SOLUŢII MANAGERIALE DE IEŞIRE DIN CRIZĂ Ion Verboncu, dr., prof. univ. Academia de Studii Economice din Bucureşti 1. Introducere Perioada 20092011, marcată profund de criza economicofinanciară mondială, şia pus amprenta asupra funcţionării şi managementului operatorilor economici în forme dintre cele mai variate şi, în acelaşi timp, dureroase. Coordonatele manageriale, economice, fiscale şi sociale reprezentative pentru ultimii 3 ani au însemnat: creşterea gradului de îndatorare a României faţă de FMI, Banca Mondială şi Uniunea Europeană; creşterea deficitului bugetar; amplificarea datoriei publice; menţinerea fiscalităţii la cote foarte ridicate; reducerea cu 25% a salariilor bugetarilor, concomitent cu disponibilizarea a peste 200.000 de lucrători de la stat, o parte importantă devenind pensionari; impozitarea pensiilor; creşterea TVA, de la 19% la 24%; înrăutăţirea de ansamblu a nivelului de trai; înregistrarea unei rate a şomajului de peste 7%; diminuarea alarmantă a investiţiilor directe de capital în România; debutul privatizării managementului unor companii de stat representative; continuarea restructurării şi reorganizării unor întreprinderi de stat de dimensiuni mari; continuarea procesului de birocratizare; amplificarea corupţiei la toate nivelurile societăţii româneşti; scurtcircuitarea unor reforme în domenii vitale pentru societate şi economie (vezi sănătatea); incoerenţa şi inconsistenţa unor decizii cu caracter legislativ; adâncirea politizării managementului instituţiilor publice; instabilitatea politică susţinută de traseismul parlamentarilor şi alte mutaţii în plan local; ieşirea din recesiune alternând cu intrarea întro altă fază a crizei; timiditatea guvernului în a adopta măsuri ferme de susţinere a sectorului de IMMuri; grad redus de accesare (absorbţie) a fondurilor structural; schimbări nesemnificative în managementul IMMurilor. 43
2. Soluţii manageriale de ieşire din criză În opinia noastră, cele mai semnificative modalităţi de ameliorare/ieşire din criză se referă la: îmbunătăţirea managementului macroeconomic; depolitizarea managementului companiilor de stat şi al organizaţiilor publice; promovarea generalizată a managementului strategic; debirocratizarea managementului public; reengineeringul organizaţiilor şi al managementului acestora; training managerial continuu; consultanţă managerială intensă; profesionalizarea managerilor şi a managementului; amplificarea dimensiunii economice a managementului; intensificarea vizibilităţii internaţionale a managementului românes Asupra celor mai semnificative dintre aceste soluţii vom face referiri în continuare. 2.1. Îmbunătăţirea managementului macroeconomic (transparenţă, responsabilizare, strategie) lipsa unei strategii naţionale globale; insuficienţa strategiilor sectoriale; instabilitatea politica, economică şi juridică; corupţia şi evaziunea fiscala la cote ridicate; lipsa de transparenţă a unor decizii strategice majore; fiscalitate ridicată; birocraţie la cote alarmante. promovarea managementului strategic; definirea unui sistem de indicatori KPI pentru toate sectoarele economiei şi organizaţiile componente; introducerea contractelor de management in relaţiile Parlament premier, premier ministru, ministru director organizaţii subordonate; promovarea unor miniştri, secretari de stat, directori generali, directori / preşedinţi de agenţii / autorităţi competenţi managerial. creşterea încrederii în clasa politicii, în general şi în Guvern, în special; o mai eficientă gestionare a economiei naţionale; amplificarea competitivităţii economiei naţionale; sporirea vizibilităţii internaţionale din perspectiva accesării de fonduri structurale. 44
