Performanţele economico-financiare ale firmei Dobrotă Gabriela Chirculescu Maria Felicia The economic and financial performance of the enterprise Dobrotă Gabriela Chirculescu Maria Felicia Abstract The conducting activities to microecomic level order/aim to achieve the financial excess that would ensure the future development. In order to illustrate the profitability of the enterprise can be used an economic and financial indicators system that reflects the performances achieved. In the paperwork I have covered issues relating to the need to use such a system, the structure, the type and the number of performance indicators to be used. 1. Introducere Maximizarea eficienţei activităţii derulate la nivelul firmelor impune o monitorizare permanentă a performanţelor financiare. Altfel spus, pentru optimizarea performanţelor economice este necesar să se implementeze un sistem de diagnostic financiar al activităţii desfăşurate, concretizat de o serie de documente ce cuprind un set de indicatori solicitat de echipa managerială. Este evident faptul că eficacitatea acestui sistem este determinată de tipul documentelor solicitate, de felul în care se desfăşoară conlucrarea între diferitele componente ale firmei dar şi de tehnologia utilizată în elaborarea rapoartelor. Pentru estimarea stării financiare a unei firme pot fi utilizaţi o serie de indicatori care permit evidenţierea rentabilităţii, solvabilităţii, lichidităţii, viteza de rotaţie a datoriilor şi gradul de independenţă financiară. Activitatea de diagnosticare financiară a unei firme poate fi realizată pentru determinarea situaţiilor de dezechilibru financiar şi a cauzelor generatoare, astfel încât să se poată adopta la timp măsurile necesare pentru o gestiune eficientă. În acest caz, sunt implicaţi managerii, acţionarii şi salariaţii. Însă, diagnosticarea poate viza şi capacitatea firmei de a obţine profit, de a înregistra excedente faţă Abstract The conducting activities to microecomic level order/aim to achieve the financial excess that would ensure the future development. In order to illustrate the profitability of the enterprise can be used an economic and financial indicators system that reflects the performances achieved. In the paperwork I have covered issues relating to the need to use such a system, the structure, the type and the number of performance indicators to be used.. 1. Introduction Maximizing the efficiency of activities run to the firm level requires a constant monitoring of financial performances. In other words, in order to optimize economic performance is necessary to implement a financial system diagnostic of undertaken activity, ed in a series of documents that include a set of indicators requested by the management team. It is clear/obvious the fact that the effectiveness of the system is determined by the type of documents requested, by the way/manner in which cooperation takes place between different parts of the company but also the technology used in reporting development. To estimate the financial status of a firm can use a series of indicators that allow evidence of profitability, solvency, liquidity, speed of rotation of the debt and the degree of financial independence. Financial activity of a firm diagnosis can be made to determine the weakening of the financial statements and generating causes so as to be able to take timely measures necessary for effective management. In this case, are involving managers, shareholders and the employees. However, the diagnosis may covers the company's ability to make profits, the 93
de fluxurile negative determinate de activitatea desfăşurată, de a-şi onora obligaţiile de plată, cazuri în care ea este efectuată de persoane din afara firmei (bănci, potenţiali investitori, clienţi, concurenţi, stat). Însă, chiar dacă este vizată o analiză internă sau externă a activităţii desfăşurate, obiectivele urmărite sunt aprecierea performanţelor economicofinanciare şi identificarea riscurlor potenţiale ce se pot manifesta. Dar, o analiză pertinentă nu presupune numai determinarea stării de echilibru financiar şi a lichidităţii unei firme ci ea trebuie să vizeze şi identificarea marjelor de acumulare bănească. În acest scop, pot fi utilizate informaţiile oferite de contul de profit şi pierdere care sintetizează rezultatul fluxurilor economico-financiare de intrare, de combinare a factorilor de producţie şi de ieşire pe perioada considerată. Practic, acest document