Cum se realizează eficiența resurselor de agregate în comunitățile locale. Manual

Cum se realizează eficiența resurselor de agregate în comunitățile locale Manual Dobândirea licenței sociale pentru exploatare Aplicarea celor mai bune practici pentru exploatare Imbunătățirea în ansamblu a performanței de mediu Facilitarea accesului la resurse Prevenirea carierelor ilegale Protejarea resurselor naturale Promovarea reciclării SEE/A/151/2.4/X

Cum se realizează eficiența resurselor de agregate în comunitățile locale Manual comun pentru decidenții la nivel local Bazat pe: Rapoartele pregătite în Pachetul de Lucru 3 al Proiectului SARMa Sustainable Aggregates Resource Management (SEE/A/151/2.4/X) Website: http://www.sarmaproject.eu Informații privind editarea Editare: F. Chalkiopoulou & K. Hatzilazaridou (IGME, Greece) Design copertă & foto: F. Chalkiopoulou Tipar versiune engleză: Technical University of Crete Tipar versiunea română: Institutul Geologic al României Anul apariției: 2011 Copyright Această publicație reflectă numai punctul de vedere al autorilor, iar Autoritatea de Management a Programului South East Europe nu poate fi făcută responsabilă pentru orice utilizare posibilă a informațiilor conținute mai jos.

CUPRINS DESCRIERE Pag. Cuvânt înainte 3 1 Informații introductive 5 1.1 Scopul Manualului 6 1.2 Metodologie 6 1.3 Structura Manualului 7 2 De ce nevoia de agregate? 9 2.1 Semnificația agregatelor în viața de zi cu zi 11 2.2 Scurtă descriere a practicilor de producere a agregatelor în țările Europei de Sud Est 12 3 Probleme majore care afectează durabilitatea resurselor de agregate la nivel local 23 3.1 Necesitatea unei dezvoltări durabile 24 3.2 Aspecte sociale 24 3.3 Probleme de mediu 25 3.4 Probleme ale exploatărilor ilegale în cariere 28 3.5 Probleme ale reciclării 30 3.6 Probleme ale proceselor de autorizare 31 4 Parametrii cheie ai sustenabilității pentru industrie 33 4.1 Generalități 34 4.2 Bune practici 35 5 Recomandări pentru autoritățile şi comunitățile locale 45 5.1 Dezvoltarea planurilor locale 46 5.2 Creşterea cunoaşterii şi a gradului de conştientizare 47 5.3 Prevenirea carierelor ilegale 47 5.4 Promovarea reciclării 48 5.5 Introducerea de noi instrumente în luarea deciziilor 49 6 Selecție de termeni şi definiții 50 7 Referințe bibliografice 52 Pagina 1

Mărunțiu, Marcel, Dr Bindea, Gabriel, Dr Colțoi, Octavian, Dr Marica, Silviana, Dr Interni Agioutantis, Zach, Dr Colaboratori Autorii manualului: Chalkiopoulou, Fotini, Institute of Geology & Mineral Exploration (IGME), Greece Hatzilazaridou, Kiki, MSc, Institute of Geology & Mineral Exploration (IGME), Greece Blengini, Gian Andrea, Dr Cibin, Ubaldo, Dr Garbarino, Elena, Dr Marinescu, Mihai, Dr Moisiu, Ledi Pelosio, Andrea, Dr Solar, Slavko, Dr Simic, Vladimir, Dr Tamas, Hamor, Dr Tiess, Guenter, Dr Traducerea şi adaptarea în limba română Institutul Geologic al României Institutul Geologic al României Institutul Geologic al României Institutul Geologic al României Referenți: Technical University of Crete (TUC), Grecia Politecnico di Torino (Polito), Italia Emilia Romagna Region, Environment, Soil and Coast Defence Department, Italia Sustainable Development and Environmental Department, Environmental Impact Assessment Service, Torino Province, Italia Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Geologie şi Geofizică, România Geological Survey of Albania, Albania Territorial Planning Service, Parma Province, Italia Geological Survey of Slovenia, Slovenia University of Belgrade, Faculty of Mining and Geology, Serbia Hungarian Office for Mining and Geology, Ungaria University of Leoben, Austria Membrii Comitetului de avizare externă: Brown, Teresa British Geological Survey (BGS), Marea Britanie Hejny, Horst, Dr O Brien, Jim Shields, Deborah J., Dr Externi: Adam, Katerina, Dr Expert Extern (Consultant), Germania Preşedinte al European Aggregates Association (UEPG) Borad, Marea Britanie Colorado State University, Statele Unite ale Americii National Technical University of Athens (NTUA), Grecia Mulțumiri Partenerii proiectului SARMa aduc mulțumiri Comisiei Europene pentru finanțarea proiectului care a creiat oportunitatea de a lucra împreună, de a împărtăşi puncte de vedere comune şi de a dezvolta o cooperare de înalt nivel, care a condus la acest raport. 2 P agina

Cuvânt înainte Agregatele se utilizează la construcția de locuințe, clădiri comerciale, ansambluri industriale şi într o largă varietate de proiecte publice de infrastructură. Tările Europei de Sud Est (SEE) sunt bogate în aggregate dar, nici managementul, nici oferta nu sunt coordonate. La nivel local, problemele sunt legate de impactul de mediu, reciclarea limitată, nevoia de consultare şi de competență a celor interesați de agregate, lipsa licenței sociale de operare. Pentru a face față provocărilor existente, proiectul denumit Sustainable Aggregates Resource Management (SEE/A/151/2.4/X SARMa) a fost aprobat de Comisia UE şi co finanțat din fonduri ERDF în 2009. Cele două obiective principale ale proiectului sunt: i. Să dezvolte o viziune comună asupra managementului durabil al resurselor de agregate (SARM) în SEE, adică să promoveze o exploatare eficientă şi cu impact social şi de mediu scăzut, implicând şi managementul deşeurilor, şi ii. Să asigure o politică a aprovizionării durabile din surse mixte (SSM) în SEE, incluzând deşeuri reciclabile şi produse industriale secundare (zguri), care împreună măresc beneficiile nete ale valorificării agregatelor de a lungul generațiilor. Obiectivele SARMa cuprind printre altele: coordonarea în managementul resurselor de agregate, creşterea transferului de know how şi susținerea perfecționării în firme, aparatul administrativ şi societatea civilă. Activitățile implementate prin proiectul SARMa asociază participanți instituționali, factori de decizie şi administrativi, sectorul economic, operatori de cariere, societatea civilă şi ONG uri prin workshop uri şi rezultate specifice la trei scări spațiale. La scară locală, care este şi conținutul acestui Manual, scopurile sunt: (a) să optimizeze eficiența producției de aggregate primare; (b) să prevină sau să minimizeze impactul de mediu şi să îmbunătățească reabilitarea; (c) să diminueze practicile ilegale prin perfecționarea informării; (d) să promoveze reciclarea (deşeuri din construcții, demolări şi cariere), şi, la final, (e) să crească aptitudinea grupurilor interesate pentru înțelegerea şi interpretarea corectă a problemelor asociate exploatării agregatelor şi angajarea lor într un dialog documentat cu autoritățile locale şi operatorii de cariere. Coordonator de proiect Slavko V. Solar Geological Survey of Slovenia Pagina 3

Structura SARMa WP1 WP2 WP3: Activități la nivel local WP4 WP5 Extracție şi demolare Act. 3.1: Practici de extracție prietenoase cu mediul 5 cazuri studiate. Rapoarte separate au fost pregătite. Act. 3.2: Cariere ilegale 5 cazuri studiate. Rapoarte separate au fost pregătite. Act. 3.3: Reciclare 9 cazuri studiate. Rapoarte separate au fost pregătite. 1 raport de sinteză Practici de extracție prietenoase cu mediul 1 raport de sinteză Cariere ilegale 1 raport de sinteză Reciclare Activitatea 3.4: Pregătire Manual nivel local, bazat pe cele 3 rapoarte de sinteză 1. Rapoarte individuale WP 3 şi WP 4 2. Bibliografie 1. Referenți interni 2. Referenți externi 1 Manual comun denumit: Cum se realizează eficiența resurselor de agregate în comunitățile locale (în Engleză şi limbile naționale) DISTRIBUTIE Fig.1: Bloc diagrama structurii proiectului şi a metodologiei aplicată pentru Manual 4 P agina

1. Informații introductive Eficiența resursei este definită în general ca o practică în care utilizarea unui material este supusă conceptului Reduce Reutilizează Reciclează Repară, notat în ordinea descendentă a priorității. [Selecție de termeni şi definiții, cap. 6 din Manual] Aplicând definiția de mai sus agregatelor, SARM (Sustainable Aggregates Resource Management) şi SSM (Sustainable Supply Mix) sunt acțiunile cheie care trebuiesc inițiate de toate părțile implicate (producători, autorități, comunități) pentru a realiza eficiența resurselor. Aşadar scopurile sunt: i) să promoveze o exploatare eficientă şi cu impact social şi de mediu scăzut, considerând şi managementul deşeurilor (SARM), şi ii) să utilizeze surse multiple, incluzând reciclarea deşeurilor şi a produselor industriale secundare (zguri) care împreună măresc beneficiile valorificării agregatelor de a lungul generațiilor (SSM). [Sursă: Glossar SARMα, http://www.sarmaproject.eu/] Pagina 5

