DOCTRINA MILITARĂ ŞI TENDINŢE ALE SPAŢIULUI DE LUPTĂ

DOCTRINA MILITARĂ ŞI TENDINŢE ALE SPAŢIULUI DE LUPTĂ Mr.instr. şef Constantin TROCAN Abstract The command act, the control, the communications, the computer and the information are fields holding an important place in the present, and also in the future battlespace. Due to the battle areas, developed everywhere, and to the need to rapid reaction systems, the military leaders will become more and more efficient, if and only if these capabilities receive the necessary attention. Introducere Revoluţiile din domeniul tehnologiilor informaţiilor (IT) şi sistemele bazate pe cunoaştere constituie pentru forţele militare ale SUA o perspectivă previzibilă. Mulţimea de articole despre IT din Military Review şi din alte periodice militare face ca să nu mai fie nevoie să se enumere multitudinea de sisteme IT aflate la dispoziţia forţelor militare. Acest articol subliniază efectele lor asupra luptei viitoare pentru a se identifica schimbările doctrinare necesare pentru valorificarea pozitivă a impactului lor. Deşi este dificil să se separe schimbările doctrinare de cele din domeniile instruirii, comenzii, organizării şi serviciilor, o trecere în revistă completă a efectelor IT ar necesita publicarea a mii de volume. IT vor fi, pentru ducerea luptei, o descoperire tot atât de importantă ca praful de puşcă, radarul sau tancul. Sesizoarele care oferă informaţii diferenţiate despre forţele inamicului şi despre cele proprii vor fi legate de calculatoare care afişează informaţiile relevante în timp real cu ajutorul unor indicatori uşor de însuşit. Folosind IT mai mult decât armele explozive, forţele vor executa manevra împotriva inamicului şi se vor apăra în faţa manevrelor acestuia mai rapid şi cu mai puţine riscuri. Îndreptarea loviturilor împotriva forţelor luptătoare ale inamicului şi, mai decisiv, împotriva mijloacelor sale de comandă şi control, va asigura o capacitate de înfrângere a acestuia fără precedent. Revoluţii în IT [1] au avut loc cel puţin de două ori până în prezent: la începutul secolului al XIX-lea, cu inventarea sistemului de semnalizare POPHAM, şi la mijlocul secolului al XX-lea, cu sistemul de radiolocaţie şi de transmisiuni folosit în timpul bătăliei Angliei, iar al treilea din punctul meu de vedere, cu integrarea tehnologiei digitale (computerizate, informaţionale şi nanontehnologie) în sistemele de luptă. Sistemul POPHAM a asigurat un imens avantaj în lupta navală permiţând flotelor

să-şi schimbe formaţiile în timpul luptei la comanda amiralului. Acest sistem a constituit factorul decisiv în obţinerea victoriei de la Trafalgar. Sistemul vast de radiolocaţie şi de transmisiuni folosit pentru a dirija mijloacele de interceptare în cadrul bătăliei Angliei a permis comandamentului britanic să cunoască, în anumite limite, dimensiunea forţei germane atacatoare. Astfel, acesta a putut să stabilească dispozitivul forţei defensive pentru a evita pierderile. Tehnologia digitală a fost încorporată în diferite sisteme de luptă (avioane, elicoptere, tancuri, muniţii), în schimb integrarea lor a dezvoltat noi concepte de luptă: războiul în reţea, războiul de comandă şi control, digitizarea spaţiului de luptă, vizualizarea spaţiului de luptă. Dimensiuni şi factori Pentru a explica dimensiunile viitoarelor conflicte este necesar să studiem sau să detaliem ce condiţionează viitorul; din studiile pe care leam făcut ar rezulta că sunt trei mari clase de factori care influenţează dimensiunile conflictelor: 1. primul ar fi tehnologia, înţeleasă ca şi aplicare a ştiinţelor descoperite, aceasta la rândul ei detaliată, poate crea o