FERMELE FAMILIALE Publicaţia Tematică Nr. 18, AN II Crearea lanțurilor scurte de aprovizionare și integrarea în filierele agroalimentare Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
Textul acestei publicaţii are doar scop informativ și nu implică răspundere juridică. Informaţii suplimentare despre Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi USR pot fi accesate pe Internet: www.madr.ro; www.rndr.ro USR: Departamentul Publicaţii, 2015 Fotografie coperta I: www.shutterstock.com Credite foto: www.shutterstock.com, Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, http://enrd.ec.europa.eu RNDR, 2015 Reproducerea textelor este autorizată cu condiţia menţionării sursei.
CUPRINS ABREVIERI... 2 INTRODUCERE... 3 I. Ferma familială, o realitate COMUNĂ agriculturii europene... 4 Fermele familiale în cadrul politicii de dezvoltare rurală... 5 Ferma familială pilon economic pentru dezvoltarea sectorului agricol și asigurarea competitivităţii... 7 Ferma familială permanenţă și diversitate a satului... 8 Ferma familială durabilitate socială şi capital social... 9 Ferma familială actor important al conservării patrimoniului şi peisajului rural... 11 Iniţiative pentru o dezvoltare rurală durabilă...12 II. Integrarea bunurilor agroalimentare create în ferma familială pe filiera de produs... 15 Măsuri de sprijin pentru integrarea fermei familiale în lanţurile agroalimentare...16 Măsuri de sprijin pentru integrarea în lanţurile alimentare de calitate... 18 Măsuri de sprijin pentru integrarea fermelor familiale în sistemul artizanal agroalimentar... 20 Soluţii de integrare pe filiere agroalimentare... 22 III. Promovarea fermei familiale ca actor important al lanţurilor de aprovizionare... 24 Măsuri pentru stimularea lanţurilor scurte pentru distribuirea produselor artizanale/de specialitate/cu identitate locală... 26 Măsuri pentru sprijinirea schemelor de calitate pentru produsele agricole şi alimentare... 29 Măsuri pentru consolidarea cooperării... 30 Măsuri pentru investiţii în active fizice... 32 Măsuri pentru creşterea competenţelor din ferma familială... 33 Soluţii de creare şi dezvoltare a canalelor de aprovizionare... 35 LEGISLAȚIE COMUNITARĂ ȘI NAȚIONALĂ... 39 BIBLIOGRAFIE... 40
ABREVIERI AM PNDR APIA D.I. DOP GAL GO IGP LEADER MBS OIC PEI PNDR SO SDL STG UDE UE Autoritatea de Management a Programului Național de Dezvoltare Rurală Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Domeniu de intervenție Denumire de Origine Protejată Grup de Acțiune Locală Grup Operațional Indicația Geografică Protejată Program pentru dezvoltare rurală în care actorii locali sunt implicați în utilizarea resurselor proprii comunității rurale - LEADER ( Liasion Entre Actions de Développement de l Ėconomie Rurale / Links between the rural economy and development actions ) Marjă Brută Standard Organism de Inspecție și Certificare Parteneriatul European pentru Inovare Program Național de Dezvoltare Rurală Valoare standard a producției agricole Strategie de dezvoltare locală Specialitate Tradițională Garantată Unitate de Dimensiune Economică Uniunea Europeană 2
Introducere Politica de dezvoltare rurală din perioada 2014-2020, atât la nivel european, cât şi naţional, afirmă şi susţine consolidarea sistemului familial agricol, ca o garanţie pentru securitatea alimentară şi pentru menţinerea structurilor sociale rurale. În noua perioadă de programare se consideră că fermele familiale pot contribui la dinamica teritoriului, amenajarea spaţiului şi valorizarea spaţiilor vulnerabile, promovarea cunoştinţelor locale şi păstrarea patrimoniului cultural şi biologic. Fermele familiale rămân, astfel, cel mai bun mijloc pentru asigurarea viabilităţii producţiei alimentare, a gestiunii durabile a resurselor naturale şi a biodiversităţii şi conservării unei vieţi rurale autentice. Pentru realizarea obiectivelor propuse, măsurile PNDR 2014-2020 sunt orientate către consolidarea rolului economic, social şi de mediu al fermelor familiale, cu accent deosebit pe integrarea bunurilor agricole şi alimentare create la nivel de fermă în filierele agroalimentare şi, mai ales, pe dezvoltarea lanţurilor scurte de aprovizionare. PNDR 2014-2020 răspunde necesităţii integrării producătorilor agroalimentari pe piaţă, punând accentul, la nivelul producătorilor mai mici, pe stimularea asocierii şi, la nivelul marilor producători, pe modernizare şi pe alinierea la cerinţele de calitate ale UE. Sprijinul obţinut de fermierii români prin derularea noului PNDR va conduce la: creşterea valorii adăugate a produselor agricole; promovarea pe pieţele locale; dezvoltarea circuitelor scurte de aprovizionare, a grupurilor de producători şi a organizaţiilor interprofesionale; restructurarea şi consolidarea fermelor de familie şi creşterea competitivităţii fermelor medii. Politica de dezvoltare rurală urmăreşte integrarea pe filiera de produs şi crearea lanţurilor de aprovizionare la nivelul fermelor de mici dimensiuni, inclusiv la nivelul fermelor familiale, prin Prioritatea 3 Promovarea organizării lanţului alimentar, inclusiv procesarea şi comercializarea produselor agricole, a bunăstării animale şi gestionării riscurilor în agricultură şi Prioritatea 2 Creşterea viabilităţii exploataţiilor şi a competitivităţii tuturor tipurilor de agricultură în toate regiunile şi promovarea tehnologiilor agricole inovatoare şi a gestionării durabile a pădurilor. 3
I. Ferma familială, o realitate comună agriculturii europene În viziunea politicilor europene de dezvoltare rurală, fermele familiale garantează siguranţa alimentară, protejează mediul natural şi reduc fenomenul sărăciei rurale. În spaţiul rural european, ele sunt de mai multe tipuri: ferme familiale foarte mari, ferme medii, mici-comerciale şi ferme de subzistenţă. Indiferent de tipul în care se încadrează, ele sunt încurajate să adopte tehnici/practici de intensificare durabilă a producţiei şi de ameliorare a mijloacelor de existenţă rurală. Rolul fermei familiale în economia rurală locală şi implicarea ei în acţiunile specifice dezvoltării durabile rurale se realizează prin intermediul măsurilor de dezvoltare rurală, care urmăresc: crearea unei clase de mijloc specifice economiei durabile, prin sprijinirea investiţiilor în exploataţiile agricole de mărime medie şi de tip familial pentru integrarea producţiei cu procesarea, prin crearea de lanţuri scurte de aprovizionare; consolidarea şi modernizarea fermelor familiale, prin: sprijinirea investiţiilor în sectorul agricol pentru insta larea tinerilor fermieri; acordarea de plăţi, în cadrul schemei pentru micii fermieri, pentru cei care-şi transferă definitiv exploataţia; sprijinirea formelor de transmitere a cunoştinţelor şi de creare a abilităţilor cu privire la metodele moderne şi inovative de procesare şi marketing al produselor agricole (inclusiv lanţurile scurte de aprovizionare); punerea la dispoziţie, cu titlu gratuit, a proiectelor model, pentru ferme vegetale (de legume în câmp şi în spaţii protejate) şi zootehnice (ferme de vaci de lapte, de creştere şi îngrăşare porcine şi ferme de găini ouătoare); acordarea de servicii de consiliere pentru fermierii tineri cu privire la metodele de intrare pe pieţe, de diversificare economică şi de cooperare/asociere; susţinerea fermelor familiale care utilizează practici prietenoase faţă de mediu, prin plăţi compensatorii acordate fermierilor care se angajează în mod voluntar să adopte/să menţină metodele specifice agriculturii ecologice, să respecte angajamentele de agromediu și să continue activitatea în zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau specifice. 4
Fermele familiale în cadrul politicii de dezvoltare rurală Politica de dezvoltare rurală include măsuri care sprijină fermele familiale şi pot răspunde nevoilor lor de restructurare, modernizare, dezvoltare a capitalului uman şi de creştere a culturii antreprenoriale. Obiectivele politicilor de dezvoltare rurală vizează: dezvoltarea unui model de producţie şi consum alimentar sustenabil, bazat pe un sistem agricol şi de procesare non-industrială de dimensiuni mici; promovarea distribuţiei alternative, descentralizarea sistemului de distribuţie alimentară şi scurtarea lanţului de distribuţie între producători şi consumatori; îmbunătăţirea condiţiilor sociale şi de muncă, mai ales în sectorul agriculturii şi alimentaţiei; democratizarea deciziilor în ceea ce priveşte utilizarea bunurilor comune (pământ, apă, cunoştinţe tradiţionale etc.); garantarea preţurilor corecte pentru producători; posibilitatea desfacerii produselor locale prin lanţuri scurte şi protecţia (agro) biodiversităţii şi a peisajelor rurale. Ferma familială a fost definită prin O.U.G. 43/2013 drept exploatația agricolă aparținând persoanelor fizice în calitate de producători agricoli individuali înregistrați în Registrul exploatațiilor agricole sau înregistrată ca persoană fizică autorizată, întreprindere individuală, întreprindere familială, înființată potrivit legislației în vigoare, care produce pentru consumul propriu, iar, după caz, comercializează surplusul. Dimensiunea economică a fermei de familie este cuprinsă între 2-50 UDE (1 UDE reprezintă echivalentul a 1 200 de euro, valoare a producției agricole). Folosind regulile stabilite de Decizia 85/377/ CEE, dimensiunea economică a fost măsurată prin Marja Brută Standard (MBS) a exploatației, exprimată în Unitatea de Dimensiune Europeană (UDE). Regulamentul (CE) 1242/2008 a introdus însă schimbări substanțiale în metodologia de cla- 5