realizează o grupare a veniturilor şi cheltuielilor care au determinat obţinerea rezultatului global corespunzător exerciţiului financiar expirat şi permite aprecierea în ansamblu a performanţelor economico- financiare obţinute de firma respectivă cu ajutorul unor indicatori de performanţă. Cunoscuţi şi sub denumirea de solduri intermediare de gestiune, aceşti indicatori stau la baza întocmirii unor situaţii financiare de analiză şi previziune, oferind managerilor posibilitatea de identificare a abaterilor de la previziunile efectuate pe categorii de activităţi. Astfel, se poate urmări gradul de realizare a cifrei de afaceri şi a marjei brute anticipate, efectuarea cheltuielilor operaţionale în limita stabilită, impactul gradului de îndatorare asupra rezultatului curent, obţinerea profitului estimat. 2. Determinarea soldurilor intermediare de gestiune În practica financiară, aceşti indicatori sunt utilizaţi pentru determinarea rezultatelor obţinute pe diferite paliere ale activităţii. 1. Marja comercială (adaosul comercial) se calculează de regulă la agenţii economici cu profil comercial, dar şi pentru activitatea comercială a societăţilor cu surplus/excess flows to negative due to work, to honor payment obligations, cases in which it is performed by persons outside the firm (banks, potential investors, customers, competitors, state). But, even if it concerns an internal or external work undertaken review, the objectives followed are the assessing of economic and financial performance and identifying the potential risks that may occur. But a real analysis involves not only determining the state of financial balance and liquidity of a firm but it should aim to identify the margins of cash accumulation. To this goal may be used information provided by the profit and loss account statement which summarizing the outcome of economic and financial flows of entry, the combination of input and output factors over the period considered. Basically, this document made a classification/group of incomes and expenditure which led to obtain the overall for the financial year ended and allows assessment of overall economic and financial performance achieved by the firm using performance indicators. Known as intermediate management account balances these indicators are underlying preparation of financial statements analysis and forecasting, providing managers the possibility to identify deviations from the predictions made by categories of activity. Thus it can follow the degree of turnover achievement and the anticipated gross margin, carrying out the operating expenses in limits set, the impact on the indebtedness degree on current outcome, obtaining the estimated profit. 2.Determine the intermediate management account balances In financial practice, these indicators are used to determine the s obtained to different levels of activity 1.Margin trading (trade margin) is usually calculated to economic agents with trade features, but also for the business activity of companies with mixed activity (industrial and commercial). It reflects the 94
activitate mixtă (industrială şi comercială). Ea reflectă surplusul obţinut din vânzările de mărfuri în raport cu costul de cumpărare al acestora, fiind principalul indicator de apreciere a performanţelor unei activităţi comerciale. Pentru calcularea marjei comerciale se utilizează relaţia: Mc = Vm Camv [1] în care: Mc reprezintă marja comercială; Vm venituri din vânzarea mărfurilor; Camv costul de aprovizionare al mărfurilor vândute. 2. Producţia exerciţiului include valoarea bunurilor şi serviciilor fabricate, respectiv prestate de întreprindere pentru a fi vândute, stocate sau utilizate pentru nevoile proprii. Ea cuprinde trei elemente: producţia vândută evaluată la preţul de vânzare, producţia stocată şi producţia imobilizată evaluate la cost de producţie şi se poate determina după următoarea relaţie: Qe = Pv ± Ps + Pim [2] în care: Qe reprezintă producţia exerciţiului; Pv producţia vândută; Ps producţia stocată; Pim producţia din imobilizări. Producţia vândută reprezintă totalul producţiei vândută clienţilor într-un interval de timp dat, fiind un indicator important de apreciere şi analiză a activităţii desfăşurate de o întreprindere, prin faptul că măsoară un aspect al finalităţii activităţii acesteia şi anume gradul de satisfacere a cerinţelor pieţei pentru produsele sale. Producţia stocată este reprezentată de variaţia în plus sau în minus a stocului final de produse faţă de stocul iniţial, aferent unei perioade de referinţă. În condiţiile în care valoarea stocului final este mai mare decât valoarea stocului iniţial, diferenţa influenţează în plus producţia exerciţiului, fiind considerată un venit, iar dacă valoarea stocului final este mai mică decât valoarea stocului iniţial, variaţia de stoc conduce la o diminuare a veniturilor din exploatare. Producţia din imobilizări reflectă costul lucrărilor sau cheltuielilor efectuate pentru realizarea unor active imobilizate, în special corporale. 