Anexa 3 Programa şcolară a fost aprobată prin Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului cu nr. 4877/ 22.07.2008 MINISTERUL EDUCAŢ IEI, CERCETĂRII Ş I TINERETULUI PROGRAMĂ ŞCOLARĂ REVIZUITĂ LIMBA FRANCEZĂ CLASELE V-VIII LIMBA MODERNA 1 Aprobat prin ordinul ministrului Nr. 4877/ 22.07.2008 BUCURESTI, 2008 1
NOTA DE PREZENTARE Revizuirea curriculum-ului de Limba franceză pentru clasele a V-a şi a VI-a, începând cu anul scolar 2008-2009, a pornit de la următoarele premise: - generalizarea învăţământului obligatoriu de 10 clase; - implementarea în perioada următoare a structurii şi alocărilor orare din noul plan-cadru de învăţământ ; - utilizarea modelului de proiectare curriculară centrată pe obiective şi dezvoltarea unei strategii didactice pornind de la obiective; - necesitatea proiectării şi organizării învăţării limbilor moderne în conformitate cu nevoile de comunicare ale elevilor şi cu recomandările unor documente ale Consiliului Europei; - necesitatea proiectării unui set unitar de obiective cadru şi de referinţă pentru toate limbile moderne studiate în şcoala românească, din perspectiva modelului comunicativ-funcţional de predare/ învăţare/evaluare a acestora; - asigurarea continuităţii şi a progresiei de la o clasă la alta; - necesitatea proiectării conţinuturilor predării în funcţie de nevoile de comunicare ale celui care învaţă; - asigurarea posibilităţii de utilizare a auxiliarelor curriculare existente (manuale revizuite, caiete de activităţi, materiale audio-video, site-uri Internet, ghiduri, etc) precum si a altor materiale corelate cu CECR. - asigurarea continuităţii şi a progresiei de la o clasă la alta, ţinând cont de obiectivele ciclurilor curriculare si a particulariltatilor de varsta. Revizuirea programelor a avut în vedere: 1. utilizarea unor seturi comune de obiective cadru, de obiective de referinţă şi de standarde de performanţă pentru toate limbile moderne, corelate cu prevederi ale Cadrului european comun de referinţă; 2. recomandarea unor activităţi de învăţare cu caracter preponderent comunicativ-funcţional, formulate clar, concret şi centrate pe nevoile de comunicare ale elevului; 3. adecvarea conţinuturilor la modificările operate la Obiectivele de referinta şi Activităţile de învăţare şi esenţializarea conţinuturilor din perspectivă comunicativ-funcţională; 4. armonizarea curriculumului cu noul plan-cadru; 5. reorganizarea si redistribuirea tematica a functiilor comunicative si a unor elemente de constructie a comunicarii avand in vedere particularitatile de varsta ale elevilor si transferarea lor in programa claselor urmatoare; 6. reformularea obiectivelor si a activitatilor de invatare folosind un metalimbaj mai putin echivoc. În acest context, structura curriculum-ului revizuit cuprinde: obiectivele cadru, urmărite pe întreg parcursul învăţământului obligatoriu (aceleaşi atât la limba modernă 1 cât şi la limba modernă 2); obiective de referinţă, exemple de activităţi de învăţare şi conţinuturi (acestea din urmă împărţite pe teme, funcţii comunicative şi elemente de construcţie a comunicării) proiectate pentru fiecare clasă; standarde curriculare de performanţă pentru clasa a VIII-a (finele învăţământului gimnazial). În ceea ce priveşte Limba modernă 1, dată fiind existenţa plajei orare (2-3 ore) prevăzute în planul cadru, curriculum-ul conţine atât obiective de referinţă şi conţinuturi obligatorii care corespund trunchiului comun (2 ore/ săpt.), cât şi obiective de referinţă şi conţinuturi recomandate, care vor intra în curriculum-ul la decizia şcolii (în cazul în care se optează pentru curriculum extins 3 ore pe săptămână la o anumită clasă). Acestea din urmă sunt marcate cu asterisc şi nu vor constitui obiectul evaluărilor naţionale. În cazul Limbii moderne 2, toate obiectivele şi conţinuturile sunt obligatorii, având în vedere că în planul cadru se prevede un număr de ore fix pentru această disciplină (două ore pe săptămână). 2