dimensiune separată de conflict astfel: tehnologii electrice, senzori şi energie dirijată, materiale avansate; tehnologii computerizate şi de comunicare; tehnologia roboticii; biotehnologia şi nanotehnologia; tehnologii informaţionale; 2. al doilea ar fi mediul cu componentele sale: economic, politic, religios, geografic, cosmic, social, financiar, juridic; 3. al treilea, dar nu cel din urmă, ar fi cel uman pe care din punctul meu de vedere îl structurez astfel: leadershipul, planificarea, comanda şi controlul, cunoaşterea. Aceşti trei factori mari nu trebuie înţeleşi ca părţi separate, ci ei sunt interrelaţionali şi toţi formează un întreg, dar premisa de la care am plecat este următoarea: tehnologia este cea care va impune armele într-un viitor spaţiu de luptă, mediul este cel care ne ajută să înţelegem ameninţarea, dar nu numai, economicul şi politicul pot influenţa decisiv tehnologia, iar omul, cel mai important element din această ecuaţie, este cel care prin cunoaşterea acestor factori, prin capacitatea de analiză şi sinteză, prin planificarea obiectivelor şi prin comanda şi controlul acestora poate influenţa decisiv viitorul conflict. Prin descrierea surselor studiate şi a unei părţi din conţinutul lor voi încerca să argumentez această viziune, iar în acest articol mă voi axa pe tehnologie care în conflictul din Golf din 1991 şi-a demonstrat pe deplin importanţa în conflicte. Conceptul folosit în literatura de specialitate este

de digitizarea câmpului de luptă, dar eu îl socotesc numai o parte din fluxul de tehnologie care va influenţa forţele în viitor şi implicit conflictele militare. Recent a intrat în vigoare Strategia Militară Naţională a Statelor Unite ale Americii, 2004. Ea poartă denumirea Military Strategy of the United States of America, 2004, A Strategy for Today; A Vision for Tomorrow [2] şi este primul document elaborat după 11 septembrie 2001, pentru acest tip de război. După cum arată, în prefaţă, generalul Richard B. Myers, preşedintele Comitetului Întrunit al Şefilor de State Majore (Chairman), documentul descrie căile şi mijloacele pentru cei trei p : protect, prevent and prevail. Mai detaliat, protejarea Statele Unite, preîntâmpinarea conflictelor şi atacurile prin surprindere pentru a triumfa asupra adversarilor care ameninţă teritoriul naţional, reprezintă pentru forţele americane dislocate în străinătate, aliaţii şi prietenii Statelor Unite, noul concept de bază din strategie. Pe termen scurt, conducerea militară americană este provocată să menţină cursul în războiul împotriva terorismului şi, concomitent, să continue transformarea Forţelor Armate, pentru ca acestea să poată desfăşura viitoarele operaţii întrunite. Strategii americani nu-şi permit să reducă eforturile şi vizează dezvoltarea capabilităţilor militare. Războiul nu s-a terminat, se arată în strategie, încă se desfăşoară acţiuni periculoase [3]. Pentru a răspunde acestei provocări, eforturile se concentrează pe trei priorităţi: câştigarea războiului cu Aspecte-cheie ale mediului de securitate: un grup mai mare de adversari; un spaţiu de luptă complex şi distribuit; răspândirea globală a tehnologiei şi înlesnirea accesului la cuceririle acesteia. Obiective militare: Strategia Militară Naţională stabileşte trei obiective militare, care sprijină Strategia de Apărare Naţională: protejarea Statelor Unite împotriva atacurilor şi agresiunilor externe; preîntâmpinarea conflictelor şi atacurilor prin surprindere; triumful asupra adversarilor. Următorul deceniu aduce cu sine o nouă provocare: aceea de a dezvolta şi consolida capacităţile întrunite într-un timp al războiului global, al resurselor limitate şi al angajamentelor multiple. Forţa care va opera în acest spaţiu de luptă complex va trebui să aibă următoarele caracteristici:

pe deplin integrată concentrarea funcţiilor şi capabilităţilor în direcţia unui scop unic; expediţionară capabilă să se desfăşoare rapid, să opereze şi să se autosusţină pretutindeni în spaţiul de luptă global; organizată în reţea (Networked) legată şi sincronizată în timp şi scopuri; descentralizată capabilităţi integrate de a opera în manieră întrunită la eşaloane mai mici; adaptabilă pregătită să răspundă repede, angajând cea mai eficientă combinaţie de capabilităţi; superioritate decizională elaborarea deciziilor pe baza unor informaţii mai bune şi implementarea acestora mai repede decât poate adversarul să reacţioneze; letalitate abilitatea de a distruge un adversar şi/sau sistemele sale în orice condiţii. Factorul tehnologie sau digitizarea câmpului de luptă Comandamentul pentru instrucţie şi doctrină al Trupelor de Uscat (T.U.) ale SUA TRADOC (Training and Doctrine Command) prin laboratoarele sale pentru dezvoltarea de sisteme de comandă ale trupelor în luptă BCBLs (Battle Command Battle Laboratories), a decis să întreprindă un experiment pentru dezvoltarea unor mijloace de luptă avansate AWE (Advanced Warfighting Experiment), denumit Task Force XXI (TF XXI), prin integrarea de sisteme informatice din comerţ COTS (Commercial-Offthe-Shelf) în sistemele utilizate pe câmpul de luptă. Lupta modernă, dusă de unităţi de arme întrunite, necesită preluarea şi transferul rapid al informaţiilor pe întregul câmp de luptă. Integrarea cu succes a sistemelor digitale şi dezvoltarea de noi tactici, tehnici şi proceduri TTPs (Tactics, Techniques and Procedures), care să utilizeze aceste sisteme la întreaga capacitate, vor da T.U. ale Statelor Unite superioritatea necesară asigurării succesului. Superioritatea tactică implică sisteme perfecţionate de comandă a trupelor în luptă, capacitate sporită de sincronizare a tragerilor directe şi din poziţii acoperite, acces mai rapid şi cuprinzător la informaţii, cunoaştere mai bună, în timp real, a situaţiei de pe câmpul de luptă SA (Situational Awareness) şi protecţia mai eficientă a forţelor proprii. Pentru a spori mobilitatea, toţi comandanţii au nevoie de un mijloc pentru a putea obţine şi utiliza la timp informaţii privind câmpul de luptă, astfel încât să poată lua hotărâri corecte mai repede decât inamicul. Prin luarea şi comunicarea mai rapidă a deciziilor decât inamicul, comandanţii pot susţine un ritm mai rapid al acţiunilor, care va strica echilibrul inamicului, reducându-i capacitatea de a reacţiona eficace.

Această viteză este importantă în special pentru grupări de forţe reduse numeric, care trebuie să folosească toate avantajele posibile pentru înfrângerea unui inamic. Trupele de uscat americane intenţionează să utilizeze tehnologia digitală COTS pentru a-şi menţine avantajul în proiectarea şi utilizarea forţelor luptătoare. Digitizarea le asigură luptătorilor reţele de informare integrate pe orizontală şi pe verticală, care conferă superioritate ciclului C 2 (comandă, control) în ceea ce priveşte luarea hotărârii. Nevoia de integrare pe orizontală şi verticală a comenzii unităţilor de arme întrunite este vitală, iar voinţa T.U. ale SUA de a introduce schimbări reprezintă o ocazie excelentă pentru evaluarea AWE şi a organizării Forţei XXI (Force XXI). Comandamentul TRADOC a organizat laboratoare tip BCBL pe lângă fiecare şcoală militară, pentru ca astfel să se proiecteze organizarea şi să se dezvolte mijloacele care să permită ca T.U. să devină mai rapid dimensionabile, desfăşurabile