sificare a exploatațiilor agricole în perioada 2014-2020. Prin acest regulament s-a stabilit că dimensiunea economică a unei exploatații agricole este măsurată prin Producția Standard totală (SO) a exploatației, exprimată în euro. În acest context, prin O.U.G. 64/2013 s-a schimbat baza de calcul a fermei de familie de la unitatea de dimensiune economică (UDE) la valoarea standard a producţiei agricole (SO) și s-a elaborat următoarea definiție: ferma de familie exploatație agricolă aparținând întreprinderii familiale sau persoanei juridice ai cărei asociați sunt exclusiv membri ai aceleiași familii. Dimensiunea economică a fermei de familie este cuprinsă între 8 000-250 000 SO. Prin membrii aceleiași familii se înțelege soțul/soția și rudele până la gradul III inclusiv. Această definiție a bazei de calcul a producției este utilizată în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020. Politica de dezvoltare rurală din România creează, astfel, cadrul necesar consolidării și dezvoltării fermei familiale, urmărind: modernizarea exploataţiilor agricole în scopul restructurării și creșterii competitivităţii sectorului agricol alocare distinctă pentru fermele de familie (Măsura 4.1 Investiţii în exploataţii agricole ); înfiinţarea de activităţi non-agricole în zone rurale în scopul creșterii veniturilor (Măsura 6.2 Sprijin pentru înființarea de activităţi neagricole în zone rurale ); dezvoltarea fermelor mici, cu dimensiune între 8 000 12 000 SO (valoare standard) (Măsura 6.3 Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici ). În acest context, majoritatea măsurilor sunt orientate către: îmbunătăţirea accesului la diverse forme de susţinere bugetară sau de avantaje economice (susţinerea veniturilor și a preţurilor, acces la credite, reguli de amortizare); perfecţionarea criteriilor în funcţie de care se acordă diversele forme de susţinere, luând în considerare caracteristicile fermei familiale (mărime, suprafaţă deţinută, cifră de afaceri etc.); consolidarea fermelor familiale în scopul creşterii contribuţiei acestora la dezvoltarea economiilor locale şi a zonelor rurale; reducerea marginalizării economice, prin implicarea acestora în circuitele locale de aprovizionare şi integrarea lor în sistemul agroalimentar. 6
Ferma familială pilon economic pentru dezvoltarea sectorului agricol și asigurarea competitivităţii La nivel european, ferma familială reprezintă un actor important în asigurarea creșterii economice, datorită contribuțiilor importante pe care le aduce atât la realizarea producției agricole și securităţii alimentare, cât și la aprovizionarea piețelor agricole. Activitatea economică a fermelor familiale se desfășoară în funcție de tipurile de agricultură, de la cea de subzistenţă la cea orientată spre piaţă, intensivă, bazată pe tehnologii moderne. Prin această diversitate, ferma familială asigură întregii comunităţi rurale un important capital economic și social. Fermele mici, familiale, reprezintă un mecanism de securitate economică și o modalitate de protecție în spațiul rural. Protecția economică, implicit socială, este împotriva sărăciei, asigurând un nivel minim de alimente și de câștiguri. În perioadele de criză economică, forța de muncă este resorbită de agricultură, soluție tampon pentru echilibrarea șomajului. În cazul României, fermele familiale sunt o plasă de siguranță economică deoarece mecanismele de securitate socială sunt deficitare și economia rurală non-agricolă nu este diversificată. Beneficiile economice aduse de fermele familiale sunt multiple, respectiv: propun un model agricol mult mai atent la mediul înconjurător, cu mai multe oportunități ocupaționale și mult mai integrat în spațiu; desfacerea bunurilor agricole se realizează prin poziţionarea pe pieţe diferenţiate, atât în funcție de calitatea produselor, originea lor și modul/tehnica de producere, cât și prin adaptarea la cerinţele evoluţiei dietei; contribuie la eliminarea monopolurilor pe piața produselor agroalimentare; asigură, în situații de criză, echilibrul economic necesar sectorului agricol și stabilitatea structurilor rurale. În aceste condiții, fermele familiale îndeplinesc un rol complex care constă nu numai în asigurarea competitivității, ci și în gestionarea durabilă a resurselor naturale și a teritoriului. 7
Ferma familială permanenţă și diversitate a satului Fermele familiale asigură permanența rurală prin păstrarea tradițiilor (economice, gastronomice, culturale etc.) și a patrimoniului rural. Contribuția agriculturii familiale la menținerea specificității spațiului rural se realizează prin utilizarea practicilor agricole durabile, inovatoare și dinamice, prin pluriactivitate și prin menținerea constantă a diversității biologice. În acest context, putem spune că fermele familiale au un rol important în diversificarea agricolă și non-agricolă a zonelor rurale. Prin activitățile agricole pe care le desfășoară, aceasta furnizează elementele de bază pentru dezvoltarea rurală, dispunând de o gamă largă de mărfuri și servicii. Agricultura familială, prin trăsăturile sale caracteristice (producția locală de alimente, lanțurile scurte, biodiversitatea ridicată, patrimoniul cultural bogat etc.), reprezintă o resursă importantă pentru generarea de valoare adăugată ridicată și înființarea de modele alternative, precum agroturismul și specialitățile alimentare tradiționale. Datorită diversificării structurale, în care accentul se pune pe dezvoltarea de activități non-agricole, ferma familială oferă soluții pentru diversificarea economică/ocupațională a zonelor rurale. Fermele familiale care își diversifică activitatea prin agroturism obțin venituri mult mai mari datorită activităților de turism (cazare) și de comercializare (vânzarea produselor agricole prelucrate sau a produselor meșteșugărești). De asemenea, fermele familiale își pot asigura diversificarea prin producerea și comercializarea produselor organice cu valoare ridicată, utilizând etichetarea. 8
Ferma familială durabilitate socială şi capital social Durabilitatea socială garantează dezvoltarea economică, favorabilă membrilor societăţii, respectând valorile culturale universale şi păstrând identitatea comunitară. Actor important al dezvoltării locale, ferma familială, răspunde provocărilor sociale prin: valorificarea calităţii alimentelor ca obiectiv social - se referă la cerinţele consumatorilor care pun pe primul loc sănătatea lor şi solicită depăşirea criteriilor de natură vizuală (mărime, formă, culoare), preţ şi integrarea altor criterii de calitate, precum cele organoleptice (gust, savoare, arome), etice (agricultura ecologică), nutriţionale, reziduale (conţinut în îngrăşăminte chimice) şi tehnologice (rezistenţă la păstrare şi transport); atestarea tradiţională a produselor agroalimentare - se referă la identitatea alimentară generată de patrimoniul comunităţii rurale care permite accesul pe o piaţă în care sunt apreciate valori precum tradiţia, sănătatea, protecţia mediului, etica procesului productiv etc.; certificarea produselor etice - are în vedere certificarea de produse silvice, agroalimentare, biocosmetice şi alte produse ce au la bază materie primă agro-silvică (afine, măceşe, conuri de brad, merişoare etc). Ferma familială, prin diversitatea activităților sale, a generat la nivel european noi tipologii de încadrare şi clasificare, precum: ferma agroturistică aceasta valorifică potenţialul locativ şi funcţional al gospodăriei familiale prin implicarea membrilor familiei în gestionarea activităţilor specifice; ferma de cercetare aplicativă - aceasta urmăreşte valorificarea rezultatelor din cercetare prin integrarea fermei ţărăneşti drept verigă esenţială în actul de cercetare, obiectivele cercetării agricole fiind astfel racordate la realităţile socio-economice rurale; 9