2.2. Depolitizarea managementului companiilor de stat şi al organizaţiilor publice politizarea excesivă a managementului instituţiilor publice şi al companiilor de stat; corupţia şi evaziunea fiscală ridicate; insuficienta dimensiune anticipativă, prospectivă a managementului macroeconomic; promovarea clientelismului politi numirea, prin concurs, a managerilor instituţiilor publice, companiilor de stat, agenţiilor/ autorităţilor naţionale et; definirea unui sistem de indicatori KPI pentru toate sectoarele economiei si organizaţiile componente; introducerea contractelor de management în relaţiile Parlament premier, premier ministru, ministru director organizaţii subordonate. promovarea eficienţei şi eficacităţii ca principiu general de management; amplificarea vizibilităţii internaţionale a economiei condiţie a accesării de fonduri structurale europene. 2.3. Promovarea generalizată a managementului strategic lipsa unei strategii naţionale de ansamblu; insuficienţa strategiilor sectoriale; lipsa de viziune macroeconomică, evidenţiată de răspunsuri evazive la întrebări de genul: ce va face?, cum va face? cu ce va face economia naţională în următorii ani? fundamentarea strategiei naţionale pe baza analizelor SWOT, strategiei Europa 2020; elaborarea strategiei naţionale şi a strategiilor sectoriale; aplicarea strategiei naţionale, având ca responsabil Guvernul; evaluarea strategiei prin intermediul KPI la nivel macroeconomi imprimarea unor caracteristici de ordine, disciplină şi rigurozitate la nivel macroeconomic; creşterea gradului de responsabilitate al managerilor din eşalonul superior al managementului macroeconomic; crearea de premize favorabile pentru amplificarea competitivităţii economiei naţionale. 45
2.4. Debirocratizarea managementului public existenţa unor structuri organizatorice greoaie, foarte încărcate, create pentru a rezolva oamenii şi nu procese/obiective; formularistică extrem de voluminoasă şi diversificată, care îmbină libera iniţiativă şi operativitatea în rezolvarea problemelor cetăţenilor; grad redus de informatizare a proceselor de management şi de execuţie din administraţia publică. reproiectarea managerială a organizaţiilor publice cu accent pe organizarea procesuală şi structurală; construcţia unui sistem de obiective, care să coboare până la nivelul posturilor; definirea judicioasă a posturilor prin fişele de post; profesionalizarea managerilor şi a managementului; informatizarea managementului publi îmbunătăţirea calităţii serviciilor oferite cetăţenilor; operativitate şi profesionalism în relaţia cu cetăţeanul şi cu agentul economic; eficientizarea de ansamblu a economiei. 2.5. Reengineeringul organizaţiilor şi al managementului acestora manifestarea a numeroase disfuncţionalităţi în managementul microeconomic; caracter predominant empiric al managementului; capacitate redusă de răspuns la impactul mediului ambiant, naţional şi internaţional; grad redus de profesionalizare al managementului şi al managerilor. promovarea managementului strategic; remodelarea procesuală; reproiectarea structuralorganizatorică; metodologizarea managerială; reproiectarea decizionalăinformaţională; ameliorarea culturii organizaţionale; profesionalizarea managerilor şi a managementului. crearea de premise favorabile pentru obţinerea de performanţe manageriale şi economice; imprimarea unei pronunţate dimensiuni anticipative a managementului. 46
2.6. Training managerial continuu reducerea sau eliminarea alocaţiilor financiare destinate trainingului managerial, pe fondul manifestării crizei economice; politizarea excesivă a managementului companiilor de stat şi al instituţiilor publice; lipsa de profesionalism a managerilor de organizaţii, inclusiv la nivel de IMMuri; legislaţie deficitară în domeniu. implicarea mai activă a universităţilor cu profil economic şi managerial în derularea de programe de formare şi dezvoltare profesională continuă; asigurarea unei flexibilităţi ridicate în ofertarea şi conţinutul programelor postuniversitare; amplificarea competenţei corpului profesoral implicat în derularea programelor postuniversitare; elaborarea şi implementarea unei strategii naţionale în domeniul formării manageriale continue. grad ridicat de fundamentare a deciziilor manageriale; premize umane favorabile pentru trecerea la managementul bazat pe cunoştinţe; fundamentarea de cunoştinţe necesare amplificării competenţei manageriale. 