şi indicarea temei pentru acasă. -solicită corelarea cunoştinţelor dobândite la ora de biologie cu cele de optică, dobândite la fizică. -anunţă tema de pregătit pentru ora viitoare: Fiziologia ochiului ; -conversaţia 33
Notarea elevilor LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA -apreciaza şi notează răspunsurile şi participarea elevilor la desfăşurarea lecţiei. -conversaţia CONCLUZII Acest ghid își propune să invite elevii şi profesorii să aplice noile metode de comunicare pentru învățarea biologiei, plăcute şi amuzante în acelaşi timp. De asemenea vine în sprijinul profesorilor care participă la concursul de titularizare în învățământ sau care se inscriu pentru obtinerea gradelor didactice in invatamantul preuniversitar deoarece vizează competenţe pe care profesorul de biologie trebuie să şi le formeze, să le dezvolte şi să le probeze pe parcursul desfăşurării activității didactice. Ghidul este util absolventului de învăţământ superior ce urmează să fie încadrat în învăţământul preuniversitar, care, pe lângă cunoașterea conținuturilor științifice fundamentale trebuie să facă conexiuni între biologie și alte discipline studiate în învățământul preuniversitar. 34
BIBLIOGRAFIE 1. Bocoș M.- Didactica disciplinelor pedagogice, un cadru constructivist, Ed. Paralela 45, București, 2007 2. Ionescu M., Radu I. - Didactica modernǎ, Editura Dacia,Cluj- Napoca,1995. 3. Pălăşan T., Crocnan D. O., Huţanu E. - Interdisciplinaritatea şi integrare o nouă abordare a ştiinţelor în învăţământul preuniversitar, în revista: Formarea continuă a C.N.F.P. din învăţământul preuniversitar, Bucureşti, 2003 4. Technology Enhanced Learning Course Executive Training Institute Malta, 2015. 35