3. Cifra de afaceri este indicatorul ce surplus from the sale of goods in relation to their purchase cost, the main indicator for assessing the performance of a business. For marketing margin is used to calculate the relationship: Mc = Vm Camv [1] consisting of: Mc represents the trade margin; Vm incomes from goods sale ; Camv supply cost of goods sold; 2.Production of period includes the value of goods and services produced, respectively provided by the enterprise to be sold, stored or used for own needs. It comprises three elements : sold production valued at selling price, production stored and production immobilized valued at production cost and can be determined by the following relationship: Qe = Pv ± Ps + Pim [2] Consisting of : Qe represents the period production; Pv sold production; Ps stored production; Pim fixed assets production. Production sold is the total output sold to customers in a given period of time, is an important indicator of assessment and analysis of work/activity carried out by an enterprise, through that measure one aspect of its business purpose and some degree of satisfaction of market demands for its products. Stored production is the variation more or less of final products stock from the original stock, for a reference period. In conditions that the final stock value is higher than the initial stock, the difference also affects in adition the production year, is considered an income, and if the final stock value is lower than the initial stock, the stock variation leads to a decrease in operational revenues. Fixed assets production reflects the cost or expenses incurred in achieving imobilized assets, particularly fixed assets. 3. The turnover is the indicator that allows measurement of current activity of economic entities and consists of revenues from product shipments and sales of goods over a period of time. 95
permite măsurarea activităţii curente a unei entităţi economice şi este formată din veniturile rezultate din livrările de produse şi vânzările de mărfuri pe o perioadă de timp determinată. Relaţia de calcul a cifrei de afaceri este următoarea: Ca = Vvp + Vvm [3] în care: Ca reprezintă cifra de afaceri; Vvp venituri din vânzarea producţiei; Vvm venituri din vânzarea de mărfuri. 4.Valoarea adăugată reprezintă valoarea a tot ceea ce a creat şi adăugat fazelor anterioare activitatea întreprinderii, concretizată în creşterea de valoare rezultată din utilizarea factorilor de producţie, îndeosebi a forţei de muncă şi capitalului, peste valoarea bunurilor şi serviciilor provenite de la terţi sau valoarea remunerării tuturor participanţilor direcţi şi indirecţi în cadrul activităţii curente a întreprinderii. Se poate spune că valoarea adăugată reprezintă plusul de bogăţie peste valoarea consumurilor de la terţi. Valoarea adăugată poate fi determinată astfel: Va = Qe + Mc Cet [4] în care: Va reprezintă valoarea adăugată; Qe producţia exerciţiului; Mc marja comercială; Cet consumurile exerciţiului provenite de la terţi. Valoarea adăugată mai poate fi definită şi ca fiind sursa de acumulări băneşti pe care întreprinderea o poate utiliza pentru remunerarea participanţilor direcţi sau indirecţi la activitatea economică: salariaţi, stat, creditori, acţionari, etc. 5. Excedentul brut de exploatare exprimă acumularea brută din activitatea de exploatare fiind resursa principală a întreprinderii, cu o influenţă hotărâtoare asupra rentabilităţii economice şi a capacităţii potenţiale de autofinanţare a investiţiilor. El se detrmină astfel: EBE = Va + Se It Cp [5] în care: EBE reprezintă excedentul brut de exploatare; Va valoarea adăugată; Se subvenţii de exploatare; It impozite şi taxe; Cp cheltuieli cu personalul. 