1.1 Scopul Manualului Manualul Cum se realizează eficiența resurselor de agregate în comunitățile locale reprezintă un produs public important al proiectului SARMa. El este destinat tuturor celor interesați la nivel local, cum sunt operatorii de cariere, societatea / comunitatea şi autoritățile locale. El cuprinde un set de informații, mesaje şi recomandări, şi explică premizele şi acțiunile necesare sporirii eficienței resurselor în exploatare la nivel local. Recomandările propuse sunt destinate să: Incurajeze aplicarea bunelor practici ale activităților extractive prietenoase cu mediul; Introducă ideea dezvoltării unor instrumente de prevenire a carierelor ilegale; Promoveze activitățile de reciclare, utilizabile pentru producerea de agregate. Acest document nu are character tehnic sau legislativ şi nu intenționează să înlocuiască documentele oficiale, nationale sau ale Comisiei, referitoare la subiecte relevante producției de aggregate. El atrage atenția asupra unor binecunoscute probleme cheie şi a acțiunilor corespunzătoare, într o manieră simplă şi uşor de citit. In plus, Manualul doreşte să contribuie la dezvoltarea durabilă în SEE prin promovarea practicilor şi politicilor managementului durabil al agregatelor, şi a aprovizionării durabile din surse mixte în această regiune. Acestea aduc la rândul lor licența socială firmelor, ceea ce le va îngădui să rămână în afacere şi să realizeze profit. 1.2 Metodologie Cincisprezece (15) parteneri din zece (10) țări ale SEE au participat la proiectul SAR Ma (Fig. 2). Observatori, reprezentând ministere cu atribuții în minerit, autorități regionale, camere de comerț şi industrie, au fost de asemenea prezenți. Contribuții au fost aduse de către servicii geologice, institute şi facultăți care lucrează în mod curent ca experți sau consilieri ai guvernelor şi industriei, combinând cunoştințele actuale şi expertiza în domeniul agregatelor. De asemenea, au fost asociate opt corpuri decizionale cu atribuții în domeniul agregatelor. Proiectul SARMa a fost structurat în cinci Pachete de lucru (WPs), două (2) generale şi trei (3) tematice (Fig. 1). Printre ele, WP3 Extraction and Demolition Site Level Activities a fost partea destinată să îndeplinească obiectivele proiectului prin patru activități concentrate pe îmbunătățirea eficienței resurselor la nivel local. Prezentul manual a fost realizat prin activitatea 3.4 a proiectului şi s a bazat în principal pe rapoartele de sinteză pregătite în WP3 (Fig. 1). Următoarele surse au fost de asemenea luate în seamă: Rapoarte individuale în WP3 ale partenerilor din proiect, referitoare la studii de caz separate, din diferite țări ale SEE. Cazurile activității 3.1 au fost selectate pentru a ilustra example ale extracției de agregate cu aplicarea practicilor prietenoase cu mediul. Cazurile activității 3.2 au fost examinate pentru probleme 6 P agina

de ilegalitate şi propuneri de monitorizare, utilizate pentru a prezenta recomandări despre cum să se prevină carierele ilegale în țările SEE. In final, cazurile activității 3.3 au fost examinate pentru a reliefa potențialul de producere a agregatelor prin activități de reciclare în țările SEE. Alături de rapoarte, chestionare individuale completate de către partneri în activitatea 3.3 au fost de asemenea avute în vedere. Acestea au presupus colectarea de informații referitoare la practicile de reciclare active în țările implicate în proiect. Repoarte pregătite în WP4, şi în particular în activitatea 4.1 a proiectului. Această activitate a inclus studiul cadrului legislativ şi de reglementare legat de managementul durabil al resurselor de agregate în unele țări ale SEE. Documente publicate şi website uri în legătură cu conținutul manualului. Toate sursele de mai sus sunt evidențiate detaliat în capitolul 7 al Manualului. Inainte de publicare, Manualul a fost supus unui process de revizie, internă şi externă, atât de către parteneri în proiect cât şi de către referenți externi. Astfel, el reflectă sinteza punctelor de vedere a numeroşi experți din diferite instituții (Colaboratori, pagina 2). Fig. 2: Al 2 lea Meeting al Consorțiului partenerilor proiectului SARMa, Split, Croatia, 4 5 Feb, 2010 1.3 Structura Manualului Manualul este structurat în şapte (7) capitole. In acest capitol, sunt incluse informații introductive referitoare la scopul Manualului, la metodologia aplicată pentru pregătirea lui şi la structura sa. Capitolul 2 conține informații generale asupra activității de producție a agregatelor în Europa şi a practicilor de exploatare în carieră aplicate în țările din SEE. Date selectate din studiile de caz ale proiectului au fost utilizate ca exemple. Capitolul 3 reliefează problemele majore legate de activitățile de extracție la nivel local, aşa cum au fost ele identificate prin cercetarea realizată în proiect. Scopul său este să sublinieze necesitatea ca operatorii, autoritățile locale şi comunitățile din SEE Pagina 7

să ia măsuri pentru managementul acestor probleme într o manieră durabilă. Iarăşi, date selectate din studiile de caz ale proiectului au fost utilizate ca exemple. Capitolele 4 şi 5 subliniază bunele practici şi recomandările propuse industriei şi, respectiv, stakeholderilor locali. Aceste seturi de propuneri cuprind sinteza bunelor example din țările SEE, cunoscute prin experiență, şi a practicilor larg acceptate în Europa. O selecție de termeni şi definiții legate de conținutul Manualului este conținută de capitolul 6. Aceasta a fost considerată importantă pentru a sprijini citirea Manualului şi a ajuta cititorii în clarificarea, dacă este necesar, a unor termeni semnificativi. Sursele utilizate pentru capitolul 6 sunt specificate şi pot fi accesate pentru informații suplimentare. La final, toate documentele citate în Manual sunt prezentate, în ordine alfabetică, în capitolul 7. 8 P agina

2. De ce nevoia de agregate? In prezent, circa 90% din totalul producției de agregate din Europa provine din resurse naturale, extrase în cariere şi balastiere. Restul de 10% din producția europeană de agregate provine din depozite marine, reciclarea deşeurilor industriale, cum sunt zgurile şi cenuşile, şi reciclarea deşeurilor din construcții şi demolări. Producția de agregate marine şi a celor provenite prin activități de reciclare va continua să crească; totuşi, pe termen lung, circa 85% din necesar va trebui încă să fie acoperit cu agregate produse prin extracție în cariere. Agregatele produse prin reciclare nu ar trebui private ca nişte concurenți ai agregatelor produse în cariere, ci mai degrabă utilizarea lor împreună este strategică pentru asigurarea aprovizionării din surse multiple Sustainable Supply Mix (SSM). Pagina 9

Recycled from Construction Reciclate din & construcții Demolition şi Materials demolări 6% Agregate Marine marine Aggregates (dragate (Sea din or mare Lake Dredged) sau lac) 2% Manufactured Agregate A artificiale ggregates (Crushed (zgură spartă, Slag, Fly Ash) cenuşă) 2% C rushed Roci sparte Rock from din cariere Quarries 49% Sand Nisip & şi Gravel pietriş din from balastiere Pits 41% Fig. 3: Distribuția producției de agregate în Europa, după originea lor Intocmită de F. Chalkiopoulou, pe baza datelor şi clasificarea surselor prezentate în Planning policies and permitting procedures to ensure the sustainable supply of aggregates in Europe, University of Leoben (2010), Final Report commisioned by UEPG (European Aggregates Association), p. 9. Notă: Agregatele sunt produse şi din deşeurile extractive (miniere), definite în capitolul 2.1. Acest tip de agregate nu este menționat separat în raportul citat mai sus. Se presupune că acest tip de agregate este inclus în categoria Crushed Rock from Quarries 10 P agina

