OPTIMIZAREA ACTIVITĂŢII SERVICIULUI DE NEUROLOGIE ŞI NEUROCHIRURGIE PRIN APLICAREA TEHNOLOGIILOR INFORMAŢIONALE

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII DIN REPUBLICA MOLDOVA UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE NICOLAE TESTEMIŢANU Cu titlu de manuscris C.Z.U.: [614.2+616.8]:004.45 UNCUŢA Andrei OPTIMIZAREA ACTIVITĂŢII SERVICIULUI DE NEUROLOGIE ŞI NEUROCHIRURGIE PRIN APLICAREA TEHNOLOGIILOR INFORMAŢIONALE 14.00.33 Medicină socială şi Management Teză de doctor în medicină Conducător ştiinţific: Consultant ştiinţific: EŢCO Constantin, doctor habilitat în medicină, profesor universitar GAVRILIUC Mihai, doctor habilitat în medicină, conferenţiar universitar Autorul: UNCUŢA Andrei CHIŞINĂU 2012

UNCUŢA Andrei, 2012 2

CUPRINS ADNOTARE 5 SUMMARY 6 РЕЗЮМЕ 7 LISTA ABREVIERILOR 8 INTRODUCERE 9 1. EXPERIENŢA INTERNAŢIONALĂ ÎN APLICAREA SISTEMELOR INFORMAŢIONALE MEDICALE (revista literaturii) 16 1.1. Caracteristica generală a Sistemelor Informaţionale Medicale 16 1.2. Sistemele Informaţionale Medicale sub aspect istoric şi evolutiv 24 1.3. Implementarea, utilizarea şi eficienţa Sistemelor Informaţionale Medicale 31 1.4. Eficienţa implementării Sistemelor Informaţionale Medicale în Republica Moldova 39 1.5. Perspectivele de constituire în Republica Moldova a Sistemului Informaţional Medical Integrat la nivel naţional 42 Concluzii la capitolul 1 47 2. MATERIAL ŞI METODE DE STUDIU 49 2.1. Caracteristica generală a metodologiei de cercetare 49 2.2. Caracteristica generală a loturilor chestionate 52 2.3. Metode de cercetare 53 2.4. Metode de evaluare statistică a rezultatelor 54 3. EFICIENŢA SISTEMULUI INFORMAŢIONAL MEDICAL ÎN ACTIVITATEA INSTITUŢIEI MEDICALE 56 3.1. Structura organizatorică şi de administrare a Institutului de Neurologie şi Neurochirurgie 56 3.2. Arhitectura Sistemului Informaţional Medical al Institutului de Neurologie şi Neurochirurgie 59 3.3. Performanţele utilizării Sistemului Informaţional Medical în Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie 70 Concluzii la capitolul 3 84 4. EVALUAREA GRADULUI DE SATISFACŢIE A LUCRĂTORILOR MEDICALI PRIVIND UTILIZAREA SISTEMULUI INFORMAŢIONAL MEDICAL ŞI A PACIENŢILOR DE ASISTENŢA MEDICALĂ 85 4.1. Estimarea opiniei lucrătorilor medicali privind eficienţa aplicării Sistemului Informaţional Medical 85 4.2. Evaluarea satisfacţiei pacienţilor privind atitudinea lucrătorilor medicali şi aplicarea Sistemului Informaţional Medical 97 Concluzii la capitolul 4 99 SINTEZA REZULTATELOR OBŢINUTE 100 CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI 110 CONCLUZII 110 RECOMANDĂRI 111 BIBLIOGRAFIE 112 3

ANEXE 126 Anexa 1. Chestionar de evaluare a gradului de satisfacţie a lucrătorilor medicali privind utilizarea Sistemului Informaţional Medical 126 Anexa 2. Chestionar de evaluare a gradului de satisfacţie a pacienţilor de asistenţa medicală (spitalicească sau de ambulator) în cadrul aplicării Sistemului Informaţional Medical 129 Anexa 3. Certificat de inovator 132 Anexa 4. Act de implementare 133 Anexa 5. Certificate de înregistrare şi implementare a Sistemului Informaţional Medical 134 Anexa 6. Foaie de observaţie 136 DECLARAŢIA PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII 137 CV-ul AUTORULUI 138 4

ADNOTARE Uncuţa Andrei Optimizarea activităţii serviciului de neurologie şi neurochirurgie prin aplicarea tehnologiilor informaţionale Teză de doctor în medicină Catedra Economie, Management şi Psihopedagogie în Medicină a USMF Nicolae Testemiţanu, Chişinău, 2012 Structura tezei: lucrarea este expusă pe 111 pagini de text electronic, constă din introducere, 4 capitole, concluzii, recomandări practice, rezumat în limbile română, rusă, engleză şi indice bibliografic cu 168 de referinţe, include 33 de figuri, 4 tabele, 4 formule si 6 anexe. Rezultatele obţinute sunt publicate în 11 lucrări ştiinţifice, inclusiv 3 fără coautori şi 4 în ediţii recenzate. Cuvinte cheie: Sistem Informaţional Medical, serviciul de neurologie şi neurochirurgie, satisfacţia lucrătorilor medicali, opinia pacienţilor, calitatea asistenţei medicale. Domeniul de studiu şi obiectivele lucrării. Studiul s-a realizat în baza Sistemului Informaţional Medical (SIM) al Institutului de Neurologie şi Neurochirurgie (INN). Opinia privind eficienţa SIM s-a studiat la 63 medici şi 99 asistente medicale, iar gradul de satisfacţie cu privire la calitatea serviciilor medicale specializate de neurologie şi neurochirurgie s-a realizat la 201 pacienţi. Obiectivul de cercetare: estimarea impactului aplicării SIMI pentru furnizarea operativă de informaţii autentice şi creşterea calităţii asistenţei medicale. Noutatea şi originalitatea ştiinţifică. În scopul realizării obiectivelor propuse, au fost analizaţi indicatorii principali de activitate a INN în condiţiile implementării SIM pentru identificarea problemelor majore; argumentate direcţiile de dezvoltare a SIM şi formele organizatorice noi de prestare a asistenţei medicale populaţiei; studiată concepţia lucrătorilor medicali referitor la eficienţa aplicării SIM; determinată opinia pacienţilor privind calitatea asistenţei medicale prestate. Problema soluţionată în teză constă în aprecierea beneficiului utilizării SIM în activitatea instituţiilor medicale şi impactul asupra calităţii asistenţei medicale. Semnificaţia teoretică a studiului. Rezultatele cercetărilor efectuate au argumentat necesitatea aplicării formelor noi şi contemporane de prestare a serviciilor medicale şi implementării SIMI în toate instituţiile subordonate Ministerului Sănătăţii din Republica Moldova. Valoarea aplicativă a lucrării este semnificativă prin faptul că implementarea SIM în instituţia medicală 1) creşte accesibilitatea, eficienţa şi calitatea serviciilor de asistenţă medicală specializată de ambulator şi spitalicească, 2) influenţează pozitiv satisfacţia prestatorilor şi consumatorilor de servicii medicale. Rezultatele teoretice şi practice sunt folosite în INN, în procesul didactic la Catedra Economie, Management şi Psihopedagogie în Medicină a USMF Nicolae Testemiţanu. 5

SUMMARY Uncuţa Andrei The Optimization of Neurology and Neurosurgery Services by the Implementation of Information Technology PhD Thesis Chair of Economy, management and psychopedagogics in medicine State University of Medicine and Pharmacy Nicolae Testemiţanu, Chişinău, 2012 Thesis structure: the study is exposed on 111 electronic text pages, consists of introduction, 4 capitols, conclusions, practical recommendations, summary in Russian, Romanian and English languages, bibliographical index with 168 references, includes 33 figures, 4 tabeles, 4 formulas and 6 annexes. The obtained results are published in 11 scientific works. Keywords: Medical Information Technology, neurology and neurosurgery services, medical personnel satisfaction, patients opinion, medical assistance quality. Study domain and objectives. The study was performed being based on the Informational System in Medicine (ISM) in the Institute of Neurology and Neurosurgery (INN). The opinion regarding ISM efficiency has been studied at doctors and 99 medical assistants, as well as the satisfaction level regarding the specialized medical services in neurology and neurosurgery has been studied at 201 patients. Study objective: measuring of ISM implementation impact for the authentic information delivery, as well as improving the quality of medical assistance. Scientific originality and actuality. In order to realize the proposed objectives, the main indexes of INN activity have been analyzed in conditions of ISM implementation, in order to identify major problems; new directions of ISM development were high lightened, as well as new organization structures of medical services offer to the population; medical workers opinion regarding ISM implementation has been studied; patients opinion regarding the quality of medical care services was also analyzed. Theoretical value of the study. The results of performed study have proven the necessity of new and modern forms of medical services offer implementation, as well as ISM introduction in all the institutions in subordination to the Ministry of Health in Republic of Moldova. The main problem solved with the current study consists in assessing benefits of ISM in activity of medical institutions and its influence on medical services quality. Applicative value of the study is significant by the fact that ISM implementation in a medical institution 1) improves accessibility, efficiency and quality of specialized medical care services in out- and inpatients, 2) positively influences satisfaction of those who offer medical services, and patients. Theoretical and practical results are used in INN, in didactic process at the Chair of Economy, management and psychopedagogics in State University of Medicine and Pharmacy Nicolae Testemiţanu 6

РЕЗЮМЕ Андрей Ункуца Оптимизация деятельности службы неврологии и нейрохирургии с использованием информационных технологий Диссертация кандидата медицинских наук Кафедра экономики, организации здравоохранения и психопедагогики Государственного Университета Медицины и Фармации им. «Николая Тестемицану», г. Кишинев, 2012 Структура диссертации: введение, 4 главы, заключение, выводы, практические рекомендации, библиография из 168 источников, 33 рисунков, 4 таблиц, 4 формул, 6 приложений, 111 печатных страниц. Полученные результаты опубликованы в 11 научных работах. Ключевые слова: медицинская информационная система, служба неврологии и нейрохирургии, удовлетворение медицинских работников, мнение пациентов, качество медицинской помощи. Область и задачи исследования. Исследование проведено на основе медицинской информационной системы (МИС) Института неврологии и нейрохирургии (ИНН). Мнение об эффективности МИС изучена у 63 врачей и 99 медицинских сестер, удовлетворение качеством специализированной неврологической и нейрохирургической медицинской помощью изучена у 201 пациента. Цель исследования: оценка воздействия МИС на оперативном предоставлении достоверной информации и повышение качества медицинского обслуживания. Новизна и научная оригинальность. Проанализированы основные показатели работы ИНН на основе деятельности МИС для выявления основных проблем, аргументированы направления развития МИС и новые организационные формы оказания медицинской помощи населению; изучено мнение медицинских работников о МИС и мнение пациентов о качестве медицинского обслуживания. Проблема представленная в диссертации состоит в определении эффективности использования КМИС в деятельности медицинских учреждений и её воздействие на качества медицинских услуг. Теоретическая значимость работы. Результаты исследования показали необходимость использования новых и современных форм предоставления медицинских услуг и внедрения МИС во всех учреждениях Министерства здравоохранения Молдовы. Практическая значимость работы. Внедрение МИС повышает доступность, эффективность и качество специализированной амбулаторной и стационарной медицинской помощи, положительно влияет на удовлетворенность поставщиков и потребителей медицинских услуг. Теоретические и практические результаты исследования используются в ИНН, в преподавании на Кафедре экономики, организации здравоохранения и психопедагогики Государственного Университета Медицины и Фармации им. «Николая Тестемицану». 7

LISTA ABREVIERILOR CNAM - Compania Naţională de Asigurări în Medicină CT - Computer Tomografie HGRM - Hotărârea Guvernului Republicii Moldova INN - Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie RMN - Rezonanţă Magnetică Nucleară SIM - Sistem Informaţional Medical SIMI - Sistem Informaţional Medical Integrat USMF - Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie 8

INTRODUCERE Actualitatea şi importanţa problemei abordate. Societatea informaţională este o formă nouă, perfectă şi contemporană, în care accesul egal la informaţie, în corelaţie cu o infrastructură informaţională şi de comunicaţii, contribuie la dezvoltarea social-economică durabilă, ameliorarea calităţii vieţii şi integrarea informaţională globală [163]. Practica mondială demonstrează impactul pozitiv al utilizării tehnologiilor informaţionale în dezvoltarea societăţii contemporane, extinderea şi diversificarea accesului populaţiei la informaţie şi la serviciile publice de o înaltă calitate în toate domeniile de activităţi umane: învăţământ, asigurarea ordinii publice, economie, mass-media şi, nu în ultimul rând, în sectorul medical [22, 32, 163]. Politica de edificare a societăţii informaţionale în Republica Moldova este parte integrantă a politicii statului şi conţine prevederi referitoare la obiectivele strategice, suportul statului în dezvoltarea infrastructurii informaţionale şi de comunicaţii, în eficientizarea activităţii de guvernare. Sănătatea constituie valoarea cea mai de preţ şi componenta indispensabilă a dezvoltării şi prosperării sociale, reprezintă unul din principalii indicatori ai calităţii vieţii şi factorul primordial în politica oricărui stat. Obiectivele de bază ale sistemului de sănătate sunt ameliorarea nivelului de sănătate, oferirea unei protecţii mai sigure populaţiei faţă de riscurile sociale şi financiare, acordarea posibilităţilor egale cetăţenilor de a beneficia de servicii medicale şi sporirea satisfacţiei consumatorilor [70]. Sistemul de sănătate din Moldova trebuie să răspundă noilor necesităţi, apărute în urma schimbărilor demografice şi socio-culturale, procesului de globalizare şi progresului rapid al tehnologiilor medicale. În plus, eficienţa aplicării tehnologiilor informaţionale avansate în practica medicală, inclusiv a reţelei de servicii medicale la distanţă, este recunoscută atât de specialiştii practicieni, cât şi de savanţii din lumea întreagă [123]. Toate acestea au grăbit elaborarea Politicii Naţionale de Sănătate în Republica Moldova, una din direcţiile prioritare ale cărei este întărirea capacităţii de monitorizare şi evaluare în sistemul de sănătate prin armonizarea arhitecturii, a platformelor tehnologice şi a standardelor SIMI [70]. Actualmente, la nivel global se recunoaşte importanţa investiţiilor în tehnologiile informaţionale medicale pentru a îmbunătăţi calitatea şi a reduce costurile serviciilor medicale [22, 32, 76, 107, 112]. Sistemul Informaţional Medical Integrat (SIMI) asigură exactitatea şi oportunitatea proceselor decizionale la nivel central, regional şi local [43, 12, 107, 137], accesibilitatea universală a serviciilor medico-sociale eficiente pentru toţi cetăţenii, indiferent de statutul social şi capacitatea de plată [24, 43, 100, 101, 107, 137], consolidarea structurii şi 9

calităţii actului medical, concomitent cu scăderea costurilor necesare pentru desfăşurarea acestuia [24, 43, 100, 101, 107, 137], optimizarea utilizării resurselor existente deficitare [24, 43, 100, 101, 107, 137], coordonarea activităţii instituţiilor medicale [24, 43, 100, 101, 107, 137] şi ameliorarea activităţii de cercetări ştiinţifice în domeniul ocrotirii sănătăţii [24, 40, 43, 100, 101, 107, 137]. Creşterea volumului de informaţii medicale determină o serie de evidenţe şi statistici noi, laborioase, care măresc sarcina cabinetelor de statistică medicală. Comunicarea instituţiilor medicale cu Ministerul Sănătăţii şi cu CNAM înregistrează o risipă de resurse financiare şi umane, stăpânirea incompletă a fenomenului morbid. Realizarea obiectivelor enumerate anterior este imposibilă fără disponibilitatea unor date relevante, veridice, complete şi uşor accesibile, fără analiza rapidă şi complexă a informaţiilor, fără evaluarea şi difuzarea rapidă a tendinţelor depistate, adică fără un SIMI contemporan şi operativ. SIM modern dintr-o instituţie medicală este o alternativă actualului sistem de circulaţie a informaţiilor, dispune de date relevante, veridice, complete şi uşor accesibile, permite supravegherea evoluţiei stării clinice şi a mişcării pacienţilor în cadrul unui spital de la internare până la externare, inclusiv şi în caz de revenire la un eventual control sau reexaminare, oferă soluţii de evidenţă strictă şi în timp real a pacienţilor, atât din punct de vedere medical cât şi din punct de vedere al costurilor serviciilor prestate, permite analiza rapidă şi complexă a informaţiilor, evaluarea şi difuzarea rapidă a tendinţelor depistate. Însă, implementarea în medicină a tehnologiilor informaţionale, care ar reflecta toate aspectele şi direcţiile sistemului de sănătate, este în dependenţă directă de caracterul decizional administrativ, de tendinţele manageriale ale conducătorilor şi de finanţarea instituţiilor medicale [64]. În Republica Moldova este necesar de a continua studiile aprofundate şi complexe ale eficienţei şi dificultăţilor de aplicare a unui SIM. Cercetările ştiinţifice în acest domeniu sunt foarte actuale, iar reformele care urmează a fi implementate necesită suport şi argumentare ştiinţifică. Scopul lucrării constă în estimarea impactului aplicării Sistemului Informaţional Medical Integrat în activitatea Institutului de Neurologie şi Neurochirurgie pentru furnizarea operativă de informaţii autentice şi creşterea calităţii asistenţei medicale. 10

Pentru realizarea scopului au fost stipulate următoarele obiective de explorare: 1. Evaluarea efectului Sistemului Informaţional Medical în activitatea Institutului de Neurologie şi Neurochirurgie în perioada anilor 2005-2010. 2. Analiza comparativă a indicatorilor activităţii serviciului de staţionat şi ambulator a Institutului de Neurologie şi Neurochirurgie până (2003-2005) şi după (2006-2010) implementarea Sistemului Informaţional Medical. 3. Evaluarea gradului de satisfacţie a lucrătorilor medicali privind utilizarea Sistemului Informaţional Medical. 4. Estimarea gradului de satisfacţie a pacienţilor de asistenţa medicală în Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie. Inovaţia ştiinţifică a rezultatelor obţinute constă în abordarea problemei implementării SIM în instituţiile medicale din republică. Valorificarea eficientă a resurselor umane, financiare şi materiale va contribui la ridicarea calităţii serviciilor medicale, asigurarea cadrelor medicale cu un venit onorabil, care ar corespunde calităţii şi valorii sociale a muncii lor. În procesul de realizare a lucrării au fost cercetate în premieră următoarele aspecte de pregătire, implementare şi aplicare a SIM: estimarea avantajelor diferitor SIM şi determinarea particularităţilor SIM aplicat în INN; analiza complexă comparativă a indicatorilor principali de activitate a instituţiei medicale în condiţiile implementării SIM pentru identificarea problemelor majore şi argumentarea formelor organizatorice noi de prestare a asistenţei medicale populaţiei; determinarea unor indicatori ai calităţii serviciilor medicale în cadrul SIM, ţinându-se cont de principiile fundamentale ale managementului calităţii; evaluarea indicatorilor de activitate a instituţiei medicale la capitolul acordarea asistenţei medicale specializate de ambulator şi de staţionar populaţiei încadrate şi neîncadrate în schema de asigurare; estimarea ştiinţifică a fluxului informaţional şi argumentarea direcţiilor de dezvoltare a SIM; studiul opiniei lucrătorilor medicali referitor la eficienţa aplicării SIM; determinarea opiniei pacienţilor privind calitatea asistenţei medicale prestate. Problema soluţionată în teză constă în aprecierea beneficiului utilizării SIM în activitatea instituţiilor medicale şi impactul asupra calităţii asistenţei medicale. 11

Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a studiului. Lucrarea actuală se înscrie în cadrul preocupărilor şi strategiei de cercetare a Ministerului Sănătăţii din Republica Moldova şi a INN, reprezintă primul studiu al eficienţei SIM, implementat într-o instituţie medicală republicană din cadrul sistemului sanitar autohton. Rezultatele cercetărilor efectuate au argumentat necesitatea aplicării formelor noi şi contemporane de prestare a serviciilor medicale şi implementării SIM în toate instituţiile subordonate Ministerului Sănătăţii din Republica Moldova. Aplicarea SIM optimizează activitatea medicului prin creşterea timpului pentru acordarea asistenţei medicale propriu zise. Concluziile şi rezultatele evaluării comparative ale eficienţei activităţii medicilor argumentează implementarea programării vizitelor, trierii pacientului, lucrului în echipă şi standardizării activităţilor desfăşurate, confidenţialităţii consultaţiei medicului, acordării unei autonomii mai mari asistentului medical prin delegarea mai multor responsabilităţi, în special a celor de secretariat, concentrării activităţilor de profilaxie, de educare a unui mod sănătos de viaţă şi de şcolarizare a pacienţilor, alegerii libere a medicului etc. Rezultatele evaluării opiniei pacienţilor şi a lucrătorilor medicali sunt un argument pentru implementarea metodelor manageriale contemporane ale unei instituţii medicale [14, 131]. Valoarea aplicativă a lucrării este semnificativă şi prin faptul că implementarea SIM în instituţia medicală 1) creşte accesibilitatea, eficienţa şi calitatea serviciilor de asistenţă medicală specializată de ambulator şi spitalicească, 2) influenţează pozitiv satisfacţia prestatorilor şi consumatorilor de servicii medicale. Concluziile şi recomandările practice, rezultate din analiza efectuată, pot fi utilizate pentru perfecţionarea Strategiei de dezvoltare a sistemului de sănătate din Republica Moldova. Aprobarea rezultatelor tezei. Rezultatele studiului au fost prezentate şi discutate în cadrul următoarelor foruri ştiinţifice naţionale şi internaţionale: conferinţa Naţională a Societăţii Române de neurologie, Bucureşti, România, 1999; conferinţa Europeană în domeniul neurologiei, Republica Cehă, 2000; conferinţa ştiinţifică anuală a colaboratorilor şi studenţilor consacrată zilelor USMF Nicolae Testemiţanu, Chişinău, Moldova, 2004; the 8 th Congress of the European Federation of Neurological Societies, Paris, France, 2004; the 9th Congress of the European Federation of Neurological Societies, Athens, Greece, 17-20 September, 2005; 12

conferinţa dedicată aniversării de 60 de ani a USMF Nicolae Testemiţanu, Chişinău, Moldova, septembrie, 2005; conferinţa consacrată aniversării de 80 de ani de la naşterea academicianului Diomid Gherman, Chişinău, Moldova, 2008; a XII-a Conferinţă Naţională de Stroke (AVC) cu participare internaţională, Cluj- Napoca, România, 30 septembrie 2 octombrie, 2009; the 2nd GPE Annual Conference, Beijing, China, 2009; the 11th Regional Conference DKMT Medium and Health, Szeged, Hungury, 15-16 Mai, 2009; congresul al 14-lea al Societăţii Europene Neurologice, Geneva, Switzerland, 2010; conferinţă iniţiată de Europa de Sud-est în domeniul transplantului, Skopje, Macedonia, 2011. Teza a fost discutată şi aprobată la Şedinţa Catedrei Economie, Management şi Psihopedagogie în medicină a USMF Nicolae Testemiţanu din 15.04.2011 (proces verbal nr. 23) şi la Şedinţa Seminarului Ştiinţific de profil Medicină socială şi Management din 17.11.2011 (proces verbal nr. 5). Sumarul compartimentelor tezei. Lucrarea este expusă pe 111 pagini de text electronic, include 33 de figuri, 4 tabele, 4 formule şi 6 anexe, constă din introducere, 4 capitole, concluzii, recomandări practice, rezumat în limbile română, rusă, engleză şi indice bibliografic cu 168 referinţe. La subiectul tezei au fost publicate 11 lucrări ştiinţifice, inclusiv 3 publicaţii fără coautori şi 4 publicaţii în ediţii recenzate. În introducere este argumentată actualitatea temei de cercetare, sunt formulate scopul şi obiectivele studiului, inovaţia ştiinţifică a rezultatelor obţinute, semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării. În capitolul 1 sunt relatate informaţii contemporane din literatura de specialitate cu referire la caracteristica generală, aspectele istoric şi evolutiv, eficienţa implementării şi utilizării Sistemelor Informaţionale Medicale. De la primele încercări de introducere a calculatoarelor şi până în prezent, schemele de înregistrare electronică a pacienţilor şi sistemele de administrare a bazelor de date medicale au evoluat în permanenţă. La sfârşitul secolului XX elaborarea şi aplicarea SIM consta în automatizarea colectării şi prelucrării indicatorilor statistici. La debutul secolului XXI, în scopul ameliorării calităţii tratamentului, s-a pus problema elaborării SIM de generaţie nouă şi utilarea acestora cu funcţii de asistare a deciziilor medicale în procesul de diagnostic şi tratament. 13

Utilizarea tehnologiilor informaţionale şi de telecomunicaţii extinde posibilităţile de prestare a serviciilor medicale, creşte semnificativ calitatea, oportunitatea şi reduce costurile asistenţei medicale. Însă, concomitent apare necesitatea reglementării aspectului juridic al acestei probleme şi soluţionarea dificultăţilor, care împiedică evoluţia telemedicinii ca o direcţie nouă de prestare a asistenţei medicale tehnologic avansate. Un SIMI eficient asigură: automatizarea fluxului de documente şi susţinerea informaţională a instituţiei medicale, crearea bazelor de date şi cunoştinţelor medicale, automatizarea procesului curativ-diagnostic, tehnologii de telemedicină, prestarea serviciilor medicale cu aplicarea tehnologiilor complicate şi unice, aplicarea tehnologiilor informaţionale în educaţia medicală, suport în planificarea şi gestionarea resurselor şi a activităţii clinice. Activitatea instituţiei medicale, în contextul reformării sistemului de sănătate din Republica Moldova, este de neconceput fără implementarea şi utilizarea SIMI, care oferă o vastă gamă de avantaje medicale, manageriale şi medico-economice. Crearea unui SIMI la nivel naţional este condiţionată, în principal, de imperativul implementării şi asigurării funcţionării eficiente a SIM instituţionale. Implementarea, utilizarea şi dezvoltarea în cadrul Ministerului Sănătăţii a SIMI este o necesitate a societăţii contemporane în care trăim. În capitolul 2 sunt descrise metodologia de cercetare, metodele de cercetare, de examinare a loturilor de studiu şi de evaluare statistică a rezultatelor obţinute. Studiul a cuprins perioada anilor 2003-2010 şi a fost realizat în patru etape: definirea problemei, observarea statistică şi acumularea materialului, evaluarea statistică a rezultatelor obţinute, analiza rezultatelor obţinute şi argumentarea ştiinţifică a strategiilor. În capitolul 3 sunt analizate detaliat structura organizatorică şi de administrare a Institutului de Neurologie şi Neurochirurgie, arhitectura şi performanţele utilizării Sistemului Informaţional Medical, estimarea percepţiei lucrătorilor medicali referitor la eficienţa aplicării sistemului şi evaluarea satisfacţiei pacienţilor privind serviciile medicale şi eficienţa SIM. INN este o instituţie medicală republicană cu o activitate complexă şi un volum mare de date, prelucrarea şi stocarea cărora se efectuează cu ajutorul SIM. Funcţiile principale ale SIM al INN sunt: formarea şi administrarea bazei de date (evidenţa iniţială, actualizarea informaţiei, excluderea din evidenţă), asigurarea circuitului fluxului informaţional (intern şi/sau extern), asigurarea calităţii informaţiei, protecţia datelor, formarea arhivelor de date (pacienţii examinaţi şi trataţi în ambulator sau staţionar, pacienţii luaţi la evidenţă de specialişti, pacienţii cu traumatisme cerebrale şi vertebro-medulare etc.). 14

SIM Hospital Manager Suite, implementat şi aplicat timp de 5 ani în INN, a creat condiţii pentru creşterea calităţii şi eficacităţii activităţii personalului medical, luarea operativă a deciziilor manageriale, exprimate în ameliorarea indicatorilor da activitate calitativi şi cantitativi ai instituţiei. Toţi lucrătorii medicali ai INN utilizează calculatorul în mediu 5,0 ore zilnic, peste 90% au atitudine foarte pozitivă şi pozitivă faţă de calculator şi SIM, peste 96% sunt satisfăcuţi pe deplin sau parţial de funcţionalitatea SIM. Peste 90% dintre pacienţii chestionaţi consideră eficientă aplicarea SIM, erau satisfăcuţi de atitudinea şi profesionalismul lucrătorilor medicali. În capitolul 4 este expusă sinteza rezultatelor obţinute, avantajele şi impactul Sistemelor Informaţionale Medicale asupra activităţii instituţiei medicale atât din punct de vedere medical, cât şi din punct de vedere al costurilor serviciilor prestate. Cercetarea prezentă este una dintre primele, care implică rolul tehnologiilor informaţionale în sistemul naţional de sănătate. Implementarea şi utilizarea SIM în INN a contribuit la un şir de modificări cu caracter pozitiv, exprimate în indicatorii calitativi şi cantitativi ai activităţii medicale şi economice a instituţiei. SIM a permis crearea condiţiilor pentru creşterea calităţii şi eficacităţii activităţii aparatului administrativ al INN, majorând nivelul de informatizare a managerilor instituţiei în procesul decizional. SIM este baza activităţii ştiinţifice a colaboratorilor, ameliorând semnificativ procesul de selectare şi colectare, de prelucrare şi analiză a informaţiei medicale. 15

1. EXPERIENŢA INTERNAŢIONALĂ ÎN APLICAREA SISTEMELOR INFORMAŢIONALE MEDICALE (revista literaturii) 1.1. Caracteristica generală a Sistemelor Informaţionale Medicale Sistemul Informaţional este definit ca un grup de procese legate între ele, puse în aplicare pentru a ajuta la consolidarea eficienţei şi eficacităţii unei organizaţii, în desfăşurarea funcţiilor şi atingerii obiectivelor sale [152]. Sistemul Informaţional Medical este un ansamblu organizatoric de elemente (persoane, sisteme de transmisie a datelor, hardware, software, algoritmi şi proceduri), aflate în interacţiune, care asigură colectarea, transmiterea, centralizarea, stocarea, prelucrarea şi vizualizarea informaţiilor pe cale electronică în scopul soluţionării problemelor complexe de urmărire a pacienţilor şi de dirijare a serviciilor de sănătate [137, 152] (figura 1.1). Fig. 1.1. Arhitectura Sistemului Informaţional Medical Sistemul informatic este totalitatea mijloacelor hardware şi software utilizate pentru culegerea, gestiunea, prelucrarea şi transmiterea automată a datelor şi informaţiilor din cadrul sistemului informaţional [137]. Sistemul informatic integrat cuprinde cvasitotalitatea informaţiilor din sistemul informaţional al unei instituţii medicale. 16

Sistemul suport de decizii este un sistem de aplicaţii informatice care asigură utilizatorii cu informaţii orientate pe decizii, adică cu informaţii referitoare la diverse situaţii care pot apare în luarea deciziilor [23, 143]. Într-un SIM sunt implicaţi, în mod direct sau indirect, o suită de factori spitaliceşti (pacienţi, personal administrativ, personal de îngrijire: medici, asistente medicale, infirmiere, farmacişti, biologi, specialişti în inginerie biomedicală etc.), dar şi factori extraspitaliceşti (ministere, organisme ministeriale, institute de cercetare, industria, mediile de informaţie) (figura 1.2) [118]. Fig. 1.2. Factori ce intervin în Sistemul Informaţional Medical Pentru realizarea unui bun management este important de a proiecta şi dezvolta un SIM specializat pe două direcţii clare de activitate şi anume: una cu caracter economic în scopul determinării costurilor pe pacient şi a doua cu caracter medical, zonă cu un larg spectru de interes dar şi un mare consumator de resurse [130, 141]. Beneficiile aduse de un SIM sunt evidente: un sistem de management şi luare a deciziilor este un instrument indispensabil în administrarea informaţiei şi, totodată, o soluţie eficientă pentru creşterea calităţii, înlăturarea erorilor şi întârzierilor, eficientizarea actului medical şi a activităţilor economice [24, 12, 104, 137, 141, 167]. Din punct de vedere profesional, sistemul facilitează: colectarea datelor medicostatistice primare; posedarea, în termeni reali, a informaţiei despre structura morbidităţii spitaliceşti, istoricul bolii şi dinamica acestuia, totalitatea întâlnirilor medic-pacient; confidenţialitatea şi securizarea datelor pe tot parcursul gestionării informaţiei [12, 100, 101, 141, 165]. Suportul informatic permite delimitarea necesară şi productivă între conţinutul 17

activităţii medicilor de diferite specialităţi şi dimensionarea concretă a activităţii cabinetelor consultative. Prin evaluarea informaţiilor înregistrate sunt stabilite procedurile ce se pot efectua în cabinet, procedurile de trimiteri la alţi specialişti şi procedurile de trimitere spre laboratoarele de analize. Prin aceleaşi mijloace moderne pot fi stabilite topurile diagnosticelor privind cele mai multe proceduri practicate, frecvenţa pe grupuri de vârstă a diferitelor afecţiuni etc. Comparativ cu sistemul actual de colectare a datelor, depăşit moral şi fizic, posibilităţile de prelucrare şi combinare a datelor sunt practic nelimitate, deschizând, fără restricţie, câmpul activităţii inteligenţei inventive, cercetării ştiinţifice în varii direcţii [141, 148, 165]. Înregistrarea uşoară, cu reducerea timpului de documentaţie şi cheltuieli foarte mici, şi îmbunătăţirea calităţii datelor permite medicului şi asistentei medicale o autoevaluare a muncii sale, fără subiectivism, regăsirea rapidă a informaţiei despre pacient, reducerea erorilor medicale şi, totodată, cunoaşterea imaginii realiste, de ansamblu, a medicinii din cadrul unei instituţii medicale [107, 112]. Mai mult, SIM indică punctele unde apare necesitatea în modificări, în introducerea tehnicilor şi tehnologiilor noi, în intervenţii prompte, definitivează un model electronic unic de raportare a datelor către Ministerul Sănătăţii şi CNAM, calculează raportul cost-eficienţă. Unul din avantajele principale directe şi cele mai atrăgătoare ale SIM este reducerea volumului de muncă a lucrătorilor medicali prin micşorarea timpului destinat pentru realizarea anumitor sarcini predefinite (de exemplu, timpul necesar pentru documentare), fapt care permite majorarea timpului necesar pentru îngrijirea pacientului şi, ca rezultat, creşterea calităţii serviciilor medicale [24, 107]. SIM influenţează esenţial atât procesul de dirijare a instituţiei, în general, cât şi activitatea eficientă a organelor de conducere şi a subdiviziunilor, în particular. Informaţiile oferite în timp real sunt oportune, corecte, importante şi utile pentru managerii de nivel superior, pentru fundamentarea deciziilor, atingerea obiectivelor şi pentru exercitarea unui control managerial eficient [24, 162]. Prin caracterul său multifuncţional, SIM poate furniza sugestii educaţiei medicale continue, cu atât mai valoroase în condiţiile de astăzi pentru perspectiva medicinii. Analiza în profunzime a stării reale a morbidităţii, a cerinţelor de îngrijiri, a obligaţiilor profesionale curente se pot regăsi într-un set obligatoriu de cunoştinţe indispensabile medicilor. Universităţile de medicină vor putea primi sugestii spre aducerea la zi a programelor didactice pentru viitorii medici. 18

Aplicarea SIM poate furniza sugestii care să conducă la redefinirea politicilor sanitare. Controlul factorilor de risc major, creşterea ponderii acţiunilor profilactice contribuie la reducerea îmbolnăvirilor şi a deceselor evitabile. Eficientizarea actului medical şi a activităţilor economice în unităţile sanitare depinde în totalitate de implementarea unui SIM puternic [24, 61]. Din acest motiv este necesară implementarea de aplicaţii software orientate pe proces, care asigură un mod de lucru eficient în stocarea, procesarea şi transferul datelor. Acest sistem trebuie să comunice cu celelalte sisteme informatice din spital sau din unităţile sanitare, să asigure suportul necesar în schimbul de mesaje referitor la managementul pacienţilor (internarea, completarea datelor personale şi istoricului medical, transferul, externarea etc.), programarea pacienţilor pe resursele disponibile, costurile actului medical, observaţiile clinice, rezultatele de laborator, diagnosticul stabilit, tratamentele administrate, transferul de documente medicale [24, 107]. Astfel, SIM permite accesarea rapidă şi confidenţialitatea tuturor datelor referitoare la pacienţi, îmbunătăţirea fluxului informaţional intern, accesul securizat din exteriorul unităţii sanitare la informaţiile acesteia şi îndeplineşte funcţiile de prevedere, de interpretare, de prelucrare, de diagnoză, de instruire, de proiectare şi de control. Tehnologiile informaţionale de comunicaţie noi creează posibilitatea prestării diferitor servicii sociale cetăţenilor, inclusiv şi în domeniul medicinii. Una din aceste direcţii în sfera tehnologiilor informaţionale este telemedicina (figura 1.3), utilizată tot mai frecvent în diferite ţări ale lumii [72, 128, 135]. Fig. 1.3. Sistemul de telemedicină 19