NOTA DE PREZENTARE Revizuirea curriculum-ului de Limba franceză pentru clasele a VII-a şi a VIII-a, începând cu anul scolar 2008-2009, a pornit de la următoarele premise: - generalizarea învăţământului obligatoriu de 10 clase; - implementarea în perioada următoare a structurii şi alocărilor orare din noul plan-cadru de învăţământ ; - utilizarea modelului de proiectare curriculară centrată pe obiective şi dezvoltarea unei strategii didactice pornind de la obiective; - necesitatea proiectării şi organizării învăţării limbilor moderne în conformitate cu nevoile de comunicare ale elevilor şi cu recomandările unor documente ale Consiliului Europei; - necesitatea proiectării unui set unitar de obiective cadru şi de referinţă pentru toate limbile moderne studiate în şcoala românească, din perspectiva modelului comunicativ-funcţional de predare/ învăţare/evaluare a acestora; - asigurarea continuităţii şi a progresiei de la o clasă la alta; - necesitatea proiectării conţinuturilor predării în funcţie de nevoile de comunicare ale celui care învaţă; - asigurarea posibilităţii de utilizare a auxiliarelor curriculare existente (manuale revizuite, caiete de activităţi, materiale audio-video, site-uri Internet, ghiduri, etc) precum si a altor materiale corelate cu CECR. - asigurarea continuităţii şi a progresiei de la o clasă la alta, ţinând cont de obiectivele ciclurilor curriculare si a particulariltatilor de varsta. Revizuirea programelor a avut în vedere: 1. utilizarea unor seturi comune de obiective cadru, de obiective de referinţă şi de standarde de performanţă pentru toate limbile moderne, corelate cu prevederi ale Cadrului european comun de referinţă; 2. recomandarea unor activităţi de învăţare cu caracter preponderent comunicativ-funcţional, formulate clar, concret şi centrate pe nevoile de comunicare ale elevului; 3. adecvarea conţinuturilor la modificările operate la Obiectivele de referinta şi Activităţile de învăţare şi esenţializarea conţinuturilor din perspectivă comunicativ-funcţională; 4. armonizarea curriculumului cu noul plan-cadru; 5. reorganizarea si redistribuirea tematica a functiilor comunicative si a unor elemente de constructie a comunicarii avand in vedere particularitatile de varsta ale elevilor si transferarea lor in programa clasei a IX-a; 6. reformularea obiectivelor si a activitatilor de invatare folosind un metalimbaj mai putin echivoc. În acest context, structura curriculum-ului revizuit cuprinde: obiectivele cadru, urmărite pe întreg parcursul învăţământului obligatoriu (aceleaşi atât la limba modernă 1 cât şi la limba modernă 2); obiective de referinţă, exemple de activităţi de învăţare şi conţinuturi (acestea din urmă împărţite pe teme, funcţii comunicative şi elemente de construcţie a comunicării) proiectate pentru fiecare clasă; standarde curriculare de performanţă pentru clasa a VIII-a (finele învăţământului gimnazial). În ceea ce priveşte Limba modernă 1, dată fiind existenţa plajei orare (2-3 ore) prevăzute în planul cadru, curriculum-ul conţine atât obiective de referinţă şi conţinuturi obligatorii care corespund trunchiului comun (2 ore/ săpt.), cât şi obiective de referinţă şi conţinuturi recomandate, care vor intra în curriculum-ul la decizia şcolii (în cazul în care se optează pentru curriculum extins 3 ore pe săptămână la o anumită clasă). Acestea din urmă sunt marcate cu asterisc şi nu vor constitui obiectul evaluărilor naţionale. În cazul Limbii moderne 2, toate obiectivele şi conţinuturile sunt obligatorii, având în vedere că în planul cadru se prevede un număr de ore fix pentru această disciplină (două ore pe săptămână). 3