2.1 Semnificația agregatelor în viața de zi cu zi Agregatele sunt definite materiale granulare sau formate din particule, fie naturale (nisip şi pietriş), fie produse prin zdrobire (roci sparte), care, legate împreună (cu ciment, var sau bitumen) sau nu, sunt utilizate în construcția de clădiri sau structuri inginereşti civile. De asemenea, ele sunt cunoscute ca agregate de construcție şi utilizate în principal ca beton, mortar, piatră pentru drum, asfalt, materiale de drenaj, sau ca umplutură în construcții ori la terasamentul căilor ferate. [Selecție de termeni şi definiții, capitolul 6 din manual] Termeni noi, ca agregate reciclate şi agregate artificiale, sunt utilizați pentru denumirea produselor care au alte origini decât cea convențională, din cariere şi balastiere. Agregatele reciclate se obțin prin reciclarea deşeurilor din construcții şi demolări (C&DW), de exemplu deşeuri de cărămidă, betoane sparte, zidării, iar agregatele artificiale sunt produse prin activități industriale în timpul procesării sau re procesării deşeurilor, produselor secundare şi reziduurilor. Agregatele artificiale mai sunt uneori denumite aggregate secundare. In plus, deşeurile extractive (sau deşeurile miniere), adică deşeurile rezultate din prospecțiunea, extracția, procesarea resurselor minerale şi din lucrările în cariere, pot fi procesate pentru producerea de agregate. [Selecție de termeni şi definiții, capitolul 6 din manual] Aproximativ 65% din agregatele consumate anual în Europa sunt utilizate la construcția de clădiri. Aceasta în mod deosebit în țările cu seismicitate ridicată, unde betonul este materialul standard utilizat pentru structura de rezistență a clădirilor. Spre exemplu, o casă grecească de 120m 2, localizată într o zonă cu seismicitate ridicată, necesită 180m 3 (peste 400 tone) de beton pentru construcția sa. De notat că 70 80% din acest beton este reprezentat de agregate. Clădirile sociale, ca şcoli, spitale şi stadioane, necesită cantități considerabile de agregate pe unitatea construită. Pe baza datelor Asociației Europene a Agregatelor (2010), aproximativ 3.000 tone de agregate sunt necesare pentru fiecare nouă şcoală, în timp ce un nou stadion poate necesita până la 300.000 tone de agregate. Pentru această aplicație specifică (construcția de clădiri), agregatele sunt utilizate fie indirect, sub formă de ciment şi var (forme calcinate al calcarului), fie direct, în betoane şi mortare. [Sursa: Annual Review 2010 2011, UEPG, http://www.uepg.eu/] Agregatele sunt, de asemenea, foarte importante pentru lucrările de infrastructură, de exemplu în construcția de drumuri. Aproximativ 30.000 tone de agregate sunt necesare pentru construcția integrală a 1 km de drum național. Aici, agregatele sunt prezente în fundația drumului şi în betoanele sau mixturile bituminoase ale suprafeței drumurilor. Cantități echivalente la 20% din consumul anual european de agregate se utilizează la construcția de drumuri, piste aeroportuare, căi ferate şi canale. In plus față de utilizările menționate, roci calcitice cu proprietăți specifice, sfărâmate, sunt utilizate, în formă granulară sau ca pulberi, pentru hrana animalelor, în industria zahărului, sticlei, chimică (vopsele, mase plastice) etc. Pagina 11

Cererea de agregate este strâns legată şi de nivelul lucrărilor de întreținere sau reparație a clădirilor existente şi de amploarea proiectelor de inginerie civilă. Transportul agregatelor poate adăuga costuri semnificative acestora, întrucât ele sunt grele şi voluminoase. De aceea, cele mai multe piețe sunt locale sau regionale, iar comerțul interanțional este limitat. Dezvoltarea unei rețele adecvate de balastiere şi cariere este necesară pentru satisfacerea piețelor locale / regionale şi reducerea costurilor de transport şi a impactului de mediu asociat, ex. emisiile de CO 2. Cererea totală de agregate în Europa este 3 miliarde tone pe an, conform cu datele statistice ale UEPG incluse în bilanțul anual 2010 2011. Sectorul agregatelor are o cifră de afaceri de circa 20 miliarde euro şi un consum mediu de 5,5 tone per capita pe an. Conform unor surse, industria agregatelor presupune aproximativ 16.000 companii (cele mai multe, intreprinderi mici şi mijlocii) care operează în 24.000 cariere şi balastiere din Europa, implicând direct şi indirect 300.000 oameni. Toate acestea fac din sectorul agregatelor de departe cel mai important între industriile extractive non energetice. Estimări brute arată că în economiile avansate, cererea anuală de agregate în unele țări europene poate ajunge până la 12 tone per capita. Totuşi, sectorul a avut puternic de suferit datorită crizei economice actuale, declinul mediu raportat fiind de aproximativ 20% în 2009 față de 2008. In câteva țări, o scădere continuă a valorilor producției este raportată şi în 2010 datorită recesiunii.. Totuşi, se anticipează că cererea de agregate va reveni curând la nivelul din 2008 de 3,5 miliarde tone, şi va atinge 4 miliarde tone pe termen mediu, îndeosebi datorită creşterii economice în Europa Centrală şi de Sud Est. Această cerere crescândă de agregate trebuie luată în seamă de Politicile Minerale şi Sistemele Naționale de Planificare. [Sursa: Planning policies and permitting procedures to ensure the sustainable supply of aggregates in Europe, University of Leoben (2010), Final report commisioned by UEPG, p.p. 6,7] 2.2 Scurtă descriere a practicilor de producere a agregatelor în țările Europei de Sud Est In ceea ce priveşte Europa (Fig. 3), circa 90% din producția totală de agregate provine din cariere de roci masive şi balastiere de nisip & pietriş. Restul de 10% a producției europene de agreagate provine din depozite marine, reciclarea deşeurilor industriale, ca zguri şi cenuşi, şi reciclarea deşeurilor din construcții şi demolări (C&DW). După cum s a documentat în cadrul proiectului SARMa, practicile de producere a agregatelor în țările SEE cuprind: i) extracția şi procesarea rocilor din cariere şi a nisipului & pietrişului din balastiere, ii) tratamentul deşeurilor extractive (sau miniere) şi solurilor/rocilor excavate la lucrări civile, şi procesarea deşeurilor industriale şi C&DW. Totuşi, practica principală pentru producția de agregate în țările SEE rămâne exploatarea din cariere şi balastiere cu această destinație. Printr o 12 P agina

activitate specifică, este produsă o gamă largă de produse finale, utilizabile, în funcție de standarde, pentru diverse aplicații. Agregatele produse prin alte activități decât exploatarea în carieră pot înlocui agregatele rezultate din cariere în aplicații cum sunt construcția de drumuri şi producția de betoane, întotdeauna cu respectarea standardelor de calitate necesare. In ceea ce priveşte producția actuală de agregate prin reciclarea C&DW, ea este limitată în țările SEE. 2.2.1 Agregate din roci sparte şi nisip & pietriş In proiect au fost selectate o seamă de studii de caz, reprezentând exploatarea de roci şi nisip & pietriş din cariere şi, respectiv, balastiere (Tabelul 1). Aceste cazuri au fost utilizate ca exemple pentru a demonstra practicile de extracție prietenoase cu mediul, aplicate în țările SEE. Datele evaluate au provenit din 5 cariere şi balastiere care reprezintă exemple tipice ale operațiunilor de producere a agregatelor în țările SEE. Două dintre acestea reprezintă balastiere pentru nisip & pietriş (Trstenik Croația şi Lanca dei Francesi Italia), iar celelalte trei (Araxos Grecia, Revărsarea România şi Kovilovača Serbia) sunt cariere de roci masive. [Sursa: Synthesis report of baseline study reports of SARMa model sites; Activity 3.1 (Best practices). http://www.sarmaproject.eu/] Tară (SEE) Tabelul 1: Studiile de caz SARMa examinate pentru practici de extracție prietenoase cu mediul Partener SARMa Studiu de caz (Nume carieră) Material extras Croația MINGORP Trstenik Nisip & pietriş Grecia IGME Araxos Calcar Italia ER & Parma Lanca dei Francesi Nisip & pietriş România FGG Revărsarea Diabaz Serbia RGF Kovilovača Calcar Metoda uzuală de exploatare pentru roci este lucrarea minieră la zi cariera (Fig. 4). Activitatea de producere a agregatelor de piatră spartă implică lucrări de infrastructură în şi în afara sitului (ex. drumuri de acces / transport), dezvoltarea fronturilor carierei, extracția rocii (uneori, după puşcare), tratamentul materialului extras (concasare, sitare) (Fig. 5), depozitarea şi, în final, transportul produselor la destinație. Depozitele de nisip & pietriş se exploatează cu excavatoare (după îndepărtarea copertei de sol) şi prin dragare sub nivelul acvifer. In funcție de Pagina 13

constituția granulometrică a materialului brut, acesta poate necesita o clasare ulterioară pentru a produce fracțiile granulometrice necesare produselor comerciale. Fig. 4: Cariera de calcare Araxos, Grecia [Sursa: Preparatory site report of Araxos quarry; Activity 3.1. http://www.sarmaproject.eu/] Fig. 5: Unitate mobilă de concasare sitare, cariera Araxos [Sursa: Preparatory site report of Araxos quarry; Activity 3.1. http://www.sarmaproject.eu/] 14 P agina