ferma agropedagogică aceasta reprezintă o modalitate de fidelizare a clientelei de către un producător prin participarea efectivă la activităţile din cadrul fermei familiale. Scopurile unei astfel de ferme sunt multiple: se informează, pe de o parte, generaţia consumatorului de mâine referitor la hrana sănătoasă, iar pe de altă parte, se corectează, prin intermediul copiilor, anumite comportamente de cumpărare greşite ale părinţilor. Este vorba de o educaţie a părinţilor prin intermediul copiilor, fenomen care îşi pune amprenta asupra comportamentului de cumpărare al adulţilor, mai ales în mediul european. Procesul vizează formarea abilităţilor de consumator responsabil faţă de societate şi de actul său de cumpărare. Ferma pedagogică poate oferi contra cost şi o masă de prânz la solicitarea elevilor sau părinţilor, formând astfel un venit complementar pentru ferma familială. Ferma familială devine astfel păstrătoarea unui capital social format din cunoştinţe legate de cultivarea şi prelucrarea produselor agricole (uscare, fermentare), tradiţii şi obiceiuri, a unui mod specific de interacţiune, bazat pe rudenie şi vecinătate. Acest patrimoniu transmis din generaţie în generaţie, pe cale orală, este îmbunătăţit prin experienţa directă, de zi cu zi, în cultivarea pământului sau creşterea animalelor. Cele două elemente componente ale capitalului social reprezintă moştenirea istorică a unei comunităţi, regiuni, transmisă din generaţie în generaţie. Valorificarea acestui patrimoniu, unic şi specific fiecărei zone, constituie, pentru mediul rural românesc, şansa modernizării durabile a spaţiului rural. 10
Ferma familială actor important al conservării patrimoniului şi peisajului rural Fermele familiale reprezintă fundamentul agri culturii europene durabile, răspunzând aș teptărilor sociale legate de securitatea alimentară, de gestiunea sustenabilă a resurselor naturale și de modernizarea echilibrată a teritoriilor. Acestea sunt şi cele trei obiectivecheie ale PAC 2014-2020 care permit fermelor familiale să devină mai competitive, în funcţie de mărimea lor, de producţiile agricole, de nevoile specifice şi de tipul de gestiune pe care-l practică. Fermele familiale au un rol economic semnificativ în conservarea viabilităţii terenurilor agricole şi, în mod deosebit, în cea a terenurilor muntoase, a zonelor defavorizate şi a celor mai izolate regiuni. multiple funcţii ecologice în funcţie de diversitatea rurală: în zonele de deal, prin mărimea ei redusă şi prin amestecul de culturi pentru păşunat şi culturi de câmp; în zonele de munte, prin gestionarea suprafeţelor ierboase seminaturale extinse și practicile tradiționale agricole utilizate. Reducerea numărului de ferme familile poate influenţa distrugerea unor caracteristici ale peisajelor sau a habitatelor. Aceste bunuri de mediu constituie o sursă de bunăstare atât a fermei familiale cât şi a întregii comunităţi rurale. De asemenea, ferma familială este un furnizor de beneficii pentru mediul înconjurător. Practicile agriculturii extensive, proprii fermei familiale, reprezintă un mod durabil de practicare a agriculturii. Zonele agricole cu valoare naturală ridicată sunt ajutate de sistemul agriculturii familiale pentru că densitatea mai scăzută a animalelor şi utilizarea optimă a produselor chimice favorizează conservarea biodiversităţii. Ferma familială îndeplineşte 11
Iniţiative pentru o dezvoltare rurală durabilă Fermele familiale reprezintă, precum am menţionat anterior, surse viabile pentru exploatarea durabilă a resurselor naturale, conservarea specificităţii locale a patrimoniului rural şi asigurarea de beneficii economice zonelor rurale. Iniţiativele de înfiinţare şi promovare a fermelor familiale sunt multiple, varietatea activităţilor desfăşurate contribuind la dezvoltarea economică, socială şi de mediu a comunităţilor rurale. Creştere economică prin activităţi non-agricole - Bulgaria Fondurile obţinute prin Măsura 311 Diversificarea către activităţile non-agricole au fost utilizate pentru diversificarea activităţilor unei ferme familiale prin restaurarea unei vechi clădiri şi construirea de facilităţi turistice. Beneficiarul a preluat o exploataţie agricolă cu 10 hectare de livadă de mere şi, prin Măsura 112 Instalarea tinerilor fermieri, şi-a diversificat activitatea cultivând legume pe 2 hectare (tomate, ardei şi varză). În acelaşi timp a aplicat pentru Măsura 311, integrând activităţile economice cu cele non-agricole prin construirea unei pensiuni rurale. Fondurile au fost utilizate pentru construcţia unei pensiuni cu 18 locuri, piscină şi spaţiu de recreere, respectându-se arhitectura locală şi integrarea în moştenirea culturală locală. De asemenea, s-a investit în promovarea online a activităţilor fermei şi pensiunii. Detalii proiect Localizare: Bulgaria Măsură: 311 Diversificarea către activităţile non-agricole Perioada: octombrie 2010 octombrie 2012 Buget total: 165 650 euro Valoare eligibilă: 82 160 euro Sursă: Tradus şi adaptat, Baza de Date de Proiecte din cadrul programelor de dezvoltare rurală la nivel european, Reţeaua Europeană de Dezvoltare Rurală. http://enrd.ec.europa.eu/en/policy-in-action/rdp_view/guest-house-increase-rural-tourism 12
Conservarea mediului prin protejarea biodiversităţii - Finlanda Fondurile obţinute prin Măsura 323 Conservarea şi punerea în valoare a moştenirii rurale au fost utilizate pentru menţinerea şi creşterea biodiversităţii agricole şi peisagistice, precum şi pentru diversificarea activităţilor fermelor zootehnice. Proiectul, realizat prin colaborare între fermieri şi asociaţii ecologice, a urmărit furnizarea de cunoştinţe şi introducerea de practici de păşunat care să protejeze natura şi peisajul. Acesta a pus în evidenţă modul în care organizarea şi planificarea tratamentelor păşunilor poate îmbunătăţi managementul biodiversităţii locale. Fondurile au fost utilizate atât pentru transferul de cunoştinţe privind obţinerea ajutoarelor comunitare şi practicile de conservare a habitatelor şi biodiversităţii, cât şi pentru amenajări peisagistice. Detalii proiect Localizare: Finlanda / Regiunea Keski-Suomi Măsură: 323 Conservarea şi punerea în valoare a patromoniului rural Perioada: ianuarie 2009 septembrie 2012 Buget total: 666 900 euro Valoare eligibilă: 295 785 euro Sursă: Tradus şi adaptat, Baza de Date de Proiecte din cadrul programelor de dezvoltare rurală la nivel european, Reţeaua Europeană de Dezvoltare Rurală. http://enrd.ec.europa.eu/en/policy-in-action/rdp_view/benefiting-rich-rural-heritage 13
Servicii sociale în cadrul fermei - Austria Fondurile obţinute prin Măsura 311 Diversificarea către activităţile non-agricole au fost utilizate pentru transformarea unei ferme de patru hectare într-un centru terapeutic pentru persoanele cu dificultăţi de învăţare și dizabilități. Proiectul a urmărit oferirea de servicii terapeutice asistate de animale ( animal-assisted therapy ) pentru persoane cu diferite dizabilităţi. Activităţile au urmărit: dobândirea de noi competenţe prin îngrijirea animalelor; organizarea de activităţi de training pentru îmbunătăţirea abilităţilor fizice; organizarea de activităţi de îngrijire a animalelor pentru a dezvolta abilităţile interpersonale etc. Detalii proiect Localizare: Austria / Regiunea Steiermark / The Brueckler Farm Măsură: 311 Diversificarea către activităţile non-agricole Perioada: ianuarie 2008 decembrie 2013 Sursă: Tradus şi adaptat, Baza de Date de Proiecte din cadrul programelor de dezvoltare rurală la nivel european, Reţeaua Europeană de Dezvoltare Rurală. http://enrd.ec.europa.eu/en/policy-in-action/rdp_view/care-farming-austria-brueckler-farm 14
II. Integrarea bunurilor agroalimentare create în ferma familială pe filiera de produs În prezent, fragmentarea excesivă a unei mari părţi din baza de aprovizionare agricolă are repercusiuni atât în amonte (acces la inputuri), cât şi în aval (prelucrarea, comercializarea şi distribuţia produselor agricole şi alimentare), limitând potenţialul de dezvoltare al multor activităţi agricole cu valoare adăugată. Existenţa unor lanţuri de distribuţie lungi, care plasează fermierii în captivitate între furnizorii şi clienţii lor, grevează prosperitatea agricultorilor în România. Practica actuală de interpunere a cel puţin doi intermediari (angrosist şi detailist), între producător şi consumator conduce la un grad redus de integrare a exploataţiilor agricole pe filiera de produs. Ce înseamnă integrare pe filiera de produs? Integrarea reprezintă pilonul de bază al unui sistem agroalimentar funcţional, urmărind gestionarea unui produs de la materia primă până la produsul alimentar final şi determinând, astfel, crearea de filiere de produs. Aceasta poate fi: integrare verticală procesatorii integrează în amonte exploataţiile agricole şi desfăşoară relaţii de cooperare cu societăţile din aval (distribuţie, comercializare en gros şi en detail); autointegrare (microintegrare) - organi zarea producerii, a prelucrării şi chiar a desfacerii produselor agroalimentare se realizează de către exploataţia agricolă; este caracteristică lanţurilor scurte de aprovizionare, cu cel mult un intermediar; integrare orizontală - presupune crearea de către producătorii agricoli a unor cooperative sau a altor forme asociative pentru gestionarea activităţilor din amonte (inputuri etc.) şi/ sau avalul (distribuţie etc.) agriculturii. În perspectiva PNDR 2014 2020, măsurile pentru dezvoltarea şi susţinerea fermei familiale sunt completate de cele referitoare la modalităţile de integrare pe filiera de produs (inclusiv pe forme scurte, precum lanţurile de aprovizionare) şi organizarea de lanţuri agroalimentare (filiere de produs). 15