LIMBA MODERNĂ 1 CLASA A V-A OBIECTIVE DE REFERINŢĂ 1 ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral La sfârşitul clasei a V-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă 1.1 să desprindă sensul global al unui mesaj - exerciţii cu alegere multiplă; exerciţii de clar articulat răspuns la întrebări globale; 1.2 să desprindă informaţii punctuale dintr-un scurt mesaj audiat, articulat clar şi rar - activităţi de confirmare a răspunsului corect (bifare, completare de tabel); 1.3 să sesizeze ordinea evenimentelor relatate - exerciţii de ordonare a propoziţiilor dintr-un într-un text scurt set, conform textului audiat; 2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală La sfârşitul clasei a V-a, elevul va fi 2.1 să articuleze corect sunetele şi grupurile sonore apropiate din punct de vedere fonetic 2.2 să vorbească despre sine, despre persoane, despre activităţi din universul imediat 2.3 să participe la interacţiuni verbale pe teme familiare Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă - exerciţii de repetare după model; exerciţii de discriminare fonetică; - descrieri simple cu suport verbal (întrebări, cuvinte de sprijin) şi/ sau vizual; - joc de rol - dialoguri - conversaţii 3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris La sfârşitul clasei a V-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă 3.1 să citească corect, cu glas tare, cu intonaţia - activităţi de lectură individuală sau în grup; adecvată, un scurt text cunoscut 3.2 să recunoască informaţiile esenţiale dintrun text citit în gând - exerciţii cu alegere multiplă; răspunsuri la întrebări de tipul "adevărat"/ "fals"; 3.3 să asocieze informaţiile dintr-un text citit cu o imagine/ un set de imagini - activităţi de asociere a textului cu imaginea 4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă La sfârşitul clasei a V-a, elevul va fi 4.1 să solicite şi să ofere în scris detalii personale 4.2 să formuleze în scris sarcini în situaţii de necesitate imediată 4.3 să descrie obiecte şi persoane din universul imediat Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă - completare de formulare cu date personale; - redactare de cărţi poştale (vederi din vacanţă) - alcătuire de propoziţii imperative; - activităţi de redactare de text 1 Obiectivele de referinţă notate cu asterisc nu sunt obligatorii. Ele pot intra în curriculum-ul la decizia şcolii. 4
5. Dezvoltarea unor reprezentări culturale şi a interesului pentru studiul limbii şi al civilizaţiei franceze La sfârşitul clasei a V-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă 5.1 să manifeste interes faţă de tradiţii/ obiceiuri specifice spaţiului de cultură şi civilizaţie francofon european 5.2 să demonstreze interes pentru cunoaşterea unor aspecte geografice specifice spaţiului francofon european CONŢINUTURI 2 - audiţii, vizionări, recitări, prezentarea unor sărbători tradiţionale, a unor obiceiuri prin utilizarea unor documente autentice. - utilizarea hărţilor, albumelor şi a unor surse de documentare audio-vizuală; ORGANIZARE TEMATICĂ - Copilul despre sine: însuşiri fizice şi morale, naţionalitate - Familia: relaţii de rudenie - Şcoala: activităţi şcolare, relaţii între colegi - Vremea: caracteristici climatice (reluare şi îmbogăţire) - Copilul şi lumea înconjurătoare: oraşul/ satul (clădiri şi servicii publice), convorbiri telefonice, corespondenţă, mijloace de transport (îmbogăţire), activităţi pentru timpul liber - Lumea fantastică: *personaje de basm, desen animat, film, - Elemente de cultură şi civilizaţie: nume de oraşe, monumente, cântece şi poezii ACTE DE VORBIRE 1. *a situa în spaţiu 2. a exprima preferinţe 3. *a descrie persoane 4. a iniţia şi a încheia o convorbire telefonică 5. a relata activităţi (la prezent, *la trecut, la viitor) ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII 3 I. Fonetică, ortografie şi ortoepie alfabetul relaţia grafem-fonem legătura sonoră între cuvinte (la liaison) II. Lexic şi semantică cuvinte şi sintagme corespunzând actelor de vorbire şi ariilor tematice propuse (150-*200 de unităţi lexicale) relaţii semantice (sinonime, antonime, *omonime gramaticale: a / à, et / est, ou / où) III. Gramatica Substantivul construcţii cu prepoziţia à şi de *femininul şi pluralul substantivelor Articolul articolul hotărât şi nehotărât (sistematizare) 2 Conţinuturile notate cu asterisc nu sunt obligatorii. Acestea pot intra în curriculum-ul la decizia şcolii. În consecinţă, ele pot figura în manuale, punându-se în evidenţă caracterul lor facultativ. 