6. Rezultatul exploatării este The compute relationship of turnover is as follows: Ca = Vvp + Vvm [3] consisting of: Ca represents the turnover; Vvp incomes from production sale; Vvm incomes from goods sale 4.The added value is the value of everything created and added to the business earlier phases, manifested in increased value ing from the use of production factors, especially labor and capital, over the value of goods and services from third parts or value of remuneration of all direct and indirect participants in the current activity of the company. Arguably, the value added is the added value of wealth over consumption from third parties. The added value can be determined as follows: Va = Qe + Mc Cet [4] consisting of: Va represents the added value; Qe the production of period; Mc commercial margin; Cet the period consunption from third parts. Value added can be defined as the source of accumulation of money the firm can use to pay participants directly or indirectly to economic activity: employees, state, creditors, shareholders, etc 5.Gross operating surplus expressed the gross surplus from operating activities beeing the main resource of the enterprise, with a decisive influence on economic profitability and potential capacity of selffinancing investment. It is computed thus: EBE = Va + Se It Cp [5] consisting of: EBE represents the gross operating surplus; Va added value; Se operating subsidies; It taxes; Cp employees expenses. 6. The operation is the indicator that is able to reflect the of exploitation activity taking into account depreciation and provisions,also other operating income and expenses, other than those considered in determining gross operating surplus. This indicator measures the performance of commercial and industrial 96
indicatorul care are capacitatea de a reflecta rezultatul activităţii de exploatare cu luarea în considerare a amortizării şi provizioanelor, precum şi a altor venituri şi cheltuieli de exploatare, altele decât cele avute în vedere la determinarea excedentului brut de exploatare. Acest indicator măsoară performanţa comercială şi industrială a întreprinderii, indiferent de politica financiară, fiscală, de investiţii, de distribuţie. Relaţia de calcul este următoarea: Re = EBE + Ave + Vpe Ape Ace [6] în care: Re reprezintă rezultatul exploatării; EBE excedentul brut de exploatare; Ave alte venituri din exploatare; Vpe venituri din provizioane pentru exploatare; Ace alte cheltuieli de exploatare; Ape amortizări şi provizioane de exploatare. 7. Rezultatul financiar al exerciţiului redă rezultatul operaţiunilor financiare şi se determină ca diferenţă între veniturile financiare şi cheltuielile financiare, după relaţia: Rf = Vf Cf [7] în care: Rf reprezintă rezultatul financiar al exerciţiului; Vf venituri financiare; Cf cheltuieli financiare. 8. Rezultatul curent al exerciţiului evidenţiază efectul activităţii de exploatare, precum şi a operaţiunilor financiare efectuate de întreprindere. Acest indicator este rezultatul tuturor operaţiilor curente ale întreprinderii şi se determină astfel: Rc = Re + Rf [8] în care: Rc reprezintă rezultatul curent al exerciţiului; Re rezultatul exploatării; Rf rezultatul financiar. Acest indicator înglobează întreaga activitate de exploatare şi operaţiunile financiare, inclusiv amortismentele şi provizioanele, precum şi impozitele şi taxele datorate, mai puţin impozitul pe profit. Însă nu cuprinde rezultatele operaţiunilor cu caracter extraordinar. 9. Rezultatul brut al exerciţiului (rezultatul exerciţiului înaintea impozitării) reprezintă profitul sau pierderea rezultată din enterprise, regardless of the financial, tax, investment, distribution. Relationship calculation is as follows : Re = EBE + Ave + Vpe Ape Ace [6] consisting of: Re represents the exploiting EBE the gross operating surplus; Ave other operating incomes; Vpe the provision incomes for operating; Ace other operating expenses; Ape amortization and exploiting provisions. 7. Financial for the year renders the of financial operations and determines as the difference between financial income and expenditure, as the relationship Rf=Vf Cf [7] consisting of: Rf represents the financial of the period; Vf financial incomes; Cf financial expenses. 8.The of the period shows the effect of current year operating activities and financial transactions made by the enterprise. This indicator is the of all the company's current operations and is calculated as : Rc=Re+Rf [8] consisting of: Rc represents the current of period; Re the exploiting ; Rf the financial This indicator includes all operating activities and financial transactions, including amortizations and provisions, also taxes and fees, less income tax. But does not includes the operational s with extraordinary features 9.The gross profit for the year period (profit or loss before taxation) is the profit or loss ing from work/activity in a period of time, usually one year, by an enterprise. Formula is: Rbe=Rc+Rex [9] Consisting of: Rbe reprezints gross of the period; Rc the current ; Rex the extrordinary In fact, this indicator can be measured 97