la nivel strategic şi utilizabile cu eficienţă atunci când fac parte din unităţi de arme întrunite sau din efective internaţionale care vor duce în viitor războaie sau alte operaţii militare. Cele trei laboratoare cu sediile la Fort Leavenworth, Kansas (BCBL/L), Fort Gordon, Georgia (BCBL/G) şi Fort Huachuca (BCBL/H), au primit misiunea de a întocmi câte o alternativă de dezvoltare a Forţei XXI. În acest scop, laboratorul BCBL/L îşi concentrează eforturile asupra cerinţelor C 2 privind principiile şi metodele conducerii operative a trupelor şi posibilităţile şi structurile punctelor de comandă CP (Command Post). Laboratorul BCBL/G se preocupă de mijloacele de conducere a luptei, căutând soluţii tehnologice de standardizare a protocoalelor de comunicare C 2 şi de integrare a automatizării procesului C 2 şi a mijloacelor de legătură, în timp ce laboratorul BCBL/H se concentrează asupra unor soluţii tehnologice pentru conducerea trupelor în luptă care să îmbunătăţească posibilităţile de cercetare. Divizia 4 Infanterie Mecanizată, de la Fort Hood, Texas, este în prezent Forţa experimentală EXFOR (Experimental Force) a T.U., care va desfăşura experimente pentru continuarea dezvoltării conceptelor dezbătute în cadrul broşurii 525-5, editate de TRADOC cu titlul Operaţiile Forţei XXI (Force XXI Operations) şi evaluarea noilor echipamente, scheme de organizare şi concepte operaţionale şi doctrinare ale T.U. ale SUA în varianta Forţa XXI [4]. În cadrul procesului de dezvoltare a Forţei XXI, Comandamentul TRADOC a desfăşurat şi va desfăşura trei mijloace de luptă avansate (AWE). Actuala EXFOR va fi reproiectată la nivelul unei mari unităţi operative digitizate, la nivel de brigadă, în cadrul experimentului TF XXI

AWE, după care vor urma experimente la nivel de divizie "Division XXI AWE" şi de grupare operativă "Force XXI". Etapa "TF XXI AWE" a fost planificată să se desfăşoare la Fort Irwin, California, începând din februarie 1997, dar au fost indicii de întrebuinţare în primul război din Golf. Etapa "Division XXI AWE" a început în noiembrie 1997, iar "Force XXI", în martie 1998, dar tot ca şi în primul caz au fost indicii de întrebuinţare în al doilea război din Golf. Ce este de fapt TF XXI (FORŢA 21)? Este o prelungire a primului concept "Airland Battle", dincolo de anul 2000. Pe baza dezvoltării şi apariţiei de noi arme (tehnologii) este schiţat modul de acţiune a trupelor de uscat ale SUA pe câmpul de luptă la începutul secolului al XXI-lea. FORŢA 21 [5] dezvoltarea erei informaţionale a determinat specialiştii din Trupele de Uscat ale SUA să-şi asume rolul de a participa la fundamentarea unui nou concept de ducere al operaţiilor militare care să aibă la bază tehnologia avansată, să poată răspunde mai multor acţiuni desfăşurate simultan, să asigure lovirea mai eficientă a adversarului şi să ofere militarilor mai multe informaţii în timp util pe câmpul de luptă. Conform acestei concepţii, operaţiile armate decisive vor fi multidimensionale, simultane, neliniare, distribuite pe spaţii largi, precise şi integrate, spaţiul de luptă va cuprinde elemente şi dimensiuni noi, cu o puternică influenţă asupra desfăşurării acţiunilor, cum sunt: adâncimea, lăţimea, înălţimea, factorul uman, factorul timp, spectrul electromagnetic; toate acestea vor determina reorganizarea structurală a sistemului de comandă, control, comunicaţii computere şi informaţii şi a cunoştinţelor virtuale; precizia operaţiilor este asigurată prin digitalizare, senzori şi prin simulare, care vor permite fiecărui eşalon să ia decizii bune, în baza unor date şi informaţii corecte. Conform conceptului, operaţiile