Măsuri de sprijin pentru integrarea fermei familiale în lanţurile agroalimentare Orientarea către piaţă a exploataţiilor agricole şi integrarea pe filiera de produs este susţinută prin: facilitarea accesului la rezultatele activităţilor de cercetare din domeniul tehnologic, economic, de protecţie a mediului etc. care să permită obţinerea de produse cu valoare adăugată şi orientarea către piaţă a fermelor (Măsura 01, Sub-măsura 1.1 Sprijin pentru formarea profesională şi dobândirea de competenţe ); sprijinirea serviciilor de consiliere pentru fermele mici şi mijlocii, fermele de familie care sunt înregistrate la Agenţia de plăţi (APIA), precum şi pentru microîntreprinderile din mediul rural (Măsura 02, Sub-măsura 2.1 Servicii de consiliere pentru fermieri, tinerii fermieri, microîntreprinderile şi întreprinderile mici din zonele rurale ); creşterea valorii adăugate a produselor agricole, prin investiţii pentru restructurarea şi modernizarea fermelor, adaptarea la standarde, inclusiv pentru producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile în cadrul fermei. Investiţiile individuale sau colective pot fi alocate pentru: procesarea/marketingul produselor agricole, dezvoltarea şi modernizarea unor capacităţi de procesare şi de comercializare a produselor agricole, implementarea standardelor comunitare, promovarea tehnologiilor moderne şi inovaţiilor. Se vor putea realiza facilităţi de depozitare şi ambalare, certificare, sisteme prietenoase cu mediul, etichetare, promovare şi marketing pentru integrarea pe filiera de produs (Măsura 04, Sub-măsura 4.2 Investiţii pentru procesarea/marketingul produselor agricole ); înfiinţarea grupurilor de producători pentru promovarea şi vânzarea în comun a produselor. Acestea pot realiza legătura dintre producător şi piaţă, pot asigura 16
adaptarea producţiei atât la cerinţele pieţei, cât şi la preferinţele consumatorilor. În acest sens, se acordă sprijin pentru: introducerea în comun a produselor pe piaţă, inclusiv pregătirea pentru vânzare, centralizarea vânzărilor şi aprovizionarea cumpărătorilor en gros; dezvoltarea competenţelor în materie de exploatare şi de comercializare (Măsura 09 Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul agricol ); consolidarea poziţiei pe piaţă (pe filiera de produs) a fermelor mici şi mijlocii cu ajutorul asocierii şi/sau cooperării în scopul comercializării (Măsura 16 Cooperare ). Sprijinul este acordat pentru acţiuni de cooperare între actorii relevanţi pentru sectorul agricol în scopul promovării comercializării producţiei, dezvoltării de produse noi, care să conducă la creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi la comercializarea acestora pe piaţă. Cooperarea dintre fermieri şi alţi actori în scopul integrării pe lanţul agroalimentar conduce la creşterea competitivităţii şi la consolidarea rolului fermierilor, influenţând pozitiv viabilitatea generală a fermelor (Sub-măsurile 16.1 Sprijin pentru înfiinţarea şi funcţionarea grupurilor operaţionale (GO), pentru dezvoltarea de proiecte pilot, noi produse, practici, procese și tehnologii în sectoarele agricol, alimentar şi forestier şi 16.4 Sprijin pentru cooperarea orizontală şi verticală între actorii din lanţul de aprovizionare, în vederea stabilirii şi dezvoltării de lanţuri scurte de aprovizionare şi de pieţe locale, precum şi în vederea realizării de activităţi corelate de promovare în context local ). 17
Măsuri de sprijin pentru integrarea în lanţurile alimentare de calitate Schemele de calitate pentru produsele agricole şi alimentare reprezintă măsuri deosebit de importante pentru creşterea competitivităţii tuturor tipurilor de agricultură, pentru creşterea viabi lităţii exploataţiilor agricole mici şi pentru consolidarea lanţurilor de aprovizionare. PNDR 2014-2020 urmăreşte, astfel, prin intermediul schemelor de calitate, o mai bună integrare a producătorilor primari în lanţul alimentar, obţinerea de produse de calitate, practicarea unei agriculturi echilibrate, obţinerea de bunuri cu identitate agroalimentară etc. Schemele de calitate, legiferate de Regulamentul (CE) 1305/2013 sunt: Denumire de Origine Protejată (DOP), Indicaţia Geografică Protejată (IGP) şi Specialitate Tradiţională Garantată (STG). Sistemele de calitate IGP, DOP, STG oferă producătorilor instrumentele corespunzătoare de identificare şi de promovare a acelor produse ale căror caracteristici specifice sunt protejate la nivel naţional şi european. Acestea reprezintă modalităţi de recunoaştere a calităţii produselor agroalimentare care au o caracteristică senzorială influenţată de aria geografică. Asocierea în scopul înregistrării produselor se poate realiza, spre exemplu, între procesatorii care obţin acelaşi produs sau între producătorii de materii prime, procesatori şi lanţuri de magazine. Schemele de calitate pot fi aplicate prin colaborarea cu un organism de inspecţie şi certificare (OIC), constituirea unei asocieri în vederea promovării produsului respectiv şi întocmirea unui caiet de sarcini. Produsele tradiţionale pot deveni aplicaţii pentru schemele de calitate DOP, IGP, STG, prin: asocierea mai multor producători, care fac acelaşi produs într-o arie geografică delimitată; agenţi economici specializaţi pe un produs tradiţional şi care pot primi derogări în ceea ce priveşte asocierea; asociaţii de profil ce pot promova produse consacrate pe piaţa naţională. 18
Măsurile PNDR 2014-2020 sunt focalizate pe: integrarea fermierilor în lanţul agroalimentar prin intermediul schemelor de calitate generează creşterea competitivităţii (Măsura 16, Sub-măsura 16.4 Sprijin pentru cooperarea orizontală şi verticală între actorii din lanţul de aprovizionare, în vederea stabilirii şi dezvoltării de lanţuri scurte de aprovizionare şi de pieţe locale, precum şi în vederea realizării de activităţi corelate de promovare în context local ); sprijinirea investiţiilor în dezvoltarea şi modernizarea unor capacităţi de procesare şi de comercializare a produselor agricole pentru a creşte valoarea adăugată a produselor agroalimentare. Din acest considerent, principiile de selecţie ale proiectelor vor fi: produsul cu înaltă valoare adăugată (ex.: produse care participă la scheme de calitate recunoscute la nivel european) şi produsul cu valoare adăugată mare (ex.: produse ecologice provenite din scheme de calitate) (Măsura 04, Sub-măsura 4.2 Investiţii pentru procesarea/marketingul produselor agricole ); încurajarea proiectelor inovatoare de utilitate publică şi/sau cu impact economic, social, cultural şi natural, acţiunile inovatoare putând viza inclusiv schemele de calitate pentru produsele agricole şi alimentare (Măsura 19 Dezvoltarea locală a LEADER ).. 19
Măsuri de sprijin pentru integrarea fermelor familiale în sistemul artizanal agroalimentar Sistemul artizanal agroalimentar se bazează pe produse tradiţionale ţărăneşti, procesarea este non-industrială şi distribuţia este alternativă. În acest sistem, ferma familială deţine primul loc în producţia agricolă, iar unităţile de procesare şi distribuţie, de mici dimensiuni, sunt dominante. Sistemul de producere al bunurilor agricole respectă matricea moştenită din familie şi este permanent adaptat la condiţiile naturale şi climatice. Acesta se fundamentează pe specificul netransferabil al elementelor materiale varietăţi de plante, rase de animale şi imateriale cultura şi cunoaşterea locală. Produsul tradiţional este considerat ca o marcă culturală pentru populaţiile locale, putând să deţină un statut patrimonial pentru comunităţile rurale. Sistemul de distribuire se bazează pe raporturi tradiţionale concretizate în forme moderne. Indiferent de tipul produsului, vegetal sau animalier, există aceleaşi trasee tradiţionale şi/sau o clientelă fidelă. În actul comer- cial contează, în mod tradiţional, prestigiul profesional al producătorului. Sprijinirea conservării patrimoniului local şi a tradiţiilor se realizează în cadrul PNDR 2014-2020, prin domeniile de intervenţie (6A) Facilitarea diversificării, a înfiinţării şi a dezvoltării de întreprinderi mici şi a creării de locuri de muncă şi (6B) Încurajarea dezvoltării locale în zonele rurale, care contribuie nu numai la sporirea calităţii vieţii în zonele LEADER, ci şi la stimularea activităţilor de turism rural, dezvoltarea pro- 20