activitatea desfăşurată într-un interval de timp determinat, de regulă un an, de către o întreprindere. Formula de calcul este: Rbe = Rc +Rex [9] în care: Rbe reprezintă rezultatul brut al exerciţiului; Rc rezultatul curent; Rex rezultatul extraordinar. De fapt, acest indicator poate fi determinat şi ca diferenţă între veniturile totale obţinute de întreprindere (acestea reflectând capacitatea de valorificare a resurselor întreprinderii prin vânzarea de produse şi prestarea de servicii către clienţi) şi cheltuielile totale efectuate pentru realizarea acestora (indiferent de categoria acestora- fixe sau variabile). Pentru exemplificare, am utilizat informaţiile furnizate de contul de profit şi pierdere al unei societăţi pentru doi ani. Indicatorii prezentaţi teoretic au înregistrat următoarele valori (tabelul nr. 1): Nivelul soldurilor intermediare de gestiune şi modificările înregistrate Nr crt 1. Elemente/ indicatori Venituri din vânzări de mărfuri Tabelul nr. 1 N N+1 Abat ere 242962 191111-21,35 2. - Costul 228120 182566-19,97 mărfurilor vândute 3. =Marja 14842 8545-42,43 comercială 4. Producţia 248608 226603-8,85 vândută 5. +Producţia - - - stocată 6. +Producţia 20213 - - imobilizată 7. =Producţia 268821 226603-15,7 exerciţiului 8. Venituri din 242962 191111-21,35 vânzarea mărfurilor 9. +Venituri din 248608 226603-8,85 vânzarea producţiei 10. =Cifra de 491570 417714-15,02 as the difference between total revenue obtained by the enterprise (which reflects the ability of enterprise to resource recovery through the sale of products and services to customers) and total expenditure incurred to achieve them (regardless of their category - fixed or variable). For example, we used the information from the profit and loss account of a company for two years. The indicators presented have been following the theoretical values (Table. 1): Nr crt 1. Elements/ indicators Incomes from merchandise sales N N+1 Abat ere 242962 191111-21,35 2. - Cost of sold 228120 182566-19,97 goods 3. 14842 8545-42,43 =Commerci al margin 4. The 248608 226603-8,85 production sold 5. +The stored - - - production 6. +The fixeed 20213 - - assets production 7. 268821 226603-15,7 =Production of the period 8. Incomes 242962 191111-21,35 from merchandise sales 9. +Incomes 248608 226603-8,85 from the production sale 10. =Turnover 491570 417714-15,02 11. Production 268821 226603-15,7 of the period 12. 14842 8545-42,43 +Commercial margin 13. - Consumption from third 175658 86798-50,58 98
afaceri 11. Producţia 268821 226603-15,7 exerciţiului 12. +Marja 14842 8545-42,43 comercială 13. - Consumul 175658 86798-50,58 de la terţi 14. =Valoarea 108005 148350 37,35 adăugată 15. +Subvenţii - - - pentru exploatare 16. - Impozite şi taxe 6250 6207-0,68 17. - Cheltuieli 89756 91234-9,86 cu personalul 18. = EBE 11999 50909 324,27 19. +Venituri din - - - provizioane de exploatare 20. +Alte 5741 1381-13,13 venituri din exploatare 21. -Cheltuieli 1230 1150-87,83 privind amortizările şi provizioanele 22. -Alte 1207 3801 132,06 cheltuieli de exploatare 23. = Rezultatul 15303 47339 209,34 exploatării 24. Venituri 4534 1000-77,94 financiare 25. -Cheltuieli 24003 21890-8,8 financiare 26. =Rezultatul -19469-20890 -7,29 financiar 27. Rezultatul 15303 47339 209,34 exploatării 28. +Rezultatul -19469-20890 -7,29 financiar 29. =Rezultatul -4166 26449 634,87 curent 30. +Rezultatul 0 0 0 extraordinar 31. =Rezultatul brut -4166 26449 634,87 Din analiza acestor indicatori se pot desprinde o serie de concluzii referitoare la activitatea desfăşurată de întreprindere. Astfel, se observă: scăderea marjei comerciale, determinată de diminuarea într-un ritm parts 14. =Added 108005 148350 37,35 value 15. +Subsidies - - - for exploiting 16. - Taxes 6250 6207-0,68 17. - Employees 89756 91234-9,86 expenses 18. = EBE(Gross excess/surpl 11999 50909 324,27 us of exploiting) 19. +Incomes - - - from exploiting provisions 20. +Other 5741 1381-13,13 exploiting incomes 21. -Expenses withprovisio 1230 1150-87,83 ns and amortizations 22. -Other exploiting expenses 23. = Exploiting 24. Financial incomes 25. -Financial expenses 26. =Financial 27. Exploiting 28. +Financial 29. =Current 30. +Extraordina ry 31. =Gross 1207 3801 132,06 15303 47339 209,34 4534 1000-77,94 24003 21890-8,8-19469 -20890-7,29 15303 47339 209,34-19469 -20890-7,29-4166 26449 634,87 0 0 0-4166 26449 634,87 From the analysis of these indicators may be depicted a series of conclusions related to activity made by the organization. Thus, it is noted: low the margin business, due to decrease at a rate faster growth of the incomes from the sale of goods 99