Fig. 6: Excavare de nisip & pietriş prin dragare la balastiera Lanca dei Francesi, Italia [Sursa: Pilot site report of Lanca dei Francesi; Activity 3.1. http://www.sarmaproject.eu/] Fig. 7: Cariera Trstenik, Croația Dragă plutitoare cu graifăr şi benzi transportoare [Sursa: IGM Sljuncara Trstenik d.d., Croatia; Photographer: B. Kruk] Cariera Lanca dei Francesi din Italia (Fig. 6) produce silturi, argile şi argile nisipoase. Cariera Trstenik (Fig. 7) este localizată în câmpia inundabilă a Râului Sava, regiunea Zagreb, Croația. Carierele din zonă produc silt, argilă, pietriş, nisip şi turbă. Cariera Araxos din Grecia (Fig. 4) produce mai ales piatră spartă din calcare. Cariera de diabaz Revărsarea din România produce piatră spartă, dale, criblură şi nisip abraziv. In sfârşit, cariera de calcar Kovilovača (Fig. 8) produce îndeosebi piatră spartă. Pagina 15

Producția medie a carierelor şi balastierelor examinate variază de la circa 400.000 tone la 850.000 tone de agregate pe an. Produsele finale îşi găsesc aplicații în diverse domenii, cum sunt construcția de drumuri şi clădiri, terasamente de cale ferată, în industria sticlei, metalurgie şi ca filler în hrana animalelor. (Tabelul 2). Tabelul 2: Aplicații ale agregatelor produse de cariere în țări SEE Carieră / balastieră Trstenik, Croația Araxos, Grecia Lanca dei Francesi, Italia Revărsarea, România Kovilovača, Serbia Utilizări principale sau/şi domenii de aplicare Construcția de drumuri şi clădiri Construcția de drumuri şi clădiri Mortare de ciment, betoane, industriile sticlei şi a cărămizilor, ramblee pentru drumuri Construcția de drumuri şi diguri, terasamente Construcția de drumuri şi clădiri (80%), metalurgie (10%), filler în hrana animalelor (10%) Fig. 8: Cariera de calcare Kovilovača Serbia [Sursa: Preparatory site report, Kovilovača quarry; Activity 3.1. http://www.sarmaproject.eu/] 16 P agina

2.2.2 Agregate produse prin activități de reciclare Expresia agregate din reciclare este utilizată aici pentru a descrie toate agregatele produse prin operațiuni de reciclare şi alte activități decât exploatarea din cariere şi balastiere destinate acestui scop. Câteva tipuri de deşeuri şi reziduuri minerale pot fi efectiv transformate prin reciclare în produse secundare. Aceste produse pot fi utilizate, pentru anumite scopuri, în locul sau în amestec cu agregate naturale, economisind resurse ne regenerabile şi reducând semnificativ terenurile ocupate şi impactul de mediu asociat. Cu acest sens, agregatele din reciclare includ şi agregatele produse din deşeuri extractive (sau miniere). Tabelul 3: Clasificarea activităților de reciclare ca surse potențiale producției de agregate R1: Reciclarea produselor secundare, deşeurilor şi reziduurilor din activități extractive Conform clasificării activităților de reciclare propuse şi agreate de partenerii SARMa, 4 tipuri de R2: Reciclarea deşeurilor din construcții şi activități de reciclare au fost demolări (C&DW) considerate ca potențiale surse de agregate (Tabelul 3). R3: Reciclarea materialelor excavate la Activitățile de reciclare, listate în lucrări civile tabel, se înscriu în cadrul legal al unor Directive şi Comunicări ale UE referitoare la managementul acestori tipuri de deşeuri. [Sursa: Synthesis report of baseline study R4: Reciclarea deşeurilor industriale (zguri metalurgice, cenuşi de incinerare, cenuşi din arderea cărbunilor) reports of SARMa model sites; Activity 3.3 (Recycling). http://www.sarmaproject.eu/] Există destul de puține diferențe între țările SEE în ceea ce priveşte utilizarea materialelor reciclabile, ca C&DW sau alte tipuri de deşeuri, pentru producerea de agregate. Referitor mai ales la reciclarea C&DW, atât dezvoltarea şi implementarea legislațiilor naționale relevante, cât şi îndeplinirea obiectivelor reciclării C&DW sunt procese lente, în cele mai multe țări SEE. Informațiile care urmează au fost colectate prin chestionare dedicate reciclării şi completate de către partenerii din proiect. In Albania, parte din reziduurile industriei de procesare a cromitului sunt utilizate pentru producția de aggregates destinate construcțiilor. Nu există instalații de reciclare în Herzegovina, în timp ce foarte puține există în Bosnia. In Grecia, legislația națională privind reciclarea C&DW a fost aplicată foarte recent. Deşeurile R1 (deşeuri extractive) şi R4 (zguri) sunt utilizate la producerea de agregate pentru construcția de drumuri. Deseurile R1 şi R3 (sol/roci excavate din lucrări civile) sunt deseori utilizate pentru umpluturi, dar nu sunt date disponibile privind cantitățile. Pagina 17

In Serbia, cantitățile de C&DW reciclate pentru producția de agregate sunt foarte slab reprezentate. Deşeurile industriale, ca zgurile şi cenuşile din arderea cărbunilor, sunt utilizate ocazional ca surse pentru producția de agregate. Slovenia deține instalații de reciclare care tratează mai ales deşeuri R2 (C&DW), R1 (deşeuri miniere) şi R4 (deşeuri industriale). Agregatele produse sunt folosite pentru umpluturi, producția de betoane şi alte utilizări în construcții. In Austria, deşeurile R1 (deşeuri miniere) sunt utilizate mai ales ca umpluturi în cariere. Totuşi, proporții ridicate din alte tipuri de deşeuri sunt procesate: 83% (5 din 6 milioane tone) din deşeurile R2 (C&DW), 72 % (15,9 din 22 milioane tone) din deşeurile R3 (soluri/roci excavate) şi 69 % (1,1 din 1,57 milioane tone) din deşeurile R4 (deşeuri industriale). Aproape 100% din asfalt (deşeu R2) este reciclat, precum şi 90 95% din betoanele utilizate (deşeuri R2). Studiile de caz listate în tabelul 4 au fost considerate ca exemple pentru producția de agregate prin reciclare în țările SEE. Cazurile au fost heterogene, variind de la procesarea deşeurilor miniere la tratamentul C&DW, solurilor/rocilor excavate din lucrări civile şi deşeurilor industriale (ex. zguri, cenuşi). [Sursa: Synthesis report of baseline study repo rts of SARMa model sites; Activity 3.3 (Recycling). http://www.sarmaproject.eu/] Tabelul 4: Lista studiilor de caz considerate pentru reciclare în proiectul SARMa Partener Activitate Tip de Tara Nume studiu de caz SARMa extractivă reciclare asociată Albania METE Bulqiza Cromit R1 Grecia IGME Gerakini Magnezit R1 Italia ER & Parma Madregolo (Collecchio) R2 Italia ER & Parma Castellarano Nisip & pietriş R1,R2,R3,R4 România FGG&IGR Deva Ruschița Marmură R1 Slovenia GeoZS Velica Piresica R2,R3 Slovenia GeoZS Sezana R2,R3 Slovenia GeoZS Dogose R2,R3 Slovenia GeoZS Smarje Sap R2,R3 De exemplu, materialul din iazul de decantare al Uzinei de Procesare a Cromitelor de la Bulqiza, Albania (200.000 tone/an) este în prezent reciclat şi tratat în instalații de îmbogățire ca deşeu minier. Produsele reciclate cuprind un concentrat vandabil de 18 P agina

cromit (38 42% Cr 2 O 3 ) utilizabil în industria chimică şi metalurgie, şi un produs nisipos (R1) potrivit pentru producția de beton. [Sursa: Study report of SARMa case study Bulqiza Albania (3.3 Recycling)] De asemenea, în mina de magnezit Gerakini, Grecia (Fig. 9), produsele secundare de la instalația de sortare a morilor şi deşeurile extractive de la dezvoltarea minei sunt procesate pentru producția de agregate R1 (150.000 tone/an), destinate mai ales construcției de drumuri (Fig.10). Fig. 9: Vedere generală a haldelor de deşeuri sterile de la mina de magnezit Gerakini, Grecia [Sursa: Baseline study report for recycling. Case study: Gerakini. http://www.sarmaproject.eu/] Fig. 10: Agregate (R1) produse prin tratamentul deşeului minier de la mina Gerakini Pagina 19