locală vor evalua documentele şi vor selecta proiectele pe bază de criterii coerente şi relevante, prin intermediul unui proces public de selecţie. Acestea vor prelua principiile din fişele măsurilor/sub-măsurilor din PNDR 2014-2020 la care vor adăuga, dacă este cazul, criteriile de selecţie stabilite la nivel local prin SDL. duselor locale şi crearea de locuri de muncă. Prin măsurile de interes local, finanţate prin LEADER, se au în vedere şi acţiunile eligibile, referitoare la încurajarea pieţelor agricole, agroalimentare pentru produsele locale (Măsura 19 Dezvoltarea locală a LEADER ). Operaţiunile sprijinite prin LEADER se realizează prin selectarea proiectelor ce vizează în principal consolidarea identităţii, a profilului zonal şi a competitivităţii la nivel local (Măsura 19, Sub-măsura 19.2 Sprijin pentru implementarea acţiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală ). Asistenţa în cadrul sub-măsurii se acordă sub forma sprijinului nerambursabil. Grupurile de acţiune În cadrul LEADER, cooperarea (interteritorială sau transnaţională) este un mod de a îmbunătăţi perspectivele şi strategiile locale, accesul la informaţii, idei noi şi învăţarea din experienţa altor regiuni sau ţări. De asemenea, aceasta stimulează şi sprijină inovarea, dobândirea de aptitudini noi şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor furnizate (Măsura 19, Submăsura 19.3 Pregătirea şi implementarea activităţilor de cooperare ale Grupului de Acţiune Locală ). În cadrul unui proiect de cooperare pot fi implicaţi parteneri publici şi privaţi locali care implementează o strategie de dezvoltare locală în interiorul UE. Tipurile de activităţi includ printre altele şi crearea de lanţuri scurte alimentare şi de pieţe locale, precum şi promovarea grupurilor de producători. Asistenţa în cadrul sub-măsurii se acordă sub forma sprijinului nerambursabil, în cuantum de maximum 200 000 de euro pe proiect. Acţiunile de cooperare care vizează accesarea de pieţe noi pentru produsele locale şi dezvoltarea de lanţuri scurte de aprovizionare şi desfacere sunt prioritare. 21
Soluţii de integrare pe filiere agroalimentare Activităţile de integrare pe filierele de produs sunt multiple. Dintre acestea menţionăm investiţiile în procesarea şi marketing-ul produselor agricole destinate creării de produse cu valoare adăugată, inovative, care integrează şi consolidează exploataţiile pe filiera de produs şi care conduc la pătrunderea pe noi pieţe; investiţiile în procesarea şi marketingul produselor agricole care facilitează microintegrarea; activităţile de cooperare care duc la înfiinţarea de grupuri de producători orientate spre comercializarea în comun a producţiei, stabilizarea preţurilor şi menţinerea pieţei de desfacere; introducerea de tehnologii inovative, prin transferul rezultatelor din cercetare, care să conducă la obţinerea de produse noi şi de calitate superioară etc. Integrare prin investiţii în activităţi de procesare şi comercializare - Slovacia Fondurile obţinute prin Măsura 121 Modernizarea exploataţiilor agricole au fost utilizate pentru creşterea competitivităţii fermei familiale şi creşterea calităţii produselor oferite, prin construirea de facilităţi de procesare şi introducerea de tehnologii moderne. Obiectivele proiectului au fost: construirea unei fabrici de procesare a cărnii; introducerea de noi tehnologii şi achiziţia de echipamente moderne de procesare; achiziţia de autovehicule pentru distribuirea produselor. Ferma a reuşit în acest fel integrarea producţiei, procesării şi desfacerii în cadrul fermei, adaptarea tehnologică la standardele europene, diversificarea gamei de produse oferite şi, mai ales, integrarea pe diferite canale de desfacere cu amănuntul la nivel regional. Detalii proiect Localizare: Slovacia/ Regiunea Tvrdošín Măsură: 121 Modernizarea exploataţiilor agricole Solicitant: Mäsovýroba Peter Jendrášek Perioada: noiembrie 2008 iunie 2010 Buget total: 1 095 450 de euro Valoare eligibilă: 410 793de euro Sursă: Tradus şi adaptat, Baza de Date de Proiecte din cadrul programelor de dezvoltare rurală la nivel european, Reţeaua Europeană de Dezvoltare Rurală. http://enrd.ec.europa.eu/en/policy-in-action/ rdp_view/development-family-run-meat-processing-plant 22
Dezvoltarea unui model de producţie integrat inovare pe filiera de produs Italia Fondurile obţinute prin Măsura 124 Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere au fost utilizate pentru creşterea competitivităţii filierelor de lapte, fructe şi legume, prin introducerea inovaţiilor de produs şi de procese care au permis diversificarea produselor locale şi crearea unui model de producţie integrată. Elementul inovator introdus l-a reprezentat producerea unui nou tip de brânză, care integrează fructe şi legume locale. Inovarea a fost realizată prin colaborarea dintre micii fermieri din regiunea Campania şi centre de cercetare. Proiectul a urmărit: stabilirea de parteneriate între universităţi, centre de cercetare, fermieri, procesatori şi distribuitori cu amănuntul; introducerea unui furaj de înaltă calitate pentru a spori valoarea nutritivă a laptelui şi reducerea creşterii intensive a animalelor; introducerea unor noi linii de brânză moale şi tare cu legume şi fructe locale; dezvoltarea de strategii de marketing, analize ale pieţei de consum şi organizarea de vizite la ferme. Prin implementarea acestuia, fermele, majoritatea mici şi de familie, au reuşit să utilizeze furaje de calitate superioară, să îmbunătăţească creşterea animalelor şi să sporească producţia de legume şi fructe utilizate în producerea brânzeturilor. De asemenea, s-a reuşit pătrunderea pe canale noi de piaţă (hypermarket-uri) şi transferul practicilor inovative pe întreaga filieră de produs. Detalii proiect Localizare: Italia / Regiunea Campania Măsură: 124 Cooperarea pentru realizarea de noi produse, procese și tehnologii în sectorul agricol, alimentar și forestier Solicitant: Fondazione MEDES (coordonator) Perioada: decembrie 2010 august 2013 Buget total: 1 200 000 de euro Valoare eligibilă: 1 020 000 de euro Sursă: Tradus şi adaptat, Baza de Date de Proiecte din cadrul programelor de dezvoltare rurală la nivel european, Reţeaua Europeană de Dezvoltare Rurală. http://enrd.ec.europa.eu/en/policy-in-action/rdp_view/supply-chain-innovation-researchers-and-farmers-develop-integrated 23
III. Promovarea fermei familiale ca actor important al lanţurilor de aprovizionare Sprijinul acordat fermelor familiale se concretizează în facilităţi pentru investiţii mici, pentru elaborarea planurilor de afaceri orientate spre piaţă şi realizarea unui management performant. Susţinerea integrării producţiei cu procesarea şi crearea lanţurilor scurte de aprovizionare sunt acţiuni concrete, favorabile dezvoltării fermei familiale. Promovarea şi consolidarea fermei familiale, ca actor important al lanţurilor de aprovizionare, se bazează pe: susţinerea accesului la investiţii agricole şi procesare - gama largă de investiţii porneşte de la cele necesare modernizării fermei şi adoptării standardelor comunitare şi continuă cu cele dedicate comercializării produselor agricole. De asemenea, sunt vitale investiţiile în spaţii de depozitare, certificare, ambalare, sisteme prietenoase cu mediul, etichetare şi marketing; încurajarea fermelor familiale de a participa activ la constituirea grupurilor de producători, asociaţii, de a lua parte la orice formă de cooperare; transformarea fermelor familiale într-un beneficiar real al transferului de informaţii şi cunoştinţe referitoare la gestiunea modernă a activităţii productive, la modificările pieţei urbane, la metodele de marketing; dezvoltarea serviciilor de consiliere necesare pentru modernizarea exploataţiilor şi organizarea lanţului agroalimentar. În mod specific, consilierea trebuie să ajute fermele familiale la întocmirea şi mana- 24
gementul implementării planurilor de afaceri orientate spre comercializarea bunurilor agricole. De asemenea, susţinerea fermelor familiale presupune: îmbunătăţirea competitivităţii printr-o mai bună integrare a acestora în lanţul agroalimentar, prin intermediul schemelor de calitate; creşterea valorii adăugate a produselor agricole; promovarea pe pieţele locale şi în cadrul canalelor scurte de aprovizionare. 25
Măsuri pentru stimularea lanţurilor scurte pentru distribuirea produselor artizanale/ de specialitate/cu identitate locală Crearea de lanţuri scurte de aprovizionare deschide oportunităţi de piaţă pentru fermieri şi alţi antreprenori din mediul rural, pentru diversificarea gamei de produse, promovarea şi vânzarea produselor pe pieţele locale sau aproape de sursa de producţie, fie individual, fie în comun. Organizarea lanţurilor scurte de aprovizionare este susţinută prin măsuri care răspund domeniului de intervenţie (3A) Îmbunătăţirea competitivităţii producătorilor primari printr-o mai bună integrare a acestora în lanţul agroalimentar. Acestea urmăresc: furnizarea de cunoştinţe adecvate în rândul fermierilor, respectiv creşterea nivelului de cunoştinţe şi abilităţi cu privire la metodele moderne şi inovative de procesare şi marketing al produselor agricole, inclusiv în contextul lanţurilor scurte de aprovizionare; adaptarea activităţilor de cercetare şi a rezultatelor cercetărilor la nevoile fermierilor şi procesatorilor pentru stimularea creării de lanţuri scurte de aprovizionare; înfiinţarea de grupuri şi organizaţii de producători prin cooperare sectorială şi locală între fermieri, pentru a-şi îmbunătăţi şi adapta producţia la cerinţele pieţei şi pentru a-şi comercializa produsele împreună (inclusiv prin lanţuri scurte de aprovizionare); dezvoltarea producătorilor la nivel local prin intermediul LEADER va îmbunătăți oferta de produse și va consolida poziţia pe piaţă a producătorilor agricoli în vederea comercializării în comun a produselor. PNDR 2014-2020 sprijină, în egală măsură, îndrumarea profesională, activităţile demon- 26