se vor desfăşura având la bază şase concepte, astfel: proiectarea forţei (trimiterea la distanţă, în zona acţiunilor de luptă); protecţia forţei; câştigarea supremaţiei informaţionale; delimitarea spaţiului de luptă; desfăşurarea atacului decisiv; menţinerea şi tranziţia forţei pentru o nouă misiune. Forţa 21 prevede reducerea la minimum a pierderilor prin dispersie, elasticitate, simultaneitate, toate aceste elemente facilitând dezinformarea inamicului pentru ca el să poată localiza ţinta şi să o atace. Unitatea de bază în acest concept este Brigada de Înaltă Tehnologie organizată astfel: o companie stat major; o companie sprijin; două batalioane de înaltă tehnologie fiecare organizate după cum urmează: o

companie robotică (dotată cu vehicule teleghidate care au posibilitatea să transporte fiecare vehicul cu remorcă câte 16 rachete), companie infanterie uşoară (dotată cu echipament laser universal-modular care descoperă şi indică obiectivele ce urmează a fi nimicite de compania robotică), companie de avioane fără pilot (care poate îndeplini ambele misiuni de lovire şi recunoaştere aeriană), companie mascare (care poate construi până la un raion fals de batalion) şi o companie stat major. Costul digitizării unei divizii mecanizate este de aproximativ 300 milioane de dolari în condiţiile în care efectivele sale nu depăşesc 2500 de oameni, iar tendinţa este ca în anii 2005-2006 trupele de uscat ale SUA să aibă patru divizii digitizate. Una din principalele priorităţi o reprezintă digitizarea câmpului de luptă, ceea ce se traduce prin asigurarea impecabilă a comenzii şi controlului C 2 pentru întreaga unitate, iar în cadrul acesteia, comunicaţiile sunt suportul. Procesul de digitizare în cadrul AWE exprima că pentru etapa "TF XXI AWE", laboratorul BCBL/G va experimenta cinci iniţiative de structuri de mijloace de legătură, şi anume: Reţeaua tactică de interconectare TI (Tactical Internet); Staţia radio provizorie SDR (Surrogate Data Radio); Serviciul de transmisii directe DBS (Direct Broadcast Service); Dispozitivul tactic de criptare TEED (Tactical Endto-End Encryption Device) şi Modulul de transfer asincron ATM (Asynchronous Transfer Mode). Se va acţiona şi pentru îmbunătăţirea interoperabilităţii C4I (Command, Control, Communications, Computers, Intelligence) cu forţele proprii aparţinând celorlalte categorii de forţe

armate şi cu forţele de coaliţie, precum şi pentru perfecţionarea sistemelor bazate în cosmos şi a tehnologiilor pentru conducerea trupelor. Reţeaua tactică de interconectare TI asigură integrarea digitală între reţelele primare ale brigăzii şi mijloacele de transmisiuni din dotarea forţelor luptătoare din subordine. Reţelele includ sistemul de poziţionare globală GPS (Global Positioning System), sistemul radio de transmisiuni terestre şi aeropurtate pe un singur canal SINCGARS (Single Channel Ground and Airborne Radio System), sistemul perfecţionat de raportare a poziţiei EPLRS (Enhanced Position Location Reporting System) şi echipamentul pentru abonaţi mobili MSE (Mobile Subscriber Equipment). Toate posibilităţile acestor reţele locale vor fi integrate digital într-o singură reţea unificată ce va utiliza rutele INC (Internet Controller) şi TMG (Tactical Multinet Gateway). INC este un procesor de transmisiuni comandat prin software, constând dintr-un ansamblu-placă cu circuite montate pe ansamblul adaptor/amplificator. TI reprezintă reţeaua de comunicaţii pe care se sprijină forţa TF XXI digitizată. Ea integrează sistemele SINCGARS, EPLRS şi MSE într-o reţea continuă de transmisii de date, care maximizează capacităţile fiecăruia din aceste sisteme. Managementul