Telemedicina, conform definiţiei Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, este metoda de oferire a serviciilor medicale acolo, unde distanţa este factor critic. Situată în cadrul mai larg al teleasistenţei medicale, definită încă din 1978 ca totalitatea sistemelor care ajută îngrijirea sănătăţii prin schimbul cât mai eficient de informaţie medicală, telemedicina se constituie ca un sistem integrat de îngrijire a sănătăţii (asistenţă medicală plus educaţie), bazat pe resurse tehnologice, organizaţionale şi/sau sistemice, care tot mai activ este implementată în activitatea medicală [166]. Având numeroase definiţii formale, telemedicina constă în esenţă în utilizarea semnalelor electronice, a tehnologiei informaţiei şi a telecomunicaţiilor pentru a transfera informaţiile medicale de la un sistem la altul. Sistemele de telemedicină sunt caracterizate prin [128, 135]: - separare geografică între furnizorii de servicii medicale şi pacient în timpul actului medical de tipul telediagnostic sau teleconsultare; - folosire exhaustivă a tehnologiei informaţiei şi a telecomunicaţiilor pentru a creşte interacţiunea între participanţii la actul medical; - dezvoltarea unei structuri organizaţionale capabile să implementeze sistemele de telemedicină. Principalele probleme, la rezolvarea cărora telemedicina îşi aduce contribuţii majore, sunt [72, 109, 128, 135, 166]: - asistenţa medicală în locuri izolate, caz în care accesul la datele medicale ale pacientului ce se află la distanţă poate fi hotărâtor pentru viaţa sa; - asistenţa medicală la domiciliul pacienţilor, atât pentru persoanele greu deplasabile, cât şi pentru a micşora costurile prin evitarea sau reducerea spitalizării; - asistenţa medicală de înaltă competenţă - accesul la consultaţii medicale acordate de clinici specializate fără a se deplasa pacientul sau accesul la rezultatele unor investigaţii ce implică tehnologie înaltă (CT, RMN, scintigrafie) fără deplasarea medicului; - asistenţa medicală în cooperare - discutarea unui caz medical în comun de către specialişti, aflaţi în locuri diferite, cu ridicarea calificării personalului medical; - asistenţa medicală substanţială, uneori decisivă, a sistemelor de telemonitorizare a pacienţilor pentru salvarea vieţii în situaţii critice; - accesul la cele mai noi rezultate privind diagnosticarea, tratamentul, medicaţia etc. Aşadar, utilizarea tehnologiilor informaţionale şi de telecomunicaţii extinde posibilităţile de prestare a serviciilor medicale, creşte semnificativ calitatea, oportunitatea şi 20

reduce costurile asistenţei medicale. Însă, concomitent apare necesitatea reglementării aspectului juridic al acestei probleme şi soluţionarea dificultăţilor, care împiedică evoluţia telemedicinii ca o direcţie nouă de prestare a asistenţei medicale tehnologic avansate. SIMI este o soluţie informatică complexă, de tip modular, acoperind întreaga activitate a unei unităţi sanitare moderne (spital sau policlinică). Modulele de bază, caracteristicile şi funcţionalităţile principale ale unui SIMI sunt următoarele [18, 137]. 1. Modulul Birou internări, Secţii, Sală de operaţie, Ambulator de specialitate acoperă toate activităţile desfăşurate în diversele locaţii de primire a pacienţilor în spital/policlinică, unităţi primiri urgenţe, gărzi, biroul de internare, cabinete ambulator de specialitate, cabinete de stomatologie, secţii, permiţând culegerea diverselor date despre pacient, într-o bază de date unică, indiferent de locaţia de unde sunt culese acestea. În baza de date se generează un dosar electronic al pacientului nou, care conţine toate detaliile legate de prezentările şi internările acestui pacient în unitatea sanitară, sau o prezentare nouă a unui pacient care a mai fost în respectiva unitate sanitară cu reactualizarea dosarului electronic gestionat de sistemul informaţional cu noile informaţii. Dosarul electronic al pacientului reduce incertitudinea, oferind o accesibilitate, acurateţe şi exhaustivitate mai mare a informaţiilor clinice, comparativ cu fişele medicale pe suport de hârtie [47]. Modulul dispune şi de un set de rapoarte, din care pot fi tipărite sau exportate, în diverse formate, rapoarte de activitate pe diverse compartimente de primire, pe medici, rapoarte de consumuri, rapoarte pe proceduri efectuate etc. 2. Modulul Laborator este soluţia de informatizare şi automatizare a laboratorului din spital/policlinică. Programul permite atât conectarea şi recepţionarea rezultatelor de la analizoare, cât şi urmărirea întregului flux al pacienţilor. Scopul principal al activităţii laboratorului clinic-biochimic este calitatea investigaţiilor de laborator, o problemă destul de importantă, determinată de rata destul de mare (circa 80%) a acestor cercetări în fluxul informaţiilor diagnostice, utilizate de clinicieni. Pentru pacienţii înregistraţi în baza de date, aflaţi în camerele de gardă, în cabinetele de ambulator sau internaţi în secţii, se efectuează cereri de analize către laborator. După validarea rezultatelor în laborator, acestea sunt vizualizate în foaia de observaţie şi în istoricul medical al pacientului, pe baza lor tipărindu-se buletinul de analize. 3. Modulul Farmacie realizează informatizarea tuturor activităţilor desfăşurate în cadrul farmaciilor cu circuit închis ale spitalului şi policlinicii. Este necesară gestiunea cantitativvalorică a medicamentelor din farmacie. La fel ca şi modulul Laborator, modulul Farmacie 21

trebuie integrat cu celelalte module ale sistemului informaţional, ducând cont de cererea de medicamente pe secţii/cabinete către farmacie în baza bonurilor de comandă. Eliberarea medicamentelor se face cantitativ-valoric pe secţie sau pe pacient, stocurile farmaciei reactualizându-se într-un proces continuu. Modulul îndeplineşte următoarele cerinţe: - introducerea facturilor de medicamente şi generarea documentelor de recepţie; - ieşirea de medicamente din diverse gestiuni administrate, cantitativ-valoric, atât pe bonuri, cât şi pe foaia de observaţie; - transferul de medicamente între diversele gestiuni configurate; - producerea de medicamente în cadrul farmaciei. Pe baza diverselor tipuri de intrări şi ieşiri se pot tipări rapoarte de gestiune, centralizatoare de consumuri, generarea de fişiere pentru export către Ministerul Sănătăţii, CNAM, inventariere etc. 4. Modulul Imagistică medicală permite urmărirea activităţilor desfăşurate în cadrul acestor compartimente, precum şi a consumului de materiale. Toate rezultatele sunt ataşate în foaia electronică şi în istoricul medical al pacientului, acestea putând fi vizualizate din diversele locaţii ale spitalului. În cazul generării de imagini radiologice digitale (format DICOM) de la diversele aparate radiologice, acestea vor fi asociate foii de observaţie şi istoricului medical al pacientului, existând posibilitatea vizualizării oricând este cazul de pe orice staţie de lucru din sistem. În cadrul modului pot fi obţinute rapoarte specifice de activitate, de consumuri pe pacient, pe medic etc. 5. Modulul Statistică şi Rapoarte Medicale. Fiecare modul dispune de rapoarte specifice. Totuşi, de la anumite staţii de lucru, pe baza unei parole cu acces de administrator, se vor putea obţine toate rapoartele specifice activităţilor din spital: raport prezentări şi examinări, foaia de mişcare, centralizator de mişcări, foaia de alimentaţie, rapoarte de activităţi pe departamente, rapoarte legate de numărul de examinări, rapoarte legate de asigurarea medicală, durata medie de spitalizare etc. Mai mult, se pot obţine şi anumite rapoarte pentru management, legate de activitatea departamentelor, consumuri pe secţii, medici, număr de manevre medicale efectuate pe secţii, pe medici, pe gărzi etc., toate ilustrate sub formă tabelară şi grafică. 22

6. Modulul Decont de cheltuieli pe pacient. Toate serviciile medicale, de care a beneficiat pacientul pe parcursul episodului de tratament, sunt strânse şi evidenţiate într-un decont de cheltuieli, împărţite în următoarele categorii: Proceduri medicale - procedurile medicale (inclusiv investigaţii radiologice) efectuate pacientului pe durata spitalizării. Analize - analizele medicale efectuate pacientului pe durata spitalizării. Medicaţie - medicamentele administrate pacientului pe durata spitalizării, împreună cu preţul lor de achiziţie preluat din gestiunea farmaciei. Materiale consumate - materialele sanitare consumate pentru pacientul respectiv pe durata spitalizării. Ele sunt prescrise pe bază de foaie de observaţie pentru pacienţii internaţi pe secţii sau pe bază de reţete pentru pacienţii examinaţi în cabinetele de specialitate. Servicii de cazare - se definesc tipurile de cazare pentru internările în secţiile spitalului. Pentru acestea, se trece preţul definit pe zi de spital şi/sau preţul definit de compania de asigurări şi pe perioada de spitalizare. Servicii de masă - se definesc regimuri de masă cu preţul pe zi stabilit de spital şi/sau cel prevăzut de compania de asigurări şi pe perioada de spitalizare. Aplicaţia software, destinată evidenţei lucrului medicilor de familie, permite realizarea gestiunii electronice a pacienţilor şi a întregii activităţi medicale desfăşurate de personalul cabinetului. Din punct de vedere funcţional, un astfel de sistem conţine următoarele module şi funcţionalităţi [137]: Modulul Registre asigură evidenţa registrelor pacienţilor: registru copii, adulţi, gravide, cronici etc. Modulul Planificări asigură evidenţa electronică eficientă a programărilor în cabinetul medical: gestiunea se efectuează pe ore/zile/săptămâni/luni şi pe fiecare medic în parte. Modulul Rapoarte asigură transferul datelor către instituţiile superioare ierarhic şi regăsirea informaţiilor după diverse criterii, în forme standard, impuse de legislaţie, precum şi personalizate în funcţie de necesităţi. Modulul de Integrare asigură comunicarea cu instituţiile ierarhice, exportul datelor medicale despre pacienţi către alţi medici de familie sau importul datelor pacienţilor veniţi de la alt medic de familie. 23

Modulul Nomenclatoare asigură suportul funcţional pentru celelalte module prin gestiunea informaţiilor de bază la nivelul aplicaţiei: localităţi, străzi, servicii şi grupuri de servicii, categorii de asiguraţi şi grupuri de vârstă, specialităţi medicale. Aşadar, un SIM eficient trebuie să asigure: automatizarea fluxului de documente şi susţinerea informaţională a instituţiei medicale, crearea bazelor de date şi cunoştinţelor medicale, automatizarea procesului curativ-diagnostic, tehnologii de telemedicină, prestarea serviciilor medicale cu aplicarea tehnologiilor complicate şi unice, aplicarea tehnologiilor informaţionale în educaţia medicală, suport în planificarea şi gestionarea resurselor şi a activităţii clinice. 1.2. Sistemele Informaţionale Medicale sub aspect istoric şi evolutiv Calculatoarele reprezintă un factor cheie în implementarea tehnologiei în practica medicală clinică. Informatica medicală este, în general, percepută ca o sumă de aplicaţii de calculator în domeniul medical, ca o disciplină care studiază informaţia medicală sub toate formele sale, precum şi modalităţile de stocare, transfer, protecţie, prelucrare şi utilizare a ei. Societatea informaţională s-a transformat din concept în realitate palpabilă. Prima încercare de utilizare a calculatoarelor pentru elaborarea SIM a avut loc la mijlocul anilor `50 în SUA în cadrul proiectului MediNet, elaborat de firma General Electric [159, 160]. În Rusia, în aceiaşi perioadă, s-au efectuat elaborări în domeniul automatizării sistemului de stocare a datelor diagnostice în narcologie şi psihologie [160]. Din anul 1965 apar unele diferenţe în dezvoltarea SIM. În SUA, concomitent cu dezvoltarea asigurărilor de sănătate şi a programului guvernamental MediCare, se dezvoltă intens sistemele de informaţii şi de telecomunicaţii cu apariţia termenului de telemedicină. În Rusia exista un alt sistem de ocrotire a sănătăţii şi dezvoltarea intensivă a telemedicinii nu a fost relevantă în practica medicală până în anul 1992, când termenul de telemedicină a devenit actual şi pentru Rusia, şi pentru alte ţări ale Comunităţii Statelor Independente [160]. În anii `70 SIM s-au concentrat mai mult pe operaţiunile fiscale spitaliceşti şi aspectele administrative. Treptat accentul s-a transferat pe grija de pacient prin integrarea informaţiilor referitoare la starea acestuia, care provin din diverse surse din cadrul spitalului, pentru a creşte calitatea de îngrijire medicală [122]. Informaţiile erau stocate în baza de date - cea mai importantă parte a unui SIM. SIM poate avea una sau mai multe baze de date în funcţie de 24

caracteristicile funcţionale şi de timp ale datelor stocate. În cazul existenţei mai multor baze de date, este necesară o legătură logică între diferite părţi [122]. Dezvoltarea ulterioară a SIM a evoluat prin 1) crearea SIMI, în care un calculator puternic era folosit pentru suportul diverselor aplicaţii, şi 2) crearea sistemelor de distribuire, care susţinea realizarea separată a programelor specializate cu calculatoare independente [159]. Aplicarea amplă a tehnologiilor informaţionale în medicină în Rusia începe la sfârşitul anilor `80. Ulterior, de la începutul anilor `90, are loc o computerizare necontrolabilă, iar de la sfârşitul anilor `90 - o computerizare centralizată [159] cu dezvoltarea intensă a SIM locale şi a reţelelor [160]. SIM în Rusia au evoluat pe câteva căi: 1) elaborarea programelor specializate pentru luarea deciziilor (sisteme expert); 2) elaborarea staţiilor de lucru automatizate; 3) elaborarea dosarelor medicale electronice [159]. Actualmente în Rusia pe scară largă sunt folosite în practica medicală fişele de observaţii computerizate şi sistemele computerizate de clasificare a termenilor. Pe ordinea de zi este crearea SIMI locale şi apoi globale [160]. În prezent există 3 tipuri de abordări aplicate la crearea SIM [159]: 1. Baze de date locale (47% sisteme), caracteristice pentru nivelul iniţial sau programe specializate pentru domenii înguste. 2. Baza de date comună, situată într-un fişier pe un server (21% sisteme), permite semnificativ de a reduce timpul de elaborare, este folosită pentru sarcini simple şi număr limitat de clienţi. Această abordare este caracteristică pentru baze de date specializate (de exemplu, sistemul norvegian de efectuare, descifrare şi păstrare a electrocardiogramelor CardioConcept). 3. Arhitectura client-server (32% sisteme), compusă din 2 părţi majore de program. Serverul se instalează pe un calculator din reţea şi gestionează baza de date, primeşte, procesează şi trimite răspunsuri la cererile clienţilor. Această abordare este utilizată în marea majoritate de SIM mari, permite furnizarea posibilităţilor maximale şi reducerea semnificativă a timpului de elaborare a acesteia. SIM spitaliceşti, un exemplu de SIM de sănătate, există din mijlocul anilor `80 ai secolului trecut. Scopul SIM a fost şi este creşterea calităţii şi eficienţei serviciilor medicale prestate pacientului de medici, asistentele medicale, personalul administrativ şi de conducere [61, 122]. 25

Conform datelor expuse de unii autori, studiul realizat în anul 1999 în SUA a estimat că circa 7.000 de decese anual în spitale sunt rezultatul administrării greşite a medicamentelor [citat 157]. Conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, peste 20% de erori medicale, care contribuie la deces, sunt cauzate de absenţa informaţiei oportune [citat 165]. În Rusia nu s-a calculat numărul pacienţilor decedaţi în spitale din cauza erorilor medicale, indicator dificil de apreciat şi care are sens doar în cazul existenţei unor modalităţi de influenţă evidentă a acestei situaţii [167]. Aşadar, de la primele încercări de introducere a calculatoarelor şi până în prezent, schemele de înregistrare electronică a pacienţilor şi sistemele de administrare a bazelor de date medicale au evoluat în permanenţă. La sfârşitul celui de-al XX-lea secol elaborarea şi aplicarea SIM consta în automatizarea colectării şi prelucrării indicatorilor statistici. La debutul secolului XXI, în scopul ameliorării calităţii tratamentului, s-a pus problema elaborării SIM de generaţie nouă [168] şi utilarea acestora cu funcţii de asistare a deciziilor medicale în procesul de diagnostic şi tratament [24, 143, 168]. Analiza datelor din literatura de specialitate ne-a permis să constatăm etapele de evoluţie şi nivelele de computerizare a SIM: 1. Transferarea informaţiilor de pe suport de hârtie pe calculator, pentru prelucrare şi stocare [61, 62]. Această schimbare a avut dezavantaje, în principal o complexitate tehnologică mai mare, si avantaje - funcţionalitate semnificativ mai avansată şi oportunităţi mai bune la folosirea datelor medicale ale pacientului. Paralel, s-a constatat o creştere a volumului de date, necesare de prelucrat şi stocat, datorită creşterii numărului de investigaţii de diagnosticare, numărului de proceduri terapeutice şi perfecţionării tehnologiilor informaţionale, care permit procesarea unui volum mai mare de date [57, 61, 62]. 2. Progresarea de la SIM instituţionale (locale) la SIM regionale sau globale. În anii `60-80, informatica medicală era axată pe aplicaţii speciale pentru unele departamente din spital - sisteme informaţionale departamentale (de exemplu, laborator, radiologie sau unitate de administrare) [57, 61]. În anii `70-90, SIM integrate sau complexe deja prelucrau informaţiile într-un spital, ca un întreg, automatizând maximal sau chiar total instituţia medicală în baza unui soft unic [57, 61]. Începând cu anii `90 sunt elaborate SIM regionale sau globale [61, 89]. Eficienţa SIM regionale s-a axat pe cinci domenii principale: fluxul de informaţii, colaborare, reproiectarea proceselor, utilizarea de sistem şi cultura organizaţiei. SIM regionale au îmbunătăţit accesul la datele clinice, informarea în timp util, schimbul de date clinice, 26

comunicarea şi coordonarea între medici în cadrul unei regiuni. Au existat diferenţe în cultura organizaţiei, viziunea şi speranţele strategice ale conducătorilor [98]. Sistemele Informaţionale de Sănătate, care ar contribui la o înaltă calitate a serviciilor medicale şi eficienţă a îngrijirii pacienţilor, sunt în curs de apariţie în baza infrastructurilor sistemelor informaţionale regionale şi naţionale sau chiar internaţionale [62]. SIM moderne, cu caracteristici de gestionare a informaţiilor, de distribuţie, de comunicare şi de cooperare, trebuie să fie interoperabile şi independente în funcţie de complexitate, localizare şi platforme, să fie bazate pe standarde internaţionale, să furnizeze servicii de securitate şi confidenţialitate [57, 89, 100, 101, 120]. 3. Transferarea accentului de la profesioniştii în domeniul sănătăţii la pacienţi şi consumatori de servicii medicale. Iniţial, SIM aveau scopul de a susţine, în primul rând, medicii, personalul administrativ şi asistentele medicale din spitale. În prezent, Sistemele Informaţionale de Sănătate trebuie să devină suport direct pentru pacienţi, rudele lor şi consumatorii de servicii medicale [61]. 4. Utilizarea datelor SIM nu numai pentru îngrijirea pacientului sau în scopuri administrative [61, 89], dar şi pentru planificarea în sistemul de sănătate, efectuarea cercetărilor ştiinţifice clinice şi epidemiologice [61, 100, 101, 148]. 5. Avansarea de la problemele tehnice ale SIM la probleme de management strategic. În anii `60-90, pentru SIM principale erau problemele tehnice, în ultimii 10-15 ani dominante au devenit problemele organizatorice, sociale şi aspectele de modificare a managementului [61]. 6. Includerea în SIM a noilor tipuri de date: evoluţia de la date numerice la imagini şi la date de nivel molecular [61]. 7. Introducerea noilor tehnologii non-invazive de monitorizare continuă a stării de sănătate a pacienţilor (dispozitive portabile). Informaţiile obţinute sunt stocate de aceste dispozitive şi pot fi prelucrate sau transferate la centrele de monitorizare. O componentă importantă a Sistemului Informaţional de Sănătate este cartela medicală electronică mobilă. Aceasta va îmbunătăţi calitatea diagnosticului şi va reduce cheltuielile pentru examinare din contul evitării dublării procedurilor de diagnosticare. De asemenea, disponibilitatea datelor medicale ample permite medicului de a obţine anamneza completă şi de a efectua un tratament mai eficient [61]. În următoarele decenii, SIM se vor modifica considerabil prin [23, 61, 104, 122, 143]: integrarea într-o reţea unică a tuturor instituţiilor furnizori de servicii medicale, documentarea 27

medicală şi comunicarea bazată pe o înregistrare electronică extensivă a pacientului, standardizarea procesului medical aplicând sisteme de suport a deciziei medicale. Consecinţele pentru viitoarele SIM sunt necesităţile în strategii instituţionale, naţionale şi internaţionale, în explorarea noilor tipuri arhitecturale, în educaţia şi cercetările în domeniul informaticii biomedicale şi de sănătate [53, 61, 122]. Managementul strategic de informaţii trebuie să fie o sarcină importantă pentru menţinerea şi îmbunătăţirea SIM regionale, naţionale şi internaţionale în scopul ameliorării calităţii îngrijirilor medicale. Potrivit colaboratorilor Institutului de Înregistrări Medicale (Medical Records Institute, SUA), în dezvoltarea SIM există 5 nivele de computerizare: 1. Automatizarea înregistrării medicale. Circa 50% de informaţii sunt introduse în calculator şi sunt utilizate pentru emiterea diverselor tipuri de rapoarte. Aceste sisteme activează paralel cu documentaţia pe suport de hârtie şi includ, de obicei, înregistrarea pacientului, externările, transferurile intraspitaliceşti, informaţiile de diagnostic, indicaţiile medicale, operaţiile efectuate, aspectele financiare [57, 160]. 2. Sistemul computerizat de înregistrare medicală (Computerized Medical Record System - CMRS) a fost implementat cu succes din anul 1993. La acest nivel de dezvoltare a SIM, documentele medicale care nu s-au inclus în memoria calculatorului (în primul rând, informaţiile de la echipamentul de diagnostic sub formă de scanograme, topograme etc.) se indexează, se scanează şi se stochează în formă electronică [57, 160]. 3. Înregistrările medicale electronice (Electronic Medical Records - EMR) sunt înscrieri electronice a informaţiilor de sănătate legate de un individ, care pot fi create, colectate, modificate şi consultate de către utilizatorii autorizaţi şi personalul de conducere dintr-o organizaţie de asistenţă medicală primară sau oficiul unui medic [18]. Înregistrările medicale electronice pot fi individuale sau comune [117], necesită existenţa infrastructurii respective pentru introducerea, prelucrarea şi stocarea informaţiei de la locurile de lucru automatizate, au un rol activ în procesul de luare a deciziilor, integrare cu sisteme expert sau sisteme bazate pe cunoştinţe (stabilirea diagnosticului, selectarea preparatelor medicamentoase etc.) [57, 67, 93, 123, 160] şi un potenţial mare pentru ameliorarea calităţii serviciilor de sănătate prestate. Cu toate acestea, au fost puţine cercetări la nivel naţional, care, prin metode riguroase, au identificat clar beneficiile înscrierilor medicale electronice [145] şi, din păcate, puţini furnizori de servicii medicale le-au acceptat [125]. 4. Sistemul electronic de înregistrare a pacientului (Electronic Patient Record Systems - EPRS sau Computer-based Patient Record Systems - CPRS) conţine înregistrările electronice ale 28

pacienţilor dintr-un spital [117, 132] sau, conform opiniei altor autori, are mai multe surse de informaţii (instituţii medicale) şi include toată informaţia medicală despre pacient [14, 57, 64, 138, 160]. Acest nivel al SIM necesită un procedeu naţional sau internaţional de identificare a pacienţilor, un sistem unificat de terminologie, structură de informaţii, codificare etc. [14, 57, 64, 160]. Înregistrările electronice de sănătate (Electronic Health Record - EHR) sunt înscrieri electronice longitudinale a informaţiei de sănătate ale unei persoane fizice (de la etapa de dezvoltare în uter până la deces), conţin surse nelimitate de informaţii despre sănătatea pacientului (inclusiv, detalii din medicina netradiţională, comportament etc.) [47, 57, 63, 103, 120, 160] din multiple înregistrări medicale electronice şi înregistrări electronice ale pacientului în conformitate cu standardele recunoscute de interoperabilitate la nivel naţional [18, 99, 117]. Înregistrările electronice de sănătate sunt permanent perfecţionate de producători [52], gestionate şi consultate de clinicieni autorizaţi şi personal de conducere din mai multe organizaţii de asistenţă medicală [18, 117]. Există şi sisteme, denumite Virtual Patient Records (VPR), care agregă toate elementele cunoscute de date despre pacient din diferite sisteme informaţionale în timp real [33]. În conformitate cu definiţia Asociaţiei Americane a Spitalelor (American Hospital Association), înregistrările electronice de sănătate sunt un sistem care integrează originea electronică şi menţinerea informaţiilor clinice de sănătate ale pacientului, derivate din surse multiple, într-un singur punct de acces [4]. Deşi nu există o definiţie universal acceptată, înregistrările electronice de sănătate includ minim 4 funcţionalităţi principale: înregistrarea datelor clinice şi demografice ale pacienţilor (documentarea în format electronic), vizualizarea şi gestionarea rezultatelor testelor de laborator şi imagistice, gestionarea nivelului de intrări (inclusiv, prescripţiile electronice) şi suportul deciziilor clinice (computerized decision support) (inclusiv, dublarea, avertismente despre interacţiuni sau contraindicaţii ale drogurilor) [11, 27, 37, 54, 82, 143]. Primele 3 funcţionalităţi sunt cunoscute sub denumirea de intrări computerizate medicale (Computerized Physician-Order Entry - CPOE) [11, 82, 152, 99]. Acestea sunt doar câteva dintre elementele sistemelor de înregistrări electronice de sănătate. Alte componente includ capacitatea de a face schimb de date electronice între organizaţiile medicale, de a colecta date electronice pentru maladia în supraveghere, suport administrativ şi pentru pacienţi, raportări şi managementul sănătăţii populaţiei [11, 82]. 29

Sistemele înregistrărilor electronice de sănătate servesc necesităţilor de informare a cadrelor din domeniul sănătăţii. Majoritatea consumatorilor şi pacienţilor beneficiază de îngrijiri de la mai mulţi furnizori de asistenţă medicală, şi, în consecinţă, datele lor de sănătate sunt dispersate. Un sistem fragmentat de stocare şi de accesare a datelor esenţiale ale pacientului împiedică îngrijirea optimă [15, 56, 133]. În scopul înlăturării acestui dezavantaj, recent a fost propus al 6 nivel de computerizare a SIM: înregistrarea personală de sănătate (Personal Health Record) - aplicaţie electronică la care persoanele fizice au acces, primesc indicaţii privind îngrijirile medicale, gestionează şi împărtăşesc informaţiile lor de sănătate, pentru care au fost autorizate, într-un mediu privat, sigur şi confidenţial [56, 83, 133, 152]. Însă, acest sistem, comparativ cu înregistrările electronice de sănătate, este o inovaţie teoretică la o etapă incipientă de dezvoltare [11, 39, 56, 83, 133, 134]. Înregistrarea personală de sănătate trebuie să includă date relevante de pe durata de viaţă a individului, din mai multe surse, inclusiv facilităţile individuale şi de îngrijire a sănătăţii. Sursa de date specifice trebuie să fie etichetată şi vizibilă pentru utilizator [39, 56, 133]. Înregistrările personale de sănătate permit accesul individului la o gamă mai largă de informaţii credibile privind sănătatea, reducerea barierelor de comunicare printr-o colaborare mai eficientă între pacient şi persoanele care îl îngrijesc privind evoluţia şi urmărirea bolii, implicarea activă a pacienţilor în gestionarea propriei sănătăţi [11, 39, 56, 133, 134]. Adoptarea pe scară largă a înregistrărilor personale de sănătate depinde de numeroşi factori: obstacole în sistemul de sănătate şi cultură, probleme legate de încredere şi confidenţialitate, lipsa standardelor tehnice de interoperabilitate şi infrastructurii tehnologiilor informaţionale de sănătate, divizarea digitală, realizarea incertă cost-eficienţă şi incertitudinea cererii de pe piaţă. Eforturile recente au dus la progrese privind standardele pentru înregistrările personale de sănătate. Agenţii guvernamentali şi companiile private oferă diferite modele pentru consumatori, dar rămân obstacole importante care trebuie abordate. Măsurile imediate ar trebui să includă schimbul şi dezvoltarea cunoştinţelor existente, amplificarea eforturilor existente, continuarea dialogului între părţile interesate din sectorul public şi privat [8, 39, 133]. Aşadar, înregistrările personale de sănătate ameliorează calitatea, caracterul complet, adâncimea şi accesibilitatea informaţiilor medicale furnizate de către pacienţi, permite comunicarea facilă între pacienţi şi prestatorii de servicii medicale, oferă acces pacienţilor la cunoştinţele de sănătate, asigură portabilitatea înregistrării medicale şi altor informaţii personale de sănătate [39]. 30

1.3. Implementarea, utilizarea şi eficienţa Sistemelor Informaţionale Medicale În pofida beneficiilor potenţiale, tehnologiile informaţionale de sănătate au fost lent adoptate de către furnizorii de servicii medicale [24, 82, 84, 86]. Mai multe studii, realizate în SUA, au constatat că doar 17% din medicii reţelei primare de asistenţă medicală utilizează fie un minim funcţional sau un sistem cuprinzător de dosare electronice de sănătate [10, 37]. Doar 1,5% din spitale folosesc un sistem electronic complet de înregistrări (implementat în toate subdiviziunile clinice) şi 7,6% - un sistem de bază (implementat în cel puţin o unitate clinică) [80], iar în spitalele pentru copii 2,8% şi 17,9%, respectiv [110]. Conform altor estimări, de la 5% până la 59% din spitale utilizează înregistrări electronice de sănătate complete sau funcţii-cheie de bază [91]. În studii recente s-a estimat că aproximativ 12% spitale din SUA au adoptat înregistrări electronice de sănătate [52], 11,4% posedă toate şi 48,3% - jumătate sau mai multe din 24 de funcţionalităţi a înregistrărilor electronice de sănătate, divizate în următoarele categorii majore: documentaţie clinică în format electronic, vizualizarea rezultatelor, intrări computerizate a furnizorului şi suport decizional clinic [9]. Această deosebire semnificativă se datorează diferenţelor în definiţia înregistrării electronice de sănătate. Au fost identificate circa 32 de funcţionalităţi clinice, necesare pentru definirea unui sistem electronic de înregistrări, atât pentru cele complete şi de bază [37, 80], cât şi pentru cele din reţeaua primară de asistenţă medicală [37] şi din mediul spitalicesc [80]. În conformitate cu definiţia propusă în anul 2006 de Asociaţia Americană a Spitalelor (American Hospital Association), înregistrări electronice de sănătate complete sau parţiale au fost implementate în peste 2/3 (68%) din spitalele SUA. Circa 11% din sistemele complete funcţionau în spitale mari, spitale din mediul urban şi/sau spitale universitare. În 10% din spitale medicii fac prescripţii electronice de medicamente, în 16% - comenzi electronice a testelor de laborator şi imagistice, în 51%, comparativ cu 23% în anul 2005 - utilizează, în timp real, alertele computerizate pentru prevenirea interacţiunilor negative ale medicamentelor [4]. Aşadar, cele mai multe ţări nu implementează înregistrări electronice de sănătate, iar cei care le utilizează, de multe ori au un minim extrem de facilităţi pentru căutarea şi schimbul de date cu alte sisteme. Mai mult, nu există un consens clar privind modul de colectare şi formatul de depozitare a datelor. Acestea sunt două aspecte-cheie în dezvoltarea unei fişe medicală de sănătate utile [24]. 31

Decesele, provocate de administrări incorecte a medicamentelor, şi erorile medicale, cauzate de absenţa informaţiei oportune, pot fi semnificativ excluse prin utilizarea sistemelor informaţionale clinice, care ar avertiza medicii în cazul dublării, administrării eronate, interacţiunii nedorite sau contraindicaţiilor preparatelor medicamentoase şi ar exclude multe greşeli ale personalului medical [93]. În anul 1997, în regiunea Penza din Federaţia Rusă a fost creat un SIM cu funcţii de asistare a deciziilor medicale în procesul de diagnostic şi tratament, care permitea tuturor spitalelor utilizarea informaţiei medicale. Utilizarea sistemului a contribuit la retragerea apelurilor la medici, după consultarea prin telefon, în 43% din cazuri, amânarea apelurilor, din cauza lipsei pericolului vital, în 12% din cazuri şi realizarea apelurilor doar în 45% din cazuri [160]. Implementarea cu succes a sistemelor informaţionale clinice modifică activitatea personalului, dar creează oportunităţi pentru îmbunătăţirea calităţii în procesele de îngrijire a pacienţilor [144]. Sistemele informaţionale clinice nu sunt utilizate pe deplin din cauza imposibilităţii creării unui sistem, care ar permite medicilor administrarea tratamentului cu aplicarea calculatorului [167]. Totodată, prescripţiile electronice în cadrul unui sistem informaţional clinic creşte semnificativ securitatea medicaţiei pacienţilor [147]. În anul 2006, numărul de spitale din SUA, în care sistemul informaţional clinic era folosit de medici în cel puţin 75% din administrări de medicamente, nu depăşea 5% [167]. În plus, sistemele informaţionale clinice existente, în marea majoritate comerciale, posedă şi unele deficienţe semnificative [167]: o limitări şi insuficienţa integrării funcţiilor; o pierderi regulate sau ocazionale de date; o necesitatea în personal specializat pentru introducerea informaţiei; o flexibilitate funcţională insuficientă; o încetinirea activităţii personalului medical; o dificultatea administrării tratamentului; o nivel scăzut de aplicare. Chiar în pofida absenţei argumentării incontestabile a eficienţei aplicării în spitale a sistemelor informaţionale clinice, în marea majoritate comerciale [7, 24], aplicarea tehnologiilor informaţionale în medicină poate modifica fundamental practica medicală şi relaţiile reciproce între medic şi pacient [11, 15, 22, 24, 30]. 32