Sase uzine de reciclare, două din regiunea Emilia Romania (Italia) şi patru din Slovenia, au fost selectate pentru a demonstra potențialul de producere a agregatelor reciclate (adică, reciclarea C&DW) în țările SEE. Uzina de reciclare din Madregolo (Collecchio), Italia (Fig.11) este un exemplu de evoluție de la "cariera tradițională" la "carieră şi reciclare integrate". In particular, uzina re procesează agregate reciclate rezultate prin măcinarea de pavaje asfaltice (R2) asociate cu agregate naturale. Tehnicile adoptate pentru reciclare constau în procese la cald şi la rece. In primul caz, agregatele reciclate sunt adăugate în procent mai mic de 20% în mixtura totală. In al doilea caz, agregatele reciclate sunt adăugate în procent de până la 50%. Agregatele astfel obținute sunt utilizate pentru construcția de drumuri, aeroporturi şi porturi, în accord cu cerințele pieții CE. Ciment asfaltic reciclat este, de asemenea, fabricat. [Sursa: Synthesis report of baseline study reports of SARMa model sites; Activity 3.3 (Recycling). http://www.sarmaproject.eu/] Fig. 11: Uzina de reciclare din Madregolo (Collecchio), Italia [Sursa: Baseline study reports of SARMa model sites (Recycling). Case study of Madregolo] Uzina de reciclare din Castellarano (Italia) aplică cele mai bune tehnologii disponibile în domeniul reciclării C&DW. Uzina este localizată lângă o instalație producătoare de nisip & pietriş, într o zonă aparținând districtului ceramic Sassuolo Scandiano. Din acest motiv, 76% din alimentarea uzinei de reciclare Castellarano se face cu deşeuri ale industriei ceramice (R4). Capacitatea uzinei este de 150.000 tone/an. [Sursa: Baseline study reports of SARMa model sites (Recycling): Case study of Castellarano] 20 P agina

Studiul de caz selectat pentru România priveşte cariera de marmură Ruschita. Aici, 50% din rocile excavate sunt utilizate pentru producția a 190.000 tone/an de blocuri de marmură. Blocurile de roci excavate, care nu sunt utilizabile pentru prelucrare ca piatră ornamentală, precum şi reziduurile (ex. spărturi) instalațiilor de tăiere sunt procesate de către o uzină, localizată în apropierea carierei de marmură, pentru a obține produse micronizate (fillere). [Sursa: Baseline study reports of SARMa model sites (Recycling): Case study of Deva Ruschita] Uzina de reciclare de la Velica Piresica (Slovenia) este localizată într o parte abandonată a unei cariere active de dolomit. Deşeurile R2 (C&DW) şi R3 (soluri/roci excavate din lucrări civile) sunt tratate în această uzină pentru a produce agregate reciclate de calitate medie şi bună, care sunt utilizate pentru construcția de drumuri şi căi ferate. [Sursa: Baseline study reports of SARMa model sites (Recycling): Case study of Velica Pirecica] In mod asemănător, uzina de reciclare de la Sežana (Slovenia) este localizată într o parte abandonată a unei cariere de calcare. Deşeuri R2 şi R3 sunt tratate şi în uzina Sežana. Aici sunt produse agregate reciclate de calitate de la slabă la bună. [Sursa: Synthesis report of baseline study reports of SARMa model sites; Activity 3.3 (Recycling). http://www.sarmaproject.eu/] Al treilea caz de reciclare din Slovenia se referă la uzina de reciclare de la Dogoše, localizată într o balastieră epuizată, parțial remediată, de lângă râul Drava. Alimentarea uzinei de reciclare Dogoše cuprinde deşeuri R2 şi R3, iar agregatele reciclate produse sunt de calitate medie la scăzută, potrivite pentru construcția de drumuri, producerea de betoane şi mixturi bituminoase şi pentru umpluturi. [Sursa: Synthesis report of baseline study reports of SARMa model sites; Activity 3.3 (Recycling). http://www.sarmaproject.eu/] Ultimul caz examinat este al uzinei de reciclare de la Smarje Sap (Slovenia), localizată în partea abandonată a unei carierei active de dolomit. Activitatea de reciclare se realizează numai o dată pe an, utilizând un echipament (concasor) închiriat pentru tratamentul deşeurilor R2 şi R3 şi producerea de agregate reciclate de calitate scăzută, potrivite pentru umpluturi. [Sursa: Synthesis report of baseline study reports of SARMa model sites; Activity 3.3 (Recycling). http://www.sarmaproject.eu/] Pe baza analizei studiilor de caz, este de subliniat că majoritatea uzinelor de reciclate prezentate mai sus sunt instalate în părți epuizate ale unor cariere active sau în cariere / balastiere abandonate, în vecinătatea zonelor industriale şi aproape de centre urbane. Această practică este în totalitate adecvată, deoarece: Uzinele de reciclare sunt în mod normal alimentate cu mixturi de deşeuri extractive, industriale şi C&DW. Aceste materiale sunt uşor de găsit în astfel de zone. Unitățile de concasare/sortare ale carierelor/balastierelor sunt utile şi pot fi folosite de către uzinele de reciclare. Pagina 21

Fig. 12: Praful factor de impact asupra mediului [Sursa: Arhiva personală a autorilor] 22 P agina

3. Problemele majore care afectează durabilitatea resurselor de agregate la nivel local Agregatele sunt materiale ieftine, grele și voluminoase și este imperativ ca, din motive economice și de mediu, acestea să fie obținute aproape de principalele centre de consum, în special în cazul în care transportul feroviar sau cel naval nu este posibil, așa cum se întâmplă de obicei. Deoarece agregatele sunt obținute în principal din lucrări miniere de suprafață, există un impact direct asupra esteticii peisajului. Un număr de alte influențe potențiale asupra mediului pot apărea, de asemenea, în timpul operațiunilor legate de activitățile din cariere / balastiere, cât și în acelea legate de activitățile de transport. Mai mult decât atât, industria extractivă poate afecta comunitățile învecinate şi nevoile lor. Astfel, chiar dacă nu în mod oficial, acceptarea socială este necesară pentru exploatarea în carieră, în scopul de a opera fără probleme. Pagina 23

3.1 Necesitatea unei dezvoltări durabile Potrivit raportului Comisiei Mondiale pentru Mediu şi Dezvoltare (1987), dezvoltare durabilă (Sustainable Development SD) este dezvoltarea care satisface nevoile prezentului fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a şi satisface propriile nevoi. Dezvoltarea durabilă implică o creştere economică, împreună cu protecția calității mediului, fiecare consolidând o pe cealaltă. În esență, termenul de Dezvoltare durabilă (SD) se referă la realizarea dezvoltării economice şi sociale întrun mod care nu epuizează resursele naturale ale unei țări. [Sursa: "Our common future: The World Commission on Environment and Development", Bruntland, G., 1987] Autoritățile, industria şi societatea trebuie să coopereze la planificarea la nivel regional şi local astfel încât extracția durabilă a agregatelor să fie un succes. Pentru a asigura gestionarea durabilă şi furnizarea agregatelor, fiecare dintre părțile interesate trebuie să accepte anumite responsabilități. Autoritățile au datoria să dezvolte politici, reglementări cadru şi stimulente economice care să asigure climatul pentru succesele economice ale operatorilor de cariere, în acelaşi timp asigurându se că nevoile şi preferințele comunităților adiacente sunt respectate. Industria trebuie să lucreze astfel încât să fie recunoscută ca un corporatist responsabil şi ca un membru al comunității. Societatea (inclusiv ONG urile) are responsabilitatea de a se informa cu privire la gestionarea problemelor resurselor de agregate. Toate părțile interesate trebuie să identifice şi să rezolve problemele legitime, printr o contribuție constructivă în luarea deciziilor care să se adresează atât lor, cît și unor spectre largi de obiective şi interese. [Sursa: Managing and Protecting Aggregate Resources, Open File Report 02 415, U.S. Geological Survey, Langer, W. H., 2002] In prezent, o parte importantă a informațiilor de mediu folosite pentru a interpreta, prognoza sau contura aspecte ale dezvoltării durabile legate de sistemele industriale, derivă din aplicarea metodologiei Life Cycle Assessment (LCA). Industria minieră / exploatarea în carieră este unul din sectoarele în care utilizarea instrumentelor bazate pe LCA a fost mai puțin folosită, sau în care consensul cu privire la punerea în aplicare a metodologiei nu a fost atins. [Sursa: Life Cycle Assessment (LCA) Guidelines; Activity 3.3 (Recycling). http://www.sarmaproject.eu/] În contextul arătat mai sus, anumite responsabilități, probleme şi provocări sunt actuale pentru toate părțile implicate în sectorul de agregate la nivel local. După cum s a demonstrat în proiectul SARMa, aspectele și provocările țărilor SSE includ: realizarea licenței sociale pentru a opera; gestionarea impacturilor potențiale de mediu; prevenirea exploatărilor în cariere ilegale, promovarea activităților de reciclare; eliminarea unor deficiențe în legătură cu cadrul legislativ. 3.2 Aspecte sociale Fără nici o îndoială, societatea are nevoie de agregate pentru dezvoltarea infrastructurii şi a construcțiilor, şi, prin urmare, o preocupare majoră se referă la costul efectiv al furnizării de agregate de o calitate acceptabilă. 24 P agina