3 Categoriile gramaticale enumerate aparţin metalimbajului de specialitate şi nu vor face obiectul unei învăţări explicite. În cadrul predării, nu se va face apel la conceptualizarea unităţilor lingvistice, utilizate în situaţiile de comunicare. Structurile gramaticale de mare dificultate, dar necesare pentru realizarea unor acte de vorbire, nu vor fi tratate izolat şi analitic, ci vor fi abordate în cadrul achiziţiei globale. Elementele de gramatică se vor doza progresiv, conform dificultăţilor şi nevoilor de comunicare, fără a se urmări epuizarea tuturor realizărilor lingvistice ale categoriilor gramaticale enumerate mai sus. 5
articolul partitiv formele contractate ale articolului Adjectivul adjectivul calificativ (îmbogăţire), acordul în gen şi număr adjectivul numeral cardinal (de la 30 la 60) *adjectivul numeral ordinal (de la 1 la 10) adjectivul demonstrativ adjectivul posesiv nos, vos, leurs Pronumele pronumele personale subiect (forme accentuate şi neaccentuate)(sistematizare) pronumele personal cu funcţie de complement direct (persoana a III-a sg., pl.) Verbul grupele de verbe (sistematizare) indicativul prezent (afirmativ, negativ, interogativ) al verbelor: avoir, être, aller, écrire, faire, lire, partir, prendre, pouvoir, voir, vouloir (reluare şi sistematizare) viitorul apropiat perfectul compus al verbelor conjugate cu avoir imperativul Adverbul Adverbul de timp (hier, aujourd hui, demain, bientôt) 6
LIMBA MODERNA 1 CLASA A VI-A OBIECTIVE DE REFERINŢĂ 4 ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă 1.1 să desprindă informaţii punctuale dintr-un - exerciţii de tip "adevărat"/ "fals"; exerciţii cu mesaj clar articulat alegere multiplă; 1.2 să identifice elemente cheie dintr-un discurs pe subiecte familiare - activităţi de confirmare a răspunsului corect (bifare, completare de tabel); 1.3 să confirme înţelegerea unor instrucţiuni de orientare în spaţiu - marcarea unui traseu pe o hartă / plan; 2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va fi 2.1 să rostească enunţuri afirmative, negative, exclamative, interogative cu intonaţia corespunzătoare 2.2 să participe la interacţiuni pe subiecte familiare Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă - exerciţii de rostire după model, participare la dialog; - micro- conversaţii 3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă 3.1 să citească corect un text cunoscut - lectură pe roluri; 3.2 să extragă informaţii esenţiale dintr-un text citit în gând - exerciţii de completare de tabele, exerciţii cu alegere multiplă, răspunsuri la întrebări; 3.3 să utilizeze informaţiile dintr-un text citit - exerciţii de completare de text lacunar; într-un tabel /text lacunar 3.4 să deducă sensul cuvintelor necunoscute din context - alcătuire de propoziţii; exerciţii cu alegere multiplă; asocierea cuvintelor cu o explicaţie. 4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă 4.1 să scrie relatări simple ale unor evenimente - redactări cu structură simplă; trecute şi experienţe personale 4.2 să descrie persoane după un plan dat - redactări pornind de la întrebări de sprijin; 4 Obiectivele de referinţă notate cu asterisc nu sunt obligatorii. Ele pot intra în curriculum-ul la decizia şcolii. 7
5. Dezvoltarea unor reprezentări culturale şi a interesului pentru studiul limbii şi al civilizaţiei franceze La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă 5.1 să demonstreze interes pentru cunoaşterea unor locuri/ zone de importanţă turistică/ culturală din spaţiul francofon european 5.2 să manifeste interes pentru descoperirea unor aspecte caracteristice ale vieţii cotidiene din spaţiul francofon european CONŢINUTURI 5 - vizionări de cd-uri, dvd-uri, casete; utilizarea hărţilor şi a albumelor; realizarea, pe grupe, a unor seturi de materiale ilustrative; - alcătuirea de dosare tematice privind preocupările adolescenţilor, raportul dintre generaţii, viaţa şcolară. ORGANIZARE TEMATICĂ - Copilul despre sine: însuşiri fizice şi morale (reluare şi îmbogăţire), îmbrăcămintea - Familia: relaţii de rudenie (reluare şi îmbogăţire), mesele zilei, locuinţa - Şcoala: orar/ program şcolar, activităţi şcolare (reluare şi îmbogăţire) - Copilul şi lumea înconjurătoare: oraşul/ satul (clădiri şi servicii publice) (reluare şi îmbogăţire), convorbiri telefonice (reluare şi îmbogăţire), cumpărături, activităţi pentru timpul liber (reluare şi îmbogăţire) - Lumea fantastică: personaje de basm, desen animat, film - Elemente de cultură şi civilizaţie: *aspecte geografice, *nume de oraşe, nume de monumente, *povestiri şi anecdote, *tradiţii şi obiceiuri, sărbători tradiţionale ACTE DE VORBIRE 1. a cere şi a da indicaţii de orientare 2. a exprima şi a cere o opinie 3. a exprima o comparaţie 4. a exprima gusturi, preferinţe 5. a exprima acordul/ dezacordul 6. *a face o urare, a felicita 7. *a se scuza, a răspunde la scuze 8. *a exprima sentimente (satisfacţie, bucurie, teamă) ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII 6 I. Fonetică, ortografie şi ortoepie relaţia fonem-grafem accentele grafice (sistematizare) II. Lexic şi semantică cuvinte, sintagme, corespunzătoare realizării actelor de vorbire şi ariilor tematice propuse relaţii semantice (sinonime, antonime, omonime) III. Gramatica Substantivul femininul şi pluralul substantivelor (cazuri particulare) Articolul articolul partitiv (sistematizare) 5 Conţinuturile notate cu asterisc nu sunt obligatorii. Acestea pot intra în curriculum-ul la decizia şcolii. În consecinţă, ele pot figura în manuale, punându-se în evidenţă caracterul lor facultativ. 6 Categoriile gramaticale enumerate aparţin metalimbajului de specialitate şi nu vor face face obiectul unei învăţări explicite. În cadrul predării, nu se va face apel la conceptualizarea unităţilor lingvistice, utilizate în situaţiile de comunicare. Structurile gramaticale de mare dificultate, dar necesare pentru realizarea unor acte de vorbire, nu vor fi tratate izolat şi analitic, ci vor fi abordate în cadrul achiziţiei globale. Elementele de gramatică se vor doza progresiv, conform dificultăţilor şi nevoilor de comunicare, fără a se urmări epuizarea tuturor realizărilor lingvistice ale categoriilor gramaticale enumerate mai sus. 8
cazuri de suprimare a articolului partitiv (în propoziţia negativă, după expresii de cantitate) Adjectivul adjectivul calificativ: femininul şi pluralul adjectivelor, locul acestora; gradele de comparaţie adjectivul numeral cardinal (de la 60 la 1000) adjectivul numeral ordinal (de la 1 la 10) adjectivul demonstrativ (sistematizare) Pronumele pronumele personal subiect : forme accentuate şi neaccentuate (sistematizare) pronumele personal cu funcţie de complement direct şi indirect (locul lor în propoziţia asertivă şi imperativă) *pronumele interogativ simplu (qui, que) Verbul *viitorul simplu : verbele auxiliare, verbe de gr. I care nu implică particularităţi ortografice; verbe de grupa a II-a şi a III-a de mare frecvenţă : partir, prendre, lire, dire perfectul compus (afirmativ, interogativ, negativ) al verbelor conjugate cu avoir şi être (verbe auxiliare, verbe de grupa I şi a II-a şi verbe de grupa a III-a cu mare frecvenţă, verbe de mişcare *verbele reflexive *imperfectul imperativul (verbe reflexive) Adverbul adverbe de loc, mod, timp Prepoziţii şi conjuncţii frecvente 9
LIMBA MODERNA1 CLASA A VII-A OBIECTIVE DE REFERINŢĂ 7 ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă 1.1 să reacţioneze la un mesaj emis cu un debit verbal normal - executarea de operaţii / răspunsuri nonverbale la comenzi; 1.2 să confirme înţelegerea unor instrucţiuni - exerciţii de marcare pe un tabel; - executare de comenzi; 1.3 să desprindă sensul global al unui mesaj - răspunsuri la întrebări; rostit în limbaj standard cu un debit verbal normal - exerciţii cu alegere multiplă; 1.4 să identifice / să extragă informaţii specifice dintr-un mesaj audiat, pe teme de interes 2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi 2.1 să aplice corect accentul