Aşadar, nivelul foarte scăzut de adoptare a dosarelor medicale electronice în reţeaua primară de asistenţă medicală şi, îndeosebi, în spitale sugerează faptul că factorii de decizie politică se confruntă cu obstacole importante pentru realizarea obiectivelor de performanţă de îngrijire a sănătăţii, care depind de tehnologia de informaţii în sănătate. Beneficiile potenţiale ale acestora duc la interes substanţial a factorilor de decizie politică pentru accelerarea adoptării şi utilizării tehnologiilor informaţionale medicale pe întreg globul. O strategie politică axată pe suportul financiar, interoperabilitate şi formarea personalului de asistenţă tehnică sunt componente necesare pentru a impulsiona adoptarea sistemelor electronice de înregistrări în diferite ţări ale lumii [35, 80, 81, 106, 120]. Evaluarea eficace a înregistrărilor electronice de sănătate trebuie să cuprindă întreg spectrul complexităţii şi dinamismului sistemelor şi a organizaţiilor în care sunt implementate cu implicarea diverselor echipe de cercetare: o varietate de perspective şi metodologii (inclusiv calitative), concentrate pe probleme tehnice, economice şi organizatorice [32, 125]. Estimarea funcţionalităţilor SIM permite standardizarea activităţilor prin aplicarea protocoalelor clinice şi standardelor de tratament [24, 82, 131]. Evaluarea se bazează pe câteva principii de bază: utilizarea, calitatea, satisfacţia utilizatorilor, beneficiile financiare şi de muncă [25, 32]. Pe un eşantion reprezentativ din 2758 medici din reţeaua primară a SUA s-a efectuat un sondaj naţional, care a examinat efectele pozitive ale înregistrărilor (dosarelor) medicale electronice. Majoritatea medicilor, care utilizau sisteme electronice de înregistrări completfuncţionale, au raportat efecte pozitive privind calitatea deciziilor clinice (82%), comunicarea cu alţi specialişti (86,8-92%) şi pacienţi (72%), rezerve privind prescripţiile medicale (95%), accesul în timp util la dosarele medicale (97%), eficienţă de timp a serviciilor farmaceutice (63,2%), evitarea erorilor de medicaţie (86%). Pe de altă parte, 82-85% din respondenţi au relatat un efect pozitiv asupra activităţilor preventive pe termen lung [37, 151]. Medicii generalişti din localităţile nordice rurale ale statului New York (SUA) sunt cel mai interesaţi în schimbul de date pentru gestionarea bolilor cronice (94%), analiza comparativă regională (84%) şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale prestate (87%). Înregistrările electronice personale de sănătate ale pacienţilor au fost rareori menţionate [108]. Un total de 592 de membri ai Academiei Americane de Oftalmologie au participat la o chestionare privind evaluarea nivelului actual al adoptării şi satisfacţia utilizatorilor cu înregistrările electronice de sănătate. În total, 12% dintre intervievaţi au pus în aplicare deja o înregistrare electronică de sănătate, 7% sunt în proces de a face acest lucru şi 10% au planuri de 33

a implementa în termen de 12 luni o înregistrare electronică de sănătate. Printre cei care aplică o înregistrare electronică de sănătate, 69% au fost mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de sistem, 64% au raportat creşterea sau stabilizarea productivităţii, 51% au menţionat scăderea sau stabilizarea costurilor totale şi 76% au recomandat utilizarea înregistrării electronice de sănătate unui coleg. În general, rata de adoptare a înregistrărilor electronice de sănătate la medicii oftalmologi este redusă, dar comparabilă cu cea observată în alte specialităţi [26]. Pe un eşantion stratificat aleatoriu din 1829 de oficii ale practicienilor, inclusiv chirurgi, din Massachusetts (SUA), în anul 2005 s-a efectuat un sondaj privind utilizarea tehnologiilor informaţionale de sănătate (înregistrări electronice de sănătate, bazate pe funcţionalităţi specifice). S-au evaluat planurile, adoptarea şi barierele percepute. Un total de 847 de anchete au fost returnate, rata de răspuns constituind 46%. În ansamblu, în 18% din oficii sunt utilizate înregistrări electronice de sănătate. Însă, cele mai multe sisteme nu includ funcţionalităţi avansate, cum ar fi prescripţiile electronice, vizualizarea rezultatelor testelor de laborator şi imagistice. Circa 58% din utilizatorii înregistrărilor electronice de sănătate au folosit suportul deciziilor clinice. Medicii din serviciul de asistenţă medicală primară şi medicii cu activitate mixtă au raportat rate de adoptare similare a SIM (23% şi 25%, respectiv). Rata de adoptare a înregistrărilor electronice de sănătate la medicii specialişti a fost statistic semnificativ mai mică (14%), comparativ cu medicii din serviciul de asistenţă medicală primară (p<0,01) şi cu medicii cu activitate mixtă (p<0,05). 87% din medici utilizează capabilităţile de laborator şi radiologice ale înregistrărilor electronice de sănătate, iar 74% - suportul medical decizional. Printre medicii care nu folosesc SIM, 13% preconizează aplicarea înregistrărilor electronice de sănătate în următoarele 12 luni, 24% - în următorii 1-2 ani, 11% - în următorii 3-5 ani şi 52% nu intenţionează să le pună în aplicare în viitorul apropiat [127]. Un sondaj care a studiat eficienţa utilizării tehnologiilor informaţionale în medicină, efectuat în Finlanda, a constatat că dosarul electronic de sănătate are o influenţă pozitivă la 52% dintre respondenţii din spitalele raionale, la 27% dintre respondenţii din centrele de asistenţă medicală primară şi la 38% dintre furnizorii privaţi. Sistemele digitale de radiologie (inclusiv teleradiologia) au fost menţionate de 52% din spitalele raionale şi 27% din centrele de asistenţă medicală primară. Autorii concluzionează că asistenţa medicală de specialitate utilizează servicii intra-electronice, integrate la dosarul electronic de sănătate (radiologia digitală şi servicii de laborator), aplicând schimbul de date interorganizaţional şi serviciile de telemedicină [149]. Aşadar, evaluarea nivelului de adoptare a fişelor electronice medicale în spitale a constatat implementarea într-un număr mic de spitale a unui sistem complet de înregistrare 34

electronică a informaţiilor clinice şi doar o mică parte au un sistem de bază. Diferenţele principale între un sistem complet funcţional şi un sistem de bază este absenţa anumitor capabilităţi de intrare şi suport a deciziei clinice într-un sistem de bază [37, 75]. Cu toate acestea, multe instituţii au părţi componente ale unui sistem electronic de înregistrări, sugerând că intervenţiile de politică ar putea creşte prevalenţa dosarelor medicale electronice în spitale. Strategia spitalelor, în speranţa de promovare de către factorii de decizie politică a adoptării dosarelor medicale electronice, ar trebui să se axeze pe sprijin financiar, interoperabilitate şi instruirea personalului din serviciul de tehnologii informaţionale. Utilizarea înregistrărilor (dosarelor) medicale electronice contribuie semnificativ şi la îngrijirea pacienţilor [16, 25, 37, 46, 71, 145]. Fluxul continuu şi eficient de informaţii relevante şi exacte între persoanele care îngrijesc de sănătate îmbunătăţesc calitatea tratamentului şi siguranţa pacienţilor [25, 37, 145]. S-a raportat avertizarea despre reacţie alergică la un medicament (80%), interacţiunea potenţial periculoasă de droguri (71%), valoarea critică a rezultatului unui test de laborator (90%), programarea unor îngrijiri de prevenţie (69%) [37], precum şi existenţa unui feedback pozitiv folosind sistemul [86]. Aplicarea înregistrărilor electronice de sănătate pentru îngrijirile de ambulatoriu este eficienţă şi productivă [46], permite doar în 2 ani reducerea semnificativă (P<0,0001) a vizitelor la biroul medicului cu 9%, a vizitelor primare - cu 11% şi a vizitelor primare la medicii specialişti - cu 5-6%. Numărul persoanelor care au efectuat 3 sau mai multe vizite pe an a scăzut cu 10-11% şi, respectiv, a crescut numărul persoanelor cu 2 sau mai puţine vizite pe an. Rata contactelor prin telefon s-a majorat de la 1,26 la 2,09 pentru fiecare persoană pe an [47]. Totodată, unii autori consideră că nu există dovezi de ameliorare a siguranţei pacientului prin utilizarea înregistrărilor electronice de sănătate [16]. Mai mult, există lacune semnificative de cunoştinţe şi probleme complexe umane şi organizatorice care trebuie abordate în scopul realizării acestui beneficiu [16, 53]. Costul excesiv de procurare (51,3-84%) [10, 37, 47, 84, 114, 123], costul inadecvat de întreţinere (44-82%) [4, 13, 71, 80, 103, 126], lipsa unei finanţări adecvate (42%) [127], dovezi insuficiente de implementare şi aplicare (54%) [37, 47, 110, 123], fragmentarea sistemelor [28], existenţa unor limitări nedorite care ar putea afecta negativ îngrijirea pacientului (81%) [126, 151], incertitudini privind randamentul şi întoarcerea investiţiilor (32-50%) [10, 37, 80, 89], dovezi insuficiente de ameliorare a rezultatelor [47, 85, 123, 151], creşterea volumului de muncă a medicilor, asistentelor medicale şi a personalului paramedical (47,4-58,7%) [151] şi absenţa 35

personalului cu experienţă corespunzătoare în domeniul tehnologiei informaţionale (30%) [80, 84] sunt bariere majore în implementarea şi aplicarea înregistrărilor medicale electronice. Costul estimativ de implementare într-un spital a unui sistem de înregistrări medicale electronice este de 10-20 mii dolari SUA pentru pat, iar întreţinerea anuală este de 10% din costul pentru implementare [151]. Circa 40 mii dolari SUA pe an sunt necesari pentru mentenanţă şi actualizări regulate ale sistemului [86]. Peste 5 ani de la adoptare, costurile de exploatare a SIM se reduc [65] cu 1-2%, iar pentru SIM clinice - cu 3-5% [13]. O barieră mai puţin importantă este rezistenţa din partea unor medici şi asistente medicale [80], parţial determinată de efectul negativ al utilizării înregistrării electronice de sănătate pentru productivitatea clinică [85, 123]. Obţinerea sprijinului medicilor, de multe ori prin susţinerea din partea liderilor, poate ajuta în implementarea şi aplicarea cu succes a tehnologiilor informaţionale medicale [124]. O altă potenţială barieră în implementarea şi aplicarea înregistrărilor electronice de sănătate este interoperabilitatea - schimbul uşor de date clinice între spitale sau de la spitale la oficiile medicilor de familie. Nivelurile scăzute de schimb de informaţii privind sănătatea pe piaţă reduce puternic valoarea şi au un efect inhibitor asupra adoptării acestor sisteme [16, 89, 120]. Unele ţări dezvoltate, cum ar fi Marea Britanie şi Olanda, au implementat cu succes tehnologii informaţionale de sănătate, deşi majoritatea progresului a fost în reţeaua primară de asistenţă medicală [22, 35, 81]. Multe ţări au încă de a face progrese substanţiale în asistenţa medicală de staţionar [35, 81]. Principalele revendicări faţă de SIM actuale sunt: flexibilitatea, capacitatea de dezvoltare şi de modernizare continuă, continuitatea, ierarhia, abilitatea de a funcţiona într-un mediu eterogen de instabilitate, posibilitatea de a lucra cu diferite baze de date, capacitatea de lucru continuu, de fiabilitate şi de supravieţuire, abilitatea de integrare, securitatea datelor. Totodată, calitatea şi efectele de cost a dosarelor medicale electronice trebuie să fie confirmate în studii clinice directe [37]. Aşadar, modernizarea actului medical prin implementarea sistemului informaţional, specific unui spital, urmăreşte atingerea următoarelor obiective: 1. Cu caracter general: creşterea calităţii actului medical; creşterea calităţii actului managerial, dezvoltarea serviciilor medicale oferite, creşterea standardului serviciilor medicale oferite, adaptarea activităţii spitalului la cerinţele şi exigentele pieţei, asigurarea de resurse proprii, eficientizarea utilizării resurselor umane ale spitalului, comunicarea cu exteriorul. 2. Cu caracter derivat: definirea unei strategii de modificare a sistemului informaţional, antrenarea întregului personal medical în asimilarea unui nou mod de lucru, creşterea gradului de 36

comunicare cu alţi membri ai comunităţii medicale, evidenţa preţurilor şi a tarifelor stabilite de companiile de asigurări, eficientizarea modului de comunicare cu Ministerul Sănătăţii şi companiile de asigurări, control economico-financiar în timp real, evidenţa costurilor serviciilor medicale, mărirea speranţei de viaţă, contribuirea indirectă la dezvoltarea sistemului de management al calităţii serviciilor spitaliceşti. Actualmente, în majoritatea ţărilor europene, serviciile naţionale de sănătate investesc mari sume în tehnologiile informaţionale, lucru care avantajează foarte mult activitatea practică a medicilor [22, 62]. Aproximativ 10% din produsul intern brut sunt alocate serviciilor de sănătate şi aproximativ 5% - pentru dezvoltarea tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii [61, 73]. În ţările economic dezvoltate persistă o tendinţă de creştere a acestor investiţii [61]. În SUA, cheltuielile pentru elaborarea şi modernizarea SIM constituie circa 8,5 miliarde de dolari anual. Conform estimărilor specialiştilor, cheltuielile pentru modernizarea sau înlocuirea SIM vor creşte până la 12-14 miliarde de dolari [160]. În anul 2004, fostul preşedinte al SUA George W. Bush a declarat că în 10 ani majoritatea americanilor vor avea înregistrări electronice interoperabile de sănătate, iar Coordonatorul Naţional pentru Tehnologii Informaţionale în Sănătate a declarat Deceniul Tehnologiilor Informaţionale de Sănătate. În anul 2009, Preşedintele în exerciţiu al SUA Barack Obama a lansat un program de 19 miliarde de dolari pentru reforma sănătăţii, pentru promovarea, adoptarea şi utilizarea tehnologiilor informaţionale medicale şi, în special, a înregistrărilor electronice de sănătate [10, 65]. Domnia sa a confirmat că până în anul 2014, fiecare american va beneficia de o înregistrare electronică de sănătate [10]. În scopul modificării arhitecturii SIM de nivel naţional, Guvernul Britanic a investit 9,2 miliarde de Euro pe o perioadă de 10 ani [73]. Capacitatea pieţei interne a SIM din Rusia la debutul anului 2000 era de doar 20 de milioane de dolari SUA [160]. În ultimele decenii s-a constatat un progres imens în medicină şi în informatică [62]. S-a confirmat eficienţa şi necesitatea SIM pentru realizarea, în primul rând, a problemelor clinice, pentru creşterea calităţii şi accesibilităţii serviciilor medicale [104]. Însă, acest principiu nu este dominant. Nivelul de informatizare a sistemului de sănătate se dezvoltă cu succes în ţările avansate, automatizând maximal activitatea organizaţiilor medicale [22, 161]. Evoluţia SIM a progresat în paralel cu dezvoltarea industriei de tehnologii informaţionale şi computerizarea societăţii [161]. Astăzi, în toate spitalele funcţionează un complex de sisteme informaţionale [161], experienţa de aplicare a cărora, chiar în pofida avantajelor, este variată: implementare şi 37

aplicare cu succes, implementare lentă şi, uneori, rezultate negative de utilizare [64]. De regulă, aceste sisteme au fost elaborate pentru necesităţile unui spital şi, rareori, sunt proiectate pentru conexiunea cu sisteme similare [161]. Beneficiile potenţiale ale folosirii înregistrărilor medicale electronice în spitale au fost descrise încă în anul 1996. Într-un spital de 520 de paturi din statul Utah (SUA) s-a examinat asocierea dintre utilizarea înregistrărilor medicale electronice şi ghidurile practice pentru utilizarea antibioticelor. S-a constatat o scădere de administrare a antibioticelor cu 22,8%, reducerea mortalităţii generale cu 1%, persistenţa ratei de rezistenţă la antibiotice, creşterea utilizării adecvate a antibioticelor la etapa preoperatorie de la 40% la 99,1%, micşorarea reacţiilor adverse la antibiotice cu 30%. S-au redus semnificativ costurile antibioticelor, folosite pentru un pacient tratat (de la 122,66 la 51,90 dolari SUA) şi costurile totale de achiziţie a antibioticelor (de la 987.547 la 612.500 dolari SUA sau de la 24,8% la 12,9%) [59]. Totodată, multe din beneficiile asociate cu tehnologiile medicale de sănătate sunt dificil de măsurat, deoarece multe dintre acestea nu au o valoare financiară. De exemplu, este dificil de apreciat în bani îmbunătăţirea calităţii îngrijirii medicale, reducerea erorilor provenite din utilizarea înregistrărilor electronice de sănătate sau a sistemelor de intrări computerizate medicale. Mai mult, beneficiile reale ale multor tehnologii informaţionale de amploare pot fi studiate numai în condiţii observaţionale retrospective. Având în vedere faptul că acumularea de date necesare pentru evaluarea costurilor poate dura o perioadă semnificativă de timp, este dificil să se calculeze prospectiv randamentul şi întoarcerea investiţiilor [104]. SIM, perfectate pe parcursul ultimilor 30 de ani, nu sunt suficiente pentru instituţiile medicale şi chiar pentru reţele de instituţii [53, 96, 161]. Astăzi sunt planificate proiecte de informatizare a sistemului de sănătate la nivel naţional în scopul obţinerii unui instrument pentru monitorizarea şi ameliorarea stării de sănătate a naţiunii, ameliorarea calităţii serviciilor medicale şi reducerea riscurilor asociate cu erori medicale [58, 161]. Aceste proiecte au în centru pacientul, iar în jurul acestuia - spitalul, laboratorul, instituţiile medicale private, companiile de asigurări etc. [8]. Restanţele generale ale ţărilor din Est în problemele de informatizare, comparativ cu ţările dezvoltate, permit evitarea multor greşeli grave prin preluarea experienţei şi deciziilor, verificate de timp, din Vest [161]. Dezvoltarea tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii moderne, aplicarea în clinici a unui număr mare de dispozitive medicale automate de urmărire şi a calculatoarelor a contribuit la creşterea semnificativă a numărului de SIM atât în centrele medicale mari cu fluxuri voluminoase de informaţii, cât şi în centrele medicale de dimensiuni 38

medii şi mici, chiar şi în clinici sau departamente clinice [122, 160]. Mai mult, creşterea cu o unitate a numărului de medici la 10.000 de populaţie, majorează şi probabilitatea de adoptare a unui SIM [1]. Actualmente, în Rusia sunt utilizate circa 800 de programe pentru medicină. Potrivit diferitelor estimări, doar 10% din acestea pot pretinde a fi SIM integrate, iar celelalte programe pot fi utilizate numai pentru sarcini specializate în cadrul unor departamente sau instituţii medicale (probleme administrative, managementul documentaţiei, colectarea datelor statistice, contabilitatea etc.) [163]. Conform unor estimări recente instituţiile medicale din întreaga lume au pus în aplicare înregistrările (dosarele) medicale electronice (Electronic Health Record - EHR) pentru a ameliora calitatea asistenţei medicale prestate pacientului, rezultatele clinice şi eficienţa managerială. Au fost identificate şase obiective de tratament realizate prin utilizarea înregistrărilor medicale electronice: tratamentul trebuie să fie sigur, oportun, centrat pe pacient, eficient, eficace şi echitabil [129]. Conceptul modern al SIM presupune combinarea înregistrărilor electronice a pacienţilor (Electronic Patient Records) cu arhivele de imagini medicale şi informaţia financiară, datele de monitorizare de la dispozitivele medicale, rezultatele laboratoarelor automatizate şi a sistemelor de monitorizare, disponibilitatea mijloacelor moderne de schimb de informaţii (poşta electronică, Internet, videoconferinţe etc.) [53, 62, 160]. Aşadar, implementarea unui SIMI într-un spital favorizează optimizarea procesului curativ-diagnostic (reducerea perioadei de spitalizare, a îndreptărilor neargumentate la investigaţii şi a timpului lucrătorilor medicali pentru completarea documentaţiei, creşterea eficienţei utilizării fondului de paturi şi a capacităţii utilajului sofisticat) şi pregăteşte sistemul de sănătate la un univers din ce în ce mai concurenţial. 1.4. Eficienţa implementării Sistemelor Informaţionale Medicale în Republica Moldova Sănătatea reprezintă unul din principalii indicatori ai calităţii vieţii şi factorul primordial al dezvoltării durabile a societăţii. Sistemul de sănătate din Republica Moldova trebuie să răspundă noilor necesităţi, apărute în urma schimbărilor demografice şi socio-culturale, procesului de globalizare şi progresului rapid al tehnologiilor medicale. Necesitatea implementării tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii în sistemul sănătăţii din Republica Moldova este determinată de următorii factori: 39

creşterea şi diversificarea cererii de servicii medicale şi sociale; modificările demografice în structura populaţiei; orientarea socială a sistemului de sănătate şi tendinţele de micşorare a inegalităţii în accesul populaţiei la serviciile medicale de calitate; necesitatea ameliorării controlului în domeniul evidenţei şi tratamentului bolilor social dependente (tuberculoza, HIV/SIDA etc.), ameliorării sănătăţii mamei şi copilului; mărirea substanţială a numărului de dispozitive moderne, metode de diagnostic şi preparate medicamentoase; creşterea explozivă a volumului şi a traficului de informaţii medicale cu caracter atât personal, cât şi de interes general; imensa cantitate de registre şi rapoarte, necesare de completat sau expediat în instanţele superioare; complexitatea proceselor de colectare, prelucrare şi gestionare a datelor cu caracter medical, care trebuie să fie veridice, accesibile la momentul şi în locul necesar; limitările bugetare şi necesitatea direcţionării mijloacelor financiare disponibile către pacient, fapt ce impune optimizarea managementului sanitar. Actualmente, în Republica Moldova procesul de implementare a tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii în sistemul de sănătate, de fapt ca şi în majoritatea ţărilor Comunităţii Statelor Independente [158], se află într-o perioadă de tranziţie, direcţiile principale de activitate fiind dotarea instituţiilor medicale cu computere, conectarea la reţeaua globală Internet, procurarea programelor, instruirea personalului. Pe parcursul ultimelor decenii au fost realizate mai multe studii şi proiecte-pilot, în cadrul cărora au fost elaborate baze de date electronice ale cauzelor de deces, ale cazurilor noi de tuberculoză şi boli sexual-transmisibile, sisteme informaţionale de gestionare a datelor din staţionare, farmacii şi contabilităţile instituţiilor medicale [29, 51, 55]. S-au întreprins anumite măsuri în domeniul perfecţionării cadrului normativ, fiind elaborate şi adoptate în acest scop Concepţia şi Modelul SIM, Concepţia SIMI, Concepţia şi Caietul de Sarcini ale Sistemului Informaţional Unic pentru asigurările obligatorii de asistenţă medicală. Cum s-a menţionat anterior, informaţiile de sănătate la zi, relevante şi de calitate reprezintă elemente esenţiale pentru asigurarea unei performanţe adecvate a sistemului de sănătate. În acest context, Sistemul Informaţional de Sănătate existent deţine o funcţie centrală în cadrul Sistemului Naţional de Sănătate. Obiectivul este facilitarea utilizării, analizei şi 40

interpretării în comun a datelor de către toţi utilizatorii - profesionişti din domeniu şi publicul larg atât din interiorul, cât şi din exteriorul sistemului de sănătate. De la profundele schimbări politice, petrecute la începutul anilor `90, sistemul de sănătate din Republica Moldova a trecut printr-o serie succesivă de reforme, prin reorientarea de la un sistem aflat în posesia statului şi controlat de către acesta, către un sistem descentralizat al asigurărilor sociale de sănătate [92, 137]. În pofida unui nivel precar de finanţare şi resurse, Republica Moldova a reuşit, totuşi, să realizeze paşi importanţi în domeniul reformelor în medicină. Pe parcursul ultimilor 10-15 ani, în scopul formării unui mediu favorabil în medicină au fost elaborate legi şi regulamente fundamentale, a fost creat sistemul de asigurări obligatorii de asistenţă medicală. Numeroasele reorientări, ce au loc şi în prezent, influenţează profund structura şi funcţionarea sistemului informaţional, care, la rândul său, se străduieşte să facă faţă scăderii de personal şi creşterii cererii de date şi informaţii. Rezultatele studiului de evaluare a Sistemului Informaţional de Sănătate din Republica Moldova, realizat cu concursul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (Health Metrics Network), a demonstrat că resursele lui nu sunt adecvate [29]: nu există un plan strategic de dezvoltare, o finanţare şi o bază tehnico-materială adecvată; mecanismele de coordonare între Ministerul Sănătăţii, CNAM şi Biroul Naţional de Statistică încă nu sunt funcţionale; nu există o politică în formă scrisă pentru promovarea unei culturi de utilizare a informaţiei în cadrul sistemului sănătăţii; tehnologiile informaţionale, tehnologiile de comunicare şi specialiştii în domeniu nu sunt disponibili la toate nivelele, îndeosebi la nivel subnaţional [29]. În anii 2005-2007, în cadrul Asociaţiei Medicale Teritoriale Centru s-a implementat un SIM - MedEx. Sistemul a unit toate serviciile şi oficiile medicilor şi include 200 de staţii de lucru, situate în 2 blocuri la o distanţa de 4 km. SIM este adaptat pentru soluţionarea operativă şi complexă a problemelor legate de necesităţile managementului resurselor, pacienţilor, serviciilor şi rapoartelor unei instituţii medicale de ambulator de diferit nivel (centrul de sănătate, centrul medicilor de familie, asociaţia medicală teritorială) [51]. Aşadar, integrarea Republicii Moldova în spaţiul economic, social şi cultural european impune necesitatea studierii şi aplicării tehnologiilor şi experienţelor statelor Uniunii Europene. Aderarea societăţii medicale din Republica Moldova la procesul de structurare şi implementare a 41

serviciilor şi sistemelor de e-sănătate în Europa va facilita dezvoltarea mai rapidă a conţinutului informaţional şi tehnologic în medicină prin crearea sectorului de e-sănătate, bazat pe experienţe de excelenţă şi standarde ale Uniunii Europene. 1.5.Perspectivele de constituire în Republica Moldova a Sistemului Informaţional Medical Integrat la nivel naţional Societatea informaţională este un obiectiv al dezvoltării şi nu un scop în sine. Ea reprezintă o componentă esenţială a programului guvernamental politic şi economic pentru dezvoltare şi o condiţie majoră pentru integrarea Republicii Moldova în structurile europene. Suportul tehnologic al societăţii informaţionale este asigurat prin convergenţa a trei sectoare: tehnologia informaţiei, tehnologia comunicaţiilor şi producţia de conţinut electronic. Epoca dominanţei sistemelor multifuncţionale specializate în informatizarea instituţiilor medicale a trecut. Sarcinile principale la momentul actual sunt crearea unor SIMI la nivel regional, corporativ, de stat. În aceste condiţii se impune dezvoltarea, în mod prioritar, a unui sistem naţional corporativ de informatică medicală, care urmează să asigure medicii cu date privind metodele moderne de tratament ale maladiilor şi să furnizeze operativ organelor de conducere centrale şi locale informaţii autentice pentru argumentarea corectă a deciziilor ce ţin de dirijarea sistemului de sănătate [156, 163]. Soluţia informatică ce urmează să fie implementată va trebui să fie una complexă, de tip modular, acoperind întreaga activitate a unei unităţi sanitare moderne de tip spital sau policlinică. Scopul implementării SIMI este creşterea calităţii şi eficientizarea actului medical, coroborată cu scăderea costurilor necesare pentru desfăşurarea acestuia [156, 162, 163]. Ca rezultat al dotării adecvate a instituţiei medicale cu utilaje şi reţele informatice, calitatea asistenţei medicale va creşte permanent, contribuind în mare măsură la ameliorarea stării de sănătate a comunităţii [76, 156, 162, 163]. Experienţa instituţiilor sanitare în aplicarea SIMI se poate extinde la nivelul întregului domeniu al asistentei medicale, prin instrumentarea unui sistem informaţional unic la nivel naţional (figura 1.4) [31, 162, 163]. Exemplul multor ţări avansate o validează pe deplin [31]. Dacă se întârzie implementarea unui sistem unic, la nivel naţional, tendinţele de informatizare fireşti în epoca noastră, prin modele total distincte la nivel regional şi local, pot conduce, dramatic, în final spre un haos informaţional cu pierderi materiale şi intelectuale greu 42

Fig. 1.4. Structura Sistemului Informaţional Medical Integrat la nivel naţional de apreciat [162]. Implementarea unui sistem informaţional de stat privind evidenţa personificată a prestării serviciilor medicale poate contribui la [164]: Sporirea calităţii serviciilor prin creşterea timpului pentru examinarea unui pacient, îmbunătăţirea accesului la informaţiile privind sănătatea şi resursele educaţionale pentru cetăţeni, reducerea erorilor personalului medical în prescripţia medicamentelor şi selectarea tacticii de tratament până la 15%, diminuarea incapacităţii temporare de muncă prin micşorarea numărului de erori în formularea diagnozei până la 20%, reducerea mortalităţii cu 5% şi creşterea duratei medii de viaţă a populaţiei. Reducerea costurilor din contul consultaţiilor, examenelor şi testelor suplimentare, indicate de către diferiţi specialişti în absenţa unor informaţii cu privire la procedurile realizate anterior (până la 14%), cheltuielilor suplimentare pentru consumabile şi medicamente (până la 11%), numărului de internări repetate după tratament (până la 20%), numărului de vizite a pacienţilor în instituţiile medicale (până la 5%), numărului de tranzacţii financiare incorecte în sistemul de asigurări medicale. Micşorarea cheltuielilor de timp prin automatizarea căutării informaţiilor necesare (până la 60%) şi perfectării documentaţiei curente (până la 20%), creşterea 43

operativităţii realizării consultaţiilor, colectării anamnezei şi instalării diagnosticului (până la 25%). Reducerea sarcinii personalului medical din contul automatizării căutării şi prelucrării informaţiilor de consultare şi documentare, accesul la informaţiile medicale personale ale pacientului, pregătirea documentelor (rapoarte, concluzii, reţete etc.), accesul medicilor la informaţiile privind metodele contemporane de tratament şi noutăţile în domeniul medicamentului [164]. Diversele întruniri, din ultimii ani, organizate şi desfăşurate de către Ministerul Sănătăţii, au avut drept scop modelarea SIMI republican, ajustat la necesităţile de funcţionare a asigurărilor medicale obligatorii. A fost determinat rolul major al tehnologiilor informaţionale în sectorul sanitar şi au fost prezentate proiecte-pilot privind sistemele informaţionale în medicină, inclusiv a telemedicinii, încununate de succes la nivel regional şi internaţional (figura 1.5). Fig. 1.5. Sistem de telemedicină la nivel naţional şi internaţional 44

SIMI, implementat la nivelul Republicii Moldova, va deţine o funcţie centrală în cadrul Sistemului National de Sănătate şi va asigura dreptul echitabil la sănătate în mod continuu, esenţial pentru creşterea performanţei sociale pe tot cuprinsul vieţii oricărui cetăţean. O urmărire completă a evoluţiei medicale a oricărui cetăţean al Republicii Moldova asigură o alocare judicioasă a resurselor financiare şi o estimare corectă a bugetelor guvernamentale viitoare pentru un domeniu esenţial al dezvoltării naţionale. Migrarea fondurilor alocate sănătăţii din domeniul gestionării informaţiei în cel al analizei datelor este o condiţie din ce în ce mai acută. Acest lucru este valabil în condiţiile în care, pe de o parte, cantitatea de informaţie care trebuie stocată şi organizată este în continuă creştere, iar, pe de altă parte, este necesară analiza din mai multe puncte de vedere a informaţiei. Flexibilitatea, din punct de vedere administrativ şi social, în contextul schimbărilor de integrare europeană, trebuie susţinută de o structură informaţională capabilă de mobilitate şi maleabilitate, cu păstrarea criteriilor financiare şi de calitate reale, fără a fi afectate de o anumită modalitate de calcul sau o anumită structură administrativă. Necesitatea unui sistem informaţional generează un pericol în dezvoltarea medicală, şi anume apariţia micilor aplicaţii informatice de sine stătătoare, capabile de gestionarea unui volum relativ mic de date, fără a fi nici complete, nici corecte, facilitând astfel imposibilitatea de gestionare a datelor la nivel republican şi de obţinere a unor informaţii reale şi utile în cadrul procesului de optimizare şi analiză corectă pe care le presupune un SIMI de nivel republican. Etapa actuală de edificare a societăţii informaţionale presupune studierea experienţei mondiale şi consolidarea eforturilor departamentelor şi organizaţiilor cointeresate în vederea dezvoltării tehnologiilor medicinii electronice şi creării reţelelor medicale specializate, precum şi formarea unei opinii unice cu privire la direcţiile şi formele lucrului în comun [29, 162]. Operativitatea analizei informaţiei în timp relativ scurt este unul din principalele avantaje pe baza, căruia se pot crea analize cu caracter preventiv şi corectiv, esenţiale pentru o bună desfăşurare a unui sistem medical de acest nivel. Astfel, nevoia CNAM de a avea indici evaluatori şi informaţii, pe baza cărora se pot lua decizii de gestionare a resurselor financiare, coroborată cu necesitatea luării de decizii privind implementarea strategiei republicane în domeniul sănătăţii la nivel de Minister şi cu necesitatea furnizorilor de servicii medicale (spitale, policlinici, medicină primară, asistenţă de urgenţă etc.) poate fi rezolvată numai prin implementarea unui asemenea sistem. 45

Pentru sprijinul realizării scopurilor susmenţionate, obiectivele SIMI la nivel naţional sunt următoarele [162]: asigurarea introducerii şi accesului rapid la datele demografice şi clinice privind orice pacient în procesul curativ şi/sau profilactic în cadrul instituţiilor de asistenţă medicală de ambulatoriu şi de staţionar; asigurarea introducerii şi verificării datelor privind statutul de asigurare medicală în cazul fiecărui pacient; asigurarea trimiterilor, în formă electronică, a pacienţilor şi întocmirii listelor electronice de planificare a activităţilor pentru orice unitate medicală care participă la procesul profilactic şi/sau curativ; excluderea introducerii datelor dublate sau incomplete despre pacienţi; elaborarea automatizată a tuturor rapoartelor oficiale relevante activităţii instituţiei medicale, stării de sănătate a pacienţilor şi/sau locuitorilor; asigurarea fără dificultăţi a accesului la informaţie pentru personalul managerial al instituţiei medicale la orice nivel; asigurarea suportului în planificarea activităţii curativ-profilactice a instituţiei medicale; reducerea costurilor prin achiziţionarea unei cantităţi necesare de medicamente şi asigurarea unui control mai riguros a utilizării acestora; permiterea implementării intervenţiilor corespunzătoare pentru angajaţi; asigurarea controlului calităţii serviciilor medicale prin intermediul evaluării indicatorilor de calitate; estimarea corespunderii structurii şi volumului de servicii prestate situaţiei demografice şi necesităţilor de sănătate a populaţiei reieşind şi din constrângerile financiare ale instituţiei medicale; transparenţa privind controlul şi gestionarea fondurilor bugetare ale CNAM; colectarea şi gestionarea informaţiilor economice şi medicale necesare funcţionării eficiente a sistemului asigurărilor de sănătate; evidenţierea şi controlul costurilor. SIMI va prelua informaţiile de la nivelul local, în format standard de schimb de date, şi le va prelucra în scopul asigurării exactităţii şi oportunităţii proceselor de luare a deciziilor, perfecţionării alocării resurselor deficitare în sistemul de sănătate, consolidării structurii şi calităţii serviciilor medicale oferite de instituţiile medicale. SIMI republican va permite schimbul 46

direct de informaţii cu Ministerul Sănătăţii, CNAM, instituţiile medicale republicane, municipale, raionale etc. Pentru susţinerea scopului menţionat trebuie de atins următoarele obiective: acordarea informaţiei veridice şi complete - bază pentru luarea deciziilor corecte şi oportune la nivelele local, central şi regional; consolidarea capacităţilor manageriale la nivelele local, central şi regional; generarea unor informaţii mai calitative ca termeni de referinţă la nivel naţional, regional şi internaţional. Aşadar, crearea unui SIMI la nivel naţional este condiţionată, în principal, de imperativul implementării şi asigurării funcţionării eficiente a SIMI instituţionale. Implementarea, utilizarea şi dezvoltarea în cadrul Ministerului Sănătăţii a SIMI este o necesitate a societăţii contemporane în care trăim. Concluzii la capitolul 1: 1. De la primele încercări de introducere a calculatoarelor şi până în prezent, schemele de înregistrare electronică a pacienţilor şi sistemele de administrare a bazelor de date medicale au evoluat în permanenţă. La sfârşitul secolului XX elaborarea şi aplicarea SIM consta în automatizarea colectării şi prelucrării indicatorilor statistici. La debutul secolului XXI, în scopul ameliorării calităţii tratamentului, s-a pus problema elaborării SIM de generaţie nouă şi utilarea acestora cu funcţii de asistare a deciziilor medicale în procesul de diagnostic şi tratament. 2. Utilizarea tehnologiilor informaţionale şi de telecomunicaţii extinde posibilităţile de prestare a serviciilor medicale, creşte semnificativ calitatea, oportunitatea şi reduce costurile asistenţei medicale. Însă, concomitent apare necesitatea reglementării aspectului juridic al acestei probleme şi soluţionarea dificultăţilor, care împiedică evoluţia telemedicinii ca o direcţie nouă de prestare a asistenţei medicale tehnologic avansate. 3. Un SIM eficient asigură: automatizarea fluxului de documente şi susţinerea informaţională a instituţiei medicale, crearea bazelor de date şi cunoştinţelor medicale, automatizarea procesului curativ-diagnostic, tehnologii de telemedicină, prestarea serviciilor medicale cu aplicarea tehnologiilor complicate şi unice, aplicarea tehnologiilor informaţionale în educaţia medicală, suport în planificarea şi gestionarea resurselor şi a activităţii clinice. 47

4. Înregistrările personale de sănătate ameliorează calitatea, caracterul complet, adâncimea şi accesibilitatea informaţiilor medicale furnizate de către pacienţi, permite comunicarea facilă între pacienţi şi prestatorii de servicii medicale, oferă acces pacienţilor la cunoştinţele de sănătate, asigură portabilitatea înregistrării medicale şi altor informaţii personale de sănătate. 5. Activitatea instituţiei medicale, în contextul reformării sistemului de sănătate din Republica Moldova, este de neconceput fără implementarea şi utilizarea SIMI, care oferă o vastă gamă de avantaje medicale, manageriale şi medico-economice. 48