reţelei TI va fi realizat de pe autovehicule de integrare a sistemelor SIVs (Systems Integrated Vehicles). Serviciul de transmisii directe DBS este un sistem cu mare capacitate de transmisii de date şi imagini video, utilizat pentru difuzarea de informaţii pe câmpul de luptă. El reprezintă mijlocul de a transmite informaţii pentru conducerea luptei BCI (Battle Command Informations) comandanţilor şi statelor lor majore la nivel corp, divizie, brigadă şi batalion, în timpul diferitelor operaţii militare, inclusiv în intervenţii în caz de urgenţă şi misiuni umanitare. Operaţiile de informare a TF XXI impun posibilitatea de a transmite BCI, cerute sau necesare în mod obişnuit, din surse multiple, pentru forţele angajate în lupte la nivel tactic. Sistemul DBS se va extinde, preluând din cererile de volum în sistemul de utilizatori locali şi în TI. În felul acesta, aceste mijloace de comunicare vitale pot fi utilizate pentru funcţii C 2 critice, conform necesităţilor comandantului TF. Utilizarea corectă a sistemului DBS îi va permite comandantului TF să controleze operaţiile de informare la nivelurile operative şi tactice şi să stabilească condiţii pentru succesul misiunii în timpul operaţiilor de manevră ale brigăzii TF. Acest sistem va permite funcţiilor de comandă-cheie să schiţeze o imagine relevantă a câmpului de luptă. Sistemul DBS asigură mijloacele de transmitere şi de recepţie a unor produse informative cu viteză mare de transfer a datelor, ca hărţi cu înaltă rezoluţie, grafice, imagini în mişcare, semnale audio şi date. În cadrul TF

XXI AWE, sistemul DBS va transmite un volum mare de informaţii tactice, incluzând date meteorologice, imagini, semnale de avertizare şi video, prin canale dedicate, pentru comandanţi selectaţi şi statele lor majore de pe întregul câmp de luptă. Douăzeci şi patru de staţii, exclusiv de recepţie, de la centrele TOC ale diviziei, brigăzii, batalionului de manevră şi de la batalioa-nele de sprijin înaintat, printre altele, vor fi completate cu staţii de lucru pentru răspândirea automată a datelor pe câmpul de luptă (Battlefield Automated Data Dissemination), cunoscute sub denumirea de WFA (Warfighters Associate Asociaţi ai luptătorilor ). Toate informaţiile transmise pentru DBS în TF XXI vor fi emise printr-o legătură prin satelit, la nivel naţional, de la Laboratorul de cercetări navale NRL (Naval Research Laboratory) din Washington, DC. Informaţiile ce vor fi transmise vor include actualizări ale bazelor de date din sistemul de analiză din toate sursele ASAS (All Source Analysis System), sumare ale cercetării multimedia, informaţii de la centrele TOC de divizie şi brigadă şi alte date critice din surse naţionale. Un departament de conducere va combina date şi imagini video pentru transmiterea prin NRL. Comandanţii şi statele majore vor selecta la aceste staţii de recepţie canalele autorizate pentru a vedea imagini video în mişcare sau pentru a recepţiona date prin staţiile lor de lucru. Note bibliografice

[1] Adapting Doctrine to Knowledge - Based Warfare (Adaptarea doctrinei la conceptul de luptă bazată pe cunoaştere). În: Military Review, vol. 77, SUA, nr. 2, mar.-apr. 1997. [2] Gl.mr.(r) dr. Floca, Mihai, Strategia militară a Statelor Unite ale Americii. În: Observatorul Militar, nr. 26/2004. [3] Ibidem, p. 3. [4] Digitizing the Force XXI Battlefield (Digitizarea câmpului de luptă al secolului al XXI-lea) http://www-cgsc.army.mil/cgsc/milrev/mjeng, web/html/calv.html, 1996. [5] Revista Trupelor de Uscat, nr. 2/2002, pp. 7-33. Lucrarea a beneficiat de susţinerea MEC-CNCSIS, prin Contractul nr. 32950/22.06.2004 (cod CNCSIS 812).