la nivelul grupului de cuvinte 2.2 să ceară / să ofere partenerului confirmarea informaţiei primite, în cadrul unui schimb verbal 2.3 să vorbească despre sine şi să relateze despre activităţi şi evenimente 2.4 să participe cu întrebări şi răspunsuri la interacţiuni verbale pe teme de interes, folosind adecvat formule conversaţionale 3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi 3.1 să identifice succesiunea secvenţelor unui text citit 3.2 să deducă din context sensul unor cuvinte necunoscute 3.3 să extragă informaţii punctuale dintr-un text citit pentru a îndeplini o sarcină de lucru - completare de text lacunar / tabel; exerciţii de tip adevărat / fals. Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă - exersarea pronunţiei şi a intonaţiei după model; - activităţi în perechi, micro-dialog, simulare; - joc de rol; - descrieri simple cu suport verbal (cuvinte de sprijin, întrebări) sau vizual; - exerciţii de monolog; - activităţi pe grupe, micro-dialoguri, simulare; - jocuri didactice; - exerciţii de formulare de întrebări / răspunsuri în situaţii de comunicare uzuală; Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă - exerciţii de ordonare a unui set de propoziţii conform unui text citit - exerciţii de alcătuire de propoziţii; - exerciţii de identificare / utilizare a relaţiilor semantice; - exerciţii de corelare a unor cuvinte cu definiţia corespunzătoare; - exerciţii de decodare contextuală; - lectură dirijată; - exerciţii de extragere a esenţialului; - completare de tabele / texte lacunare; - exerciţii cu alegere multiplă; - exerciţii de subliniere, identificare şi grupare; 7 Obiectivele de referinţă notate cu asterisc nu sunt obligatorii. Ele pot intra, integral sau parţial, în curriculum-ul la decizia şcolii 10
4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi 4.1 să elaboreze texte scurte, structurate logic, coerent 4.2 să redacteze texte funcţionale simple (mesaje, scrisori personale, scurte instrucţiuni) 4.3 să ofere informaţii despre activităţi, persoane, evenimente, experienţe *4.4 să transpună în scris informaţii receptate oral sau prin lectură Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă - activităţi de redactare de text; - exerciţii de folosire a conectorilor; - redactare de mesaje, scrisori, instrucţiuni; - completare de texte lacunare, rebus; - completare de formulare cu date personale; - luare de notiţe; fişe lectură 5. Dezvoltarea unor reprezentări culturale, a unor atitudini favorabile şi a interesului pentru studiul limbii şi al civilizaţiei franceze La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi 5.1 să demonstreze interes pentru cunoaşterea unor aspecte semnificative ale vieţii cotidiene din spaţiul cultural francofon. *5.2 să manifeste interes pentru cunoaşterea unor personalităţi marcante ale istoriei şi culturii franceze Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă - dosare tematice, portofolii; - activităţi de proiect; - vizionări de casete video, cd-uri, dvd-uri, utilizarea unor surse bibliografice, site-uri internet; - vizionări de casete video, cd-uri, dvd-uri şi utilizarea unor surse bibliografice, site-uri internet; - activităţi de proiect. CONŢINUTURI 8 ORGANIZARE TEMATICĂ - Universul personal : prietenia, relaţii între tineri (corespondenţă), pasiuni - Mediul înconjurător : plante şi animale - Oameni şi locuri: aspecte ale vieţii citadine/rurale - Mijloace moderne de comunicare şi informare: mass- media (presă/ radio/ televiziune, internet) - Elemente de cultură şi civilizaţie franceză : aspecte geografice / obiective turistice şi culturale / simboluri culturale/ mâncăruri specifice / *personaje îndrăgite din cărţi şi din filme / personalităţi din cultură şi ştiinţă. În atenţia autorilor de manuale: temele şi subtemele propuse nu constituie capitole şi lecţii de manual. Ele vor fi tratate transversal în cadrul unor unităţi didactice elaborate în perspectiva scenariului proiectat de autori. ACTE DE VORBIRE 1. a descrie locuri 2. a cere şi a da informaţii practice 3. a relata un şir de evenimente 4. a exprima un punct de vedere 5. a cere ceva cuiva Actele de vorbire propuse vor fi regrupate pe baza tematicii abordate, în funcţie de nivelul acumulării lexicogramaticale. Ele pot fi prezentate explicit, cu realizările lingvistice corespunzătoare, sau implicit în texte situaţionale. 8 Conţinuturile notate cu asterisc nu sunt obligatorii. Acestea pot intra, integral sau parţial, în curriculum-ul la decizia şcolii. 11
ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII I. Fonetică, ortografie şi ortoepie particularităţi ortografice (omofone frecvente) *h mut şi h aspirat II. Lexic şi semantică cuvinte, sintagme, corespunzând funcţiilor comunicative şi ariilor tematice propuse relaţii semantice (sinonime, antonime, omonime, *familii de cuvinte) III. Gramatica Adjectivul Gradele de comparaţie ale adjectivelor Pronumele pronumele nehotărâte : personne, rien, quelqu un *pronume demonstrative (forme simple) pronumele relative (qui, que, quoi, dont, où) pronumele en şi y Verbul indicativ: (imperfectul, mai mult ca perfectul); condiţional prezent timpuri perifrastice (trecutul apropiat) acordul participiului trecut cu subiectul (verbe conjugate cu être) Toate timpurile verbale vor fi prezentate la formele afirmativă, negativă şi interogativă (cu sau fără cuvinte interogative). Adverbul adverbul de mod Prepoziţii şi conjuncţii frecvente Unele elemente gramaticale (adverbe de timp, loc; prepoziţii, conjuncţi frecvente) pot apărea, în mod implicit, în diverse contexte de utilizare a limbii. Tipuri de propoziţii propoziţia interogativă propoziţia negativă 12
LIMBA MODERNA 1 CLASA A VIII-A OBIECTIVE DE REFERINŢĂ 9 ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul va fi 1.1 să identifice informaţiile esenţiale dintr-un mesaj rostit în limbaj standard 1.2 să identifice secvenţele logice ale unui mesaj audiat *1.3 să identifice relaţia dintre locutori într-o conversaţie 2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul va fi 2.1 să ceară / să ofere explicaţii pe teme cunoscute, referitor la activităţi, întâmplări, situaţii din universul imediat 2.2 să iniţieze şi să participe activ la interacţiuni verbale pe teme variate 2.3 să exprime în mod clar un punct de vedere/o opinie proprie pe teme familiare 3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă - exerciţii de înţelegere globală a unor mesaje audiate; - exerciţii de completare de text lacunar; - întrebări vizând înţelegerea mesajului; exerciţii de confirmare a răspunsului corect prin bifare, exerciţii cu alegere multiplă; - exerciţii de identificare a ordinii logice şi cronologice (prin ordonare, eliminare, grupare); - activităţi de luare de notiţe în timpul ascultării; - exerciţii cu alegere multiplă - exerciţiile de adecvare a lexicului la raporturile dintre interlocutori Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă - exerciţii de formulare de întrebări/răspunsuri; - exerciţii de completare a informaţiei; - descrieri cu suport verbal (întrebări, cuvinte de sprijin) sau vizual; - activităţi în perechi/ pe grupe; - exerciţii de conversaţie semidirijată, - simulare de situaţii de comunicare uzuală; - exerciţii de simulare a unor situaţii de comunicare uzuală; - exerciţii de exprimare a părerii personale, a unor sentimente, în diferite situaţii de comunicare; La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă 3.1 să citească fluent, cu voce tare, un text - exerciţii de citire expresivă 3.2 să deducă cu ajutorul contextului semnificaţia sintagmelor necunoscute - exerciţii de identificare a elementelor necunoscute pe baza celor cunoscute; dintr-un text citit - exerciţii de asociere a unor cuvinte cu definiţia corespunzătoare; - exerciţii de identificare/utilizare a relaţiilor semantice; 9 Obiectivele de referinţă notate cu asterisc nu sunt obligatorii. Ele pot intra, integral sau parţial, în curriculum-ul la decizia şcolii. 13