2. MATERIAL ŞI METODE DE STUDIU 2.1. Caracteristica generală a metodologiei de cercetare Pentru a analiza eficienţa SIM, implementat în INN, ne-am propus efectuarea unui studiu de cercetare bazat pe trei componente majore: 1) evaluarea comparativă a eficienţei activităţii medico-economice a INN până (anii 2003-2005) şi după (anii 2006-2010) implementarea SIM; 2) opinia lucrătorilor medicali referitor la eficienţa SIM; 3) estimarea gradului de satisfacţie a pacienţilor privind calitatea serviciilor medicale prestate. Studiul a fost realizat în patru etape şi a cuprins perioada anilor 2003-2010 (figura 2.1). Etapa I. Definirea problemei. 1. Documentarea ştiinţifică în domeniu, prin studierea literaturii ştiinţifice şi metodicodidactice pe tema ce vizează cercetarea. 2. Determinarea scopului şi obiectivelor studiului. 3. Precizarea volumului şi perioadei de studiu. 4. Elaborarea planului de cercetare. Etapa II. Observarea statistică şi acumularea materialului. 1. Elaborarea anchetelor şi instrumentelor de colectare a materialului de studiu. 2. Înregistrarea caracteristicilor fenomenelor şi colectivităţilor studiate, utilizând procedeele de înregistrare totală sau parţială (extragerea informaţiei din dările de seamă şi bazele de date ale INN şi înregistrarea datelor în cadrul anchetelor prin sondaj). Etapa III. Evaluarea statistică a rezultatelor obţinute. Etapa IV. Analiza rezultatelor obţinute şi argumentarea ştiinţifică a strategiilor. 1. Evaluarea indicatorilor de bază care caracterizează activitatea instituţiei. 2. Argumentarea caracteristicilor de bază ale SIM. 3. Analiza opiniei lucrătorilor medicali referitor la eficienţa SIM şi estimarea gradului de satisfacţie a pacienţilor privind calitatea serviciilor medicale prestate. 4. Argumentarea ştiinţifică a aspectelor de constituire şi administrare a SIMI a sistemului de sănătate. 49

ETAPA I. DEFINIREA PROBLEMEI Determinarea scopului şi obiectivelor studiului Precizarea volumului şi perioadei de studiu Elaborarea planului de cercetare ETAPA II. OBSERVAREA STATISTICĂ ŞI ACUMULAREA MATERIALULUI Evaluarea comparativă a activităţii medico-economice a INN până (anii 2003-2005) şi după (anii 2006-2008) implementarea SIMI Estimarea opiniei lucrătorilor medicali referitor la eficienţa SIMI şi a gradului de satisfacţie a pacienţilor privind calitatea serviciilor medicale ETAPA III. EVALUAREA STATISTICĂ A REZULTATELOR OBŢINUTE ETAPA IV. ANALIZA REZULTATELOR OBŢINUTE ŞI ARGUMENTAREA ŞTIINŢIFICĂ A STRATEGIILOR Fig. 2.1. Designul studiului În cadrul studiului a fost evaluată opinia lucrătorilor medicali referitor la eficienţa SIMI, implementat în INN, gradul de satisfacţie al beneficiarilor privind accesul şi calitatea serviciilor medicale specializate de neurologie şi neurochirurgie. 50

Pentru obţinerea informaţiei necesare s-a utilizat metoda cantitativă. Grupele-ţintă pentru studiu au inclus (1) toţi lucrători medicali ai INN, (2) toţi pacienţii aflaţi la consultaţie în policlinică şi la tratament în staţionar pe parcursul a trei zile lucrătoare consecutiv, cu excepţia pacienţilor inconştienţi şi gravi. Au fost chestionaţi 162 de lucrători medicali (63 medici şi 99 asistente medicale) şi 201 pacienţi (102 pacienţi aflaţi la consultaţie în policlinică şi 99 de pacienţi aflaţi la tratament în staţionar). Sondajul medicilor, asistentelor medicale şi a pacienţilor, conform unor chestionare special elaborate (anexa 1, 2), s-a efectuat de 3 persoane, preventiv instruite, pe parcursul a trei zile lucrătoare consecutiv [140]. Chestionarele aplicate au constat dintr-un număr total de 43 de întrebări pentru lucrătorii medicali şi de 23 întrebări pentru pacienţi, grupate pe mai multe puncte de interes. Respondenţii au fost rugaţi să aleagă atent varianta de răspuns considerată cea mai apropiată de punctul lor de vedere personal [140]. În vederea facilitării procesării rezultatelor, precum şi pentru a evita indecizia respondenţilor, am preferat eliminarea valorilor intermediare/neutre din scala de apreciere. Pentru diverse domenii de cercetare au fost utilizate documente primare ale INN din anii 2003-2010, necesare pentru colectarea datelor şi informaţiilor primare: raportul (darea de seamă) privind serviciile cu plată; raportul financiar privind structura veniturilor şi cheltuielilor în fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală; darea de seamă privind activitatea instituţiei (formularul nr. 55-săn); darea de seamă privind incapacitatea de muncă temporară (formularul nr. 16-săn); darea de seamă despre volumul de asistenţă medicală spitalicească (formularul nr. 1-11/d); darea de seamă despre volumul de asistenţă medicală specializată de ambulator (formularul nr. 1-1 O/d); centralizatoarele dărilor de seamă statistice medicale ale activităţii instituţiei (formularul nr. 30-săn, anexa nr. 1 la formularul nr. 30-săn, formularul nr. 40-săn, formularul nr. 12); centralizatorul cadrelor medicale ale instituţiei (formularul nr. 17); raportul privind activitatea economico-financiară a instituţiei încadrate în sistemul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală (formularul nr. 5-C); raportul statistic de evidenţă a volumului asistenţei medicale acordate categoriilor de persoane asigurate şi neasigurate (formularul nr. 1-14/r). 51

2.2. Caracteristica generală a loturilor chestionate După cum s-a menţionat anterior, grupul lucrătorilor medicali chestionaţi a inclus 63 de medici şi 99 de asistente medicale. În subgrupul de medici erau 31 (49,2%) bărbaţi şi 32 (50,8%) femei. 18 (28,6%) medici activau în subdiviziuni ale INN de profil chirurgical sau de anestezie şi terapie intensivă şi 45 (71,4%) de medici - de profil terapeutic, 24 (38,1%) medici activau în Policlinica INN şi 39 (61,9%) - în Staţionarul INN. 28 (44,4%) deţineau categorie superioară de calificare, 17 (27,0%) categoria întâi, 8 (12,7%) categoria a doua şi 10 (15,9%) nu deţineau categorie de calificare. 10 (15,9%) medici aveau grad ştiinţific, inclusiv 1 (1,6%) doctor habilitat şi 9 (14,3%) doctor, la 4 (6,3%) medici s-a conferit titlul ştiinţific de conferenţiar. Printre asistentele medicale erau 98 (99,0%) de femei şi 1 (1,0%) bărbat. 43 (43,4%) asistente medicale activau în subdiviziuni de profil chirurgical sau de anestezie şi terapie intensivă şi 56 (56,6%) - în subdiviziuni de profil terapeutic, 21 (21,2%) asistente medicale activau în Policlinica INN şi 78 (78,8%) - în Staţionarul INN. 9 (9,1%) asistente medicale aveau studii superioare şi 90 (90,9%) studii medii speciale, 44 (44,4%) deţineau categoria superioară de calificare, 13 (13,1%) categoria întâi, 13 (13,1%) categoria a doua şi 29 (29,3%) nu deţineau categorie de calificare. Vârsta medie a lucrătorilor medicali a constituit 36,3±0,9 ani (de la 19 la 68 de ani), statistic semnificativ mai mare la medici (40,5±1,2 ani), comparativ cu asistentele medicale (33,7±1,2 ani; P<0,001). Stagiul de muncă a lucrătorilor medicali alcătuia 14,4±0,9 ani (de la 1 la 43 de ani) şi era similar în ambele subgrupuri (16,2±1,3 ani la medici şi 13,3±1,2 ani la asistentele medicale; P>0,05). Grupul pacienţilor chestionaţi a inclus 201 persoane, inclusiv 81 (40,3%) bărbaţi şi 120 (59,7%) femei. 114 (56,7%) pacienţi proveneau din mediul rural şi 87 (43,3%) pacienţi - din mediul urban, 102 pacienţi se aflau la consultaţie în policlinică şi 99 pacienţi - la tratament în staţionar. Studii superioare aveau 60 (29,9%) pacienţi, studii medii sau medii speciale - 125 (62,1%) pacienţi şi studii primare - 16 (8,0%) pacienţi. Vârsta medie a pacienţilor a constituit 44,9±0,9 ani (de la 14 la 78 de ani). 52

2.3. Metodele de cercetare Alegerea procedeelor de analiză s-a efectuat în funcţie de complexitatea şi particularităţile SIMI, condiţiile concrete de lucru şi experienţa auditorilor interni: 1. Observarea directă a activităţilor desfăşurate de instituţie, modul de realizare a operaţiilor de prelucrare a datelor din documentele utilizate şi gradul lor de dificultate. 2. Chestionarea care a avut la bază un set de întrebări, adresate personalului medical şi pacienţilor. Au fost evaluate volumul şi caracterul activităţilor desfăşurate de colectivul INN, calitatea şi accesibilitatea asistenţei medicale, tehnologiile medicale aplicate. Studiul selectiv s-a realizat în funcţie de necesitatea atingerii unor obiective specifice: evaluarea opiniei lucrătorilor medicali referitor la eficienţa SIMI, estimarea gradului de satisfacţie a pacienţilor privind calitatea serviciilor medicale prestate. Unitatea de studiu a constituit-o INN, lucrătorii medicali ai instituţiei şi pacienţii - beneficiari de servicii medicale în INN. În calitate de obiect de cercetare a servit SIMI implementat în activitatea instituţiei la finele anului 2005. În procesul de studiu au fost utilizate următoarele metode de cercetare: Istorică - studierea comparativă a eficienţei, la diferite etape, a SIM în diferite ţări ale lumii. Analitică - analiza teoretică şi generalizarea literaturii metodico-ştiinţifice de specialitate. Statistică - evaluarea performanţei activităţii INN - instituţie medicală republicană care prestează servicii medicale specializate. Matematică - utilizarea diferitor calcule matematice în aprecierea eşantioanelor studiate şi prelucrarea datelor statistice. Expertiză - utilizarea indicatorilor şi criteriilor în evaluarea calităţii serviciilor de asistenţă medicală specializată. Monitorizare şi evaluare - dinamica, controlul şi evaluarea modificărilor activităţii medicilor şi asistentelor medicale. Sociologică - utilizarea anchetării şi interviului în studierea opiniei pacienţilor şi lucrătorilor medicali referitor la managementul serviciilor de asistenţă medicală. 53

2.4. Metode de evaluare statistică a rezultatelor În scopul procesării statistice a materialului au fost elaborate fişe speciale unde erau codificate datele anamnezei, rezultatele examenului clinic, a explorărilor paraclinice şi a examenului în dinamică. Materialele primare ale studiului au fost procesate computerizat cu ajutorul programului Statistical Package for the Social Science prin metode de analiză variaţională, corelaţională şi discriminantă. Pentru analizarea comparativă a valorilor indicatorilor am aplicat tehnici matematicostatistice (indicatori ai seriilor dinamice, indicatori de proporţie, valori medii etc.). Pentru prelucrarea statistică am aplicat un set de operaţii efectuate prin procedee şi tehnici de lucru specifice: sistematizarea materialului prin procedee de centralizare şi de grupare statistică, după parametri şi niveluri, obţinând valorile indicatorilor primari şi seriile de date statistice; calcularea valorilor indicatorilor derivaţi în dependenţă de forma repartizării - indicatorii relativi, ai tendinţei centrale, dispersiei, formei de repartiţie, variaţiei în timp şi spaţiu, coeficientul t-student: X*10 n Rata: P = --------- (2.1) Y P - rata X - eveniment Y - mediu care a produs acest eveniment 10 n - multiplicator Σ x i i=1 _ Media aritmetică simplă: X a = ------ (2.2) n _ Xa - media aritmetică a valorilor Σ - simbolul sumării x i - valorile unei variabile n - numărul total de investigaţii n 54

Eroarea valorii medii: ES = ------ (2.3) n σ ES - devierea valorii medii aritmetice σ - devierea standard - simbolul rădăcina pătrată n - numărul total de cazuri (investigaţii) X 1 -X 2 t - criteriul Student: t= ------------------- (2.4) 2 ES + 1 ES t - criteriul Student X 1 şi X 2 - valorile medii aritmetice ale totalităţilor comparate - simbolul rădăcina pătrată 2 2 ES 1 şi ES 2 - erorile mediilor aritmetice ale totalităţilor comparate. compararea variabilelor discrete aplicând metoda χ² cu corecţia lui Yates sau metoda exactă a lui Fisher; diferenţa valorilor medii dintre grupuri utilizând testului t pentru eşantioane independente (în cazul variabilelor cu scală de interval şi cu distribuţie normală a valorilor) sau a testelor statisticii neparametrice (pentru variabile cu scală ordinară sau cu scală de interval şi cu distribuţie anormală a valorilor); aprecierea gradului de intensitate a legăturilor statistice şi a influenţei factorilor asupra variaţiei fenomenelor studiate utilizând procedeul corelaţiei, riscului relativ, coeficienţii Student, Fisher şi Spearmen; estimarea parametrilor şi verificarea ipotezelor statistice prin procedee inferenţiale şi extrapolare statistică; prezentarea datelor statistice prin procedee tabelare şi grafice; statistic semnificative am considerat diferenţele, când valoarea bilaterală p<0,05. 55

3. EFICIENŢA SISTEMULUI INFORMAŢIONAL MEDICAL ÎN ACTIVITATEA INSTITUŢIEI MEDICALE 3.1. Structura organizatorică şi de administrare a Institutului de Neurologie şi Neurochirurgie INN a fost fondat în iunie 2006 în conformitate cu HGRM nr. 1326 din 14 decembrie 2005 Cu privire la măsurile de optimizare a infrastructurii sferei ştiinţei şi inovării [69] prin reorganizarea şi transformarea Centrului Ştiinţifico-Practic de Neurologie şi Neurochirurgie în INN. INN este o instituţie republicană, cu posesia calităţii de persoană juridică din momentul înregistrării de stat, a aprobării Statutului de către Ministerul Sănătăţii, fondator al instituţiei, şi de către Academia de Ştiinţe a Moldovei, coordonator plenipotenţiar al activităţii ştiinţifice şi de inovare. Structura funcţională a INN îmbină armonios activitatea practică, metodică, educaţională şi de cercetare, are în componenţă staţionarul cu 170 de paturi, policlinica cu 8 cabinete consultative specializate şi serviciile auxiliare (anul 2011, figura 3.1). INN este baza clinică a catedrelor de Neurologie şi Neurochirurgie ale USMF Nicolae Testemiţanu. În instituţie sunt efectuate numeroase şi complexe investigaţii medicale (CT, RMN, angiografii, endoscopii etc.) cu colectarea unui imens volum de date. Staţionarul include: 1. Clinica Neurologie (120 paturi): - secţia Cefalee şi Tulburări Vegetative (30 paturi) - secţia Vertebroneurologie (30 paturi) - secţia Neurorecuperare primară (30 paturi) - secţia Neurourgenţe (30 paturi) 2. Clinica Neurochirurgie (50 paturi): - secţia Neurochirurgie Vasculară (25 paturi) - secţia de Neurochirurgie Spinală (25 paturi) 3. Secţia Reanimare (8 paturi). Policlinica cuprinde 8 cabinete consultative specializate (Cefalee şi Tulburări Vegetative, Vertebroneurologie, Neurorecuperare primară, Neurologie generală (Stroke), Neurochirurgie Vasculară şi Neurochirurgie Spinală, Internist, Neurooftalmolog), în care se realizează consultaţii, dispensarizarea bolnavilor şi cercetări privind evoluţia afecţiunilor cronice, 56

DIRECTORGENERAL Secretar ştiinţific Consiliul ştiinţific Secţia Ştiinţă PRIM-VICEDIRECTOR Director medical Director NURSING Director tehnic Direcţia Tehnică şi Gospodărie Direcţia administrativ- Financiară: Serviciu Resurse Umane Secţia Management şi Tehlogii informaţional Secţia monitorizare, cercetare integrare Serviciu Economie şi Planificare Serviciul Finanţe şi Evidenţă Contabilă Laboratorul Laboratorul Laboratorul Neurologie Funcţională Vertebroneurologie Neurochirurgie, Anestezie şi Reanimare Staţionarul INN Policlinica Servicii paraclinice Farmacia staţionarului Bloc alimentar Fig. 3.1. Organigrama Institutului de Neurologie şi Neurochirurgie şi 6 servicii complementare de asistenţă paraclinică (secţia Diagnostic funcţional, secţia Fizioterapie şi Recuperare Medicală, Centrul Radioimagistică, Laboratorul clinic şi biochimic, Laboratorul morfopatologic, Serviciul farmaceutic de staţionar şi de ambulator). Activitatea de cercetare ştiinţifică se efectuează în cadrul Secţiei ştiinţă constituită din patru subdiviziuni: Laboratorul de Neurologie Funcţională, Laboratorul de Neurovertebrologie, Laboratorul de Boli Cerebro-Vasculare şi Neurorecuperare, Laboratorul de Neurochirurgie, Anestezie şi Reanimare. Cabinetele consultative, secţiile spitaliceşti şi laboratoarele de cercetare formează Centre Ştiinţifico-Practice specializate de consultanţă şi tratament a celor mai dificile cazuri de patologii neurologice (Centrul de Cefalee şi Afecţiuni Paroxistice, Centrul de Afecţiuni Nervoase Medulare şi Periferice, Centrul de Neurochirurgie). INN mai include: blocul de operaţii, serviciul de anestezie, secţia de Medicină Tradiţională şi serviciul de neurourgenţe AVIASAN. INN este prima şi actualmente chiar unica instituţie medicală din Republica Moldova dotată cu un SIM. 57

În INN, deşi nu este o instituţie mare, sunt 170 de paturi, îşi desfăşoară activitatea circa 420 de persoane, iar personalul medical este în număr de 247 (inclusiv 80 medici şi 167 asistente medicale). În instituţie activează un academician, 8 doctori habilitaţi în medicină, 15 doctori în medicină, 48 de medici şi 80 de asistente medicale de categorie superioară. Anual, printr-o activitate susţinută şi eficient organizată, se fac circa 6.000 de spitalizări, inclusiv 1.500 pacienţi necesită asistenţă medicală specializată de urgenţă, circa 2.000 de intervenţii chirurgicale şi circa 30.000 de consultaţii. Toate acestea necesită un număr de circa 106.000 teste de laborator, 5.000 de ecoencefalografii, 3.000 de electroencefalografii, 4.000 de electrocardiografii, 5.700 de radiografii, 135 de angiografii, 500 investigaţii imagistice de Medicină Nucleară şi 8.500 investigaţii de fund de ochi. INN are următoarele organe de administrare şi control: 1. Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova, fondatorul instituţiei, este organul de administrare al INN şi îşi exercită drepturile de gestionar al instituţiei prin intermediul Consiliului administrativ şi a directorului. 2. Consiliul Administrativ este organul de supraveghere şi control al activităţii INN, constituit de fondator pe un termen de 3 ani şi compus din 5 persoane (reprezentantul Ministerului Sănătăţi - Preşedintele Consiliului, reprezentantul CNAM, reprezentantul Academiei de Ştiinţe a Moldovei, reprezentantul colectivului de muncă, reprezentantul asociaţiilor non-guvernamentale de sănătate, directorul INN). 3. Consiliul Ştiinţific, organul consultativ pe lângă director, este constituit pe un termen de 4 ani şi are în componenţa sa: directorul, vice-directorii, secretarul ştiinţific, colaboratorii ştiinţifici, specialişti şi savanţi de vază în neurologie şi neurochirurgie, preşedintele sindicatului şi preşedintele consiliului tinerilor savanţi. 4. Academia de Ştiinţe a Moldovei este coordonatorul plenipotenţiar al activităţii ştiinţifice şi de inovare a INN. 5. Directorul exercită conducerea şi reprezentarea INN, fiind numit şi destituit din funcţie de către Ministrul Sănătăţii. Aşadar, INN este o instituţie medicală republicană cu o activitate enormă şi un volum imens de date, prelucrarea şi stocarea căruia se efectuează cu ajutorul SIMI. 58

3.2. Arhitectura Sistemului Informaţional Medical al Institutului de Neurologie şi Neurochirurgie Tehnologia informaţională a fost propusă ca o metodă eficientă pentru ameliorarea eficacităţii şi eficienţei asistenţei medicale, reducerea costurilor şi incidenţei maladiilor [104, 107, 112]. SIM variază de la sisteme simple (sisteme de procesare a tranzacţiilor) până la sisteme complexe (sisteme de suport a deciziei clinice - Clinical Decision Support Systems - CDSS), care îmbunătăţesc semnificativ eficienţa şi calitatea actului medical [21, 23, 45, 54, 90, 143]. Literatura de specialitate defineşte în diverşi termeni diferite tipuri de SIM şi aceşti termeni sunt incompatibili [152]. Termenul înregistrări electronice de sănătate este frecvent substituit cu termenii: înregistrări electronice medicale, înregistrări electronice ale pacientului sau înregistrări computerizate ale pacientului, care, potrivit Institutului de Înregistrări Medicale (Medical Records Institute) din SUA, sunt diferite nivele consecutive de computerizare în dezvoltarea SIM cu o gamă de diferite funcţionalităţi [57, 160]. Yusof M. şi coautorii [152] au propus următoarea clasificare a SIM: 1. Sisteme informaţionale centrate pe pacient - informaţii despre pacienţi în format electronic. Termeni diferiţi sunt folosiţi pentru a se referi la aceste sisteme: înregistrare electronică a pacientului (Electronic Patient Record), înregistrare medicală electronică (Electronic Medical Records) şi înregistrare computerizată a pacientului (Computer-based Patient Record). 2. Sisteme informaţionale de administraţie - înregistrări a principalelor procese de afaceri şi tranzacţii de rutină a organizaţiilor: spitalizarea, externarea şi transferul pacienţilor, procesarea facturilor, raportări şi alte scopuri de management. 3. Sisteme informaţionale clinice - reprezintă sisteme separate de specialitate din departamentele clinice: sisteme de monitorizare a pacientului şi sisteme de documentare a anesteziei. 4. Sisteme informaţionale de radiologie - suportul achiziţiei şi analizei imaginilor radiologice, precum şi a funcţiilor administrative ale departamentului de radiologie: sistemul de comunicare şi arhivare a imaginilor (Picture Archiving and Communication Systems - PACS). 5. Sisteme informaţionale de laborator - validarea, administrarea, transmiterea electronică şi depozitarea în calculator a datelor de laborator. 59

6. Sisteme informaţionale de farmacie - mentenanţa informaţiilor de medicaţie. 7. Telemedicina - sistem care oferă şi susţine servicii de asistenţă medicală şi educaţie la distanţă prin intermediul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale. 8. Sisteme de suport a deciziei clinice - ajutor în luarea deciziilor clinice. 9. Sisteme informaţionale spitaliceşti - sisteme de prelucrare a informaţiilor integrate de spital: intrări computerizate de nivelul medicilor (computerized physician-order entry - CPOE) sau intrări computerizate de nivelul furnizorilor (computerized provider order entry), sisteme informaţionale de îngrijire a pacienţilor, sisteme de documentare a asistentelor medicale, sisteme informaţionale a asistentelor medicale, sisteme informaţionale a medicilor generalişti [49, 152]. SIM sunt piatra de temelie a asistenţei medicale spitaliceşti moderne. La finele secolului XX scopul elaborării şi implementării SIM în spitale consta în automatizarea colectării şi procesării parametrilor de contabilitate şi de statistică. La debutul secolului XXI a apărut necesitatea creării SIM de tip nou pentru creşterea calităţii tratamentului. În acest scop SIM trebuie integrate cu funcţii de asistare a deciziilor medicale în procesul curativ-diagnostic [78, 89, 143, 168]. În unele publicaţii de peste hotare se arată eficienţa SIM cu astfel de funcţii [78]. Totuşi, cele mai importante rezultate au fost obţinute în spitalele în care aceste SIM au activat zeci de ani [78]. Dovezi a eficienţei SIM clinice comerciale nu există [7], fapt legat de insuficienţele pe care le posedă: încetinirea activităţii medicilor, interfeţe incomode, date fragmentare şi, ca rezultat, imposibilitatea de utilizare a acesteia de către personalul medical [14, 168]. Pentru mai mult de patru decenii, sistemele electronice de înregistrare a pacientului şi alte sisteme informatice medicale au fost gândite ca remedii eficiente pentru un sector împovărat cu date ale pacientului, arhivate pe suport de hârtie şi cu o muncă intensivă, de rutină, manuală. Încă din anii `60, sistemele electronice de înregistrare a pacientului au suferit o evoluţie continuă şi sunt tot mai frecvent aplicate în întreaga lume în spitale şi sectorul primar medical. În pofida acestui fapt, adoptarea acestora este variată în diferite ţări şi regiuni, atât pentru medicina primară, cât şi pentru sectorul spitalicesc [82]. La prima vedere, pare a fi un paradox faptul că unii furnizori de asistenţă medicală şi unele organizaţii medicale ezită să pună în aplicare o tehnologie suficient de matură [28]. Principalul motiv pentru această stare de lucruri, în opinia noastră, nu este conservatismul medicilor, aşa cum se crede, dar cauza este în proprietăţile şi funcţiile SIM implementate. Posibilitatea de utilizare a unui SIM este determinată, în mare măsură, de modul în care acesta este convenabil pentru utilizatori [194]. Utilitatea, de asemenea, 60

depinde de gradul de exhaustivitate a setului de funcţii (funcţionalitatea). Dificultatea la etapele de elaborare şi realizare a proiectului unui SIM constă în următoarea contrazicere: cu cât mai mare trebuie să fie nivelul de funcţionalitate, cu atât mai greu este de realizat utilitatea acestuia. Pe de altă parte, implementarea unui sistem electronic de înregistrare a pacientului presupune cheltuieli mari şi schimbări organizaţionale profunde, care trebuie realizate înainte de returnarea investiţiilor [28]. Sunt şi alţi factori care influenţează punerea în aplicare a unui sistem electronic de înregistrare a pacientului şi succese majore relativ puţine: angajaţii nu au reuşit să studieze suficient sistemul şi factorii de punere în aplicare, mărimea organizaţiei, disponibilitatea sa de schimbare, proprietăţile sistemului şi proiectul de implementare a acestuia [28, 95]. Studiile comparative au constatat aplicarea pe scară largă a tehnologiilor informaţionale în birourile medicilor din reţeaua primară de asistenţă medicală în Danemarca şi Noua-Zeelandă. Acest fapt este în concordanţă cu creşterile mai importante în alte ţări Europene, dar în contrast puternic comparativ cu creşterile foarte mari în Canada şi SUA [16]. Legea Republicii Moldova nr. 467-XV din 21 noiembrie 2003 Cu privire la informatizare şi la resursele informaţionale de stat [92], Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr. 1743-III din 19 martie 2004 Privind edificarea societăţii informaţionale în Republica Moldova" [36], HGRM nr. 632 din 8 iunie 2004 Despre aprobarea Politicii de edificare a societăţii informaţionale în Republica Moldova [68] reflectă politica statului, îndreptată spre susţinerea creării bazei informaţionale şi asigurarea accesului la serviciile medicale pentru toţi cetăţenii, indiferent de starea socială sau locul lor de trai. Utilizarea în republica noastră a tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii în domeniul ocrotirii sănătăţii, inclusiv în crearea reţelei de servicii medicale la distanţă, va contribui la optimizarea utilizării resurselor existente, deservirea adecvată a pacienţilor, la coordonarea activităţii instituţiilor medicale şi instituţiilor de cercetări ştiinţifice în domeniul ocrotirii sănătăţii. Obiectivul prioritar este monitorizarea şi controlul răspândirii bolilor contagioase periculoase, acordarea de servicii medicale grupurilor vulnerabile ale populaţiei (pensionarilor, bolnavilor cronici si copiilor) prin intermediul creării unui SIM unic. Diversele întruniri din ultimii ani, organizate şi desfăşurate de către Ministerul Sănătăţii, Centrul Naţional de Management în Sănătate, instituţiile medicale au avut drept scop modelarea SIMI republican şi instituţional, ajustat la necesităţile de funcţionare a asigurărilor medicale obligatorii. A fost determinat rolul major al tehnologiilor informaţionale în sectorul sanitar şi au fost prezentate proiecte-pilot, încununate de succes la nivel regional şi internaţional, privind sistemele informaţionale în medicină. 61

În anul 2005, printr-un proiect pilot-grant cu compania S.C. INFO WORLD S.R.L. (Bucureşti, România), în INN a fost implementat sistemul de management al informaţiei din cadrul unei unităţi sanitare Hospital Manager Suite. Info World este un furnizor de soluţii informatice destinate în principal sectorului de sănătate, dar şi furnizor de soluţii integrate şi software specializat, la cererea clienţilor oferind inclusiv suport tehnic şi instruirea utilizatorilor. Hospital Manager Suite este un sistem informatic integrat destinat spitalelor, fiind deosebit de flexibil si uşor de folosit, acoperă activitatea clinică, economică, administrativă şi de cercetare din cadrul unei unităţi spitaliceşti moderne. Sistemul permite controlul complet şi administrarea individuală a pacienţilor, personalului, inventarului, resurselor, gestiunilor şi furnizează rapid informaţia exactă asupra stării şi a costurilor unei îngrijiri profesionale a pacienţilor din unităţile medicale [74, 142]. Sistemul Hospital Manager Suite include mai multe module [74, 118]: 1. Urgenţe înregistrează activităţile specifice camerelor de gardă şi a unităţilor de primiri urgente. 2. Cabinete de specialitate - permite introducerea datelor legate de programările şi examinările pacienţilor, procedurilor prescrise şi efectuate, medicaţia prescrisă şi administrată, consumurile de materiale sanitare. 3. Spitalizare - urmăreşte toate activităţile desfăşurate la nivelul biroului de internare şi secţiilor clinice din spital: traseul şi evoluţia pacientului internat, examenele clinice, procedurile prescrise şi efectuate, medicaţia prescrisă şi administrată, consumurile de materiale sanitare, generarea documentelor necesare în cadrul secţiilor. 4. Farmacie (Pharmacy Manager) - program de gestiune cantitativă şi valorică a medicamentelor din farmacie cu circuit închis, oferind posibilitatea de cerere de medicamente direct din spital. 5. Laborator clinic (Laboratory Manager) - permite conectarea şi recepţionarea rezultatelor de la analizoare şi urmărirea întregului flux. 6. Bloc operator sau Anestezie şi Terapie Intensivă permite culegerea de date specifice activităţilor desfăşurate (operaţiile efectuate, protocolul operator, intervenţiile chirurgicale şi alte proceduri efectuate, medicaţia prescrisă şi administrată, consumurile de materiale sanitare). 7. Administrare - modul adresat administratorilor sistemului informatic integrat, prin intermediul căruia se configurează aplicaţia, se gestionează nomenclatoarele existente şi utilizatorii aplicaţiei, astfel încât fiecare utilizator are alocat un cont unic de acces şi o parolă, 62

pe baza cărora va putea accesa numai modulele şi operaţiunile conforme cu specificul activităţii sale. 8. Statistică şi raportări - modul destinat departamentului de statistică şi care oferă posibilitatea obţinerii de rapoarte la nivelul tuturor activităţilor din cadrul spitalului. 9. Imagistică-radiologie - permite urmărirea activităţilor desfăşurate în cadrul departamentelor de acest tip (figura 3.1). Rezultatele şi imaginile radiologice, prelevate în urma examinării, vor fi ataşate în foaia electronică a pacientului, acestea putând fi vizualizate din diverse locaţii ale spitalului. Datele pot fi arhivate pe termen lung sau inscripţionate pe CD pentru a se elimina pe cât posibil tipărirea de filme radiologice, ceea ce duce la reduceri semnificative de costuri. 10. Management de nivel superior (Top Management) - instrument pus la dispoziţia factorilor decizionali ai spitalului, prin intermediul căruia se oferă informaţii sintetizate sub formă grafică, utile luării rapide de decizii privind managementul spitalului. 11. Financiar, Contabilitate şi Gestiuni (Budget Manager) - mecanism simplu şi complet de înregistrare şi urmărire a cheltuielilor pe sursele de finanţare specifice (bugete de stat, bugete locale şi alte bugete publice), atât la nivel primar (stocuri), cât şi la nivel financiar sintetic. 12. Salarizare-personal (Salary Manager) - dedicat datelor folosite pentru gestionarea salariaţilor, pentru calculul de salarii şi pentru raportări. 13. Schimb operativ de informaţii - asigură comunicarea la nivel de aplicaţie (prin mesaje standard XML) între diferite unităţi medicale informatizate. INN este prima instituţie medicală din Republica Moldova în care s-a implementat şi eficient funcţionează SIM, aprobat pentru activitatea în sistemul sănătăţii în baza: 1.Certificatului nr. CSPNN-200010102005 pentru implementarea cu succes şi instruirea personalului în utilizarea soluţiei informatice Hospital Manager Suite şi activitate excepţională în derularea proiectului pilot la nivel republican. S.C. INFO WORLD S.R.L., 10 octombrie 2005 (figura A5.1). 2.Certificatului de Acreditare nr. 001 prin care se acreditează SIMI Hospital Manager Suite. Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova, Consiliul Naţional de Evaluare şi Acreditare în Sănătate, 28 octombrie 2005 (figura A5.2). 3.Certificatului nr. 000004/2006 de înregistrare a produsului de program Hospital Manager Suite. Producător: INFO WORLD S.R.L. Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova, 20 aprilie 2006 (figura A5.3). 63

La debutul anului 2011, SIMI al INN includea modulele 1-10 ale produsului de program Hospital Manager Suite, 1 server, 40 de staţii de lucru, inclusiv 18 staţii în Staţionar şi 16 staţii în Policlinică, şi 28 de imprimante (figura 3.2, 3.3, 3.4) [142]. Fig. 3.2. Schema funcţională a Sistemului Informaţional Medical din Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie Modulele Hospital Manager Suite acoperă toate funcţiile spitalului modern, asigurând creşterea productivităţii şi reducerea costurilor, prin asigurarea unui sistem complet de administrare şi control a tuturor informaţiilor din cadrul unităţii medicale. Sistemul este accesibil, rapid, simplu, eficient, complex, adaptat necesităţilor instituţiei şi oferă o vastă gamă de avantaje medicale, manageriale şi medico-economice: Generarea dosarului electronic detaliat al pacientului în ceea ce priveşte prezentările, internările, examinările şi tratamentele în unitatea sanitară, extragerea rapidă a informaţiilor despre pacient, efectuarea diverselor operaţiuni de perfectare şi completare a datelor, reactualizarea dosarului electronic la prezentări repetate (anexa 5). Programarea examinărilor şi investigaţiilor cu asocierea datelor rezultate în dosarul electronic unic, calcularea costurilor de tratament cu generarea decontului de cheltuieli ale pacientului, introducerea datelor de externare cu generarea biletului de externare (figura 3.5, 3.6, 3.7). 64

Fig. 3.3. Staţia de lucru din secţia clinică a Sistemului Informaţional Medical, Institut de Neurologie şi Neurochirurgie Fig. 3.4. Staţia de lucru din departamentul imagistică-radiologie a Sistemului Informaţional Medical, Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie 65

DEPARTAMENTE PREZENTAREA IN GARDA BIROU INTERNARI LABORATOR CLINIC SALI DE OPERATII TERAPIE INTENSIVA AMBULATOR STATIONAR DOSARUL ELECTRONIC AL.. PACIENTULUI.. COSTURILE AFERENTE SERVICIILOR IMAGISTICA EXPLORARI FUNCTIONALE EXAMENE SPECIALE FARMACIE DATE MEDICALE COSTURI DECONT FACTURA INSTRUMENTE STATISTICE Fig. 3.5. Dosarul electronic al pacientului şi controlul costurilor Fig. 3.6. Selectarea şi calcularea costurilor examinărilor de laborator în Sistemul Informaţional Medical din Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie 66

Fig. 3.7. Asocierea datelor rezultate de laborator în dosarul electronic a pacientului în Sistemul Informaţional Medical din Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie Informatizarea activităţilor desfăşurate în cadrul farmaciei spitalului, recepţia, prescrierea, eliberarea şi evidenţa medicamentelor pe secţii, reactualizarea stocurilor farmaciei (figura 3.8, 3.9). Fig. 3.8. Cererea şi oferta de medicamente în Sistemul Informaţional Medical din Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie 67

Fig. 3.9. Ieşiri de medicamente în Sistemul Informaţional Medical din Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie Fiecărei manevre medicale şi analize de laborator se pot asocia anumite cantităţi de materiale sau anumite costuri, acestea fiind încărcate automat la efectuarea lor. Generarea unei game variate de rapoarte (prezentări şi examinări, foaia de mişcare, foaia de alimentaţie, centralizatorul de mişcări, diverse rapoarte de activitate pe instituţie, subdiviziuni, pe medic, pe zile, pe compartimente, pe examinări, pe proceduri efectuate, pe diagnostice, rapoarte de consumuri pe pacienţi etc.), perfecţionarea şi elaborarea noilor forme de rapoarte (figura 3.10). Administrarea dosarului electronic al pacienţilor asigură micşorarea timpului necesar pentru prelucrarea datelor pacienţilor, monitorizarea pacienţilor în timp real, actualizarea rapidă şi analiza informaţiei, sporirea calităţii şi eficienţei acutului medical, reducerea resurselor financiare. Accesarea rapidă a oricărei informaţii pentru luarea deciziilor operative manageriale privind profilaxia maladiilor neurologice şi neurochirurgicale în republică, tratamentul şi reabilitarea pacienţilor de profil, gestionarea eficientă a resurselor umane şi a materialelor în cadrul instituţiei (figura 3.11). 68