mai accentuat al venturilor din vânzarea mărfurilor comparativ cu cea aferentă costului mărfurilor aprovizionate; o scădere a producţiei exerciţiului cu 42218 lei, respectiv cu 15,7%, în anul N+1 faţă de anul N, ca urmare a diminuării producţiei vândute, scăderea înregistrată fiind de 22005 lei, respectiv de 8,85 % în anul N+1 faţă de anul N, precum şi a neînregistrării producţiei de imobilizări în N+1; scăderea cifrei de afaceri cu 73856 lei, respectiv cu 15,02 %, în anul N+1 faţă de anul N, în condiţiile reducerii valorii veniturilor din vânzarea producţiei cu 8,85 % şi a veniturilor din vânzarea mărfurilor cu 21,35%; creşterea valorii adăugate în anul N+1 faţă de anul N cu 40345 lei, respectiv cu 37,35%; creşterea excedentului brut de exploatare în anul N+1 faţă de anul N cu 38910 lei; obşinerea în ambii ani a unui rezultat din exploatare pozitiv; înregistrarea unui rezultat financiar negativ în cei doi ani, ca urmare a rambursării unei părţi din împrumuturi. La prima vedere, aceşti indicatori permit identificarea categoriilor de activităţi generatoare de profit şi pierdere. Problema care se ridică este însă dacă un manager trebuie să se oprească cu analiza aici sau să o adâncească. Răspunsul este evident chiar şi numai dacă ne punem următoarea întrebare: este suficient să ştim cu cât a crescut sau scăzut cifra de afaceri în raport de evoluţia elementelor determinante sau trebuie să aflăm şi care a fost influenţa factorilor materiali, a productivităţii muncii şi a mijloacelor de producţie? În acest context, indiferent de volumul de muncă implicat, se impune în mod cert o analiză profundă, o identificare a tuturor factorilor care au dus la realizarea sau nerealizarea obiectivelor stabilite. Nimeni nu trebuie să întocmească diverse documente de prognoză doar pentru că aşa trebuie ci să le compare în permanenţă cu situaţiile concrete, să identifice abaterile astfel compared with the corresponding cost of goods supplied decrease in production year to 42218 lei, respectively by 15,7% in year N +1 to N, through a reduction in output sold, the decrease was recorded for 22005 lei, respectively 8,85% in year N +1 to N, and fixed production recorded in N +1 low the turnover with 73856 lei, respectively 15,02% in year N +1 to N, in terms of reducing the value of production revenues from the sale by 8,85% and income from the sale of goods by 21, 35%; increasing of adding value in year N +1 to N to 40345 lei, 37,35% respectively; increase the gross operating surplus in year N +1 to N to 38910 lei; obtained in both years of a positive operating ; recording a negative financial in the two years, following the repayment of part of loans; At first glance, these indicators allow to identify the categories of activities generating the profit and loss. The question that arises is whether a manager but must stop here to analyze or to widen. The answer is obvious even if we put the following question: is enough just as we know how much increased or decreased turnover compared to crucial elements of development or is need to know which was the influence of material factors, labor productivity and the means of production? In this context, regardless of the workload involved, it must clearly a profound analysis, identification of all factors that have led to failure of targets. Nobody has to prepare various forecast documents only because it must, but constantly compare them with concrete situations, to identify deviations so as to take necessary corrective measures. 3.Conclusions Sizing the economic and financial 100