strative şi acţiunile de informare (Măsura 01 Transfer de cunoştinţe şi acţiuni de informare ). Activităţile vizează: susținerea formării profesionale şi a dobândirii de competenţe prin acţiuni orientate către dezvoltarea abilităţilor şi competenţelor necesare în vederea îmbunătăţirii performanţei şi a viabilităţii fermelor, pentru o mai bună integrare pe piaţă (Sub-măsura 1.1 Sprijin pentru formarea profesională şi dobândirea de competenţe ); susținerea activităţilor demonstrative şi de informare privind posibilităţile de îmbunătăţire a eficienţei activităţii şi modalitățile de diversificare a producţiei pentru asigurarea orientării către piaţă (Sub-măsura 1.2 Sprijin pentru activităţi demonstrative şi de informare ). Sub-măsura 4.1 Investiţii în exploataţii agricole vizează investiţii care conduc la creşterea nivelului de dotare tehnică a exploataţiilor. Acestea asigură modernizarea construcţiilor fermei, echipamentelor şi utilajelor tehnice, îmbunătăţirea calităţii activelor, adoptarea standardelor comunitare, îmbunătăţirea eficienţei energetice, o mai bună gestionare a solului şi diversificarea producţiei agricole. Pentru sectorul pomicol, sprijinirea procesării fructelor la nivel de fermă, a comercializării directe a produselor obţinute şi a dezvoltării lanţurilor scurte de aprovizionare se vor realiza prin creşterea competitivităţii prin dotarea cu utilaje şi echipamente; înfiinţarea, modernizarea şi/sau extinderea unităţilor de procesare; înfiinţarea de plantaţii pomicole; reconversia 27
recţionat către îmbunătăţirea accesului la mijloacele de producţie de calitate (fertilizanţi, protecţia culturilor, servicii veterinare etc.) şi asigurarea dotărilor necesare în scopul adaptării la standarde, al eficientizării costurilor şi creşterii veniturilor. De asemenea, va fi sprijinită diversificarea producţiei agricole în scopul comercializării şi aprovizionării pieţelor locale. plantaţiilor existente şi creşterea suprafeţelor ocupate de pepinierele pomicole (Sub-măsura 4.1a Investiţii în exploataţii pomicole ). În cadrul Sub-măsurii 4.2 Investiţii în procesarea/marketingul produselor din sectorul agricol se pot realiza facilităţi de depozitare şi ambalare, certificare, sisteme prietenoase cu mediul, etichetare, promovare şi marketing pentru lanţurile alimentare scurte. Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul agricol urmăreşte îmbunătăţirea şi adaptarea producţiei la cerinţele pieţei şi la preferinţele consumatorilor (Măsura 09 Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul agricol ). Obiectivul principal constă în valorificarea produselor membrilor şi degrevarea producătorului de sarcina vânzării producţiei, ceea ce contribuie direct la o mai bună integrare a producătorilor agroalimentari pe piaţă şi la nivelul lanţurilor scurte de aprovizionare. Sprijinul destinat îmbunătăţirii accesibilităţii exploataţiilor agricole, prin modernizarea şi adaptarea căilor de acces, asigură o mai bună aprovizionare şi un acces mai facil către consumatori şi pieţele de desfacere (Sub-măsura 4.3 Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea şi adaptarea infrastructurii agricole şi silvice ). Sprijinul acordat prin Sub-măsura 6.3 Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici este di- 28
Măsuri pentru sprijinirea schemelor de calitate pentru produsele agricole şi alimentare În cadrul LEADER (Măsura 19 Dezvoltarea locală a LEADER ), comunităţile locale pot să realizeze o serie de acţiuni inovatoare care vizează atât pieţele agricole şi agroalimentare pentru produsele locale, cât și schemele de calitate. Creşterea capacităţii de colaborare, necesară pentru elaborarea unor strategii integrate, reprezintă un obiectiv principal al acestei măsuri. Susținerea parteneriatelor public-private locale, pentru elaborarea strategiei de dezvoltare locală, se regăsește în Sub-măsura 19.1 Sprijin pregătitor. Elementele sprijinului pregătitor constau într-un proces de consultare realizat la nivel local. Acest proces, care vizează întocmirea SDL, reprezintă o oportunitate ideală pentru GAL de a implica, în mod activ, actori locali şi organizaţii noi. Astfel, acestea pot analiza nu numai nevoile şi oportunităţile de dezvoltare, ci şi mecanismul de implicare activă a populaţiei. Sprijinul pregătitor cuprinde şi acţiuni de construcţie instituţională, de instruire şi de creare de reţele, cu scopul de a pregăti şi implementa o strategie integrată de dezvoltare locală pentru o anumită zonă. Sub-măsura 19.2 Sprijin pentru implementarea acţiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală urmăreşte introducerea de abordări noi şi inovatoare pentru dezvoltarea zonei eligibile. Inovarea va fi încurajată printr-un proces decizional, flexibil şi descentralizat cu privire la acţiunile care vor fi implementate. Aceasta se poate concretiza la nivel local în proiecte ce pot fi transpuse în practică și prin care se corelează acțiuni într-un context nou. La nivelul unei comunităţi locale, acţiunile inovatoare pot viza, de exemplu: patrimoniul material şi imaterial, inclusiv patrimoniul natural de interes local; grupuri de producători; pieţe agricole și agroalimentare pentru produsele locale. 29
Măsuri pentru consolidarea cooperării Comercializarea produselor alimentare obţinute la nivel local, prin lanţurile scurte şi prin pieţele locale, trebuie să devină o componentă importantă a sectorului agroalimentar din România. Pentru o mare parte dintre fermele familiale, vânzarea directă a produselor proaspete ar putea reprezenta o sursă importantă de venit. Prin cooperare, micii producători pot identifica noi modalităţi de comercializare a unui volum mai mare de produse proprii şi de atragere a unor categorii noi de consumatori. De asemenea, pot fi dezvoltate legăturile dintre sectorul agroalimentar şi turistic, prin aprovizionarea cu produse alimentare locale. LEADER (Măsura 19 Dezvoltarea locală a LEADER ) urmăreşte implementarea activităţilor de cooperare care sprijină înfiinţarea şi funcţionarea grupurilor de producători pentru dezvoltarea de proiecte pilot, produse, practici, procese şi tehnologii noi în sectoarele agricol, alimentar şi forestier, precum şi pentru cooperarea orizontală şi verticală între actorii din lanţul de aprovizionare. lansarea sesiunii de selecție a brokerilor de inovare, ce vor juca un rol important în implementarea sub-măsurilor 16.1 si 16.1a, deoarece aceștia vor asigura animarea la scară mică, identificarea și consilierea părților interesate și, dacă este necesar, vor dezvolta un proiect PEI și un plan de proiect, solicitat în următoarea etapă; deschiderea sesiunii de depunere de idei de proiect și a cererilor de exprimare de in- Prin intermediul Măsurii 16 Cooperare se acordă sprijin pentru comercializarea bunurilor alimentare prin diversificarea lanțurilor alimentare locale, dezvoltarea unor legături între sectorul agroalimentar și cel turistic și pentru identificarea modalităților eficiente de vânzare. Această măsură implică o abordare în trei etape: 30