Fig. 3.10. Unul din rapoartele generate de Sistemul Informaţional Medical al Institutului de Neurologie şi Neurochirurgie Fig. 3.11. Informaţii sintetizate sub formă grafică, utile luării rapide de decizii privind managementul de nivel superior al instituţiei (Top Management) 69

Realizarea programelor ştiinţifice prin utilizarea rapidă şi eficientă a informaţiilor şi a funcţionalităţilor disponibile, fapt care contribuie la perfecţionarea măsurilor de profilaxie, diagnostic, tratament şi reabilitare a bolilor neurologice, la elaborarea algoritmilor de management medical în urgenţele neurologice şi neurochirurgicale. În perspectivă, va deveni nucleul SIM al serviciului de neurologie şi neurochirurgie din republică şi va constitui baza telemedicinii, contribuind important şi la dirijarea activităţii metodice de profil. Utilizarea calculatorului - instrument de activitate cotidiană - favorizează avansarea profesională, dezvoltarea capacităţilor intelectuale şi generale ale personalului medical [95, 155]. Gradul înalt de utilitate şi configurabilitate, accesul, prelucrarea şi transmiterea în timp real a informaţiei face din acest sistem un instrument absolut necesar în vederea îmbunătăţirii continue a actului medical, a productivităţii şi eficientizării unităţii medicale; Asigurarea suportului decizional necesar managementului unităţii medicale şi profesioniştilor în domeniu. În plus, toate modulele Hospital Manager Suite se pot implementa atât integrat, cât şi separat, dacă acest lucru este în interesul beneficiarului. De asemenea, modulele pot fi implementate şi treptat, astfel încât informatizarea unităţii sanitare să se realizeze gradual. Aşadar, funcţiile principale ale Sistemului Informaţional Medical sunt: formarea şi administrarea bazei de date (evidenţa iniţială, actualizarea informaţiei, excluderea din evidenţă), asigurarea circuitului fluxului informaţional (intern şi/sau extern), asigurarea calităţii informaţiei, protecţia datelor, formarea arhivelor de date (pacienţii examinaţi şi trataţi în ambulator sau staţionar, pacienţii luaţi la evidenţă de dispensar, pacienţii cu traumatisme cerebrale şi vertebromedulare etc.). 3.3. Performanţele utilizării Sistemului Informaţional Medical în Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie Actualitatea utilizării tehnologiilor informaţionale în medicină nu prezintă dubii nici la specialiştii în tehnologiile informaţionale medicale şi nici la managerii sistemului de sănătate [22]. Tehnologiile informaţionale medicale trebuie să promoveze următoarele scopuri [22, 30, 104]: creşterea calităţii serviciilor medicale prin informaţia completă şi disponibilă despre pacient în dosarul electronic medical; 70

creşterea calităţii deciziilor manageriale; creşterea eficienţei generale de lucru; optimizarea utilizării resurselor prin coordonarea eficientă a activităţii colaboratorilor instituţiei medicale şi repartizarea eficientă a resurselor; creşterea calificării personalului instituţiei; reducerea costului asistenţei medicale. Încă la finele secolului XX implementarea unui SIM în ţările fostei URSS era un eveniment rar. Astăzi aceasta este deja o practică, care se deosebeşte doar prin numărul de calculatoare utilizate. De facto, există doar două probleme globale în implementarea în masă a SIMI: finanţarea şi pregătirea cadrelor pe problemele aplicării tehnologiilor informaţionale în sistemul de sănătate [158]. Investiţiile în SIM contribuie la supravieţuirea şi dezvoltarea sistemului de sănătate cu un efect impresionant. Nivelul de investiţii şi dezvoltare tehnologică este factorul cheie care permite de a distinge spitalele şi asociaţiile medicale economic eficiente de cele instabile. Primele organizaţii se caracterizează printr-un control mult mai riguros asupra cheltuielilor, productivitate înaltă şi gestionare eficientă de resurse. Investiţiile în SIM nu mai este o chestiune de gust pentru medicina clinică, dar este o necesitate de producţie. Automatizarea sistemului de sănătate va deveni o cerinţă obligatorie, care va îmbunătăţi calitatea şi eficienţa asistenţei medicale, şi nu doar un semn distinctiv. În pofida creşterii rapide a cheltuielilor pentru sănătate în diferite ţări economic avansate, îndeosebi în SUA, adesea nu se reuşeşte prestarea constantă a serviciilor medicale de înaltă calitate şi eficienţă [35, 81]. Datele unor studii de amploare sugerează că tehnologiile medicale informaţionale, în general, şi înregistrările (dosarele, fişele) electronice de sănătate, în particular, sunt instrumente cu potenţial de îmbunătăţire a calităţii, siguranţei şi eficienţei sistemelor de sănătate. În plus, aplicarea acestor sisteme au beneficii financiare substanţiale [30, 35, 81, 82]. Tehnologiile informaţionale medicale, în special înscrierea (dosarul) electronică de sănătate, are potenţialul de a îmbunătăţi eficienţa şi eficacitatea furnizorilor de asistenţă medicală [1, 22, 24, 82] şi au un impact pozitiv, atât calitativ, cât şi cantitativ, asupra activităţii lucrătorilor medicali [28]. Se determină o creştere importantă a satisfacţiei, performanţei, calităţii şi eficienţei muncii lucrătorilor medicali cu o reducere semnificativă a sarcinii medicilor [28]. Medicii de spital raportează un impact benefic mai mic al sistemului electronic de înregistrare a 71

pacientului privind calitatea şi eficienţa lor de muncă, comparativ cu colegii din reţeaua medicală primară [28]. Conform datelor din dările de seamă anuale privind activitatea INN, numărul de medici a crescut nesemnificativ - în medie de la 67,0±1,0 medici în perioada 2003-2005 la 69,4±2,8 în perioada 2006-2010 (p>0,05) (figura 3.12). Numărul de medici neurologi s-a majorat nesemnificativ de la 24,3±1,5 în perioada 2003-2005 la 27,0±0,5 în perioada 2006-2010 (p>0,05). Numărul de medici neurochirurgi a crescut semnificativ de la 12,3±0,3 în perioada 2003-2005 la 15,6±0,8 în perioada 2006-2010 (p<0,05). abs. 80 70 60 50 68 68 68 65 64 63 76 76 40 30 20 10 16 1618 15 12 12 13 13 24 27 27 26 29 32 34 2930 29 22 26 27 2422 25 0 Total Neurologi Neurochiurgi Alte profiluri 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Fig. 3.12. Dinamica numărului de medici în INN în perioada 2003-2010 (abs.). Aceste schimbări în resurse umane s-au efectuat din contul reducerii numărului mediu de medici de alte profiluri (anesteziologi, reanimatologi, imagişti-radiologi, internişti, oftalmologi, psihiatri, fizioterapeuţi, kinetoterapeuţi, morfopatologi, laboranţi, farmacologi,statisticieni, metodişti, de diagnostic funcţional, de medicină tradiţională) de la 30,3±0,9 în perioada 2003-2005 la 26,8±2,1 în perioada 2006-2010 (p>0,01). A crescut nesemnificativ proporţia personalului medical din totalul personalului angajat al spitalului (de la 57,3±1,5 în perioada 2003-2005 la 58,8±2,6 în perioada 2006-2010; p>0,05), iar rata personalului medical cu studii superioare din totalul personalului medical, de asemenea, s-a majorat nesemnificativ (19,3±0,3 în perioada 2003-2005 şi 25,4±3,9 în perioada 2006-2010; p>0,05). Numărul de paturi important s-a redus în medie de la 175,0 paturi în perioada 2003-2005 la 166,0±2,4 în perioada 2006-2010 (p<0,05). Tendinţă similară, dar nesemnificativă, 72

s-a constatat pentru numărul de paturi neurologice (de la 116,7±1,7 în perioada 2003-2005 la 110,0±6,3 în perioada 2006-2010; p>0,05) şi pentru numărul de paturi neurochirurgicale (de la 58,3±1,7 în perioada 2003-2005 la 56,0±4,0 în perioada 2006-2010; p>0,05) (figura 3.13). abs. 180 160 140 120 100 80 60 40 20 175 175 175 170170 170 160 160 120 120 115 115 120 120 90 100 60 60 55 5050 70 60 50 0 Total Neurologice Neurochiurgicale 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Fig. 3.13. Dinamica numărului de paturi în INN în perioada 2003-2010 (abs.). Concomitent cu o creştere a numărului mediu de medici şi o reducere a numărului de paturi, a crescut important numărul serviciilor medicale specializate de staţionar şi de ambulator prestate pentru tot spectrul maladiilor neurologice şi neurochirurgicale. A crescut cu 17,9% numărul mediu de pacienţi externaţi (de la 5367,7±405,6 în perioada 2003-2005 la 6331,0±83,7 în perioada 2006-2010; p<0,05), inclusiv cu 15,6% numărul mediu de pacienţi externaţi de profil neurochirurgical (de la 1783,3±3,2 în perioada 2003-2005 la 2061,8±76,8 în perioada 2006-2010; p<0,05) şi cu 18,6% numărul mediu de pacienţi externaţi de profil neurologic (de la 3584,3±408,5 în perioada 2003-2005 la 4269,2±114,8 în perioada 2006-2010; p>0,05) (figura 3.14). S-a majorat nesemnificativ numărul mediu de pacienţi externaţi de un medic (cu 4,7%; de la 82,3±4,8 în perioada 2003-2005 la 86,2±3,7 în perioada 2006-2010; p>0,05), rata de utilizare a patului (cu 12,0%; de la 89,9±4,2% în perioada 2003-2005 la 100,7±1,7% în perioada 2006-2010; p<0,05), procentul pacienţilor operaţi din totalul de pacienţi externaţi din secţiile chirurgicale (cu 20,2%; de la 64,8±1,3% în perioada 2003-2005 la 77,9±4,0% în perioada 2006-2010; p>0,05), rata pacienţilor decedaţi în primele 24 ore de la internare (cu 15,8%; de la 73

abs. 7000 6000 5000 6172 5057 4874 6206 5065 6649 5507 6272 5504 6338 5515 6190 5555 4000 3039 3133 3320 3663 3000 2000 1000 1737 1211 1141 1142 768 823 635 0 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Total Asiguraţi Contra plată Fig. 3.14. Dinamica numărului de pacienţi externaţi din staţionarul INN în perioada 2003-2010 (abs.). 1,9±0,2% în perioada 2003-2005 la 2,2±0,9% în perioada 2006-2010; p>0,05) din contul pacienţilor de profil neurochirurgical (cu 93,3%; de la 1,5±0,1% în perioada 2003-2005 la 2,9±1,3% în perioada 2006-2010; p>0,05). S-au redus semnificativ numărul de pacienţi cu stări de urgenţă din totalul pacienţilor internaţi (cu 29,5%; de la 20,7±0,6% în perioada 2003-2005 la 14,6±1,1% în perioada 2006-2010; p<0,01), nesemnificativ rata pacienţilor de profil neurologic decedaţi în primele 24 ore de la internare (cu 50%; de la 0,4±0,4% în perioada 2003-2005 la 0,2±0,1% în perioada 2006-2010; p>0,05) şi rata complicaţiilor postoperatorii (cu 32,4%; de la 3,4±1,1% în perioada 2003-2005 la 2,3±0,4% în perioada 2006-2010; p>0,05). Numărul mediu de pacienţi asiguraţi externaţi a crescut semnificativ cu 62,5% (de la 3340,7±180,4 în perioada 2003-2005 la 5429,2±91,5 în perioada 2006-2010; p<0,001): de profil neurologic de la 1831,0±216,9 în perioada 2003-2005 la 3642,2±103,6 în perioada 2006-2010 (p<0,001) şi de profil neurochirurgical de la 1509,7±72,6 în perioada 2003-2005 la 1787,0±115,4 în perioada 2006-2010 (p>0,05). S-a redus cu 55,5%, însă fără semnificaţie statistică, numărul mediu de pacienţi trataţi contra plată şi externaţi (de la 2027,0±573,5 în perioada 2003-2005 la 901,8±102,5 în perioada 2006-2010; p>0,05) din contul pacienţilor de profil neurologic (de la 1753,3±624,3 în perioada 2003-2005 la 627,0±70,0 în perioada 2006-2010; p>0,05). Numărul mediu de pacienţi de profil 74

neurochirurgical trataţi contra plată şi externaţi nu s-a modificat (273,7±73,8 în perioada 2003-2005 şi 274,8±54,2 în perioada 2006-2010; p>0,05). Concomitent cu majorarea numărului de pacienţi examinaţi şi trataţi, s-a majorat cu 9,7% numărul mediu total de zile-pat spitalizate: de la 52414,0±4759,2 în perioada 2003-2005 la 57524,4±736,9 în perioada 2006-2010). Cu 6,9% s-a majorat numărul mediu de zile-pat spitalizate a pacienţilor de profil neurochirurgical (de la 17202,0±870,6 în perioada 2003-2005 la 18393,0±758,1 în perioada 2006-2010) şi cu 18,4% - numărul mediu de zile-pat spitalizate a pacienţilor de profil neurologic (de la 31598,7±3868,4 în perioada 2003-2005 la 37422,0±1235,4 în perioada 2006-2010). Însă aceste diferenţe nu au atins certitudine statistică (p>0,05) (figura 3.15). abs. 70000 60000 50000 40000 30000 20000 10000 61750 44156 17594 56198 59853 46140 49352 50982 36310 47843 31336 14804 13042 8355 8871 55960 49663 6297 57073 50551 6522 58538 53174 5364 0 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Total Asiguraţi Contra plată Fig. 3.15. Dinamica numărului de zile-pat spitalizate în staţionarul INN în perioada 2003-2010 (abs.). Numărul mediu de zile-pat spitalizate a pacienţilor asiguraţi a crescut semnificativ cu 77,5% (de la 28413,3±5597,0 în perioada 2003-2005 la 50442,6±869,7 în perioada 2006-2010; p<0,05): de profil neurologic de la 16389,7±2942,7 în perioada 2003-2005 la 32940,2±1246,5 în perioada 2006-2010 (p<0,01) şi de profil neurochirurgical de la 11328,7±2234,9 în perioada 2003-2005 la 15935,8±906,2 în perioada 2006-2010 (p>0,05). Nesemnificativ s-a redus, cu 70,4%, numărul mediu de zile-pat spitalizate a pacienţilor trataţi contra plată (de la 24000,7±10090,5 în perioada 2003-2005 la 7081,8±659,6 în perioada 2006-2010; p>0,05), atât la pacienţii de profil neurologic (de la 15209,0±6666,4 în perioada 2003-2005 la 4481,8±434,6 în perioada 2006-2010; p>0,05), cât şi la pacienţii de profil 75

neurochirurgical (de la 5873,3±2959,2 în perioada 2003-2005 la 2457,2±308,2 în perioada 2006-2010; p>0,05). Aşadar, concomitent cu o creştere nesemnificativă a numărului de medici şi o reducere semnificativă a numărului de paturi, s-a constatat o tendinţă de creştere cu 17,9% a numărului de pacienţi trataţi şi externaţi şi cu 9,7% - a numărului total de zile-pat spitalizate în staţionarul INN. Cu 62,5% s-a majorat numărul de pacienţi asiguraţi trataţi şi externaţi şi cu 77,5% - numărul de zile-pat spitalizate a pacienţilor asiguraţi, diferenţe care au atins certitudinea statistică. Dimpotrivă, diminuarea numărului de pacienţi trataţi contra plată şi externaţi cu 55,5% şi a numărului de zile-pat spitalizate în staţionarul INN pentru această categorie de pacienţi cu 70,4% nu era statistic autentică. Modificări semnificative şi pozitive s-au constatat şi în activitatea serviciului specializat neurologic şi neurochirurgical de ambulator. Datorită optimizării timpului necesar pentru consultaţie, s-a majorat în medie cu 27,2% numărul total de vizite la medicii din Policlinica INN (de la 36688,3±3808,4 în perioada 2003-2005 la 46660,8±2545,6 în perioada 2006-2010; p>0,05), inclusiv cu 114,6% numărul total de vizite la medicii de profil neurochirurgical (de la 3237,0±476,9 în perioada 2003-2005 la 6945,6±1004,4 în perioada 2006-2010; p<0,05) şi cu 35,9% numărul total de vizite la medicii de profil neurologic (de la 14011,3±1879,6 în perioada 2003-2005 la 19044,4±1649,0 în perioada 2006-2010; p>0,05) (figura 3.16). abs. 60000 50000 40000 30000 20000 10000 0 52383 47518 47871 48437 44094 37095 34258 31443 32240 29068 28979 28926 31400 18876 24309 20383 18892 19511 20983 15026 15278 12786 15652 11060 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Total Asiguraţi Contra plată Fig. 3.16. Dinamica numărului de vizite la medicii din Policlinica INN în perioada 2003-2010 (abs.). 76

S-a determinat o tendinţă de creştere în medie cu 56,8% a numărului total de vizite a pacienţilor asiguraţi (de la 18593,3±5402,5 în perioada 2003-2005 la 29170,8±1380,6 în perioada 2006-2010; p>0,05), inclusiv cu 70,8% numărul total de vizite a pacienţilor asiguraţi la medicii de profil neurochirurgical (de la 2398,3±310,9 în perioada 2003-2005 la 4096,8±499,4 în perioada 2006-2010; p<0,05) şi cu 60,3% numărul total de vizite a pacienţilor asiguraţi la medicii de profil neurologic (de la 6690,7±2713,4 în perioada 2003-2005 la 10725,8±798,2 în perioada 2006-2010; p>0,05). A diminuat în medie cu 3,3% numărul total de vizite a pacienţilor trataţi contra plata (de la 18095,0±1595,0 în perioada 2003-2005 la 17490,0±1504,5 în perioada 2006-2010; p>0,05), însă a crescut cu 239,7% numărul total de vizite a pacienţilor trataţi contra plata la medicii de profil neurochirurgical (de la 838,7±167,8 în perioada 2003-2005 la 2848,8±506,1 în perioada 2006-2010; p<0,05) şi cu 13,6% numărul total de vizite a pacienţilor trataţi contra plata la medicii de profil neurologic (de la 7320,7±948,9 în perioada 2003-2005 la 8318,6±924,6 în perioada 2006-2010; p>0,05). Însă certitudine statistică a atins doar creşterea numărului total de vizite la medicii de profil neurochirurgical din contul pacienţilor trataţi contra plată. De exemplu, evaluarea activităţii în 3 cabinete consultative din Policlinica INN a constatat o majorare statistic semnificativă în medie cu 48,5% a numărului total de vizite (de la 13930,33±524,71 în perioada 2003-2005 la 20682,00±1187,45 în perioada 2006-2010; p<0,01). Tendinţe similare sunt caracteristice şi pentru activitatea fiecărui cabinet consultativ în parte. Numărul total de vizite a crescut în medie cu 30,3% la medicii din cabinetul consultativ Cefalee şi Tulburări Vegetative (de la 4736,33±123,2 în perioada 2003-2005 la 6173,80±368,2 în perioada 2006-2010; p<0,05), cu 71,4% la medicii din cabinetul consultativ Vertebroneurologie (de la 4065,67±257,95 în perioada 2003-2005 la 6969,40±397,61 în perioada 2006-2010; p<0,01) şi cu 31,6% la medicii din cabinetul consultativ Neurorecuperare (de la 5128,33±145,86 în perioada 2003-2005 la 7538,80±548,41 în perioada 2006-2010; p<0,05). S-a determinat şi o creştere statistic semnificativă a indicatorului mediu de vizite zilnice atât în toate cabinetele consultative (cu 48,7% - de la 59,83±2,4 în perioada 2003-2005 la 89,00±5,2 în perioada 2006-2010; p<0,01), cât şi în fiecare cabinet consultativ. Numărul total de vizite zilnice a crescut în medie cu 28,8% la medicii din cabinetul consultativ Cefalee şi Tulburări Vegetative (de la 20,5±0,5 în perioada 2003-2005 la 26,4±1,6 în perioada 2006-2010; p<0,05), cu 69,8% la medicii din cabinetul consultativ Vertebroneurologie (de la 17,67±1,2 în perioada 2003-2005 la 30,00±1,8 în perioada 2006-2010; p<0,01) şi cu 50,4% la medicii din 77

cabinetul consultativ Neurorecuperare (de la 21,67±0,7 în perioada 2003-2005 la 32,60±2,4 în perioada 2006-2010; p<0,05). Dimpotrivă, timpul mediu acordat unui examen medical s-a redus statistic semnificativ cu 31,9% (de la 64,00±2,5 minute în perioada 2003-2005 la 43,6±2,8 minute în perioada 2006-2010; p<0,01). Tendinţe similare s-au constatat pentru activitatea fiecărui cabinet consultativ: cu 22,1% (de la 20,67±0,3 minute în perioada 2003-2005 la 16,10±1,0 minute în perioada 2006-2010; p<0,01) la medicii din cabinetul consultativ Cefalee şi Tulburări Vegetative, cu 40,8% (de la 24,00±1,5 în perioada 2003-2005 la 14,20±0,9 în perioada 2006-2010; p<0,01) la medicii din cabinetul consultativ Vertebroneurologie şi cu 31,2% (de la 19,33±0,7 în perioada 2003-2005 la 13,30±1,1 în perioada 2006-2010; p<0,05) la medicii din cabinetul consultativ Neurorecuperare. Numărul de investigaţii de diagnostic funcţional şi numărul analizelor clinicobiochimice s-au redus. S-a constatat o tendinţă nesemnificativă de reducere în medie cu 3,7% a numărului total de investigaţii de diagnostic funcţional, efectuate în Policlinica INN (de la 11392,7±996,9 în perioada 2003-2005 la 10968,0±364,3 în perioada 2006-2010; p>0,05). Numărului total de investigaţii de diagnostic funcţional pentru pacienţii asiguraţi s-a majorat în medie cu 33,9% (de la 4068,3±561,6 în perioada 2003-2005 la 5449,8±536,7 în perioada 2006-2010; p<0,05), iar pentru pacienţii trataţi contra plată s-a redus în medie cu 24,7% (de la 7324,3±941,9 în perioada 2003-2005 la 5518,0±282,5 în perioada 2006-2010; p>0,05) (figura 3.17). abs. 16000 14000 12000 10000 8000 6000 4000 2000 0 13335 11464 11675 11012 10032 10811 11096 9593 9089 7013 7038 5871 5771 5943 5538 5916 4426 4940 5325 5732 5477 4246 3677 3019 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Total Asiguraţi Contra plată Fig. 3.17. Dinamica numărului de investigaţii de diagnostic funcţional efectuate în Policlinica INN în perioada 2003-2010 (abs.). 78

Creşte statistic nesemnificativ, în medie cu 4,5%, numărul total de investigaţii de diagnostic funcţional, efectuate pacienţilor trataţi în condiţii de staţionar (de la 2981,0±314,3 în perioada 2003-2005 la 3117,0±372,5 în perioada 2006-2010; p>0,05) şi se reduce în medie cu 6,7% numărului total de investigaţii de diagnostic funcţional, efectuate pacienţilor trataţi în condiţii de ambulator (de la 8411,7±876,8 în perioada 2003-2005 la 7849,0±138,5 în perioada 2006-2010; p>0,05) (figura 3.18). abs. 16000 14000 12000 10000 8000 10159 13335 10032 7666 10811 7410 11464 11096 8016 7848 11675 8120 11012 7325 9593 7936 6000 4000 2000 0 3687 3448 3401 1657 3176 3248 3555 2366 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Total Staţionar Ambulatoriu Fig. 3.18. Dinamica numărului de investigaţii de diagnostic funcţional în funcţie de metoda de tratament în perioada 2003-2010 (abs.). S-a determinat o tendinţă de reducere, în medie cu 18,1%, a numărului total de analize, efectuate în laboratorul clinico-biochimic al INN (de la 116148,0±7643,5 în perioada 2003-2005 la 95043,4±10367,8 în perioada 2006-2010; p>0,05), inclusiv o tendinţă nesemnificativă de creştere, în medie cu 14,0%, a acestui indicator la pacienţii asiguraţi (de la 65717,3±16438,7 în perioada 2003-2005 la 74920,2±9241,0 în perioada 2006-2010; p>0,05) şi o tendinţă nesemnificativă de reducere, în medie cu 60,1%, la pacienţii trataţi contra plată (de la 50430,7±24052,7 în perioada 2003-2005 la 20123,2±2682,8 în perioada 2006-2010; p>0,05) (figura 3.19). Se reduce nesemnificativ, în medie cu 22,1%, numărul total de analize clinicobiochimice, efectuate pacienţilor trataţi în condiţii de staţionar (de la 107179,3±6618,3 în perioada 2003-2005 la 83502,2±9369,1 în perioada 2006-2010; p>0,05), şi semnificativ, cu 46,4%, numărul total de analize clinico-biochimice, efectuate pacienţilor trataţi în condiţii de ambulator (de la 8968,7±1087,4 în perioada 2003-2005 la 4808,7±695,9 în perioada 2006-2010; p<0,05) (figura 3.20). 79

abs. 140000 120000 100000 80000 60000 40000 20000 131361 98520 32841 109842 107241 81930 82381 25311 27461 53635 30100 14535 106000 79184 26816 103210 84129 19081 105961 80088 25873 106411 92100 24311 0 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Total Asiguraţi Contra plată Fig. 3.19. Dinamica numărului de analize clinico-biochimice efectuate în Policlinica INN în perioada 2003-2010 (abs.). abs. 140000 120000 100000 80000 60000 131361 109842 120401 107241 100025 101112 53635 106000 93294 103210 91021 105961 93423 106411 93698 40000 20000 0 46075 10960 7216 8730 2050 5686 5145 5550 5610 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Total Staţionar Ambulatoriu Fig. 3.20. Dinamica numărului de analize clinico-biochimice în funcţie de metoda de tratament în perioada 2003-2010 (abs.). Aşadar, s-a ameliorat semnificativ şi activitatea serviciului specializat neurologic şi neurochirurgical de ambulator. S-a majorat numărul total de vizite la medicii din Policlinica INN, atât la medicii de profil neurochirurgical, cât şi la medicii de profil neurologic. S-a majorat numărul total de vizite a pacienţilor asiguraţi şi s-a redus numărul total de vizite a pacienţilor trataţi contra plata. Dimpotrivă, numărul de investigaţii de diagnostic funcţional şi numărul 80

analizelor clinico-biochimice s-au redus nesemnificativ. Aceşti indicatori cresc nesemnificativ la pacienţii asiguraţi şi se reduc nesemnificativ la pacienţii trataţi contra plată. S-a redus, în medie cu 4,3%, durata medie de spitalizare a pacienţilor (de la 9,3±0,3 zile în perioada 2003-2005 la 8,9±0,1 zile în perioada 2006-2010; p>0,05), inclusiv cu 3,2% durata medie de spitalizare a pacienţilor de profil neurologic (de la 9,2±0,4 zile în perioada 2003-2005 la 8,9±0,1 zile în perioada 2006-2010; p>0,05) şi cu 1,1% durata medie de spitalizare a pacienţilor de profil neurochirurgical (de la 9,2±0,3 zile în perioada 2003-2005 la 9,1±0,2 zile în perioada 2006-2010; p>0,05) (figura 3.21). abs. 9,9 10 9,7 10 8 9,5 9,3 9 9,28,7 8,9 9,2 9,18,9 8,8 8,7 9 8,8 9,2 8,6 9,1 8,5 8,5 9,2 9 8,5 6 4 2 0 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Total Neurologie Neurochirurgie Fig. 3.21. Dinamica duratei medii de spitalizare a pacienţilor în perioada 2003-2010 (abs.). Numărul pacienţilor decedaţi, de asemenea, s-a redus în medie cu 2,8% (de la 181,0±6,8 în perioada 2003-2005 la 176,0±5,5 în perioada 2006-2010; p>0,05) din contul pacienţilor de profil neurochirurgical (cu 14,0%; de la 110,3±5,0 în perioada 2003-2005 la 94,8±3,4 în perioada 2006-2010; p<0,05). Numărul pacienţilor decedaţi de profil neurologic s-a majorat în medie cu 14,9% (de la 70,7±6,1 în perioada 2003-2005 la 81,2±6,9 în perioada 2006-2010; p>0,05) (figura 3.22). Însă diferenţă statistică a atins doar reducerea numărului de decese printre pacienţii de profil neurochirurgical. Au crescut statistic nesemnificativ, în medie cu 6,9%, veniturile INN din contul serviciilor contra plată (de la 2534,5±460,1 mii lei în perioada 2003-2005 la 2708,6±264,8 mii lei în perioada 2006-2010; p>0,05). Acest fapt este determinat de creşterea, în medie cu 256%, a finanţării de la CNAM pentru acordarea asistenţei medicale spitaliceşti (de la 8.996.730 lei în 81

abs. 200 160 120 80 168 60 108 191 184 175 173 120 103 100 88 71 81 75 85 158 62 96 184 80 104 190 104 86 40 0 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Total Neurologie Neurochirurgie Fig. 3.22. Dinamica letalităţii pacienţilor în perioada 2003-2010 (abs.). anul 2004 la 23.027.600 lei în anul 2010) şi în medie cu 154% a finanţării de la CNAM pentru acordarea asistenţei medicale de ambulator (de la 1.120.000 lei în anul 2007 la 1.722.781 lei în anul 2010). Creşterea finanţării de la CNAM a permis de a majora cu 86,8% numărul total de cazuri tratate în staţionar (de la 2913 în anul 2004 la 5442 în anul 2010), inclusiv cu 128,0% numărul de cazuri de profil neurologic (de la 1663 în anul 2004 la 3792 în anul 2010) şi cu 32,0%numărul de cazuri de profil neurochirurgical (de la 1250 în anul 2004 la 1650 în anul 2010) (figura 3.23). Aşadar, SIMI Hospital Manager Suite, implementat şi aplicat timp de 5 ani în INN, a creat condiţii pentru creşterea calităţii şi eficacităţii activităţii personalului medical, luarea operativă a deciziilor manageriale, exprimate în ameliorarea indicatorilor medico-economici calitativi şi cantitativi ai instituţiei, reducerea resurselor financiare. Indiscutabil, rezultatele obţinute mărturisesc despre îmbunătăţirea multor indicatori ai activităţii INN, sunt rezultatul unei politici manageriale cumpătate. Implementarea SIMI este o parte componentă a acestei politici. Utilizarea informaţiei veridice a diferitor aspecte a activităţii instituţiei se află la baza procesului decizional. Modificările, evidenţiate în indicatorii activităţii instituţiei medicale în multe cazuri sunt consecinţele procesului în cauză. Experienţa activităţii personalului INN poate şi trebuie utilizată în procesul de implementare cât mai rapidă a SIM în alte instituţii medicale din Republica Moldova. 82

abs. 6000 5000 5055 5438 5490 5550 5442 4000 3000 2000 1000 2913 1663 1250 3628 2125 1503 3551 1504 3763 1675 3290 2200 3650 3792 1900 1650 0 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Total Neurologie Neurochirurgie Fig. 3.23. Dinamica numărului de cazuri tratate în staţionar în perioada 2003-2010 (abs.). În scopul soluţionării problemelor complexe de urmărire a pacienţilor, furnizării operative de informaţii autentice pentru argumentarea corectă a deciziilor ce ţin de managementul activităţii instituţiei medicale, în particular, şi a sistemului de sănătate, în general, se impune necesitatea implementării SIMI la nivel de republică. Crearea SIMI republican va permite schimbul direct de informaţii cu Ministerul Sănătăţii, CNAM, instituţiile medicale republicane, municipale, raionale şi se bazează pe infrastructura informaţională a ţării (reţele de comunicaţii, mijloace tehnice) şi nivelul de pregătire a personalului. Pentru realizarea acestui deziderat sunt necesare: 1. Analiza SIM existente pentru identificarea deficienţelor şi a perspectivelor de implementare în alte instituţii medicale. 2. Elaborarea programului de implementare a sistemului informaţional în instituţiile medicale: proiectarea, determinarea componentelor şi structurii, constatarea modului de realizare a sistemului informatic. 3. Finanţarea specială pentru implementarea, menţinerea, deservirea şi perfectarea SIMI. 4. Coordonarea achiziţionării hardware şi software licenţiate pentru SIMI. 5. Iniţierea şi coordonarea cercetărilor ştiinţifice în domeniul Tehnologiilor Informaţionale Medicale. 6. Stabilirea unor standarde unice pentru rezolvarea problemelor de compatibilitate. 7. Evaluarea nivelului de pregătire şi perfecţionarea personalului. 83

8. Elaborarea şi evaluarea standardelor tehnice, normelor sanitare şi igienice de exploatare a echipamentului SIM. 9. Securitatea şi protecţia informaţiei fără restricţii semnificative ale utilizatorilor în acţiunile lor. 10. Cadrul juridic de utilizare a informaţiei. 11. Dezvoltarea şi prestarea serviciilor Web, Internet, Telemedicină. În concluzie, utilizarea tehnologiile informaţionale pentru sănătate este o funcţie a diferitelor concepte, inclusiv (1) utilitatea percepută, (2) uşurinţa în utilizare, (3) influenţa socială privind utilizarea tehnologiile informaţionale de sănătate, (4) atitudinea personală, (5) autoeficacitatea şi (6) percepţia de liberă utilizate a tehnologiile informaţionale de sănătate. Concluzii la capitolul 3: 1. INN este o instituţie medicală republicană cu o activitate enormă şi un volum imens de date, prelucrarea şi stocarea căruia se efectuează cu ajutorul SIM. 2. Funcţiile principale ale SIM al INN sunt: formarea şi administrarea bazei de date (evidenţa iniţială, actualizarea informaţiei, excluderea din evidenţă), asigurarea circuitului fluxului informaţional (intern şi/sau extern), asigurarea calităţii informaţiei, protecţia datelor, formarea arhivelor de date (pacienţii examinaţi şi trataţi în ambulator sau staţionar, pacienţii luaţi la evidenţă de dispensar, pacienţii cu traumatisme cerebrale şi vertebro-medulare etc.). 3. SIM Hospital Manager Suite, implementat şi aplicat timp de 5 ani în INN, a creat condiţii pentru creşterea calităţii şi eficacităţii activităţii personalului medical, luarea operativă a deciziilor manageriale, exprimate în ameliorarea indicatorilor medico-economici calitativi şi cantitativi ai instituţiei, reducerea resurselor financiare. 84

4. EVALUAREA GRADULUI DE SATISFACŢIE A LUCRĂTORILOR MEDICALI PRIVIND UTILIZAREA SISTEMULUI INFORMAŢIONAL MEDICAL ŞI A PACIENŢILOR DE ASISTENŢA MEDICALĂ 4.1. Estimarea opiniei lucrătorilor medicali privind eficienţa aplicării Sistemului Informaţional Medical Conform chestionării lucrătorilor medicali, 37 (58,7±6,2%) medici şi 57 (57,6±5,0%) asistente medicale au studiat calculatorul de sine stătător (p>0,05), 12 (19,0±4,9%) medici şi 5 (5,1±2,2%) asistente medicale au studiat calculatorul la cursuri speciale până la implementarea SIMI în INN (p<0,05), 9 (14,3±4,4%) medici şi 31 (31,3±4,7%) asistente medicale au studiat calculatorul la cursuri speciale în perioada de implementare a SIMI în INN (p<0,01), 5 (7,9±3,4%) medici şi 6 (6,1±2,4%) asistente medicale au studiat calculatorul atât de sine stătător, cât şi la cursuri speciale (p>0,05). Se consideră avansat competenţi în utilizarea calculatorului 22 (35,0±6,0%) medici şi 9 (9,1±2,9%) asistente medicale (p<0,001), competenţă medie posedă 37 (58,7±6,2%) medici şi 82 (82,8±3,8%) asistente medicale (p<0,001), iar competenţă redusă - 4 (6,3±3,1%) medici şi 8 (8,1±2,7%) asistente medicale (p>0,05) (tabelul 4.1). Tabelul 4.1 Competenţi în utilizarea calculatorului a lucrătorilor medicali Lucrătorii medicali Competenţă avansată Competenţă medie Competenţă redusă abs. % abs. % abs. % Medici 22 35,0 37 58,7 4 6,3 Asistente medicale 9 9,1 82 82,8 8 8,1 Total 31 19,1 119 73,5 12 7,4 Lucrătorii medicali utilizează zilnic calculatorul în mediu 5,0±0,3 ore (de la 0 la 16 ore), medicii statistic semnificativ o perioadă mai mare (5,7±0,4 ore), comparativ cu asistentele medicale (4,5±0,4 ore; p<0,05). Majoritatea lucrătorilor medicali (116 71,6±4,2%) utilizează calculatorul la serviciu şi acasă, 36 (22,2±3,3%) doar la serviciu, 9 (5,6±1,8%) doar acasă şi 1 (0,6±0,6%) persoană nu utilizează calculatorul în general (figura 4.1). 58 (35,8±3,8%) lucrători medicali utilizează calculatorul doar pentru lucru, 10 (6,2±1,9%) doar pentru studiere, 2 (1,2±0,9%) doar pentru comunicare şi 92 (56,8±3,9%) - utilizează calculatorul pentru distracţii în diferite combinaţii cu criteriile enumerate anterior. 85