încât să poată adopta măsurile de corecţie necesare. 3. Concluzii Dimensionarea performanţelor economico-financiare se bazează pe analiza diagnostic, al cărei scop este identificarea răspunsurilor la o serie de întrebări, legate de rezultatele obţinute, de felul în care au fost obţinute, de nivelurile înregistrate în comparaţie cu cele previzionate, de măsurile ce pot fi adoptate pentru realizarea obiectivelor, atât pe termen scurt cât şi pe termen mediu şi lung. Activitatea de dimensionare a performanţelor economico-financiare trebuie realizată în permanenţă şi nu doar în situaţii dificile, aşa cum afirma Jean Pierre Thibaut,,Efectuarea unor analize este motivată nu numai de situaţia în care firma are dificultăţi ci şi atunci când se doreşte îmbunătăţirea rezultatelor obţinute. Practic, realizarea permanentă a unor analize a situaţiilor financiare vizează obinerea informaţiilor necesare pentru adoptarea deciziilor de către manageri într-un mod raţional. Analiza efectuată trebuie completată cu o serie de indicatori de lichiditate cum sunt: lichiditatea generală, lichiditatea imediată, rata capacităţii de plată, gradul de acoperire a cheltuielilor zilnice, durata de rotaţie a activelor circulante; indicatori de îndatorare, respectiv: gradul de îndatorare, gradul de acoperire a dobânzilor, rata de îndatorare globală, efectul de levier, rata solvabilităţii generale; indicatori de gestiune (durata de rotaţie a stocurilor, a debitelor clienţi, a creditului furnizor, a activelor circulante, imobilizate şi totale) precum şi cu alţi indicatori de profitabilitate. Indiferent însă de tipul indicatorilor utilizaţi, decidentul trebuie să aibă în vedere o serie de aspecte legate de necesitatea completării analizei statice cu analiza în dinamică (în permanenţă se produc modificări ce pot influenţa rezultatele înregistrate la un moment dat) dar şi a utilizării unui sistem complex de indicatori (realizarea analizei pe baza unui singur indicator poate genera interpretări eronate) care să evidenţieze clar şi performance are based on diagnostic analysis, which aims to identify responses to a series of questions related to the s obtained, how they were obtained, compared with the levels projected for measures that can be adopted to achieve the objectives, both short and medium term and long term. Sizing activity of financial and economic performance should be carried out continuously and not only in difficult situations, as stated Jean- Pierre Thibaut,, Making some analysis is motivated not only whether the company is struggling, but also when it wants to improve s. Practice, the continuous analysis of the financial statements are related to obtain information necessary for decisions taking by managers in a rational manner. The analysis made must be supplemented by a series of liquidity indicators such as the overall liquidity, immediate liquidity, ability to pay rates, coverage degree of daily expenditure, the rotation period of assets, debt indicators, namely: indebtedness, the degree interest coverage, total debt ratio, leverage, general solvency ratio, management indicators (duration of stock rotation, customer flow, credit suppliers, non fixed assets, fixed assets and total) and other indicators of profitability. Whatever the type of indicators used, the decision maker must consider a number of issues related to the need to supplement the fixed analysis with dynamic analysis (permanently occur changes which can affect the s recorded at a moment in time) but also the use of a complex system of indicators (making analysis based on a single indicator may lead to misinterpretation) which are able to showing clearly and accurately the financial and economic performance level of the company. References: 1.Dobrotă,G., Sichigea, N., Financial management of enterprise, Romanian Spirit Publishing House, Craiova, 2003; 101
corect nivelul performanţelor economicofinanciare ale firmei. Bibliografie: 1.Dobrotă, G., 2.Sichigea, N., Giurcă Vasilescu L., 3.Stancu, I., 4.Vintilă, G., Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Spirit Românesc, Craiova, 2003; Gestiunea financiară a întreprinderii. Teorie şi aplicaţii, Editura Universitaria, Craiova, 2007; Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Economică, Bucureşti, 2003; Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2005. Giurcă Vasilescu L., 2.Stancu, I., 3.Vintilă, G., Financial management of enterprise,. Theory and applications Universitaria Publishing House, Craiova, 2007; Financial management of enterprise, Economic Publishing House, Bucharest, 2003; Financial management of enterprise, Teaching and Pedagogical Publishing House, Bucharest, 2005. 102