3.3 să extragă din mai multe texte citite informaţii relevante necesare pentru realizarea unei sarcini de lucru - activităţi de selectare şi ordonare a informaţiei utile prin parcurgerea mai multor paragrafe dintr-un text; 4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul va fi 4.1 să organizeze ideile în mod logic într-un text 4.2 să redacteze texte funcţionale (scrisori, e- mail-uri) 4.3 să exprime în scris opinii asupra unor teme din universul apropiat *4.4 să realizeze portretul unui personaj / al unei personalităţi /descrierea unui peisaj Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă - elaborarea de schiţe/planuri de idei, - dezvoltarea unor schiţe de idei sub formă de text; - exerciţii de redactare creativă, individuală sau în grup, folosirea dicţionarului şi a fişelor; - alcătuirea pe grupe a unor articole pentru jurnalul clasei/ jurnal de vacanţă; - exerciţii de redactare specifice; - redactare de texte după un plan/model. - redactare de texte scurte; - activităţi de proiect; - redactare de portret, descriere de peisaj 5. Dezvoltarea unor reprezentări culturale, a unor atitudini favorabile şi a interesului pentru studiul limbii şi al civilizaţiei franceze, formarea competenţei interculturale La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul va fi 5.1 să manifeste interes pentru cunoaşterea unor realizări remarcabile în domeniul ştiinţei/ culturii franceze *5.2 să se raporteze la elementele de cultură şi civilizaţie descoperite prin studiul limbii franceze, sesizând asemănări / deosebiri faţă de propria cultura Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă - vizionări de casete video/ CD-uri/ DVD-uri, utilizarea unor surse bibliografice site-uri internet; - activităţi de proiect; - realizarea de dosare tematice, proiecte; - discuţii pe grupe - stabilirea de corelaţii, identificarea de puncte comune şi/ sau diferenţe. CONŢINUTURI 10 ORGANIZARE TEMATICĂ - Universul personal: adolescentul şi preocupările lui - Mediul înconjurător: protecţia mediului; probleme actuale de mediu (poluare, reciclarea deşeurilor) - Oameni şi locuri: relaţii între tineri (corespondenţă, călătorii), obiective turistice şi culturale, personalităţi - Mijloace de comunicare în societatea modernă: radio/televiziune/presă, publicitate. - Universul francofon: elemente de cultură şi civilizaţie franceză, diversitatea spaţiului francofon, cooperare şi manifestări culturale. În atenţia autorilor de manuale: temele şi subtemele propuse nu constituie capitole şi lecţii de manual. Ele vor fi tratate transversal în cadrul unor unităţi didactice elaborate în perspectiva scenariului proiectat de autori. ACTE DE VORBIRE 1. a exprima sentimente (bucurie, admiraţie, *uimire) 2. a descrie un personaj 3. a iniţia/a încheia o interacţiune verbală (sistematizare) 10 Conţinuturile marcate cu asterisc nu sunt obligatorii. Ele por intra, integral sau parţial, în curriculum la decizia şcolii. 14
4. a cere şi a da informaţii practice (reluare şi îmbogăţire) 5. a felicita pe cineva, a face o urare 6. *a exprima o ipoteză Actele de vorbire propuse vor fi regrupate pe baza tematicii abordate, în funcţie de nivelul acumulării lexicogramaticale. Ele pot fi prezentate explicit, cu realizările lingvistice corespunzătoare, sau implicit în texte situaţionale. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII I. Fonetică, ortografie şi ortoepie schimbări fonetice şi ortografice în conjugare II. Lexic şi semantică cuvinte, sintagme, corespunzând actelor de vorbire şi ariilor tematice relaţii semantice (sinonime, antonime, omonime, paronime, familii de cuvinte, *perifrază semantică) III. Gramatica Adjectivul adjective cu grade de comparaţie neregulată (bon, petit, mauvais) Pronumele pronumele on pronumele en şi y pronumele relative : qui, que, où, dont, quoi Verbul condiţionalul prezent sistematizarea timpurilor verbale: prezent, perfect compus, imperfect, viitor simplu Adverbul adverbe cu grade de comparaţie neregulată: (bien, mal). Prepoziţii şi conjuncţii frecvente Tipuri de propoziţii propoziţia interogativă directă, propoziţia exclamativă, imperativă 15