% 80 71,6 60 40 20 0 La serviciu şi acasă 22,2 5,6 0,6 La serviciu Acasă Nu utilizează Fig. 4.1. Locul de utilizare a calculatorului de către lucrătorii medicali (%). Majoritatea lucrătorilor medicali: 54 (85,7±4,4%) medici şi 61 (61,6±4,9%) asistente medicale au utilizat calculatorul până la implementarea SIM în INN (p<0,05). Aşadar, toţi lucrătorii medicali utilizează calculatorul, circa 93% medici şi 91% asistente medicale posedă competenţă medie şi avansată în utilizarea calculatorului, medicii utilizează zilnic calculatorul statistic semnificativ mai mult (5,7±0,4 ore), comparativ cu asistentele medicale (4,5±0,4 ore; p<0,05). Atitudine foarte pozitivă faţă de calculator au 23 (36,5±6,1%) medici şi 27 (27,3±4,5%) asistente medicale (p>0,05), atitudine pozitivă - 38 (60,3±6,2%) medici şi 59 (59,6±4,9%) asistente medicale (p>0,05), atitudine negativă - 1 (1,6±1,6%) medic şi 6 (6,1±2,4%) asistente medicale (p>0,05), atitudine absolut negativă - 0 (0,0%) medici şi 3 (3,0±1,7%) asistente medicale (p>0,05). Erau indecişi în această problemă la momentul chestionării 1 (1,6±1,6%) medic şi 4 (4,0±2,0%) asistente medicale (p>0,05). Cunoştinţele şi experienţa de utilizare a calculatorului sunt parametri importanţi care determină dezvoltarea atitudinii pozitive pentru tehnologiile informaţionale [17, 111, 155]. Mai mult, conform unor opinii, asistentele medicale nu sunt în mod adecvat pregătite pentru a lucra cu tehnologiile informaţionale [12]. Însă, concomitent cu perioada de aplicare, se raportează o percepţie tot mai pozitivă a SIM [3, 77], fapt care sugerează relaţii importante între utilizarea SIM, îmbunătăţirea calităţii şi excelenţa asistentelor medicale [38]. Atitudine foarte pozitivă faţă de SIM, implementat în INN, au 15 (23,8±5,4%) medici şi 21 (21,2±4,1%) asistente medicale (p>0,05), atitudine pozitivă - 42 (66,7±5,9%) medici şi 64 86

(64,6±4,8%) asistente medicale (p>0,05), atitudine negativă - 0 (0,0%) medici şi 5 (5,1±2,2%) asistente medicale (p>0,05), atitudine absolut negativă - 0 (0,0%) medici şi 2 (2,0±1,4%) asistente medicale (p>0,05). Nu aveau un răspuns în această problemă 6 (9,5±3,7%) medici şi 7 (7,1±2,6%) asistente medicale (p>0,05). Diferenţe semnificative statistic între subgrupurile de medici şi asistente medicale privind atitudinea faţă de calculator şi faţă de SIMI nu s-au constatat (tabelul 4.2). Tabelul 4.2 Atitudinea lucrătorilor medicali faţă de Sistemul Informaţional Medical Integrat, implementat în Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie (abs.,%). Foarte Absolut Pozitivă Negativă Lucrătorii medicali pozitivă negativă Indecişi abs. % abs. % abs. % abs. % abs. % Medici 15 23,8 42 66,7 0 0 0 0 6 9,5 Asistente medicale 21 21,2 64 64,6 5 5,1 2 2,0 7 7,1 Total 36 22,2 106 65,4 5 3,1 1 1,2 13 8,0 O constatare importanta a analizei unor studii este că complexitatea şi extinderea funcţionalităţilor unui sistem de înregistrări electronice de sănătate este un predictor important şi independent de satisfacţie cu nivelul de informatizare în practica medicală [37, 77, 106]. Funcţionalităţile limitate ale unui SIM conduce la satisfacţie mai săracă la utilizatori [77, 106, 124]. Medicii [3, 42, 77] şi asistentele medicale [2, 17, 34, 11, 146] sunt satisfăcuţi şi se simt confortabil de utilizarea unui SIM. Mai mult decât atât, concomitent cu creşterea perioadei de utilizare şi extinderea funcţionalităţilor unui SIM creşte satisfacţia şi confortabilitatea medicilor [3, 8, 42, 77, 106, 114] şi a asistentelor medicale [2, 17, 34, 111, 146], dar şi calitatea serviciilor medicale prestate [44]. Completarea SIM cu o funcţionalitate este asociată, în mod independent, cu o creştere de 9,7% în probabilitatea de satisfacţie a medicilor generalişti şi specialişti [106]. Asistentele medicale sunt, în general, mulţumite şi au o atitudine pozitivă faţă de SIM, consideră că SIM îmbunătăţeşte calitatea documentaţiei medicale, reduce erorile de medicaţie, iar implicarea asistentelor medicale în toate etapele de proiectare şi de punere în aplicare a SIM poate influenţa pozitiv eficienţa de dezvoltare, diseminare şi utilizarea acestora [5, 146]. Asistentele medicale au o atitudine pozitivă faţă de utilizarea planurilor de îngrijire standardizate a pacienţilor [34]. Utilizarea planurilor de îngrijire standardizate pot îmbunătăţi documentaţia medicală şi facilitează activitatea asistentelor medicale [34]. Totodată, în scopul dezvoltării 87

profesionale continue, asistentele medicale au nevoie de informaţii bazate pe dovezi medicale, atât pe suport de hârtie, cât şi în format electronic [121]. În studiul nostru, evaluarea gradului de utilizare a funcţiilor disponibile ale SIMI nu a constatat diferenţe statistic semnificative (p>0,05) între medici şi asistente medicale. 19 (30,2±5,8%) medici şi 23 (23,3±4,3%) asistente medicale utilizează permanent toate funcţiile disponibile ale SIMI, 37 (58,7±6,2%) medici şi 54 (54,5±5,0%) asistente medicale le utilizează periodic, doar 7 (11,1±4,0%) medici şi 22 (22,2±4,2%) asistente medicale nu utilizează toate funcţiile disponibile ale SIMI (tabelul 4.3). Tabelul 4.3 Gradul de utilizare a funcţiilor disponibile ale Sistemul Informaţional Medical Integrat de către medici şi asistente medicale Lucrătorii medicali Utilizează permanent Utilizează periodic Nu utilizează abs. % abs. % abs. % Medici 19 30,2 37 58,7 7 11,1 Asistente medicale 23 23,2 54 54,5 22 22,2 Total 42 25,9 91 56,2 29 17,9 Totodată, statistic semnificativ mai puţini medicii, comparativ cu asistentele medicale, consideră că SIM permite realizarea tuturor sarcinilor funcţionale: 29 (47,5±6,3%) şi 75 (78,9±4,1%), respectiv (p<0,001). Aplicarea dosarelor medicale electronice reprezintă o modificare substanţială în activitatea medicilor. Unele cercetări indică faptul că sistemele electronice de sănătate impun o mai mare povară pe clinicieni. Acest efect poate fi temporar sau dependent de situaţie. Concomitent cu variabilitatea în timp necesară pentru completarea dosarelor medicale electronice, s-a constatat o îmbunătăţire semnificativă a productivităţii lucrătorilor medicali [47, 145]. Evaluarea părerii lucrătorilor medicali privind efectele aplicării SIM a constatat următoarele. 37,1±6,1% medici şi 46,9±5,0% asistente medicale consideră că aplicarea SIMI creşte semnificativ performanţa activităţii (p>0,05), 50,0±6,3% medici şi 46,9±5,0% asistente medicale - creşte moderat (p>0,05), 12,9±4,2% medici şi 5,1±2,2% asistente medicale - nu modifică (p>0,05), 0% medici şi 1,0±1,0% asistente medicale reduce (p>0,05). 29,0±5,7% medici şi 42,1±5,0% asistente medicale au menţionat creştere semnificativă a productivităţii (p<0,01), 51,6±6,3% medici şi 52,6±5,0% asistente medicale - creştere moderată 88

(p>0,05), 14,5±4,3% medici şi 4,2±2,0% asistente medicale - absenţa modificărilor (p>0,05), iar 4,8±2,7% medici şi 1,1±1,0% asistente medicale - reducerea productivităţii (p>0,05). Medicii generalişti şi specialişti, care au adoptat înregistrările electronice de sănătate timp de peste 2 ani (la momentul sondajului), au indicat de 2,78 de ori mai mult că au fost mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de nivelul de informatizare. Medicii care au folosit înregistrările electronice de sănătate mai mult de 2 ani erau semnificativ mai mulţumiţi de nivelul de informatizare, comparativ cu omologii săi care au aplicat acest sistem până la 2 ani [106]. 19,7±5,0% medici şi 38,0±4,9% asistente medicale au consemnat creştere semnificativă a calităţii îngrijirilor medicale (p<0,01), 45,9±6,3% medici şi 43,5±5,0% asistente medicale - creştere moderată (p>0,05), 31,1±5,8% medici şi 16,3±3,7% asistente medicale - absenţa modificărilor (p<0,05), 3,3±2,3% medici şi 2,2±1,5% asistente medicale - reducerea calităţii îngrijirilor medicale (p>0,05). Medicii de îngrijire medicală primară au fost mai mult mulţumiţi de nivelul de informatizare în practica lor, comparativ cu medicii specialişti. Vârsta medicilor era negativ asociată cu satisfacţia acestora [106]. Acest fapt, probabil, se explică prin cunoaşterea mai slabă a calculatorului şi prin faptul că introducerea datelor cu o tastatură poate fi mai descurajatoare pentru persoanele cu o experienţă de dactilografiere mai mică [95, 106, 114]. Toate celelalte caracteristici demografice şi de activitate practică a medicilor au fost independente de satisfacţie [106]. Conform datelor literaturii de specialitate, până la 39% din timpul de lucru, medicul îl utilizează pentru completarea documentaţiei medicale, până la 50% - pentru completarea documentaţiei şi căutarea informaţiei necesare. Sistemul clasic al foii medicale, în care sunt trecute toate datele pacientului, toate investigaţiile efectuate şi rezultatele lor, este depăşit [130]: viteza mică de transmitere a datelor (rezultatul unei radiografii poate ajunge la medicul curant chiar şi în 24 ore); accesibilitate redusă la date (foaia de observaţie se găseşte la un moment dat într-un singur loc, nu poate fi consultată simultan de mai multe persoane); pierderi mari de date (foi sau fişe de consultaţie pierdute, rezultate greu de găsit în foaie sau neinteligibile) [130]. Se apreciază că: peste 10% din analizele de laborator solicitate sunt pierdute sau nu sunt comunicate la timp; 89

peste 10-15% din rezultatele investigaţiilor radiologice sunt trimise prea târziu, după ce decizia terapeutică a fost luată; 5% din investigaţii sunt repetate nejustificat; 1% din documentele medicale se pierd fizic în fiecare an [130]. Utilizarea sistemelor computerizate pentru înregistrările electronice ale pacientului permite reducerea timpului de căutare a informaţiei necesare de circa 4 ori, reducerea timpului de instalare a unui diagnostic cu 25% şi creşterea numărului de pacienţi consultaţi de medic cu 10-20% [165]. În studiul nostru, 15,9±4,6% medici şi 34,7±4,8% asistente medicale au semnalat creştere semnificativă a timpului acordat actului medical (p<0,05), 42,9±6,2% medici şi 47,4±5,0% asistente medicale - creştere moderată (p>0,05), 27,0±5,6% medici şi 13,7±3,5% asistente medicale - absenţa modificărilor (p<0,05), 14,3±4,4% medici şi 4,2±2,0% asistente medicale - reducerea timpului acordat actului medical (p>0,05). 23,8±5,4% medici şi 41,7±5,0% asistente medicale consideră că creşte semnificativ calitatea şi eficienţa actului medical (p<0,01), 46,0±6,3% medici şi 46,9±5,0% asistente medicale - creşte moderat (p>0,05), 27,0±5,6% medici şi 10,4±3,1% asistente medicale - nu modifică (p>0,05), 3,2±2,3% medici şi 1,0±1,0% asistente medicale - reduce eficienţa actului medical (p>0,05). 31,6±5,9% medici şi 32,3±5,0% asistente medicale au menţionat creştere semnificativă a controlului costurilor asistenţei medicale (p>0,05), 38,6±6,1% medici şi 52,7±5,0% asistente medicale - creştere moderată (p>0,05), 29,8±5,8% medici şi 14,0±3,5% asistente medicale - absenţa modificărilor (p<0,05), 0% medici şi 1,1±1,0% asistente medicale reducerea controlului costurilor asistenţei medicale (p>0,05). 32,3±5,9% medici şi 54,7±5,0% asistente medicale au consemnat creştere semnificativă a eficienţei instruirii şi perfecţionării profesionale (p<0,01), 22,6±5,3% medici şi 44,2±5,0% asistente medicale - creştere moderată (p<0,01), 40,3±6,2% medici şi 1,1±1,0% asistente medicale - absenţa modificărilor (p<0,001), 4,8±2,7% medici şi 0% asistente medicale - reducerea eficienţei instruirii şi perfecţionării profesionale (p>0,05). 55,9±6,2% medici şi 43,3±5,0% asistente medicale au semnalat creştere semnificativă a controlului eficienţei mişcării bolnavilor (p>0,05), 25,4±5,5% medici şi 46,4±5,0% asistente medicale - creştere moderată (p<0,001), 18,6±4,9% medici şi 7,2±2,6% asistente medicale - absenţa modificărilor (p>0,05), 0% medici şi 3,1±1,7% asistente medicale - reducerea controlului eficienţei mişcării bolnavilor (p>0,05). 90

Actualmente sunt utilizate peste 4.000 de medicamente cu circa 2.000 de interacţiuni care determină posibilitatea administrării lor comune. De aceea, în ultimul timp activ sunt elaborate sisteme de suport computerizat a prescripţiilor medicale (Computerized Physician Order Entry Systems în SUA, Electronic Prescribing Systems în Marea Britanie) [15, 152, 165]. Suportul computerizat a prescripţiilor medicale este o componentă a Electronic Prescribing Systems, iar Computerized Physician Order Entry Systems sunt integrate cu sisteme autonome de suport computerizat a prescripţiilor medicale (Clinical Decision Support Systems) [21, 165]. Conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, circa 20% din erorile medicale sunt legate de datele incomplete sau imposibilitatea obţinerii operative a informaţiei necesare [165]. Sistemele de suport computerizat a prescripţiilor medicale reduc cu până la 80% numărul de erori în prescripţia medicamentelor [165], cu până la 25% - reacţiile adverse negative [165] şi cu până la 25% - rata letalităţii pediatrice ajustată lunar [97]. Conform datelor chestionării lucrătorilor medicali, 35,5±6,0% medici şi 52,6±5,0% asistente medicale consideră că utilizarea SIMI creşte semnificativ eficienţa planificării activităţilor (administrarea medicamentelor şi altor tratamente, consultaţii, analize etc.) (p<0,001), 27,4±5,6% medici şi 38,1±4,9% asistente medicale - creşte moderat (p>0,05), 33,9±6,0% medici şi 9,3±2,9% asistente medicale - nu modifică (p<0,001), 3,2±2,2% medici şi 0% asistente medicale - reduce eficienţa planificării activităţilor (p>0,05). 46,8±6,3% medici şi 54,7±5,0% asistente medicale au menţionat creştere semnificativă a operativităţii generării şi exploatării dosarelor (fiselor) medicale (extragerea rapidă a informaţiilor despre pacient, generarea unei game variate de rapoarte şi estimarea calităţii asistenţei medicale conform standardelor etc.) (p>0,05), 40,3±6,2% medici şi 41,1±4,9% asistente medicale - creştere moderată (p>0,05), 12,9±4,2% medici şi 4,2±2,0% asistente medicale - absenţa modificărilor (p>0,05). 27,0±5,6% medici şi 29,0±4,6% asistente medicale au consemnat că utilizarea SIMI reduce semnificativ timpul pentru documentare (p>0,05), 50,8±6,3% medici şi 45,2±5,0% asistente medicale - reduce moderat (p>0,05), 14,3±4,4% medici şi 6,5±2,5% asistente medicale - nu modifică (p>0,05), 7,9±3,4% medici şi 19,4±4,0% asistente medicale - creşte timpul pentru documentare (p<0,05). 5,3±2,8% medici şi 25,3±4,4% asistente medicale au semnalat reducere semnificativă a costurilor asistenţei medicale (p<0,001), 24,6±5,4% medici şi 24,1±4,3% asistente medicale - reducere moderată (p>0,05), 45,6±6,3% medici şi 32,2±4,7% asistente medicale - absenţa 91

modificărilor (p>0,05), 24,6±5,4% medici şi 18,4±3,9% asistente medicale - creşterea costurilor asistenţei medicale (p>0,05). 11,7±4,1% medici şi 26,0±4,4% asistente medicale consideră că reduce semnificativ riscurile si disconfortul pacientului (p<0,05), 21,7±5,2% medici şi 32,3±4,7% asistente medicale - reduce moderat (p>0,05), 60,0±6,2% medici şi 37,5±4,9% asistente medicale - nu modifică (p<0,001), 6,7±3,2% medici şi 4,2±2,0% asistente medicale - creşte riscurile si disconfortul pacientului (p>0,05). 19,4±5,0% medici şi 25,3±4,4% asistente medicale au menţionat reducere semnificativă a perioadei de aşteptare a pacienţilor pentru consultaţie, investigaţii sau tratament (p>0,05), 24,2±5,4% medici şi 37,9±4,9% asistente medicale - reducere moderată (p<0,05), 41,9±6,2% medici şi 25,3±4,4% asistente medicale - absenţa modificărilor (p<0,001), 14,5±4,4% medici şi 11,6±3,2% asistente medicale - creşterea perioadei de aşteptare a pacienţilor pentru consultaţie, investigaţii sau tratament (p>0,05). 37,3±6,1% medici şi 35,6±4,8% asistente medicale au consemnat ameliorare semnificativă a activităţii de cercetare (p>0,05), 44,1±6,3% medici şi 52,9±5,0% asistente medicale - ameliorare moderată (p>0,05), 16,9±4,7% medici şi 9,2±2,9% asistente medicale - absenţa modificărilor (p>0,05), 1,7±1,0% medici şi 2,3±1,1% asistente medicale agravarea activităţii de cercetare (p>0,05). 41,3±6,2% medici şi 43,2±5,0% asistente medicale au semnalat ameliorare semnificativă a procesului de documentare medicală (p>0,05), 44,4±6,3% medici şi 48,4±5,0% asistente medicale - ameliorare moderată (p>0,05), 11,1±4,0% medici şi 7,4±2,6% asistente medicale - absenţa modificărilor (p>0,05), 3,2±1,6% medici şi 1,1±1,0% asistente medicale - agravarea procesului de documentare medicală (p>0,05). 30,5±5,8% medici şi 40,2±4,9% asistente medicale consideră că ameliorează semnificativ procesul luării deciziilor şi monitorizării pacienţilor (p>0,05), 42,4±6,2% medici şi 52,6±5,0% asistente medicale - ameliorează moderat (p>0,05), 27,1±5,6% medici şi 7,2±2,6% asistente medicale - nu modifică (p<0,001). 21,0±5,1% medici şi 44,4±5,0% asistente medicale au menţionat ameliorare semnificativă a condiţiilor de muncă (p<0,001), 41,9±6,2% medici şi 35,4±4,8% asistente medicale - ameliorare moderată (p>0,05), 27,4±5,6% medici şi 11,1±3,2% asistente medicale - absenţa modificărilor (p<0,05), 9,7±3,7% medici şi 9,1±2,9% asistente medicale agravarea condiţiilor de muncă (p>0,05). 92

19,4±5,0% medici şi 33,0±4,7% asistente medicale sunt satisfăcuţi pe deplin de funcţionalitatea SIMI (p<0,05), 77,4±5,3% medici şi 63,9±4,8% asistente medicale sunt satisfăcuţi parţial (p>0,05), iar 3,2±2,2% medici şi 3,1±1,7% asistente medicale nu sunt satisfăcuţi (p>0,05) (tabelul 4.4). Tabelul 4.4 Gradul de satisfacţie a lucrătorilor medicali privind funcţionalitatea Sistemul Informaţional Medical Integrat Lucrătorii medicali Satisfăcuţi pe deplin Satisfăcuţi parţial Nesatisfăcuţi abs. % abs. % abs. % Medici 12 19,4 48 77,4 2 3,2 Asistente medicale 32 33,0 62 63,9 3 3,1 Total 44 27,7 110 69,2 5 3,1 Aşadar, obiectivele unui SIM de spital sunt [30, 95, 100, 101, 104, 148]: creşterea calităţii îngrijirilor medicale, urmărind reducerea riscurilor şi a disconfortului pacientului; integrarea spitalului în sistemul global al sănătăţii publice; îmbunătăţirea activităţii de cercetare şi documentare medicală; creşterea eficienţei instruirii şi perfecţionării profesionale a personalului medical. Funcţiile unui SIM de spital sunt [30, 100, 101, 148]: planificarea activităţilor (tratamente, consultaţii, analize etc.); utilizarea biroticii pentru secretariatul medical (fişe de externare, cereri de analize, eliberare de reţete, dosarul medical etc.). constituirea şi exploatarea dosarelor (fişelor) medicale; asistarea cercetării clinice; culegerea şi prelucrarea datelor statistice în scopuri epidemiologice sau economice; prelucrarea şi analiza semnalelor medicale (imagini medicale, electrocardiograme, electroencefalograme etc.). Unele studii, realizate în SUA la nivel naţional, au constatat că tehnologiile informaţionale de sănătate, puse în prezent în aplicare în spitale [65] sau în reţeaua de asistenţă medicală primară [94], au un impact modest asupra procesului de calitate şi nici un impact asupra eficienţei administrative sau a costurilor totale [65, 94]. Predicţiile privind economiile şi îmbunătăţirea eficienţei de la adoptarea pe scară largă a calculatoarelor în sistemul de sănătate, în cel mai bun caz, sunt premature [65, 94]. 93

Există mai multe explicaţii posibile a ineficienţei înregistrărilor de sănătate electronice [94]: Tipurile de SIM, care au fost difuzate pe scară largă, ar putea fi mai rudimentare, lipsite de suport a deciziilor clinice şi puţin axate pe ameliorarea calităţii. În anul 2005, doar circa 40% din medici utilizau un SIM cu toate 4 funcţionalităţi minim necesare unui sistem complet: înregistrarea datelor clinice şi demografice ale pacienţilor, vizualizarea şi gestionarea rezultatelor testelor de laborator şi imagistice, gestionarea nivelului de intrări (inclusiv prescripţiile electronice) şi suportul deciziilor clinice. Medicii nu pot folosi suportul deciziilor clinice, chiar dacă aceasta este disponibil. În SUA astăzi sunt puţine stimulente pentru realizarea acestui lucru. Instituţiile implicate în dezvoltarea şi evaluarea SIM ar putea avea alte atribute care au permis ameliorarea calităţii: implementarea cu succes şi suportul practicienilor. Concentrarea intensivă pe un set restrâns de rezultate, care nu se traduce cu uşurinţă în practica clinică [94]. Medicii nu au văzut nici un beneficiu direct al sistemului în practica de munca. Utilizarea sistemului a fost percepută ca o activitate consumatoare de timp, motiv pentru care sistemul este interpretat limitat [119]. SIM existente posedă şi multe neajunsuri: integrarea insuficientă a funcţiilor, pierderi regulate sau episodice de date, necesitatea în personal special pentru introducerea datelor, nivel redus de utilitate, încetinirea activităţii lucrătorilor medicali, flexibilitate funcţională insuficientă etc. [37]. Medicii nu vor trece de la sistemul de înregistrare pe suport de hârtie la utilizarea înregistrărilor electronice medicale până când nu se vor convinge că pot face tranziţia în mod eficient şi relativ fără dureri. Nu este posibil de a convinge orice medic, fie el medic de familie sau un medic specialist, pentru a aplica înregistrările electronice medicale cu excepţia cazului când el este pe deplin convins că schimbarea va îmbunătăţi eficienţa practicii lor şi simultan va îmbunătăţi calitatea îngrijirii pacienţilor. În scopul îndeplinirii eficiente a acestor două condiţii cheie, practicienii trebuie să obţină un sistem la costuri modeste care le-ar permite: 1) stabilizarea unui record util de accesare a stării şi istoricului unui pacient, care pot fi actualizate în timpul unei consultări, 2) îndeplinirea uşoară a sarcinilor de rutină (prescripţia, trimiterea, scrierea scrisorilor) şi 3) beneficierea de înregistrări şi comunicări electronice, astfel încât să nu mai necesite un set paralel de înregistrări pe hârtie [16]. 94

Evaluarea părerii lucrătorilor medicali privind elementele negative de activitate în SIM au constatat următoarele. Integrarea insuficientă a funcţiilor a fost menţionată de 19,0±4,9% medici şi 22,8±4,2% asistente medicale (p>0,05), încetinirea activităţii lucrătorilor medicali şi nivel redus de utilitate - 34,5±6,0% medici şi 36,7±4,8% asistente medicale (p>0,05), flexibilitate funcţională insuficientă şi pierderi regulate sau episodice de date - 20,7±5,1% medici şi 15,2±3,6% asistente medicale (p>0,05), cost excesiv de procurare şi mentenanţă - 10,3±3,8% medici şi 15,2±3,6% asistente medicale (p>0,05), diferite combinaţii a acestor constatări - 15,5±4,6% medici şi 10,1±3,0% asistente medicale (p>0,05) (figura 4.2). 10,3 15,5 19,0 15,2 10,1 22,8 20,7 34,5 15,2 36,7 Integrare insuficientă a funcţiilor Încetinirea activităţii Flexibilitate insuficientă a funcţiilor Cost excesiv de procurare şi mentenanţă Diferite combinaţii Integrare insuficientă a funcţiilor Încetinirea activităţii Flexibilitate insuficientă a funcţiilor Cost excesiv de procurare şi mentenanţă Diferite combinaţii A B Fig. 4.2. Elementele negative de activitate în SIMI conform opiniei medicilor (A) şi asistentelor medicale (B) (abs.). Totodată, medicii generalişti consideră important includerea schimbului de informaţii şi a funcţiei de suport a deciziei medicale în dezvoltarea în continuare a sistemelor de înregistrări electronice a pacientului [88, 143] şi înregistrări electronice de sănătate [106]. În scopul creării SIM de generaţie nouă sunt necesare soluţii inovatoare, bazate pe o analiză sistematică a proceselor clinice. În secolul 21, asistarea deciziei medicale în timp real va deveni funcţia principală care va stabili fezabilitatea aplicării SIM în spitale şi va reduce numărul de erori medicale în indicarea tratamentului şi investigaţiilor pentru pacienţi [20, 50, 53, 88]. Sistemul trebuie să faciliteze accesul pacienţilor la serviciile de asistenţă medicală, pentru a îmbunătăţi alegerea, sănătatea şi bunăstarea pacienţilor [53, 88]. Principalele revendicări faţă de SIM actuale sunt: flexibilitatea, capacitatea de dezvoltare şi de modernizare continuă, continuitatea, ierarhia, abilitatea de a funcţiona într-un mediu eterogen de instabilitate, posibilitatea de a lucra cu diferite baze de date, capacitatea de lucru continuu, de fiabilitate şi de supravieţuire, abilitatea de integrare, securitatea datelor. 95

Totodată, calitatea şi efectele de cost a dosarelor medicale electronice trebuie să fie confirmate în studii clinice directe [37]. Din totalul de 162 de lucrători medicali chestionaţi, doar 49 (30,2±3,6%) au propus unele sugestii referitoare la perfectarea SIM. Dintre aceştia, 43,3±6,2% medici şi 100,0±0,0% asistente medicale au menţionat necesitatea reînnoirii softului, inclusiv a sistemului de operare (p<0,001), hardului şi suplinirii numărului de staţii de lucru, 30,0±5,8% medici au menţionat necesitatea perfectării modulelor existente şi instalarea unor module noi, 13,3±4,3% medici au menţionat necesitatea instalării reţelei Internet sau a reţelei Intranet cu alte instituţii medicale din oraşul Chişinău, 13,4±4,3% medici au menţionat diferite combinări a acestor necesităţi. Aşadar, circa 96,0±2,5% medici şi 86, 0±3,5% asistente medicale au atitudine foarte pozitivă şi pozitivă faţă de calculator (p>0,05), circa 90,0±3,8% medici şi 85, 0±3,6% asistente medicale au atitudine foarte pozitivă şi pozitivă faţă de SIMI (p>0,05), circa 96,0±2,5% medici şi 96,0±2,0% asistente medicale sunt satisfăcuţi pe deplin sau parţial de funcţionalitatea SIM (p>0,05), majoritatea medicilor şi asistentelor medicale au menţionat o multitudine de efecte pozitive ale aplicării SIM. Principalele elemente negative de activitate în SIMI sunt considerate integrare insuficientă a funcţiilor şi flexibilitate funcţională nesatisfăcătoare, încetinirea activităţii lucrătorilor medicali şi nivel redus de utilitate, pierderi regulate sau episodice de date şi costuri excesive de procurare şi mentenanţă. Eficienţa unui SIM include: o Eficacitate clinică creşterea calităţii serviciilor medicale prestate, reducerea numărului de erori medicale în administrarea remediilor şi trimiterea la investigaţii, creşterea preciziei, operativităţii şi nivelului de informare a testelor diagnostice, reducerea numărului de acutizări ale bolilor cronice, reducerea morbidităţii, creşterea gradului de tratament conform standardelor [50, 157, 167]. o Eficacitate managerială reducerea timpului necesar lucrătorilor medicali pentru perfectarea diferitor rapoarte, lucru care cu timpul va fi exclusă din obligaţiunile lucrătorilor medicali. o Eficacitate economică creşterea veniturilor instituţiilor medicale din contul majorării productivităţii muncii medicilor de diagnostic funcţional, utilizării mai intensive a aparatajului şi utilajului sofisticat, cheltuială mai raţională a medicamentelor, reactivelor pentru investigaţii de laborator, posibilitatea managerilor de a verifica în timp real lucrul instituţiei medicale. 96

În plus, SIM creează un confort informaţional în lucrul colaboratorilor, se formează un climat psihologic optimal, o atitudine mai responsabilă pentru luarea deciziilor manageriale etc. 4.2. Evaluarea satisfacţiei pacienţilor privind atitudinea lucrătorilor medicali şi aplicarea Sistemului Informaţional Medical Încrederea şi satisfacţia în relaţia medic-pacient este piatra de temelie atât în medicina de familie, cât şi în sectorul spitalicesc. Aplicarea SIM joacă un rol din ce în ce mai important în acordarea asistenţei medicale, însă datele recente privind efectul lor asupra relaţiei medic-pacient sunt limitate. Important este ca utilizarea SIM să nu scadă satisfacţia pacientului, pentru că aceasta este un moment important pentru relaţia medic-pacient. Circa ¾ (74,6%) din 304 pacienţi anchetaţi a unei clinici de medicină de familie cred că calculatorul a avut un impact global pozitiv asupra calităţii asistenţei medicale furnizate. Există o asociere pozitivă între competenţele medicului la calculator şi satisfacţia pacienţilor. Nu s-au constatat diferenţe semnificative în satisfacţia generală a pacienţilor până şi după implementarea SIM [48]. Atitudinea pacienţilor privind utilizarea înregistrărilor electronice de sănătate este pozitivă. Pacienţii acceptă utilizarea înregistrărilor electronice de sănătate, însă doresc să fie respectată şi protejată viaţa privata, iar sistemele să fie în siguranţă de la pătrunderea din exterior. Principalele avantaje ale înregistrărilor electronice de sănătate sunt reducerea timpului de aşteptare a pacientului, beneficii ale cooperării între spitale şi clinici. Cu toate acestea, înregistrările electronice de sănătate nu au efecte semnificative pentru a îmbunătăţi satisfacţia pacientului [154]. În conformitate cu rezultatele chestionării, erau informaţi despre aplicarea SIM în INN 160 (79,6±3,2%) pacienţi. Erau satisfăcuţi de atitudinea medicilor 186 (92,5±1,9%) persoane, de profesionalismul medicilor - 194 (96,5±1,3%) persoane, de atitudinea asistentelor medicale - 200 (99,5±0,5%) persoane, de profesionalismul asistentelor medicale - 200 (99,5±0,5%) persoane, de atitudinea infirmierelor - 200 (99,5±0,5%) persoane, de calitatea serviciilor medicale acordate - 199 (99,0±0,7%) persoane (figura 4.3). 181 (90,0±2,2%) pacienţi considerau că aplicarea SIM creşte calitatea serviciilor medicale 168 (83,6±2,9%) pacienţi - creşte perioada de timp acordată pacientului de către medic, 182 (90,5±2,2%) pacienţi - contribuie la diagnostic şi tratament oportun, 195 (97,0±1,2%) pacienţi - creşte competenţa lucrătorilor medicali, 194 (96,5±1,3%) pacienţi creşte confidenţialitatea şi respectarea drepturilor pacienţilor (figura 4.4). 97

% 100 92,5 96,5 99,5 99,5 99 80 60 40 20 0 De atitudinea medicilor De profesionalismul medicilor De atitudinea asistentelor medicale De profesionalismul asistentelor medicale De calitatea serviciilor medicale Fig. 4.3. Satisfacţia pacienţilor privind atitudinea şi profesionalismul lucrătorilor medicali (%). % 100 80 90 83,6 90,5 97 96,5 60 40 20 0 Creşte calitatea serviciilor medicale Creşte perioada Contribuie la de timp acordată diagnostic şi pacientului tratament oportun Creşte competenţa lucrătorilor medicali Creşte confidenţialitatea Fig. 4.4. Atitudinea pacienţilor faţă de Sistemul Informaţional Medical (%). 98

Concluzii la capitolul 4: 1. Toţi lucrătorii medicali ai INN utilizează calculatorul în mediu 5,0 ore zilnic, peste 90,0±2,2% au atitudine foarte pozitivă şi pozitivă faţă de calculator şi SIM, peste 96,0±1,3% sunt satisfăcuţi pe deplin sau parţial de funcţionalitatea SIM. 2. Principalele elemente negative de activitate în SIM sunt considerate integrare insuficientă a funcţiilor şi flexibilitate funcţională nesatisfăcătoare, încetinirea activităţii lucrătorilor medicali şi nivel redus de utilitate, pierderi regulate sau episodice de date şi costuri excesive de procurare şi mentenanţă. 3. Peste 90,0±2,2% dintre pacienţii chestionaţi considerau eficientă aplicarea SIM, erau satisfăcuţi de atitudinea şi profesionalismul medicilor, iar peste 99,0±0,7% - de atitudinea şi profesionalismul asistentelor medicale şi de calitatea serviciilor medicale prestate. 99