teres pentru finanțarea proiectelor din cadrul sub-măsurilor 16.1 și 16.1a; totodată se face verificarea conformității ideilor de proiecte pe baza cerințelor minime (structura parteneriatului, conformitatea cu temele și sectoarele vizate, noutatea proiectului propus); depunerea de către GO a proiectului detaliat pentru a fi evaluat de către AM PNDR și APIA. Sub-măsura 16.1 Sprijin pentru înfiinţarea şi funcţionarea grupurilor operaţionale (GO), pentru dezvoltarea de proiecte pilot, noi produse, practici, procese si tehnologii în sectoarele agricol, alimentar şi forestier urmăreşte înfiinţarea GO care vor facilita cooperarea dintre fermieri, organisme de cercetare, universităţi, consultanţi şi alţi actori relevanţi din sectoarele agroalimentar şi forestier pentru creşterea gradului de inovare din aceste sectoare şi pentru adaptarea rezultatelor cercetării la nevoile sectoriale. Sub-măsura 16.1a Sprijin pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale, dezvoltarea de proiecte pilot, produse și procese acordă o serie de facilități pentru consolidarea cooperării între actorii din sectorul pomicol. Obiectivul specific al sub-măsurii este de a sprijini înființarea și funcționarea GO pentru susținerea legăturilor dintre sectorul pomicol și cel de cercetare-inovare. În acest scop, membrii GO pot întreprinde, în comun, un proiect de cercetare-dezvoltare-inovare, prin care să se soluționeze anumite probleme ale fermierilor sau să se valorifice oportunitățile existente în acest sector. Acțiunile de cooperare orizontală şi verticală între actorii din lanţul de aprovizionare conduc la creşterea competitivităţii, a valorii adăugate a produselor şi la viabilitatea generală a fermelor (Sub-măsura 16.4 Sprijin pentru cooperarea orizontală şi verticală între actorii din lanţul de aprovizionare, în vederea stabilirii şi dezvoltării de lanţuri scurte de aprovizionare şi de pieţe locale, precum şi în vederea realizării de activităţi corelate de promovare în context local ). Obiectivul acestei sub-măsuri este acela de a promova cooperarea între actorii locali în scopul comercializării produselor agroalimentare prin intermediul lanţurilor scurte. Se urmărește nu numai cooperarea dintre fermieri, procesatori, comercianţi de pro duse alimentare cu amănuntul, restaurante, hoteluri şi alte forme de cazare în spaţiul rural, ci şi realizarea de parteneriate cu organizaţii non-guvernamentale şi autorităţi publice. Sprijinul se acordă pentru investiţii tangibile şi/sau intangibile, necesare promovării unor proiecte comune, care implică cel puţin două entităţi care cooperează pentru crearea /dezvoltarea unui lanţ scurt de aprovizionare/pieţe locale (cu produse alimentare). De asemenea, sunt încurajate activităţile de promovare referitoare la crearea /dezvoltarea unui lanţ (sau lanţuri) scurt/e de aprovizionare şi a pieţelor locale deservite de acest lanţ/aceste lanţuri. 31
Măsuri pentru investiţii în active fizice PNDR 2014-2020 susţine proiectele integrate, respectiv cele care combină cel puţin două operaţiuni care conduc la realizarea unui lanţ scurt de aprovizionare (de ex.: producţie, procesare, comercializare). Sprijinul pentru investiţiile în exploataţiile agricole, acordat prin Sub-măsura 4.1, urmăreşte consolidarea lanţurilor de aprovizionare prin amenajarea şi dotarea spaţiilor de desfacere şi comercializare şi achiziţionarea de mijloace de transport compacte, frigorifice, inclusiv remorci şi semiremorci specializate, în scopul comercializării produselor agricole. Sub-măsura 4.2 Investiţii pentru procesarea/marketingul produselor agricole susţine investiţiile care contribuie la promovarea şi funcţionarea lanţurilor scurte de aprovizionare şi a pieţelor locale. Sprijinul va fi acordat pentru investiţii corporale şi/sau necorporale în sectorul de procesare a produselor agroalimentare care urmăresc: înfiinţarea, extinderea şi/sau modernizarea şi dotarea unităţilor de procesare, inclusiv marketingul produselor (etichetare, ambalare); înfiinţarea, extinderea şi/sau modernizarea reţelelor locale de colectare, recepţie, depozitare, condiţionare, sortare, ambalare etc. Alocarea financiară este mai ridicată pentru investiţiile care conduc la crearea de lanțuri scurte de aprovizionare locale, de forme asociative, cooperative și grupuri de producători (colectare, sortare, depozitare, ambalare/procesare şi comercializare). Sub-măsura 4.3 Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea şi adaptarea infrastructurii agricole şi silvice promovează consolidarea lanţurilor de aprovizionare prin îmbunătăţirea accesibilităţii exploataţiilor agricole la consumatori şi la pieţele de desfacere. 32
Măsuri pentru creşterea competenţelor din ferma familială (transfer de cunoştinţe şi informaţii, servicii de consiliere, de gestionare şi de înlocuire în cadrul fermei) Majoritatea fermierilor din România, în special cei ce deţin exploataţii de dimensiuni mici şi mijlocii, dispun de un bagaj minim de cunoştinţe adecvate în domeniul metodelor de management, al tehnologiilor şi standardelor moderne de producţie, axându-se preponderent pe experienţa practică tradiţională. De asemenea, nivelul de conştientizare, cunoştinţe şi abilităţi al acestora cu privire la metodele moderne şi inovative de procesare şi marketing al produselor agricole, inclusiv în contextul lanţurilor scurte de aprovizionare, este insuficient pentru a putea răspunde cererii pieţei şi a îndeplini standardele la nivel european. Evoluţia în sectorul agroalimentar din România necesită un nivel ridicat de instruire tehnică, economică şi de management al afacerii la nivel de fermă, pentru a îndeplini cu succes standardele UE (siguranţă alimentară, sănătatea animalelor, norme de mediu etc.) şi pentru a face faţă unui mediu concurenţial. În scopul îmbunătăţirii cunoştinţelor fermierilor privind participarea şi integrarea în lanţurile de aprovizionare, PNDR 2014-2020 prevede: susţinerea transferului rezultatelor cercetării către fermieri (inclusiv grupurile şi organizaţiile de producători) şi procesatori prin Sub-măsura 1.2 Sprijin pentru activităţi demonstrative şi de informare ; fermierii care îşi vor completa activităţile de producţie primară cu activităţi de procesare vor beneficia, de asemenea, de această măsură; consilierea micilor fermieri şi a grupurilor de fermieri privind modernizarea fermelor şi viabilitatea afacerilor agricole, iar tinerii fermieri vor putea participa la acţiuni de cooperare pentru lanţuri scurte de aprovizionare (Sub-măsura 2.1 Servicii de consiliere pentru fermieri, tinerii fermieri, micro-întreprinderile şi întreprinderile mici din zonele rurale ). 33
Sub-măsura 6.1 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri conduce la creşterea numărului de tineri fermieri care încep pentru prima dată o activitate agricolă ca şefi/conducători de exploataţie, aceştia fiind încurajaţi să realizeze investiţii, să se asocieze şi să participe la lanţurile scurte de aprovizionare. Tinerii fermieri promovează o gamă largă de activităţi (turism rural, conservarea tradiţiilor şi moştenirii culturale), participă la asocierile locale şi pot fi promotorii inovării rurale. Această măsură va facilita introducerea proceselor inovative în sectorul agroalimentar, tinerii fiind mai deschişi în direcţia aplicării tehnologiilor noi. De asemenea, aceştia au un rol important în diseminarea de bune practici, idei şi concepte noi, inovatoare. Sprijinul financiar va fi acordat pe baza unui plan de afaceri pentru dezvoltarea exploatației. Principiile de evaluare a proiectelor depuse sunt următoarele: comasarea exploatațiilor având în vedere numărul exploatațiilor preluate integral; nivelul de calificare în domeniul agricol; domeniile prioritare care vizează sectorul zootehnic (bovine, apicultură, ovine și caprine) și vegetal (legumicultură, inclusiv producere de material săditor, pomicultură și producere de sămânţa); oportunităţile agricole care se referă la zonele cu potențial, determinate în baza studiilor de specialitate; rase/soiuri autohtone. O altă măsură importantă o reprezintă sprijinul acordat micilor fermieri care se angajează să transfere definitiv întreaga lor exploatație și drepturile de plată corespunzătoare (Sub-măsura 6.5 Schema pentru micii fermieri ). Aceasta răspunde nevoii privind restructurarea şi modernizarea fermelor mici în ferme orientate către piaţă şi promovează întinerirea generaţiilor de agricultori. Scopul acestei măsuri este de comasare a fermelor mici, prin transferarea definitivă a terenului deţinut în proprietate, permiţând astfel formarea exploataţiilor comerciale cu potenţial de integrare în lanţuri de aprovizionare. 34
Soluţii de creare şi dezvoltare a canalelor de aprovizionare Lanţurile scurte de aprovizionare pot fi create şi dezvoltate, de asemenea, prin mai multe tipuri de iniţiative. Dintre acestea, menţionăm: investiţiile în organizarea de canale de distribuţie directă către consumatori, prin introducerea unui sistem de livrare la domiciliu, pe bază de comenzi; acţiuni de cooperare a actorilor de pe lanţurile de aprovizionare, în scopul introducerii de noi metode de producţie, diversificarea producţiei şi creşterea calităţii produselor; transferul de cunoştinţe pentru dezvoltarea de noi produse, precum etichetare, ambalare etc.; crearea de canale de distribuţie directă către sectorul terţiar (de ex.: turismul rural), prin investiţii în echipamente de procesare care să permită obţinerea de produse cu valoare adăugată etc. Canale de distribuţie directă către consumatorul final - România Fondurile obţinute prin Măsura 112 Instalarea tinerilor fermieri au fost utilizate pentru înfiinţarea şi dezvoltarea exploataţiei agricole. Particularitatea acestei afaceri este sistemul de livrare sub brandul Coşul de legume, prin care legumele proprii (inclusiv plante medicinale, murături tradiţionale şi conserve) sunt vândute direct consumatorilor. Afacerea se bazează pe instrumente moderne de comunicare (blog, site şi cont de Facebook) prin care se asigură legătura agricultorilor cu clienţii şi prin care se onorează comenzile. Detalii proiect Localizare: România Măsură: 112 Instalarea tinerilor fermieri Solicitant: S.C. Consus Ecoprod S.R.L. Perioada: 2013 Sursă: Tradus şi adaptat, Baza de Date de Proiecte din cadrul programelor de dezvoltare rurală la nivel european, Reţeaua Europeană de Dezvoltare Rurală. http://enrd.ec.europa.eu/en/policy-in-action/communicating-rural-development/eafrd/information-tools/%e2%80%98your-vegetable-basket%e2%80%99 35