Pe de altă parte, extracția de agregate din cariere sau balastiere constă într un proces în mare parte mecanic, ce implică transportul unor cantități mari de materiale şi acest lucru poate deranja comunitățile locale în diverse moduri (a se vedea punctul 3.3): a) schimbarea peisajului site urilor învecinate, b) afectarea mediului, habitatelor şi speciilor, c) crearea unei perturbări continue din cauza transportului de materiale prin sate, etc. În plus față de disconforturile cauzate de însăşi natura activității de extracție, care afectează mediul înconjurător şi comunitățile, localnicii şi autoritățile sunt preocupate de gestionarea etapei post închidere şi de utilizarea carierelor epuizate. Extinderea în suprafață a exploatărilor în cariere a agregatelor poate fi restricționată de către comunitățile în expansiune, în lipsa unor planuri de utilizare a terenurilor şi a neconturării zonelor prioritare de extracție a materiilor prime. În timp ce multe cariere au pornit de la periferia comunităților, astăzi acestea sunt "înghițite" şi înconjurate de comunitățile expansive. Prin urmare, problemele sociale la nivel local provin de la două aspecte contradictorii: a) punctul de vedere al consumatorilor, şi b) punctul de vedere al cetățeanului "deranjat". Mulți cetățeni nu acceptă carierele de suprafață deoarece nu recunosc dependența societății față de agregate. Sindromul nu în curtea mea", poate restricționa dezvoltarea valorificării agregatelor. [Sursa: Managing and Protecting Aggregate Resources, Open File Report 02 415, U.S. Geological Survey, Langer, W. H., 2002] În ultimii ani, prin demersul consultării publice prevăzute în cadrul procedurii de autorizare de mediu stabilite în unele țări SSE, a existat o implicare sporită a comunităților locale în luarea deciziilor pentru carierele noi şi / sau existente. Părțile interesate, cum ar fi comunitățile locale şi ONG urile, ar putea creia obstacole considerabile în eficiența carierelor de agregate, în special atunci când activitatea extractivă se desfășoară în apropierea sau în zonele de conservare a naturii şi a siturilor arheologice importante. Pe scurt, activitatea de producție de agregate are nevoie, chiar dacă nu în mod oficial, de acceptare socială, în scopul de a opera fără probleme. 3.3 Probleme de mediu Probleme majore de mediu recunoscute în general ca afectând dezvoltarea durabilă a resurselor de agregate sunt legate de: Cât de eficient sunt evaluate, monitorizate şi gestionate potențialele impacturi asupra mediului care rezultă în toate fazele unui proiect de extracție a agregatelor (planificarea, dezvoltarea, instituirea, funcționarea), și Dacă există un plan eficient, specific şi bine realizat de restaurare a site ului, care ar putea compensa comunitățile locale pentru modificarea inevitabilă a peisajul datorită activităților de extracție. Pagina 25

Impactul asupra mediului variază considerabil de la o carieră la alta, funcție, în principal, de metodele de extracție şi de tehnicile de procesare aplicate, proiectarea generală a lucrării în carieră, precum şi amploarea procesului de extracție. Site urile situate într un mediu vulnerabil, cum ar fi o zonă umedă sau în apropierea unui râu sau lac, ori în zone de mare valoare naturală, pot avea un impact potențial mai mare decât cele situate într un mediu deja puternic afectat. Modificarea peisajului este impactul direct, cel mai evident şi comun al exploatărilor în carieră, care afectează mediul din punct de vedere estetic şi provoacă perturbări nu numai asupra comunităților locale, ci şi asupra habitatelor existente (Fig. 13). Fig. 13: Vedere de ansamblu a carierei Kovilovača și a fabricii din orașul Despotovac, Serbia [Sursa: Preparatory site report of Kovilovača quarry; Activity 3.1. http://www.sarmaproject.eu/] Exploatările în carieră pot necesita spatiu pentru amplasarea haldelor, precum şi spațiu pentru infrastructurile asociate, clădiri şi drumuri de acces. Astfel de activități pot, ocazional, provoca perturbări semnificative ale vieții sălbatice şi conduce la pierderea sau deteriorarea habitatelor naturale valoroase. Acest impact poate fi temporar sau permanent, direct sau indirect, în site sau în afara site ului şi poate intra în joc la momente diferite pe parcursul ciclului proiectului (Tabelul 5). 26 P agina

Tabelul 5: Impacturi potențiale asupra biodiversității prin activități extractive [Sursa: EC Guidance on undertaking new non energy extractive activities in accordance with Natura 2000 requirements, European Commission, July 2010, p. 31] Impacturi potențiale asupra habitatelor și speciilor Etape / Activități Deteriorarea şi fragmentarea habitatelor Perturbații și/sau deplasarea speciilor sensibile Pierderea de indivizi sau populații rare sau pe cale de dipariție Modificări în componența speciilor (flora și fauna locală) Colonizarea site ului cu specii exotice și invazive Modificarea și degradarea ecosistemelor acvatice Explorare Foraj și lucrări miniere de suprafață Construcții rutiere/căi ferate Circulația persoanelor și vehiculelor Preparare locație / Extracția mineralelor Decopertarea/stocarea solului şi vegetației Dezvoltare infrastructură (linii electrice, drumuri, clădiri, concasoare, benzi transportoare) Explozii Extracție minereu/rocă; stocare Deversare apă de suprafață şi subterană Scăderea nivelului hidrostatic Transportul de materiale Prelucrare Sfărâmare / concasare Depozite de steril şi iazuri de decantare Închidere site Re conturare balastieră, front carieră şi halde de steril Imprejmuire zone periculoase Dezafectare de drumuri / demontare de clădiri Re însămânțarea/re plantarea zonelor perturbate Monitorizarea calității apei şi posibile tratamente Activitățile din cariere pot determina modificări ale calității apei din cauza apei de şiroire şi difuziei poluanților în apele subterane. Dacă asanarea site ului de extracție Pagina 27

este necesară, activitățile extractive pot modifica potențial condițiile hidrologice în zonele extracție şi în împrejurimi, cu modificări ale rețelei hidrografice cauzate de un dezechilibru temporar în scurgerile de suprafață, a infiltrărilor, etc. În astfel de cazuri, acest lucru ar putea conduce la un impact asupra izvoarelor apropiate sau a zonelor umede, atât în termeni de cantitate cât şi de calitate (întreruperi hidraulice). Diferite tipuri şi intensități ale zgomotului pot să apară în timpul exploatărilor în carieră, iar vibrațiile pot apărea la utilizarea puşcărilor. Atât zgomotul, cât şi vibrațiile pot afecta speciile faunistice existente în împrejurimi, precum şi comunitățile locale, în cazul în care aşezările sunt în imediata apropiere a carierei. Emisia de praf este un efect secundar semnificativ al extracției şi transportului şi poate afecta calitatea aerului, solurilor, oamenii şi habitatele (Fig. 12). Cu toate acestea, industria agregatelor şi a îmbunătățit mult în ultimii ani performanța în materie de mediu şi se concentrează pentru realizarea protecției biodiversității în ariile naturale protejate, cum ar fi Natura 2000. Câteva cazuri de cariere dintre cele examinate în proiectul SARMa (Tabelul 1) reprezintă exemple de operațiuni în imediata apropiere a zonelor naturale protejate. Cariera Araxos din Grecia operează într o zonă Natura 2000. Lanca dei Francesi în Italia funcționează în zona inundabilă a râului Po, riverană unei zone Natura 2000. Cariera Kovilovača din Serbia este plasată în apropiere de Cheile râului Resava, o rezervație din categoria Special Nature, denumită Vinatovača. Cariera Revărsarea (România) se află în mijlocul căilor de migrație a păsărilor sălbatice. [Sursa: Synthesis report of baseline study reports of SARMa model sites; Activity 3.1 (Best practices). http://www.sarmaproject.eu/] În prezent, monitorizarea sistematică şi buna gestionare a impactului asupra mediului sunt prevăzute şi constituie obligații legislative pentru operatorii de cariere, în majoritatea țărilor SSE. Cu toate acestea, există încă multe alte căi spre a atinge niveluri mai înalte de performanță de mediu în regiuni specifice. 3.4 Probleme ale exploatărilor ilegale în carieră În ciuda unui cadru legislativ existent pentru cariere, unele țări SSE încă se confruntă cu probleme ale activităților ilegale. Această problemă este asociată cu grave efecte economice, sociale şi de mediu, care afectează nu numai zonele restrânse în care au loc astfel de activități, ci și zone mai largi. Câteva studii de caz au fost selectate pentru a identifica cauzele potențiale ale carierelor ilegale în țările SSE şi să propună modalități de a le preveni. Concluziile se bazează pe rezultatele expertizei specifice. [Sursa: Synthesis report of baseline study reports; Activity 3.2 (Illegal quarrying). http://www.sarmaproject.eu/] Activitățile de exploatare ilegală variază de la excavații la scară mică, operate ocazional de către persoane fizice în scopul de a extrage agregate pentru uz propriu, la cariere dezvoltate la diferite scări. Acesta din urmă funcționează, de obicei, pentru câteva luni şi nu sunt uşor de controlat de către autoritățile locale. 28 P agina