2.7. Consultanţa managerială intensă lipsa surselor financiare necesare serviciilor de consultanţă managerială; competenţă managerială precară a celor are conduc şi gestionează organizaţiile româneşti, beneficiare potenţial de consultanţă; încrederea redusă în consultanţa managerială românească de calitate superioară celei din UE. consilierea economică şi modernizarea managerială a universităţilor şi a altor organizaţii prestatoare de servicii de consultanţă în management; amplificarea calităţii şi diversităţii serviciilor de consultanţă în management; realizarea de parteneriate între universităţi şi prestatori de servicii de consultanţă managerială. creşterea vizibilităţii, a prestigiului naţional şi internaţional al consultanţilor în management din România; crearea de premize favorabile pentru eficientizarea managementului organizaţiilor româneşti. 47
2.8. Profesionalizarea managerilor şi a managementului politizarea excesivă a managementului companiilor de stat; deficienţe majore în procesul de recrutare, selecţie şi încadrare a personalului managerial; competenţă managerială redusă la managerii din sectorul IMM; posibilităţi financiare reduse pentru training şi consultanţă managerială. privatizarea managementului companiilor de stat şi al unor instituţii publice; metodologizarea managerială; training managerial continuu organizat şi derulat de organizaţiile abilitate în acest domeniu; apelarea la serviciile de consultanţă managerială, prestate de firme româneşti sau străine; încheierea şi derularea de parteneriate cu universităţi de profil, instituţii de cercetare, din ţară şi străinătate. premize manageriale favorabile pentru obţinerea de performanţe; creşterea vizibilităţii internaţionale a managementului organizaţiilor româneşti; crearea de condiţii favorabile pentru o competitivitate ridicată a firmelor româneşti. 3. Concluzii Coroborarea principalelor puncteforte şi slabe ale managementului românesc cu cauzele generatoare a permis conturarea unor modalităţi de eficientizare managerială, a căror operaţionalizare poate fi realizată rapid, fără eforturi financiare deosebite şi cu efecte imediate. Direcţiile prezentate nu sunt exhaustive, pe lângă acestea recomandânduse şi amplificarea dimensiunii economice a managementului ori intensificarea vizibilităţii naţionale şi internaţionale a acestui Aspectele prezentate evidentiază faptul că managementul a fost, este şi va fi unul din cei mai importanţi factori de amplificare a eficienţei si eficacităţii întreprinderilor româneşti, întro perioadă în care criza economică şi financiară continuă să influenţeze nefavorabil comportamentul şi competitivitatea acestor Modalităţile de modernizare şi eficientizare managerială invocate sunt reprezentative în măsura în care se doreşte ancorarea la principiile şi exigenţele Strategiei Europa 2020. 48
Bibliografie: 1. Nicolescu O., Haiduc I.C., Nancu D, (coord.), Carta Albă a IMMurilor din România 2011, Editura Sigma 2011, București, 2011. 2. Nicolescu O., Verboncu I., Profiroiu M., Starea de Sanatate a managementului în România în 2011, Editura Prouniversitaria, București, 2012. 3. Nicolescu O., Verboncu I, Russu C., Ionescu Ghe., Mihuț I., Ilieș L. (coord.), Dicționar de management, Editura Prouniversitaria, București, 2011. 4. Nicolescu O., Verboncu I., Metodologii manageriale, Editura Universitară, Bucureşti, 2008. 5. Verboncu I. (coord.), Schimbarea organizaţională prin reengineering, Editura ASE, Bucureşti, 2011. 6. Verboncu I., Zalman M., Management şi performanţe, Editura Universitară, Bucureşti, 2005. 7. xxx EUROPE 2020 A Strategy for Smart, Sustainable and Inclusive Growth, Brussels, 3.3.2010, COM(2010) European Commission, 2020. 8. xxx Member States Competitiveness Performance and Policies: Reinforcing Competitiveness, European Commission, Bruxelles, 2012. 9. xxx Strategia Europa 2020, Comisia Europeană, Bruxelles, 2010. 10. xxx Think Small First A Small Business Act for Europe, European Commision Bruxelles, 2010. 49