SINTEZA REZULTATELOR OBŢINUTE Complexitatea, diversitatea şi dinamismul mediului în care trăim ne impune să corespundem exigenţelor societăţii, caracterizată prin flexibilitate, creativitate, gestionarea eficientă a raporturilor dintre continuitate şi schimbare. Societatea viitorului este societatea informaţională, care va apărea datorită vastei răspândiri a noilor tehnologii privind informaţia şi comunicarea. Practica mondială demonstrează impactul pozitiv al utilizării tehnologiilor informaţionale în dezvoltarea societăţii contemporane, extinderea şi diversificarea accesului populaţiei la informaţie şi la serviciile informaţionale publice de o înaltă calitate în toate domeniile de activităţi umane şi, nu în ultimul rând, în sectorul medical [22, 32, 163]. În 2004, cheltuielile globale de sănătate au ajuns la un total de 4,1 trilioane dolari SUA. Nouăzeci la sută din această sumă a fost cheltuită de cele 30 de ţări bogate ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică cu 20% din toată populaţia lumii. În medie, aceste ţări au cheltuit pentru sănătate peste 11% din produsul intern brut, pe când ţările din Africa şi Asia de Sud-est - doar 4,7% [150]. Înregistrările electronice de sănătate (Electronic Health Record - EHR) sunt înscrieri electronice longitudinale a informaţiei de sănătate ale unei persoane fizice (de la etapa de dezvoltare în uter până la deces) [117], conţin surse nelimitate de informaţii despre sănătatea pacientului (inclusiv, detalii din medicina netradiţională, comportament etc.) [47, 57, 63, 103, 120, 160]. Acestea au un potenţial de îmbunătăţire a calităţii, de reducere a costului de îngrijire a pacientului şi de accelerare a transferului de informaţii [103, 153]. În anul 2005, în premieră pentru Republica Moldova, printr-un proiect pilot-grant, compania S.C. INFO WORLD S.R.L. (Bucureşti, România) a implementat în INN sistemul de management al informaţiei din cadrul unei unităţi sanitare Hospital Manager Suite. Hospital Manager Suite este un sistem informatic integrat destinat spitalelor, care acoperă activitatea clinică, economică, administrativă şi de cercetare din cadrul unei unităţi spitaliceşti moderne. Evaluarea acestui SIM va determina rentabilitatea, va identifica deficienţele şi perspectivele de implementare în alte instituţii medicale cu crearea unui SIMI la nivel naţional şi a serviciului specializat de telemedicină. În medicina modernă medicul curant este dependent de numeroase teste, analize, investigaţii pe care le solicită şi de aceea este necesar un sistem prin care datele medicale să-i fie puse la dispoziţie rapid şi complet. Totodată medicul trebuie să aibă acces la istoricul pacientului 100

precum şi la celelalte investigaţii efectuate pentru a putea realiza o corelare eficientă a datelor oferite de aceste teste. Accesul uşor, rapid şi complet la datele unui pacient permit o mai bună corelare a datelor, astfel diagnosticele şi tratamentele fiind mai corecte, evitându-se, de pildă, repetarea nejustificată a unor investigaţii. Acestea conduc în timp la o reducere a cheltuielilor per pacient şi o scurtare a timpului de spitalizare [130]. Sistemul trebuie să permită transmiterea datelor nu numai sub formă de text ci şi sub formă multimedia: imagini, grafice. Existenţa unui instrument flexibil, adecvat nevoilor specialistului, poate reprezenta totodată şi suportul decizional necesar la nivel managerial care să permită o viziune de ansamblu asupra costurilor şi să determine gestionarea optimă a resurselor materiale şi umane [130]. Aşadar, utilizarea tehnologiilor informaţionale medicale va extinde posibilităţile de prestare a serviciilor medicale, va ameliora accesul, calitatea şi siguranţa asistenţei medicale atât la nivelul primar, cât şi în sectorul spitalicesc, şi va reduce costurile serviciilor prestate. În scopul evaluării gradului de aplicare a tehnologiilor informaţionale medicale sunt utilizaţi doi parametri: rata populaţiei care utilizează Internetul pentru a obţine informaţie medicală şi rata medicilor generalişti care utilizează înregistrările electronice medicale. Primul parametru reprezintă circa 80% în Uniunea Europeană şi SUA şi circa 6% în Federaţia Rusă, iar al doilea - circa 25% în Uniunea Europeană, circa 75% în Danemarca şi circa 17% în SUA [10, 165]. Evaluarea nivelului de adoptare a fişelor electronice medicale în spitale a constatat implementarea într-un număr mic de spitale a unui sistem complet de înregistrare electronică a informaţiilor clinice şi doar o mică parte au un sistem de bază. Diferenţele principale între un sistem complet funcţional şi un sistem de bază este absenţa anumitor capabilităţi de intrare şi suport a deciziei clinice într-un sistem de bază. În studiul nostru, conform chestionării, posedă competenţă medie şi avansată în utilizarea calculatorului 93,7% medici şi 91,9% asistente medicale, au atitudine foarte pozitivă şi pozitivă faţă de calculator 96,8% medici şi 86,9% asistente medicale, iar faţă de SIMI - 90,6% medici şi 85,8% asistente medicale. Lucrătorii medicali utilizează zilnic calculatorul în mediu 5,0±0,3 ore: 5,7±0,4 ore medicii şi 4,5±0,4 ore asistentele medicale. Este important de menţionat, că majoritatea lucrătorilor medicali (85,7% medici şi 61,6% asistente medicale) au utilizat calculatorul până la implementarea SIMI în INN. 101

Potrivit rezultatelor evaluării gradului de utilizare a funcţiilor disponibile ale SIMI, 30,2% medici şi 23,3% asistente medicale utilizează permanent toate funcţiile disponibile ale SIMI, 58,7% medici şi 54 54,5% asistente medicale le utilizează periodic, doar 11,1% medici şi 22,2% asistente medicale nu utilizează toate funcţiile disponibile ale SIMI. Aceste date sunt similare cu rezultatele altor studii [127]. Totodată, statistic semnificativ mai puţini medicii (47,5%), comparativ cu asistentele medicale (78,9%, P<0,001), consideră că SIMI permite realizarea tuturor sarcinilor funcţionale. Similar rezultatelor multor autori [6, 26, 42, 108, 123, 151], estimarea opiniei lucrătorilor medicali ai INN privind efectele aplicării SIMI a determinat efecte pozitive: creşterea performanţei activităţii (87,1% medici şi 93,8% asistente medicale), productivităţii (80,6% medici şi 94,7% asistente medicale), calităţii îngrijirilor medicale (65,6% medici şi 81,5% asistente medicale), timpului acordat actului medical (58,8% medici şi 82,1% asistente medicale), calităţii şi eficienţei actului medical (69,8% medici şi 88,6% asistente medicale), controlului costurilor asistenţei medicale prestate (70,2% medici şi 85,0% asistente medicale), eficienţei instruirii şi perfecţionării profesionale (54,9% medici şi 98,9% asistente medicale), controlului eficienţei mişcării bolnavilor (81,3% medici şi 89,7% asistente medicale), eficienţei planificării activităţilor medicale (62,9% medici şi 90,7% asistente medicale), operativităţii generării şi exploatării dosarelor medicale (87,1% medici şi 95,8% asistente medicale). Utilizarea eficientă a SIMI reduce timpul pentru documentare (77,8% medici şi 74,2% asistente medicale), costurile asistenţei medicale (29,9% medici şi 49,4% asistente medicale), riscurile si disconfortul pacientului (33,4% medici şi 58,3% asistente medicale), perioada de aşteptare a pacienţilor pentru consultaţie, investigaţii sau tratament (43,6% medici şi 63,2% asistente medicale). SIM contribuie la ameliorarea activităţii de cercetare (81,4% medici şi 88,5% asistente medicale), procesului de documentare medicală (85,7% medici şi 91,6% asistente medicale), procesului de luare a deciziilor şi monitorizării pacienţilor (72,9% medici şi 92,8% asistente medicale), condiţiilor de muncă (62,9% medici şi 79,8% asistente medicale). În general, sunt pe deplin satisfăcuţi de funcţionalitatea SIMI 19,4% medici şi 33,0% asistente medicale din INN, sunt satisfăcuţi parţial 77,4% medici şi 63,9% asistente medicale, nu sunt satisfăcuţi doar 3,2% medici şi 3,1% asistente medicale. Concomitent cu avantajele, se constată şi unele bariere, obstacole sau dezavantaje în aplicarea SIMI [16, 85, 114, 123, 124, 136]. Integrarea insuficientă a funcţiilor (19,0% medici şi 22,8% asistente medicale), încetinirea activităţii lucrătorilor medicali şi nivel redus de utilitate 102

(34,5% medici şi 36,7% asistente medicale), flexibilitate funcţională insuficientă cu pierderi regulate sau episodice de date (20,7% medici şi 15,2% asistente medicale), cost excesiv de procurare şi mentenanţă (10,3% medici şi 15,2% asistente medicale), cât şi diferite combinaţii ale acestor constatări (15,5% medici şi 10,1% asistente medicale) sunt principalele elementele negative de activitate în SIM, implementat şi utilizat în INN. Sugestiile propuse de lucrătorii medicali ai INN privind perfectarea SIMI sunt ameliorarea parametrilor negativi în activitatea SIM prin reînnoirea softului şi hardului, perfecţionarea sistemului cu calculatoare mai performante, suplinirea numărului de staţii de lucru, perfecţionarea modulelor existente şi instalarea unor module noi, unirea la reţeaua Internet sau Intranet cu alte instituţii medicale. Aşadar, intenţia de a utiliza tehnologiile informaţionale pentru sănătate este o funcţie a diferitelor concepte, inclusiv (1) utilitatea percepută, (2) uşurinţa în utilizare, (3) influenţa socială privind utilizarea tehnologiile informaţionale de sănătate, (4) atitudinea personală, (5) autoeficacitatea şi (6) percepţia de liberă utilizate a tehnologiile informaţionale de sănătate [87, 113]. În conformitate cu rezultatele studiului nostru, toţi lucrătorii medicali utilizează calculatorul, 85-90% - au atitudine pozitivă faţă de SIMI, iar 96% - sunt satisfăcuţi de funcţionalitatea SIMI utilizat. Pacienţii au în cea mai mare parte atitudine pozitivă privind utilizarea mesajelor electronice şi accesul online la unele compartimente ale înregistrărilor electronice de sănătate personale. Pacienţii sunt mulţumiţi că informaţiile medicale erau complete şi exacte. Doar o mică parte din pacienţi erau deranjaţi de confidenţialitatea informaţiilor despre viaţa lor privată. Dimpotrivă, clinicienii, comparativ cu pacienţii, aveau o atitudine mai puţin pozitivă privind utilizarea comunicaţiilor electronice [60]. În conformitate cu rezultatele chestionării studiului nostru, erau informaţi despre aplicarea SIM în INN 160 (79,6%) pacienţi. Erau satisfăcuţi de atitudinea medicilor 186 (92,5%) persoane, de profesionalismul medicilor - 194 (96,5%) persoane, de atitudinea asistentelor medicale - 200 (99,5%) persoane, de profesionalismul asistentelor medicale - 200 (99,5%) persoane, de atitudinea infirmierelor - 200 (99,5%) persoane şi de calitatea serviciilor medicale acordate - 199 (99,0%) persoane. Evaluarea atitudinii a constatat că 181 (90,0%) pacienţi considerau că aplicarea SIMI creşte calitatea serviciilor medicale, 168 (83,6%) pacienţi - creşte perioada de timp acordată pacientului de către medic, 182 (90,5%) pacienţi - contribuie la diagnostic şi tratament oportun, 103

195 (97,0%) pacienţi - creşte competenţa lucrătorilor medicali, 194 (96,5%) pacienţi creşte confidenţialitatea şi respectarea drepturilor pacienţilor. Aşadar, peste 90% dintre pacienţii chestionaţi erau satisfăcuţi de atitudinea şi profesionalismul medicilor, peste 99% - de atitudinea şi profesionalismul asistentelor medicale şi de calitatea serviciilor medicale prestate. Peste 90% dintre pacienţi consideră aplicarea SIMI eficientă. În scopul luării deciziei de alegere a furnizorului de servicii medicale, 52-75% dintre 385 de pacienţi externaţi din spital exprimă intenţia de a folosi informaţia privind performanţele spitalelor. Tehnologiile informaţionale şi comunicaţionale sunt tot mai frecvent utilizate în diversitatea domeniilor de activităţi umane: medicină, finanţe, mijloace mass-media, ştiinţă, etc. Revigorarea sistemului de sănătate este practic imposibilă fără implementarea tehnologiilor informaţionale avansate, inclusiv a tehnologiilor multimedia. Studiul privind adoptarea tehnologiilor informaţionale medicale a constatat că majoritatea din cele 7 ţări industrializate (SUA, Marea Britanie, Germania, Olanda, Australia şi Noua Zeelandă) evaluate au atins niveluri ridicate de utilizare a înregistrărilor (dosarelor, fişelor) electronice de sănătate de ambulatoriu, dar mult mai redusă este adoptarea şi implementarea tehnologiilor informaţionale medicale în spitale. În Marea Britanie, Olanda, Australia şi Noua Zeelandă peste 90% din medicii generalişti utilizează înregistrări (dosare, fişe) electronice de sănătate, în Germania - 40-80%, în SUA 28% şi în Canada 23% [35, 81, 108]. În Norvegia 80-90% din medicii generalişti utilizează sisteme electronice de înregistrare a pacientului [28]. Conform studiului KLAS [114], circa 85% din medicii generalişti utilizează înregistrările electronice medicale. Aceste sisteme includ 4 module: prescrierile medicale, vizualizarea rezultatelor clinice, evitarea erorilor de medicaţie şi documentarea medicală, utilizate respectiv de 88%, 91%, 80% şi 80% medici [114]. Folosirea tehnologiei computerizate de către medicii de asistenţă medicală primară a fost o practică comună în ţările europene pentru mai mult de 15 ani şi a fost bine documentat [28, 63, 84, 114, 16, 117]. În SUA înregistrările (dosarele, fişele) electronice de sănătate sunt utilizate de 21-27,9% medici generalişti şi specialişti [1, 79, 126]. În anul 2002, foarte puţine progrese au fost făcute în informatizarea sistemului de asistenţă medicală în Japonia. Doar 1,2% spitale şi 2,6% clinici au implementat înregistrări medicale electronice, iar sisteme de intrări computerizate au implementat doar 14,4% spitale. În anul 2007, la nivel naţional, înregistrările medicale electronice şi sistemele de intrări computerizate, ajustate pentru numărul de paturi, au fost estimate la 10,0% spitale şi 27,0% 104

clinici. Pentru clinici ratele de adoptare au fost de 10,1% pentru înregistrările medicale electronice şi 7,7% pentru sistemele de intrări computerizate. Rata de aplicare a înregistrărilor medicale electronice în spitalele cu 400 sau mai multe paturi a fost mai mare - 31,2% [151]. În anul 2006, 29,2% medici din reţeaua primară de asistenţă medicală a SUA utilizau sisteme complete sau parţiale de înregistrări electronice medicale, ceea ce a reprezentat o creştere de 22% din anul 2005 şi de 60% din anul 2001. Numărul de medici care utilizau sisteme complete sau parţiale de înregistrări electronice medicale a crescut cu 42% (de la 18,3% în anul 2005 până la 25,9% în anul 2006). În anul 2006, 12,4% medici utilizau sisteme globale, procent care nu s-a schimbat comparativ cu anul 2005 [66]. În spitale rata aplicării înregistrărilor (dosarelor, fişelor) electronice de sănătate nu depăşeşte 10-12% [4, 10, 71, 81]. Circa 37% din spitale au unele componente din toate funcţionalităţile de bază a unui sistem de înregistrări electronice de sănătate, în timp ce 27% au fost utilizaţi cu, cel puţin, o parte din funcţiile de bază [136]. Spitalele de dimensiuni mai mari (cu un număr mai mare de paturi) [4, 86, 126, 136, 151], spitalele urbane, comparativ cu cele rurale [4, 71, 86, 102, 105], spitalele cu resurse financiare adecvate [4, 86], spitalele cu un procent mai mare de rambursare publică [86], spitalele cu profit, comparativ cu cele publice sau non-profit [86], spitalele dintr-un sistem centralizat (de afiliere, dintr-o alianţă) [86], spitalele universitare [4, 86], spitalele care activează într-un mediu concurenţial [86], spitale dintr-un mediu de incertitudine [86], spitalele din zone bogate cu resurse financiare [86] au o probabilitate mai mare de aplicare a înregistrărilor electronice de sănătate. Formarea coaliţiilor, afilierea spitalului cu serviciul de asistenţă medicală primară şi orientarea la calitatea serviciilor medicale prestate este un predictor important şi pozitiv, care corelează cu utilizarea tehnologiilor informaţionale de sănătate [86]. Pe de altă parte, factorii de decizie politică, în procesul de evaluare a finanţării sistemului de sănătate pentru adoptarea tehnologiilor informaţionale, trebuie să acorde o atenţie deosebită spitalelor cu finanţare mai puţin stabilă, spitalelor mai mici şi rurale [4, 102]. Celelalte bariere în calea adaptării, implementării şi utilizări SIM în spitale, de asemenea, trebuie să fie abordate de către factorii de decizie politică şi din sectorul spitalicesc [4]. În timp ce o mare parte din această variabilitate poate fi explicată prin caracteristicile spitalelor, este necesar de a depune eforturi suplimentare pentru a identifica şi a atenua barierele şi pentru a încuraja adoptarea SIM în spitalele mici şi rurale [102, 105]. 105

Beneficiile aplicării unui SIM spitalicesc sunt mult mai mari atunci când toţi colaboratorii utilizează sistemul. SIM sunt suportate mai bine de debutanţi decât de medicii cu experienţă [95]. Aceste estimări variază din cauza că înregistrările medicale electronice utilizate în spital sunt definite în diferite moduri, este dificil să se facă distincţia între înregistrările medicale electronice care sunt adoptate şi cele care sunt în uz, precum şi caracteristicile incluse în fiecare sistem nu sunt uniforme [4]. În anul 2005, aproximativ 23,9% din medici utilizau înregistrările (dosarele, fişele) electronice de sănătate în reţeaua de ambulator, în timp ce 5% din spitale utilizau intrări computerizate de nivelul furnizorilor (documentarea în format electronic a datelor clinice şi demografice ale pacienţilor, vizualizarea şi gestionarea rezultatelor testelor de laborator şi imagistice, prescripţiile electronice) [82]. Evaluarea şi generalizarea rezultatelor SIM, implementate şi utilizate sau discuţiile privind posibila lor aplicare în alte ţări [117] sau în diferite instituţii medicale ale unei ţări [19], trebuie efectuate cu mare prudenţă, din cauza diferenţelor culturale şi de reglementare, în organizarea şi finanţarea sistemului de sănătate [117], precum şi diferenţele sociale, în mărimea, tipul, funcţia, obiectivele şi strategiile organizaţionale ale instituţiilor medicale [19]. Fiecare ţară are particularităţile proprii şi este unică de felul ei, dar dacă nu învăţăm din experienţele altora, vom întâmpina greutăţi, câteodată de netrecut, greutăţi ce le putem evita cu puţină atenţie şi modestie. Fără informaţii detaliate cu privire la rezultatele programelor de sănătate, este imposibilă evaluarea eficacităţii unui anumit program şi, în consecinţă, alocarea eficientă de fonduri şi resurse. Totodată, este necesar de menţionat că evaluarea implică mai mulţi factori, decât implică tehnologiile, cum ar fi schimbarea atitudinii, culturi şi practicii de asistenţă medicală [19]. Una dintre dificultăţi este că multe din metodologiile de evaluare a SIM se bazează pe asistenţa medicală spitalicească de urgenţă. Evaluarea SIM se bazează pe compararea a trei dimensiuni clinice ale performanţei tehnologiilor informaţionale: funcţionalitate, complexitate tehnologică şi nivelul de integrare. Orice metodă nouă de evaluare comparativă a SIM din diferite instituţii sau ţări este un progres [75]. Evaluarea rezultatelor studiului nostru a constatat că SIMI acoperă toate funcţiile INN, asigurând creşterea productivităţii şi reducerea costurilor, prin asigurarea unui sistem complet de administrare şi control a tuturor informaţiilor din cadrul unităţii medicale. Sistemul este 106

accesibil, rapid, simplu, eficient, complex, adaptat necesităţilor instituţiei şi oferă o vastă gamă de avantaje medicale, manageriale şi medico-economice. Analiza eficienţei SIM, implementat în INN, s-a efectuat prin evaluarea comparativă a activităţii medico-economice a INN pentru 3 ani până (2003-2005) şi 5 ani după (2006-2010) implementarea SIM. În perioada de utilizare s-au constatat o serie de avantaje şi facilităţi oferite de acest sistem: a apărut termenul de fişă electronică a pacientului - datele medicale ale pacientului sunt stocate în formă electronică în baza de date; a dispărut problema accesării rapide a unor informaţii din fişa pacientului; a dispărut problema manuscrisului - informaţia electronică este citabilă; permite urmărirea activităţilor desfăşurate, precum şi a consumului de materiale pe pacient (introducerea acestora poate fi făcută manual sau automat prin normarea unor proceduri sau intervenţii cu diverse materiale sanitare), iar toate rezultatele sunt ataşate în foaia electronică şi în istoricul medical al pacientului, acestea putând fi vizualizate din diversele locaţii ale spitalului; se economiseşte timp considerabil la efectuarea evidenţei produselor farmaceutice, a investigaţiilor de laborator, de diagnostic funcţional, radioimagistice etc.; informaţia necesară pentru rapoartele statistice zilnice, săptămânale, lunare, trimestriale şi anuale este uşor şi rapid accesată; se duce evidenţa cheltuielilor pentru fiecare caz tratat; pentru realizarea cercetărilor nu mai este nevoie de a căuta în toată arhiva fişele de observaţie sau alte documente. Este important de menţionat şi perfecţionarea permanentă a SIM: se extinde numărul de staţii de lucru (calculatoare conectate la Server): de la 15 în anul 2006 până la 40 în anul 2008. În rezultatul instalării altor servere de aplicaţii specializate (Picture Archiving and Communication Systems - PACS) este posibilă procesarea şi vizualizarea investigaţiilor imagistice [41, 139, 142]. S-au instalat modulele specializate: Top Management şi ABC Net, se prevede instalarea modulelor Salary Manager şi Budget Manager. Aceste module creează împreună un mediu ideal pentru informatizarea completă şi integrată a unei instituţii de profil medical şi devine un instrument extrem de important în dirijarea tuturor activităţilor instituţiei [139, 142]. Activitatea INN a devenit de neconceput fără un SIM. Tot personalul instituţiei posedă calculatorul şi recunosc o simplificare evidentă a lucrului şi o economie de timp, care este oferit 107

pacienţilor. Astfel, se poate de afirmat cu precizie că în urma implementării SIM au avut de câştigat, în primul rând, pacienţii şi nu în ultimul rând INN şi personalul. Concomitent cu o creştere nesemnificativă a numărului total mediu de medici (de la 67 la 69) şi o reducere nesemnificativă de paturi (de la 175 la 166) în perioadele examinate, s-a constatat o creştere nesemnificativă cu 17,9% a numărului de pacienţi trataţi şi externaţi (de la 5368 la 6331) şi cu 9,7% (de la 52414 la 57524) - a numărului total de zile-pat spitalizate în staţionarul INN. Cu 62,5% (de la 3340 la 5429) s-a majorat numărul de pacienţi asiguraţi trataţi şi externaţi şi cu 77,5% (de la 28413 la 50443) - numărul de zile-pat spitalizate a pacienţilor asiguraţi, diferenţe care au atins certitudinea statistică (P<0,05-P<0,001). Dimpotrivă, diminuarea numărului de pacienţi trataţi contra plată şi externaţi cu 55,5% (de la 2027 la 902) şi a numărului de zile-pat spitalizate în staţionarul INN pentru această categorie de pacienţi cu 70,4% (de la 24001 la 10091) nu era statistic autentică. S-a majorat în medie cu 27,2% numărul total de vizite la medicii din Policlinica INN (de la 36688 la 46661), atât la medicii de profil neurochirurgical (cu 114,6%; de la 3237 la 6946), cât şi la medicii de profil neurologic (cu 35,9%; de la 14011 la 19044). S-a majorat numărul total de vizite a pacienţilor asiguraţi (cu 56,8%; de la 18593 la 29171) cu o reducere a numărului total de vizite a pacienţilor trataţi contra plata (de la 18095 la 17490). Dimpotrivă, o tendinţă nesemnificativă de reducere s-a constatat pentru numărul total de investigaţii de diagnostic funcţional (în medie cu 3,7%; de la 11393 la 10968) şi numărul de analize clinico-biochimice (cu 18,1%; de la 116148 la 95043). Aceşti indicatori cresc nesemnificativ la pacienţii asiguraţi şi se reduc nesemnificativ la pacienţii trataţi contra plată cu excepţia numărului total de investigaţii de diagnostic funcţional pentru pacienţii asiguraţi, care creşte semnificativ cu 33,9% (p<0,05). S-a redus în medie cu 4,3% durata medie de spitalizare a pacienţilor (de la 9,3 zile la 8,9 zile), inclusiv cu 3,2% durata medie de spitalizare a pacienţilor de profil neurologic (de la 9,2 zile la 8,9 zile) şi cu 1,1% durata medie de spitalizare a pacienţilor de profil neurochirurgical (de la 9,2 zile la 9,1 zile). Numărul pacienţilor decedaţi, de asemenea, s-a redus în medie cu 2,8% (de la 181 la 176; p>0,05) din contul pacienţilor de profil neurochirurgical (cu 14,0%; de la 110 la 94; p<0,05). Numărul pacienţilor decedaţi de profil neurologic s-a majorat în medie cu 14,9% (de la 70 la 81; p>0,05). 108

Aşadar, aplicarea SIM în INN a contribuit la ameliorarea semnificativă a activităţii serviciului specializat neurologic şi neurochirurgical de staţionar şi de ambulator. Totodată, este foarte important de menţionat, că implementarea SIM nu este unicul motiv de ameliorare a activităţii INN. Au contribuit important la modificări pozitive atât în INN, cât şi în alte instituţii medicale, finanţarea ascendentă şi stabilă, dotarea cu utilaj şi aparataj medical performant, perfecţionarea continuă a colaboratorilor, inclusiv în centre internaţionale de prestigiu, etc. Creşterea finanţării de la CNAM a permis de a majora de 1,8 ori numărul total de cazuri tratate în staţionar (de la 2913 în anul 2004 la 5442 în anul 2010), inclusiv de 2,3 ori a numărului de cazuri de profil neurologic (de la 1663 în anul 2004 la 3792 în anul 2010) şi de 1,3 ori numărul de cazuri de profil neurochirurgical (de la 1250 în anul 2004 la 1650 în anul 2010). Concomitent cu aceste cauze, automatizarea unor servicii a activităţii medicale paralel cu posibilitatea de utilizare în complex a informaţiei în orice moment, permite în mare măsură de a perfecta însăşi stilul lucrului, de a ridica eficacitatea şi calitatea acestuia. Aplicarea SIMI a modificat radical stilul de lucru a personalului medical: eliberarea de multe acţiuni de rutină în activitate (introducerea repetată a datelor generale despre pacient, a informaţiei necesare pentru rapoartele statistice şi de dare de seamă, etc.); optimizarea timpului fără a afecta calitatea actului medical; obiectivizarea informaţiei privind indicatorii de activitate în rezultatul diminuării acţiunii factorului uman asupra procesului de prezentare a datelor; standardizarea şi unificarea activităţii personalului medical ca urmare a implementării formelor standardizate de examinare a pacienţilor, micşorând, astfel, probabilitatea erorilor sau incorectitudinii la completarea documentaţiei medicale. Aşadar, cercetarea prezentă este una dintre primele, care implică rolul tehnologiilor informaţionale în sistemul naţional de sănătate. Implementarea şi utilizarea SIM în INN a contribuit la un şir de modificări cu caracter pozitiv, exprimate în indicatorii calitativi şi cantitativi ai activităţii medicale şi economice a instituţiei. SIM a permis crearea condiţiilor pentru creşterea calităţii şi eficacităţii activităţii aparatului administrativ al INN, majorând nivelul de informatizare a managerilor instituţiei în procesul decizional. SIM este baza activităţii ştiinţifice a colaboratorilor, ameliorând semnificativ procesul de selectare şi colectare, de prelucrare şi analiză a informaţiei medicale. 109

CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI CONCLUZII GENERALE 1. Sistemul Informaţional Medical Integrat, implementat şi aplicat timp de 5 ani în Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie, graţie optimizării managementului a contribuit la perfectarea stilului de lucru, creşterea calităţii şi eficacităţii activităţii personalului medical, luarea operativă a deciziilor manageriale, exprimate în ameliorarea indicatorilor calitativi şi cantitativi ai instituţiei. 2. Operativitatea Sistemului Informaţional Medical a Institutului de Neurologie şi Neurochirurgie a determinat, în medie, o creştere cu 30,0% a numărului de pacienţi consultaţi, cu 17,9% a numărului de pacienţi trataţi şi externaţi şi cu 9,7% a numărului total de zile-pat spitalizate în staţionar, o micşorare cu 4,3% a duratei medii de spitalizare. 3. Rezultatele cercetărilor noastre au demonstrat că majoritatea lucrătorilor medicali au atitudine pozitivă (90,0±3,8% medici şi 85, 0±3,6% asistente medicale) şi sunt satisfăcuţi (96,0±2,5% medici şi 96,0±2,0% asistente medicale) de funcţionalitatea Sistemului Informaţional Medical Integrat crearea şi completarea dosarului electronic al pacientului. 4. Conform datelor noastre în opinia lucrătorilor medicali, principalele efecte pozitive ale aplicării Sistemului Informaţional Medical Integrat sunt: creşterea performanţei (87,1±6,2% medici şi 93,8±5,0% asistente medicale) şi productivităţii (80,6±6,0% medici şi 94,7±5,0% asistente medicale) actului medical, creşterea timpului acordat examenului şi tratamentului pacienţilor (58,8±5,4% medici şi 82,1±4,9% asistente medicale) şi calităţii asistenţei medicale (65,6±5,6% medici şi 81,5±5,0% asistente medicale). 5. Am demonstrat că în opinia lucrătorilor medicali, cele mai importante dezavantaje de activitate în utilizarea Sistemului Informaţional Medical sunt integrarea insuficientă a funcţiilor şi flexibilitate funcţională nesatisfăcătoare, pierderi episodice de date şi costuri excesive de procurare şi mentenanţă. 6. În rezultatul studiului nostru am constatat că circa 90,0±2,2% dintre pacienţii chestionaţi consideră benefică aplicarea Sistemului Informaţional Medical Integrat prin creşterea calităţii serviciilor medicale, atitudinii şi perioadei de timp acordată de către medic, iar circa 99,0±0,7% - sunt satisfăcuţi de atitudinea şi profesionalismul asistentelor medicale şi de calitatea serviciilor medicale prestate. 7. În baza rezultatelor cercetării efectuate în lucrarea dată considerăm, că în perspectivă este necesară continuarea cercetărilor în acest domeniu şi în special studierea particularităţilor sistemului informaţional în sectorul medicinii primare. 110

RECOMANDĂRI 1. Pentru soluţionarea eficientă a problemelor complexe de activitate a instituţiilor medicale din republică, se impune implementarea obligatorie a Sistemului Informaţional Medical. 2. În scopul creşterii posibilităţilor de prestare a serviciilor medicale, ameliorării accesului, calităţii şi siguranţei asistenţei medicale este necesară perfecţionarea şi extinderea componentelor (modulelor) Sistemului Informaţional Medical. 3. Sistemului Informaţional Medical Integrat este baza activităţii ştiinţifice a colaboratorilor Institutului de Neurologie şi Neurochirurgie, ameliorează semnificativ procesul de selectare şi colectare, de prelucrare şi analiză a informaţiei medicale. 4. În scopul eficientizării serviciului neurologic şi neurochirurgical este necesară elaborarea şi implementarea în Sistemul Informaţional Medical a indicatorilor de estimare a performanţei în activitatea lucrătorilor medicali. 5. Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie, de comun acord cu Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie Nicolae Testemiţanu, poate constitui în cadrul INN o bază de studiu a Sistemului Informaţional Medical. 111

BIBLIOGRAFIE 1.Abdolrasulnia M., Menachemi N., Shewchuk R. et al. Market effects on electronic health record adoption by physicians. Health Care Manage Rev. 2008, vol. 33, no. 3, p. 243-252. 2.Abdrbo A.A., Hudak C.A., Anthony M.K. et al. Information systems use, benefits, and satisfaction among Ohio RNs. Comput. Inform. Nurs. 2011, vol. 29, no. 1, p. 59-65. 3.Alderton M., Callen J. Are general practitioners satisfied with electronic discharge summaries? HIM J. 2007, vol. 36, no. 1, p. 7-12. 4.American Hospital Association. Continued Progress Hospital Use of Informational Technology. American Hospital Association: Washington, DC, 2007, 22 p. 5.Ammenwerth E., Rauchegger F., Ehlers F. et al. Effect of a nursing information system on the quality of information processing in nursing: An evaluation study using the HIS-monitor instrument. Int. J. Med. Inform. 2011, vol. 80, no. 1, p. 25-38. 6.Bagayoko C., Dufour J., Chaacho S et al. Open source challenges for hospital information system (HIS) in developing countries: a pilot project in Mali. BMC Med. Inform. Decis. Mak. 2010, vol. 10, p. 22-35. 7.Barber N. Designing information technology to support prescribing decision making. Quality and Safety of Health Care, 2004, vol. l3, 6, P. 450-454. 8.Beazley D., Lemley J. Electronic medical records as a strategic response to environmental triggers in the primary care private practice: A Pilot Case Study. Internet Journal of Healthcare Administration. 2007, vol. 5, no. 1. http://www.ispub.com/journal/the_internet_journal_of_healthcare_administration/volume_5_n umber_1_18/article/electronic_medical_records_as_a_strategic_response_to_environmental_tr iggers_in_the_primary_care_private_practice_a_pilot_case_study.html (citat 04.02.2010). 9.Blavin F.E., Buntin M.J., Friedman C.P. Alternative measures of electronic health record adoption among hospitals. Am. J. Manag. Care. 2010, vol. 16, no. 12, suppl. HIT, p. e293-301. 10.Blumenthal D. Stimulating the Adoption of Health Information Technology. N. Engl, J. Med. 2009, vol. 360, no. 15, p. 1477-1479. 11.Blumenthal D., Glaser J. Information technology comes to medicine. The New England Journal of Medicine. 2007, vol. 356, no. 24, p. 2527-2534. 12.Bond C.S., Procter P.M. Prescription for nursing informatics in pre-registration nurse education. Health Informatics J. 2009, vol. 15, no. 1, p. 55-64. 112

13.Borzekowski R. Measuring the cost impact of hospital information systems: 1987-1994. Journal of Health Economics. 2009, vol. 28, p. 938-949. 14.Bossen C. Evaluation of a computerized problem-oriented medical record in a hospital department: Does it support daily clinical practice? International Journal of Medical Informatics. 2007, vol. 76, p. 592-600. 15.Bowden T.C. EHR Strategy: Top Down, Bottom Up or Middle Out? Stud. Health Technol. Inform. 2011, vol. 164, p. 138-142. 16.Brown M., Shaw N., Grimm N. et al. Electronic Health Records and Patient Safety: What Lessons Can Canada Learn from the Experience of Others? Healthcare Quarterly. 2008, vol. 11, no. 1, p. 112-119. 17.Brumini G., Kovic I., Zombori D. et al. Nurses Attitudes towards Computers: Cross Sectional Questionnaire Study. Croat. Med. J. 2005, vol. 46, no. 1, p. 101-104. 18.Brusco J.M. Electronic health records: what nurses need to know. AORN J. 2011, vol. 93, no. 3, p. 371-379. 19.Bush M., Lederer A., Li X. et al. The alignment of information systems with organizational objectives and strategies in health care. International Journal of Medical Informatics. 2009, vol. 78, p. 446-456. 20.Callen J., McIntosh J., Li J. Accuracy of medication documentation in hospital discharge summaries: A retrospective analysis of medication transcription errors in manual and electronic discharge summaries. Int. J. Med. Inform. 2010, vol. 79, no. 1, p. 58-64. 21.Campion T.R., Waitman L.R., May A.K. et al. Social, organizational, and contextual characteristics of clinical decision support systems for intensive insulin therapy: a literature review and case study. Int. J. Med. Inform. 2010, vol. 79, no. 1, p. 31-43. 22.Catwell L. Information technology (IT) system users must be allowed to decide on the future direction of major national IT initiatives. But the task of redistributing power equally amongst stakeholders will not be an easy one. Informatics in Primary Care. 2009, vol. 17, p. 1-4. 23.Chaudhry B. Computerized Clinical Decision Support: Will it Transform Healthcare? J. Gen. Intern. Med. 2007, vol. 23, suppl. 1, p. 85-87. 24.Chaudhry B., Wang J., Wu S. et al. Systematic Review: Impact of Health Information Technology on Quality, Efficiency, and Cost of Medical Care. Ann. Intern. Med. 2006, vol. 144, no. 10, p. 742-752. 113

25.Cherry B.J., Ford E.W., Peterson L.T. Experiences with electronic health records: early adopters in long-term care facilities. Health Care Manage Rev. 2011, vol. 36, no. 3, p. 265-274. 26.Chiang M.F., Boland M.V., Margolis J.W. et al. Adoption and perceptions of electronic health record systems by ophthalmologists: an American Academy of Ophthalmology survey. Ophthalmology. 2008, vol. 115, no. 9, p. 1591-1597. 27.Cho I., Kim J., Kim J. et al. Design and implementation of a standards-based interoperable clinical decision support architecture in the context of the Korean EHR. Int. J. Med. Inform. 2010, vol. 79, no. 9, p. 611-622. 28.Christensen T., Faxvaag A., Laerum H. et al. Norwegians GPs use of electronic patient record systems. International Journal of Medical Informatics. 2009, vol. 78, p. 808-814. 29.Ciocanu M. Argumentarea direcţiilor strategice de dezvoltare a sistemului de sănătate. Sănătate publică, economie şi management în medicină. 2007, nr. 6, p. 27-31. 30.Cost benefit (ROI) study of ORBIS (Clinical Information System, Hospital Information System). Kronberg (Taunus): Agfa Healthcare, 2006, 18 p. 31.Cresswell K., Sheikh A. The NHS Care Record Service (NHS CRS): recommendations from the literature on successful implementation and adoption. Informatics in Primary Care. 2009, vol. 17, p. 153-164. 32.Croll P., Croll J. Investigating risk exposure in e-health systems. International Journal of Medical Informatics. 2007, vol. 76, p. 460-465. 33.Cruz-Correia R.J. Implementation, monitoring and utilization of an integrated Hospital Information System - lessons from a case study. Stud. Health Technol. Inform. 2010, vol. 160, pt. 1, p. 238-241. 34.Dahm M., Wadensten B. Nurses' experiences of and opinions about using standardised care plans in electronic health records - a questionnaire study. J. Clin. Nurs. 2008, vol. 17, no. 16, p. 2137-2145. 35.Davisa K., McEvoy M., Shea K. et al. Health information technology and physician perceptions of quality of care and satisfaction. Health Policy. 2009, vol. 90, p. 239-246. 36.Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr. 1743-III din 19 martie 2004 Cu privire la edificarea societăţii informaţionale în Republica Moldova. Monitorul oficial. 2004, nr. 50-52, p. 8. 37.DesRoches C.M., Campbell E.G., Rao S.R. et al. Electronic Health Records in Ambulatory Care - A National Survey of Physicians. N. Engl. J. Med. 2008, vol. 359, no. 1, p. 50-60. 114

38.DesRoches C., Donelan K., Buerhaus P. et al. Registered nurses' use of electronic health records: findings from a national survey. Medscape J. Med. 2008, vol. 10, no. 7, p. 164. 39.Detmer D., Bloomrosen M., Raymond B. et al. Integrated Personal Health Records: Transformative Tools for Consumer-Centric Care. BMC Medical Informatics and Decision Making. 2008, vol. 8, art. no. 45. 40.Dugas M., Lange M., Müller-Tidow C. et al. Routine data from hospital information systems can support patient recruitment for clinical studies. Clin. Trials. 2010, vol. 7, no. 2, p. 183-189. 41.Duncan L., Gray K., Lewis J. et al. Clinical integration of picture archiving and communication systems with pathology and hospital information system in oncology. Am. Surg. 2010, vol. 76, no. 9, p. 982-986. 42.Embi P., Jain A., Harris C. Physicians' perceptions of an electronic health record-based clinical trial alert approach to subject recruitment: a survey. BMC Med. Inform. Decis. Mak. 2008, vol. 8, art. no. 13. 43.Eţco C. Management în sistemul de sănătate. Chişinău: ÎS FEP Tipografia Centrală, 2006. 864 p. 44.Fang H., Peifer K., Chen J. et al. Health information technology and physicians' perceptions of healthcare quality. Am. J. Manag. Care. 2011, vol. 17, no. 3, p. e66-70. 45.Fiks A.G. Designing computerized decision support that works for clinicians and families. Curr. Probl. Pediatr. Adolesc. Health Care. 2011, vol. 41, no. 3, p. 60-88. 46.Furukawa M.F. Electronic medical records and efficiency and productivity during office visits. Am. J. Manag. Care. 2011, vol. 17, no. 4, p. 296-303. 47.Garrido T., Jamieson L., Zhou Z. et al. Effect of electronic health records in ambulatory care: retrospective, serial, cross sectional study. British Medical Journal. 2005, vol. 330, p. 581-586. 48.Garrison G.M., Bernard M.E., Rasmussen N.H. 21st-century health care: the effect of computer use by physicians on patient satisfaction at a family medicine clinic. Fam. Med. 2002, vol. 34, no. 5, p. 362-368. 49.Georgiou A., Prgomet M., Markewycz A. et al. The impact of computerized provider order entry systems on medical-imaging services: a systematic review. J. Am. Med. Inform. Assoc. 2011, vol. 18, no. 3, p. 335-340. 115

50.Ginzburg R., Barr W., Harris M. et al. Efect of a weight-based prescribing method within an electronic health record on prescribing errors. Am. J. Health-Syst. Pharm. 2009, vol. 66, p. 2037-2041. 51.Glavan A. Implementarea sistemului informaţional MedEx în IMSP AMT Centru. Sănătate publică, economie şi management în medicină. 2007, nr. 6, p. 161-162. 52.Gomez R. EHR upgrade considerations. Nurs. Manage. 2010, vol. 41, no. 12, p. 35-37. 53.Grams R. The New America Electronic Medical Record (EMR) - Design Criteria and Challenge. J. Med. Syst. 2009, vol. 33, p. 409-411. 54.Greenberg M., Ridgely M. Clinical decision support and malpractice risk. JAMA. 2011, vol. 306, no. 1, p. 90-91. 55.Grimut A. Managementul tehnologiilor informaţionale în optimizarea serviciului de asistenţă medicală mamei şi copilului. Autoreferatul tezei de doctor în medicină. Chişinău, 2009, 25 p. 56.Halamka J.D., Mandl K.D., Tang P.C. Early Experiences with Personal Health Records. J. Am. Med. Inform. Assoc. 2008, vol. 15, no. 1, p. 1-7. 57.Hammond WE. Making the boundaries clearer: revisiting information systems with fading boundaries. International Journal of Medical Informatics. 2003, vol. 26, p. 99-104. 58.Hanmer L., Isaacs S., Roode J. Factors associated with health information system success: results of a survey of hospitals in South Africa. Stud. Health Technol. Inform. 2010, vol. 160, pt. 1, p. 347-351. 59.Hannan T.J. Variation in health care - the roles of the electronic medical record. Int. J. Med. Informatics. 1999, vol. 54, no. 2, p. 127-136. 60.Hassol A., Walker J., Kidder D. et al. Patient experiences and attitudes about access to a patient electronic health care record and linked web messaging. J. Am. Med. Inform. Assoc. 2004, vol. 11, no. 6, p. 505-513. 61.Haux R. Health information systems past, present, future. International Journal of Medical Informatics. 2006, vol. 75, no. 3-4, p. 268-281. 62.Haux R. Individualization, globalization and health - about sustainable information technologies and the aim of medical informatics. International Journal of Medical Informatics. 2006, vol. 75, p. 795-808. 63.Hayrinen K., Saranto K., Nykanen P. De nition, structure, content, use and impacts of electronic health records: a review of the research literature. International Journal of Medical Informatics. 2008, vol. 77, no. 5, p. 291-304. 116

64.Hendy J., Reeves B. C., Fulop N. et al. Challenges to implementing the national programme for information technology (NPfIT): a qualitative study. British Medical Journal. 2005, vol. 331, p. 331-336. 65.Himmelstein D., Wright A., Woolhandler S. Hospital Computing and the Costs and Quality of Care: A National Study. American Journal of Medicine. 2010, vol. 123, p. 40-46. 66.Hing E.S., Burt C.W., Woodwell D.A. Electronic medical record use by office-based physicians and their practices: United States, 2006. Adv. Data. 2007, vol. 393, p. 1-7. 67.Hoffman M.A., Williams M.S. Electronic medical records and personalized medicine. Hum. Genet. 2011, vol. 130, no. 1, p. 33-39. 68.Hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr. 632 din 8 iunie 2004 Cu privire la aprobarea Politicii de edificare a societăţii informaţionale în Republica Moldova. Monitorul oficial, 2004, nr. 96-99, p. 42-51. 69.Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1326 din 14 decembrie 2005 Cu privire la măsurile de optimizare a infrastructurii sferei ştiinţei şi inovării. Monitorul oficial. 2005, nr. 168-171, p. 82-85. 70.Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 886 din 06 august 2007 Cu privire la aprobarea Politicii Naţionale de Sănătate. Monitorul oficial. 2007, nr. 127-130, p. 55-65. 71.Houser S.H., Johnson L.A. Perceptions regarding electronic health record implementation among health information management professionals in Alabama: a statewide survey and analysis. Perspect. Health Inf. Manag. 2008, vol. 16, no. 5, art. no. 6. 72.Huang E.W., Hung R.S., Chiou S.F. et al. Design and development of a tele-healthcare information system based on web services and HL7 standards. Adv. Exp. Med. Biol. 2011, vol. 696, p. 599-606. 73.Humber M. National program for information technology. BMJ. 2004, vol. 328, p. 1145-1146. 74.INFO-WORLD. Hospital Manager Suite. Sistem informatic integrat destinat spitalelor. http://www.infoworld.ro/dnn/portals/0/info_world_hospital_manager_suite.pdf (citat 25.08.2009). 75.Jaana M., Ward M., Pare G. et al. Clinical information technology in hospitals: a comparison between the state of Iowa and two provinces in Canada. International Journal of Medical Informatics. 2005, vol. 74, p. 719-731. 117

76.Jamal A., McKenzie K., Clark M. The impact of health information technology on the quality of medical and health care: a systematic review. Health Information Management Journal. 2009, vol 38, no. 3, p. 26-37. 77.Jaspers M., Peute L., Lauteslager A. et al. Pre-post evaluation of physicians' satisfaction with a redesigned electronic medical record system. Stud. Health Technol. Inform. 2008, vol. 136, p. 303-308. 78.Jaspers M., Smeulers M., Vermeulen H. et al. Effects of clinical decision-support systems on practitioner performance and patient outcomes: a synthesis of high-quality systematic review findings. J. Am. Med. Inform. Assoc. 2011, vol. 18, no. 3, p. 327-334. 79.Jha A., Bates D., Jenter C. et al. Electronic health records: Use, barriers and satisfaction among physicians who care for black and Hispanic patients. Journal of Evaluation in Clinical Practice. 2009, vol. 15, p. 158-163. 80.Jha A.K., DesRoches C.M., Campbell E.G. et al. Use of Electronic Health Records in U.S. Hospitals. N. Engl. J. Med. 2009, vol. 360, p. 1628-1638. 81.Jha A., Doolan D., Grandt D. et al. The use of health information technology in seven nations. Int. J. Med. Inform. 2008, vol. 77, p. 848-854. 82.Jha A., Ferris T., Donelan K. et al. How common are electronic health records in the United States? A summary of the evidence. Health Affairs. 2006, vol. 25, p. w496-w507. 83.Jian W., Wen H., Scholl J. et al. The Taiwanese method for providing patients data from multiple hospital EHR systems. J. Biomed. Inform. 2011, vol. 44, no. 2, p. 326-332. 84.Kaushal R. Imminent adopters of electronic health records in ambulatory care. Informatics in Primary Care. 2009, vol. 17, p. 7-15. 85.Kazley A.S., Ozcan Y.A. Electronic medical record use and ef ciency: A DEA and windows analysis of hospitals. Socio-Economic Planning Sciences. 2009, vol. 43. P. 209-216. 86.Kazley A.S., Ozcan Y.A. Organizational and environmental determinants of hospital EMR adoption: a national study. J. Med. Syst. 2007, vol. 31, no. 5, p. 375-384. 87.Kijsanayotin B., Pannarunothai S., Speedie S. Factors in uencing health information technology adoption in Thailand s community health centers: Applying the UTAUT model. International Journal of Medical Informatics. 2009, vol. 78, p. 404-416. 88.Kristianson K., Ljunggren H., Gustafsson L. Data extraction from a semi-structured electronic medical record system for outpatients: A model to facilitate the access and use of data for quality control and research. Health Informatics Journal. 2009, vol. 15, no. 4, p. 305-319. 118

89.Kuhn K.A., Guise D.A. From hospital information systems to health information systems - problems, challenges, perspectives. Methods Inf. Med., 2001, vol. 40, p. 275-287. 90.Kuo K.L., Fuh C.S. A health examination system integrated with clinical decision support system. J. Med. Syst. 2010, vol. 34, no. 5, p. 829-842. 91.Laschober M., Maxfield M., Lee M. et al. Hospital responses to public reporting of quality data to CMS: 2005 survey of hospitals. Washington DC: Mathematica, 2005. 92.Legea Republicii Moldova nr. 467-XV din 21 noiembrie 2003 Cu privire la informatizare si la resursele informaţionale de stat. Monitorul oficial. 2004, nr.6-12, p. 23-32. 93.Linder J., Haas J., Iyer A. et al. Secondary use of electronic health record data: spontaneous triggered adverse drug event reporting. Pharmacoepidemiol. Drug Saf. 2010, vol. 19, no. 12, p. 1211-1215. 94.Linder J., Ma J., Bates D. et al. Electronic health record use and the quality of ambulatory care in the United States. Arch. Intern. Med. 2007, vol. 167, no. 13, p. 1400-1405. 95.Lium J., Tjora A., Faxvaag A. No paper, but the same routines: a qualitative exploration of experiences in two Norwegian hospitals deprived of the paper based medical record. BMC Med. Inform. Decis. Mak. 2008, vol. 8, art. no. 2. 96.Locatelli P., Restifo N., Gastaldi L. et al. The evolution of hospital information systems and the role of electronic patient records: from the Italian scenario to a real case. Stud. Health Technol. Inform. 2010, vol. 160, pt. 1, p. 247-251. 97.Longhurst C., Parast L., Sandborg C. et al. Decrease in hospital-wide mortality rate after implementation of a commercially sold computerized physician order entry system. Pediatrics. 2010, vol. 126, no. 1, p. 14-21. 98.Maenpaa T. Suominen T., Asikainen P. et al. The outcomes of regional healthcare information systems in health care: A review of the research literature. International Journal of Medical Informatics. 2009, vol. 78, p. 757-771. 99.Mangalmurti S., Murtagh L., Mello M. Medical malpractice liability in the age of electronic health records. N. Engl. J. Med. 2010, vol. 363, no. 21, p.2060-2067. 100.Mathers N. Using patient records from general practice for research. Informatics in Primary Care. 2009, vol. 17, p. 137-139. 101.Mathers N., Watt G., Perrin N. Towards consensus for best practice: Use of patient records from general practice for research. London: Wellcome Trust, 2009, 36 p. 102.McCullough J., Casey M., Moscovice I. et al. Meaningful use of health information technology by rural hospitals. J. Rural Health. 2011, vol. 27, no. 3, p. 329-37. 119

103.Mehta N.B., Partin M.H. Electronic health records: a primer for practicing physicians. Cleve. Clin. J. Med. 2007, vol. 74, no. 11, p. 826-830. 104.Menachemi N., Brooks R. Reviewing the Bene ts and Costs of Electronic Health Records and Associated Patient Safety Technologies. J. Med. Syst. 2006, vol. 30, p. 159-168. 105.Menachemi N., Langley A., Brooks R. The Use of Information Technologies Among Rural and Urban Physicians in Florida. J. Med. Syst., 2007, vol. 31, p. 483-488. 106.Menachemi N., Powers T., Au D et al. Predictors of Physician Satisfaction among Electronic Health Record System Users. Journal for Healthcare Quality. 2010, vol. 32, no. 1, p. 35-41. 107.Meyfroidt G. How to implement information technology in the operating room and the intensive care unit. Best Practice & Research Clinical Anaesthesiology. 2009, vol. 23, p. 1-14. 108.Morin P.C., Wolff L.T., Eimicke J.P. et al. Record media used by primary care providers in medically underserved regions of upstate New York was not pivotal to clinical result in the Informatics for Diabetes Education and Telemedicine (IDEATel) project. Informatics in Primary Care. 2009, vol. 17, p. 103-112. 109.Moya M., Valdez J., Yonas H. et al. The impact of a telehealth web-based solution on neurosurgery triage and consultation. Telemed. J. E Health. 2010, vol. 16, no. 9, p. 945-949. 110.Nakamura M.M., Ferris T.G., Desroches C.M. et al. Electronic Health Record Adoption by Children's Hospitals in the United States. Arch. Pediatr. Adolesc. Med. 2010, vol. 164, no. 12, p. 1145-1151. 111.Otieno O., Toyama H., Asonuma M. et al. Nurses' views on the use, quality and user satisfaction with electronic medical records: questionnaire development. J. Adv. Nurs. 2007, vol. 60, no. 2, p. 209-219. 112.Ozogul C., Karsak E., Tolga E. A real options approach for evaluation and justi cation of a hospital information system. Journal of Systems and Software. 2009, vol. 82, p. 2091-2102. 113.Palm J., Grant A., Moutquin J. et al. Determinants of clinical information system postadoption success. Stud. Health Technol. Inform. 2010, vol. 160, pt. 1, p. 213-217. 114.Peterson, J., Whiting S. Ambulatory electronic medical records for large practices. Electronic Healthcare. 2008, vol. 6, p. 122-128. 115.Phansalkar S., Edworthy J., Hellier E. et al. A review of human factors principles for the design and implementation of medication safety alerts in clinical information systems. J. Am. Med. Inform. Assoc. 2010, vol. 17, no. 5, p. 493-501. 120

116.Protti D., Bowden T., Johansen I. Adoption of information technology in primary care physician offices in New Zealand and Denmark, part 5: nal comparisons. Informatics in Primary Care. 2009, vol. 17, p. 17-22. 117.Protti D., Johansen I., Perez-Torres F. Comparing the application of Health Information Technology in primary care in Denmark and Andalucia, Spain. International Journal of Medical Informatics. 2009, vol. 78, p. 270-283. 118.Purcărea V. Managementul sistemului informaţional spitalicesc. Bucureşti: Editura Universitară Carol Davila, 2007. 386 p. 119.Rabiei R., Bath P., Hutchinson A. et al. The National Programme for IT in England: Clinicians views on the impact of the Choose and Book service. Health Informatics Journal. 2009, vol. 15, no. 3, p. 167-178. 120.Raghupathi W., Kesh S. Designing Electronic Health Records Versus Total Digital Health Systems: A Systemic Analysis. Systems Research. 2009, vol. 26, p. 63-79. 121.Randell R., Mitchell N., Thompson C. et al. From pull to push: understanding nurses information needs. Health Informatics Journal. 2009, vol. 15, no. 2, p. 75-85. 122.Reichertz P.L. Hospital information systems - past, present, future. International Journal of Medical Informatics. 2006, vol. 75, no. 3-4, p. 282-299. 123.Scott T., Rundall T., Vogt T. et al. Kaiser Permanente's experience of implementing an electronic medical record: a qualitative study. British Medical Journal. 2005, vol. 331, p. 1313-1316. 124.Sequist T., Cullen T., Hays H. et al. Implementation and use of an electronic health record within the Indian Health Service. J. Am. Med. Inform. Assoc. 2007, vol. 14, no. 2, p. 191-197. 125.Shahmoradi L., Ahmadi M., Haghani H. Determining the most important evaluation indicators of healthcare information systems (HCIS) in Iran. Health Information management Journal. 2007, vol. 36, no. 1, p. 13-22. 126.Simon S., Kaushal R., Cleary P. et al. Correlates of electronic health record adoption in office practices: a statewide survey. J. Am. Med. Inform. Assoc. 2007, vol. 14, no. 1, p. 110-117. 127.Simon S., McCarthy M., Kaushal R. et al. Electronic health records: which practices have them, and how are clinicians using them? J. Eval. Clin. Pract. 2008, vol. 14, no. 1, p. 43-47. 128.Singh S.N., Wachter R.M. Perspectives on Medical Outsourcing and Telemedicine - Rough Edges in a Flat World? N. Engl. J. Med. 2008, vol. 358, no. 15, p. 1622-1627. 121

129.Stefan S. Using clinical EHR metrics to demonstrate quality outcomes. Nurs. Manage. 2011, vol. 42, no. 3, p. 17-19. 130.Stupu M. Informatizarea spitalelor - lux sau necesitate. Managementul informaţiei şi informatizarea sistemului de sănătate. Iaşi, 2004, p. 281-291. 131.Sumita Z., Takata M., Ishitsuka K. et al. Building a reference functional model for EHR systems. International Journal of Medical Informatics. 2007, vol. 76, p. 688-700. 132.Syed-Mohamad S.M., Ali S.H., Mat-Husin M.N. The development and design of an electronic patient record using open source web-based technology. Health Information Management Journal. 2010, vol. 39, no. 1, p. 30-35. 133.Tang P.C., Ash J.S., Bates D.W. et al. Personal Health Records: De nitions, Bene ts, and Strategies for Overcoming Barriers to Adoption. J. Am. Med. Inform. Assoc. 2006, vol. 13, no. 2, p. 121-126. 134.Tang P.C., Lee T.H. Your Doctor s Office or the Internet? Two Paths to Personal Health Record. N. Engl. J. Med. 2009, vol. 360, no. 13, p. 1276-1278. 135.Tarakci H., Ozdemir Z., Sharafali M. On the staf ng policy and technology investment in a specialty hospital offering telemedicine. Decision Support Systems. 2009, vol. 46, p. 468-480. 136.Thakkar M., Davis D. Risks, barriers, and benefits of EHR systems: a comparative study based on size of hospital. Perspect. Health Inf. Manag. 2006, vol. 3, art. no. 5. 137.Tintiuc D., Grossu I. Sănătate publică şi management. Chişinău: CEP Medicina, 2007. 896 p. 138.Tsang C., Majeed A., Banarsee R. et al. Recording of adverse events in English general practice: analysis of data from electronic patient records. Inform. Prim. Care. 2010, vol. 18, no. 2, p. 117-124. 139.Uncuţa A. Dezvoltarea sistemului informaţional medical de nivel naţional prin implementarea Modulului de Teleimagistică. Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţe Medicale. 2009, no. 3, p. 6-9. 140.Uncuţa A. Estimarea percepţiei lucrătorilor medicali privind eficienţa aplicării Sistemului Informaţional Medical Integrat. Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţe Medicale. 2011, no. 1, p. 10-14. 141.Uncuţa A. Experienţa internaţională în aplicarea sistemelor informaţionale medicale. Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină. 2009, nr. 1, p. 36-39. 122

142.Uncuţa A., Eţco C., Rusu O. et al. Activitatea Institutului de Neurologie şi Neurochirurgie în condiţiile implementării sistemului informaţional medical complex. Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină. 2008, no. 1, p. 25-28. 143.Varonen H., Kortteisto T., Kaila M. What may help or hinder the implementation of computerized decision support systems (CDSSs): a focus group study with physicians. Fam. Pract. 2008, vol. 25, no. 3, p. 162-167. 144.Vartak S., Crandall D., Brokel J. et al. Transformation of Emergency Department processes of care with EHR, CPOE, and ER event tracking systems. Health Information Management Journal. 2009, vol. 38, no. 2, p. 27-32. 145.Vishwanath A., Singh S., Winkelstein P. The impact of electronic medical record systems on outpatient workflows: a longitudinal evaluation of its workflow effects. Int. J. Med. Inform. 2010, vol. 79, no. 11, p. 778-791. 146.Waneka R., Spetz J. Hospital information technology systems' impact on nurses and nursing care. J. Nurs. Adm. 2010, vol. 40, no. 12, p. 509-514. 147.Warrick C., Naik H., Avis S. et al. A clinical information system reduces medication errors in paediatric intensive care. Intensive Care Med. 2011, vol. 37, no. 4, p. 691-694. 148.West S., Blake C., Liu Z. et al. Re ections on the use of electronic health record data for clinical research. Health Informatics J. 2009, vol. 15, no. 2, p. 108-121. 149.Winblad I., Hämäläinen P., Reponen J. What is found positive in healthcare information and communication technology implementation? The results of a nationwide survey in Finland. Telemed. J. E. Health. 2011, vol. 17, no. 2, p. 118-123. 150.World Health Organization: World Health Statistics. Geneva, Switzerland: World Health Organization, 2007. 151.Yasunaga H., Imamura T., Yamaki S. et al. Computerizing medical records in Japan. Int. J. Med. Inform. 2008, vol. 77, no. 10, p. 708-713. 152.Yusof M., Papazafeiropoulou A., Paul R. et al. Investigating evaluation frameworks for health information systems. International Journal of Medical Informatics. 2008, vol. 77, p. 377-385. 153.Zlabek J.A., Wickus J.W., Mathiason M.A. Early cost and safety benefits of an inpatient electronic health record. J. Am. Med. Inform. Assoc. 2011, vol. 18, no. 2, p. 169-172. 154.Zurita L., Nohr C. Patient opinion - EHR assessment from the users perspective. Stud. Health Technol. Inform. 2004, vol. 107, pt. 2, p. 1333-1336. 123

155.Брумини Д., Кович И., Лулич И. и др. Отношение медицинских сестер к компьютерам: профильное анкетное исследование. Врач и информационные технологии. 2006, 1, c. 66-70. 156.Венедиктов Д.Д., Гасников В.К., Кузнецов П.П. и др. Современная концепция построения единой информационной системы здравоохранения. Врач и информационные технологии. 2008, 2, с. 17-23. 157.Глазатов М.В., Микшин А.Г., Пшеничников Д.Ю. и др. Значение информационных технологий в повышении безопасности пациентов и эффективности лечения. Врач и информационные технологии. 2004, 1, с. 22-26. 158.Гусев А.В., Дуданов И.П. Проблемы обучения пользователей медицинской информационной системы. Bpач и информационные технологии. 2007, 4, с. 124-131. 159.Давидянц ВА., Бишарян ДА. Медицинские информационные системы. Ереван: РИАЦЗ НИЗ МЗ РА, 2007, 71 c. 160.Дюк В., Эмануэль В. Информационные технологии в медико-биологических исследованиях. М., 2003. 161.Кречетов Н.Е., Кондратенков В.А., Зеленская Ю.В. Международный опыт использования технологий INTERSYSTEMS в здравоохранении. Bpач и информационные технологии. 2006, 4, c. 125-131. 162.Мананкова-Бюе С.Е. Информационные технологии в здравоохранении Норвегии. Bpач и информационные технологии. 2006, 3, c. 69-74. 163.Радзиевский Г.П. Архитектура единой информационной системы в сфере здравоохранения и социального развития. Bpач и информационные технологии. 2007, 3, с. 8-23. 164.Симаков О.В. О мерах по созданию государственной информационной системы персонифицированного учета оказания медицинской помощи гражданам Российской Федерации. Врач и информационные технологии. 2008, 6, c. 4-13. 165.Столбов А.П. Информатизация здравоохранения: новые реформы - старые проблемы. Bpач и информационные технологии. 2007, 2, с. 66-72. 166.Фролов С.В., Фролова М.С. Современные направления телемедицинских технологий. Врач и информационные технологии. 2006, 1, c. 45-52. 124

167.Шульман Е.И. Жизнесберегающие информационные технологии: трудный путь в больницы. Bpач и информационные технологии. 2007, 5, с. 67-69. 168.Шульман Е., Усов Б., Рот Г. и др. Клиническая информационная система в стационаре: назначение обследований. Врач. 2008, 2, c. 69-72. 125

ANEXE Chestionar de evaluare a gradului de satisfacţie a lucrătorilor medicali privind utilizarea Sistemului Informaţional Medical Anexa 1 1. Vârsta (ani) 2. Sexul 1.Masculin 2.Feminin 3. Studii 1.Medii speciale 2.Superioare 4. Specialitatea 1.Medic 2.Asisatentă medicală 5. Categoria dе сalifiсare 1.Categoria superioară 2.Categoria I 3.Categoria II 4.Fără categorie 6. Gradul ştiinţific 1.Doctor habilitat în medicină 2.Doctor în medicină 3.Fără grad ştiinţific 7. Titlul ştiinţific 1.Conferenţiar 2.Profesor 3.Fără titlu ştiinţific 8. Profilul subdiviziunii unde activaţi 1.Chirurgical+ATI 2.Terapeutic+Altele (manager, statistician, Aviasan) 9. Locul de bază de muncă 1.Staţionar 2.Policlinică 3.Ambele 11. Unde aţi studiat calculatorul? 1.De sine stătător 2.La cursuri speciale până la implementarea SIMI în INN 3.La cursuri speciale în perioada de implementare a SIMI în INN 12. Competenţa în lucrul cu calculatorul 1.Redusă 2.Medie 3.Avansată 13. Unde utilizaţi calculatorul? 1.Acasă 2.La serviciu 3.Acasă şi la serviciu 4.Nu utilizez calculatorul 14. În ce scop utilizaţi calculatorul? 1.Pentru lucru 2.Pentru studiere 3.Pentru comunicare 4.Pentru distracţii 15. Timpul zilnic de utilizare a calculatorului (ore) 16. Aţi utilizat calculatorul până la implementarea SIMI? 1.Da 2.Nu 17. Atitudinea faţă de calculator 1.Absolut negativă 2.Negativă 3.Indecisă 4.Pozitivă 5.Foarte pozitivă 10. Stagiul de muncă pe specialitate (ani) 126

18. Atitudinea faţă de SIMI 1.Absolut negativă 2.Negativă 3.Indecisă 4.Pozitivă 5.Foarte pozitivă 19. Utilizaţi toate funcţiile disponibile ale SIMI? 1.Da, permanent 2.Da, periodic 3.Nu 20. SIMI permite realizarea tuturor sarcinilor funcţionale? 1.Da 2.Nu 21. Dacă nu, care sunt aceste sarcini (enumeraţi) 1. Viteza redusa Aplicarea SIMI modifică: 22. Performanţa activităţii 1.Creşte semnificativ 2.Creşte moderat 3.Nu modifică 4.Reduce 23. Productivitatea 1.Creşte semnificativ 2.Creşte moderat 3.Nu modifică 4.Reduce 24. Calitatea îngrijirilor medicale 1.Creşte semnificativ 2.Creşte moderat 3.Nu modifică 4.Reduce 26. Timpul acordat actului medical 1.Creşte semnificativ 2.Creşte moderat 3.Nu modifică 4.Reduce 27. Calitatea şi eficienţa actului medical 1.Creşte semnificativ 2.Creşte moderat 3.Nu modifică 4.Reduce 28. Controlul costurilor asistenţei medicale 1.Creşte semnificativ 2.Creşte moderat 3.Nu modifică 4.Reduce 29. Costurile asistenţei medicale 1.Reduce semnificativ 2.Reduce moderat 3.Nu modifică 4.Creşte 30. Riscurile si disconfortul pacientului 1.Reduce semnificativ 2.Reduce moderat 3.Nu modifică 4.Creşte 31. Perioada de aşteptare a pacienţilor pentru consultaţie, investigaţii sau tratament 1.Reduce semnificativ 2.Reduce moderat 3.Nu modifică 4.Creşte 32. Activitatea de cercetare 1.Ameliorează semnificativ 2.Ameliorează moderat 3.Nu modifică 4.Agravează 25. Timpul pentru documentare 1.Reduce semnificativ 2.Reduce moderat 3.Nu modifică 4.Creşte 127 33. Procesul de documentare medicală 1.Ameliorează semnificativ 2.Ameliorează moderat 3.Nu modifică 4.Agravează

34. Eficienţa instruirii şi perfecţionării profesionale a personalului medical 1.Creşte semnificativ 2.Creşte moderat 3.Nu modifică 4.Reduce 35. Controlul eficienţei mişcării bolnavilor 1.Creşte semnificativ 2.Creşte moderat 3.Nu modifică 4.Reduce 36. Procesul luării deciziilor şi monitorizării pacienţilor 1.Ameliorează semnificativ 2.Ameliorează moderat 3.Nu modifică 4.Agravează 37. Eficienţa planificării activităţilor (tratamente, consultaţii, analize etc.) 1.Creşte semnificativ 2.Creşte moderat 3.Nu modifică 4.Reduce 38. Operativitatea generării şi exploatării dosarelor (fiselor) medicale (extragerea rapidă a informaţiilor despre pacient, generarea unei game variate de rapoarte şi estimarea calităţii asistenţei medicale conform standardelor etc.) 1.Creşte semnificativ 2.Creşte moderat 3.Nu modifică 4.Reduce 39. Condiţiile de muncă 1.Ameliorează semnificativ 2.Ameliorează moderat 3.Nu modifică 4.Agravează 40. Alte beneficii ale SIM (enumeraţi) 41. Sunteţi satisfăcut de funcţionalitatea SIMI? 1.Da, pe deplin 2.Da, parţial 3.Nu 42. Care sunt elementele negative de activitate în SIM? 1.Integrare insuficientă a funcţiilor 2.Încetinirea activităţii lucrătorilor medicali, nivel redus de utilitate 3.Flexibilitate funcţională Insuficientă, pierderi regulate sau episodice de date 4.Cost excesiv de procurare şi mentenanţă Altele (enumeraţi) 43. Enumeraţi sugestiile Dumneavoastră referitoare la perfectarea SIM? 1.Reinnoire de soft şi hard, număr de staţii 2.Perfectarea şi suplinirea cu module 3.Instalarea Internet sau reţea cu alte instituţii 128

Chestionar de evaluare a gradului de satisfacţie a pacienţilor cu asistenţa medicală (spitalicească sau de ambulator) în cadrul aplicării Sistemului Informaţional Medical Anexa 2 1. Vârsta (ani) 2. Sexul 1.Masculin 2.Feminin 3. Studii 1.Primare 2.Medii 3.Superioare 4. Profesia 1.Funcţionar 2.Munсitor 3.Agricultor 4.Student, elev 5.Pensionar, şomer 5. Mediul de trai 1.Rural 2.Urban 6. La momentul îndeplinirii chestionarului, Vă aflaţi la: 1.Investigaţii şi tratament în Policlinică 2.Investigaţii şi tratament în Staţionar 7. Sunteţi informat despre aplicarea SIM în INN? 1.Da 2.Nu 8. În opinia Dumneavoastră, aplicarea SIM creşte calitatea serviciilor medicale? 1.Da 2.Nu 9. Dumneavoastră consideraţi că aplicarea SIM creşte perioada de timp acordată pacientului de către medic? 1.Da 2.Nu 10. Sunteţi satisfăcut de atitudinea medicilor? 1.Da 2.Nu 129

11. Dacă nu, de ce (enumeraţi): 12. Sunteţi satisfăcut de profesionalismul medicilor? 1.Da 2.Nu 13. Dacă nu, de ce (enumeraţi): 14. Sunteţi satisfăcut de atitudinea asistentelor medicale? 1.Da 2.Nu 15. Dacă nu, de ce (enumeraţi): 16. Sunteţi satisfăcut de profesionalismul asistentelor medicale? 1.Da 2.Nu 17. Dacă nu, de ce (enumeraţi): 18. Sunteţi satisfăcut de atitudinea infirmierelor? 1.Da 2.Nu 19. Dacă nu, de ce (enumeraţi): 20. Sunteţi satisfăcut de calitatea serviciilor medicale acordate? 1.Da 2.Nu În opinia Dumneavoastră, aplicarea SIM contribuie sau nu la: 21. Diagnostic şi tratament oportun 1.Da 2.Nu 130

22. Creşterea competenţei lucrătorilor medicali 1.Da 2.Nu 23. Confidenţialitate si respectarea drepturilor pacienţilor 1.Da 2.Nu 131

Certificat de inovator Anexa 3 132

Act de implementare Anexa 4 133

Certificate de înregistrare şi implementare a Sistemului Informaţional Medical Anexa 5 Fig. A5.1. Certificat pentru implementarea cu succes şi instruirea personalului în utilizarea soluţiei informatice Hospital Manager Suite şi activitate excepţională în derularea proiectului pilot la nivel republican Fig. A5.2. Certificat de acreditare a Sistemului Informaţional Medical Integrat Hospital Manager Suite 134

Fig. A5.3. Certificat de înregistrare a produsului de program Hospital Manager Suite 135

Anexa 6 Prima pagină a dosarului electronic a pacientului, generat de Sistemul Informaţional Medical Integrat din Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie 136

DECLARAŢIA Subsemnatul, declar pe proprie răspundere că materialele prezentate în teza de doctorat se referă la propriile activităţi şi realizări, în caz contrar urmând să suport consecinţele în conformitate cu legislaţia în vigoare. Uncuţa Andrei 28 noiembrie 2011 137

CV AL AUTORULUI Nume, prenume: Uncuţa Andrei Data şi locul naşterii: 03 mai 1972, or. Ungheni Studii: 1989-1995 - Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie Nicolae Testemiţanu 1995-1998 - rezidenţiatul în neurologie, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie Nicolae Testemiţanu 2007-2009 - master în Managementul Sănătăţii Publice, Şcoala de Management în Sănătate Publică din cadrul Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie Nicolae Testemiţanu Stagii: Curs Internaţional clinic în neurologie, Vitebsk, Belorusia, 2002 Curs în domeniul managementului AVC în Stroke, Kazimierz Dolnz, 2006 Şcoala de vară europeană în domeniul neurologiei, Euforie-Nord, România, 2009 Activitatea profesională: 1995-1998 - medic neurolog rezident, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie Nicolae Testemiţanu 1998-2001 - medic neurolog, Spitalul Clinic Republican 2001-2003 - şef policlinică, Centrul Ştiinţifico-Practic de Neurologie şi Neurochirurgie 2003-2006 - şef secţie Neurologie Urgenţe şi Ictus Cerebral, Centrul Ştiinţifico-Practic de Neurologie şi Neurochirurgie 2006-prezent - director adjunct medical, Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie 138