Este dificil să se estimeze cantitățile reale de agregate provenite din activități ilegale în țările SSE, deoarece date oficiale relevante nu sunt întotdeauna disponibile. Cu titlu informativ, un studiu efectuat de către autoritățile competente din Republica Croația, la nivelul anului 2009, a arătat că în jur de 20% din producția de agregate a țării a provenit din surse ilegale. [Sursa: Activity 3.2 SSM model sites: Sava River (Trstenik) case study the Zagrebačka county Croatia] Activități ilegale sunt practicate, de multe ori, în zone de cariere abandonate şi ne reabilitate. Mai mult decât atât, cariere abandonate sunt folosite la depozitarea ilegală a diferitelor tipuri de deşeuri (Fig.14). Fig. 14: Depunerea deşeurilor din construcții şi de uz casnic în site urile abandonate ale carierei Trstenik, Croația [Sursa: Activity 3.2 SSM model sites: Sava River (Trstenik) case study the Zagrebačka county Croatia] Operatorii ilegali nu țin seama de normele de sănătate şi de siguranță în activitatea de extracție. Prin urmare, există riscuri grave, atât pentru siguranța operatorilor ilegali, precum şi pentru mediul înconjurător, aşezări şi locuitori. De asemenea, deoarece aceștia nu sunt profesionişti şi autorizați, ei nu aplică metode și tehnici de exploatare adecvate şi ecologice. Dimpotrivă, practica lor u zuală este o activitate prădalnică de extracție a agregatelor, însoțită de depozitarea necontrolată a "deşeurilor". Pagina 29

Activitățile exploatărilor ilegale în carieră au efecte economice negative la nivel local, regional şi național, deoarece operatorii ilegali nu plătesc impozite sau alte taxe / redevențe, ca în cazul carierelor care activează legal. Lipsa unor studii pe termen mediu şi lung privind nevoile pieței de agregate la nivel local, în combinație cu procesele de autorizare complicate şi consumatoare de timp, pot încuraja apariția exploatărilor ilegale în cariere. În cele din urmă, un factor important care "permite" desfășurarea de activități ilegale în carieră este lipsa potențială a proceselor şi instrumentelor de monitorizare eficientă şi consecventă, utilizabile de către autoritățile competente. 3.5 Probleme ale reciclării Reciclarea nu ar trebui să fie considerată o activitate de sine stătătoare, ea ar trebui să fie încadrată într un context mai larg al gestionării integrate a resurselor şi a deşeurilor. În acest sens, producția de agregate prin activități de reciclare (vezi punctul 2.2.2) este conectată la legislația relevantă. Uniunea Europeană (UE) a adoptat o serie de directive care vizează armonizarea politicilor de gestionare şi eliminare a deşeurilor în întreaga Europă şi garantarea protecției mediului: Directiva cadru privind deşeurile (Directiva 2006/12/CE a deşeurilor); Directiva privind depozitele de deşeuri (Directiva 1999/31/CE); Directiva prevenirii și controlul integrat al poluării (Directiva 2008/1/CE); Directiva privind deşeurile miniere (Directiva 2006/21/CE a gestionării deşeurilor din industriile extractive). Studiile de caz prezentate la punctul 2.2.2 din Manual (Tabelul 4) au fost considerate ca exemple pentru producția de agregate din activități de reciclare în țările SSE. Prin aceste studii de caz s a demonstrat că atitudinea generală de a recicla şi felul în care activitățile de reciclare sunt concepute şi gestionate, în scopul de a deveni surse de agregate, par a fi esențial diferite de la o țară SSE la alta. [Sursa: Synthesis report of baseline study reports of SARMa model sites; Activity 3.3 (Recycling). http://www.sarmaproject.eu/] Majoritatea țărilor SSE nu iau în considerare, în politicile lor minerale, producția de agregate prin toate activitățile potențiale de reciclare. Mai exact, producerea de agregate prin tratarea deşeurilor din activitatea de extracție (sau minerit) este o practică obişnuită în cele mai multe dintre ele. Pe de altă parte, producția de agregate din C&DW este limitată, iar stabilirea unei legislații relevante, cu obiective specifice de reciclare, nu a fost încă adoptată de către unele țări. Ca urmare, bazele de date privind agregatele din activități de reciclare fie lipsesc, fie conțin informații limitate. [Sursa: Synthesis report on legislation and regulatory 30 P agina

framework related to sustainable aggregate resources management in selected South East European countries, SARMa ] Având în vedere că producția de agregate din activități de reciclare reduce ocuparea terenurilor şi, totodată, impactul potențial asupra mediului, economisind, în acelaşi timp, resurse neregenerabile şi, astfel, creşterea eficienței resurselor, problemele stringente cu care factorii politici şi administrația publică se confruntă sunt: i) modul de organizare şi de gestionare a colectării și reciclării deşeurilor, şi ii) modalitatea de a înțelege dacă şi în ce măsură agregatele din reciclare pot completa agregatele din exploatarea în cariere, în scopul de a realiza o aprovizionare durabilă din surse mixte (Sustainable Supply Mix SSM). 3.6 Probleme ale proceselor de autorizare În timp ce există o disponibilitate generală a surselor locale de agregate în țările SSE, accesul la resursele de agregate, inclusiv aprovizionarea pieții, este adesea limitat de lungile procese de autorizare. În majoritatea cazurilor, sistemele de autorizare privind exploatarea în cariere sunt nejustificat de complexe şi lente, ceea ce constrânge inutil accesul la resurse, iar valabilitatea multor permise acordate este prea scurtă pentru a justifica investiții adecvate. Prin urmare, fiecare țară trebuie să elaboreze o procedură simplificată, mai rapidă, un sistem de autorizare conceput, în mod ideal, ca un "one stop shop", sau echivalentul acestuia, prin raționalizarea legăturilor şi a procedurilor între agențiile naționale, regionale şi locale implicate, în timp ce se insistă asupra creşterii performanței industriei în probleme de mediu şi sociale. Participarea publicului este asigurată, de obicei, în timpul fazei de acordare a licențelor de mediu, prin audieri publice sau comunicări scrise. Cu toate acestea, lămurirea "publicului afectat" este destul de problematică, ceea ce duce, în multe țări, la acțiuni juridice soluționate de către instanțele judecătoreşti. [Sursa: Synthesis report on legislation and regulatory framework related to sustainable aggregate resources management in selected South East European countries, SARMa ] Pagina 31

Fig. 15: Cariera Araxos (Grecia) este situată într o zonă protejată. Suprafața din jurul carierei este caracterizată printr o bogată biodiversitate datorată învecinării sale cu zona umedă a Parcului Natural Strofilia Kotihi [Sursa: Arhiva foto personală a autorilor] 32 P agina

4. Parametrii cheie ai sustenabilității pentru industrie In esență, termenul de Dezvoltare Durabilă se referă la realizarea dezvoltării economice şi sociale în moduri care nu epuizează resursele naturale ale unei țări. Licența Socială de Operare există atunci când un proiect minier are aprobarea şi larga acceptare a comunității imediat învecinate. Ea este o licență care nu poate fi asigurată numai de autorități, de structurile politice, sau de sistemul legislativ, ci este necesar să parvină şi ca un accept din partea vecinilor. O astfel de acceptabilitate trebuie să fie asigurată pe mai multe nivele, dar trebuie să înceapă, fiind bazată în mod ferm, pe acceptarea socială, de către comunitățile locale, a extinderii valorificării resurselor. Pagina 33

4.1 Generalități Atunci când se evaluează influențele potentiale al activităților de extracție a agregatelor asupra societății şi naturii, este important de reținut că acestea pot afecta nu numai site ul de extracție, ci şi toată infrastructura asociată sau alte facilități, cum sunt drumuri de acces, benzi transportoare, concasoare, locuri de depozitare, etc. Ele afectează, de asemenea, toate fazele proiectului, de la explorare şi operare efectivă (inclusiv extindere), la eventuala închidere şi reabilitatare a site ului. In acest sens, planificarea digitală a dezvoltării carierei este un bun instrument, întrucât acesta permite diferite scenarii şi discuții între operatori şi cei interesați pe plan local. Prevenirea şi atenuarea efectelor, pe parcursul duratei de activitate a unei cariere, sunt, de asemenea, în mod semnificativ determinate de deciziile luate în studiul de fezabilitate şi faza de întocmire a proiectului. Adoptarea măsurilor de atenuare adecvate poate ajuta la reducerea sau chiar eliminarea unor efecte negative ale exploatării în carieră. Sensibilitatea mediului în care este propusă extracția are, de asemenea, o importanță majoră. In prezent, constrângerile generate de legislația națională şi europeană de mediu au îmbunătățit performanța de mediu a industriei extractive. Ca urmare, este necesară aplicarea de metode/tehnologii noi, îmbunătățite, care să contribuie la reducerea influențelor datorate prafului, zgomotului, emisiilor de gaze sau vibrațiilor. Astăzi, operatorii din domeniul agregatelor sunt supuşi presiunilor dinspre comunitățile şi autoritățile locale, în timp ce imaginea publică a companiilor de agregate este din ce în ce mai importantă pentru ele. Rezumând, industria agregatelor ar trebui să ia în considerare următoarele: Există o nevoie globală urgentă de gestionare durabilă a mediului şi, prin urmare, a tuturor activităților umane şi industriale care îl pot afecta. In acest context, sectorul agregatelor nu poate fi lăsat deoparte; Societatea este mai informată, mai sensibilă şi mai exigentă față de problemele legate de impactul activităților de extracție a agregatelor; Cadrul legislativ devine tot mai strict, în special când arii protejate, ca site urile Natura 2000, sunt în vecinătatea carierelor active; Sectorul agregatelor se confruntă cu creşterea competitivității, în ceea ce priveşte calitatea agregatelor şi valoarea comercială a produselor. In contextul de mai sus, este important de reținut că activitatea în cariere, în țările SEE, este realizată de intreprinderi mici şi mijlocii, care operează cu practici tradiționale. Acest caracter destul de convențional al sectorului agregatelor face 34 P agina

relativ dificilă adoptarea de modificări tehnologice şi de management, care să sprijine industria în direcția funcționării durabile. Ca o concluzie, industria de agregate din țările SEE ar trebui să si revizuiască degrabă strategiile, metodologiile aplicate şi atitudinea, în vederea realizării durabilității producției de agregate. 4.2 Bune practici Termenul bună practică este definit ca strategie ideală de contracarare a efectelor negative identificate asupra procedurilor sau proceselor, utilizând cele mai bune tehnici disponibile (BAT). Aceasta se poate aplica pe parcursul duratei de viață a carierei, de la cercetările inițiale, prin faza de producție, până la închidere şi supraveghere post închidere. [http://www.goodquarry.com/glossary] In multe cazuri, buna practică este stabilită prin legi şi regulamente, cu obiectiv global de protecția mediului şi promovarea securității muncii. Deşi, o serie de probleme incluse în buna practică se bazează pe experiență şi date ştiințifice, chiar dacă nu sunt acoperite de regulamente, ele sunt cele mai eficiente în atingerea rezultatelor de mai sus. In multe cazuri, aplicarea bunelor practici are un efect economic pozitiv, întrucât operațiunile de curățare sau restaurare suplimentară sunt evitate. [Sursa: Synthesis report of baseline study reports of SARMa model sites; Activity 3.1 (Best practices). http://www.sarmaproject.eu/] 4.2.1 Plecând de la planificare Planificarea comprehensivă şi precoce a unei cariere de agregate este un factor cheie pentru succesul inițiativei. Ea ar trebui să țină seama de toți factorii legislativi, tehnici, de mediu, economici şi sociali care pot afecta operațiunile din carieră, de la faza de dezvoltare a propunerii la stadiile post închidere. Buna planificare coincide cu un design de success al întregii operații. In acest sens: Constrângerile legislative existente / de perspectivă şi problemele de utilizare a terenurilor trebuie bine evaluate în avans; Noile tehnologii privind metodele de producție ar trebui examinate şi aplicate în designul activității. Astfel de tehnici noi oferă performanțe mai bune în securitatea muncii şi potențialul de a preveni şi minimiza impactul de mediu; Τrebuie examinată posibilitatea utilizării unui echipament de producție de nouăgenerație. Astfel de utilaje pot fi mai scumpe dar, pe termen lung, ele se vor dovedi o alegere mai înțeleaptă decât unele vechi şi tradiționale, datorită unei pro Pagina 35

ductivități mai mari, costurilor mici de întreținere şi performanței de mediu superioare în ceea ce priveşte emisia de gaze, consumul de energie, etc; O operațiune durabilă trebuie să se bazeze pe interacțiunea continuă între componenta economico productivă şi componenta de mediu. Experții de mediu ar trebui să participe în echipa de bază a proiectului la planificarea şi proiectarea operațiunilor din carieră; Planurile de exploatare ar trebui să integreze planurile de restaurare, chiar de la începutul activității operaționale. In acest cadru, este recomandabil ca peisajul, utilizarea terenurilor şi tipurile de vegetație sa fie stabilite prin studii inițiale; Dezvoltarea unei strategii peisagistice, înainte de începerea proiectului, facilitează atenuarea impactului de mediu; Poate fi util să fie adoptate bunele practici din alte activități de succes. Recomandări: Pregătiți planuri integrate, luând în considerare constrângerile legislative; identificați etapele critice ale utilizării terenurilor; Pregătiți studii de evaluare locală a peisajului şi evaluați temeinic impactul de mediu; Dezvoltați o strategie peisagistică şi planuri de restaurare ținând seama, de la început, de utilizarea site ului după închidere; Recurgeți la mijloace digitale pentru planificare; Concepeți proiectul integrând cât mai multe tehnologii noi este posibil; Identificați posibila opoziție socială într un stadiu foarte timpuriu de planificare şi demarați dialogul social, şi Invățați din alte poveşti de succes şi transformați problemele şi dificultățile în oportunități. 4.2.2 Puşcarea 36 P agina Puşcarea este procedeul major de extracție utilizat, în cele mai multe cariere de roci masive, pentru producția de agregate. Puşcarea produce zgomot,

vibrații şi fum, uneori fragmente de roci, care pot afecta aşezările adiacente. Gradul de fragmentare a rocii în timpul extracției este în mare măsură dependent de tehnica de puşcare aplicată. Aceasta, la rândul său, afectează productivitatea echipamentului de concasare şi procentul de fracție fină. O bună proiectare a puşcării permite controlul fragmentării rocii, previne generarea de fragmente zburătoare şi reduce costul puşcării şi încărcăturii. Bunele practice de puşcare ar trebui să includă aplicarea unor tehnici îmbunătățite, ca puşcarea secvențială, care produce vibrații mai acceptabile. Utilizarea de tehnologie nouă este recomandată şi pentru reducerea zgomotului. In orice caz, nivelurile de zgomot şi vibrații stabilite prin legislație, dacă există, trebuie respectate. Recomandări: Aplicați puşcarea secvențială pentru reducerea vibrațiilor; Utilizați tehnologii moderne pentru reducerea zgomotului; Inițiați şi mențineți monitorizarea vibrațiilor şi zgomotului, şi Asigurați vă că este aplicat un bun plan de puşcare pentru re ducerea fragmentelor zburătoare, a costului puşcării şi încăr căturii şi un control mai bun al fragmentării materialului extras. 4.2.3 Poluarea aerului In cele mai multe cariere, poluarea aerului poate fi cauzată atât de emisii de pulberi (praf) cât şi de gaze. Bunele practici ar trebui să includă măsuri pentru ambele grupuri de poluanți, ex. sisteme de desprăfuire pentru colectarea deşeurilor fine, sisteme de evacuare a prafului la mori, etc (Fig. 16). Sursele potențiale de generare a prafului, ca drumurile sau talpa carierei, ar trebui umezite (Fig. 17 şi 19). Transportul intern al materialului ar trebui făcut cu benzi transportoare acoperite sau camioane cu materialul uşor umezit. Transportul extern al produselor ar trebui făcut în vehicule acoperite sau cu alte sisteme de suprimare a prafului. Fig. 16: Filtru de colectare a prafului [Sursa: Preparatory site report of Araxos quarry; Activity 3.1. http://www.sarmaproject.eu/] Pagina 37

Fig. 17: Sistem de umezire în cariera Taro River (Italia) [Sursa: Pilot site report Case study: Taro River alluvial fan (Province of Parma, Italy)] Recomandări: Luați măsuri de reducere a emisiilor de praf şi gaze; Instalați sisteme de desprăfuire pentru colectarea deşeurilor fine; Utilizați sisteme de evacuare a prafului la mori; Păstrați sistemele de transport / concasare acoperite; Păstrați drumurile sau talpa carierei umede; Asigurați vă că transportul în carieră se face cu transportoare acoperite sau cu materialul uşor umezit; Asigurați vă că transportul pe drumurile publice se face în vehicule acoperite sau cu alte sisteme de suprimare a prafului, şi Asigurați vă că se face monitorizarea sistematică a emisiilor de praf şi gaze, iar la depăşirea limitelor, verificați cauzele. 38 P agina