Canale de distribuţie directă către afacerile din turism - Ungaria Fondurile obţinute prin Măsura 411 Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier au fost utilizate pentru crearea şi vânzarea de fructe cu valoare adăugată către piaţa turistică (caise, mure şi porumbe). Scopul principal l-a reprezentat extinderea afacerii familiale şi diversificarea producţiei, prin programul LEADER achiziţionându-se echipament de procesare. Noua fabrică de prelucrare a fructelor adaugă valoare produselor şi reprezintă motorul unui lanţ local scurt de furnizare a fructelor de calitate. Ferma distribuie direct produse către pensiuni agroturistice, precum şi către arizanii locali care produc bunuri tradiţionale (gem, sucuri, siropuri etc.). De altfel, succesul proiectului a dat încredere fermei familiale, aceasta dorind să-și extindă în continuare afacerea prin obţinerea de fructe uscate şi produse uleioase din seminţele presate ale fructelor. UNGARIA Budapesta Detalii proiect Localizare: Ungaria/ Regiunea Borsod-Abaúj-Zemplén Măsură: 411 Competitivitate Solicitant: Ferenc Daruka Perioada: mai 2011 mai 2013 Buget total: 70 800 de euro Valoare eligibilă 43 100 de euro Sursă: Tradus şi adaptat, Baza de Date de Proiecte din cadrul programelor de dezvoltare rurală la nivel european, Reţeaua Europeană de Dezvoltare Rurală. http://enrd.ec.europa.eu/en/policy-in-action/ rdp_view/short-supply-chain-creates-benefits-local-food-producers-hungary 36
Consolidarea canalelor de aprovizionare prin cooperare Polonia Fondurile obţinute prin Măsura 421 Implementarea proiectelor de cooperare au fost utilizate pentru introducerea inovării în promovarea şi distribuirea produselor locale la târguri şi pe pieţele din Polonia şi Austria. Proiectul de cooperare între grupurile de acţiune locală (șapte din Polonia şi unul din Austria) a urmărit promovarea produselor alimentare locale prin organizarea de evenimente şi înregistrarea producătorilor sub un brand unic pentru câştigarea propriei nişe de piaţă ( Smak na produkt ). Fondurile LEADER au fost utilizate pentru crearea de materiale promoţionale, pentru încurajarea micilor fermieri în participarea pe noi canale de distribuţie şi pentru organizarea de vânzări la evenimentele organizate. Proiectul a reuşit promovarea prin lanţul de aprovizionare a identităţii culturale locale şi conștientizarea în rândul fermierilor a beneficiilor ce pot fi obţinute din vânzările directe şi marketingul de calitate. De asemenea, proiectul a reuşit integrarea, în canalul de aprovizionare, de produse care au beneficiat de scheme de calitate. POLONIA Varșovia Detalii proiect Localizare: Polonia Măsură: 421 Implementarea proiectelor de cooperare Perioada: ianuarie 2010 decembrie 2011 Buget total: 82 000 de euro Valoare eligibilă: 65 600 de euro Sursă: Tradus şi adaptat, Baza de Date de Proiecte din cadrul programelor de dezvoltare rurală la nivel european, Reţeaua Europeană de Dezvoltare Rurală. http://enrd.ec.europa.eu/en/policy-in-action/ rdp_view/smak-na-produkt-local-food-product-branding-poland 37
Consolidarea canalelor de aprovizionare prin proiecte integrate Italia Fondurile obţinute prin Măsura 124 Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere au fost utilizate pentru promovarea diversificării şi creşterii producţiei de smochine şi pentru consolidarea antreprenoriatului local. Obiectivele proiectului au urmărit: orga nizarea lanţului de aprovizionare; crearea unui brand cu Denumire de Origine Protejată ( Fichi di Cosenza ); introducerea me todelor moderne şi inovative de cultivare; creşterea profitabilităţii exploataţiilor agrico- le; distribuţia echitabilă a marjelor de profit pe filieră. Pentru asigurarea acestor obiective s-au derulat următoarele activităţi: implementarea de regulamente conform schemei de calitate; introducerea de sisteme de producţie noi, tehnici de sterilizare şi metode inovative de ambalare; restructurarea serelor de uscare; crearea unui serviciu de consultanţă pentru fermieri; atragerea de fonduri prin măsurile 111, 114 şi 121 pentru participanţii din proiect (proiect integrat). ITALIA Roma Detalii proiect Localizare: Italia/ Regiunea Calabria/ Provincia Cosenza Măsură: 124 Cooperarea pentru realizarea de noi produse, procese și tehnologii în sectorul agricol, alimentar și forestier Perioada: octombrie 2010 decembrie 2013 Buget total: 17 357 500 de euro Valoare eligibilă: 8 916 820 de euro Sursă: Tradus şi adaptat, Baza de Date de Proiecte din cadrul programelor de dezvoltare rurală la nivel european, Reţeaua Europeană de Dezvoltare Rurală. http://enrd.ec.europa.eu/en/policy-in-action/ rdp_view/increasing-competitiveness-through-integrated-supply-chain-fig-cosenza 38
LEGISLAȚIE COMUNITARĂ ȘI NAȚIONALĂ LEGISLAȚIE COMUNITARĂ Regulamentul (UE) Nr. 1305/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului; Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 808/2014 al Comisiei din 17 iulie 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR); Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor dispoziţii comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime, precum şi de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime; Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 215/2014 al Comisiei de completare a Regulamentului (UE) nr. 1303/2013; Regulamentul (CE) nr. 1242/2008 de stabilire a unei tipologii comunitare pentru exploataţii agricole; Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului privind sistemele din domeniul calităţii produselor agricole şi alimentare. LEGISLAȚIE NAȚIONALĂ Legea nr. 26 din 29 februarie 2008 privind protejarea patrimoniului cultural imaterial; Ordonanţa de Urgenţă 43 din 15 mai 2013 privind unele măsuri pentru dezvoltarea şi susţinerea fermelor de familie şi facilitarea accesului la finanţare al fermierilor; Ordinul ministrului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale nr. 690/2004 pentru aprobarea Normelor privind condiţiile şi criteriile pentru atestarea produselor tradiţionale; Ordin al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), al Ministerului Sănătăţii şi al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 724/1082/360/2013 privind atestarea produselor tradiţionale; Hotărârea nr. 828 din 25 iulie 2007 privind înfiinţarea Sistemului de protecţie a indicaţiilor geografice şi denumirilor de origine ale produselor agricole şi produselor alimentare; Hotărârea nr. 134 din 6 februarie 2008 privind specialităţile tradiţionale garantate ale produselor agricole şi produselor alimentare; Hotărâre nr. 828 din 25 iulie 2007 privind înfiinţarea Sistemului de protecţie a indicaţiilor geografice şi denumirilor de origine ale produselor agricole şi produselor alimentare. 39
Bibliografie Burja V., Burja C., 2008, Performanţa economică a exploataţiilor agricole în sistemul dezvoltării durabile, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca; Ghereş M., 2008, Proiecte economice în domeniul agroalimentar, mediu şi turism, Editura Risoprint, Cluj Napoca; Mihai C., Toderiță A., 2013, Cum deblocăm finanțarea fermelor mici și mijlocii din România? Propunere de instrumente financiare pentru PNDR 2014-2020, CRPE Policy Brief nr. 23/noiembrie 2013; Agricultura de subzistență în Europa: Concepte principale și provocări, Rețeaua Europeană de Dezvoltare Rurală, 13-15 octombrie 2010, Sibiu; Cum primesc finanţare nerambursabilă din Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală pentru investiţii private. Mic îndrumar practic, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Autoritatea de Management pentru PNDR, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit; Program Naţional de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020, versiunea iulie 2014; Strategia Europa 2020. 40
Contact: Sediul Naţional al Unităţii de Sprijin a Reţelei (USR) Str. Nicolae Filipescu, nr. 39-41, et. 6, sector 2, Bucureşti, cod poştal 020961 Tel.: 031 690 0214, Fax.: 031 690 0215 E-mail: info@rndr.ro Internet: www.rndr.ro Această publicaţie a fost realizată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România în cadrul proiectului Înfiinţarea şi sprijinirea Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală. Proiect cofinanţat prin FEADR prin Măsura 511 din cadrul PNDR 2007-2013. 2015 Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene. Se distribuie gratuit. Departamentul Publicaţii USR 41
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale